privind măsurile pentru prevenirea introducerii, diseminarii şi diminuării pagubelor produse de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al. care produce putregaiul inelar al cartofului
Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,vazand Nota nr. 65.053 din 18 februarie 1999 a Direcţiei protecţia plantelor şi carantina fitosanitara din cadrul Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei,având în vedere:– prevederile Legii nr. 5/1982 privind protecţia plantelor cultivate şi a pădurilor şi regimul pesticidelor, cu modificările ulterioare;– Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 5/1995 privind Lista organismelor de carantina fitosanitara a României;– prevederile art. 30 alin. (1), (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 4/1995 privind fabricarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor, dăunătorilor şi buruienilor în agricultura şi silvicultura, aprobată şi modificată prin Legea nr. 85/1995;– Ordinul ministrului agriculturii şi alimentaţiei nr. 89/1997 privind organizarea controlului de calitate şi fitosanitar la importul şi exportul seminţelor şi materialului săditor;– Directiva 77/93/CEE privind măsurile de protecţie împotriva introducerii în Comunitate a organismelor dăunătoare vegetalelor şi produselor vegetale şi împotriva propagarii lor în interiorul Comunităţii;– Directiva 93/85/CEE privind lupta împotriva putregaiului inelar al cartofului,ţinând seama de faptul ca producţia cartofilor deţine un loc important în agricultura tarii şi ca randamentul acestei producţii este constant amenintat de organisme dăunătoare,considerând ca putregaiul inelar al tuberculilor de cartof, produs de bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al., nu a fost depistat pe teritoriul României, dar reprezintă un pericol considerabil, dacă nu vor fi luate măsuri eficace pentru prevenirea introducerii şi propagarii sale,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 6/1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei,emite următorul ordin: +
Articolul 1Inspectoratele de carantina fitosanitara vamală şi inspectoratele judeţene de protecţie a plantelor şi carantina fitosanitara vor acţiona pentru:a) prevenirea introducerii bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al. în România; … b) prevenirea propagarii şi combaterea bacteriei în cazul în care aceasta va fi depistata. … +
Articolul 2(1) Inspectoratele de carantina fitosanitara vamală şi inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara vor efectua controlul transporturilor de cartof de samanta şi de consum din import, prelevand probe conform normelor în vigoare. … (2) Probele vor fi trimise Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara în vederea efectuării analizelor de laborator pentru bacteria prevăzută la art. 1 lit. a), inclusiv pentru celelalte organisme dăunătoare reglementate, specifice cartofului. … (3) În cazul depistarii bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al. sau a altor organisme dăunătoare reglementate, transportul respectiv nu va fi admis la import. … +
Articolul 3Controlul în camp al suprafeţelor cultivate cu cartof şi în special al culturilor înfiinţate cu material de înmulţire importat, pentru eventuala depistare a plantelor cu simptome de atac specifice şi recoltarea probelor pentru analize se efectuează de către inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, cu concursul inspectorilor aprobatori din cadrul inspectoratelor pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi cu participarea obligatorie a producătorilor de cartof de samanta (staţiuni, institute, cultivatori din sectorul privat). +
Articolul 4Controlul va continua în timpul recoltarii, depozitarii şi comercializării tuberculilor. Se vor preleva probe pe baza simptomelor vizuale suspecte pentru efectuarea testelor de laborator, conform Instrucţiunilor privind depistarea bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al., elaborate de Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, cuprinse în anexa. +
Articolul 5Dacă testele de laborator confirma prezenta bacteriei la o planta sau la un tubercul:a) se declara contaminate, după caz, parcela, transportul, vehiculul, antrepozitul, inclusiv ambalajele; … b) se determina intensitatea contaminarii probabile prin contact cu exemplarele declarate contaminate, înainte sau după recoltare; … c) se delimiteaza o zona de carantina pe baza declaraţiei de contaminare prevăzute la lit. a), a determinării intensitatii contaminarii prevăzute la lit. b) şi a propagarii posibile a organismului, ţinându-se seama de apropierea altor suprafeţe pe care se cultiva cartofi sau alte plante gazda (sfecla, tomate, vinete), precum şi de posibilitatea originii comune a stocului de cartof de samanta. … +
Articolul 6Carantinarea suprafeţelor găsite contaminate se va face prin delimitarea acestora cu o zona de protecţie de 100 m, la propunerea inspectoratelor judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, cu confirmarea Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara şi cu aprobarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei. +
Articolul 7În cazul în care materialul de înmulţire este declarat contaminat (tuberculi, rasaduri), testele prevăzute la art. 4 se vor efectua pe toate loturile de cartof care au o relaţie clonala cu cei implicaţi în contaminare, pentru a se determina sursa probabila de infectie primara şi intensitatea contaminarii. +
Articolul 8(1) Tuberculii sau plantele declarate contaminate nu vor putea fi plantate şi vor fi distruse sau eliminate de o maniera convenabila, în cadrul unor măsuri luate sub control oficial, în asa fel încât sa nu existe nici un risc de propagare a organismului. … (2) Vehiculele, materialele, recipientele, antrepozitele, precum şi ambalajele declarate contaminate vor fi curatate şi dezinfectate. După dezinfectare acestea nu mai sunt considerate contaminate. … +
Articolul 9Cartofii de samanta trebuie să provină în linie directa dintr-un material care a fost declarat liber de organismul de carantina în urma efectuării testelor de laborator.Testele sus-menţionate se vor efectua:a) pe plantele selecţiei clonale iniţiale, în cazul în care contaminarea priveşte producerea cartofilor de samanta; … b) în alte cazuri, fie pe plantele selecţiei clonale iniţiale, fie pe esantioane reprezentative de cartofi de samanta de baza sau din generaţie anterioară. … +
Articolul 10Circulaţia cartofilor de pe suprafeţele contaminate se va face cu respectarea normelor de carantina fitosanitara. +
Articolul 11Suprafeţele declarate contaminate se vor decarantina numai dacă în urma controalelor oficiale şi a analizelor de laborator au fost găsite libere de Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al. +
Articolul 12Suprafeţele din zonele de producere a cartofului de samanta găsite infectate cu bacteria Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus vor putea fi cultivate cu cartofi din soiurile rezistente sau tolerante la aceasta bacterie, după o rotaţie de minimum 3 ani, folosindu-se un asolament fără plante din familia solanacee care pot contribui la răspândirea agentului patogen. +
Articolul 13Se vor lua măsuri complementare ce comporta obligaţia de a nu se planta decât tuberculi de cartof de samanta certificati oficial.În cultura se vor folosi numai soiurile zonate, prevăzute în lista oficială a soiurilor şi hibrizilor admişi la înmulţire, şi aprobate de Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei pentru fiecare an de cultura, în condiţiile legii. +
Articolul 14Certificarea cartofilor de samanta se va face de către inspectorii aprobatori din cadrul inspectoratelor judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi de inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara. +
Articolul 15Sunt interzise deţinerea şi manipularea de culturi de Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus sau de material infectat, de către orice persoană juridică sau fizica. +
Articolul 16Se pot autoriza derogări de la măsurile prevăzute la art. 7, 8 şi 15, în scopuri experimentale sau ştiinţifice, teste şi lucrări de selecţie varietala, în condiţiile în care aceste derogări nu aduc prejudicii măsurilor de lupta contra putregaiului inelar al cartofului şi nu constituie un risc de propagare a acestuia. +
Articolul 17Direcţia protecţia plantelor şi carantina fitosanitara, Laboratorul Central pentru Carantina Fitosanitara, inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara şi inspectoratele judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor vor aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. +
Articolul 18Prezentul ordin va intra în vigoare după 20 de zile de la data publicării lui în Monitorul Oficial al României, Partea I.p. Ministrul agriculturiişi alimentaţiei,Ştefan Pete,secretar de stat +
AnexăINSTRUCŢIUNIprivind depistarea bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus (Spieckermann Kotthoff) Davis et al.Controlul pentru depistarea bacteriei Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus se executa în toată perioada de vegetaţie, până la recoltarea cartofilor.Organizarea şi coordonarea acţiunilor de control se vor face de către direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara prin inspectoratele de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara judeţene şi al municipiului Bucureşti. La aceste acţiuni vor participa, de asemenea, inspectorii aprobatori din cadrul inspectoratelor judeţene pentru calitatea seminţelor şi materialului săditor şi producătorii de cartof de samanta (societăţi, staţiuni, institute, cultivatori din sectorul privat). Toţi factorii interesaţi vor primi dispoziţii concrete, cu termene şi raspunderi precise (proprietari, distribuitori).Cartofii de samanta şi de consum din import trebuie să provină din tari care pot demonstra ca sistemul lor de producţie şi de distribuţie este liber de Clavibacter michiganensis subsp. sepedonicus.Inspectoratele de carantina fitosanitara vamală şi inspectoratele judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara vor efectua controlul transporturilor şi vor preleva probe, pe care le vor trimite Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara pentru a fi analizate.Efectuarea controlului în punctele de frontieră de către inspectorii de carantina fitosanitara vamală la transporturile cu mijloace auto sau vagoane se va face conform normelor în vigoare, după cum urmează:– până la 5 saci se controlează fiecare sac;– de la 5 la 20 de saci se controlează fiecare al 5-lea sac;– de la 20 la 100 de saci se controlează fiecare al 10-lea sac.Din autocamioane, vagoane sau din alte vehicule de 10-20 tone se vor lua 8 mostre din 8 puncte diferite, aproximativ câte 5 kg de mostra din fiecare punct.Mostrele se vor lua din diferite straturi, pentru a avea o imagine reală asupra întregului transport, formandu-se o proba medie care se va trimite Laboratorului Central pentru Carantina Fitosanitara pentru analize.Probele trebuie să conţină următoarele date:1. denumirea şi adresa unităţii sau ale proprietarului;2. denumirea soiului şi a categoriei biologice;3. denumirea parcelei;4. numărul de cadastru;5. suprafaţa parcelei;6. numărul probei;7. felul culturii (cartofi de samanta, de consum etc.);8. data ridicării probei;9. ultimul an de cultura a cartofului;10. numele şi prenumele celui care a ridicat proba.Pentru fiecare parcela probele se ambaleaza separat.Probele vor fi însoţite de un centralizator al tuturor parcelelor din care s-au ridicat, care va conţine datele înscrise pe etichetele ce însoţesc probele.Conţinutul vagoanelor, autotrenurilor şi al vaselor de capacitate mare se împarte în loturi de câte 20 de tone, din primul lot ridicandu-se o proba parţială de circa 50 kg, iar din restul loturilor, câte 25 kg.Probele parţiale se vor ridica din diferite puncte, ca şi în cazul ridicării probelor din saci.Cantităţile de cartofi pentru samanta importate nu vor fi puse în circulaţie decât după efectuarea analizelor de laborator.Se vor efectua analize macroscopice, iar tuberculii suspecti vor fi sectionati transversal, posibilele infectii putând fi observate sub forma de zone stramte galben-crem, în lungul tesuturilor vasculare, în apropierea stolonului. În cazul unei infectii mai mari, aceasta banda ingusta de culoare galbui-bruna inconjoara tot tesutul vascular.Caracteristic, prin strangere, tesutul extravascular se detaseaza uşor de inelul vascular, la suprafaţa secţiunii aparand un lichid vascos (exsudatul bacterian).În stadii mai avansate simptomele externe pot fi observate prin existenta unor pete rosietice-brune în jurul ochilor, iar invelisul prezintă crapaturi neregulate, adesea stelate.În laborator, pentru o diagnosticare rapida, se recomanda colorarea după metoda Gram a secţiunilor din zona inelara a tuberculilor. O alta metoda de detectie recomandată de Organizaţia Europeană şi Mediteraneana de Protecţie a Plantelor este testul de patogenitate pe vinete şi testul serologic.La semanat se vor folosi numai tuberculi sanatosi, proveniţi din tari în care nu exista putregai inelar sau din culturi verificate în perioada de vegetaţie.În cazul sectionarii tuberculilor înainte de plantare, în mod obligatoriu cutitele trebuie dezinfectate, iar pentru prevenirea diseminarii bacteriei, sacii folosiţi la transport vor fi dezinfectati prin autoclavare.Măsurile fitosanitare trebuie să fie aplicate pe întregul sistem de producţie, respectându-se măsurile agrotehnice şi normele de igiena culturală.Culturile de cartof se vor tine sub observatie, urmărindu-se în prima faza procentul de rasarire şi simptomele posibile atât pe lastari şi frunze, cat şi la nivelul coltilor.Inspectorii de carantina fitosanitara din cadrul inspectoratelor judeţene de protecţia plantelor şi carantina fitosanitara trebuie să cunoască exact zonele şi locul unde vor fi cultivati cartofii.Dacă în urma analizelor de laborator se confirma prezenta organismului:a) într-o parcela declarata contaminata, se vor lua măsuri ca timp de cel puţin 3 ani să se elimine toate plantele de cartof spontane şi alte solanacee; după această perioadă se vor cultiva cartofi de samanta certificati oficial, în vederea producerii de cartofi de consum, care vor fi controlati pe parcursul perioadei de vegetaţie şi supuşi testelor de laborator; … b) suprafeţele care au fost declarate contaminate vor fi menţinute timp de 4 ani ca fanete care vor fi cosite scurt; … c) pe alte suprafeţe, în cursul următoarei campanii agricole ce succede contaminarii: … (i) nu se vor planta cartofi şi nici o alta planta gazda a organismului;(îi) cartoful de samanta certificat oficial poate fi plantat exclusiv în vederea producerii de cartof de consum, cu condiţia ca toată samulastra de cartof şi alte solanacee să fie eliminate;(iii) după cel puţin 2 ani consecutivi se pot planta, în vederea producerii de cartof de samanta sau de consum, numai cartofii de samanta certificati oficial;(iv) pe suprafeţele declarate contaminate, în cursul fiecărei campanii agricole următoare, tot materialul, vehiculele, recipientele, utilajele agricole existente la locul de producţie şi implicate în producţia de cartof, precum şi ambalajele folosite vor fi curatate şi dezinfectate.Tuberculii declaraţi contaminati în urma analizelor de laborator vor fi livraţi direct unor fabrici de prelucrare, care dispun de instalaţii corespunzătoare de eliminare a deşeurilor, de dezinfectare a zonei de stocare şi a vehiculelor sau de orice alta utilizare sau eliminare, prin care să nu existe nici un risc de propagare a organismului.––––
