ORDIN nr. 3.430 din 20 martie 2013

privind aprobarea programei pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializarea Navigaţie şi transport maritim



În baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,ţinând cont de prevederile art. 4 alin. (2) şi art. 22 alin. (1) din Metodologia pentru organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivare în învăţământ, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6.193/2012,în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă programa pentru susţinerea examenului naţional de definitivare în învăţământ la specializarea Navigaţie şi transport maritim, prevăzută în anexă care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Direcţia generală resurse umane şi reţea şcolară naţională din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi inspectoratele şcolare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. + 
Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul educaţiei naţionale,Remus PricopieBucureşti, 20 martie 2013.Nr. 3.430. + 
Anexa PROGRAMApentru susţinerea examenului naţional de definitivare înînvăţământ la specializarea Navigaţie şi transport maritimA. Notă de prezentarePrograma se adresează profesorilor ingineri, absolvenţi ai facultăţilor de profil, care predau discipline din domeniul menţionat sau compatibile cu acesta şi care se prezintă la examenul pentru acordarea definitivării în învăţământul preuniversitar. Conţinutul şi structura programei corespund schimbărilor impuse în activitatea didactică din perspectiva abordării curriculare a disciplinelor tehnologice.Programa este orientată pe evaluarea calităţii concepţiei didactice şi a modalităţilor concrete prin care profesorul pune elevii în situaţii de învăţare eficientă, menite să conducă la formarea capacităţilor şi competenţelor prevăzute în standardele de pregătire profesională. Această orientare este necesară deoarece flexibilitatea programelor şcolare solicită din partea profesorului efortul de a concepe procese şi parcursuri didactice adaptate nivelului claselor de elevi cu care lucrează şi finalităţii învăţământului tehnologic. Structura arborescentă şi sistemul modular de organizare curriculară pentru învăţământul tehnologic solicită abordarea structurală a desfăşurării procesului de învăţământ. Astfel, plecând de la ideea definirii şi evaluării competenţelor necesare cadrului didactic, se urmăreşte:– cunoaşterea de către profesor a conţinuturilor ştiinţifice şi a principalelor tendinţe în evoluţia disciplinelor de pregătire profesională şi a metodicii predării acestora;– utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;– capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;– capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic intra-, trans-, inter- şi multidisciplinar, în concordanţă cu standardele de pregătire profesională;– capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;– demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţional.Fiind date particularităţile disciplinelor tehnologice şi rolul pe care acestea îl au în formarea şi maturizarea profesională a elevului, precum şi asupra întregului climat educaţional al şcolii, profesorul trebuie să demonstreze că:– înţelege conceptele centrale şi metodele de investigaţie specifice disciplinelor pe care le predă;– are capacitatea de a crea experienţe de învăţare semnificative pentru elev;– înţelege cum învaţă şi cum se dezvoltă elevul şi poate să ofere oportunităţi de învăţare care sprijină dezvoltarea profesională a acestuia;– înţelege că elevii sunt diferiţi din punctul de vedere al felului în care învaţă şi poate să ofere oportunităţi instructiv-educative adaptate la diferenţele individuale de învăţare;– înţelege procesele de integrare curriculară şi foloseşte o varietate de strategii didactice care încurajează dezvoltarea gândirii critice a elevului, capacitatea de rezolvare a problemelor şi performanţele lui în utilizarea noilor tehnologii;– are capacitatea de a alege şi utiliza cele mai bune metode ce vizează motivaţia şi comportamentul pentru a crea un mediu educaţional care încurajează interacţiunea socială pozitivă, motivaţia intrinsecă şi angajarea elevului în actul învăţării, sprijinind astfel succesul şcolar al acestuia;– dezvoltă cunoaşterea şi utilizarea unor variate strategii de comunicare eficientă pentru a sprijini colaborarea şi interacţionarea elevilor în activitatea de învăţare;– planifică activitatea de predare-învăţare pe baza obiectivelor şi competenţelor curriculare, a cunoaşterii proceselor predării-învăţării, a conţinutului disciplinei, a abilităţilor elevilor şi a diferenţelor dintre elevi; modelează activitatea la clasă conform obiectivelor evaluării;– înţelege şi foloseşte o diversitate de strategii de evaluare pentru a aprecia şi modifica activităţile didactice, asigurând continua dezvoltare intelectuală şi socială a elevului;– înţelege necesitatea de a asista elevii în orientarea lor către carieră şi de a integra educaţia pentru carieră în activitatea didactică.B. Competenţe specifice– Cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei, cunoştinţe de metodica predării acesteia– Cunoaşterea şi utilizarea principalelor documente şcolare reglatoare: standarde de pregătire profesională, planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale– Capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi– Capacitatea de proiectare şi realizare a dezvoltărilor curriculare intra- şi interdisciplinare– Capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi– Capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale colectivului de elevi– Capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficientC. Conţinuturile programeiI. TEME DE DIDACTICĂ GENERALĂ ŞI METODICA PREDĂRII DISCIPLINELOR TEHNOLOGICEa) Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice … 1. Componentele curriculumului şcolar: curriculum naţional, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module, standarde de pregătire profesională, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare;2. Proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă2.1. Repere/Condiţionări în elaborarea CDS/CDL (resurse umane, materiale, context local, interesele elevilor)2.2. Modalităţi de adecvare a unui CDS/CDL la grupuri-ţintă diferite2.3. Obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele CDS/CDL din domeniul ştiinţei informării2.4. Obiective-cadru, obiective de referinţă, competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe2.5. Elaborarea obiectivelor operaţionale3. Proiectarea activităţii didactice: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter-, pluri- şi transdisciplinareb) Strategii didactice utilizate în procesul de instruire. Strategii şi modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor cu caracter practic-aplicativ … 1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare2. Utilizarea metodelor centrate pe elev, tehnicilor de învăţare prin cooperare3. Forme de organizare a activităţii didactice: clasificare, caracterizare4. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare – învăţare – evaluare4.1. Funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ4.2. Tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor5. Selectarea metodelor optime în vederea formării gândirii critice şi deprinderilor practice, formării gândirii tehnice şi a dezvoltării simţului artistic/estetic6. Mediul de instruire: mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea Tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire7. Manifestarea unei conduite psihopedagogice inovative în plan profesional/social8. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare. Valorizarea muncii elevului9. Adoptarea de strategii didactice care să permită utilizarea eficientă a mijloacelor şi a auxiliarelor didactice în procesul instructiv-educativc) Managementul clasei … 1. Rolurile profesorului în facilitarea experienţelor care conduc la formarea autonomiei elevilor în învăţare (organizator, participant, membru al unei echipe, persoană resursă, facilitator, intermediar, evaluator etc.)2. Organizarea activităţilor: crearea unui climat favorabil învăţării, folosirea resurselor adecvate; folosirea resurselor psihice ale profesorului şi elevilor (capacităţi, cunoştinţe, experienţe individuale sau colective); folosirea eficientă a timpului; forme de instruire (pe grupe, studiu individual, frontal etc.) şi alternarea acestora în cadrul unei secvenţe didactice; antrenarea persoanelor resursă din interiorul şi din afara unităţii de învăţământ în activităţile clasei; gestionarea situaţiilor conflictualed) Evaluarea rezultatelor şcolare … 1. Evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: obiective, funcţii, tipuri de evaluări, caracterizare2. Metode de evaluare: tradiţionale şi complementare (tipuri şi caracterizare)3. Calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate4. Tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare5. Construirea instrumentelor de evaluare6. Erori de evaluare şi modalităţi de minimizare a lorBibliografie: Didactică generală şi Metodică

II. TEMATICA DE SPECIALITATEA. Navigaţie1. Noţiuni fundamentale:1.1. Forma şi dimensiunile Pământului1.2. Coordonate geografice1.3. Diferenţa de coordonate1.4. Lungimea unui minut de meridian1.5. Unităţi de măsură în navigaţie2. Orientarea pe mare2.1. Plane şi linii principale2.2. Orizont vizibil2.3. Sisteme de împărţire a orizontului2.4. Drum adevărat, relevment adevărat, relevment prova3. Determinarea direcţiilor pe mare3.1. Principiul determinării direcţiilor pe mare3.2. Magnetism, magnetism terestru, declinaţia magnetică3.3. Magnetismul navei, deviaţia compasului magnetic3.4. Convertirea drumurilor şi a relevmentelor4. Echipamente pentru determinarea direcţiilor4.1. Compasul magnetic: clasificare, funcţionare, părţi componente, utilizare, întreţinere4.2. Compasul giroscopic: noţiuni de teoria giroscopului, principiul girocompasului; compasul bigiroscopic: caracteristici principale, descriere, funcţionare; erorile girocompasului şi corectarea acestora; aparate deservite de compasul giroscopic: sisteme de repetitoare, înregistratorul de drum, funcţionare, părţi componente5. Echipamente pentru determinarea distanţei parcurse de navă – lochuri5.1. Generalităţi asupra distanţei parcurse5.2. Lochul simplu, principiu de funcţionare, părţi componente5.3. Lochul mecanic, principiu de funcţionare, părţi componente5.4. Lochul electromecanic, principiu de funcţionare, părţi componente5.5. Lochul hidraulic, principiu de funcţionare, părţi componente5.6. Determinarea distanţei parcurse după loch, corecţia lochului5.7. Determinarea vitezei navei şi a distanţei parcurse în funcţie de viteză şi timp6. Echipamente pentru măsurarea adâncimii apei – sonde6.1. Principiul de măsurare a adâncimii apei6.2. Sonde simple, principii de funcţionare, părţi componente, utilizare6.3. Sonde mecanice, principii de funcţionare, părţi componente, utilizare6.4. Sonde ultrason, principiu de funcţionare, părţi componente, utilizare7. Hărţi marine7.1. Proiecţii cartografice, definiţii, clasificare7.2. Scara hărţii, loxodroma şi ortodroma7.3. Condiţiile cerute hărţilor marine7.4. Corecţia hărţilor, semne şi simboluri folosite în navigaţie8. Navigaţia estimată – estima grafică8.1. Lucrul pe hartă în estima grafică8.2. Giraţia navei, trasarea curbei de giraţie8.3. Deriva de vânt, estima grafică8.4. Deriva de curent, estima grafică8.5. Deriva totală9. Navigaţia costieră9.1. Noţiuni generale de navigaţie costieră, determinarea punctului navei prin observaţii costiere, linii de poziţie, erorile accidentale şi sistematice în determinarea punctului navei9.2. Determinarea punctului navei cu unghiuri orizontale, principiul teoretic al metodei, construcţii grafice, precizia determinării9.3. Determinarea punctului navei cu relevmente simultane, principii teoretice, triunghiul erorilor, determinarea punctului navei cu două relevmente simultane, determinarea punctului navei cu 3 relevmente simultane9.4. Determinarea punctului navei cu relevmente succesive cazul general, cazuri particulare de determinare a punctului navei cu relevmente succesive: procedeul unghiului dublu, procedeul unghiului de 90 grade între relevmente, procedeul distanţei la travers, procedeul relevmentelor succesive la două obiecte9.5. Determinarea punctului navei cu distanţe măsurate la repere de la coastă: determinarea distanţei cu sextantul, determinarea punctului navei cu două şi 3 distanţe simultane9.6. Procedee combinate de determinare a punctului navei: determinarea punctului navei cu un relevment şi unghi orizontal, determinarea punctului navei cu un relevment şi distanţă, determinarea punctului navei cu unghiuri orizontale succesive, determinarea punctului navei cu distanţe succesive, determinarea punctului navei cu un relevment la un far în momentul apariţiei luminii lui la orizont10. Documente nautice folosite în navigaţia estimată şi costieră10.1. Cartea-pilot10.2. Cartea farurilor10.3. Cartea radiofarurilor10.4. Avizele pentru navigator11. Studiul şi trasarea preliminară a drumului navei11.1 Navigaţia oceanică11.2. Navigaţia costieră11.3. Conducerea navei în zona coastei11.4. Navigaţia în radă, pe canale şi în strâmtori12. Regulamente de navigaţie12.1. Sistemul internaţional de balizaj maritim12.2. Regulamentul de prevenire a coliziunilor pe mare – COLREG, semnalizare şi reguli de navigaţie12.3. Regulamentul de navigaţie pe Dunăre – RND, semnalizare şi reguli de navigaţieB. Transport maritim1. Caracteristicile şi problemele transportului maritim1.1. Caracteristicile transportului maritim1.2. Avantajele transportului maritim1.3. Problemele transportului maritim2. Elementele de bază ale transportului maritim2.1. Scopul şi elementele transportului maritim2.2. Navele, ca mijloc de transport al mărfurilor2.3. Mărfurile, ca obiect al transportului maritim2.4. Porturile, ca noduri de afluire, transbordare şi depozitare a mărfurilor2.5. Sisteme, norme, reguli şi uzanţe naţionale şi internaţionale care reglementează transportul maritim – categorii de referinţă3. Portul maritim3.1. Generalităţi, clasificare3.2. Elementele constructive ale portului maritim: acvatoriul, rada, construcţii de apărare3.3. Infrastructura portului, frontul de acostare3.4. Teritoriul portului3.5. Suprastructuri portuare, dane, terminale3.6. Funcţiile portului3.7. Sisteme şi subsisteme portuare3.8. Autorităţi portuare, căpitănia de port, poliţia de frontieră, autoritatea vamală, serviciul sanitar şi fitosanitar4. Nava maritimă de transport4.1. Noţiuni preliminare, particularităţi constructive şi de exploatare4.2. Buna stare de navigabilitate4.3. Clasa navei, registre de clasificare4.4. Marca de bord liber4.5. Marca de tonaj5. Categorii de mărfuri în transportul maritim5.1. Clasificarea mărfurilor5.2. Recomandări privind stivuirea mărfurilor6. Încărcarea şi stivuirea mărfurilor6.1. Pregătirea navei pentru încărcare şi transport, pregătirea magaziei de marfă, verificarea şi pregătirea instalaţiilor, instruirea echipajului navei6.2. Evitarea avarierii mărfurilor în timpul manipulării şi transportului, avarii înainte de încărcare, avarii produse prin manipulare, ventilaţia mărfurilor6.3. Indicele de stivuire, generalităţi, corelarea dintre volumul specific al navei şi volumul specific al mărfii, utilizarea optimă a capacităţii şi volumului de încărcare6.4. Întocmirea planului de încărcare, generalităţi, documente de bază7. Transportul pe mare al pasagerilor7.1. Nave maritime de pasageri7.2. Particularităţi constructive şi de exploatare8. Transportul mărfurilor generale8.1. Nave specializate, caracteristici8.2. Transportul mărfurilor în saci, tipuri de mărfuri, pregătiri la bord, încărcare şi stivuire8.3. Transportul mărfurilor în bale, tipuri de mărfuri, pregătiri la bord, încărcare şi stivuire8.4. Transportul mărfurilor în butoaie, tipuri, sisteme de stivuire8.5. Transportul mărfurilor pe punte, categorii de mărfuri, încărcare şi amarare9. Transportul produselor metalurgice9.1. Generalităţi, tipuri de produse9.2. Avarierea prin ruginire şi prin deformare, clauzarea conosamentului9.3. Încărcare şi stivuire, măsuri şi recomandări10. Transportul produselor lemnoase10.1. Clasificarea materialului lemnos şi unităţi de măsură specifice10.2. Tipuri de nave pentru transportul lemnului10.3. Reguli de încărcare şi transport10.4. Amararea produselor lemnoase10.5. Marca de încărcare pentru cherestea conform Convenţiei Internaţionale asupra liniei de încărcare11. Transportul pe mare al animalelor11.1. Generalităţi, nave specializate11.2. Reguli de dotare şi amenajare11.3. Exploatarea navei animaliere, întocmirea planului de încărcare, îmbarcarea animalelor, supravegherea animalelor pe timpul transportului, debarcarea animalelor12. Transportul mărfurilor perisabile12.1. Generalităţi, nave frigorifice12.2. Instalaţii frigorifice12.3. Pregătirea navei pentru încărcarea mărfurilor perisabile12.4. Încărcarea şi stivuirea mărfurilor perisabile, mărfuri congelate, mărfuri refrigerate, mărfuri cu regim special de temperatură12.5. Transportul mărfurilor perisabile în containere13. Transportul mărfurilor periculoase13.1. Generalităţi, clase şi diviziuni13.2. Ambalarea mărfurilor periculoase, grupe13.3. Stivuirea şi separarea mărfurilor periculoase, grupe13.4. Transportul mărfurilor periculoase în containere13.5. Prevenirea şi lupta împotriva incendiilor la bordul navelor care transportă mărfuri periculoase13.6. Securitatea echipajului şi a navei în transportul de mărfuri periculoase14. Transportul mărfurilor în containere14.1. Descrierea şi clasificarea containerelor14.2. Tipuri de containere14.3. Nave specializate în transportul containerelor, portcontainere, roll-on/roll-off, portbarje14.4. Reguli de stivuire şi amarare a mărfurilor în containere, a containerelor la bordul navei14.5. Terminale de containere, codificarea containerelor14.6. Echipamente de manipulare a containerelor, termeni specifici15. Transportul mărfurilor solide în vrac15.1. Nave specializate, caracteristici15.2. Transportul minereurilor de fier, pregătirea navei pentru încărcare, încărcarea navei15.3. Transportul cărbunilor, condiţii constructive impuse navelor, încărcarea cărbunilor15.4. Transportul cerealelor, generalităţi, particularităţile cerealelor privind procesul de transport, amenajări specifice la nave, măsuri de încărcare, încărcarea şi rujarea cerealelor16. Transportul petrolului şi al produselor sale16.1. Tipuri de nave, caracteristici16.2. Petroliere, funcţii de bază, compartimentare, sisteme de tubulatură pentru marfă, pompe şi valvule, instalaţia de ventilaţie a mărfii, sisteme de încărcare16.3. Balastarea şi marşul în balast, instalaţii de balastare, tancuri de balast, debalastarea înaintea încărcării.16.4. Pregătirea şi încărcarea navei petroliere, calcule preliminare, distribuirea mărfii pe tancuri, încărcarea petrolului16.5. Calculul cantităţii de petrol încărcate/descărcate, generalităţi, determinarea volumului şi densităţii relative, întocmirea cargoplanului16.6. Operaţii de descărcare a petrolului, pregătirea descărcării, etape, variante de descărcare16.7. Curăţarea şi degazarea tancurilor de marfă, scopuri, spălarea şi ventilarea tancurilor16.8. Prevenirea incendiilor şi exploziilor la petroliere, condiţii, cauze ale incendiilor şi exploziilor, acumulări de electricitate statică, prevenire, mijloace de stingere a incendiilor16.9. Poluarea cu hidrocarburi a mediului marin, surse de poluare, măsuri de prevenire a poluării, Convenţia MARPOL16.10. Nave specializate pentru transportul gazelor lichefiate, generalităţi, tipuri de nave, operarea navelorBibliografie:

––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește