ORDIN nr. 34 din 7 martie 2000

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 13/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL AGRICULTURII SI ALIMENTATIEI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 212 din 15 mai 2000
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Actiuni suferite de acest act:

SECTIUNE ACTTIP OPERATIUNEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 470 18/07/2003
ActulABROGAT DEORDIN 530 16/09/2003
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOG 34 30/01/2000 ART. 5
ActulAPROBA PENORMA 07/03/2000
ActulREFERIRE LAHG 6 14/01/1999
ActulREFERIRE LALEGE 67 25/04/1997 ART. 5
ActulREFERIRE LALEGE 7 13/03/1996
ANEXA 1REFERIRE LALEGE 67 25/04/1997
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulABROGAT DEORDIN 470 18/07/2003
ActulABROGAT DEORDIN 530 16/09/2003

privind aprobarea Normelor metodologice de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol



Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,având în vedere prevederile art. 5 din Legea viei şi vinului nr. 67/1997, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 34/2000, şi ale Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996,ţinând seama de faptul ca realizarea Cadastrului viticol, ca o componenta a Cadastrului agricol, reprezintă unul dintre obiectivele care vizează armonizarea legislaţiei naţionale cu reglementările Uniunii Europene,luând în considerare Nota comuna nr. 61.426 din 23 februarie 2000 şi nr. 71.445 din 24 februarie 2000, întocmită de Direcţia generală resurse şi politici agroalimentare şi, respectiv, de Direcţia generală patrimoniu, fond funciar, cadastru şi îmbunătăţiri funciare, privind elaborarea Normelor metodologice de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei,emite următorul ordin: + 
Articolul 1Se aprobă Normele metodologice de realizare şi ţinere a Cadastrului viticol, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
 + 
Articolul 2Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.p. Ministrul agriculturiişi alimentaţiei,Ştefan Pete,secretar de stat
 + 
Anexa 1NORME METODOLOGICEde realizare şi ţinere a Cadastrului viticol + 
Capitolul 1Dispoziţii generale1. Cadastrul viticol, componenta a Cadastrului agricol, reprezintă sistemul unitar şi obligatoriu de evidenta tehnica, economică şi juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea, delimitarea şi reprezentarea pe harti şi planuri cadastrale a tuturor terenurilor din patrimoniul viticol naţional şi a celorlalte bunuri imobile aferente acestuia, indiferent de destinaţia lor şi de proprietari.2.1. Suprafeţele cultivate cu viţă de vie situate în arealele consacrate tradiţional, denumite areale viticole, precum şi cele aflate în afară arealelor viticole, denumite vii răzleţe, alcătuiesc patrimoniul viticol naţional.2.2. În arealele viticole plantaţiile de viţă de vie se grupează teritorial în: regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri viticole. Ele sunt definite în anexa nr. 1 la Legea viei şi vinului nr. 67/1997.3. Potrivit reglementărilor din Legea nr. 67/1997, terenurile cuprinse în patrimoniul viticol naţional se grupează în următoarele 3 categorii:a) plantaţiile de viţă de vie roditoare, plantaţiile de portaltoi, plantaţiile-mama furnizoare de coarde altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare şi şcolile de vita;b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare;c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente şi prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu viţă de vie.4.1. Cadastrul viticol se organizează la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi se centralizează pe plaiuri viticole, centre viticole, podgorii, regiuni viticole şi pe ţara.4.2. Prin Cadastrul viticol se realizează:a) identificarea, înregistrarea şi descrierea în documentele cadastrale a terenurilor defalcate pe tarlale şi pe parcele şi a celorlalte bunuri imobile prin natura lor, aferente sectorului viticol, măsurarea şi reprezentarea acestora pe harti şi planuri cadastrale, precum şi stocarea datelor pe suporturi informatice;b) asimilarea şi integrarea datelor furnizate de Cadastrul viticol;c) identificarea şi înregistrarea tuturor proprietarilor şi a altor deţinători legali de terenuri şi de alte bunuri imobile, în vederea asigurării publicităţii şi opozabilitatii drepturilor acestora faţă de terţi;d) furnizarea datelor necesare sistemului de impozite şi taxe, pentru stabilirea corecta a obligaţiilor fiscale ale contribuabililor.5. Lucrările tehnice pentru realizarea Cadastrului viticol vor fi executate de specialiştii de la oficiile judeţene pentru cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.6. Încadrarea terenurilor supuse Cadastrului viticol în clase de pretabilitate, de calitate, precum şi alte informaţii specifice acestuia se obţin din studiile pedologice şi agrochimice întocmite de oficiile judeţene de studii pedologice şi agrochimice.
 + 
Capitolul 2Conducerea şi organizarea Cadastrului viticol7.1. Pentru conducerea şi organizarea Cadastrului viticol se constituie o comisie centrala la nivelul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi comisii judeţene, coordonate de comisia centrala.7.2. Din comisia centrala vor face parte:a) secretarul de stat al Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei care coordonează producţia vegetala;b) directorul general al Direcţiei generale resurse şi politici agroalimentare;c) directorul general al Direcţiei generale patrimoniu, fond funciar, cadastru şi îmbunătăţiri funciare;d) directorul Direcţiei fond funciar, cadastru agricol şi organizarea teritoriului;e) directorul Institutului de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Agricol Bucureşti;f) directorul general al Institutului de Cercetări pentru Viticultura şi Vinificaţie Valea Calugareasca.7.3. Din comisiile judeţene vor face parte:a) directorul general al direcţiei generale judeţene pentru agricultura şi industrie alimentara – preşedinte;b) directorul oficiului judeţean de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol – secretar;c) inspectorul teritorial al Inspecţiei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol şi al Băuturilor Alcoolice Naturale cu Denumire de Origine;d) secretarul consiliului comunal sau orasenesc;e) reprezentanţii agenţilor economici, dintre cei mai reprezentativi proprietari de terenuri viticole (3 membri).8. Componenta comisiei centrale şi a comisiilor judeţene, precum şi modul de funcţionare a acestora se vor aproba prin ordin al ministrului agriculturii şi alimentaţiei.9. Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei asigura efectuarea şi actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine.
 + 
Capitolul 3Baza cartografica necesară în vederea realizării Cadastrului viticol10.1. Produsul obţinut prin reprezentarea grafica a tuturor limitelor parcelelor în teren reprezintă harta cadastrala sau planul cadastral.10.2. Planul cadastral are la baza harta topografica.11. Harta topografica se realizează pe baza reţelelor geodezice naţionale de ordinul I-IV, precum şi a reţelelor de indesire a acestora.12. Executarea, completarea, modernizarea şi menţinerea în stare de utilizare a reţelelor geodezice naţionale revin Oficiului Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie împreună cu oficiile de profil teritoriale din subordinea acestuia.13. În cazul în care densitatea punctelor reţelelor geodezice existente nu este suficienta sau reţelele geodezice nu mai sunt în stare buna de funcţionare la un moment dat, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei, prin unităţile de specialişti din subordine, poate executa lucrări geodezice necesare pentru satisfacerea nevoilor proprii, cu respectarea normelor tehnice elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie.14. În funcţie de mărimea medie a parcelelor şi de numărul lor pe fiecare foaie de harta, scara hartilor cadastrale poate fi de 1:1000, 1:2000 sau 1:5000.
 + 
Capitolul 4Delimitarea teritorială a arealelor viticole15. Pentru aplicarea Cadastrului viticol trebuie realizat ansamblul de lucrări tehnice prin care se determina exact proprietăţile funciare viticole privind identificarea, măsurarea, descrierea şi reprezentarea pe harti topografice a acestora.16. Proprietatea funciară viticolă este constituită din una sau mai multe parcele. Parcelele reprezintă suprafaţa de teren cu limite bine definite şi vizibile, cu o singura categorie de folosinţă şi cu unul sau mai mulţi proprietari.17. Pentru realizarea Cadastrului viticol vor fi parcurse următoarele etape:a) delimitarea teritorială a arealelor viticole;b) delimitarea teritorială a arealelor viticole destinate producerii vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine.18. Identificarea, înregistrarea şi reprezentarea pe harti şi planuri cadastrale a viilor răzleţe situate în afară arealelor viticole se vor realiza prin lucrările de cadastru agricol.19. Delimitarea arealelor viticole şi a unităţilor teritoriale subordonate acestora se va realiza pe harti şi planuri cadastrale, în funcţie de aria geografică, la scări diferite, după cum urmează:a) regiuni viticole, la scara 1:1000000;b) podgorii, la scara 1:100000;c) centre viticole şi plaiuri viticole, la scara 1:10000 sau 1:50000.20. Pentru delimitarea arealelor viticole se vor analiza şi se vor utiliza toate documentaţiile grafice şi scriptice obţinute prin lucrările de introducere şi întreţinere a Cadastrului funciar general, lucrările de organizare a teritoriului şi prin proiectele de înfiinţare de plantaţii de viţă de vie din fiecare zona.
 + 
Capitolul 5Identificarea şi înregistrarea categoriei de folosinţă a terenului21. La categoria de folosinţă "vii", al carei simbol este V, se încadrează terenurile plantate cu viţă de vie şi cele aflate în pregătire în vederea plantarii.22. Subcategoriile de la categoria de folosinţă "viţă de vie" sunt:a) teren în pregătire pentru plantare (Vp);b) plantaţii de viţă de vie roditoare (Vr);c) plantaţii de portaltoi, coarde altoi şi butaşi (Vb);d) şcoli de viţă de vie (Vs);e) plantaţii de hamei (Vh);f) plantaţii viticole abandonate (Vab).23. Subcategoria "plantaţii de viţă de vie roditoare" se clasifica ţinându-se seama de:a) vârsta plantaţiei:1. ţinere: 1-3 ani;2. pe rod:2.1. 4-15 ani;2.2. 16-25 de ani;2.3. peste 25 de ani;b) starea plantaţiei:1. foarte buna;2. buna;3. proasta;c) amplasamentul:1. terenuri plane, neterasate;2. terenuri terasate;3. soluri nisipoase;d) panta terenului:1. orizontala şi foarte slab inclinata 0-5%;2. slab inclinata 5,1-10%;3. moderat inclinata 10,1-25%;4. puternic inclinata 25,1-50,0%;5. foarte puternic inclinata peste 50,0%;e) natura soiurilor de vita cultivate:– vite nobile altoite sau pe rădăcini proprii;– hibrizi direct producători;f) amenajări de îmbunătăţiri funciare:1. drenaj;2. irigaţii:2.1. pe brazde;2.2. prin aspersiune;2.3. prin picurare;3. amenajări antierozionale:3.1. benzi inierbate;3.2. canale de evacuare;3.3. terase.24. Parcelele din cadrul arealelor viticole care au o alta categorie de folosinţă decât viţă de vie sunt înregistrate la categoria de folosinţă constatată la data executării cadastrului.
 + 
Capitolul 6Înregistrarea clasei de calitate şi a clasei de producţie a terenurilor25. Înregistrarea claselor de pretabilitate şi de calitate a terenurilor este realizată de oficiul judeţean de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol.26. Pe baza studiilor pedologice, categoriile de folosinţă agricolă se încadrează în 6 clase de pretabilitate, după cum urmează:a) clasa 1: terenuri fără limitări sau restrictii;b) clasa 2: terenuri cu limitări sau restrictii slabe;c) clasa 3: terenuri cu limitări sau restrictii moderate;d) clasa 4: terenuri cu limitări sau restrictii severe;e) clasa 5: terenuri cu limitări sau restrictii foarte severe, care pot fi corectate;f) clasa 6: terenuri cu limitări sau restrictii foarte severe, care nu pot fi modificate.27. Clasa de pretabilitate este notată la categoria de folosinţă la care parcela a fost înregistrată la data efectuării măsurătorilor cadastrale.28. Pe baza punctelor de bonitare a solului, se deosebesc 5 clase de favorabilitate (calitate), după cum urmează:a) clasa I: 81-100 de puncte;b) clasa II: 61-80 de puncte;c) clasa III: 41-60 de puncte;d) clasa IV: 21-40 de puncte;e) clasa V: 0-20 de puncte.29. Pentru evaluarea calitativă şi cantitativă a terenurilor în registrul cadastral al parcelelor se înregistrează clasa de pretabilitate "1-6" şi clasa de favorabilitate (calitate) "I-V".
 + 
Capitolul 7Evidenta cadastrala a parcelei30.1. Datele cadastrale ale parcelei sunt:a) date de baza;b) date de specialitate.30.2. Datele de baza sunt:a) numele/denumirea şi adresa/sediul deţinătorului parcelei (persoana fizica sau juridică) şi calitatea sub care o deţine;b) denumirea locului pe care se afla parcela;c) numărul cadastral;d) suprafaţa în hectare şi metri patrati; calculul suprafeţelor se face analitic, din coordonatele punctelor de frangere de pe contur. Constrângerea valorilor calculate ale suprafeţelor se face conform Normelor tehnice pentru introducerea Cadastrului general.30.3. Datele de specialitate sunt:a) modul de exploatare a parcelei:1. directa;2. în arenda;b) suprafaţa parcelei pe soi/soiuri (în hectare şi metri patrati);c) denumirea soiului/soiurilor;d) direcţia de producţie, din care:1. de masa;2. vin, din care:2.1. vin pentru consum curent;2.2. vin de calitate superioară;2.3. vin cu denumire de origine;2.4. distilate;3. mixtă;4. stafide;5. material săditor:5.1. butaşi portaltoi;5.2. coarde altoi sau butaşi;5.3. vite altoite şi/sau nealtoite;e) caracteristici naturale:1. clasa de pretabilitate a solului (1-6);2. clasa de favorabilitate (calitate) a solului (I-V);3. panta terenului:3.1. orizontala şi foarte slab inclinata 0-5,0%;3.2. slab inclinata 5,1-10,0%;3.3. moderat inclinata 10,1-25,0%;3.4. puternic inclinata 25,1-50,0%;3.5. foarte puternic inclinata peste 50,0%;4. expoziţie: poziţia faţă de punctele cardinale:4.1. umbrita: N şi N-E;4.2. semiumbrita: E şi N-V4.3. insorita: S şi S-V;4.4. semiinsorita: V şi S-E;5. altitudine (faţă de nivelul marii) în metri;f) irigare: tipul, norma de irigare şi de udare;g) tipul de cultura:1. cultura pura;2. cultura asociata;h) portaltoiul (pentru viile altoite);i) vârsta plantaţiei:1. ţinere: 1-3 ani;2. pe rod:2.1. 4-15 ani;2.2. 16-25 de ani;2.3. peste 25 de ani;j) modul de conducere a butucilor de vie;k) densitatea de plantare:1. distanta între randuri;2. distanta între butuci pe rând;l) starea plantaţiei:1. foarte buna;2. buna;3. proasta.
 + 
Capitolul 8Documentele finale ale Cadastrului viticol şi recepţia acestuia31. Potrivit metodologiei de realizare a cadastrului general şi a sistemului de evidenta cadastrala tehnica şi juridică, documentele finale ale Cadastrului viticol cuprind următoarele machete:a) fişa datelor cadastrale finale;b) registrul cadastral al parcelelor;c) indexul alfabetic al proprietarilor şi domiciliul acestora;d) registrul cadastral al proprietarilor;e) registrul bunurilor imobile;f) fişa centralizatoare a partidelor cadastrale pe proprietari şi pe categorii de folosinţă;g) planul cadastral.32. Recepţia lucrărilor Cadastrului viticol se face de comisiile judeţene, constituite conform prevederilor pct. 7.1 din cap. II.Recepţia lucrărilor Cadastrului viticol se face pe baza dosarului de verificare a lucrărilor, întocmit de un colectiv format din 3 specialişti numiţi prin decizie a directorului oficiului judeţean de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol.Dacă lucrările au fost executate potrivit prezentelor norme metodologice, comisia judeteana întocmeşte un proces-verbal de recepţie, în 3 exemplare, în care se menţionează că lucrările s-au încheiat şi ca datele pot fi oficializate.
 + 
Capitolul 9Administrarea şi întreţinerea lucrărilor de cadastru viticol33. Lucrările de cadastru viticol se realizează o dată la 10 ani pe întreaga suprafaţa şi o dată la 2 ani, prin sondaj, numai la suprafaţa viticolă cu soiuri de vin.34. Oficiile judeţene de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol stocheaza datele Cadastrului viticol, care se vor actualiza periodic.35. Datele Cadastrului viticol pot fi folosite numai în următoarele scopuri:a) stabilirea impozitului pe venitul agricol;b) vânzarea-cumpărarea de terenuri cu folosinţă viticolă;c) prelucrarea statistica necesară în vederea elaborării diferitelor documente tehnice şi economice;d) arendarea sau concesionarea terenurilor cu folosinţă viticolă.
 + 
Capitolul 10Dispoziţii finale36. Producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, trebuie să permită accesul comisiilor judeţene pentru aplicarea Cadastrului viticol în plantaţiile şi pe parcelele pe care le deţin.37. Producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, au obligaţia să asigure informaţiile corecte despre plantaţiile din parcelele pe care le deţin.38. Producătorii agricoli deţinători de plantaţii viticole pot avea acces la datele Cadastrului viticol numai în cazul în care solicită în scris acest fapt şi menţionează scopul pentru care este necesară solicitarea.––––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x