ORDIN nr. 264 din 26 martie 1999

pentru aprobarea Normelor tehnice silvice privind gospodărirea vegetatiei forestiere de pe terenurile din afară fondului forestier naţional



Ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului,în temeiul art. 87 şi 93 din Codul silvic – Legea nr. 26/1996,în baza art. 3 pct. 2 lit. b) şi a art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 104/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,emite prezentul ordin.1. Se aprobă Normele tehnice silvice privind gospodărirea vegetatiei forestiere de pe terenurile din afară fondului forestier naţional, cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.2. Direcţia generală a pădurilor şi Regia Naţionala a Pădurilor vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.3. Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.4. Orice prevedere contrară prezentului ordin îşi încetează aplicabilitatea începând cu data intrării în vigoare a acestuia.Ministrul apelor,pădurilor şi protecţieimediului,Romica Tomescu + 
AnexăNORME TEHNICE SILVICEprivind gospodărirea vegetatiei forestiere de pe terenurile din afară fondului forestier naţional + 
Capitolul 1Dispoziţii generale + 
Articolul 1Vegetatia forestieră situata pe terenuri din afară fondului forestier naţional este constituită din:a) vegetatia forestieră de pe păşunile împădurite; … b) perdelele forestiere de protecţie a terenurilor agricole, inclusiv arborii izolati sau palcurile de arbori de pe pajişti; … c) plantaţiile forestiere de pe terenurile degradate; … d) plantaţiile forestiere şi arborii din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare, precum şi cei situaţi de-a lungul cursurilor de apa şi al canalelor de irigatie; … e) perdelele forestiere de protecţie şi arborii situaţi de-a lungul căilor de comunicaţie din extravilan; … f) zonele verzi din jurul oraşelor şi comunelor, altele decât cele cuprinse în fondul forestier naţional, parcurile din intravilan cu specii forestiere exotice, precum şi jnepenisurile din zona alpina; … g) parcurile dendrologice, altele decât cele cuprinse în fondul forestier naţional. …  + 
Articolul 2Proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu vegetaţie forestieră din afară fondului forestier naţional au obligaţia să asigure paza acesteia, sa ia măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor, să respecte dispoziţiile cu privire la îngrijirea, protecţia pădurilor şi combaterea dăunătorilor acestora, precum şi cele referitoare la circulaţia materialelor lemnoase. + 
Articolul 3Gospodărirea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier naţional este supusă prezentelor norme tehnice silvice, pentru a se asigura ocrotirea acesteia şi exercitarea în condiţii optime a funcţiilor pentru care a fost creata. + 
Capitolul 2Administrarea, paza şi evidenta vegetatiei forestiere situate pe terenurile din afară fondului forestier naţional + 
Articolul 4Vegetatia forestieră situata pe terenuri din afară fondului forestier naţional, prevăzută la art. 1, se administrează de către proprietarii acestora – persoane fizice sau juridice – sau de împuterniciţii legali ai acestora şi se gospodareste potrivit prevederilor prezentelor norme tehnice silvice. + 
Articolul 5Proprietarii sau deţinătorii de terenuri cu vegetaţie forestieră din afară fondului forestier, precum şi eventualii împuterniciţi ai acestora au obligaţia să permită persoanelor împuternicite ale autorităţii publice centrale sau teritoriale care răspunde de silvicultura sa verifice modul în care sunt respectate normele tehnice silvice privind modul de gospodărire a vegetatiei forestiere de pe aceste terenuri. + 
Articolul 6Inspectoratele silvice teritoriale din subordinea Direcţiei generale a pădurilor din cadrul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultura sunt obligate sa ţină evidenta terenurilor cu vegetaţie forestieră situate în afară fondului forestier naţional. Evidenta se va întocmi conform modelului prezentat în anexa nr. 1 la prezentele norme tehnice silvice, pe baza datelor obţinute de la oficiile judeţene de cadastru şi organizarea teritoriului. În cazul în care pentru anumite zone nu exista evidente cadastrale sau acestea nu conţin date referitoare la vegetatia forestieră, evidenta acestor terenuri se va întocmi prin ocoalele silvice, pe baza informaţiilor obţinute de la personalul silvic de teren sau de la organele administraţiei publice locale. + 
Articolul 7Vegetatia forestieră situata pe terenurile din afară fondului forestier naţional se va încadra în categorii functionale, în funcţie de obiectivul sau de factorul de mediu pe care îl protejeaza. Se prevăd următoarele categorii functionale şi simboluri cu care se înregistrează în evidenta menţionată la art. 6:– P.A. – vegetaţie forestieră cu funcţie de protecţie a apelor;– P.S. – vegetaţie forestieră cu funcţie de protecţie a solului;– P.C. – vegetaţie forestieră cu funcţie de protecţie împotriva factorilor climatici daunatori, precum şi pentru protecţia unor obiective de interes naţional;– P.R. – vegetaţie forestieră pentru protecţia rezervaţiilor şi a monumentelor naturii sau având rolul de conservare a unor ecosisteme de importanţa ştiinţifică;– F.R. – vegetaţie forestieră cu funcţie de recreere;– F.P. – vegetaţie forestieră cu funcţie prioritara de producţie.Propunerile de încadrare a terenurilor cu vegetaţie forestieră pe categorii functionale se fac de către personalul tehnic din inspectoratele silvice teritoriale, iar aprobarea încadrării este de competenţa conducerii inspectoratului silvic teritorial. În cazul pasunilor împădurite pentru care sunt întocmite studii de transformare, încadrarea pe categorii functionale se face prin aceste studii. + 
Capitolul 3Gospodărirea vegetatiei forestiere situate pe terenuri din afară fondului forestier naţional + 
Articolul 8(1) Proprietarii sau deţinătorii de terenuri cu vegetaţie forestieră din afară fondului forestier naţional care au obligaţia, stabilită prin lege, de a asigura paza acesteia sunt răspunzători de taierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieţi sau lastari, precum şi de defrişarea ilegala a acestei vegetatii. … (2) În cazul în care deţinătorul terenului cu vegetaţie forestieră din afară fondului forestier naţional nu poate asigura paza acesteia şi nici nu poate angaja un paznic competent să execute aceasta prestaţie, se poate adresa în scris ocolului silvic în a cărui raza teritorială se afla terenul, solicitând ca acesta să asigure paza prin personalul silvic de teren, pe bază de contract, contra cost. …  + 
Articolul 9(1) Proprietarii sau deţinătorii terenurilor cu vegetaţie forestieră situate în afară fondului forestier naţional au obligaţia să le menţină în stare normală de sănătate şi să execute la timp lucrările de igiena, precum şi cele de prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor acestei vegetatii, stabilite de organele inspectoratului silvic teritorial, prin mijloace proprii sau prin unităţi specializate, contra cost. … (2) Proprietarii sau deţinătorii terenurilor cu vegetaţie forestieră situate în afară fondului forestier naţional vor semnala inspectoratului silvic teritorial sau ocolului silvic invecinat, imediat ce constata apariţia de boli sau de daunatori, şi vor executa lucrările de combatere, în condiţiile prevăzute la alineatul precedent. … (3) În activitatea de depistare, prevenire şi combatere a bolilor şi dăunătorilor vegetatiei forestiere inspectoratul silvic teritorial este obligat sa controleze starea de sănătate a vegetatiei forestiere şi sa stabilească, în cazul depistarii unor factori patologici, măsurile de combatere necesare. …  + 
Articolul 10(1) Pe terenurile cu vegetaţie forestieră situate în afară fondului forestier naţional pasunatul este permis numai cu acordul proprietarilor sau al deţinătorilor legali şi numai în condiţiile în care nu se produc fenomene de eroziune a solului. … (2) Pasunatul pe terenurile cu vegetaţie forestieră proprietate publică, situate în afară fondului forestier naţional, este interzis în următoarele situaţii: … a) pe terenurile cu procese de eroziune şi alunecări; … b) pe terenurile cu vegetaţie forestieră cu înălţime sub 3 m, în cazul pasunatului ovinelor, şi sub 4 m, în cazul pasunatului bovinelor şi cabalinelor; … c) pe versantii direcţi ai lacurilor de acumulare care servesc la alimentarea cu apa a localităţilor; … d) pe terenurile cu nisipuri mobile sau cu soluri scheletice; … e) pe terenurile cu vegetaţie forestieră în curs de regenerare; … f) pe terenurile cu vegetaţie forestieră afectate de fenomenul de uscare intensa; … g) pe terenurile cu vegetaţie forestieră, constituite ca rezervaţii ştiinţifice sau situate în perimetrul parcurilor naţionale constituite conform legii; … h) în plantaţiile forestiere de pe terenurile degradate, inclusiv în cele de pe terenurile constituite în perimetre de ameliorare; … i) în vegetatia forestieră destinată ca zona de agrement şi recreere pentru centrele urbane; … j) în parcurile dendrologice şi în cele de agrement. … (3) Se recomanda proprietarilor sau deţinătorilor de terenuri cu vegetaţie forestieră proprietate privată sa nu practice pasunatul pe terenurile care le aparţin, ce se încadrează în categoriile prevăzute la alin. (2), în vederea evitării degradării factorilor de mediu. …  + 
Articolul 11(1) Taierea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier naţional se va face la cererea proprietarilor sau a deţinătorilor legali, numai după marcarea prealabilă a acestora de către organele silvice abilitate prin delegaţia emisă o dată cu predarea ciocanului de marcat, cu respectarea următoarelor condiţii: … a) taierea vegetatiei forestiere cu funcţii de protecţie va fi admisă numai în cazurile în care vegetatia nu îşi mai exercita funcţia de protecţie stabilită de organele de specialitate din inspectoratele silvice teritoriale; … b) taierea vegetatiei forestiere de pe păşunile împădurite, care sunt prevăzute a fi transformate, se face cu respectarea varstelor de tăiere prevăzute în anexa nr. 2 la prezentele norme tehnice silvice; … c) taierea vegetatiei forestiere cu funcţii de protecţie se va face cu condiţia ca aceasta să fie urmată de regenerarea naturala sau artificiala; … d) taierile pentru transformarea pasunilor împădurite se vor face potrivit reglementărilor prevăzute la art. 13-18; … e) perdelele forestiere de protecţie şi aliniamentele de arbori, cu stare de vegetaţie lanceda sau cu fenomene de uscare anormala, se vor putea tăia pe porţiuni cu lungime de maximum 100 m, urmând ca porţiunea alăturată să fie taiata după regenerarea cu reusita definitivă a celei anterioare; … f) vegetatia forestieră din parcurile situate în intravilanul localităţilor şi din cele dendrologice se va putea tăia numai la vârsta exploatabilitatii fiziologice, când se constata fenomenul de uscare; … g) taierea se face cu respectarea instrucţiunilor tehnice privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare, scoaterea şi transportul materialului lemnos, emise de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura; … h) taierile se vor face în regim codru sau crang, după caz, în funcţie de vârsta vegetatiei, de speciile principale şi de modul lor de regenerare, de provenienţă speciilor (samanta sau lastari), de funcţia de protecţie pe care o îndeplineşte etc.; … i) vegetatia forestieră de pe terenuri degradate, a carei stare s-a deteriorat şi nu îşi mai exercita funcţia de protecţie, se va putea tăia pe parchete mici – sub 2 ha sau în benzi amplasate pe curba de nivel; taierea, urmată în mod obligatoriu de regenerare naturala sau de impadurire prin plantaţii, după caz, se stabileşte de inspectoratele silvice teritoriale; … j) marcarea arborilor de către organele silvice se face contra cost, la cererea scrisă a proprietarilor sau a deţinătorilor terenurilor respective. … (2) Taierea jnepenisurilor din zona alpina este interzisă. …  + 
Articolul 12Proprietarii sau deţinătorii de terenuri cu vegetaţie forestieră sunt obligaţi să execute taierile de îngrijire specifice pentru menţinerea unei stări fitosanitare corespunzătoare. În mod deosebit se vor executa taierile de igiena, extragandu-se arborii atacati de boli sau daunatori şi în curs de uscare sau uscati. Extragerea acestora se va face după marcarea lor prealabilă de către organele silvice teritoriale. + 
Capitolul 4Transformarea pasunilor împădurite + 
Articolul 13Transformarea pasunilor împădurite se face pe baza studiilor de transformare, întocmite de unităţi specializate, abilitate de autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura, potrivit legii. + 
Articolul 14(1) Studiile de transformare a pasunilor împădurite se executa pe baza comenzilor date de proprietarii sau de deţinătorii pasunilor împădurite şi a contractelor încheiate între părţi. Conţinutul studiilor de transformare este prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme tehnice silvice. … (2) Studiile de transformare a pasunilor împădurite sunt aplicabile pe o durată de maximum 10 ani. …  + 
Articolul 15(1) Se vor întocmi studii de transformare a pasunilor împădurite numai pentru acele trupuri de păşuni în care exista arboreturi care nu îndeplinesc funcţii speciale de protecţie, în următoarele condiţii: … a) arboreturile de pe terenuri cu panta medie de la 0 la 15 grade se pot tăia ras, dacă au cel puţin vârsta exploatabilitatii, lasandu-se arbori izolati cu coroana dezvoltata pentru a servi ca umbrare în timpul insolatiei puternice, precum şi benzi de protecţie a malurilor pe lângă paraie; … b) arboreturile de pe terenuri cu panta medie de 15 la 30 de grade se pot rari până la o consistenta cuprinsă între 0,2-0,4, în funcţie de panta terenului (0,2 la pante apropiate de 15 grade şi 0,4 la pante apropiate de 30 de grade), dacă acestea au cel puţin vârsta exploatabilitatii; reducerea consistentei va fi variabila, ţinându-se seama de condiţiile de sol, de starea arboretului şi de posibilităţile de instalare a vegetatiei ierboase pentru pasunat; … c) arboreturile de pe terenurile cu panta de peste 30 de grade nu se defriseaza şi nu se raresc; acestea vor fi parcurse cu lucrări de conservare care se executa conform Normelor tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor. … De asemenea, sunt supuse regimului de protecţie şi deci nu vor fi transformate în păşuni arboreturile situate pe versantii direcţi ai lacurilor de acumulare, indiferent de panta terenului, pe o distanta de maximum 500 m de la limita acumularii;d) pentru arboreturile care nu ajung la vârsta exploatabilitatii în deceniul următor şi au consistenta plină (peste 0,8) se vor prevedea tăieri de îngrijire, în funcţie de stadiul de dezvoltare a acestora. … (2) Vegetatia forestieră tanara, instalata ca urmare a neexecutării lucrărilor de îngrijire şi de întreţinere a pasunilor, formată din lastarisuri, semintis, având stadiul de dezvoltare nuelis – prajinis, respectiv cu diametrul mediu de maximum 10 cm, va fi propusă pentru curatare, cu respectarea condiţiilor de panta şi consistenta, prevăzute la alin. (1) lit. a)-c). …  + 
Articolul 16Varstele exploatabilitatii la care arboreturile de pe păşunile împădurite pot fi exploatate sunt prevăzute în anexa nr. 2, la rubrica "Codru", diminuate cu 10 ani. + 
Articolul 17Studiile de transformare a pasunilor împădurite se avizează de Comisia tehnico-economică pentru silvicultura din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, la cererea unităţii specializate care a întocmit studiul. + 
Articolul 18Marcarea arborilor de pe păşunile împădurite şi întocmirea actelor de punere în valoare a vegetatiei forestiere pentru transformarea pasunilor împădurite se fac de către organele silvice teritoriale, contra cost, la cererea proprietarilor sau a deţinătorilor legali ai pasunilor împădurite. + 
Capitolul 5Dispoziţii finale + 
Articolul 19Defrişarea vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier naţional este interzisă în următoarele situaţii:a) în zonele în care vegetatia forestieră îndeplineşte funcţiile speciale de protecţie prevăzute la art. 7; … b) pe terenurile cu inclinare mai mare de 30 de grade; … c) înainte de atingerea vârstei exploatabilitatii prevăzute în anexa nr. 2. …  + 
Articolul 20(1) Valorificarea materialului lemnos de pe terenurile cu vegetaţie forestieră din afară fondului forestier naţional se face de către deţinătorii acestora. … (2) Transportul materialului lemnos rezultat în urma taierilor vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier naţional se face cu respectarea prevederilor Instrucţiunilor cu privire la circulaţia şi controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi al instalaţiilor de transformat lemn rotund, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 735/1998. …  + 
Articolul 21(1) Inspectoratele silvice teritoriale sunt obligate sa controleze modul de gospodărire a vegetatiei forestiere de pe terenurile situate în afară fondului forestier naţional şi sa încheie procese-verbale de constatare în care să consemneze şi măsurile ce trebuie luate de către proprietari sau deţinători pentru respectarea reglementărilor de gospodărire în vigoare. … (2) Controalele se vor organiza de inspectoratele silvice teritoriale, cu atragerea, după caz, şi a personalului tehnic al ocolului silvic, de doua ori pe an, la începutul şi la sfârşitul sezonului de vegetaţie, precum şi ori de câte ori sunt primite sesizări ca se comit fapte ce contravin prevederilor Codului silvic. … (3) La executarea controlului va participa şi proprietarul sau delegatul persoanei juridice deţinătoare, care va fi anuntat în prealabil în privinta datei controlului. În lipsa acestora, organele silvice vor putea solicita participarea unui delegat al consiliului local. …  + 
Articolul 22Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice silvice. + 
Anexa 1la normele tehnice silvice–––––––––Inspectoratul silvic teritorial ……………..Judeţul …………………………………..Comuna ……………………………………            EVIDENTAterenurilor cu vegetaţie forestieră situate în afară fondului forestier naţional

NOTĂ:1) Se vor înscrie trupurile cu vegetaţie forestieră, eventual cu denumirea acestora, precum şi simbolul, astfel: A – pasune impadurita; B – perdea forestieră de protecţie a terenurilor agricole; C – palcurile de arbori de pe pajişti; D – plantaţie forestieră pe terenuri degradate; E – plantaţie pentru protecţia lucrărilor hidrotehnice sau a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare; F – perdea forestieră de protecţie a căilor de comunicaţie; G – aliniamente de arbori de-a lungul drumurilor (km); H – zone verzi din jurul localităţilor; I – parcuri din intravilan, cu specii forestiere exotice; J – jnepenisuri din zona alpina; K – parcuri dendrologice care nu fac parte din fondul forestier naţional; L – zona de protecţie a obiectivelor de interes naţional.2) În cazul vegetatiei forestiere de pe pajişti (fanete sau păşuni), atunci când într-un bazin sau într-o zona sunt mai mulţi proprietari persoane fizice se va înscrie în evidenta: "Proprietari din ….." (localitate, catun).3) Se va înscrie simbolul categoriei functionale, potrivit precizărilor cuprinse la art. 7 din normele tehnice silvice.4) Suprafaţa se înscrie la toate categoriile de vegetaţie, cu excepţia aliniamentelor la care în coloana 7 se va înscrie lungimea în kilometri, cu o zecimala. + 
Anexa 2la normele tehnice silvice–––––––––VARSTELE DE TĂIEREpentru vegetatia forestieră de pe terenurile situate în afară fondului forestier naţional – păşuni împădurite

NOTĂ:Varstele maxime se au în vedere la arboreturile viguroase cu o productivitate superioară, iar cele minime la arboreturile cu stare de vegetaţie lanceda şi cu productivitate inferioară.Pentru vegetatia forestieră care îndeplineşte o funcţie prioritara de producţie varstele prevăzute la rubrica "Codru" se diminuează cu 10 ani. + 
Anexa 3la normele tehnice silvice–––––––––CONŢINUTULstudiilor de transformare a pasunilor împădurite1. Situaţia teritorial-administrativă– Denumirea deţinătorului legal şi sediul acestuia– Amplasarea teritorială a trupurilor de pasune: comuna, ocol silvic, bazin hidrografic, vecinătăţi, limite, hotare– Documentele care atesta dreptul de proprietate sau de deţinere legală; istoricul proprietăţii2. Organizarea teritoriului– Denumirea trupurilor care fac obiectul studiului– Constituirea şi materializarea parcelarului şi a subparcelarului (borne, materializarea limitelor trupului, ale parcelelor şi subparcelelor)3. Caracteristici geografice şi climatice– Indicarea zonei geografice şi caracteristica reliefului– Caracteristici geologice şi petrografice– Altitudine, expoziţie, panta– Reţeaua hidrologica– Date climatice– Caracteristici pedologice– Date fitoclimatice4. Descrierea staţiunii şi a vegetatiei forestiere (descrierea parcelara)A. Date generale: parcela şi subparcela, suprafaţa, categoria funcţionalăB. Descrierea staţiunii: forma de relief, configuraţia terenului, expoziţie, inclinare, altitudine, tip genetic de sol, tip de flora, tip de staţiune, date caracteristice pentru staţiune (eroziune, grohotis, stancarii etc.) şi alte caracteristici ecopedologice care prezintă importanţa pentru vegetatia forestieră ce se menţine sau pentru crearea pasuniiC. Descrierea vegetatiei: specia – elementul de arboret, provenienţă, vârsta, proporţia elementelor, clasa de producţie, creşterea, volumul la hectar şi pe subparcela; pe total se redau vârsta medie, consistenta, volumul total, distanta până la drumul auto, caracteristicile specialeD. Stabilirea categoriei functionaleE. Propuneri: vârsta exploatabilitatii, lucrări propuse în raport cu panta terenului şi cu starea arboretului5. Planul decenal al taierilor de transformare şi al lucrărilor de conservare sau de îngrijire a arboreturilorAcesta va cuprinde: numărul parcelei şi indicativul subparcelei; suprafaţa; principalele date care justifica lucrarea propusă (proporţia speciilor, vârsta medie actuala, vârsta exploatabilitatii, consistenta, clasa de producţie medie, panta medie); volumul actual; lucrările propuse (tăiere rasa; tăiere de reducere a consistentei la 0, …; tăieri de conservare; rarituri; tăieri de igiena; curatarea pasunii de maracini şi de lastari, pe terenurile cu panta de până la 30 de grade); volumul de extras în deceniul următor.6. Memoriu justificativ7. Harta pasunii împăduritea) Harta pasunii împădurite în situaţia actuala … b) Harta pasunii împădurite cu lucrări propuse 'bd … Precizări suplimentarea) La întocmirea studiului se vor folosi hartile existente la oficiile de cadastru şi organizarea teritoriului sau cele din arhiva Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice. … În lipsa acestora se vor face ridicari în plan cu aparate tahimetrice pentru trupuri cu suprafaţa de peste 500 ha sau cu busola topografica la trupuri cu suprafaţa sub 500 ha. Limitele interioare ale parcelelor sau ale subparcelelor se vor ridica în plan cu busola topografica.b) Mărimea parcelelor va fi determinata de existenta elementelor de relief – culmi, paraie, drumuri permanente etc. … c) Criteriile de constituire a subparcelelor sunt următoarele: … – inclinarea terenului între limitele 0-15 grade, 15-30 de grade şi peste 30 de grade;– consistenta arboretului, cu diferenţe de minimum 3 zecimi;– vârsta arboretului, cu diferenţe de peste 10 ani la arboreturile echiene şi peste 20 de ani la arboreturile relativ echiene sau relativ pluriene;– proporţia speciilor în cazurile în care una dintre speciile principale are o pondere mai mare sau mai mica cu doua zecimi pe o suprafaţa de minimum 5 ha;– diferenţa de o clasa de productivitate.d) Descrierea parcelara se face conform precizărilor cuprinse în normativele de amenajare a pădurilor. … e) Studiile de transformare se întocmesc în cinci exemplare pentru: beneficiar (proprietarul sau deţinătorul legal al pasunii împădurite), ocolul silvic, direcţia silvică, Regia Naţionala a Pădurilor şi arhiva unităţii care a întocmit studiul. … ––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește