ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002

cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003



În baza Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea şi functionarea Ministerului Educatiei şi Cercetarii, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educatiei şi cercetării emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă Calendarul examenului de capacitate 2003, prevăzut în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003, prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 3Se aprobă programele pentru disciplinele examenului naţional de capacitate din sesiunile anului 2003, prevăzute în anexa nr. 3 care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 4Prezentul ordin se va publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 5Directia generală pentru invatamant preuniversitar, Directia generală pentru invatamant în limbile minoritatilor, Serviciul naţional de evaluare şi examinare, inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucureşti, conducerile scolilor vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.Ministrul educatiei şi cercetării,Ecaterina AndronescuBucureşti, 30 august 2002.Nr. 4.327. + 
Anexa 1CALENDARUL EXAMENULUI DE CAPACITATE – 2003Sesiunea iunie 2003

Sesiunea august 2003

 + 
Anexa 2METODOLOGIE 30/08/2002 + 
Anexa 3PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2003GEOGRAFIA ROMÂNIEII. STATUTUL DISCIPLINEIGeografia României are, în cadrul examenului de capacitate, pentru anul scolar 2002-2003, statutul de disciplina optionala, la alegere cu Istoria românilor.Examenul consta intr-o proba scrisa cu durata de 2 ore.Ponderea notei obtinute la Geografia României în media generală a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (absolventii studiilor gimnaziale care au urmat studiile intr-o limbă a minoritatilor naţionale).II. OBIECTIVEPrin susţinerea probei de Geografia României din cadrul examenului de capacitate, elevii trebuie să demonstreze ca satisfac urmatoarele obiective:1. Situarea corecta, în spatiu şi timp, a principalelor fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României.1.1. – sa localizeze corect elementele de baza ale geografiei României (unitatile majore de relief, elemente legate de hidrografie, clima, vegetatie şi principalele oraşe).1.2. – să aplice criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale).1.3. – sa identifice sistemele spatiale şi functionale principale (sisteme urbane, de transport etc.)2. Cunoasterea elementelor de baza ale geografiei tarii noastre.2.1. cunoasterea continuturilor din programa de examen.2.2. elaborarea raspunsurilor, conforme cu cerinţa stabilita, utilizand cunoştinţele de baza ale geografiei din programa de examen.2.3. cunoasterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.3. Înţelegerea şi utilizarea adecvata a terminologiei specifice.3.1. – sa identifice numele proprii de baza şi termenii geografici specifici în texte şi pe suporturi cartografice.3.2. – sa defineasca principalii termeni geografici specifici.3.3. – sa utilizeze terminologia specifică de baza (nume proprii şi notiuni) referitoare la geografia României, în contexte variate.4. Înţelegerea relatiilor majore între componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre.4.1. – sa sesizeze caracterul reciproc al relatiilor dintre componentele geografice ale unui teritoriu.4.2. – sa explice relatii existente între grupuri de componente (de exemplu: între relief şi clima, relief şi vegetatie, clima şi vegetatie, relief şi reteaua hidrografica etc).5. Analiza şi interpretarea unor suporturi grafice şi cartografice.5.1. – sa identifice principalele elemente naturale şi socio-economice ale tarii noastre.5.2. – sa interpreteze suporturi grafice şi cartografice.6. Analiza elementelor geografice caracteristice ale unor unităţi teritoriale reprezentative.6.1. – să aplice algoritmi/structuri de prezentare a informaţiilor referitoare la unitatile de relief ale României.6.2. – sa sintetizeze elementele semnificative referitoare la unităţi teritoriale majore.MATRICE DE SPECIFICATII PE CATEGORII DE OBIECTIVE/CAPACITATI

III. CONTINUTURI● România – pozitia geografica● Relieful● Clima● Hidrografia● Vegetatia, fauna şi solurile● Populatia● Asezarile omenesti● Organizarea administrativ teritoriala● Agricultura● Industria● Caile de comunicatie (feroviare, rutiere şi pe apa)● România în Europa şi în lume● Probleme ale mediului înconjurător.NOTĂ:Nu sunt obligatorii:● Conţinutul hartilor de la capitolele AGRICULTURA şi INDUSTRIA.● Repartitia geografica a industriei.● Sectorul tertiar (comertul interior şi turismul)Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:● Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura All, editia 2000, autor: Grigore Posea,● Geografia României, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, editia 2000, autor: Octavian Mandrut,● Geografie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, editia 2000, autori: Silviu Negut, Gabriela Apostol, Mihai IeleniczIV. SCHEMA DE NOTAREA. Matricea de specificatiiÎn cadrul probei de examen, itemii vor concretiza continuturile şi obiectivele programei în aproximativ urmatoarele procente:

B. Sistemul de corectare şi acordare a punctajuluiPunctajul total acordat pentru proba de Geografia României este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. În dreptul fiecarui item sau grupe de itemi este inscris punctajul maxim acordat.În cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obtine doar dacă răspunsul oferit de candidat este corect, în conformitate cu baremul de corectare şi notare. În cazul în care răspunsul este greşit se obtin 0 puncte.Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale raspunsului oferit, în conformitate cu baremul de corectare şi notare.Nu se acordă fractiuni de punct.Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obţinut la 10.C. Structura probei de examenProba de examen va fi alcatuita din mai multe tipuri de itemi cum ar fi:– itemi obiectivi (cu alegere duala, alegere multipla etc.);– itemi semiobiectivi (cu răspuns scurt, de completare etc.);– itemi subiectivi (de tip eseu structurat sau liber).Acesti itemi sunt concretizati intr-o gama larga de forme, inclusiv itemi care se bazeaza pe suporturi grafice şi cartografice.STRUCTURA TESTULUII. Itemi de completare şi/sau itemi cu alegere multiplaII. Itemi de grupare/selecţie după un criteriu sau de ordonare a elementelor naturale şi socio-economice● itemi de tip perecheIII. Elaborarea unui text pe o anumita tema, pe baza unei structuri date sau a unor termeni şi denumirisau● Itemi de completare a unui text lacunarIV. Compararea a doua unităţi de relief având în vedere anumite componente● Itemi de tipul ADEVARAT/FALS cu gasirea unor argumente pentru susţinerea unei afirmatii date● Analiza şi explicarea unei situaţii geograficeV. Eseu structurat – caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din două unităţi sugerate (A/B), cu privire la anumite elemente fizico-geografice;● Eseu structurat – caracterizarea unei regiuni geografice, la alegere din două unităţi sugerate (C/D), cu privire la anumite elemente legate de populatie, asezari, resurse şi activităţi economice.VI. Citirea şi identificarea elementelor geografice reprezentate prin semne convenţionale şi simboluri● Interpretarea/Explicarea semnificatiei elementelor geografice inscrise pe suporturi grafice şi cartograficeTipurile de capacitati vizate prin itemi:1. Localizarea/Identificarea principalelor fapte specifice care definesc geografia României.2. Cunoasterea principalelor elemente naturale şi socio-economice ale tarii noastre.3. Înţelegerea şi utilizarea adecvata a terminologiei specifice.4. Înţelegerea relatiilor majore între componentele geografice de baza ale teritoriului tarii noastre şi cunoasterea caracteristicilor de baza ale mediului geografic al tarii noastre.5. Analiza elementelor geografice caracteristice unităţilor teritoriale.6. Analiza şi interpretarea elementelor inscrise pe suporturi grafice şi cartografice.PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA GERMANA – MATERNAAbschlussprufung der gymnasialen StufeLiteratur1. Anforderungen● Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;● Texte aufgrund von Fragen erschliessen;● Texte fortsetzen oder umformen;● gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);● die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;● Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;● die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;● personliche Meinungen aussern und begrunden;● einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen (z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);● sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichensetzung);2. Inhalte● Grundkenntnisse uber das literarische Werk (epische, lyrische und dramatische Texte. Volksliteratur. Kunstliteratur, Grundkenntnisse zur Stilkunde, gattungsspezifische Merkmale).● schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z.B. Gesuch, Brief, Anzeige);Zwecks exemplarischer Behandlung werden Texte aus den neuen Lehrbuchern der Klassen V, VI und VII behandelt. Es konnen weiterhin Texte aus den alteren Lehrbuchern behandelt werden, so wie eigens vom Lehrer ausgewahlte Texte. În der Prufung sollen die Pruflinge ihre Fahigkeiten unter Beweis stellen mit literarischen Texten umzugehen. Es ist erwunscht, dass die Pruflinge einige schriftliche Kommunikationsformen beherrschen.Sprache1. Anforderungen● Fahigkeit în einem gegebenen Kontext mit Begriffen der Phonetik, des Wortschatzes, der Morphologie und der Syntax umzugehen und Beispiele anzufuhren;● Wortarten und deren grammatikalische Kathegorien zu identifizieren und zu bestimmen;● Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse în der Satzverbindung und im Satzgefuge;● Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;● Fahigkeit die Rolle der Satzzeichen und der Topik zu erklaren; Berucksichtigung der Orthographie und Interpunktion; Durchfuhrung von Erganzungsubungen, Transformationsubungen usw.2. Inhalte● Phonetik: Laute. Buchstaben. Alphabet. Einteilung der Laute. Der Lautwechsel (Umlaut, Ablaut).● Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter. Mehrdeutigkeit. Homonyme, Synonyme, Antonyme. Redensarten und Redewendungen. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung. Die Wortfamilie. Bereicherung des Wortschatzes. Erbworter. Lehnworter. Fremdworter. Wortfelder. Wortschatzubungen zu allen Wortarten.● Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten● Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.● Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.Wichtige Hinweise● Die Schuler, die eine Abteilung oder Schule mit Deutsch muttersprachlichem Unterricht abgeschlossen haben, legen auch im Fach Deutsch die Abschlussprufung ab.● Die schriftliche Abschlussprufung der gymnasialen Stufe dauert zwei Stunden, nachdem die Themen an die Tafel geschrieben oder bereits vervielfaltigt, den Pruflingen verteilt worden sind.● Alle Themen sind verbindlich. Die Gesamtpunkteanzahl pro Thema wird angegeben.● Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekanntgegeben.● Die Benotung erfolgt în der Punkteskala von 10 bis 100 und geht von 10 Punkten aus.● Die Punkte entsprechen der Notenskala von 1 bis 10.● Die Pruflinge werden angehalten, die Aufgabenstellung aufmerksam durchzulesen und genau zu befolgen.ISTORIA ROMANILORI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENIstoria românilor are, în cadrul examenului de capacitate, pentru anul scolar 2002/2003, statut de disciplina optionala.Proba de examen la Istoria românilor este o proba scrisa cu durata de 2 ore.II. OBIECTIVELE DE EVALUARECandidatii trebuie să demonstreze capacitatea de:1. a utiliza, în contexte noi, notiuni istorice invatate;2. a selecta şi utiliza informaţii oferite de o sursa istorica, la prima vedere sau cunoscuta;3. a plasa în timp şi spatiu evenimentele istorice;4. a interpreta din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;5. a prezenta o perioadă istorica în functie de anumite repere;6. a compara evenimente şi procese istorice, stabilind asemanari şi deosebiri.III. TEMECLASA A VIII-A1. Civilizatii preistorice şi antice.1.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– legatus augusti, dava, villa rustica, romanizare, urbanizare, collegia;– sincretism religios, limes, daci liberi.1.2. Continuturi:– Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneeana.– Regalitate şi religie.– Integrarea geto-dacilor în lumea română.2. Romanitatea orientala în mileniul marilor migratii.2.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– crestinism, continuitate, etnogeneza.2.2. Continuturi:– Romanitate şi crestinism.Formarea poporului român şi a limbii române.3. Statul medieval şi instituţiile sale.3.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– cnezat, voievodat, descalecat, "tara";– domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;– curtea domneasca, "oastea cea mare";– adunarea tarii, comitat, tinut, judet district, scaun;– instituţiile statale între doua modele: cel bizantin şi cel occidental.3.2. Continuturi:– Transilvania de la voievodat la principat,– Semnificatia intemeierii statelor medievale Valahia, Tara Moldovei, Dobrogea.– studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioaniti.4. Tarile Române st statele vecine între diplomatie şi confruntare.4.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– suzeranitate, vasalitate, Liga Sfanta,4.2. Continuturi:– Politica de cruciada a principilor români: Mircea cel Batran, Iancu de Hunedoara, Stefan cel Mare, Vlad Tepes, Mihai Viteazul– studiu de caz: Unirea Tarilor Române în timpul lui Mihai Viteazul.5. Constituirea României Moderne.5.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– locotenenta domneasca, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare;– constitutie, monarhie constituţională, vot censitar, "partida naţionala";– constituirea statului naţional român; orientari în politica externa;– miscarea de emancipare în teritoriile româneşti aflate sub dominatie străină.5.2. Continuturi:– Revolutia din 1848-1849.– Unirea şi reformele lui Al.I.Cuza– studiu de caz: Constitutia din 1866.– studiu de caz: Memorandum-ul.– Cucerirea independentei de stat şi unirea Dobrogei.– Formarea statului naţional unitar.6. România între democratie şi autoritarism.6.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– vot universal, regenta;– dictat;– democratia interbelica şi problemele ei.6.2. Continuturi:– studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minoritatilor;– Monarhia constituţională şi partidele politice în România interbelica.– studiu de caz: Constitutia din 1923.– studiu de caz: "Anul 1940".7. România după al Doilea razboi mondial.7.1. Termeni istorici, concepte, probleme de atins:– sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare fortata, "revolutie culturala", politie politica;– deportare, munca fortata, lagar de muncă, detinuti;– democratie, societate civila, practici democratice, constitutie;– institutii şi mecanisme de exercitare a puterii politice, represiunea comunista, opozanti şi dizidente, rezistenta anticomunista, destalinizare şi desovietizare;– etapele regimului comunist;– revenirea la instituţiile democratice,7.2. Continuturi:– Perioada stalinista: regimul lui Gh. Gheorghiu-Dej.– Regimul naţionalist-comunist N. Ceausescu.– Decembrie 1989. Context şi consecinte.– Revenirea la democratie.Este recomandat unul dintre urmatoarele manuale:● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Teora, autori: Liviu Lazar, Viorel Lupu● Istoria Românilor, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Sigma, autori: Alexandru Vulpe, Radu G. Paun, Radu Bajenaru, Ioan Grosu● Istorie, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, autori: Sorin Oane, Maria OchescuIV. PROBA DE EXAMENProba de examen este alcatuita din trei părţi.Prima parte contine itemi obiectivi (cu raspunsuri la alegere; de completare). La fiecare dintre acestia elevul este solicitat sa aleaga răspunsul corect sau sa scrie în spatiul punctat răspunsul corect, în functie de cerinţa respectiva.Partea a II-a din proba de examen contine itemi semiobiectivi (intrebari structurate). La acestia elevul este solicitat sa redacteze răspunsul.Partea a III-a din proba de examen este reprezentata de itemii subiectivi (eseu pe baza unei structuri de idei).Pentru examenul de capacitate 2003, itemii de tip intrebare structurata, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise la prima vedere, harti, grafice, imagini etc.STRUCTURA PROBEI SCRISE LA ISTORIA ROMANILOR● 3-5 itemi cu răspuns la alegere.● 3-5 itemi de completare.● 1-2 texte cu spatii lacunare care se completeaza prin selectarea notiunilor istorice dintr-o lista data.● 1-2 intrebari structurate pe baza unor surse istorice la prima vedere.● Realizarea unei sinteze pe baza unei structuri de idei date.Urmatoarele exemple de itemi au ca scop familiarizarea elevilor cu cerinţele probei scrise la Istoria Românilor:I. Scrieti pe foaia de examen litera corespunzătoare raspunsului corect pentru afirmatia de mai jos:1. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Principatelor Unite în anul:a. 1848 b. 1857 c. 1859 d. 1866II. Scrieti pe foaia de examen răspunsul corect care completeaza propozitia de mai jos:1. Domnitorul care a condus Moldova între anii 1457-1504, se numeste …………..III. Transcrieti, pe foaia de examen, textul de mai jos, completand fiecare spatiu liber cu termenul corespunzător din lista data:În anul 1848, s-a declansat…… în Tara Romaneasca. Unul dintre obiectivele sale a fost rezolvarea situaţiei taranimii propunandu-se emanciparea …… şi improprietarirea lor prin……. . Lupta românilor a fost temporar inabusita din cauza interventiei…… vecine.Lista termenilor boier, clacas, despăgubire, imperiu, rascoala, revolutie.IV. Cititi cu atenţie textul de mai jos:"În planul politicii interne, regele Carol a fost iscusit, a stiut sa pastreze echilibrul între cele doua mari partide care s-au creat, Partidul Liberal şi Partidul Conservator (…). Votul nu era universal, ci cenzitar – numai cei ce plateau impozit erau admisi sa aleaga."(N. Djuvara, despre domnia lui Carol I)Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerinţe:1. Transcrieti definitia data de autor votului cenzitar.2. Numiti cate un reprezentant al fiecarui partid mentionat în text.3. Menţionaţi o confruntare militara, la care a participat Carol, înainte de proclamarea sa ca rege în 1881.4. Prezentati o cauza a instaurarii dinastiei straine în anul 1866,V. Prezentati, în 1-2 pagini, Marea Unire din 1918, având în vedere:– doi factori care au favorizat acest proces istoric;– data (zi, luna) şi institutia/cadrul în care s-a hotarat unirea fiecarei provincii – Basarabia, Bucovina şi Transilvania – cu România;– contextul international în care este recunoscută Marea Unire şi un stat care semneaza un tratat de pace cu România.NOTA! Se puncteaza şi structurarea compozitiei (introducere – cuprins – concluzii), prezentarea în ordine cronologica a evenimentelor/a proceselor istorice, utilizarea limbajului istoric.Punctajul maxim al probei scrise la Istoria Românilor este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acordă fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obţinut la 10.PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA MAGHIARA – MATERNApentru Examenul de CapacitateI. MAGYAR NYELVTAN1. Altalanos kovetelmenyek:Az anyanyelvi ismeretek kereteben a funkcionalis nyevvizsgalo kepessegre helyezzuk a hangsulyt. A vizsgara valo felkeszitesnek, akarcsak a negy ev anyaganak a tudatos felhasznalast es a kifejezokeszseg fejleszteset kell szolgalnia, tovabba arra kell felkesziteni a tanulot, hogy a rendelkezesere allo nyelvi eszkozoket, informaciomennyiseget tudatos es kreativ modon alkalmazza.2. Szamonkent muveltseganyag:A hangok vilaga:A beszedhangok ismerete. A beszeloszervek es mukodesuk. A beszeloszervek szerepe a maganhangzok es massalhangzok kepzeseben. A hangok es a betuk. A beturend. A maganhangzok. A maganhangzok stilushatasa. A hangrend es illeszkedes. A massalhangzok. A massalhangzok stilushatasa. A massalhangzok kapcsolodasa. A helyes kiejtes. A szotag. A hangsuly es a hanglejtes.Szintek es egysegek a nyelvben:A szoveg. A mondat. A szoszerkezet. A szo. A szoelem. A beszedhang.Viszonyok a nyelvben:A mellerendelo viszony (kapcsolatos, ellentetes, valaszto, kovetkezteto, magyarazo). Az alarendelo viszony (targyas, hatarozos, jelzos, hasonlitott es hasonlo, megvalosulas es feltetel, megengedes).A nyelvi jelek erteke:Alaki ertek, jelolesi ertek, szofaji ertek, helyi ertek, jelentesertek, tettertek.A nyelv es a nyelvi jelek funkcioja:A szofaji ertek es a mondatbeli funkcio kapcsolata. Az ige tomorito ereje. A nyelv szerepe a kozlesben. A nyelv szerepe a tarsadalomban.A valtozo nyelv:Regi nyelv – mai nyelv. A szavak hangalakja es jelentese. A jelentesvaltozas.A mukodo nyelv:Kombinalas, varialas, szabad szorend, mozgekony jelentes, kevesbol vegtelen, ugyanaz – sokfelekeppen.Kulonbozo tipusu szovegek alkotasa (pl. elbeszelo, leiro, parbeszedes, meggyozo).A kommunikacio folyamata, tenyezoi, a szobeli kozles mufajai (monolog, parbeszed, alkalmi beszed, erveles, vita), az irott szoveg jellemzoi, stilusa, a vazlatkeszites.II. IRODALOMOLVASASAltalanos kovetelmenyek:Az irodalmi mu uzenete. Szerzo-szoveg-olvaso viszonya. A befogadoi magatartas. Az irodalmi szoveg szervezodese; az irodalmi mu mint komplex modell. Az epikus muvek cselekmenye. A cselekmeny fobb mozzanatai. A narrativ szovegek szervezodese. Elbeszeloi nezopont, elbeszelo es tortenet viszonya, ter-ido viszonya, a szereplok jellemzese. Vazlatkeszites. Az elbeszelo (kotott es szabad-) fogalmazas.Szovegelemzes, szovegertes kepessege, az irodalmi level, verses epikai alkotasok (a ballada, az elbeszelo koltemeny), prozai epikai alkotasok (novella, kisregeny, elbeszeles, karcolat, regeny) es lirai alkotasok (dal, koltoi level, leiro koltemeny, eletkep, oda, elegia, rapszodia) elemzese alapjan.A negy ev soran tanult irodalomelmeleti, stilisztikai, retorikai es verstani alapfogalmak, lirai, dramai es epikai muvekhez kapcsolodo kerdeskorok ismerete. Onallo irodalmi elemzes, a (korosztalyi es a tantervi) kovetelmenyeknek megfelelo nehezsegi fokkal rendelkezo – adott – szoveg alapjan.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATEMATEMATICAa) Functiile examenului … Examenul care finalizează studiile gimnaziale, indeplinind functia de certificare a nivelului de cultura generală a absolventilor învăţământului obligatoriu este examenul de Capacitate.Examenul de capacitate este conceput ca examen naţional, realizandu-se potrivit normelor Regulamentului de organizare şi de desfăşurare, pe bază de programe unice pentru toate scolile din tara.Complementar functiei de certificare a pregatirii elevilor, examenul de capacitate are functii de selecţie şi de orientare privind accesul absolventilor de gimnaziu spre rute profesionale diversificate şi de niveluri diferite – invatamant liceal sau invatamant profesional sau de ucenici.b) Conţinutul examenului … Disciplinele la care se sustin probele în cadrul examenului de capacitate sunt urmatoarele:● Limba şi literatura română – scris;● Matematica – scris;● Limba materna, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale intr-o limbă a minoritatilor naţionale – scris;● Disciplina la alegere dintre Istoria românilor şi Geografia României – scris.c) Programa de examen pentru capacitate … Programa de examen pentru capacitate este un concept introdus în teoria şi practica evaluării educationale, odata cu organizarea primului examen de acest fel la noi în tara, în anul 1999. Este un instrument care amelioreaza calitatea şi eficienta actului evaluării rezultatelor scolare, orienteaza într-un mod mai concret procesul evaluării, informeaza toate categoriile de subiecti:– elevii şi parintii acestora;– profesorii care predau disciplinele prevăzute pentru examenul de capacitate;– autorii care proiecteaza şi elaboreaza probele pentru acest examen;– factorii responsabili de organizarea şi desfăşurarea examenului (inspectoratele scolare, conducerile unităţilor scolare);– alti parteneri institutionali şi persoane interesate de calitatea efectelor educatiei (sindicate, asociaţii profesionale, institutii implicate în recunoasterea şi echivalarea studiilor s.a.).Valoarea specifică a acestui instrument rezida în functiile pe care şi le asuma.Acestea pot fi rezumate astfel:– informeaza beneficiarii potentiali cu privire la obiectivele, continuturile, modurile şi instrumentele de evaluare ale performantelor scolare;– defineste coordonatele activităţii de pregatire a elevilor şi directioneaza eforturile pe care le necesita reusita acestora la examen; permite elevilor sa cunoasca cu claritate ce se asteapta de la ei şi care este sistemul de evaluare a rezultatelor muncii lor;– orienteaza profesorii în conceperea procesului de instruire şi a practicilor de evaluare relevante pentru sistemul de evaluare propriu examenului de capacitate, şi compatibile cu acesta;– asigura ridicarea calităţii tehnice a probelor de evaluare – aplicabilitatea validitatea, fidelitatea, obiectivitatea;– faciliteaza compararea valorii probelor şi a rezultatelor obtinute la examenul de capacitate de către serii diferite de absolventi, reflectand în acest fel dinamica performantelor scolare, oferind sugestii utile pentru revizuirea curriculumului;– conferă mai multa transparenta privind principiile, criteriile, tehnicile şi procedurile utilizate în realizarea examenului de capacitate.Programa de matematica pentru examenul de capacitate este conceputa din punct de vedere metodologic astfel:I. Statutul disciplinei de examen.II. Obiectivele de referinţa şi standardele de evaluareIII. Conţinutul tematic.IV. Matricea de specificatii.V. Structura probei.I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENMatematica are, în cadrul examenului de capacitate pentru anul scolar 2002/2003, statut de disciplina obligatorie.Proba de examen la matematica este o proba scrisa cu durata desfăşurării de 2 ore.Ponderea notei de la matematica în media generală a examenului de capacitate este de 1/3 respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale intr-o limbă a minoritatilor naţionale).II. OBIECTIVELE de REFERINŢA şi STANDARDELE de EVALUAREO.1. Cunoasterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice matematicii.S(1) Scrierea, citirea, compararea şi reprezentarea pe axa a numerelor reale.S(2) Efectuarea operaţiilor cu numere realeS(3) Utilizarea proprietăţilor relatiei de divizibilitate în multimea numerelor naturale.S(4) Utilizarea rapoartelor, proportiilor, procentelor, marimilor direct şi invers proportionale.S(5) Utilizarea mediilor.S(6) Utilizarea estimarilor şi a aproximarilor de numere reale.S(7) Utilizarea unor elemente de logica şi de teoria multimilor, precum şi a unor relatii, functii, siruri în rezolvarea problemelor.S(8) Rezolvarea de ecuatii, de inecuatii şi de sisteme de ecuatii; efectuarea de calcule algebrice utilizand algoritmi, formule şi metode specifice.S(9) Stabilirea şi utilizarea proprietăţilor calitative şi metrice ale figurilor şi corpurilor geometrice în probleme de demonstratie şi de calcul.S(10) Reprezentarea/recunoasterea în plan a configuratiilor spatiale.S(11) Utilizarea localizarii figurilor geometrice şi a unor elemente de transformari geometrice.S(12) Inregistrarea, prelucrarea şi prezentarea datelor pe baza unor elemente de statistica şi probabilitati.O.2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvarea de probleme.S(13) Identificarea unei situaţii-problema şi organizarea eficienta a modului de rezolvare a acesteia.S(14) Utilizarea unor reprezentari şi metode variate pentru clarificarea şi justificarea (demonstrarea) unor enunturi.S(15) Construirea unor generalizari şi verificarea validitatii lor.O.3. Dezvoltarea capacităţii de a comunică utilizand limbajul matematic.S(16) Înţelegerea semnificatiei globale a informaţiilor cu caracter matematic extrase din diferite surse documentare.S(17) Expunerea logica, detaliata şi coerenta a propriilor demersuri de rezolvare a unei probleme.III. CONTINUTUL TEMATICARITMETICA şi ALGEBRAMultimiMultimi: relatii (apartenenta, egalitate, incluziune); submultime; operaţii cu multimi (reuniunea, intersectia, diferenţa, produsul cartezian). Multimi finite, multimi infinite.Multimile N, Z, Q, R, R-Q. N inclus Z inclus Q inclus R.Scrierea numerelor naturale în baza zece.Propozitii adevarate şi propozitii false.Impartirea cu rest a numerelor naturale. Divizibilitatea în N: definiţie, divizor, multiplu; proprietăţi ale relatiei de divizibilitate; criteriile de divizibilitate cu 10, 2, 5, 3; numere prime şi numere compuse; numere pare şi numere impare; numere prime între ele; descompunerea unui numar natural în produs de puteri de numere prime; cel mai mare divizor comun şi cel mai mic multiplu comun.Divizibilitatea în Z: definiţie, divizor, multiplu.Fractie; fractii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentari echivalente ale fractiilor; fractii ireductibile.Scrierea unui numar rational sub forma zecimala sau fractionara.Reprezentarea pe axa a numerelor reale. Compararea şi ordonarea numerelor reale.Valoare absoluta (modul), opus, invers, parte întreaga, parte fractionara. Rotunjirea şi aproximarea unui numar real.Intervale în R: definiţie, reprezentare pe axa.Operaţii cu numere reale: adunarea, scaderea, înmulţirea, ridicarea la putere cu exponent numar intreg. Radacina patrata a unui numar natural patrat perfect; extragerea radacinii patrate dintr-un numar rational pozitiv; algoritmul de extragere a radacinii patrate; scrierea unui numar real pozitiv ca radical din patratul sau. Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor. Factorul comun.Reguli de calcul cu radicali. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Rationalizarea numitorului de forma a√'76b, a±√'76b cu a f2 Ş Z*, b Ş N*.Media aritmetica şi media aritmetica ponderata. Media geometrica a doua numere reale pozitive.Rapoarte şi proportii: raport; proprietatea fundamentala a proportiilor; proportii derivate; aflarea unui termen necunoscut dintr-o propozitie, sir de rapoarte egale; marimi direct proportionale şi marimi invers proportionale; regula de trei simpla.Procente: p% dintr-un numar; aflarea unui numar rational când cunoastem p% din el; aflarea raportului procentual. Rezolvarea problemelor în care intervin procente.Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment utilizand raportul: numărul cazurilor favorabile/numărul cazurilor posibile.Calcul algebricCalculul cu numere reprezentate prin litere: adunarea, scaderea, înmulţirea, impartirea, ridicarea la putere cu exponent numar intreg.Formulele de calcul prescurtat: (a ± b)2 = a2 ± 2ab + b2(a + b)(a – b) = a2 – b2(a + b +c)2 = a2 + b2 + c2 + 2ab + 2ac + 2bc Descompunerea în factori: metoda factorului comun; utilizarea formulelor de calcul prescurtat; gruparea termenilor şi metode combinate.Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere. Simplificare. Operaţii cu acestea (adunare, scadere, inmultire, impartire, ridicare la putere cu exponent numar intreg).FunctiiSistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor în plan; rezolvarea unor probleme de geometrie plana pornind de la reprezentarea punctelor într-un sistem de axe ortogonale.Notiunea de functie; functii de tipul f:A->R, f(x)=ax+b, unde a,b Ş R şi A multime finita sau A = R; reprezentarea grafica a acestor functii. Aflarea multimii valorilor unei functii de tipul f:A->R, f(x)=ax+b, unde a,b Ş R şi A multime finita. Determinarea unei functii de tipul f:R->R, f(x)=ax+b, unde a,b Ş R, al carei grafic contine doua puncte.Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscand coordonatele acestora.Intersectiile graficului unei functii liniare cu axele de coordonate. Intersectia graficelor a doua functii liniare.Ecuatii şi inecuatiiRezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax+b=0, a Ş R*, b Ş R. Ecuatii echivalente.Rezolvarea în R a ecuatiilor de forma ax^2+bx+c=0, a,b,c Ş R, a diferit 0.Rezolvarea în R x R a sistemelor de ecuatii de forma:    (a(1)x + b(1)y + c(1) = 0    ( ,a(1),a(2),b(1),b(2),c(1),c(2) f6 Ş R.    ( Sisteme reductibile la acestea    (a(2)x + b(2)y + c(2) = 0Rezolvarea în R a inecuatiilor de forma ax+b≤0 (), af2 ŞR*, bŞR.Unităţi de măsura: transporturiProbleme cu caracter aplicativ care se rezolva cu ajutorul ecuatiilor, inecuatiilor şi al sistemelor de ecuatii. Utilizarea metodelor aritmetica sau algebrica pentru rezolvarea unei probleme.GEOMETRIEMasurare şi măsuri (lungime, masa, unghi, arie, volum):– transformari (inclusiv 1 dmc = 1 litru).Figuri şi corpuri geometrice:1. Punctul, dreapta, planul, semiplanul, semidreapta, segmentul de dreapta, unghiul– pozitii relative, clasificare;– paralelism şi perpendicularitate în plan şi în spatiu; axioma paralelelor; unghiuri cu laturile respectiv paralele; unghiul a doua drepte în spatiu; drepte perpendiculare; dreapta perpendiculara pe un plan; distanta de la un punct la un plan; plane paralele; distanta dintre doua plane paralele;– teorema celor trei perpendiculare; distanta de la un punct la o dreapta;– proiectii ortogonale ale unui punct, segment sau ale unei drepte pe un plan;– unghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiectiei unui segment;– unghi diedru; unghiul plan corespunzător unui unghi diedru; măsura unghiului a doua plane;– simetria faţă de un punct în plan;– simetria faţă de o dreapta în plan.2. Triunghiul:– perimetrul şi aria;– suma masurilor unghiurilor unui triunghi;– unghi exterior unui triunghi;– linii importante în triunghi şi concurenta lor;– linia mijlocie în triunghi;– triunghiul isoscel şi triunghiul echilateral – proprietăţi;– criteriile de congruenta a triunghiurilor;– triunghiul dreptunghic – teorema inaltimii; teorema catetei; teorema lui Pitagora şi reciproca ei; sin, cos, tg, ctg rezolvarea triunghiului dreptunghic;– teorema lui Thales şi reciproca ei;– teorema fundamentala a asemanarii;– triunghiuri asemenea – criteriile de asemanare a triunghiurilor.3. Patrulaterul convex:– perimetrul şi aria (paralelogramul, dreptunghiul, rombul, patratul, trapezul)– suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex;– paralelogramul – proprietăţi referitoare la laturi, unghiuri, diagonale;– paralelograme particulare (dreptunghi, romb, patrat) – proprietăţi;– trapezul; linia mijlocie în trapez;– trapeze particulare (isoscel şi dreptunghic) – proprietăţi.4. Cercul:– centru, raza, diametru;– unghi la centru, sector de cerc;– coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente, şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coarda; proprietatea arcelor cuprinse între doua coarde paralele; proprietatea coardelor egal departate de centru);– măsura unghiului inscris în cerc;– pozitiile relative ale unei drepte faţă de un cerc;– cercul inscris într-un triunghi;– cercul circumscris unui triunghi;– lungimea cercului;– aria discului;– lungimea arcului de cerc;– aria sectorului de cerc.– poligonul regulat (triunghi echilateral, patrat, hexagon regulat)5. Corpuri geometricePoliedre: Prisma dreapta cu baza triunghi echilateral, dreptunghi sau patrat; cubul; piramida regulata şi trunchiul de piramida regulata (baza triunghi echilateral sau patrat);– reprezentarea lor prin desen;– elementele lor (vârfuri, muchii, fete laterale, baze, diagonale, inaltimi)– desfăşurări;– secţiuni paralele cu baza;– secţiuni axiale;– aria laterala, aria totala, volumul.–––Notă …
*) Obiectivele de referinţa, standardele de evaluare şi conţinutul tematic sunt în concordanta cu programele scolare.Notă …
*) Manualele valabile sunt numai cele care au aprobarea Ministerului Educatiei şi Cercetarii.IV. MATRICEA DE SPECIFICATII

V. STRUCTURA PROBEIProba de examen este alcatuita din două părţi.La fiecare dintre cerinţe primei părţi, elevul este solicitat sa de răspunsul scris pe foaia de examen, răspuns care consta doar în menţionarea rezultatului obţinut.Partea a doua contine probleme cu intrebari structurate. La fiecare dintre acestea elevul este solicitat sa redacteze rezolvarea completa şi să justifice pe foaia de examen rezultatele obtinute. Fiecareia dintre cele doua părţi i se acordă acelasi punctaj.PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂI. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMENLimba şi literatura română are, în cadrul examenului de Capacitate, statut de disciplina obligatorie de examen, la care se sustine o proba scrisa cu o durată de 2 ore.Ponderea notei obtinute la limba şi literatura română în media generală a examenului de capacitate este de 1/3, respectiv 1/4 pentru elevii care sustin 4 probe (cei care au urmat studiile gimnaziale intr-o limbă a minoritatilor naţionale).II. OBIECTIVEPrin susţinerea examenului de Capacitate la aceasta disciplina, elevul va trebui sa faca dovada capacităţilor, a abilitatilor şi deprinderilor specifice, dobandite pe parcursul celei de a doua părţi a ciclului de dezvoltare (clasele a V-a şi a VI-a), precum şi pe parcursul ciclului de observare şi orientare (clasele a VII-a şi a VIII-a), reflectate în urmatoarele sarcini de lucru:A. Capacitatea de receptare a mesajului scris (C I)● sa identifice tipurile de text (literar, nonliterar), trasaturile specifice ale respectivelor texte, precum şi modurile de expunere, momentele subiectului, ideile principale şi secundare;● sa opereze cu sensul propriu şi figurat al cuvantului, prin raportare la contextul mesajului scris;● sa recunoasca figurile de stil/procedeele de expresivitate artistica şi celelalte notiuni de teorie literara invatate, prin aplicarea pe un text studiat sau la prima vedere;● sa recunoasca elementele de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa şi sa opereze cu acestea, având ca suport un text studiat sau la prima vedere;● sa recunoasca şi sa opereze cu valorile expresive ale categoriilor lexical-semantice, morfologice şi sintactice, prin aplicarea pe un text literar dat;● sa identifice valorile expresive ale topicii şi ale punctuatiei;● sa recepteze mesajul unui text literar sau nonliterar.B. Capacitatea de exprimare scrisa (C II)● sa rezume un text literar dat;● sa caracterizeze un personaj dintr-un text studiat sau la prima vedere;● sa redacteze un text în care să se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unei opere literare/ale unui fragment de text literar dat (sa motiveze intr-o compunere, conform unor cerinţe specificate, apartenenta unui text la un gen sau la o specie literara: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; sa analizeze un text, valorificand structura acestuia şi resursele expresive ale limbii);● sa redacteze diferitele texte cu destinatie functionala: cerere, invitatie, scrisoare, telegrama;● să aplice, în redactarea unui text, normele ortografice, de punctuatie şi de exprimare corecta;● sa exprime, în scris, într-un mod corect, logic, convingator şi coerent, diferitele idei, opinii, atitudini, prin utilizarea unui vocabular, a unui registru de comunicare şi a unui stil, adecvate contextului şi în conformitate cu normele de redactare.III. CONTINUTURIA. Lectura. Teoria literara. Textul● Autorul. Eul liric şi naratorul.● Structura operei literare. Modurile de expunere. Naratiunea (autorul, naratorul; naratiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spatiul în naratiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea – portretul fizic şi portretul moral● Personificarea. Comparatia. Enumeratia. Repetitia. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea.● Strofa şi versul. Rima (monorima, rima imperecheata, incrucisata, imbratisata). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul şi iambul).● Textele literare – populare şi culte. Caracteristicile operei folclorice (orala, anonima, colectiva, sincretica).● Genuri literare. Genurile epic, liric şi dramatic.● Specii literare: basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia.B. Practica rationala şi functionala a limbii: tipuri de comunicare1. Comunicarea scrisa. Procesul scrierii. Contexte de realizare● Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, incheierea).● Asezarea corecta în pagina.● Punctuatia. Semnele de punctuatie şi ortografice. Valoarea functionala şi expresiva a semnelor de punctuatie.● Scrierea functionala. Telegrama, invitaţia, cererea.● Scrierea reflexiva. Scrisoarea familiala. Scrisoarea de felicitare. Exprimarea şi argumentarea unui punct de vedere.● Textul literar. Transformarea textului dialogat în text narativ. Rezumatul. Comentarea unor secvente din operele studiate. Semnificatia titlului. Personajul literar (caracterizare). Analiza de text literar.2. Elemente de construcţie a comunicarii1. Lexicul● Vocabularul limbii române. Vocabularul fundamental. Masa vocabularului.● Cuvantul. Forma şi conţinutul. Cuvantul de baza. Sensul cuvintelor în context.Sensul propriu (de baza şi secundar) şi sensul figurat.● Mijloace interne de imbogatire a vocabularului. Derivarea. Compunerea. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Familia lexicala.● Mijloacele externe de imbogatire a vocabularului, imprumuturile. Neologismele.● Sinonimele. Antonimele. Omonimele. Paronimele.● Regionalismele. Arhaismele.● Cuvintele polisemantice.● Unitatile frazeologice (locutiuni, expresii).● Pleonasmul.2. Notiuni de fonetica● Vocalele. Consoanele. Semivocalele. Diftongul. Triftongul. Hiatul.● Silaba. Despartirea cuvintelor în silabe.● Folosirea corecta a accentului în limba română.3. Morfosintaxa● Părţile de vorbire flexibile. Clasificare/felul (verb, substantiv, articol, pronume, numeral, adjectiv). Locutiunile. Categorii morfologice (diateza, conjugare, mod, timp, persoana, gen, numar, caz, grad de comparatie). Functii sintactice.● Părţile de vorbire neflexibile. Clasificare/felul (adverb, prepozitie, conjunctie, interjectie). Locutiunile. Functii sintactice (adverb, interjectie).4. Notiuni de sintaxa● Relaţia text, fraza, propozitie, cuvant.● Cuvintele şi constructiile incidente. Punctuatia lor.● Relatiile sintactice în propozitie şi în fraza (interdependenta, coordonare şi subordonare). Mijloacele de realizare a relatiilor sintactice în propozitie şi în fraza: flexiunea, jonctiunea, juxtapunerea, topica, intonatia şi pauza.● Fraza. Propozitia principala şi secundara/subordonata. Elementele de relaţie în fraza. Propozitia regenta şi propozitia subordonata. Elementul regent.● Propozitia şi părţile de propozitie. Tipurile de propozitie.5. Sintaxa propozitiei şi a frazei● Predicatul şi propozitia subordonata predicativa.● Subiectul şi propozitia subordonata subiectiva.● Atributul şi propozitia subordonata atributiva.● Complementul. Complementele circumstantiale şi necircumstantiale. Complementele circumstantiale de loc, de timp, de mod. Complementul circumstantial de cauza şi de scop. Complementul direct şi indirect.● Propozitia subordonata completiva directa. Propozitia subordonata completiva indirecta. Propozitiile subordonate circumstantiale de loc, de timp, de mod, de cauza, de scop. Propozitiile subordonate circumstantiale condiţionale, concesive, consecutive.● Expansiunea şi contragerea.● Acordul.IV. MATRICEA DE SPECIFICATIE A PROBEI SCRISE

V. STRUCTURA PROBEIProba de examen contine trei părţi, fiecareia fiindu-i alocat un punctaj global, mentionat pe foaia de examen, pe care o primeste candidatul, şi detaliat apoi în baremul de corectare şi de notare.Formularea subiectelor din proba de examen se face pe baza obiectivelor programei de examen şi în conformitate cu abilitatile, deprinderile, capacitatile, cunoştinţele şi continuturile selectate din Curriculum Naţional, Programe scolare pentru clasele a V-a – a VIII-a, Aria curriculara: Limba şi comunicare, Limba şi literatura română (Ordin al Ministrului nr. 4237, din 23.08.1999).Prin Curriculum Naţional se stabileste principiul studierii limbii şi literaturii române în ciclul gimnazial din perspectiva comunicativ-functionala. Drept urmare, programa pentru examenul de Capacitate pune accentul pe evaluarea unor capacitati de receptare a mesajului scris şi de exprimare scrisa, pe care trebuie să le aiba un absolvent al clasei a VIII-a, în condiţiile în care în procesul de predare-invatare se utilizeaza manualele alternative, textul literar fiind folosit ca suport pentru recunoasterea şi operarea cu notiuni de teorie literara, cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa, de ortografie şi de punctuatie, studiate în anii de şcoala.Partea I a probei este destinata înţelegerii şi operarii cu textul. Pe baza acestuia, se vor formula un numar de cerinţe care să vizeze atât înţelegerea şi analiza, pe diferite niveluri de receptare, a mesajului scris (A. Înţelegerea textului), cat şi operarea cu diferitele elemente ale textului, din perspectiva comunicativ-functionala (B. Limba română – fonetica, vocabular, morfologie şi sintaxa aplicata).Partea a II-a contine redactarea unui text functional (cerere, invitatie, scrisoare, telegrama), în conformitate cu anumite cerinţe, formulate prin itemi.Partea a III-a are în vedere elaborarea unei compuneri pe baza unor repere date: rezumatul unui text literar dat; caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat sau la prima vedere; motivarea apartenentei unei opere/ a unui fragment la gen şi specie; comentarea unor secvente din operele studiate; analiza de text literar.VI. EXEMPLE DE CERINŢE/ITEMI (conform Ghidului de evaluare – Limba şi literatura română, S.N.E.E., 2001, Editura Aramis)Partea I (46 de puncte):A. Înţelegerea textului (text la prima vedere) contine 5 cerinţe a cate 2 puncte fiecare, prin care se evalueaza abilitati, deprinderi, elemente de competenţa etc., vizand capacitati de receptare a mesajului scris, prevăzute de programa pentru examen.În functie de specificul fragmentului oferit candidatului, sunt formulate cerinţe care se referă strict la înţelegerea textului citat, dar şi cerinţe care să implice valorificarea notiunilor de teorie literara studiate în şcoala.Spre exemplu, pot fi propuse cerinţe de tipul:1. Indica modul/modurile de expunere prezent(e) în text.2. Stabileste tipul de text şi n trasaturi ale acestuia.3. Motiveaza, într-un text de cel mult n randuri, apartenenta fragmentului reprodus la un gen literar (epic, liric sau dramatic).4. Transforma dialogul de mai sus în vorbire indirecta.5. Scrie o continuare, de n replici, a dialogului dintre personajele A şi B.6. Redacteaza un rezumat, de maximum n randuri, al textului de mai sus.7. Stabileste n argumente, care să demonstreze ca fragmentul reprodus aparţine unei descrieri (sau unei naratiuni).8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care contine o enumeratie/o alta figura de stil.9. Explica, în maximum n randuri, care sunt raporturile dintre autor, narator şi personaj în textul dat.10. Precizeaza măsura, ritmul şi rima strofei de mai sus.11. Selecteaza un fragment, de cel mult n versuri, care să indice prezenta eului liric în textul dat.12. Numeste specia literara în care pot fi incluse versurile de mai sus.13. Explica semnificatia urmatorului vers…/urmatoarelor versuri…(sau a unor cuvinte/sintagme/locutiuni/expresii…).14. Motiveaza intrebuintarea semnelor de ortografie/de punctuatie din textul dat.15. Selecteaza cuvantul/sintagma care exprima/sugereaza urmatoarea idee [….].16. Explica, în n randuri, semnificatia titlului operei literare, ţinând seama şi de textul reprodus mai sus.17. Prezinta tema discutiei dintre personajele A şi B, din textul de mai sus.18. Realizează, numai pe baza informaţiilor furnizate de fragmentul reprodus, o schita de portret (fizic şi moral) al personajului A.19. Numeste momentul subiectului prezent în fragmentul de mai sus.20. Scrie ideile principale şi ideile secundare din textul de mai sus.21. Exprima-ti punctul de vedere asupra urmatoarei idei din textul dat […].22. Transcrie n cuvinte folosite cu sens figurat/sens propriu, în textul de mai sus.B. Limba română (9 cerinţe a cate 4 puncte fiecare) presupune recunoasterea şi operarea cu elemente de fonetica, de vocabular, de morfologie, de sintaxa a propozitiei şi a frazei, având ca suport acelasi text oferit candidatului.Cerinţele formulate sunt cele de tipul cunoscut din examenele de Capacitate 2001, vizand selectarea, aplicarea, construcţia, analiza, compararea şi interpretarea unor fapte de limba, redactarea unor enunturi.Operarea cu elemente de vocabular şi de sintaxa apare, direct sau indirect, şi la partea a II-a şi a III-a a subiectelor propuse mai jos, conform principiului abordarii limbii din perspectiva comunicativ-functionala.Partea a II-a (10 puncte) este destinata evaluării capacităţii de exprimare scrisa, în situaţia redactarii unor texte cu destinatie functionala: cerere, invitatie, scrisoare, telegrama. Punctajul acestei probe este acordat pentru:a) respectarea convenţiilor specifice textului functional (3-4 puncte); … b) structurarea continutului, în conformitate cu tipul de text şi cu cerinţele formulate (3-4 puncte); … c) corectitudinii limbii utilizate (2-3 puncte). … Partea a III-a (34 de puncte) implica tot evaluarea capacităţii de exprimare scrisa, dar cu un grad ridicat de relevanta. Cerinţa de baza consta în redactarea unei compozitii de 1-2 pagini, cu cerinţe prestabilite (4 repere/cerinţe specifice fiecarui tip de subiect şi un reper general, vizand respectarea normelor de ortografie, de punctuatie şi de exprimare corecta), avandu-se în vedere:a) rezumarea scrisa a unui text narativ la prima vedere; … b) caracterizarea unui personaj dintr-un text literar studiat – basm, balada, schita, nuvela, român, comedie – sau la prima vedere (cerinţele pot fi axate pe sublinierea doar a unei/a unor trasaturi sau a unor mijloace/ procedee de portretizare); … c) redactarea unui text în care să se evidentieze caracteristicile fundamentale ale unui text/ fragment de text literar dat (argumentarea apartenentei unui text la un gen şi/sau la o specie literara – basmul, schita, nuvela, romanul, balada, fabula, doina, pastelul, imnul, comedia; analiza sumara a unui text literar, prezentat candidatului, valorificand structura acestuia şi resursele expresive ale limbii; exprimarea, într-un mod corect, logic, a unor idei şi opinii despre textul selectat); … d) aplicarea regulilor de despartire a cuvintelor în silabe şi a regulilor/ a normelor de ortografie şi de punctuatie. … Nota! În situaţia în care ilustrarea unei sarcini de lucru are ca suport un text literar studiat, acesta va fi selectat de către candidat dintre operele literare/dintre fragmentele studiate la clasa.Cerinţele vor fi astfel formulate, încât sa nu permita reproducerea unor caracterizari de personaje şi a unor "comentarii" literare memorate, deoarece se urmareste evaluarea capacităţii candidatului de a opera cu notiunile de teorie literara, dobandite pe parcursul ciclului gimnazial.În realizarea unor compozitii cu cerinţe prestabilite, au fost propuse urmatoarele repere pentru organizarea continutului:A. Rezumarea unui text literar:a) stabilirea secventelor narative, pe baza ideilor principale; … b) precizarea personajelor implicate în actiune; … c) respectarea succesiunii intamplarilor la care participa personajele; … d) respectarea altor conventii specifice rezumatului (relatarea la persoana a III-a; utilizarea modurilor şi a timpurilor verbale potrivite; trecerea de la vorbirea directa la vorbirea indirecta, fără dialog inserat; relatarea obiectiva, fără interventii emotional-subiective şi fără citate). … B. Caracterizarea unui personaj (text literar studiat sau la prima vedere):a) stabilirea tipului de personaj (principal, secundar etc.) şi a mijloacelor/a procedeelor de portretizare; … b) precizarea, în textul selectat, a n trasaturi ale personajului şi a semnificatiei acestora; … c) ilustrarea trasaturilor, prin raportarea la n secvente/situaţii din text; … d) relevarea a n mijloace artistice folosite de narator în portretizare (la alegerea candidatului, pe diverse niveluri: figuri de stil, procedee artistice, moduri de expunere, expresivitatea unor cuvinte sau a unor structuri gramaticale) sau precizarea relatiilor dintre personajul indicat prin cerinţa şi alt personaj/alte personaje din opera/din text. … C. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (I):a) ipostaza în opera a autorului (narator; eu liric); … a) precizarea, în textul ales de către candidat, a n caracteristici ale speciei literare; … b) ilustrarea caracteristicilor pe textul indicat; … c) evidentierea rolului mijloacelor artistice. … D. Argumentarea apartenentei unui text la o specie literara (II):a) prezentarea a n caracteristici ale speciei literare; … b) exemplificarea caracteristicilor pe baza operei alese/a fragmentelor studiate; … c) prezentarea, pe scurt, a subiectului operei selectate/a fragmentelor indicate (referire la momente ale subiectului sau la secvente/la situaţii semnificative); … d) prezentarea unui personaj, prin raportare la n intamplari/situaţii semnificative. … E. Analiza de text:a) relevarea modului de expunere dominant şi a trasaturilor acestuia, identificabile în textul dat; … b) prezentarea mijloacelor artistice folosite de autor; … c) incadrarea textului în gen şi/sau în specie literara; … d) susţinerea unui punct de vedere, referitor la semnificatiile textului, prin n argumente specifice. … Prin baremul subiectelor propuse la partea a III-a au fost acordate 16 puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru rezolvarea fiecarui reper/a fiecarei cerinţe, detaliata prin criterii de performanţă) şi 18 puncte pentru redactare – numai dacă s-a realizat compunerea pe minimum de spatiu indicat, distribuite astfel:● unitatea compozitiei (introducere – 1 p.; cuprins – 1 p.; încheiere – 1 p.; pentru rezumarea unui text: prezentarea esentializata – 1 p.; succesiunea logica a ideilor din text – 1 p.; conexiunea secventelor compunerii – 1 p.); 3 puncte● coerenta textului (claritatea enunturilor – 1 p.; proprietatea termenilor utilizati – 1 p.; sintaxa adecvata – 1 p.); 3 puncte● registrul de comunicare, stilul şi limbajul adecvate continutului compunerii; (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte● ortografia (0 greseli – 4 p.; 1 greseala – 3 p.; 2 greseli – 2 p.; 3 greseli – 1 p. ); 4 puncte● punctuatia (0-1 greseli – 3 p.; 2-3 greseli – 2 p.; 4-5 greseli – 1 p.); 3 puncte● asezarea corecta a textului în pagina; incadrarea în spatiul acordat; lizibilitate. (1 p. + 1 p.) 2 puncteNOTA! Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.VII. MODELE DE SUBIECTEProba scrisa de limba şi literatura românăSesiunea iunie 2002 Varianta 5● Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.● Timpul efectiv de lucru este de doua ore.Partea I (46 de puncte)Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare cerinţa.

A. Înţelegerea textului

B. Limba română

Partea a II-a (10 puncte)Te numesti Marin/Maria Popescu locuiesti în Sibiu şi ai absolvit clasa a VIII-a. Redacteaza, pe o pagina distincta a foii de examen, o scrisoare în care îi dai vesti despre tine fostei colege de banca, Elena, care s-a mutat anul trecut în Bucureşti. În scrisoare trebuie:

Atenţie! Nu folosi alte nume decat cele indicate în cerinţa. Data redactarii scrisorii este 17.06.2002.Partea a III-a (34 de puncte)Scrie o compunere de 1-2 pagini, în care să caracterizezi personajul principal dintr-o schita studiata de tine la scoata, în redactarea compunerii, vei avea în vedere:● precizarea, însoţită de exemple, a patru mijloace/ procedee de caracterizare, existente în textul ales;● numirea a patru trasaturi ale personajului;● ilustrarea acestor trasaturi, prin referire la intamplari/ la situaţii semnificative;● prezentarea relatiei dintre personajul principal şi un alt personaj al schitei.NOTA! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerințelor nu este obligatorie. Vei primi 16 puncte pentru continut (cate 4 puncte pentru fiecare cerinţa rezolvata) şi 18 puncte pentru redactare (unitatea compozitiei: 3 p.; coerenta textului: 3 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate continutului: 3 p.; ortografia: 4 p.; punctuatia: 3 p.; asezarea corecta a textului în pagina, lizibilitatea: 2 p.). În vederea acordarii punctajului pentru redactare, compunerea trebuie să aibă cel puţin o pagina.BAREM DE CORECTARE ŞI DE NOTARENOTA! Se acorda acelasi punctaj pentru raspunsurile date în spiritul solutiilor din barem.Partea I (46 de puncte)A. Înţelegerea textului

B. Limba română

Partea a II-a (10 puncte)

Partea a III-a (34 de puncte)A. Continut1. Precizarea celor patru mijloace/ procedee de caracterizare: directe – de către narator, de către alte personaje; indirecte – caracterizare desprinsa din ganduri, fapte, atitudini, comportament, din relatiile cu celelalte personaje, din limbaj, din mediul în care traieste, din numele purtat, din detalii de vestimentatie etc. (precizarea celor patru mijloace/procedee de caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii; alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/ procedeu luat în discutie, în acord cu textul ales: 4 p.; precizarea a trei mijloace/ procedee de caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii; alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/ procedeu luat în discutie, în acord cu textul ales: 3 p.; precizarea a doua mijloace/ procedee de caracterizare, fie distinct, fie pe parcursul compunerii; alegerea potrivita a exemplelor pentru fiecare mijloc/procedeu luat în discutie, în acord cu textul ales: 2 p.; precizarea unui mijloc/procedeu de caracterizare: 1 p.). 4 puncte2. Numirea a patru trasaturi distincte ale personajului ales. (1 p. + 1 p. + 1 p. + 1 p.) 4 puncte3. Ilustrarea acestor trasaturi, prin referire la intamplari/ la situaţii semnificative (alegerea adecvata a exemplelor, în acord cu trasaturile selectate, explicatii logice, nuantate: 4 p.; exemplificari partiale, argumentare sumara: 2 p.; exemplificari partiale, fără argumente: 1 p.). 4 puncte4. Prezentarea relatiei dintre personajul principal şi un alt personaj al schitei (alegerea potrivita a exemplelor; prezentarea logica, nuantata, a relatiei dintre personaje, în acord cu exemplele alese: 4 p.; prezentare sumara/ incompleta a relatiei dintre personaje, cu detalii irelevante etc.: 2 p.; incercare de prezentare a relatiei dintre personaje, dar cu explicatii de circumstanta, cu improvizatii sau cu tendinta evidenta de povestire a faptelor şi a intamplarilor, fără sublinierea particularitatilor relatiei etc.: 1 p.). 4 puncteB. Redactare (pentru acordarea punctajului, compunerea trebuie să aibă cel puţin o pagina)5. Unitatea compozitiei (introducere: 1 p; cuprins: 1 p.; încheiere: 1 p.). 3 puncte6. Coerenta textului (claritatea enuntului: 1 p.; varietatea lexicului: 1 p.; sintaxa adecvata: 1 p.). 3 puncte7. Registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate continutului compunerii. (1 p. + 1 p. + 1 p.) 3 puncte8. Ortografia (0 greseli 4 p.; 1 greseala: 3 p.; 2 greseli: 2 p.; 3 greseli: 1 p; 4 sau mai multe greseli: 0 p.). 4 puncte9. Punctuatia (0-1 greseli: 3 p.; 2-3 greseli: 2 p.; 4-5 greseli: 1 p.; 6 sau mai multe greseli: 0 p). 3 puncte10. Asezarea corecta a textului în pagina, lizibilitatea. (1 p. + 1 p.) 2 puncteNOTA! Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se obtine prin impartirea la 10 a punctajului obţinut de candidat.PROGRAMA PENTRU LIMBA ŞI LITERATURA SARBAI. Sadrzaj programa: Srpski jezik1. Fonetika: Jednacenje suglasnika po zvucnosti i mestu tvorbe; Palatalizacija; Jotovanje; Prelaz suglasnika l u o;2. Recnik: Porodica reci; Antonimi; Sinonimi; Hominimi; Sufiksacija i prefiksacija; Slozenice; Arhaizmi; Neologizmi; Varvarizmi; Profesionalizmi; Provincijalizmi;3. Morfologija: Znacenje i upotreba padeza; Neodredeni i odredeni pridevski oblici; Poredenje prideva; Imenicke i pridevske zamenice; Podela brojeva; Brojne imenice; Glagolska vremena;4. Sintaksa: Slozene recenice nezavisnog odnosa; Slozene recenice zavisnog odnosa.Ciljevi i zadaci nastave sprskog jezika:● raspoznavanje glavnih pojmova iz fonetike, recnika, morfologije i sintakse;● njihovo primenjivanje u datom kontekstu;● morfosintakticka analiza odredenih gramatickih kategorija u datom tekstu;● motivisanje uloge interpunkcije i reda reci u slozenim recenicama;● odredivanje korespondencije izmedu delova recenice i slozene recenice zavisnog odnosa;● postovanje normi knizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja.II. Sadrzaj programa: knjizevna lektira5. razred: Starac prevario divove; U cara Trojana kozje uşi; Osnovna skola od B. Nusica;6. razred: Car Lazar a carica Milica; Veletovci od I. Andrica; Geografija od B. Nusica;7. razred: Analfabeta od B. Nusica; Hajduk Veljko od V. St. Karadzica;8. razred: Kad mlidijah umreti od B. Radicevica; Pocetak bune protiv dahija; Sve, sve, ali zanat; Hasanaginica; Sve ce to narod pozlatiti od L. Lazarevica; Pop Cira i pop Spira od S. Sremca; O klasje moje od A. Santica; Pokondirena tikva od J. St. Popovica; Kosa od I. Andrica.Ciljevi i zadaci nastave sprske knjizevnosti:● raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava i rezimeja knjizevnih tekstova;● pismeno izlaganje sizea i momenata narativnog tkiva date knjizevne lektire;● raspoznavanje razlika izmedu usmene i pisane knjizevnosti;● elaboracija knjizevnog komentara; karakterizacija knjizevnih likova;● postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog i usmenog izrazavanja.Literatura:Knjizevna lektira i gramatika za 5. razred. (1993)Knjizevna lektira i gramatika za 6. razred. (1993)Knjizevna lektira i gramatika za 7. razred. (1994)Knjizevna lektira i gramatika za 8. razred. (1994)Napomene: Ministartsvo vaspitanja organizuje godisnje ispit sposobnosti za sve apsolvente osmog razreda osnovnih skola sa srpskim nastavnim jezikom. Ispit iz srpskog jezika je pismeni, traje 2 sata i ocenjuje se od deset do sto poena.–––––NOTA(CTCE)PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE CAPACITATE 2003 – LIMBA ŞI LITERATURA SARBA – se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 10 iunie 2003, la paginile 41-42 (a se vedea imaginea asociata).LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂSLOVENSKY JAZYKA. HLASKOSLOVIEHlasky (samohlasky, spoluhlasky, dvojhlasky). Spodobovanie. Slabika: rozdel'ovanie slov na slabiky. Rytmicky zakon. Vybrane slova.B. NAUKA O SLOVESlovo. Vecny a gramaticky vyznam slova. Obohacovanie slovnej zasoby (tvorenie slov, pozicky, rozsirovanie vyznamov). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnika, neologizmy, archaizmy, synonyma, antonyma, homonyma, viacvyznamove slova atd'.)C. MORFOLOGIASlovne druhy: ohybne (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa), neohybne (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia). Gramaticke kategorie slovnych druhov (podl'a ucebnych osnov).D. SYNTAXJednoducha a zlozena veta. Vetne cleny. Suvetie: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Druhy viet v podrad'ovacom a prirad'ovacom suveti. Spojovacie vyrazy. Slovosled, vetosled a interpunkcia.Poziadavky:– spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov,– aplikovat' vedomosti v slovach, kratkych vetach,– uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,– morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,– tvorenie viet s danymi slovnymi druhmi,– urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' vetu, suvetie a oznacit' vzt'ahy medzi vetnymi clenmi/vetami,– urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,– aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach, tvorit' jednoduche vety a suvetia.LITERARNE CLANKY5. rocnik: Pet'ko (Rudo Moric), Medicina (Janko Jesensky), Syn moj mileny (L'udo Ondrejov), Pod starou slivkou (Pavol Bujtar), Cakanka (L'udmila Podjavorinska), Bajky: Tulipan a fialka, Pes a vlci.6. rocnik: Sitniansky vatrar (Jozef Horak), Na chlieb (Jozef Gregor Tajovsky), Branko (Samo Chalupka), Katarina – l'udova balada, Uhliarovci dostali host'a (J.C. Hronsky), Vel'kou lyzicou (Martin Kukucin).7. rocnik: Martin (Andrej Sladkovic), Prve hodinky (Jozef Gregor Tajovsky), Isli hudci horou (l'udova balada), Doktor (Janko Jesensky), Smrt' Janosikova (Jan Botto), Zuzanka Hraskovie (P. O. Hviezdoslav).8. rocnik: Mor ho! (Samo Chalupka), Tapakovci (Bozena Slancikova Timrava), Statky – zmatky (J. G. Tajovsky), Aneta (Pavol Bujtar), Rysava jalovica (Martin Kukucin), Marina (Andrej Sladkovic), Matka (Martin Razus).POJMY Z LITERARNEJ TEORIELiterarne dielo. Epika. Lyrika. Bajka, oda, elegia, poema.Poviedka, crta, novela, român. L'udova slovesnost', rozpravka, piesen.Literarny sujet. Fazy sujetu. Literarna postava.Umelecke prostriedky a postupy: epiteton, personifikacia, metafora, hyperbola, opis, rozpravanie, dialog, monolog.Prvky versa: vers, sloha, rym, rytmus (trochej, jamb).SLOHOVE CVICENIAReprodukcia obsahu. Zostavenie osnovy z hlavnych myslienok.Reprodukcia sujetu s urcenim jednotlivych faz. Charakteristika postavy.Premena priamej reci na nepriamu. Prakticke pisomnosti.Poziadavky:– urobit' rozbor a interpretovat' texty rozneho typu, vystihnut' obsah a vyznam celeho textu,– interpretovat' zname basnicke prostriedky,– identifikovat' niektore umelecke prostriedky pouzite v danom texte (epiteton, metafora, hyperbola atd'.),– identifikovat' charakteristicke crty osoby (osob) z daneho uryvku,– suvislo vyjadrit' svoje myslienky,– identifikovat' strukturu literarneho diela.STUDIJNA LITERATURAUcebnice podl'a ktorych sa vyucovalo v 5.-8. rocniku.Skuska sposobilosti zo slovesnkeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov zakladnych osemrocnych skol s vyucovacim jazykom slovenskym. Skuska je pisomna a obsahuje otazky z literarnych textov a z jazyka. Praca je ohodnotena bodmi od 10 do 100. Otazky su vypracovane na zaklade suvisleho textu na danu temu a v danom rozsahu, pozaduju identifikovanie roznych slovnych druhov (ako napriklad: Podciarknite v danom uryvku pridavne mena zenskeho rodu) atd'. Cas na vypracovanie: 2 hodiny.LIMBA ŞI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește