ORDIN nr. 3.397 din 10 septembrie 2012

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 668 din 24 septembrie 2012

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ACTUALIZEAZA PE	ORDIN 3397 10/09/2012
Actul	REFERIRE LA	HG 544 23/05/2012 ART. 16
Actul	REFERIRE LA	LEGE 46 19/03/2008 ART. 122
Actul	REFERIRE LA	CODUL SILVIC 19/03/2008 ART. 122
ART. 3	ARE LEGATURA CU	ORDIN 1417 11/07/2016 ART. 14

Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIT DE	ORDIN 2525 30/12/2016
ANEXA 1	REFERIT DE	ORDIN 2525 30/12/2016

Având în vedere Referatul de aprobare nr. 176.226 din 6 august 2012 al Direcției politici și strategii în silvicultură,în temeiul prevederilor art. 122 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 16 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 544/2012 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului și Pădurilor,ministrul mediului și pădurilor emite următorul ordin: +
Articolul 1Se aprobă criteriile și indicatorii de identificare a pădurilor virgine și cvasivirgine în România, prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 2(1)Pădurile virgine, identificate pe baza criteriilor și indicatorilor prevăzuți la art. 1, se încadrează în amenajamentele silvice în categoria funcțională „1,5j – păduri virgine”, tipul I funcțional – (TI).(2)Pădurile cvasivirgine, identificate pe baza criteriilor și indicatorilor prevăzuți la art. 1, se încadrează în amenajamentele silvice în categoria funcțională „1,5o – păduri cvasivirgine”, tipul I funcțional – (TI), constituită prin prezentul ordin.(3)Măsurile de gospodărire ale pădurilor virgine și cvasivirgine sunt corespunzătoare tipului funcțional I. +
Articolul 3(1)Măsurile de gospodărire pentru arboretele încadrate prin amenajamentele silvice, până la data intrării în vigoare a prezentului ordin, la categoria funcțională "1.5j – păduri seculare, virgine și cvasivirgine, de valoare deosebită" sunt cele corespunzătoare tipului funcțional I.(2)Abrogat.(la 21-07-2016,
Alin. (2) al art. 3 a fost abrogat de art. 14 din ORDINUL nr. 1.417 din 11 iulie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 551 din 21 iulie 2016.
)
+
Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul mediului și pădurilor,
Rovana PlumbBucurești, 10 septembrie 2012.Nr. 3.397. +
AnexăCRITERII ȘI INDICATORIde identificare a pădurilor virgineși cvasivirgine în România

Păduri virgine	Păduri cvasivirgine
Definiție: Pădurea virgină este acea pădure care s-a format și dezvoltat exclusiv sub acțiunea factorilor naturali și în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influențăantropică directă sau indirectă.	Definiție: Pădurea cvasivirgină este pădurea virgină din trecut, care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, stațiunii și proceselor ecosistemice*1).
Criteriul 1: Naturalitatea Indicatori: 1.1. Compoziție și distribuție naturalăa speciilor componente. 1.2. Prezența unor structuri complexe stratificate în plan vertical și mozaicat în plan orizontal, fiind evidentă textura specifică constituită din faze de dezvoltare – regenerare, tinerețe,maturitate/optimală, terminală/ bătrânețe, dezagregare. 1.3. Biodiversitate accentuată,inclusivsub raportul dimensiunilor și vârstei arborilor, unii dintre aceștia având vârste apropiate de limita longevității fiziologice. Frecvent, structură plurienă și relativ plurienă. 1.4. Lipsa intervențiilor silvicul- turale și a celorlalte activități antropice, inclusiv a pășunatului domestic. Nu se admit cioate. 1.5. Prezența frecventă a lemnului mortpe picior și la sol, aflat în diferite stadii de descompunere. 1.6. Consistență (indicele de închiderea coronamentului) naturală, adecvată condițiilor staționale, variabilă în raport cu faza de dezvoltare*2). În condiții staționale precare consistența este mult subunitară (Molidiș de stâncărie calcaroasă, Molidiș cu Polytrichum ș.a.). 1.7. Sol nealterat (cu excepția eroziunii produse natural). 1.8. Absența drumurilor și construc- țiilor în pădure, cu excepția uneiinfrastructuri necesare manage- mentului de cercetare științifică și a unor trasee tematice și/sau turistice, precum și pichetarea limitelor amenajistice. 1.9. Accesibilitate dificilă sau restricționată.	Criteriul 1: Naturalitatea Indicatori: 1.1. Compoziție și distribuție naturală a speciilor componente. 1.2. Prezența unor structuri complexe stratificate în plan vertical și mozaicat în plan orizontal, fiind evidentă textura specifică consti- tuită din faze de dezvoltare. Pot lipsi unele faze de dezvoltare, cu deosebire faza de dezagregare sau faza de regenerare. 1.3. Biodiversitate ridicată, inclusiv sub raportul dimensiunilor și vârsteiarborilor, unii dintre aceștia având elemente de arboret cu vârste de peste 150 de ani. Frecvent, structurăplurienă și relativ plurienă. 1.4. Lipsa intervențiilor silviculturale în ultima perioadă de 30 de ani. Se admit cel mult 5 cioate vechi la hectar, având diametre de peste 15 cm, aflate în diferite stadii de descompunere. 1.5. Prezența lemnului mort pe picior și la sol, aflat în diferite stadii de descompunere. 1.6. Consistență – indicele de închidere a coronamentului – naturală sau apropiată de aceasta (diminuată cu cel mult 0,2) adecvată condițiilor staționale, variabilă în raport cu faza de dezvoltare. În condiții staționale precare consistența este mult subunitară (Molidiș de stâncăriecalcaroasă, Molidiș cu Polytrichum ș.a.). 1.7. Sol nealterat de eroziune datorată intervențiilor antropice. Se admit drumuri vechi de exploatare, dar acestea sunt neutilizate și acoperiteîn mod natural cu litieră, plantule, arbuști, arbori și/sau plante ierboase. 1.8. Absența drumurilor și construcțiilor în pădure sau existența unor drumuri care nu au fost utilizate în ultima perioadă de 30 ani. Fac excepție infrastructura managementului de cercetare științifică și a unor trasee tematice și/sau turistice, precum și pichetarea limitelor amenajistice.
Criteriul 2: Mărimea suprafeței și limite Indicatori: 2.1. Mărimea suprafeței pădurilor virgine (ansamblul unităților amenajistice) va fi de cel puțin 20 de hectare (fără fragmentele care nu corespund criteriilor de selecție), cu excepția ecosis- temelor rare și de mare interes ecologic (ecosisteme cu Pinus cembra, ecosisteme unicat din Delta Dunării și multe altele) pentru care suprafața minimă va fi de 10 hectare. Ecosistemele rare și de mare interes ecologic vor fi înconjurate de zone tampon de protecție. 2.2. Dispunere continuă (compactă) a pădurii, astfel încât să se asigure autoreglarea și perpetuarea ecosistemului. 2.3. Limite naturale (culmi, văi, pâraie, liziera pădurii ș.a.), astfel încât pădurii selectate să i se asigure stabilitate la acțiunea factorilor externi, fără ca aceste limite să se suprapună în mod obligatoriu cu limitele parcelare. 2.4. Se pot include și eventuale suprafețe care nu corespund criteriilor de selecție, fără ca aceste suprafețe să depășească 10-15% din suprafața totală a arboreturilor care îndeplinesc condițiile de selecție. 2.5. Frecvent, configurație frământată a suprafeței terenului (cauzată deantrenarea solului din jurul rădăcinilor principale ale arborilor mari, doborâți natural).	Criteriul 2: Mărimea suprafeței și limite Indicatori: 2.1. Mărimea suprafeței pădurilor cvasivirgine (ansamblul unităților amenajistice) va fi de cel puțin 30 de hectare (fără fragmentele care nu corespund criteriilor de selecție), cu excepția ecosistemelor rare și de mare interes ecologic (ecosisteme cu Pinus cembra, ecosis- teme unicat din Delta Dunării și multe altele) pentru care suprafața minimă va fi de 10 hectare. Ecosis- temele rare și de mare interes ecologic vor fi înconjurate de zone tampon de protecție. 2.2. Dispunere continuă (compactă) a pădurii, astfel încât să se asigure autoreglarea și perpetuarea ecosistemului. 2.3. Limite naturale (culmi, văi, pâraie, liziera pădurii ș.a.), astfel încât pădurii selectate să i se asigure stabilitate la acțiunea factorilor externi, fără ca aceste limite să se suprapună în mod obligatoriu cu limitele parcelare. Pădurea cvasi- virgină poate fi mărginită și de limite artificiale: drumuri perma- nente, culoare pentru linii de înaltătensiune sau alte utilități, linii parcelare deschise, căi ferate ș.a. 2.4. Suprafețele care nu corespund crite- riului de naturalitate (criteriul 1) nu pot depăși 15% din suprafața totală a arboreturilor care îndeplinesc criteriile de selecție. 2.5. Frecvent, configurație frământată a suprafeței terenului (cauzată de antrenarea solului din jurul rădăcinilor principale ale arborilor mari, doborâți natural).

*1) Majoritatea pădurilor considerate virgine din Europa și din țara noastră sunt în realitate cvasivirgine.*2) Pe ansamblul unei păduri virgine având toate fazele de dezvoltare, indicele de închidere a coronamentului nu poate depăși 0,7 (0,8).NOTĂSe încadrează ca păduri virgine și cvasivirgine arboreturile care îndeplinesc cumulativ criteriile și indicatorii din prezentul ordin.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

ORDIN nr. 3.397 din 10 septembrie 2012

Informatii Document

Forma de baza

Istoric Consolidari

Cuprins Act

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 30/11/2024