privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivării în învăţământ
În baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;ţinând cont de prevederile art. 68 şi 69 din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2012-2013, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.560/2011,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin. +
Articolul 1Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Consiliere psihopedagogică, prevăzută în anexa nr. 1. +
Articolul 2Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, prevăzută în anexa nr. 2. +
Articolul 3Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie greco-catolică, prevăzută în anexa nr. 3. +
Articolul 4Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie unitariană, prevăzută în anexa nr. 4. +
Articolul 5Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie evanghelică, prevăzută în anexa nr. 5. +
Articolul 6Se aprobă programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământ la specializarea Religie româno-catolică (limba maghiară), prevăzută în anexa nr. 6. +
Articolul 7Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 8Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi inspectoratele şcolare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. +
Articolul 9Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României – Partea I.Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,Cătălin Ovidiu BabaBucureşti, 28 februarie 2012.Nr. 3.342. +
Anexa 1Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinereaexamenului de acordare a definitivării în învăţământla specializarea Consiliere psihopedagogicăA. Tematica la disciplina de specialitate Consiliere psihopedagogicăI. Evoluţia psihologiei ca ştiinţă1. Obiectul psihologiei2. Demers ştiinţific în psihologie. Psihologia ştiinţifică vs. psihologia de simţ comun. Psihologia contemporană şi locul ei în sistemul ştiinţelor3. Tendinţe şi curente în psihologia contemporanăII. Sistemul psihic uman1. Sistemul psihic uman ca sistem de prelucrare de informaţie: percepţia, atenţia, reprezentarea şi organizarea cunoştinţelor, memoria, limbajul, rezolvarea de probleme, decizia2. Inteligenţa şi performanţa inteligentă; delimitări conceptuale şi aplicaţii în practica educaţională3. Emoţiile şi motivaţia (modele teoretice ale emoţiilor şi motivaţiei, afectivitatea pozitivă vs. afectivitatea negativă, inteligenţa emoţională, emoţii şi mecanisme de apărare, factori sociocontextuali şi factori personali ai motivaţiei pentru studiu)III. Personalitatea1. Importanţa studiului personalităţii2. Clasic şi modern în abordarea personalităţii3. Paradigme în abordarea personalităţii4. Distincţia structură/procese/dezvoltare a personalităţii în cadrul teoriilor personalităţii5. Modele de analiză multinivelară a personalităţiiIV. Elemente de psihologia dezvoltării/vârstelor1. Conceptul de dezvoltare2. Factorii dezvoltării ontonogenetice: ereditate, mediu, interacţiunea ereditate-mediu3. Tipic şi atipic în dezvoltarea cognitivă4. Etape de dezvoltare (cognitivă, afectivă, socială)V. Diversitate şi individualitate în populaţia şcolară1. Surse de diversitate în populaţia şcolară şi implicaţii educaţionale: diferenţe culturale, diferenţe de gen, diferenţe de statut socioeconomic, diversitate cognitivă2. Excepţionalitate şi copii cu cerinţe speciale: dificultăţi specifice de învăţare, supradotare, deficienţe senzoriale şi deficienţe de comunicare3. Tratare individualizată: principii şi modalităţi de realizareVI. Consilierea psihopedagogică1. Rolul consilierii psihopedagogice în procesul formativ. Domenii de aplicare2. Caracteristicile consilierii3. Obiectivele consilieriiVII. Norme etice în consiliere1. Responsabilităţile consilierilor psihoeducaţionali2. Relaţia de consiliere3. Formarea continuă şi evaluarea activităţii consilierilor4. Dileme şi tipuri de probleme etice în activitatea de consiliere5. Colaborarea cu alţi specialiştiVIII. Abordări în consiliere şi abilităţile consilierului1. Delimitări conceptuale/distincţii între: consiliere psihologică, consiliere şcolară, consilierea carierei/vocaţională, consiliere educaţională2. Paradigme în consiliere3. Atitudini şi abilităţi în consiliere4. Strategii şi tehnici de consiliere educaţională5. Proiectarea activităţilor de consiliere psihopedagogicăIX. Autocunoaştere şi dezvoltare personală1. Principiile psihologiei centrate pe persoană2. Cunoaşterea de sine, imaginea de sine, stima de sine3. Modalităţi de dezvoltare a competenţei emoţionale4. Metode de autocunoaştere: cunoaştere şi intercunoaştereX. Managementul comunicării1. Rolul comunicării în procesul de consiliere2. Niveluri, tipuri, bariere ale comunicării3. Modalităţi de ameliorare a comunicării: comunicarea asertivă (timiditatea şi agresivitatea: operaţionalizare, cauze şi consecinţe)4. Conflictul şi managementul conflictelor5. Relaţii şi interacţiuni în clasăXI. Educaţia pentru sănătate1. Stil de viaţă sanogen şi stil de viaţă patogen2. Comportamente de risc: fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri, dependenţa de internet3. Managementul unui stil de viaţă sănătos; programe de prevenţie a îmbolnăvirilor şi de educaţie pentru sănătate4. Managementul stresuluiXII. Managementul comportamental al grupului de elevi/ preşcolari1. Dimensiuni de analiză a managementului clasei; evaluarea eficienţei managementului clasei2. Analiza funcţională a comportamentului; strategii şi proceduri de analiză a comportamentului3. Practici inadecvate de control comportamental vs. disciplinarea pozitivă4. Strategii de prevenţie a comportamentelor dezadaptative şi programe de modificare comportamentală aplicabile în clasăXIII. Managementul situaţiilor de criză1. Abordarea de tip preventiv a situaţiilor de risc: sinuciderea, avortul, abuzul fizic şi sexual2. Violenţa şi hărţuirea; forme de hărţuire şi violenţă fizică şi psihică3. Comportamentul antisocial, comportamentele violente. Consilierea elevilor cu probleme de conduităXIV. Învăţarea în context şcolar. Strategii şi tehnici de învăţare eficientă1. Concepte de bază: randamentul învăţării, progresul în învăţare, autoeficacitatea în învăţare, convingeri despre învăţare, stiluri de învăţare2. Optimizarea învăţării: condiţiile învăţării eficiente, dezvoltarea strategiilor de învăţare: strategii de memorare, elaborare, organizare, gândire critică3. Autoreglarea procesului de învăţare: componente cognitive motivaţionale, comportamentale şi contextuale, strategii ale învăţării autoreglate: controlul cognitiv (planificarea studiului, automonitorizarea, autoevaluarea, managementul timpului), managementul efortului, managementul emoţiilor4. Creativitatea: forme şi modalităţi de stimulare5. Forme, factori, strategii de prevenire şi intervenţie în cazuri de: insucces şcolar, absenteism şi abandon şcolarXV. Metode şi strategii de implicare a părinţilor în consilierea copiilor şi adolescenţilor1. Tipuri de familii. Stiluri parentale2. Colaborarea cu părinţii în asistarea copiilor. Oferte de training pentru părinţi3. Diferenţe de gen în creşterea şi educarea copiilor4. Familia în criză: divorţ, deces, abandon, abuz de substanţe, boli, părinţi plecaţi la muncă în străinătate etc. Strategii de intervenţie specifică5. Parteneriatul şcoală-familieXVI. Consilierea în carieră1. Specificul activităţilor de orientare vocaţională2. Construcţia identităţii vocaţionale: autocunoaştere, investigarea caracteristicilor personale relevante pentru carieră, explorarea ocupaţională, promovarea personală3. Explorarea traseelor educaţionale şi profesionale, planificarea carierei4. Utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare TIC în consilierea carierei5. Metode şi tehnici ale consilierii carierei. Marketing personal6. Decizia de carieră: stiluri decizionale, paşi în luarea deciziei7. Tipuri de programe informatice utilizate în consilierea carierei: utilitate, clasificare, analiză comparativă, avantaje/dezavantajeXVII. Consilierea cadrelor didactice1. Principiile consilierii adulţilor2. Dezvoltarea relaţiilor şcoală-elev-părinţi3. Modalităţi de intervenţie în optimizarea climatului şcolarB. Bibliografie pentru disciplina Consiliere psihopedagogicăBăban, A. (1998), Stres şi Personalitate, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-NapocaBăban, A. (2009), Consiliere educaţională, Editura ASCR, Cluj-NapocaBenga, M. Miclea (ed.) (2001), Development and Cognition, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-NapocaBunescu, Gh., Alecu, G., Badea, D. (1997), Educaţia părinţilor – strategii şi programe, Editura Didactică şi Pedagogică, BucureştiCiocu, C. (1998), Interacţiunea părinţi-copii, Editura Amaltea, BucureştiCosmovici, A., Iacob, L. (1998), Psihologie şcolară, Editura Polirom, IaşiDumitru, I. A. (2008), Consiliere psihopedagogică, Editura Polirom, IaşiDumitru, I., A. (2000), Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă, Editura de Vest, TimişoaraEliade, S. (2000), ABC-ul consilierii, Editura Hiperborea, TurdaGliga, L. (2001), Managementul conflictului, Editura Tipogrup Press, BucureştiHoldevici, I. (2001), Ameliorarea performanţelor umane prin tehnici de psihoterapie, Editura Orizonturi, BucureştiIucu, R. (2000), Managementul şi gestiunea clasei de elevi – fundamente teoretico-metodologice, Editura Polirom, IaşiJigău, M. (2001), Consilierea carierei, Editura Sigma, BucureştiLemeni, G., Miclea, M. (2005), Consiliere şi orientare. Ghid de educaţie pentru carieră, Editura ASCR, Cluj-NapocaMiclea, M. (2004), Psihologie cognitivă, Editura Polirom, IaşiMih, V. (2010, vol. I şi II), Psihologie educaţională, Editura ASCR, Cluj-NapocaMuro, J. J., Kottman, T. (1995), Guidance and Counseling în the Elementary and Middle Schools, Editura Brown amp; Benchmark, Inc.Opre, A. (2003 ediţia I, 2006 ediţia II), Introducere în teoriile personalităţii, Editura ASCR, Cluj-NapocaOpre, A., Boroş S. (2006), Personalitatea în abordările psihologiei contemporane, Cluj-NapocaOpre, A. (editor), Noi tendinţe în psihologia personalităţii. Vol. I şi II, Editura ASCR, Cluj-NapocaParot, F., Richelle, M. (1995), Introducere în psihologie: Istoric şi metode, Editura Humanitas, BucureştiRadu, I., Druţu, I., Mare, V., Miclea, M., Podar, T., Preda, V. (1991), Introducere în psihologia contemporană, Editura Sincron, Cluj-NapocaŞchiopu, U., Verza, E. (1997), Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, Editura Didactică şi Pedagogică, BucureştiŞtefan, C., Kallay, E. (2011), Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la preşcolari. Ghid practic pentru părinţi, Editura ASCR, Cluj-NapocaStevenson L., Miclea M., Opre, A. (2007), Orientarea în carieră, Editura Atelier Didactic, BucureştiSmith, Edward E. (2005), Introducere în psihologie, Editura Tehnică, BucureştiStoica-Constantin, A., Neculau, A. (1998), Psihosociologia dezvoltării copilului, Editura Polirom, IaşiVernon A. (2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele IX-XII, Editura ASCR, Cluj-NapocaVernon A. (2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele I-IV, Editura ASCR, Cluj-NapocaVianin, P. (2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăţi şcolare, Editura ASCR, Cluj-NapocaZlate, M (2000), Fundamentele psihologiei, Editura Pro-Humanitas, BucureştiVernon A. (2004), Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale prin educaţie raţional-emotivă şi comportamentală. Clasele V-VIII, Editura ASCR, Cluj-NapocaC. Tematica pentru metodica disciplinei Consiliere psihopedagogicăI. Profesorul expert vs. profesorul novice. Elevul expert vs. elevul novice1. Principiile unei predări eficiente2. Diferenţe semnificative profesori experţi/profesori novici (modul de organizare şi structurare a cunoştinţelor, abilităţile rezolutive, abordarea creativă a problemelor din clasă, abilităţile metacognitive, abilităţile de comunicare, abilităţile manageriale)II. Proiectarea, organizarea şi desfăşurarea activităţii didactice la disciplina Consiliere psihopedagogică1. Paradigme majore utilizate în predare – învăţare – evaluare. Predarea – învăţarea centrată pe profesor. Predarea – învăţarea centrată pe elev2. Competenţele predării-învăţării-evaluării la disciplina Psihopedagogia specială. Competenţe generale, competenţe specifice. Operaţionalizarea obiectivelor/competenţelor3. Proiectarea activităţii didactice: proiectarea unităţii de învăţare, proiecte de lecţie (pentru diferite tipuri de lecţii), proiectarea de activităţi de învăţare intra-, inter- şi transdisciplinare4. Algoritmul proiectării activităţilor de consiliere de grupIII. Strategii didactice utilizate în procesul de predare-învăţare-evaluare1. Metode didactice specifice: clasificare, prezentare, caracterizare, utilizarea metodelor centrate pe elev/tehnicilor de învăţare prin cooperare2. Mediul de instruire, mediul relaţional şi mediul comunicaţional. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicării în construirea unor medii active de instruire3. Evaluarea procesului instructiv-educativ, a progresului şi a rezultatelor şcolare4. Dezvoltarea motivaţională şi socioemoţională în mediul educaţionalD. Bibliografie pentru metodica de specialitateArends, R., (1994), Learning to Teach, McGraw-HillHartman H.J. (2001), Teaching Metacognitively, în H.J.Hartman (eds.), Metacognition în learning and instruction, Kluwer, Doroodecht, HolandKagan, S. (1994), Cooperative Learning. Kagan, San ClementeLefrancois, R. G. (2000), Psychology of Teaching, Wadsworth Belmont, C.A.Marcus, S., coord. (1999), Competenţa didactică, Editura All, BucureştiMih, C. (2010), Învăţarea autoreglată şi dezvoltarea metacognitivă; modele teoretice şi aplicaţii, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-NapocaMih, V. (2010 vol. I şi II), Psihologie educaţională, Editura ASCR, Cluj-NapocaMinder, M. (2011), Didactica funcţională. Obiective, strategii, evaluare. Cognitivismul operant, Editura ASCR, Cluj-NapocaSternberg, R. J. amp; Williams, W. M. (2002), Educational psychology, Boston, MA, Allyn amp;. BaconVianin, P. (2011), Ajutorul strategic pentru elevii cu dificultăţi şcolare, Editura ASCR, Cluj-NapocaNOTĂ:Bibliografia pentru metodica de specialitate include şi planurile-cadru, programele şcolare pentru disciplina Consiliere psihopedagogică (toţi anii de studiu). +
Anexa 2Programa conţinând tematica şi bibliografiapentru susţinerea examenului de acordare a definitivării înînvăţământ la specializarea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilorI. Notă introductivăPrograma pentru examenul de definitivare în învăţământ reprezintă documentul curricular şi normativ de bază, în temeiul căruia vor fi structurate şi asigurate atât orientarea generală în domeniul cunoaşterii ştiinţifice şi didactico-metodice a domeniului de referinţă, cât şi parcurgerea, prin studiu sistematic, a unei tematici adaptate nivelului profesional al cadrului didactic, relevante, moderne şi cu o sensibilă deschidere interdisciplinară.Programa este concepută ca bază necesară şi utilă atât pentru perfecţionarea continuă, cât şi pentru testarea/evaluarea concepţiei, cunoaşterii, înţelegerii şi interpretării principalelor roluri profesionale ale funcţiei din perspectiva nivelurilor carierei didactice. Acestea se vor corela cu normativitatea psihopedagogică pe baza căreia sunt proiectate, aplicate şi inovate structurile şi unităţile de competenţe – cunoştinţele, abilităţile, valorile şi atitudinile – corespunzătoare standardelor şi statutului asumat/jucat de cadrul didactic în unităţile de învăţământ preuniversitar din România.În cadrul acestei programe, de importanţă majoră sunt acele componente care vor valoriza rolul constructiv, coparticipativ al cadrului didactic în calitatea sa de actor cu statut de educator, de purtător al mesajelor ştiinţei devenite disciplină de învăţământ, de reprezentant al comunităţii profesorilor de specialitate din instituţia şcolară şi substanţa competenţelor dobândite de cadrul didactic, în concordanţă cu motivaţia profesională, cu o serie de roluri specifice. De exemplu, pentru dimensiunea didactică menţionăm următoarele roluri: evaluator intern şi extern, consilier în procesul de învăţare şi, mai ales, în depăşirea dificultăţilor în învăţare, mediator didactic în procesul de adecvare a logicii domeniului de specialitate la psihologia învăţării, predării, evaluării etc.Au fost urmărite formarea şi structurarea competenţelor pentru profesia de cadru didactic, cu aplicare la predarea disciplinelor de specialitate din aria curriculară "Tehnologii". Pe lângă competenţele specifice în specialitate sunt vizate competenţele pentru îndeplinirea eficientă a unui rol social, precum şi competenţele metodice.În elaborarea programei au fost aplicate criterii de selectare a conţinuturilor, precum: relevanţa conţinuturilor pentru dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice, utilitatea explicită a conţinuturilor pentru activitatea didactică, adaptabilitatea la contexte profesionale, socioculturale, sociale, economice şi tehnologice în schimbare/în evoluţie, integralitatea şi coerenţa viziunii asupra cunoaşterii de specialitate, abordate în relaţie cu didactica domeniului de specialitate, actualitatea ştiinţifică, în raport cu schimbările/inovaţiile la nivel conceptual, metodologic şi aplicativ şi asigurarea calităţii în educaţie.Competenţe specificeÎn urma examenului de definitivare în învăţământ a cadrelor didactice în specialitatea Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor se apreciază că vor fi puse în evidenţă următoarele competenţe specifice:– cunoaşterea şi aprofundarea de către candidaţi a conţinuturilor ştiinţifice de specialitate şi metodice pentru disciplinele/modulele de specialitate;– realizarea de conexiuni între conţinuturile disciplinelor/ modulelor de specialitate şi problemele de învăţare specifice domeniului de pregătire;– realizarea corelaţiilor intra-, inter- şi pluridisciplinare a conţinuturilor;– operarea cu standardele de pregătire profesională şi programele şcolare pentru proiectarea unui demers didactic adaptat nivelului de învăţământ, calificării şi specificului clasei;– utilizarea tehnologiilor informaţionale în demersul didactic;– aplicarea adecvată a principiilor şi metodelor specifice didacticii disciplinelor/modulelor tehnologice;– elaborarea, selectarea şi aplicarea unor metode de evaluare adecvate obiectivelor sau competenţelor vizate;– proiectarea şi/sau selectarea unor conţinuturi pentru programele opţionale sau curriculare în dezvoltare locală de tipul aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă;– comunicarea eficientă cu partenerii în activitatea educaţională;– aplicarea unor forme de management al clasei în funcţie de activitatea de învăţare proiectată;– transmiterea, în funcţie de particularităţile de vârstă ale elevilor, a conţinuturilor, astfel încât aceştia să dezvolte structuri operatorii, afective şi atitudinale;– dezvoltarea competenţelor civice şi interpersonale ale elevilor şi conduita antreprenorială a acestora;– stimularea potenţialului şi dezvoltarea creativităţii fiecărui elev.II. Teme pentru didactica generală şi metodica predării disciplinelor/modulelor de specialitate1. Locul şi rolul disciplinelor/modulelor de specialitate în învăţământul preuniversitar. Construirea demersurilor didactice pentru realizarea unui învăţământ centrat pe elev2. Curriculumul şcolar:a) elemente componente (curriculum naţional, planuri-cadru, arii curriculare, trunchi comun, discipline, module); … b) documente curriculare (standarde de pregătire profesională, planuri-cadru şi planuri de învăţământ, programe şcolare, manuale şcolare, auxiliare curriculare); … c) obiectivele predării – învăţării – evaluării la disciplinele/modulele din aria curriculară Tehnologii. Competenţe generale, competenţe specifice, unităţi de competenţă şi competenţe; … d) proiectarea curriculumului în dezvoltare locală sau la decizia şcolii de tipul: aprofundare/extindere/opţional ca disciplină nouă … 3. Operaţionalizarea obiectivelor didactice: proceduri de operaţionalizare şi exemple4. Relaţia între competenţe şi conţinuturi de instruire5. Metode şi procedee de predare-învăţare:a) clasificarea şi caracteristicile principalelor grupe de metode de învăţământ; … b) exemplificări de aplicare a unor metode specifice disciplinelor/modulelor de specialitate; … c) utilizarea metodelor de predare active-participative, centrate pe elev/tehnicilor de învăţare prin cooperare: metoda proiectului, studiul de caz, jocul de rol, brainstormingul, lucrul în echipă, problematizarea; … d) utilizarea tehnologiilor informatice şi de comunicare în procesul didactic; exemplificări … 6. Mijloacele de învăţământ şi integrarea lor în procesul de predare-învăţare-evaluare:a) funcţiile didactice ale mijloacelor de învăţământ; … b) tipuri de mijloace de învăţământ şi caracteristicile lor; exemplificări … 7. Medii de instruire reale şi virtuale: cabinete, laboratoare, ateliere, complexuri multimedia, săli de clasă, ferme didactice, târguri şi expoziţii, şantiere (descriere şi condiţii de utilizare)8. Forme de organizare a activităţii didactice: lecţia şi variantele de lecţii; firma de exerciţiu; alte forme de organizare (cercurile de elevi, consultaţiile, vizitele şi excursiile etc.)9. Evaluarea rezultatelor şcolare în concordanţă cu obiectivele curriculare şi criteriile de performanţă din standardele de pregătire profesională:a) evaluarea, componentă fundamentală a procesului de învăţământ: definire, funcţii; … b) metode şi tehnici de evaluare; … c) erori în evaluare şi modalităţi de minimizare a lor; … d) construirea instrumentelor de evaluare (teste, chestionare, fişe etc.); … e) calităţile instrumentelor de evaluare: validitate, fidelitate, obiectivitate şi aplicabilitate; … f) tipologia itemilor: definiţie, clasificări, caracteristici, domenii de utilizare, reguli de proiectare, modalităţi de corectare şi notare … 10. Proiectarea demersului didactic: planificare calendaristică, proiectarea unităţii de învăţare, proiectarea lecţiei (pentru diferite tipuri de lecţii)11. Modalităţi de adaptare a procesului instructiv-educativ în vederea integrării elevilor cu cerinţe educaţionale speciale12. Pregătirea profesorului pentru activitatea didactică (profesională de specialitate, psihopedagogică şi metodică)Bibliografie1. Adăscăliţei, A., Instruire asistată de calculator, Editura Polirom, Iaşi, 20072. Cerghit, I., Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 20063. Carcea, I.M., Consultanţă şi consiliere educaţională, EDP, Bucureşti, 20054. Cristea, S. (coord.), Curriculum pedagogic, EDP, Bucureşti, 20065. Ionescu, M., Radu, I., Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca,19955. Panturu S., Elemente de teoria şi metodologia instruirii, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 20026. Pacurar C. ş.a., Pregătirea iniţială psihologică, pedagogică şi metodică a profesorilor, Editura Universităţii Transilvania, Braşov, 2001III. Tematica de specialitate1. Arhitectura sistemelor electronice de calcul2. Sisteme de operare ale calculatoarelor electronice: WINDOWS, UNIX3. Produse de birotică: Word, Excel, Power Point4. Noţiuni fundamentale privind programarea în limbajul Pascal5. Baze de date – concepte de bază6. Sisteme de gestiune a bazelor de date: Microsoft AccessBibliografie1. Baranga, A., Introducere în sistemul de operare Unix, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 20072. Bocu, D., Manualul utilizatorului de PC pentru obţinerea permisului ECDL, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 20043. Bocu, D., Danciu, D., Informatică generală, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 19994. Bocu, D., Iniţiere în programarea calculatoarelor utilizând limbajul Pascal, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 19995. Churcher C., Begining Database Design From Novice to Professional, Apress, 20076. Teodorescu, A., Lecţii de Access, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2005________*** Manuale pentru clasele IX-XII şi auxiliare curriculare în vigoare, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului +
Anexa 3Programa conţinând tematica şi bibliografiapentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământla specializarea Religie greco-catolicăNotă de prezentarePrograma se adresează profesorilor care predau disciplina Religie greco-catolică şi discipline teologice, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate.Programa de concurs este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie şi pentru disciplinele teologice predate în liceele cu profil teologic greco-catolic şi cu programele pentru evaluările şi examenele naţionale. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice.Cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice fundamentale, a tendinţelor în evoluţia disciplinelor vizate, aplicarea noilor direcţii ale disciplinelor respective, ale didacticii generale şi ale metodicii predării; probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice; demonstrarea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării actului educaţionalCompetenţele cadrului didactic de specialitate● cunoaşterea conţinuturilor ştiinţifice ale disciplinei/ disciplinelor;● înţelegerea principiilor didacticii în specialitatea respectivă;● aplicarea cunoştinţelor de metodica predării;● utilizarea competentă a documentelor şcolare reglatoare;● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi;● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;● capacitatea de proiectare şi realizare a evaluării competenţelor dobândite de elevi;● capacitatea de a adecva demersurile didactice la particularităţile de vârstă/specificul dezvoltării intelectuale ale/al colectivului de elevi;● capacitatea de a construi un climat educativ interactiv, de cooperare, stimulativ, cu scopul creşterii eficienţei rezultatelor activităţilor didactice.Tematica pe disciplinăDisciplina: Studiul biblicA. Prezentare generală: Disciplina Studiul biblic îşi propune familiarizarea cu textul şi conţinutul Sfintei Scripturi, ca fundament al întregii teologii.Obiective:1. Aprofundarea cunoştinţelor din domeniul biblic2. Cunoaşterea clară, organică şi sintetică a conţinutului Sfintei Scripturi3. Identificarea, delimitarea şi dezvoltarea principalelor teme din cadrul teologiei bibliceCompetenţe generale:1. Recunoaşterea şi definirea principalelor concepte specifice Studiului biblic2. Cunoaşterea principalelor tematici cu caracter biblic în vederea integrării lor în procesul didactic3. Integrarea în ansamblul cunoştinţelor religioase a cunoştinţelor din domeniul biblicB. Conţinuturi:● Principalele momente ale istoriei poporului lui Izrael. Prezentarea evenimentelor în contextul cultural al timpului. Principalele evenimente din istoria poporului lui Izrael ca prefigurări ale Noului Testament● Pentateuhul. Structura şi conţinutul Pentateuhului. Teme teologice fundamentale● Evangheliile sinoptice şi cea a sfântului Ioan. Evanghelia după Marcu: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia după Matei: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia după Luca: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei. Evanghelia sfântului Ioan: Autor. Data. Destinatari. Gen literar. Structura. Teologia evangheliei● Faptele Apostolilor – începuturile Bisericii. Specificul cărţii în cadrul Noului Testament. Raportul cu Evanghelia după Luca. Viaţa şi organizarea comunităţii primare. Istoricitatea cărţiiC. BibliografieCharpentier E., Să citim Vechiul Testament, Bucureşti, 1999Charpentier E., Să citim Noul Testament, Bucureşti, 1999Ciudin N., Studiul Vechiului Testament, Bucureşti, 1993Constantinescu I., Studiul Noului Testament, Bucureşti, 1992Sescu P., Introducere în Sfânta Scriptură, Iaşi, 2000Disciplina: Teologie dogmaticăA. Prezentare generală: Teologia dogmatică prezintă mărturisirea de credinţă – Crezul sau adevărurile de credinţă în lumina Magisteriului Bisericii, adaptată specificului predării-învăţării.Obiective:1. Aprofundarea cunoştinţelor din domeniul teologiei dogmatice2. Cunoaşterea clară, sintetică şi organică a învăţăturii Bisericii3. Identificarea, delimitarea şi dezvoltarea principalelor teme teologiceCompetenţe generale:1. Recunoaşterea şi definirea conceptelor specifice teologiei dogmatice2. Argumentarea învăţăturilor de credinţă în limbajul cultural contemporan3. Aplicarea cunoştinţelor religioase din domeniul credinţei în viaţăB. Conţinuturi● Dumnezeu – Unic în fiinţă şi întreit în persoane. Se urmăreşte argumentarea pe baza cunoştinţelor de specialitate a unicităţii în fiinţă şi a diversităţii celor trei persoane ale lui Dumnezeu.● Isus Hristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat. Scurtă incursiune în Cristologie prin prezentarea definiţiilor conciliare şi a reflecţiei sistematice din cadrul teologiei actuale● Biserica – sacrament universal de mântuire. Definiţia Bisericii, scurtă incursiune în problematica ecleziologiei● Sfintele taine ale credinţei şi ale Bisericii. Definirea sacramentelor, a subiectului şi ministrului, materia şi forma, efectele● Sfânta Fecioară Maria în misterul credinţei. Prezentarea principalelor problematici mariologiceC. BibliografieCatehismul Bisericii Catolice, Editura ARC, Bucureşti, 1993Conciliul Ecumenic Vatican II, Constituţii şi DeclaraţiiFerenţ E., Dumnezeu cel viu, unic în fiinţă şi întreit în persoane, Institutul Teologic Româno-Catolic, Iaşi, 1997.Ferenţ E., Isus Hristos, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat pentru mântuirea omului, Institutul Teologic Româno-Catolic, Iaşi, 1997Disciplina: Didactica religieiA. Prezentare generală: Disciplina Didactica religiei este un instrument de lucru care prezintă problematicile şi achiziţiile fundamentale din domeniul cercetărilor pedagogice contemporane, printr-un discurs care interferează actul de credinţă cu procesul didactic.Obiective:1. Aprofundarea şi actualizarea cunoştinţelor din domeniul didacticii religiei2. Creşterea eficienţei actului didactic cu accent pe realizarea funcţiilor de proiectare, organizare şi evaluare3. Promovarea strategiilor didactice, activ-participative şi noua proiectare curricularăCompetenţe generale:1. Definirea şi utilizarea conceptelor şi a procedeelor specifice predării religiei2. Argumentarea principiilor didactice compatibile predării religiei3. Aplicarea cunoştinţelor didacticii în procesul predării-învăţării4. Integrarea cunoştinţelor didacticii religiei în contextul celorlalte ştiinţe ale educaţieiConţinuturi● Pedagogia şi metodologia orei de religie. Etapele procesului de predare. Tipurile de lecţii. Obiective generale. Competenţe. Elemente de pedagogie necesare predării religiei● Principiile didactice ale predării religiei. Enumerarea şi explicarea principiilor didactice cu aplicare în situaţii concrete● Metode şi mijloace didactice utilizate în ora de religie. Definirea şi exemplificarea metodelor şi mijloacelor didactice utilizate în predarea-învăţarea religiei● Modul de realizare a evaluării competenţelor dobândite la ora de religie. Procesul de evaluare a cunoştinţelor, tipuri şi forme de evaluare a competenţelor dobânditeB. BibliografieŞebu Sebastian, Opriş Monica, Opriş Dorin, Metodica predării religiei, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2000Danciu Ana, Metodica predării religiei, Editura Anastasia, Bucureşti, 1999Goţia Maria, Elemente de metodologie, Editura Presa Universitară Cluj-Napoca, 1999 +
Anexa 4Programa conţinând tematica şi bibliografiapentru susţinerea examenului de acordare a definitivării în învăţământla specializarea Religie unitarianăNotă de prezentarePrezenta tematică se adresează cadrelor didactice care se prezintă la examenul de definitivat, specializarea Religie unitariană, care au absolvit facultăţi de acest profil.Tematica este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice, specifice disciplinei.Competenţe vizate● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei;● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale elevilor;● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie;● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare;● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.În realizarea tematicii pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitariană, s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie.Tematica pentru examenul de definitivat, specializarea Religie unitariană, a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului Testament, Istoria Bisericii Unitariene, Etica, Dogmatica, precum şi din domeniul Metodicii predării religiei.Competenţele cadrului didactic de specialitate● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei;● capacitatea de a înţelege, de a practica şi de a transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline;● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare;● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi;● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei religie;● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.I. Discipline de specialitateI.1. Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului TestamentI.2. Istoria Bisericii UnitarieneI.3. EticaI.4. DogmaticaI.1. Teologia biblică a Vechiului Testament şi a Noului Testament1. Geneza în Biblie şi în mitologie – unitatea lui Dumnezeu2. Omul şi formarea lui în oglinda primelor întâmplări biblice3. Introducere în istoria poporului Israel4. Profeţii mari şi mici – caracterizare generală5. Literatura filosofică (psalmii)6. Sursele referitoare la viaţa lui Iisus7. Viaţa şi activitatea lui Iisus8. Predica de pe munte9. Pildele lui Iisus10. Misiunile apostolului PavelBibliografie1. Everett Ferguson: A keresztenyseg bolcsoje, Osiris, Budapest, 19992. Vermes Geza: Jezus valtozo arcai, Osiris, Budapest, 20013. John Bright: Izrael tortenete, Kalvin Kiado, Budapest, 20014. Bibliai enciklopedia, The Lion Kiado, Budapest, 20005. Bibliai atlasz, Kalvin Kiado, Budapest, 19946. Czire Szabolcs: A torteneti Jezus. A kutatas multja es jelene. Presa Universitară Clujeană, 20097. Ujszovetsegi bevezetes interdiszciplinaris megkozelitesben. Presa Universitară Clujeană, 20108. Gerd Theissen: Az oskeresztenyseg elmenyvilaga es magatartasformai. Kalvin Kiado, 2008I.2. Istoria Bisericii Unitariene1. Începuturile reformei în Transilvania2. Viaţa şi activitatea reformatorului David Ferenc3. Înfiinţarea Bisericii Unitariene, Dieta de la Turda4. Biserica Unitariană la sfârşitul secolului al XVI-lea. Viaţa şi activitatea episcopului Enyedi Gyorgy (1555-1597)5. Complanaţia Desiană şi consecinţele acestuia6. Benefăcătorii Bisericii Unitariene din secolele XVIII-XIX.7. Scurt istoric al celor două Colegii unitariene8. Viaţa şi activitatea episcopului Ferencz Jozsef9. Rolul Bisericii Unitariene în societatea maghiară din România în perioada interbelicăBibliografie1. Balazs Mihaly: David Ferenc eletutja. În: Reneszansz Kolozsvar, Kolozsvar, 20082. Benda Kalman: Az 1568. evi tordai orszaggyules es az erdelyi vallasszabadsag. În: Erdelyi Muzeum, 1994, nr: 3-43. Buzogany Dezso: Harc a tiszta evangeliumert, Kolozsvar, 20044. Gaal Gyorgy: A ket vilaghaboru kozti erdelyi magyar iskolak identitas-vedelme Gal Kelemen munkassaganak tukreben. În: Isten es ember szolgalataban, Kolozsvar, 20075. Enyedi Gyorgy valogatott muvei, Kriterion, 19976. Gaal Gyorgy: Fejezetek a Kolozsvari Unitarius Kollegium tortenetebol, Kolozsvar, 20077. Kedei Mozes: Az Erdelyi Unitarius Egyhaz rovid tortenete, Unitarius Egyhaz kiadvanyai, Kolozsvar, 20018. Kenosi Tozser Janos – Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 20059. Kenosi Tozser Janos – Uzoni Foszto Istvan: Az erdelyi unitarius egyhaz tortenete I., Kolozsvar, 200910. Dr. Rezi Elek: Teologia es nepszolgalat, Kolozsvar, 200711. Kovacs Sandor: Unitarius egyhaztortenet, Kolozsvar, 2009I.3. Etica1. Obligaţiile omului2. Virtuţile3. Conştiinţa4. Liberul arbitru5. Ocrotirea vieţii în contextul poruncii VI – suicidul, eutanasia, avortul, alcoolismul, consumul de droguri – Abordarea istorică, sociologică şi biblico-teologică6. Bioetica: transplantanţia, biotehnologia7. Ocrotirea creaţiei – baze teologice, aspecte ecologice actuale8. Familia, relaţiile omului – însuşirile familiei creştine9. Etica globală – prezentarea ideilor de bază, problemele eticii globaleBibliografie1. Ferenczi Andrea: Genetika – Genetika, Budapest, 19992. Kovacs Jozsef: A modern orvosi etika alapjai, Budapest, 19973. Hans Kung: A vilagvallasok etikaja, Budapest, 19944. Hankiss Elemer: A tizparancsolat ma, Budapest, 20025. Peter Laszlo: TP 5.0. Elmelet es empiria ot globalis tarsadalmi problema vizsgalataban, Kolozsvar, 20096. Rezi Elek: Felelossegunk a rank bizott eletert, Kolozsvar, 20057. Rezi Elek: Unitarius erkolcstan, Kolozsvar, 20088. Reuss Andras – Orosz Gabor Viktor: Szabadulni az eroszaktol. Kereszteny megkozelitesek., Budapest, 2005I.4. Dogmatica1. Biblia – canonizarea, traducerile Bibliei, locul şi importanţa Bibliei în religia unitariană2. Cunoştinţe de bază ale dogmaticii unitariene – credinţa creştină, raţiunea, autoritatea, toleranţa şi libertatea religioasă3. Dumnezeu – problema demonstraţiei existenţei lui Dumnezeu, esenţa şi atributele lui Dumnezeu, caracteristicile metafizice şi trăsăturile etice ale lui Dumnezeu4. Antropologia – originea omului, natura şi menirea omului, rugăciunea5. Cristologie – persoana lui Iisus, învăţăturile lui Iisus, Împărăţia lui Dumnezeu6. Păcatul şi iertarea păcatuluiBibliografie1. Alister E. McGrath: Bevezetes a kereszteny teologiaba, Budapest, 19952. David Ferenc: Rovid magyarazat, Budapest, 20103. Erdo Janos: Teologiai tanulmanyok, Kolozsvar, 19964. Paul Tillich: Rendszeres teologia, Osiris, Budapest, 19965. Rezi Elek: Hisszuk es valljuk, Kolozsvar, 20086. Rezi Elek: "Az Ur, a mi Istenunk, egy Ur", Kolozsvar, 2009II. Metodica predării religieiII.1. Religia ca disciplină de învăţământ1. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învăţământului preuniversitar2. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competenţe)3. Predarea-învăţarea religiei în context intra- şi interdisciplinarII.2. Principiile didactice în educaţia religioasă1. Principii didactice generale2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: principiul hristologic; principiul eclesiologicII.3. Strategii didactice la ora de religie1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice2. Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didacticeII.4. Proiectare didactică1. Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecţiei3. Lecţia. Tipuri de lecţie4. Alte forme de organizare extraşcolară a educaţiei religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele şi pelerinajele, expoziţiile, participarea la slujbele BisericiiII.5. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă2. Metode de evaluare la ora de religie. Metode şi instrumente complementare de evaluare (referatul, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea)3. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilorBibliografie1. Băncilă Vasile, Iniţierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 19962. Bocoş, M. – Jucan, D.: Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării, Paralela 45, 20073. Cucoş Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 19994. Panoschi Mihaela, Liţoiu Nicoleta, Pr. Iordăchescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti, 20015. Falus Ivan: Didaktika. Javitott es bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 20036. Steele-Meredith-Temple: Az iras es olvasas a kritikai gondolkodas fejlesztese erdekeben, I-VIII, Budapest, 19997. Birta-Szekely Noemi: Tanarok pedagogiai muveltsege, Abel Kiado, Kolozsvar, 20088. Birta-Szekely – Foris-Ferenczi (szerk): Pedagogiai Kezikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 20089. Szabo Laszlo Tamas: A rejtett tanterv, Budapest, 198410. Owe Wikstrom: A kifurkeszhetetlen ember. Anima Kiado, Budapest, 200011. Foris-Ferenczi Rita: A tervezestol az ertekelesig. Abel Kiado, Kolozsvar, 200812. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi es tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitară Clujeană, 200813. Este obligatorie cunoaşterea documentelor şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine concursul – planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examenele şi evaluările naţionale +
Anexa 5Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinereaexamenului de acordare a definitivării în învăţământla specializarea Religie evanghelicăNotă de prezentarePrezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ la disciplina Religie evanghelică.Programa de examen este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice, specifice disciplinei.Competenţe vizate● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei;● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale elevilor;● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie;● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare;● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.În realizarea Programei pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie.Programa pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Teologie biblică, Teologie sistematică, Istoria Bisericii, precum şi din Didactica generală şi Metodica predării religiei.Competenţele cadrului didactic de specialitate● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei;● capacitatea de a înţelege, de a practica şi de a transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline;● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare;● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi;● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei religie;● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.Tematica pe disciplinăI. TeologieA. Teologie biblică1. Creaţia după Vechiul Testament2. Exodul din perspectiva istorică şi recepţia tematicii exodului în Vechiul Testament3. Înfăţişarea şi numele lui Dumnezeu în Vechiul Testament4. Critica socială şi a cultului în profeţia preexilică5. Plângere şi laudă în curtea psalmilor6. Hristologia lui Ioan7. Sfânta împărtăşanie după Noul Testament8. Eclesiologia după apostolul Pavel9. Soteriologia după apostolul PavelBibliografie1. Horst Dieter Preuâ: Theologie des alten Testamentes, Band 1+2, Stuttgart: Kohlhammer 1991/19922. Antonius H.J. Gunneweg: Biblische Theologie des Alten Testaments. Eine Religionsgeschichte Israels în biblisch-theologischer sicht, Stuttgart: Kohlhammer 19933. Herbert Donner: Geschichte des Volkes Israel und seiner Nachbarn în Grundzugen, Band 1+2 ATD Erganzungsreihe 4, Gottingen: Vandenhoeck amp;Ruprecht 1984/19864. Erich Zenger u.a.: Einleitung în das Alte Testament, Stuttgart: Kohlhammer 19955. Hans Joachim Kraus: Theologie der Psalmen6. Jurgen Roloff: Die Kirche im Neuen Testament, NTD Erganzungsreihe 10, Gottingen: Vandenhoeck amp;Ruprecht 19937. Ferdinand Hahn: Theologie des Neuen Testaments, Band 1+2, Tubingen: J.C.B. Mohr (Paul Siebeck) 20028. Joachim Gnilka: Neutestamentliche Theologie. Ein Uberblick, Die Neue Echter Bibel Erganzungsband 1, Wurzburg: echter 19899. Martin Karrer: Jesus im Neuen Testament, NTD Erganzungsreihe 11, Gottingen: Vandenhoeck amp;Ruprecht 1998B. Teologie sistematică1. Izvoarele dogmaticii (Scriptura şi tradiţia; revelaţia)2. Confessio Augustana (istorie şi conţinut)3. Isus Hristos (esenţe hristologice)4. Păcat şi îndreptăţire5. Învăţătura despre creaţie; relaţia între credinţă în/despre creaţie şi ştiinţa naturii; ecologia în perspectiva teologică6. Învăţătura despre Dumnezeu şi Sf. Treime7. Eclesiologie şi sacramente8. Antropologie (tradiţia creştină şi problematica modernă)9. Etica greacă clasică (în mod particular Aristotel)10. Etica lui Luther11. Etica lui Kant12. Etica medicinei şi bioetica13. Liberalismul şi utilitarismul; esenţa eticii economiceBibliografie1. Leif Grane, Die Confessio Augustana, Gottingen, 5. Aufl., 1996 (UTB 1400)2. Rainer Lachmann/Gottfried Adam/Werner H. Ritter, Theologische Schlusselbegriffe. Biblisch – systematisch – didaktisch, Gottingen, 2. Aufl., 2004 (Theologie fur Lehrerinnen und Lehrer, Band 1)3. Rochus Leonhardt, Grundinformation Dogmatik, Gottingen 2001 (UTB 2214)4. Svend Andersen, Einfuhrung în die Ethik, Berlin 2000 (oder 2. Aufl. 2005)5. Ulrich H.J. Kortner, Evangelische Sozialethik, Gottingen 1999 (UTB 2107)C. Istoria Bisericii1. Biserica primară şi răspândirea cuvântului lui Dumnezeu în Imperiul Roman. Dezvoltarea gândirii şi vieţii creştine în contextul politic, filozofic şi religios din primele secole2. Epoca patristică: Sf. Ireneu, Sf. Martin, Sf. Nicolae, Sf. Augustinus3. Primele patru Sinoade ecumenice şi rolul lor în dezvoltarea crezului4. Schisma din 1054. Cauzele politice, culturale şi religioase. Încercări de unire a Bisericilor din Răsărit şi Apus. Unirea de la Lyon (1274). Conciliul de la Ferrara – Florenţa (1438-1439). Perspective şi probleme ecumenice5. Reforma protestantă, reforma catolică şi contrareforma (Luther, Melanchthon, Zwingli, Calvin, Honterus, Hebler, concilium tridentinum)6. Influenţele disputei despre împărtăşanie în Transilvania (secolul al 16-lea)7. Ortodoxia protestantă în Europa şi Transilvania (secolul al 17-lea)8. Pietismul şi iluminismul (Spener, Francke, Zinzendorf, Ziegenbalg, Brukenthal)9. Confesionalisarea şi liberalismul protestant10. Acomodare şi rezistenţă – Biserica în secolul al 20-lea11. Mişcarea ecumenică şi catolicismul român (secolul al 19lea până în prezent)12. Profilul creştin în lumea secularizatăBibliografie1. Berthold Altaner/Alfred Stuiber, Patrologie. Leben, Schriften und Lehre der Kirchenvater, Freiburg/Basel/Wien, 1978/19932. Eberhard Bethge, Dietrich Bonhoeffer. Eine Biographie, Gutersloh 8. Aufl., 19943. Hans-Dieter Dopmann, Die Orthodoxen Kirchen, Berlin, 19914. Karl Heussi, Kompendium der Kirchengeschichte, Tubingen 16. Aufl., 19815. Hubert Kirchner, Das Papsttum und der deutsche Katholizismus 1870-1958, Leipzig, 19926. Otto Hermann Pesch, Das Zweite Vatikanische Konzil. Vorgeschichte. Verlauf – Ergebnisse. Nachgeschichte, Wurzburg 2. Aufl., 19947. Karl Reinerth, Die Grundung der Evangelischen Kirchen în Siebenburgen, Koln/Wien, 19798. Harald Roth, Kleine Geschichte Siebenburgens, Koln/Weimar/Wien, 1996II. Didactica generală şi metodica predării religieiA. Educaţia religioasă, parte componentă a misiunii Bisericii în lumeB. Religia ca disciplină de învăţământ1. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învăţământului preuniversitar2. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Modele de proiectare: obiective-cadru, competenţe specifice predării disciplinei3. Corelarea obiectivelor predării-învăţării cu experienţa religioasă, culturală şi de viaţă a elevilor, în funcţie de particularităţile de vârstă şi de orientarea lor şcolară şi profesională. Taxonomia obiectivelor educaţionale. Operaţionalizarea obiectivelor4. Formarea competenţelor de gândire, analiză, argumentare şi comunicare flexibilă; raportul dintre asimilarea cunoştinţelor şi formarea competenţelor5. Predarea-învăţarea religiei în context intra- şi interdisciplinarC. Principii didactice generale. Principii didactice speciale pentru predarea religiei1. Principiul hristologic2. Principiul eclesiologicD. Educaţia religioasă în diferite etape psihogeneticeE. Proiectare didactică1. Proiectare didactică: lectura programei, proiectarea calendaristică, proiectarea lecţiei2. Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia3. Strategii, metode şi procedee didactice folosite în predarea religiei4. Tipuri de lecţie şi forme de activitate specifice în predarea religiei5. Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didactice6. Modalităţi de integrare în lecţie a activităţilor individuale şi de grupF. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă2. Tipuri de itemi de evaluare şi tehnici de evaluare specifice religiei3. Metode şi instrumente complementare de evaluare4. Autoevaluarea şi valorificarea ei în cadrul educaţiei religioase5. Rolul şi importanţa evaluării în:– educarea capacităţii de autoapreciere;– prevenirea eşecului şcolar;– stimularea performanţei şcolare;– dezvoltarea personalităţii elevilor.6. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilorG. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educaţie. Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioase. Consilierea duhovnicească în cadrul educaţiei religioaseBibliografie pentru didactica generală şi metodica predării religiei1. Kruger, H., "Einfuhrung în Theorien und Methoden der Erziehungswissenschaft", Leseke+Budrich 19972. Harney, K.; Kruger, H., "Einfuhrung în die Geschichte der Erziehungswissenschaft und der Erziehungswirklichkeit", Leske+Budrich 19973. Hobmaier, H. (Hrsg), "Padagogik", Stam Verlag 19944. Zimbardo, Ph., "Psycholgie", Springer 19955. Angmeyer, H., Taschen-Tutor "Religionspadagogik", Vanderhoeck 19766. Adam, G., Lachmann, R., "Methodisches Kompendium fur den Religionsunterricht", Bd. 1+2, Vanderhoeck amp;Ruprecht 20027. Lenhard, H., "Arbeitsbuch Religionsunterricht", Gutersloher Verlagshaus 19968. Nipkow, K.E., "Grundfragen der Religionspadagogik", Bd. 1+2+3, Gutersloh 1990, 19929. Schweitzer, F., "Die Suche nach dem eigenen Glauben. Einfuhrung der Religionspadagogik des Jugendalters", Gutersloh 199810. Lammermann, G., "Religionspadagogik im 20. Jahrhundert", 199111. Wegenast, K., "Religionspadagogik", 198112. Lammermann, G., Morgenthaler Ch., Schori, K., Wegenast, Ph. (Hrsg), "Bibeldidaktik în der Postmoderne", Kohlhammer 199913. "Handbuch der Religionspadagogik", Bd. 1+2+3, Gutersloher Verlagshaus 1973 +
Anexa 6Programa conţinând tematica şi bibliografia pentru susţinereaexamenului de acordare a definitivării în învăţământla specializarea Religie româno-catolică (limba maghiară)Notă de prezentarePrezenta programă se adresează cadrelor didactice care se prezintă la examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ la disciplina Religie româno-catolică (în limba maghiară).Programa de examen este elaborată în acord cu programele şcolare în vigoare din învăţământul preuniversitar pentru disciplina Religie. Competenţele şi conţinuturile din programă sunt proiectate în conformitate cu abordarea curriculară sistemică în realizarea activităţilor didactice specifice disciplinei.Competenţe vizate● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactică a religiei;● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examene naţionale;● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă ale elevilor;● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea şi evaluarea activităţilor didactice;● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie;● realizarea unor conexiuni inter- şi transdisciplinare;● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.În realizarea programei pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ s-a avut în vedere necesitatea ca profesorii de religie să aibă cunoştinţe temeinice despre conţinuturile tematice ale programei şcolare în vigoare, folosite în procesul de predare-învăţare a disciplinei Religie.Programa pentru examenul pentru obţinerea definitivatului în învăţământ a fost structurată astfel încât să abordeze conţinuturi din următoarele domenii teologice: Studiul biblic, Teologie dogmatică, precum şi din Metodica predării religiei.Competenţele cadrului didactic de specialitate● cunoaşterea de către profesor a adevărurilor fundamentale de credinţă şi a elementelor de didactica religiei;● capacitatea de a înţelege, practica şi transmite valorile etice şi spirituale specifice acestei discipline;● cunoaşterea şi utilizarea competentă a principalelor documente şcolare reglatoare: planuri-cadru, programe şcolare;● capacitatea de a adecva conţinuturile şi demersurile didactice la particularităţile de vârstă şi la specificul dezvoltării intelectuale a colectivelor de elevi;● capacitatea de a construi demersuri didactice interactive prin adecvarea strategiilor didactice la conţinuturi, precum şi capacitatea de a construi un climat educativ stimulativ şi eficient;● probarea capacităţilor necesare pentru proiectarea, realizarea, evaluarea activităţilor didactice şi a competenţelor dobândite de elevi;● elaborarea de teste iniţiale, formative şi sumative, în funcţie de obiectivele sau competenţele vizate;● însuşirea abilităţilor de comunicare, empatice şi de cooperare necesare realizării activităţilor didactice specifice disciplinei Religie;● capacitatea de proiectare şi realizare a demersului didactic trans-, inter- şi multidisciplinar;● folosirea şi contextualizarea tehnicilor comunicării eficiente cu grupul de elevi, conform principiilor şi metodelor interacţiunii educaţionale şi ale unor elemente de retorică didactică;● evaluarea capacităţilor cognitive, comprehensive şi de aplicare a achiziţiilor, în scopul reglării competenţelor, a stilului didactic, precum şi a abordării strategiilor didactice moderne.I. Discipline de specialitateI.1. Studiul biblicI.2. Teologie dogmaticăTematicaDisciplina 1 – Studiul biblic1. Biblia – prezentare generală; canon; inspiraţie – (A Szentiras – altalanos bemutatas; kanon; sugalmazas)2. Pentateuhul – conţinut şi teme fundamentale (Creaţia, Legământul, Exodul, Legea) – (A Pentateuchus – tartalom es alapveto temak: teremtes, szovetsegkotes, kivonulas, torveny.)3. Principalele momente ale istoriei lui Israel – patriarhii, ieşirea din Egipt, intrarea în Canaan, perioada judecătorilor, perioada regalităţii, perioada exilului, perioada postexilică, perioada elenistică, perioada dominaţiei române – (Izrael tortonetonek fontosabb momentumai – patriarkak, kivonulas Egyiptombol, Kanaan elfoglalasa, a birak kora, a kiralyok kora, a babiloni fogsag kora, a fogsag utani kor, a hellenisztikus kor, a romai uralom korszaka.)4. Profetismul în Biblie – figuri reprezentative şi teme fundamentale – (A bibliai profotizmus – jeles profotak os a profotizmus alapveto tomai.)5. Psalmii – prezentare generală – (A Zsoltarok – altalanos bemutato.)6. Cele patru Evanghelii – prezentare generală. Relaţia Evangheliei Sfântului Ioan cu Evangheliile sinoptice – (A nogy evangolium – altalanos bemutato. Szent Janos Evangoliumanak kapcsolata a szinoptikus evangoliumokkal.)7. Faptele apostolilor: comunitatea primară – naşterea şi dezvoltarea Bisericii – (Az Apostolok Cselekedetei: az osegyhaz – az Egyhaz szuletose os fejlodose.)8. Teme teologice în scrisorile pauline: păcatul, legea, îndreptăţirea, ecclesiologia, eschatologia – (A pali levelek fontosabb teologiai temai: a bun, a torvony, a megigazulas, egyhaztan, eszkatologia)9. Scrisorile catolice – prezentare generală – (A katolikus levelek – altalanos bemutato)10. Apocalipsa Sfântului Ioan – specific şi mesaj – (A Jelenosek konyve – sajatossagok os uzenet)BibliografieBiblia (Szent Jeromos Tarsulat vagy Szent Istvan Tarsulat)A II. Vatikani Zsinat dokumentumai (szerk. Dios I.) Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2000Brown, R. E., Fitzmyter, J. A., Murphy, R. E. (szerk.), Jeromos Bibliakommentar 1 – 3, Budapest, 2002 – 2003Jakubinyi Gy., Bevezetos az Ujszovetsogbe, Alba Iulia, 1990Rozsa H., Nagy J., Oszovetsogi bevezeto, Alba Iulia, 1996Zamfir K., Oszovetsogi exegozis, Cluj-Napoca, 2008Disciplina 2. – Teologie dogmatică1. Revelaţia şi tradiţia: Revelaţia continuă, Cristos – ca revelaţia absolută, interpretarea tradiţiei Bisericii – (Kinyilatkoztatas os Szenthagyomany: A kinyilatkoztatas folytonossaga, Krisztus – az abszolut kinyilatkoztatas, Az Egyhaz hagyomanyanak ortelmezose)2. Dumnezeu, unic în fiinţă şi întreit în persoane: Monoteismul, Dumnezeu în istoria mântuirii, modele explicative referitor la Sf. Treime – (A haromszemolyu egy Isten: Monoteizmus, Isten az udvtortonetben, Szentharomsagos modellek)3. Crearea omului. Păcatul originar şi urmările lui: Elemente mitologice şi mesajul teologic, esenţa păcatului, păcatul ereditar – (Az ember teremtose. A osbun os kovetkezmonyei: Mitikus elemek os teologiai uzenet, A bun lonyege, Az ateredo bun)4. Isus Cristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat: Învăţăturile conciliilor de la Niceea şi Calcedon – (Jozus Krisztus valosagos Isten os valosagos ember: A zsinatok tanitasa – Nikaia os Khalkodon)5. Spiritul Sfânt, Sfinţitorul. Sacramentele – (A Szentlolek, a megszentelo. A szentsogek)6. Biserica, sacrament universal de mântuire: Eclesiologia Conciliului Vatican II. – Lumen Gentium) – (Az Egyhaz, egyetemes udvozito szentsog: A II. Vatikani Zsinat egyhaztana – Lumen Gentium)7. Împlinirea finală: Eshatologia personală şi universală – (A vogso beteljesedos: Egyoni os egyetemes eszkatologia)8. Maria în misterul lui Cristos şi al Bisericii: Dogmele şi constituţia dogmatică – (Maria az Egyhaz misztoriumaban: Dogmak os a Lumen Gentium dogmatikus konstitucio).BibliografieA II. Vatikani Zsinat dokumentumaiA Katolikus Egyhaz Katekizmusa, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 2009Elod Istvan: Katolikus dogmatika, Bp. 1983Koncz, L., Kinyilatkoztatas os hit, Alba Iulia, 1993.Schneider, T., A dogmatika kozikonyve I-II, Budapest, 1996Scheffczyk, Leo, ZIEGENAUS, Anton, Maria az udvtortonetben, 2004W. Pannenberg, Rendszeres Teologia I-II, Budapest 2006Puskas Attila, A teremtos teologiaja, Budapest 2006II. Metodica predării religieiII.1. Religia ca disciplină de învăţământ1. Locul şi rolul disciplinei Religie la nivelul învăţământului preuniversitar2. Curriculum naţional pentru disciplina Religie. Specificul proiectării curriculare pe niveluri de studiu (modelul centrat pe obiective, modelul centrat pe competenţe)3. Taxonomia obiectivelor educaţionale. Operaţionalizarea obiectivelor4. Predarea-învăţarea religiei în context intra- şi interdisciplinarII.2. Principiile didactice în educaţia religioasă1. Principii didactice generale2. Principiile didactice speciale pentru predarea religiei: principiul hristologic; principiul eclesiologicII.3. Strategii didactice la ora de religie1. Metode didactice folosite în predarea religiei. Clasificarea metodelor, exemple practice2. Mijloace de învăţământ specifice religiei şi modalităţi de integrare a acestora în cadrul activităţilor didacticeII.4. Proiectare didactică1. Programa şcolară: structura programei şcolare, utilizarea programei în proiectarea şi realizarea activităţilor didactice, manualele şi bibliografia2. Proiectare didactică: planificarea calendaristică, proiectarea lecţiei3. Lecţia. Tipuri de lecţie4. Alte forme de organizare extraşcolară a educaţiei religioase: cateheza, serbarea religioasă, vizitele şi pelerinajele, expoziţiile, participarea la slujbele BisericiiII.5. Evaluarea ca factor de reglare şi optimizare a educaţiei religioase1. Principiile, obiectivele şi funcţiile evaluării în educaţia religioasă2. Metode de evaluare la ora de religie. Metode şi instrumente complementare de evaluare (referatul, investigaţia, proiectul, portofoliul, autoevaluarea)3. Modalităţi de elaborare a probelor de evaluare şi a itemilorII.6. Profilul profesorului de religie. Rolul modelelor în educaţie. Dinamica relaţiei profesor-elev în cadrul educaţiei religioaseBibliografie1. Băncilă Vasile, Iniţierea religioasă a copilului, Editura Anastasia, 19962. Bocoş, M – Jucan, D., Teoria şi metodologia instruirii. Teoria şi metodologia evaluării, Paralela 45, 20073. Cucoş Constantin, Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Polirom, Iaşi, 19994. Panoschi Mihaela, Liţoiu Nicoleta, Pr. Iordăchescu Nicolae, Ghid de evaluare, Religie, Aramis, Bucureşti, 20015. Bathory Zoltan: Tanulok, iskolak-kulonbsogek. Tankonyvkiado, Budapest, 19926. Falus Ivan: Didaktika. Javitott os bovitett kiadas, Nemzeti Tankonyvkiado, Budapest, 20037. Birta-Szokely Noomi: Tanarok pedagogiai muveltsoge, Abel Kiado, Kolozsvar, 20088. Birta-Szokely – Foris-Ferenczi (szerk), Pedagogiai Kozikonyv, Abel Kiado, Kolozsvar, 20089. Foris-Ferenczi Rita: A tervezostol az ortokelosig. Abel Kiado, Kolozsvar, 200810. Barabasi Tunde: Tanitastanulasi os tanulastanitasi alapismeretek, Presa Universitară Clujeană, 200811. Marton Jozsef, Katekotika, Cluj-Napoca, 199812. Cs. Szabo Sandor, Jozsef koponyegoben, Hitoktatas os dramapedagogia, Parakletos Konyveshaz, Kiskunfolegyhaza, 200813. Fogassy Judit, Katekotak kozikonyve, Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 200214. Keszeli Sandor: Alapveto katekotika (jegyzet), Szegedi Hittudomanyi Foiskola, 201015. Tarjanyi Zoltan: Katekotika I-II., Szent Istvan Tarsulat, Budapest, 1998-1999Este obligatorie cunoaşterea documentelor şcolare reglatoare valabile în anul şcolar în care se susţine concursul – planuri-cadru, programe şcolare, programe pentru examenele şi evaluările naţionale.–-
