ORDIN nr. 248 din 21 martie 2003
|
Redacția Lex24 |
| Publicat in Repertoriu legislativ, 16/11/2024 |
| |
Informatii Document
Emitent: MINISTERUL SANATATII SI FAMILIEINr. 248 din 21 martie 2003CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATENr. 149 din 21 martie 2003Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 242 din 9 aprilie 2003
| Actiuni suferite de acest act: |
Alegeti sectiunea:
| SECTIUNE ACT | TIP OPERATIUNE | ACT NORMATIV |
| ANEXA 1 | COMPLETAT DE | ORDIN 1209 22/12/2003 |
| ANEXA 1 | INLOCUIT DE | ORDIN 1064 19/12/2003 |
| ANEXA 1 | MODIFICAT DE | ORDIN 1209 22/12/2003 |
| ANEXA 2 | MODIFICAT DE | ORDIN 1064 19/12/2003 |
| ANEXA 3 | COMPLETAT DE | ORDIN 1064 19/12/2003 |
| ANEXA 3 | MODIFICAT DE | ORDIN 1064 19/12/2003 |
| Nu exista actiuni induse de acest act |
| Acte referite de acest act: |
Alegeti sectiunea:
| SECTIUNE ACT | REFERA PE | ACT NORMATIV |
| Actul | REFERIRE LA | HG 169 13/02/2003 |
| Actul | CONTINE PE | ANEXA 21/03/2003 |
| Actul | CONTINE PE | NORMA 21/03/2003 |
| Actul | REFERIRE INDIRECTA LA | HG 537 30/05/2002 |
| Actul | REFERIRE INDIRECTA LA | HG 790 21/08/2001 |
| Actul | REFERIRE INDIRECTA LA | HG 287 08/03/2001 |
| Actul | REFERIRE LA | HG 22 04/01/2001 |
| ART. 12 | REFERIRE LA | ORDIN 510 05/07/2002 |
| ART. 12 | REFERIRE LA | ORDIN 190 03/07/2002 |
| ART. 12 | REFERIRE LA | ORDIN 654 26/09/2001 |
| ART. 12 | REFERIRE LA | ORDIN 573 23/08/2001 |
| ART. 12 | REFERIRE LA | ORDIN 519 02/10/2001 |
| ART. 12 | REFERIRE LA | ORDIN 457 23/08/2001 |
| ANEXA 1 | REFERIRE LA | LEGE 500 11/07/2002 ART. 21 |
| ANEXA 4 | REFERIRE LA | ORDIN 449 28/06/2001 |
| ANEXA 4 | REFERIRE LA | ORDIN 410 28/06/2001 |
| ANEXA 4 | REFERIRE LA | LEGE 321 26/06/2001 |
| ANEXA 4 | REFERIRE LA | NORMA 28/06/2001 |
| ANEXA 4 | REFERIRE LA | NORMA 28/06/2001 |
| Acte care fac referire la acest act: |
Alegeti sectiunea:
| SECTIUNE ACT | REFERIT DE | ACT NORMATIV |
| Actul | REFERIT DE | HG 1243 13/10/2005 |
| Actul | REFERIT DE | PROGRAM 13/10/2005 |
| Actul | IN LEGATURA CU | ANEXA 21/03/2003 |
| Actul | REFERIT DE | ORDIN 598 17/06/2003 |
| ART. 4 | REFERIT DE | ORDIN 644 02/07/2003 |
| ART. 4 | REFERIT DE | ORDIN 760 13/08/2003 |
| ART. 13 | REFERIT DE | ORDIN 1209 22/12/2003 |
| ART. 13 | REFERIT DE | ORDIN 907 22/12/2003 |
| ANEXA 1 | COMPLETAT DE | ORDIN 1209 22/12/2003 |
| ANEXA 1 | INLOCUIT DE | ORDIN 1064 19/12/2003 |
| ANEXA 1 | MODIFICAT DE | ORDIN 1209 22/12/2003 |
| ANEXA 2 | MODIFICAT DE | ORDIN 1064 19/12/2003 |
| ANEXA 3 | COMPLETAT DE | ORDIN 1064 19/12/2003 |
| ANEXA 3 | MODIFICAT DE | ORDIN 1064 19/12/2003 |
pentru aprobarea subprogramelor de sănătate în anul 2003
În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 22/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi al Hotărârii Guvernului nr. 169/2003 privind organizarea şi finanţarea programelor de sănătate în anul 2003,vazand Referatul de aprobare nr. DB 2.680/ET 2.300/2003,ministrul sănătăţii şi familiei şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin: +
Articolul 1Se aprobă subprogramele de sănătate finanţate din bugetul de stat, gestionate de ministrul sănătăţii şi familiei, şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, gestionate de preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în anul 2003, care sunt prezentate în anexa nr. 1. +
Articolul 2(1) Unităţile sanitare prin care se derulează subprogramele de sănătate prevăzute la art. 1 sunt nominalizate în anexa nr. 2.(2) Obiectivele şi activităţile aferente subprogramelor de sănătate, precum şi indicatorii fizici, de eficienta şi de rezultate sunt cuprinse în anexele nr. 3/1-3/3.(3) Normele metodologice privind finanţarea, raportarea şi controlul indicatorilor specifici prevăzuţi în programele, respectiv subprogramele de sănătate în anul 2003 sunt prevăzute în anexa nr. 4.A. Prevederi referitoare la derularea programelor, respectiv subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei +
Articolul 3(1) Ministerul Sănătăţii şi Familiei poate contracta, în sistem direct, cu unităţile din coordonarea sau de sub autoritatea sa, realizarea unor studii şi activităţi de formare a personalului medical, campanii de informare, educare, comunicare (IEC) şi alte activităţi aferente programelor de sănătate.(2) Sumele aferente acestor contracte se aloca de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, potrivit prevederilor contractuale. +
Articolul 4(1) Coordonatorii naţionali şi locali de programe, respectiv subprograme de sănătate vor urmări utilizarea fondurilor alocate potrivit destinaţiei aprobate, realizarea obiectivelor şi raportarea indicatorilor prevăzuţi în anexa nr. 3, acestea reprezentând sarcini de serviciu.(2) Coordonatorii naţionali de programe, respectiv subprograme de sănătate sunt directorii direcţiilor generale şi ai direcţiilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi ai altor instituţii, nominalizaţi în anexa nr. 3. Coordonatorii naţionali răspund de organizarea, monitorizarea şi controlul, raportarea şi analiza indicatorilor fizici, de eficienta şi de rezultate, specifici fiecărui program, respectiv subprogram de sănătate.(3) În scopul derulării în bune condiţii a programelor, respectiv subprogramelor de sănătate, coordonatorii naţionali pot elabora norme tehnice, aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei.(4) Coordonatorii locali sunt responsabilii de subprograme de sănătate din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, nominalizaţi prin decizie a consiliului de administraţie, şi medicii coordonatori din unităţile sanitare. Coordonatorii locali răspund de organizarea şi monitorizarea activităţilor specifice, utilizarea fondurilor alocate potrivit destinaţiei stabilite şi de raportarea indicatorilor prevăzuţi în anexa nr. 3, aceste activităţi reprezentând sarcini de serviciu.(5) Coordonatorii naţionali şi coordonatorii locali din cadrul direcţiilor de sănătate publică au obligaţia de a controla modul în care instituţiile cu responsabilităţi şi, respectiv medicii coordonatori din cadrul unităţilor sanitare îndeplinesc atribuţiile ce le revin în derularea subprogramelor de sănătate. În cazul în care se constata nerespectarea acestora, pot propune ministrului sănătăţii şi familiei măsuri de sistare a finanţării subprogramelor de sănătate respective. +
Articolul 5(1) Sumele prevăzute în bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru finanţarea programelor de sănătate se aloca lunar direcţiilor de sănătate publică teritoriale, instituţiilor subordonate şi, pe baza contractuală, instituţiilor aflate în coordonarea sau sub autoritatea sa, după caz.(2) Sumele reprezentând finanţarea subprogramelor de sănătate se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor respective şi se aproba o dată cu acestea.(3) Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au obligaţia de a utiliza fondurile bugetare potrivit destinaţiei, cu respectarea dispoziţiilor legale, de a gestiona eficient mijloacele materiale şi băneşti, de a organiza evidenţa contabilă a cheltuielilor pe fiecare subprogram şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi de a raporta indicatorii fizici şi de eficienta. +
Articolul 6(1) Realizarea indicatorilor specifici programelor de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, prevăzuţi şi aprobaţi prin legea bugetară anuală, se raportează potrivit normelor legale şi sunt supuşi controlului organelor abilitate în acest sens.(2) Indicatorii realizaţi se raportează direcţiilor coordonatoare de programe din Ministerul Sănătăţii şi Familiei pentru centralizare şi analiza. Semestrial acestea vor întocmi rapoarte prin care vor informa conducerea ministerului cu privire la implementarea subprogramelor de sănătate, realizarea indicatorilor specifici şi la eficienta cu care au fost cheltuite fondurile alocate. +
Articolul 7(1) Pentru realizarea unor activităţi specifice programelor de sănătate, din fondurile alocate de la titlul 38 "Transferuri", unităţile sanitare pot finanta şi cheltuieli de personal aferente personalului ce urmează a fi încadrat cu contract individual de muncă pe durata determinata sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii.(2) Activităţile pentru care se utilizează personalul prevăzut la alin. (1) sunt următoarele:a) coordonarea şi implementarea programelor sau subprogramelor de sănătate, după caz, destinate grupurilor sociale minoritare sau dezavantajate din punct de vedere al condiţiilor economico-sociale;b) educarea pentru sănătate pe grupe de populaţie cu risc de imbolnavire;c) promovarea sănătăţii femeii şi copilului la nivel comunitar, prin asistenţi medicali şi mediatori sanitari;d) efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în programul sau subprogramul de sănătate, după caz;e) formarea personalului;f) informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sanatos;g) realizarea lucrărilor legate de sistemul informaţional clinic şi logistic al reţelei;h) primirea, centralizarea şi raportarea datelor pentru monitorizarea activităţilor şi indicatorilor programelor de sănătate;i) logistica aprovizionarii şi distribuirii contraceptivelor, a preparatelor de fier şi calciu pentru femei gravide şi copii, prin reţeaua de asistenţa medicală ambulatorie, primara sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie;j) realizarea lucrărilor de secretariat în cadrul comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei, legate de implementarea programelor şi, respectiv, subprogramelor de sănătate. +
Articolul 8(1) În sumele prevăzute pentru finanţarea din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei a programelor şi, respectiv, subprogramelor de sănătate, se cuprind şi cheltuielile ocazionate de monitorizarea şi controlul acestora.(2) În cadrul Programului de prevenire şi control al bolilor netransmisibile se cuprind şi cheltuielile aferente organizării transportului în cazuri speciale şi cu aeronave.(3) Indicatorii Programului de sănătate a copilului şi familiei se raportează Unităţii de management al programelor de sănătate a femeii, copilului şi familiei, unitate finanţată din fondurile alocate acestui program, care asigura coordonarea tehnica a acestuia, potrivit Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 109/2002 pentru aprobarea structurilor de coordonare, monitorizare şi evaluare a programelor de sănătate a femeii, copilului şi familiei.(4) În scopul creării unei baze de date corecte şi coerente referitoare la indicatorii fizici şi financiari din cadrul Programului de sănătate a copilului şi familiei, în anul 2003 Unitatea de management al programelor de sănătate a femeii, copilului şi familiei va lua măsuri de dotare pentru implementarea unui sistem informaţional care să permită conectarea acestei unităţi cu direcţiile de sănătate publică teritoriale prin care se derulează programul. +
Articolul 9Contraceptivele achiziţionate prin licitaţie la nivel naţional din fondurile alocate Programului de sănătate a copilului şi familiei se acordă fără plata prin cabinetele de planificare familială, prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program, următoarelor categorii de persoane: somere, eleve şi studente, persoane care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femei cu domiciliu stabil în mediul rural, femei care efectuează un avort, la cerere, într-o unitate sanitară publică, precum şi alte persoane fără venituri, care dau declaraţie pe propria răspundere în acest sens.B. Prevederi referitoare la derularea programelor, respectiv subprogramelor de sănătate finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate +
Articolul 10(1) Sumele alocate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pentru finanţarea programelor, respectiv subprogramelor de sănătate se utilizează pentru asigurarea în spital şi în ambulatoriu a unor medicamente şi materiale sanitare specifice unor boli cu consecinţe grave asupra stării de sănătate a populaţiei.(2) Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate va evalua numărul de bolnavi trataţi, corespunzător nivelului sumelor aferente medicamentelor şi materialelor sanitare ce se achiziţionează pentru programele de sănătate.(3) Numărul de bolnavi trataţi în cadrul programelor de sănătate finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se raportează caselor de asigurări de sănătate şi, respectiv, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, pe baza evidentei tehnico-operative conduse la nivelul unităţilor sanitare şi al cabinetelor medicale acreditate, prin care se derulează aceste programe.(4) Finanţarea din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate a programelor, respectiv subprogramelor de sănătate se efectuează lunar de către casele de asigurări de sănătate, în cadrul fondurilor aprobate pentru cheltuieli materiale şi prestări de servicii cu caracter medical, din bugetul acestora.(5) Casele de asigurări de sănătate răspund de asigurarea, urmărirea şi controlul utilizării fondurilor aprobate pentru derularea subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de monitorizarea, analiza şi controlul indicatorilor raportati de unităţile sanitare prin care se derulează subprogramele de sănătate.(6) Casele de asigurări de sănătate vor raporta lunar Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate utilizarea sumelor contractate potrivit destinaţiei acestora, precum şi numărul de bolnavi trataţi şi costul mediu/bolnav. +
Articolul 11(1) Unităţile sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie pot derula programe, respectiv subprograme de sănătate finanţate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.(2) Unităţile sanitare prin care se derulează programe, respectiv subprograme de sănătate se nominalizeaza de ministerele în subordinea cărora funcţionează.(3) Normele metodologice privind finanţarea, raportarea şi controlul indicatorilor prevăzuţi în programele, respectiv subprogramele de sănătate în anul 2003, prevăzute în anexa nr. 4, vor fi adaptate corespunzător specificului unităţii sanitare din reţeaua sanitară proprie.(4) Direcţiile medicale din cadrul ministerelor cu reţea sanitară proprie vor raporta trimestrial Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate indicatorii fizici şi de eficienta, în vederea analizei şi evaluării de ansamblu a fiecărui program, respectiv subprogram de sănătate şi stabilirii rezultatelor.C. Alte dispoziţii +
Articolul 12(1) Achiziţia, în condiţiile legii, a unor medicamente ce se acordă în spital şi în ambulatoriu, a unor vaccinuri şi materiale sanitare specifice, precum şi a contraceptivelor se efectuează prin licitaţie la nivel naţional pentru următoarele programe, respectiv subprograme de sănătate:– Prevenirea şi controlul bolilor transmisibile– Supravegherea şi controlul tuberculozei– Supravegherea şi controlul infectiei HIV/SIDA– Hematologie şi securitate transfuzională– Sănătatea copilului şi familiei– Preventie în patologia nefrologica şi dializa– Preventie şi control în patologia oncologica– Preventie şi control al hemofiliei şi talasemiei (factor VIII)– Profilaxie în patologia psihiatrica şi psihosociala– Preventie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie.(2) Pentru subprogramele de sănătate pentru care nu se organizează licitaţie la nivel naţional, achiziţionarea medicamentelor şi materialelor specifice se face, în condiţiile legii, de către unităţile sanitare care derulează subprogramele respective.(3) Procedura de achiziţie publică prin licitaţie la nivel naţional se organizează de către Ministerul Sănătăţii şi Familiei, precum şi de alte institute şi unităţi sanitare abilitate prin ordin al ministrului sănătăţii şi familiei şi cu participarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în cazurile în care achiziţia se face din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.(4) Până la efectuarea licitaţiei la nivel naţional aprovizionarea cu medicamente ce se acordă în spital şi în ambulatoriu, cu vaccinuri şi cu materiale sanitare specifice se efectuează potrivit prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 573/457/2001 privind achiziţia unor medicamente ce se acordă în spital şi în ambulatoriu, a unor vaccinuri, materiale sanitare şi a altor materiale necesare în vederea derulării programelor de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 566 din 11 septembrie 2001, modificat şi completat prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 654/519/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 25 octombrie 2001, Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 510/190 din 5 iulie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încheierea şi derularea contractelor de achiziţii publice pentru medicamente şi/sau materiale sanitare specifice, necesare realizării programelor, respectiv subprogramelor de sănătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 25 iulie 2002.(5) Repartizarea sumelor pentru programele, respectiv subprogramele de sănătate prevăzute la alin. (1), se face pe baza contractelor încheiate între Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, în calitate de achizitor, şi furnizorii de medicamente şi materiale adjudecate prin licitaţiile naţionale. +
Articolul 13Modificarea sumelor aferente subprogramelor de sănătate, a structurii şi indicatorilor, pe parcursul finanţării acestora, în funcţie de necesitaţi, se efectuează, la propunerea fundamentală a ordonatorilor de credite, cu aprobarea ministrului sănătăţii şi familiei sau a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, după caz. +
Articolul 14Direcţiile generale şi direcţiile din Ministerul Sănătăţii şi Familiei, Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi unităţile sanitare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. +
Articolul 15Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 16Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul sănătăţii şi familiei,Daniela BartosPreşedintele Casei Naţionalede Asigurări de Sănătate,Eugeniu Turlea +
Anexa 1SUBPROGRAMELE DE SĂNĂTATEfinanţate din bugetul de stat şi din bugetul Fondului naţionalunic de asigurări de sănătate, în anul 2003
┌────────────────────────────────┬──────────────────────┬────────────┬─────────┐│ │ │ Buget Fass │ ││ │ Buget de stat │ Chelt. │ ││ │ │materiale şi│ ││ ├──────────┬───────────┤ servicii, │ Total ││ Denumire program/subprogram │Cheltuieli│ │medicamente │finan- ││ │materiale │ │ şi/sau │tare ││ │ şi │Transferuri│ materiale │ ││ │ servicii │ │ sanitare │ ││ │ │ │ specifice │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│1. Program comunitar de │ 1108,4 │ 242,9 │ 1100,0 │ 2451,3 ││sănătate publică, din care: │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│- Cheltuieli întreţinere şi │ 200,0*)│ │ │ 200,0 ││funcţionare unităţi │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│1.1 Supravegherea şi controlul │ 387,3*)│ 48,5*) │ │ 435,8 ││bolilor transmisibile │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│1.2 Supravegherea şi controlul │ 27,5 │ 28,2 │ 930,0 │ 985,7 ││infectiilor HIV/SIDA │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│1.3 Supravegherea şi controlul │ 9,8 │ 42,0 │ 170,0 │ 221,8 ││tuberculozei │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│1.4 Evaluarea stării de sănătate│ 43,9 │ 102,2*) │ │ 146,1 ││şi a factorilor de risc │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│1.5 Promovarea sănătăţii şi │ 19,9 │ 22,0 │ │ 41,9 ││educaţia pentru sănătate │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│1.6 Hematologie şi securitate │ 420,0 │ │ │ 420,0 ││transfuzională │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2. Program de prevenire şi │ 19,8 │ 269,5 │ 5130,7 │ 5420,0 ││control al bolilor │ │ │ │ ││netransmisibile │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.1 Prevenirea şi combaterea │ 1,3 │ 80,9*) │ 400,0 │ 482,2 ││bolilor cardiovasculare │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.2 Preventie şi control în │ │ 10,1 │ 1700,0 │ 1710,1 ││patologia oncologica │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.3 Preventie şi diagnostic │ │ 15,6 │ 230,0 │ 245,6 ││precoce în alte boli neurologice│ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.4 Preventie şi control în │ │ 42,4 │ 1100,0 │ 1142,4 ││diabet şi alte boli nutriţie │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.5 Profilaxie în patologia │ │ 15,3 │ 130,0 │ 145,3 ││psihiatrica şi psihosociala │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.6 Preventie în patologia │ │ 16,0 │ 1300,0 │ 1316,0 ││nefrologica şi dializa │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.7 Preventie şi control a │ │ │ │ ││hemofiliei şi talasemiei │ │ 4,5 │ 20,0 │ 24,5 │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.8 Preventie în patologia │ │ 6,2 │ 50,0 │ 56,2 ││endocrina │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.9 Preventie şi traumatologie │ │ 18,9 │ 165,0 │ 183,9 ││şi în ortopedie │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.10 Reabilitarea serviciilor de│ │ 18,4 │ │ 18,4 ││urgenta prespitaliceasca │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.11 Recuperare medicală, │ │ 5,4 │ │ 5,4 ││medicina fizica, balneologie şi │ │ │ │ ││protecţia varstnicului │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.12 Transplant de organe şi │ │ 35,8 │ 30,0 │ 65,3 ││tesuturi │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│2.13 Terapia dependentei de │ │ │ 5,7 │ 5,7 ││droguri │ │ │ │ ││ │ │ │ │ ││2.14 Tratament în străinătate │ 18,5*)│ │ │ 18,5 │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│3. Program de sănătate a │ 475,9*)│ 132,8*) │ │ 608,7 ││copilului şi familiei │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│4. Program de reforma, politici │ │ │ │ ││de sănătate şi administraţie │ │ │ │ ││sanitară │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│4.1 Reforma şi politici de │ 9,8*)│ 404,4**)│ │ 414,1 ││sănătate │ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│4.2 Administraţie centrala şi │ │ │ │ 2154,8 ││servicii publice descentralizate│ │ │ │ │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│- cheltuieli de personal │ │ │ │ 1197,0 ││- chelt. materiale şi servicii │ │ │ │ 28,2 │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│- cheltuieli de capital │ │ │ │ 929,6 │├────────────────────────────────┼──────────┼───────────┼────────────┼─────────┤│4.3 Rezerva pentru situaţii │ 3,0 │ │ │ 3,0 ││speciale │ │ │ │ │└────────────────────────────────┴──────────┴───────────┴────────────┴─────────┘──────────Notă *) includ reţinerea de 10%, potrivit prevederilor art. 21 alin. 4) din Legea privind finanţele publice nr. 500/2002.Notă **) include şi drepturile salariale ale medicilor, stomatologilor şi farmacistilor din primii 2 ani de rezidentiat. +
Anexa 2Unităţile sanitare prin care se derulează programele,respectiv subprogramele de sănătate finanţate din bugetulde stat şi din bugetul Fondului naţional unic de asigurărisociale de sănătate1. Program comunitar de sănătate publică1.1 Supravegherea şi controlul bolilor transmisibileDirecţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului BucureştiInstitutele de sănătate publică Bucureşti, Iaşi, Cluj, TimişoaraSpitalul Judeţean BacauSpitalul Clinic Judeţean OradeaSpitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie OradeaSpitalul de Obstetrica-Ginecologie BotosaniSpitalul de Obstetrica-Ginecologie Braşov "Dr. I. Sbarcea"Spitalul de Obstetrica-Ginecologie BrăilaSpitalul Judeţean CalarasiSpitalul Clinic Judeţean Cluj-NapocaSpitalul Clinic Judeţean de Urgenta ConstantaSpitalul Clinic Municipal ConstantaSpitalul Clinic Judeţean CraiovaSpitalul Judeţean "Sf. Apostol Andrei" GalaţiSpitalul Clinic Judeţean de Urgenta "Sf. Spiridon" IaşiSpitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Cuza Voda" IaşiSpitalul Judeţean Piatra-NeamtSpitalul de Obstetrica-Ginecologie PloiestiSpitalul Judeţean Suceava "Sf. Ioan cel Nou"Spitalul Judeţean AlexandriaSpitalul Clinic Judeţean TimişoaraSpitalul Judeţean VasluiSpitalul Judeţean FocsaniSpitalul Universitar de Urgenta BucureştiSpitalul Clinic de Urgenta Floreasca BucureştiSpitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" BucureştiSpitalul Clinic "Colentina" BucureştiSpitalul Clinic de Dermatovenerologie "Prof. dr. Scarlat Longin" Buc.Spitalul Clinic de Urgenta de Chirurgie Plastica, Reparatorie şi Arsi Bucureşti1.2. Supravegherea şi controlul infectiei HIV/SIDADirecţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului BucureştiInstitutul de Boli Infectioase "Prof. dr. Matei Bals" – BucureştiSpitale cu secţii sau compartimente care au în competenţa îngrijirea bolnavilor HIV/SIDAUnităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie1.3. Supravegherea şi controlul tuberculozeiDirecţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului BucureştiInstitutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" – BucureştiReţeaua de pneumoftiziologie (spitale de pneumoftiziologie, spitale TBC, dispensare TBC, sanatorii TBC, secţii sau compartimente, preventorii.)Unităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie1.4. Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de riscDirecţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului BucureştiCentre şi Institute de sănătate publicăCentre de medicina a muncii şi medicina sportiva1.5. Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate*)Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului BucureştiSpitalul Clinic Municipal Constanta – compartimentul de chirurgie buco-maxilo-facialaSpitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti – secţii de toxicomanieSpitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti – Laboratorul de Sănătate Mintală – sector 4Spitalul de Psihiatrie Titan "Dr. Constantin Gorgos" BucureştiSpitalul pentru Studenţi BucureştiSpitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Gr. Alexandrescu" Bucureşti – secţia de toxicologieSpitalul Clinic de Urgenta Floreasca BucureştiSpitalul de Psihiatrie Balaceanca Ilfov – secţia toxicomanie postcuraSpitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi – secţii de toxicomanie şiDezintoxicare postcura – Secţia externa psihiatrie cronici SipoteSpitalul Judeţean Sf. Gheorghe Covasna – secţia psihiatrieSpitalul Clinic Judeţean de Urgenta Targu Mures – Secţiile clinice de psihiatrie nr. 1 şi 2Spitalul Clinic Judeţean Timişoara – Secţia clinica AŢI – serv. UPU şi compartimentul de toxicologieSpitalul de Psihiatrie şi Neurologie BraşovSpitalul Clinic de Boli Infectioase şi Pneumoftiziologie "Dr. Victor Babes" Timişoara – Secţia clinica de pneumoftiziologieSpitalul pentru Elevi şi Studenţi IaşiSpitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Jebel jud. Timiş – comp. toxicomani**)Spitalul de Psihiatrie "Gheorghe Preda" Sibiu**)Spitalul Universitar de Stomatologie "Dan Teodorescu" Buc.**)Institutul de Sănătate Publică Bucureşti___________Notă *) sunt incluse şi unităţile sanitare în care se tratează dependenta de droguri.Notă **) Aceste unităţi vor fi finanţate de la bugetul MSF în funcţie de disponibilităţile de credite din cursul anului, în cadrul subprogramului1.6. Hematologie şi securitate transfuzionalăInstitutul Naţional de Hematologie Transfuzională"Prof. dr. C. T. Nicolau" Bucureşti2. Program de prevenire şi control al bolilor netransmisibile2.1. Prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculareInstitutul de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C. C. Iliescu" BucureştiInstitutul Inimii "Prof. dr. Niculae Stancioiu" Cluj-NapocaInstitutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Targu MuresInstitutul de Boli Cardiovasculare TimişoaraCentrul de Cardiologie IaşiCentrul de Cardiologie CraiovaSpitalul Clinic de Urgenta Floreasca Buc. – Secţia clinica de chirurgie cardiovascularaSpitalul Universitar de Urgenta Bucureşti – Secţia clinica de cardiologieSpitalul Clinic "Sf. Ioan" Bucureşti – Secţia clinica de cardiologieSpitalul Clinic Judeţean Targu-Mures – Secţia de cardiologieUnităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie2.2. Preventie şi control în patologia oncologicaInstitutul Oncologic "Prof. dr. Alexandru Trestioreanu" BucureştiInstitutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuta" Cluj-NapocaInstitutul Clinic Fundeni – Secţiile clinice de urologie şi de gastroenterologieSpitalul Clinic Colentina – Secţia clinica de gastroenterologieSpitalul Clinic "Prof. dr. Th. Burghele" Buc. – Secţia clinica de urologieSpitalul Clinic Judeţean Cluj-NapocaSpitalul Clinic Judeţean Timişoara – Secţia clinica de gastroenterologieSpitalul Clinic de Urgenta "Sf. Spiridon" IaşiSpitalul Clinic Judeţean Constanta – Secţia clinica medicina internaSpitalul Clinic Judeţean de Urgenta Targu-Mures – Compartimentul de gastroenterologieSpitalul Clinic Judeţean de Urgenta Craiova – Secţia clinica de gastroenterologieUnităţi sanitare care au în structura secţii şi compartimente ce au în competenţa îngrijirea bolnavilor de cancerUnităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie2.3. Preventie şi diagnostic precoce în bolile neurologiceInstitutul de Boli Cerebrovasculare "Prof. dr. Vlad Voiculescu" BucureştiInstitutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L "Prof. dr. Dorin Hociota" BucureştiSpitalul Clinic Municipal TimişoaraSpitalul Clinic Universitar BucureştiSpitalul Clinic Judeţean de Urgenta Targu MuresUnităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie2.4. Preventie şi control în diabet şi alte boli de nutriţieInstitutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. dr. N. Paulescu" Buc.Unităţi sanitare cu secţii, compartimente şi/sau cabinete de profilUnităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie2.5. Profilaxie în patologia psihiatrica şi psihosocialaSpitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă – Stei – BihorSpitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Sapoca – BuzauSpitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Poiana Mare – DoljSpitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Padureni – Grajduri IaşiSpitalul de Clinic de Psihiatrie Socola IaşiSpitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Campulung-Moldovenesc – SuceavaSpitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Gataia – TimişSpitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Jebel – TimişSpitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Zam – Hunedoara.Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" BucureştiSpitalul de Psihiatrie "Ghe. Preda" SibiuSpitalul pentru Studenţi BucureştiSpitalul de Psihiatrie Titan "Dr. Constantin Gorgos" BucureştiSpitalul Clinic de Adulti Cluj – secţia psihiatrieSpitalul de Neuropsihiatrie CraiovaSpitalul de Psihiatrie Botosani2.6. Preventie în patologia nefrologica şi dializaSpitalul Clinic de Urgenta "Sf. Ioan" BucureştiSpitalul Universitar de Urgenta BucureştiSpitalul Clinic de Nefrologie "Dr. Carol Davila" BucureştiSpitalul Clinic de Urgenta Floreasca BucureştiInstitutul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Prof. dr. N. Paulescu" BucureştiInstitutul Clinic Fundeni – Secţia clinica nefrologie – lab. dializaInstitutul Clinic Fundeni – centrul de dializa adultiInstitutul Clinic Fundeni – dializa pediatricaSpitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Gr. Alexandrescu" BucureştiSpitalul Clinic Judeţean de Urgenta ConstantaSpitalul Clinic Judeţean de Urgenta BraşovSpitalul Judeţean TargovisteSpitalul Clinic Judeţean Cluj NapocaSpitalul Judeţean Baia MareSpitalul Clinic Judeţean de Urgenta Targu MuresSpitalul Judeţean de Urgenta PloiestiSpitalul Judeţean Miercurea CiucSpitalul Judeţean Sfîntu GheorgheSpitalul Clinic Judeţean SibiuSpitalul Clinic Judeţean OradeaSpitalul Clinic Judeţean de Urgenta CraiovaSpitalul Judeţean SlatinaSpitalul Judeţean BacauSpitalul Judeţean de Urgenta "Sf. Ioan cel Nou" SuceavaSpitalul Judeţean de Urgenta "Sf. Apostol Andrei" GalaţiSpitalul Clinic Judeţean AradSpitalul Judeţean Drobeta Turnu-SeverinSpitalul Clinic de Pediatrie "Sf. Maria" IaşiSpitalul Municipal Cluj-NapocaSpitalul Clinic de Copii Cluj-NapocaSpitalul Clinic "Dr. C. I. Parhon" IaşiSpitalul de Urgenta pentru Copii "Sf. Ioan" GalaţiSpitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Louis Turcanu" TimişoaraUnităţi sanitare cu secţii şi compartimente de profilCentrele de dializa judeţene şi din municipiul BucureştiUnităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie2.7. Preventie şi control al hemofiliei şi talasemieiInstitutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C. T. Nicolau" BucureştiInstitutul Clinic Fundeni – Secţiile clinice de hematologie şi de pediatrieInstitutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" BucureştiSpitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Louis Turcanu" TimişoaraUnităţi sanitare cu secţii sau compartimente de pediatrie şi hematologieUnităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie2.8. Preventie în patologia endocrinaInstitutul de Endocrinologie "C. I. Parhon" BucureştiUnităţi sanitare cu secţii sau compartimente de profilUnităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie2.9. Preventie în traumatologie şi în ortopedieSpitalul Clinic de Ortopedie, Traumatologie şi TBC osteoarticular "Foisor" BucureştiSpitalul Clinic ColentinaSpitalul Universitar de Urgenta BucureştiSpitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Gr. Alexandrescu" BucureştiSpitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Maria Sklodovska Curie" BucureştiSpitalul Clinic Judeţean Cluj-NapocaSpitalul Clinic de Recuperare IaşiSpitalul Clinic Judeţean TimişoaraSpitalul de Urgenta de Chirurgie Plastica, Reparatorie şi Arsi Buc.Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca BucureştiUnităţi sanitare cu secţii sau compartimente de profilUnităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie2.10. Reabilitarea serviciilor de urgenta prespitaliceascaStatia Centrala de Salvare BucureştiServicii de ambulanta judeţene şi al municipiului Bucureşti2.11. Recuperare medicală, medicina fizica, balneologie şi protecţia varstniculuiInstitutul Naţional de Recuperare, Medicina Fizica şi Balneoclimatologie – BucureştiSpitalul Clinic de Recuperare Medicală Baile Felix – BihorSanatoriul de Nevroze Predeal – BraşovSanatoriul Balnear Slanic Moldova – BacauSpitalul Clinic de Recuperare, Medicina Fizica şi Balneologie Eforie Nord – ConstantaSanatoriul Balnear de Recuperare Techirghiol – ConstantaSanatoriul Balnear de Recuperare Mangalia – ConstantaSanatoriul Balneo-climateric Busteni – PrahovaSpitalul de Recuperare Borsa – MaramuresInstitutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan" – Bucureşti2.12. Transplant de organe şi tesuturiInstitutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Cardiac – Targu-MuresSpitalul Clinic Judeţean de Urgenta Targu Mures – Secţia clinica de hematologie şi transplant de celule sternInstitutul Clinic Fundeni BucureştiSpitalul Clinic de Urgenta FloreascaInstitutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-NapocaSpitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Louis Turcanu" TimişoaraSpitalul Clinic de Urgenta Oftalmologica – BucureştiSpitalul Clinic "Dr. C. I. Parhon" IaşiSpitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar-Arseni" – secţia AŢISpitalul Universitar de Urgenta Bucureşti – secţia AŢISpitalul Clinic Judeţean Timişoara – secţia AŢISpitalul Clinic Judeţean Craiova – secţia AŢISpitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Gr. Alexandrescu" BucureştiSpitalul de Urgenta de Chirurgie Plastica, Reparatorie şi Arsi BucureştiInstitutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. Dr. C. T. Nicolau" BucureştiSpitalul Clinic de Urgenta Oftalmologica BucureştiUnităţi sanitare aparţinând ministerelor cu reţea sanitară proprie2.13 Terapia dependentei de droguriSpitalul Clinic de Psihiatrie Socola IaşiSpitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Jebel – TimişSpitalul de Psihiatrie "Ghe. Preda" SibiuSpitalul pentru Studenţi BucureştiSpitalul Clinic Judeţean Cluj – secţia clinica de psihiatrieSpitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti – Laboratorul de Sănătate Mintală – sector 4Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Gr. Alexandrescu" BucureştiSpitalul Clinic de Urgenta Floreasca3. Program de sănătate a copilului şi familieiIntervenţia 1. Creşterea accesului la servicii de sănătatea reproduceriiSpitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sarbu" Bucureşti – Centrul de planificare familială (coordonare tehnica obiectiv 1)Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti (coordonare tehnica obiectiv 2)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti (obiectiv 1 şi 2)– Institutul de Sănătate Publică Bucureşti (obiectiv 1)– Societatea de Educaţie Contraceptiva şi Sexuală (obiectiv 1)– Spitalele prin cabinetele de planificare familială în ambulatoriul de specialitate (obiectiv 1)– Cabinetele de planificare familială neguvernamentale (obiectiv 1)– Cabinetele individuale ale medicilor de familie care au angajat cel puţin un cadru medical superior care a absolvit un curs de pregătire pentru furnizarea serviciilor de planificare familială acreditat de MSF (obiectiv 1)– Cabinetele de Obstetrica-Ginecologie din ambulatoriul de specialitate şi spital (obiectiv 1)– Secţiile de Obstetrica-Ginecologie în care se efectuează avorturi la cerere (obiectiv 1)– Institutele şi Centrele de Sănătate Publică: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Targu-Mures, Timişoara, Sibiu (obiectiv 2)Intervenţia 2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficientei consultatiei prenatale– Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" BucureştiIntervenţia 3. Profilaxia anemiei feriprive la gravida– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti– Cabinete de medici de familie din reţeaua de asistenţa primaraIntervenţia 4. Identificarea precoce a femeilor cu risc de afecţiuni maligne genito-mamare– Spitalul Clinic Judeţean Ilfov (coordonare tehnica obiectiv 1)– Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Cuza-Voda" Iaşi (obiectiv 1 şi coordonare tehnica obiectivul 2)– Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Al. Rusescu" Bucureşti (obiective 1 şi 2)– Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti (coordonare tehnica obiectiv 3)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Bacau, Iaşi, Ilfov, Vrancea şi a Municipiului Bucureşti (obiectiv 1)– Cabinete de medici de familie din reţeaua de asistenţa primara din zonele pilot din Ilfov, Bacau, Iaşi, Vrancea şi Bucureşti desemnate de direcţia coordonatoare (obiectiv 1)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti (obiectivul 2)– Institutele şi Centrele de Sănătate Publică: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Targu-Mures, Timişoara (obiectiv 3)Intervenţia 5. Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti– Unităţi sanitare cu paturi de obstetrica-ginecologie şi neonatologieIntervenţia 6. Profilaxia şi tratamentul unor afecţiuni cronice ale femeii– Spitalul Clinic Judeţean Timiş – Secţia clinica de obstetrica-ginecologie "Bega" Timişoara (coordonare tehnica obiectiv 1)– Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" Bucureşti – Secţia clinica de obstetrica-ginecologie (coordonare tehnica obiectiv 2)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Cluj, Timişoara şi a Municipiului Bucureşti (obiectiv 1)– Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Prof. dr. Panait Sarbu" Bucureşti – Secţia clinica de obstetrica-ginecologie (obiectiv 1)– Spitalul Clinic "Sf. Pantelimon" Bucureşti – Secţia clinica de obstetrica-ginecologie (obiectiv 1)– Spitalul Clinic Judeţean Cluj – Secţia clinica de obstetrica-ginecologie nr. I Cluj-Napoca (obiectiv 1)– Spitalul Universitar de Urgenta Bucureşti (obiectiv 1)– Spitalul Clinic de obstetrica-ginecologie "Dr. D. Popescu" Timişoara (obiectiv 1)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Bihor, Cluj, Constanta, Iaşi, Mures, Sibiu, Timiş şi a Municipiului Bucureşti (obiectiv 2)– Unităţile din reţeaua de asistenţa primara din Bucureşti nominalizate de direcţia coordonatoare (obiectiv 2)Intervenţia 7. Prevenirea encefalopatiei cauzate de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Cluj, Timiş– Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti– Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Louis Turcanu" TimişoaraIntervenţia 8. Profilaxia malnutritiei la prematuri– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanta, Dolj, Iaşi, Mures, Sibiu, Timiş şi a Municipiului Bucureşti– Spitalele clinice şi judeţene prin secţiile de neonatologie şi prematuri, din judeţele nominalizate şi Municipiul Bucureşti.Intervenţia 9. Profilaxia distrofiei la sugar şi copil– Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti (coordonare tehnica obiectiv 2)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti (obiectivele 1 şi 2)– Cabinetele medicilor de familie (obiectivul 1)– Consiliile teritoriale şi consiliile locale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti (obiectivul 1)– Institutele şi Centrele de Sănătate Publică: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Targu-Mures, Timişoara, Sibiu (obiectivul 2)Intervenţia 10. Profilaxia rahitismului carential al copilului– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti– Cabinete de medici de familie din reţeaua de asistenţa primaraIntervenţia 11. Supravegherea stării de sănătate în colectivităţi de copii şi adolescenti– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti– Cabinetele medicale şcolare/studenţeşti de medicina generală şi stomatologie– Spitalele care au în structura cabinete medicale şcolare/studenţeştiIntervenţia 12. Profilaxia anemiei feriprive la copil– Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Al. Rusescu" Bucureşti– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti– Cabinete de medici de familie din reţeaua de asistenţa primaraIntervenţia 13. Prevenirea apariţiei deficienţelor în dezvoltarea neuropsihica la copil– Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca – Secţia clinica de Neuro-Psihiatrie a Copilului Cluj (coordonare tehnica)– Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Al. Rusescu" Bucureşti– Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" – Secţia Clinica de Neurologie Pediatrica– Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Targu Mures – Secţia Clinica de Neuro-Psihiatrie infantila– Centrul Medical pentru Copii "Pescarus" – BucureştiIntervenţia 14. Prevenirea apariţiei cecitatii şi tulburarilor de refractie la prematuri– Centrul Medical pentru Copii "Pescarus" – Bucureşti– Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Marie Sklodovska Curie" BucureştiIntervenţia 15. Profilaxia şi tratamentul unor afecţiuni cronice ale copilului– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Botosani, Cluj, Constanta, Iaşi, Mures, Prahova, Timiş şi a Municipiului Bucureşti, Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Al. Rusescu" Bucureşti (obiectivul 1)– Spitalul Universitar de Urgenta Bucureşti, Spitalul Clinic "Sf. Pantelimon", Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Prof. dr. Panait Sarbu", Spitalul Judeţean Botosani, Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Constanta, Spitalul Judeţean Ploiesti, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Targu-Mures, Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Cuza-Voda" Iaşi, Spitalul Clinic Judeţean Timişoara, Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "D. Popescu" Timişoara (Secţiile de Neonatologie) (obiectivul 1)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Cluj, Constanta, Dolj, Iaşi, Mures, Sibiu, Timiş şi a Municipiului Bucureşti, Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Al. Rusescu" Bucureşti (obiectivul 2)– Spitalul clinic de copii "Dr. Victor Gomoiu" Bucureşti (obiectivul 2)– Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Busteni (obiectivul 2)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Gr. Alexandrescu" Bucureşti (obiectivul 2)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Marie Sklodovska Curie" Bucureşti (obiectivul 2)– Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca, Secţia clinica de Pediatrie III (obiectivul 2)– Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Constanta – secţia de Pediatrie (obiectivul 2)– Spitalul Clinic Judeţean Craiova, Secţia clinica de Pediatrie (obiectivul 2)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi – Secţia clinica de Pediatrie III (obiectivul 2)– Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Targu-Mures – Secţia clinica de Pediatrie (obiectivul 2)– Spitalul de Pediatrie – Sibiu (obiectivul 2)– Spitalul Clinic Judeţean Timişoara, Secţia clinica de Pediatrie III (obiectivul 2)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Bihor, Cluj, Constanta, Dolj, Iaşi, Timiş şi a Municipiului Bucureşti (obiectiv 3)– Spitalele Judeţene Bihor, Cluj, Constanta, Dolj, Iaşi, Timiş – Secţiile de pediatrie (obiectiv 3)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi – Secţia clinica II Pediatrie (obiectiv 3)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Gr. Alexandrescu" Bucureşti (obiectiv 3)– Direcţiile de Sănătate Publică Bihor, Cluj, Constanta, Dolj, Iaşi, Mures, Sibiu, Timiş şi a Municipiului Bucureşti, Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Al. Rusescu" Bucureşti (obiectiv 4)– Spitalele Clinice Constanta, Dolj, Mures, Sibiu, Timiş – Secţiile pediatrie – Spitalul de Copii Oradea (obiectiv 4)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi – Secţia clinica III Pediatrie (obiectiv 4)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Gr. Alexandrescu" Bucureşti (obiectiv 4)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Marie Sklodovska Curie" Bucureşti (obiectiv 4)– Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca, Secţia pediatrie (obiectiv 4)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi – Secţia clinica III Pediatrie (coordonare tehnica obiectiv 4)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Cluj, Constanta, Dolj, Iaşi, Mures, Timiş şi a Municipiului Bucureşti, Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Al. Rusescu" Bucureşti (obiectiv 5)– Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca – Secţiile Clinice I, II, Pediatrie (obiectiv 5)– Spitalele Clinice Constanta, Craiova, Targu Mures, Timişoara – Secţiile Pediatrie (obiectiv 5)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi, Secţia III Pediatrie (obiectiv 5)– Spitalul Clinic Judeţean Timişoara – Centrul de Mucoviscidoza, Secţia clinica II Pediatrie, (coordonare tehnica obiectiv 5)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Cluj, Dolj, Iaşi, Timiş şi a Municipiului Bucureşti (obiectiv 6)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Louis Turcanu" Timişoara (coordonare tehnica obiectivele 6)– Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca – Clinica de pediatrie I (obiectiv 6)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi – Clinica Pediatrie (obiectiv 6)– Spitalul Judeţean Craiova, Clinica de Pediatrie (obiectiv 6)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Marie Sklodovska Curie" Bucureşti (obiectiv 6)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti (obiectiv 6)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Cluj, Mures, Timiş, a Municipiului Bucureşti, Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Al. Rusescu" Bucureşti (obiectivul 7)– Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinica de neurologie pediatrica (obiectivul 7)– Centrul Medical pentru Copii "Pescarus" Bucureşti (obiectivul 7)– Spitalul de Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti (obiectivul 7)– Spitalele Clinice de Copii Cluj-Napoca, Targu-Mures, Timiş – Secţia clinica de Neuro-Psihiatrie infantila– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Cluj, Iaşi, Timiş, Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti (obiectiv 8)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Louis Turcanu" Timişoara (obiectiv 8)– Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca – Clinica de pediatrie I (obiectiv 8)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi – Clinica Pediatrie (obiectiv 8)Intervenţia 16. Profilaxia patologiei reproducerii umane prin diagnostic– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Cluj, Iaşi, Ilfov, Timiş şi a Municipiului Bucureşti, Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti (obiectiv 1)– Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca – Secţia Clinica obstetrica-ginecologie I Cluj (coordonare tehnica obiectiv 1)– Spitalul Clinic Judeţean Ilfov (obiectivul 1)– Spitalul Clinic Filantropia Bucureşti – Secţia clinica obstetrica-ginecologie (obiectiv 1)– Centrul de patologie genetica Cluj-Napoca – Secţia clinica pediatrie I "Axente Iancu" (obiectiv 1)– Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca – Secţia clinica obstetrica-ginecologie nr. I Cluj (obiectiv 1)– Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Dr. D. Popescu" Timişoara (obiectiv 1)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi – Cabinetul de boli genetice (obiectiv 1)– Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Cuza-Voda" Iaşi (obiectiv 1)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Bihor, Cluj, Iaşi (obiectiv 2)– Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi – Cabinetul de boli genetice (coordonare tehnica obiectiv 2)– Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Cuza Voda" Iaşi (obiectivul 2)– Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca – Secţia Clinica obstetrica-ginecologie I (obiectivul 2)– Centrul de Patologie neuro-musculara "Dr. Radu Horia" Valcele– Spitalul Clinic Judeţean Oradea (obiectivul 2)Intervenţia 17. Reabilitarea asistenţei neonatale– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Bacau, Bihor, Braşov, Cluj, Constanta, Dolj, Galaţi, Sibiu, Suceava, Timiş, Bucureşti (obiectiv 1)– Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Alfred Rusescu" Bucureşti – Departament Polizu (obiectiv 1)– Spitalele din judeţele de mai sus nominalizate de direcţia coordonatoare (obiectiv 1)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Bacau, Bihor, Bistrita, Botosani, Calarasi, Ilfov, Maramures, Neamt, Prahova (obiectiv 2)– Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Prof. dr. Al. Rusescu" Bucureşti – Departament Polizu (obiectiv 2)– Spitalele din judeţele de mai sus nominalizate de direcţia coordonatoare (obiectiv 2)Intervenţia 18. Promovarea sănătăţii femeii şi copilului la nivel comunitar– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Bacau, Bihor, Botosani, Calarasi, Constanta, Hunedoara, Ialomita, Ilfov, Mehedinti, Teleorman, Tulcea şi a Municipiului Bucureşti (obiectivul 1).– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Alba, Bacau, Bihor, Bistrita, Botosani, Braşov, Brăila, Buzau, Caraş-Severin, Calarasi, Cluj, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galaţi, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iaşi, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Salaj, Teleorman, Timiş, Tulcea, Valcea, Vrancea şi a Municipiului Bucureşti (obiectivul 2).– Spitalele din zonele pilot nominalizate de direcţia coordonatoare (obiectivul 1 şi 2)– Centrele Pilot (Centrul Judeţean de Prevenire, Monitorizare şi Combatere a Violenţei asupra Femeii şi Copilului Ilfov/Buftea, Centrul Pilot de Asistenţa şi Protecţie a Victimelor Violenţei în Familie Bucureşti, Centrul de Informare şi Consultanţa pentru Familie Bucureşti (obiectivul 3)– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Cluj, Constanta, Iaşi, Ilfov, Mures, Timiş şi a Municipiului Bucureşti (obiectivele 3 şi 4)Intervenţia 19. Unitatea de Coordonare a Programului de Sănătate a Copilului şi Familiei– Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti– Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti4. Program de reforma, politici de sănătate şi administraţie sanitarăMinisterul Sănătăţii şi FamilieiCentrul de Calcul, Statistica Sanitară şi Documentare Medicală BucureştiAcademia de Ştiinţe Medicale BucureştiInstitutul Naţional de Medicina SportivaDirecţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului BucureştiInstitutele şi centrele de sănătate publică +
Anexa 3/11. PROGRAM COMUNITAR DE SĂNĂTATE PUBLICAInstituţii coordonatoare ale programului:– Ministerul Sănătăţii şi Familiei – Direcţia Generală de Sănătate Publică– Institutul de Sănătate Publică Bucureşti (subprogramul 1.1 şi subprogramul 1.4 prin Secretariatul Planului Naţional de Acţiuni pentru Sănătate în relaţie cu Mediul)– Institutul de Boli Infectioase "Prof. dr. Matei Bals" Bucureşti (subprogramul 1.2)– Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" Bucureşti (subprogramul 1.3)– Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. dr. C. T. Nicolau" Bucureşti (subprogramul 1.6)SUBPROGRAM 1.1SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILEObiectivul 1 – Realizarea imunizarilor conform calendarului naţional de vaccinareActivităţiAchiziţionarea vaccinurilor şi a materialelor sanitare necesare administrării acestoraDistribuţia vaccinurilor la nivel localRealizarea imunizarilor conform calendarului de vaccinariAlte imunizari – în funcţie de situaţia epidemiologicaIdentificarea comunităţilor cu acces dificil la serviciile de sănătate şi organizarea de campanii suplimentare de vaccinare pentru acesteaRealizarea de către institutele de sănătate publică de studii de prevalenta/imunogenicitate/eficienta vaccinala cu acordul Direcţiei Generale de Sănătate PublicăSupravegherea reactiilor adverse postvaccinare indezirabile (RAPI)Realizarea anchetelor bianuale de estimare a acoperirii vaccinaleAdministrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţă maxima prin utilizarea la nivel naţional, conform cerinţelor OMS, a seringilor autoblocanteContinuarea distribuţiei carnetelor de vaccinare şi informarea cadrelor medicale şi a mamelor cu privire la modul de utilizare al acestora.Pregătirea personalului medical şi a mediatorilor sanitari cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinarilorIndicatori de evaluareIndicatori de rezultate––––––––-Acoperirea vaccinala la nivelul diferitelor categorii de populaţie (%) – 96Indicatori fizici––––––– Număr doze de vaccin achiziţionate 8 milioane doze– Număr doze de vaccin consumate 7 milioane dozeIndicatori de eficienta––––––––Cost mediu/vaccinare 38.000 leiCalendarul de vaccinare recomandat în anul 2003
| Vârsta recomandată | Vaccin | Comentarii |
| Primele 24 de ore 4 – 7 zile |
Hep B BCG |
În maternitate |
| 2 luni | DTP – Hep B, VPO, | Simultan |
| 4 luni | DTP, VPO | Simultan |
| 6 luni | DTP – Hep B, VPO, | Simultan |
| 12 luni | DTP, VPO | Simultan |
| 12 – 15 luni | Ruj | |
| 30 – 35 luni | DTP | |
| 7 ani (în cls I-a) | DT, Ruj | Campanii şcolare |
| 9 ani (în cls III-a) | VPO, Hep B | Campanii şcolare |
| 14 ani (în cls VIII-a) | DT, Rub*) | Campanii şcolare |
| 24 ani | dT | Şi la fiecare 10 ani ulterior |
| Studenţi anul I, respectiv elevi anul I de la Facultăţile de Medicina şi Stomatologie, respectiv şcoli sanitare postliceale |
Hep B | Campanii şcolare |
| Grupe la risc | Vaccin gripal | Presezon epidemic |
––––Notă *) numai feteleDTP Vaccin diftero-tetano-pertussisDT Vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizează până la vârsta de14 ani)VPO Vaccin polio oral (pentru copii institutionalizati, copii care aucontraindicatii pentru VPO se va utiliza VPI = vaccin polioinactivat)Hep B Vaccin hepatitic BDTP – Hep B Vaccin combinat diftero-tetano-pertussis-hepatita BRuj Vaccin rujeolicBCG Bacil Calmette GuerinRub Vaccin rubeolicdT Vaccin diftero-tetanic de tip adult (se utilizează după vârsta de14 ani)Pentru administrarea tuturor vaccinurilor se recomanda utilizarea seringilor autoblocante.Formulare de raportareMINISTERUL SĂNĂTĂŢII AI FAMILIEIDSP judeţ …….. Data completării …….ANCHETA SONDAJ SEMESTRIALA PENTRU MONITORIZAREA ACOPERIRIIVACCINALE LA VARSTA DE 18 – 24 LUNI[Copii născuţi în perioada ……………….]
| A) ANCHETA DE ACOPERIRE VACCINALA(1) | ||||||||||
| Nr. copii cu numărul indicat de doze de vaccin în antecedentele vaccinale |
||||||||||
| URBAN | RURAL | |||||||||
| 4 | 3 | 2 | 1 | 0 | 4 | 3 | 2 | 1 | 0 | |
| TIP VACCIN | ||||||||||
| DTP | ||||||||||
| Vaccin polio*) | ||||||||||
| Hepatita B | ||||||||||
| Rujeolic | ||||||||||
| BCG | ||||||||||
| Total copii anchetati |
URBAN = ____________________ | RURAL = ____________________ | ||||||||
| B) ANCHETA DE EVALUARE A MOTIVELOR NEVACCINARII(2) | ||||||||||
| Motive neefectuare | Număr Copii Incomplet Vaccinati (CIV)(3) conform vârstei datorită motivelor arătate |
|||||||||
| (C) Contraindicati | NR. (C) = __________________ | NR. (C) = __________________ | ||||||||
| (O) Omisi | NR. (O) = __________________ | NR. (O) = __________________ | ||||||||
| (N) Neprezentati | NR. (N) = __________________ | NR. (N) = __________________ | ||||||||
| Total copii incomplet vaccinati |
URBAN = __________________ | RURAL = __________________ | ||||||||
*) Vaccin polio oral (VPO) sau vaccin polio inactivat (VPI)
| Legenda (1) Sursa informaţii: Registrul de vaccinari-revaccinari, carnetul de vaccinare (2) Sursa informaţii: Fişa de consultaţii medicale copii (3) CIV = Fără 4 doze DTP, 4 doze vaccin polio, 3 doze vaccin contra hepatitei B, 1 doza vaccin rujeolic şi 1 doza vaccin BCG în antecedentele vaccinale la data anchetei. (C) = copil cu vizite consemnate la cabinetul medical şi cu cel puţin o contraindicatie medicală consemnată la vaccinare (O) = copil cu vizite consemnate cabinetul medical şi fără cel puţin o contraindicatie medicală consemnată la vaccinare (N) – copil fără vizite consemnate la cabinetul medical |
Director Adjunct SSSP Şef Compartiment Epidemiologie Dr. ––––– Dr. –––––––Formularul se completează şi se trimite semestrial (până la 30 iulie 2003/30 ianuarie 2004) la MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEI – DIRECŢIA GENERALĂ DE SĂNĂTATE PUBLICA.MINISTERUL SĂNĂTĂŢII ŞI FAMILIEIDSP JUDEŢ …………….. Data completării: ………..FORMULAR PENTRU RAPORTAREA MODULUI DE UTILIZARE A VACCINURILOR ÎNCADRUL PROGRAMULUI NAŢIONAL DE IMUNIZARIîn trimestrul ……. anul ……..┌───────────────┬───────────────────────────┬──────────────────────────────────┐│ │ Utilizarea vaccinului │Nr. doze de vaccin rămase în judeţ││ │ în timpul trimestrului │ la sfârşitul trimestrului ││ Tip ├───────┬─────┬────┬────────┼─────┬──────┬───────┬──────┬──────┤│ Vaccin │ Nr. │ Nr. │Nr. │ │ La │ Data │ În │ Data │Total ││ │ doze │doze │doze│ % │unit.│expir.│depozit│expir.│ în ││ │primite│cons.│adm.│pierderi│ din │ │ DSP │ │judeţ ││ │ │ │ │ │teren│ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│BCG │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│VPO │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│DTP │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│Hep B pediatric│ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│Hep B adulti │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│DTP – Hep B │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│DTP – IPV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│IPV │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│Ruj │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│Rub │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│DT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│dT │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│Hep A │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┼───────┼─────┼────┼────────┼─────┼──────┼───────┼──────┼──────┤│Alte vacc. │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││(de precizat) │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────┴───────┴─────┴────┴────────┴─────┴──────┴───────┴──────┴──────┤│ Primite Utilizate Stoc DSP ││Seringi AD │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ DIRECTOR ADJUNCT Şef Compartiment Epidemiologie Dr……………. Dr. ……………….Formularul de raportare se completează trimestrial de medicul epidemiolog coordonator judeţean al Programului de Imunizari şi se trimite până la data de 15 (aprilie/iulie/octombrie 2003/ianuarie 2004) la DGSP – M.S.F.Participarea la programul de informatizare privind circuitului informaţional în domeniul bolilor transmisibile, initiat de Direcţia Generală de Sănătate Publică.Participarea la exerciţiul de selectare a prioritatilor naţionale în domeniul bolilor transmisibile, initiat de Direcţia Generală de Sănătate Publică.Efectuarea de către institutele de sănătate publică a unor studii epidemiologice în domeniul bolilor transmisibile, cu acordul Direcţiei Generale de Sănătate Publică.Supravegherea rezistentei la antibiotice.NOTĂ: Diagnosticul bolilor transmisibile nu se asigura din fondurile alocate subprogramului decât în condiţiile în care acesta este efectuat sub forma prestaţiilor de servicii pentru care se încasează taxe conform normativelor legale în vigoare.Fondurile alocate la capitolul transferuri pentru supravegherea şi controlul infectiilor nosocomiale vor putea fi utilizate de unitatea sanitară nominalizată numai cu aprobarea coordonatorului judeţean al subprogramului 1.1.Indicatori de evaluare a obiectivuluiIndicatori de rezultat– Scăderea cu 1% a incidentei cazurilor de boli infectioase în populaţia generală la 100.000 locuitori (cu excepţia cazurilor de TBC şi HIV/SIDA)– Scăderea cu 1% a mortalitatii specifice prin boli infectioase în populaţia generală la 100.000 locuitori (cu excepţia cazurilor de TBC şi HIV/SIDA)Indicatori fizici– Număr acţiuni de supraveghere şi control al bolilor transmisibile – 920(20*42 judeţe + 4 institute)Indicatori de eficientaCost mediu/acţiune de supraveghere – 71.000 mii leiFORMULAR DE RAPORTARE A INDICATORILORDSP/ISP ……………………….TRIMESTRUL*) …………………..––––-Notă *) Indicatorii se raportează trimestrial, cumulat de la începutul anului până la finele trimestruluiSUBPROGRAMUL 1.1 – SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILEObiectivul 2: Supravegherea principalelor boli infectioase în vederea identificarii şi diagnosticarii precoce a pericolului apariţiei unor epidemii şi instituirea măsurilor adecvate de control
| Activităţi | Efectuat DA/NU |
| 1. Supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice) |
|
| 2. Continuarea şi îmbunătăţirea activităţilor pentru menţinerea eradicarii poliomielitei, conform planului naţional de acţiune. |
|
| 3. Vaccinarea grupelor la risc de imbolnavire/de transmitere a unor boli transmisibile (ex: vaccinare antitifoidica, antidizenterica, etc.) |
|
| 4. Vaccinarea diftero-tetanica a gravidelor conform instrucţiunilor în vigoare |
|
| 5. Supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală sub coordonarea institutului de sănătate publică regional, inclusiv imunizari în situaţii epidemiologice deosebite. |
|
| 6. Instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boala transmisibila (depistarea şi tratamentul profilactic al contactilor, eventual vaccinare, raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, ancheta epidemiologica etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţa primara |
|
| 7. Asigurarea activităţii epidemiologice în situaţii de urgenta provocate de calamitati naturale (inundaţii, cutremure etc) de către Direcţia de Sănătate Publică judeteana, în colaborare cu reţeaua de asistenţa medicală primara şi de specialitate şi cu administraţia publică locală, conform practicilor epidemiologice curente. |
|
| 8. Organizarea de instruiri şi acţiuni de simulare a intervenţiei în situaţii de urgenta provocate de dezastre |
|
| 9. Instituirea şi aplicarea măsurilor de control al focarului de infectie nosocomiala după anunţarea acestuia de către unitatea în care evolueaza |
|
| 10. Organizarea unor sesiuni de instruire a personalului din serviciile de prevenire şi control al infectiilor nosocomiale din unităţile sanitare |
|
| 11. Acţiuni speciale de depistare activa şi prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc |
|
| 12. Realizarea unor teste de diagnostic care nu pot fi efectuate în laboratoarele DSP şi a testelor de confirmare pentru afectiunile care necesita acest lucru |
|
| 13. Organizarea de instruiri ale personalului medico-sanitar şi a mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile |
|
| 14. Asigurarea medicamentelor şi materialelor necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boala transmisibila |
|
| 15. Controlul intern şi extern de calitate pentru laboratoarele din unităţile de sănătate publică |
|
| 16. Derularea activităţilor de acreditare a laboratoarelor din unităţile de sănătate publică |
|
| 17. Participarea la programul de informatizare privind circuitul informaţional în domeniul bolilor transmisibile, initiat de Direcţia Generală de Sănătate Publică |
|
| 18. Participarea la exerciţiul de selectare a prioritatilor naţionale în domeniul bolilor transmisibile, initiat de Direcţia Generală de Sănătate Publică |
|
| 19. Efectuarea de către institutele de sănătate publică a unor studii epidemiologice în domeniul bolilor transmisibile, cu acordul Direcţiei Generale de Sănătate Publică |
|
| 20. Supravegherea rezistentei la antibiotice |
Numar total de activităţi desfăşurate =Cost total =Cost mediu/activitate =Obiectiv 3: Controlul infectiilor cu transmitere sexuală (ITS)Activităţi:Desfăşurarea de programe de educaţie sexuală, preponderent pentru elevii de liceu.Testarea serologica a tuturor gravidelor în vederea depistarii infectiei luetice.Efectuarea anchetei epidemiologice pentru cazurile raportate de sifilis congenital la nou nascutul viu şi instituirea tratamentului corect.Administrarea tratamentului corect al contactilor de sifilis pentru cazurile aparţinând unor categorii defavorizate de populaţie.Evaluarea incidentei infectiei gonococice şi cu Chlamydia trachomatis la populaţia selectata de sex feminin din grupa de vârsta 15-45 ani în judeţele Constanta, Cluj, Hunedoara, Iaşi, Suceava şi municipiul Bucureşti.Acordarea tratamentului specific antiluetic persoanelor bolnave de sifilis şi care nu sunt asigurate.Indicatori de evaluare:Indicatori de rezultate– Incidenţa gonoreei/100.000 locuitori – 28 la suta de mii– Incidenţa sifilisului/100.000 locuitori – 55 la suta de mii– Incidenţa sifilisului congenital la nou nascutul viu/100.000 nou născuţi vii – 10 la suta de mii– Incidenţa infectiei cu Chlamydia trachomatis la persoanele de sex feminin aparţinând grupei de vârsta 15-45 ani/100.000 persoane de sex feminin aparţinând grupei de vârsta 15-45 ani – pentru judeţele selectate – 25 la suta de mii– Ponderea persoanelor neasigurate bolnave de sifilis din totalul persoanelor bolnave de sifilis – 20%Indicatori fizici– Număr testări efectuate pentru depistare gonoree – 15.000– Număr testări efectuate pentru depistare sifilis la gravide – 300.000 (se va menţiona numărul testelor pozitive din totalul celor efectuate)– Număr testări de tip VDRL cantitativ efectuate pentru depistare sifilis congenital – 10.000– Număr testări PCR pentru infectie cu Chlamydia – pentru judeţele selectate – la populaţia selectata cu vârsta cuprinsă între 15-45 ani – 3.000– Număr persoane neasigurate cu infectie luetica care efectuează tratament – 3.000Indicatori de eficienta– Cost mediu/test depistare gonoree – 60 mii lei– Cost mediu/test depistare sifilis – 42 mii lei– Cost mediu/test VDRL cantitativ pentru depistare sifilis congenital – 50 mii lei– Cost mediu/test PCR evidenţiere infectie cu Chlamydia la populaţia de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 15-45 ani – pentru judeţele selectate – 800 mii lei– Cost mediu tratament antiluetic/persoana infectata neasigurata – 100 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului● Bugetul de stat– Cheltuieli materiale şi servicii necesare realizării subprogramului– Cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare, în limita bugetului aprobat, în condiţiile legii– Cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora.SUBPROGRAMUL 1.2 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL INFECTIEI HIV/SIDAObiectiveDepistarea cazurilor de infectie HIV/SIDA.Supravegherea epidemiologica a cazurilor existente în evidenta.Promovarea comportamentelor sexuale sanatoase, inclusiv la persoanele infectate.Îmbunătăţirea calităţii supravietuirii persoanelor infectate.Reducerea transmiterii materno-fetale a infectiei HIV.Tratarea persoanelor infectate HIV/SIDA eligibile.Prelungirea perioadei de viaţa a persoanelor cu infectie HIV/SIDA.Reducerea numărului de decese la persoanele bolnave SIDA.ActivităţiDepistarea infectiei HIV/SIDA în grupele de risc, conform legislaţiei în vigoareDepistarea infectiei HIV/SIDA prin testare voluntara, cu consiliere pre şi post testareDepistarea infectiei cu transmitere verticala (mama – fat)Identificarea – pe baza criteriilor stabilite de către CNLAS – a persoanelor cu infectie HIV/SIDA eligibile la tratamentul antiretroviralAsigurarea medicamentelor antiretrovirale şi pentru infectiile asociate – din bugetul FASSAsigurarea testelor şi a medicamentelor antiretrovirale necesare tratamentului profilactic postexpunere – din bugetul de statMonitorizarea eficacitatii terapiei specificeActivităţi de consiliere în sistem organizat pre şi post testareIndicatori de evaluareIndicatori de rezultate– Reducerea cu 30% a riscului de aparitie a infectiilor oportuniste la persoanele infectate.Indicatori fizici– număr bolnavi în tratament, pe tipuri de terapie – 5.981– număr centre de consiliere – 4– număr teste HIV efectuate la grupele de risc, din care nr. teste HIV destinate profilaxiei transmiterii verticale – 250.000– număr persoane raportate cu accident postexpunere – 400Indicatori de eficienta– cost mediu/centru de consiliere – 1.600.000 mii lei– cost mediu/test pentru profilaxia transmiterii materno-fetale – 50 mii lei– cost mediu/contaminat accidental HIV/SIDA – 550 mii lei– cost mediu/bolnav tratat/an HIV/SIDA – 155492 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului● din bugetul de stat (prin Ministerul Sănătăţii şi Familiei)– Cheltuieli materiale şi servicii necesare realizării subprogramului– Cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare, în limita bugetului aprobat, în condiţiile legii– Cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora● din bugetul Fondului naţional unic de asigurări de sănătate– Cheltuieli cu medicamentele antiretrovirale şi pentru infectii asociateSUBPROGRAMUL 1.3 SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL TUBERCULOZEIObiectiveSupravegherea epidemiologica a cazurilor existente.Identificarea cazurilor de TBC existente şi profilaxia primara.Pregătirea medicilor de familie pentru desfăşurarea activităţii în cadrul acestui Program.Supravegherea chimiorezistenţei la tuberculostatice a M. tuberculosis.Îmbunătăţirea capacităţii de diagnostic.Tratarea bolnavilor cu tuberculoza.ActivităţiAchiziţionarea vaccinului BCG în vederea asigurarea vaccinarii BCG a nou nascutului.Depistarea activa a TBC în grupe la risc de contractare a acestei infectii utilizând esantioane populationale reprezentative.Asigurarea tratamentului preventiv pentru tuberculoza.Screening pentru depistarea cazurilor de tuberculoza.Supravegherea şi evaluarea, locală şi naţionala, a gradului de implementare a fiecărei activităţi specifice în domeniu.Acţiuni de informare-educare-comunicare în vederea prevenirii imbolnavirilor de tuberculoza şi promovarea unor comportamente sanatoase.Asigurarea medicamentelor specifice în spital şi ambulatoriu pentru tratamentul tuberculozei şi a materialelor consumabile pentru examene radiologice şi bacteriologice.Asigurarea controlului de calitate al laboratoarelor de diagnostic şi completarea dotării acestora.Indicatori de evaluareIndicatori de rezultateIncidenţa TBC la 100.000 locuitori – 140 la suta de miiIndicatori fizici– Nr. doze de vaccin BCG achiziţionate – 1.200 mii– Nr. acţiuni pentru depistarea activa a TBC în grupe la risc utilizând esantioane populationale reprezentative – 84– Număr programe screening (examene RFM) – 150 mii– Număr campanii informare, educare, comunicare – 42– Număr bolnavi trataţi – 36000– Număr microscoape cu fluorescenta – 4– Număr microscoape optice cu imersie – 70– Număr autoclave – 42– Număr centrifugi – 42Indicatori de eficienta– Cost mediu vaccin/doza – 2 mii lei– Cost mediu/acţiune pentru depistarea activa a TBC în grupe la risc utilizând esantioane populationale reprezentative – 25.000 mii lei– Cost mediu/campanie informare, educare, comunicare – 50.000 mii lei– Cost mediu/bolnav tratat de tuberculoza/an – 4722 mii lei– Cost mediu/centrifuga – 100.000 mii lei– Cost mediu/autoclav – 100.000 mii lei– Cost mediu/microscop cu imersie – 35.000 mii lei– Cost mediu/microscop cu fluorescenta – 300.000 mii lei– Cost mediu/program screening (examene RFM) – 25 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului● Bugetul de stat (prin Ministerul Sănătăţii şi Familiei):– Cheltuieli materiale şi servicii necesare realizării subprogramului– Cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare, în limita bugetului aprobat, în condiţiile legii– Cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora● Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate– Cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare specifice pentru examene radiologice şi bacteriologiceSUBPROGRAMUL 1.4 EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI A FACTORILOR DE RISCObiectiv 1: Protejarea sănătăţii şi prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc din mediuActivităţi– armonizare legislativă, formare profesională în domeniul igienei– implementarea sistemului calităţii şi acreditarea laboratoarelor– monitorizarea calităţii apei de baut în mediul urban şi rural– monitorizarea epidemiilor hidrice– evaluarea cazurilor de methemoglobinemie acuta infantila generate de apa din fântâna– monitorizarea riscurilor legate de calitatea apei de imbaiere– monitorizarea calităţii aerului şi a indicatorilor de sănătate în relaţie cu aceasta– identificarea şi cuantificarea riscurilor pentru sănătate generate de poluantii specifici atmosferici– monitorizarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman şi a poluarii sonore urbane– monitorizarea calităţii nutritive şi contaminarii microbiologice a laptelui şi produselor lactate– monitorizarea calităţii nutritive şi contaminarii microbiologice a băuturilor răcoritoare– monitorizarea calităţii nutritive şi contaminarii microbiologice a carnii şi produselor din carne– monitorizarea calităţii nutritive şi contaminarii microbiologice a fainii, painii şi produselor de panificatie– monitorizarea calităţii apelor minerale– monitorizarea contaminarii chimice a alimentului pe indicatorii GEMS FOOD– monitorizarea stării de nutriţie a populaţiei– evaluarea nivelului de iod din sarea iodata pentru consumul uman– monitorizarea toxiinfectiilor alimentare– monitorizarea intoxicatiilor neprofesionale cu pesticide– monitorizarea radioactivitatii apei potabile şi alimentului– monitorizarea stării de sănătate în relaţie cu expunerea profesională la radiatii ionizante– elaborarea şi implementarea Planurilor Locale pentru Sănătate în relaţie cu Mediul– evaluarea modului de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile de îngrijire medicală– Alte acţiuni destinate rezolvarii prioritatilor localeObiectiv 2: Evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţa şi activitateActivităţi– evaluarea condiţiilor de mediu din unităţile de învăţământ de diverse tipuri– expertizarea condiţiilor de mediu pentru eliberarea/vizarea autorizaţiilor sanitare– supravegherea condiţiilor igienico-sanitare din tabere şi colonii– evaluarea capacităţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare– evaluarea impactului factorilor de risc asupra stării de sănătate a copiilor şi tinerilor prin examene de bilanţ, dispensarizare şi triaj epidemiologie– identificarea şi cuantificarea riscului specific pentru sănătate generate de comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar, agresivitate)– monitorizarea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescentilor şi tinerilor– monitorizarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilorObiectiv 3: Protejarea sănătăţii şi prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc ocupationaliActivităţi– Evaluarea impactului asupra sănătăţii consecutiv expunerii profesionale la poluantii carcinogeni– Evaluarea impactului asupra sănătăţii consecutiv expunerii profesionale la azbest– Evaluarea impactului asupra sănătăţii consecutiv expunerii profesionale la zgomot– Monitorizarea incidentei bolilor profesionale la nivel naţional– Armonizare legislativă, formare profesională în domeniul medicinii munciiObiectivul 4: Monitorizarea stării de sănătate şi supraveghere demograficăActivităţi– Identificarea inegalitatilor în starea de sănătate a populaţiei– Studii de perceptie a problemelor de sănătate– Screening– Formarea profesională în domeniul managementului programelor de sănătate– Elaborarea Raportului stării de sănătate a comunităţiiIndicatori de evaluare a subprogramului● Indicatori de rezultate– Reducerea efectelor factorilor de risc pentru sănătate – 1% pe an● Indicatori fizici– Număr de acţiuni specifice (inclusiv studii) de monitorizare şi evaluare a efectelor factorilor de risc pentru starea de sănătate – 1250● Indicatori de eficienta– Cost mediu/acţiune specifică de monitorizare şi evaluare a efectelor factorilor de risc pentru starea de sănătate – 35080 mii leiFORMULAR DE RAPORTAREDSP judeţ ……… Trimestrul*) ……….––––-Notă *) Indicatorii se raportează trimestrial, cumulat de la începutul anului până la finele trimestrului.1. Obiectiv 1: Protejarea sănătăţii şi prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc din mediu
| Activităţi de efectuat | DA/NU |
| 1. armonizare legislativă, formare profesională în domeniul igienei | |
| 2. implementarea sistemului calităţii şi acreditarea laboratoarelor | |
| 3. monitorizarea calităţii apei de baut în mediul urban şi rural | |
| 4. monitorizarea epidemiilor hidrice | |
| 5. evaluarea cazurilor de methemoglobinemie acuta infantila generate de apa din fântâna |
|
| 6. monitorizarea riscurilor legate de calitatea apei de imbaiere | |
| 7. monitorizarea calităţii aerului şi a indicatorilor de sănătate în relaţie cu acesta |
|
| 8. identificarea şi cuantificarea riscurilor pentru sănătate generate de poluantii specifici atmosferici |
|
| 9. monitorizarea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman şi a poluarii sonore urbane |
|
| 10. monitorizarea calităţii nutritive şi contaminarii microbiologice a laptelui şi produselor lactate |
|
| 11. monitorizarea calităţii nutritive şi contaminarii microbiologice a băuturilor răcoritoare |
|
| 12. monitorizarea calităţii nutritive şi contaminarii microbiologice a carnii şi produselor din carne |
|
| 13. monitorizarea calităţii nutritive şi contaminarii microbiologice a fainii, painii şi produselor de panificatie |
|
| 14. monitorizarea calităţii apelor minerale | |
| 15. monitorizarea contaminarii chimice a alimentului pe indicatorii GEMS FOOD |
|
| 16. monitorizarea stării de nutriţie a populaţiei | |
| 17. evaluarea nivelului de iod din sarea iodata pentru consumul uman | |
| 18. monitorizarea toxiinfectiilor alimentare | |
| 19. monitorizarea intoxicatiilor neprofesionale cu pesticide | |
| 20. monitorizarea radioactivitatii apei potabile şi alimentului | |
| 21. monitorizarea stării de sănătate în relaţie cu expunerea profesională la radiatii ionizante |
|
| 22. elaborarea şi implementarea Planurilor Locale pentru Sănătate în relaţie cu Mediul |
|
| 23. evaluarea modului de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile de îngrijire medicală |
|
| 24. alte acţiuni destinate rezolvarii prioritatilor locale |
Nr. total acţiuni = Cost total acţiuni = Cost mediu acţiune = Obiectiv 2: Evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţa şi activitate
| Activităţi | DA/NU | |
| 1. | evaluarea condiţiilor de mediu din unităţile de învăţământ de diverse tipuri |
|
| 2. | Expertizarea condiţiilor de mediu pentru eliberarea/vizarea autorizaţiilor sanitare |
|
| 3. | Supravegherea condiţiilor igienico-sanitare din tabere şi colonii | |
| 4. | evaluarea capacităţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare |
|
| 5. | evaluarea impactului factorilor de risc asupra stării de sănătate a copiilor şi tinerilor prin examene de bilanţ, dispensarizare şi triaj epidemiologie |
|
| 6. | Identificarea şi cuantificarea riscului specific pentru sănătate generate de comportamentele cu risc (droguri, fumat, alcool, comportament alimentar, agresivitate) |
|
| 7. | Monitorizarea dezvoltării fizice a copiilor şi adolescentilor şi tinerilor |
|
| 8. | Monitorizarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor |
Nr. total acţiuni =Cost total acţiuni =Cost mediu acţiune =Obiectiv 3: Protejarea sănătăţii şi prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc ocupationali
| Activităţi | DA/NU |
| 1. Evaluarea impactului asupra sănătăţii consecutiv expunerii profesionale la poluantii carcinogeni |
|
| 2. Evaluarea impactului asupra sănătăţii consecutiv expunerii profesionale la azbest |
|
| 3. Evaluarea impactului asupra sănătăţii consecutiv expunerii profesionale la zgomot |
|
| 4. Monitorizarea incidentei bolilor profesionale la nivel naţional | |
| 5. Armonizare legislativă, formare profesională în domeniul medicinii muncii |
Nr. Total acţiuni = Cost total acţiuni = Cost mediu acţiune = Obiectivul 4: Monitorizarea stării de sănătate şi supraveghere demografică
| Activităţi | DA/NU |
| 1. Identificarea inegalitatilor în starea de sănătate a populaţiei | |
| 2. Studii de perceptie a problemelor de sănătate | |
| 3. Screening | |
| 4. Formarea profesională în domeniul managementului programelor de sănătate |
|
| 5. Elaborarea Raportului stării de sănătate a comunităţii |
Nr. total acţiuni =Cost total acţiuni =Cost mediu acţiune =Coordonator subprogram 1.4 ……. Responsabili obiective ………….………………………………………………………………………………………………Natura cheltuielilor subprogramului● Bugetul de stat (prin Ministerul Sănătăţii şi Familiei)– Cheltuieli materiale şi servicii necesare realizării subprogramului– Cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare, în limita bugetului aprobat, în condiţiile legii– Cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora.SUBPROGRAM 1.5 PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATEObiectiv 1: Dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor favorabile sănătăţii prin metode de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătateActivităţiDesfăşurarea de campanii de informare, educare şi comunicare în concordanta cu diferite probleme de sănătate publică identificate la nivel naţional şi local şi în concordanta cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Calendarul Sănătăţii) precum şi de alte activităţi specifice de promovare a sănătăţii, după cum urmează:
| 1. Armonizare legislativă în domeniul promovării sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate***) |
| 2. Campanie de informare, educare şi comunicare (IEC) pentru Ziua Mondială a Apei**) |
| 3. Campanie IEC pentru Ziua Mondială de Lupta împotriva Tuberculozei*) |
| 4. Campanie IEC pentru Ziua Mondială a Sănătăţii; Ziua Naţionala a Sănătăţii*) |
| 5. Campanie IEC pentru Ziua Mondială a Familiilor**) |
| 6. Campanie IEC pentru Ziua Mondială fără Tutun*) |
| 7. Campanie IEC pentru Ziua Mondială a Mediului**) |
| 8. Campanie IEC pentru Ziua Internationala împotriva Abuzului de Droguri şi a Traficului Ilicit*) |
| 9. Campanie IEC pentru Ziua Mondială a Populaţiei**) |
| 10. Campanie IEC pentru Ziua Internationala a Tineretului**) |
| 11. Campanie IEC pentru Ziua Internationala a Varstnicului**) |
| 12. Campanie IEC pentru Ziua Mondială a Sănătăţii Mentale**) |
| 13. Campanie IEC pentru Ziua Mondială a Alimentului**) |
| 14. Campanie IEC pentru Ziua Internationala a Eradicarii Saraciei**) |
| 15. Campanie IEC pentru Ziua Internationala pentru eliminarea Violenţei împotriva Femeilor**) |
| 16. Campanie IEC pentru Ziua Naţionala fără Tutun*) |
| 17. Campanie IEC pentru Ziua Mondială Anti-SIDA*) |
| 18. Campanie IEC pentru Ziua Internationala pentru persoanele cu handicap**) |
| 19. Campanie IEC pentru Ziua Drepturilor Omului**) |
| 20. Campanii IEC pentru alte probleme de sănătate publică identificate la nivel local sau naţional |
| 21. Formare şi educaţie continua pentru personalul care desfăşoară activităţi de promovare a sănătăţii şi de educaţie pentru sănătate (personalul din reţeaua naţionala de promovare a sănătăţii, medici, psihologi, asistenţi sociali sau medicali, cadre didactice, consilieri şcolari etc.) şi a personalului pentru centrele de renunţare la fumat, cursuri de formare de formatori etc. |
| 22. Formarea mediatorilor sanitari sau a formatorilor din programele de educaţie pentru sănătate dezvoltate în cadrul diferitelor comunităţi |
| 23. Elaborarea metodologiei de desfăşurare a campaniilor IEC şi de raportare a activităţilor specifice de promovarea sănătăţii***) |
| 24. Desfăşurarea de programe de promovarea sănătăţii cu parteneri externi***) |
| 25. Evaluarea nivelului de cunoştinţe, atitudini şi comportamente nefavorabile sănătăţii populaţiei generale (fumat, alcool, droguri, alimentaţie, etc) |
| 26. Amenajare, înfiinţare Centru de renunţare la fumat (DSP Iaşi, DSP Bucureşti la Institutul de Pneumoftiziologie "M. Nasta", Bucureşti, DSP Timiş la Spitalul Municipal Clinic nr. 4 "V. Babes" Timişoara – clinica de pneumoftiziologie)****) |
| 27. Dotare, funcţionare Centru de renunţare la fumat (DSP Iaşi, DSP Bucureşti la Institutul de Pneumoftiziologie "M. Nasta", Bucureşti, DSP Timiş la Spitalul Municipal Clinic nr. 4 "V. Babes" Timişoara – clinica de pneumoftiziologie)****) |
–––––Notă *) Desfăşurarea de campanii IEC pentru celebrarea acestor zile este obligatorie.Notă **) Desfăşurarea de campanii IEC pentru celebrarea acestor zile se va organiza în mod optional, în funcţie de bugetul alocat pentru fiecare direcţie de sănătate publică.Notă ***) Activităţile prevăzute în tabelul de mai sus, nr. 1, 23 şi 24 vor fi coordonate în mod direct de Direcţia Generală de Sănătate Publică a Ministerului Sănătăţii. Nu intră în sarcina Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene.Notă ****) Activităţile prevăzute în tabelul de mai sus, nr. 26 şi 27 fac parte din componenta 5 – Sănătate Publică şi controlul bolilor, Sub-componenta 1 – Sănătate Publică din Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar finanţat din împrumutul BIRD 4568 RO, fiind coordonate conform ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 196/03.04.2001.Indicatori de evaluareIndicatori fizici● Număr de campanii de informare, educare şi comunicare (IEC) – 210● Număr total campanii IEC şi alte acţiuni specifice de promovarea sănătăţii – 400Indicatori de eficienta● cost mediu/campanie IEC – 30.000 mii lei● cost mediu/campanie IEC şi alte acţiuni specifice de promovarea sănătăţii – 50.000 mii leiFORMULAR DE RAPORTAREFIŞA DE EVALUARE*)a campaniei de informare – educare – comunicarecu ocazia Zilei ………………………în judeţul …………………………..––––Notă *) FIŞA DE EVALUARE a fiecărei campanii IEC, prevăzută la anexa nr. 1 va fi completată şi transmisă către Direcţia Generală de Sănătate Publică a Ministerului Sănătăţii şi Familiei, în termen de 15 zile de la încheierea campaniei.I. Prezentarea generală a campaniei (0 – 40 puncte):1. Numărul şi tipul acţiunilor în comunitate (0 – 10 puncte)2. Numărul şi tipul acţiunilor în mass-media (0 – 10 puncte)3. Tipul şi tirajul materialelor promotionale elaborate (0 – 10 puncte)4. Modalitatea şi locaţia distribuirii/amplasarii materialelor (0 – 10 puncte)II. Implicarea comunităţii în cadrul campaniei (0 – 60 puncte)1. Autoritatea locală (0 – 15 puncte):a. Nr. instituţiilor implicate (0 – 5 puncte)b. Modalităţi de implicare (0 – 10 puncte)– Colaborare şi participare efectivă – 2 puncte– Reprezentare formala în cadrul unor evenimente ale campaniei – 8 puncte2. Societatea civilă (0- 15 puncte):a. Nr. organizaţiilor implicate (0 – 5 puncte)b. Modalităţi de implicare (0 – 10 puncte)– Colaborare şi participare efectivă – 2 puncte– Reprezentare formala în cadrul unor evenimente ale campaniei – 8 puncte3. Mass-media (0 – 15 puncte):a. Nr. publicaţii sau posturi TV, radio implicate (0 – 5 puncte)b. Modalităţi de implicare (0 – 10 puncte)– Colaborare şi participare efectivă – 2 puncte– Reprezentare formala în cadrul unor evenimente ale campaniei – 8 puncte4. Altele (0 – 15 puncte):a. Nr. instituţiilor implicate (0 – 5 puncte)b. Modalităţi de implicare (0 – 10 puncte)– Colaborare şi participare efectivă – 2 puncte– Reprezentare formala în cadrul unor evenimente ale campaniei – 8 puncteIII. Impactul campaniei în rândul comunităţii (0 – 50 puncte):a. Durata campaniei (0 – 30 puncte):– 1 – 10 zile (0 – 10 puncte)– 10 – 20 zile (0 – 20 puncte)– peste 20 zile (0 – 30 puncte)b. Procentul de beneficiari din rândul populaţiei ţinta (0 – 20 puncte):– 80 – 100% (15 – 20 puncte)– 50 – 80% (10 – 15 puncte)– 30 – 50% (5 – 10 puncte)– 0 – 30% (0 – 5 puncte)IV. Resurse financiare ale campaniei:1. Costuri totale2. Surse de finanţare– Direcţia de Sănătate Publicăa. Programe naţionaleb. Alte capitole bugetare– AlteleV. Raport cost/eficienta al campaniei (0 – 50 puncte)Maximum puncte pentru evaluarea campaniei(150 puncte)R = ───────────────────────────────────────── = (indice 0 – 50 puncte)indice de cost optim estimat(ex. 3 pt. 30 milioane lei)VI. Punctaj final (0 + 200 puncte)Nr. total puncte evaluare generală = punctajul obţinut la evaluarea campaniei + RVII. Evaluare generală:– Foarte bine: peste 150 puncte– Bine: 100 – 149 puncte– Satisfăcător: 50 – 99 puncte– Nesatisfăcător: sub 50 puncteCoordonator subprogram 1.5 …………………..OBIECTIV 2: Diagnosticul şi tratamentul persoanelor dependente de droguri
| – Diagnosticul şi tratamentul intoxicatiilor acute şi al sindroamelor de sevraj. |
| – Diagnosticul şi tratamentul pentru dezintoxicare; – Asigurarea medicamentelor specifice terapiei antidrog; |
| – Diagnosticul şi tratamentul pentru tratamentul de substitutie prin menţinerea pe metadona în spital, pe bază de prescripţie pe condica de stupefiante sau în ambulator, pe reteta cu timbru sec de la farmacia spitalului, în unităţile medicale care au fost desemnate să asigure tratamentul specific al toxicomanilor |
| – Terapie postcura şi/sau terapii alternative |
Indicatori de evaluareIndicatori fizici● Nr. mediu pacienti/unitate medicală – 100● Număr total unităţi care efectuează tratamentul persoanelor dependente de droguri – 14Indicatori de eficienta● Cost mediu/pacient tratat – 10.000 mii lei● Cost mediu/unitate care tratează persoane dependente de droguri – 1.200.000 mii leiOBIECTIV 3: Scăderea prevalentei afectiunilor orodentare şi a tulburarilor cranio-mandibulare (tcm)
| 1. Profilaxia cariei dentare prin clatiri orale cu substanţe fluorurate; tratamentul profilactic al cariei dentare |
| 2. Realizarea unui studiu naţional privind prevalenta tulburarilor cranio-mandibulare la grupele de vârsta cu risc |
Indicatori fizici:– Numar total truse pentru clatire orala achiziţionate – 49.000 (judeţul Iaşi – 14.500, judeţul Constanta – 34.500) (raportare trimestriala)– Număr total truse de clatiri orale distribuite – 49.000 (judeţul Iaşi – 14.500, judeţul Constanta – 34.500) (raportare trimestriala)– Număr studii naţionale privind prevalenta TCM la grupele de vârsta cu risc – 1 (raportare anuală)Indicatori de eficienta:– Cost mediu/trusa pentru clatire orala achizitionata – 60 mii lei (raportare trimestriala)– Cost mediu/trusa de clatiri orale distribuita – 62 mii lei (raportare trimestriala)– Cost mediu/studiu naţional (prevalenta TCM) – 800.000 mii lei (raportare anuală)FORMULAR DE RAPORTARE A INDICATORILOR ŞI A ALTOR ACTIVITĂŢI SPECIFICE DE PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII**)DSP/ISP ………………. TRIMESTRUL*) …………….SUBPROGRAMUL 1.5 – PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATEOBIECTIV 1: DEZVOLTAREA ATITUDINILOR ŞI COMPORTAMENTELOR FAVORABILE SĂNĂTĂŢII PRIN METODE DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIE PENTRU SĂNĂTATE
| Activităţi de efectuat | DA/NU |
| 1. Armonizare legislativă în domeniul promovării sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate |
|
| 2. Desfăşurarea campaniei de informare, educare şi comunicare (IEC) pentru Ziua Mondială a Apei |
|
| 3. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Mondială de Lupta împotriva Tuberculozei |
|
| 4. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Mondială a Sănătăţii; Ziua Naţionala a Sănătăţii |
|
| 5. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Mondială a Familiilor | |
| 6. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Mondială fără Tutun | |
| 7. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Mondială a Mediului | |
| 8. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Internationala împotriva Abuzului de Droguri şi a Traficului Ilicit |
|
| 9. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Mondială a Populaţiei | |
| 10. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Internationala a Tineretului | |
| 11. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Internationala a Varstnicului | |
| 12. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Mondială a Sănătăţii Mentale | |
| 13. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Mondială a Alimentului | |
| 14. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Internationala a Eradicarii Saraciei |
|
| 15. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Internationala pentru eliminarea Violenţei împotriva Femeilor |
|
| 16. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Naţionala fără Tutun | |
| 17. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Mondială Anti-SIDA | |
| 18. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Internationala pentru persoanele cu handicap |
|
| 19. Desfăşurarea campaniei IEC pentru Ziua Drepturilor Omului | |
| 20. Desfăşurarea unor campanii IEC pentru alte probleme de sănătate publică identificate la nivel local sau naţional |
|
| 21. Formare şi educaţie continua pentru personalul care desfăşoară activităţi de promovare a sănătăţii şi de educaţie pentru sănătate (personalul din reţeaua naţionala de promovare a sănătăţii, medici, psihologi, asistenţi sociali sau medicali, cadre didactice, consilieri şcolari etc.) şi a personalului pentru centrele de renunţare la fumat, cursuri de formare de formatori etc. |
|
| 22. Formarea mediatorilor sanitari sau a formatorilor din programele de educaţie pentru sănătate dezvoltate în cadrul diferitelor comunităţi |
|
| 23. Elaborarea metodologiei de desfăşurare a campaniilor IEC şi de raportare a activităţilor specifice de promovarea sănătăţii |
|
| 24. Desfăşurarea de programe de promovarea sănătăţii cu parteneri externi |
|
| 25. Evaluarea nivelului de cunoştinţe, atitudini şi comportamente nefavorabile sănătăţii ale populaţiei generale (fumat, alcool, droguri, alimentaţie, etc); |
|
| 26. Amenajare, înfiinţare Centru de renunţare la fumat (Iaşi, Bucureşti, Timiş) |
|
| 27. Dotare, funcţionare Centru de renunţare la fumat (Iaşi, Bucureşti, Timiş) |
Numar de campanii IECNumăr total campanii IEC şi alte acţiuni specifice de promovarea sănătăţii desfăşurate**)Cost mediu/campanie IECCost mediu/campanie IEC şi alta acţiune specifică de promovarea sănătăţii desfăşurată**)––––––Notă *) Indicatorii se raportează trimestrial, cumulat de la începutul anului până la finele trimestruluiNotă **) Acest indicator include numărul de campanii (respective costul mediu) raportate anterior la care se adauga alte activităţi specifice promovării sănătăţii (ex. cursuri de formare de formatori, programe de educaţie pentru sănătate, programe în parteneriat etc.)OBIECTIV 2: DIAGNOSTICUL ŞI TRATAMENTUL PERSOANELOR DEPENDENTE DE DROGURI
| Activităţi | DA/NU |
| 1. Diagnosticul şi tratamentul intoxicatiilor acute şi al sindroamelor de sevraj. |
|
| 2. Diagnosticul şi tratamentul pentru dezintoxicare. | |
| 3. Diagnosticul şi tratamentul pentru tratamentul de substitutie prin menţinerea pe metadona în spital, pe bază de prescripţie pe condica de stupefiante sau în ambulator, pe reteta cu timbru sec de la farmacia spitalului, în unităţile medicale care au fost desemnate să asigure tratamentul specific al toxicomanilor. |
|
| 4. Terapie postcura şi/sau terapii alternative. |
Numar total pacienti trataţiNumăr unităţi desemnate să efectueze tratamentul persoanelor dependente de droguriCost mediu/unitate care efectuează tratamentul persoanelor dependente de droguriCost mediu/pacient tratat––––Notă *) Indicatorii se raportează trimestrial, cumulat de la începutul anului până la finele trimestruluiOBIECTIV 3: SCĂDEREA PREVALENTEI AFECTIUNILOR ORODENTARE ŞI A TULBURARILOR CRANIO-MANDIBULARE (TCM)
| Activităţi | DA/NU |
| 1. Profilaxia cariei dentare prin clatiri orale cu substanţe fluorurate; tratamentul profilactic al cariei dentare |
|
| 2. Realizarea unui studiu naţional privind prevalenta tulburarilor cranio-mandibulare la grupele de vârsta cu risc |
Numar total truse de clatiri orale achiziţionateNumăr truse de clatiri orale distribuiteNumăr studii naţionale privind prevalenta TCM la grupele de vârsta cu riscCost mediu/trusa de clatiri orale achiziţionateCost mediu/trusa de clatiri orale distribuiteCost mediu/studiu naţional privind prevalenta TCM la grupele de vârsta cu risc–––––Notă *) Indicatorii se raportează trimestrial, cumulat de la începutul anului până la finele trimestruluiCoordonator subprogram 1.5…………………………..––––-Notă **) FORMULARUL DE RAPORTARE A INDICATORILOR ŞI A ALTOR ACTIVITĂŢI SPECIFICE DE PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII va fi completat şi transmis la Direcţia Generală de Sănătate Publică a Ministerului Sănătăţii şi Familiei trimestrial, semestrial sau anual, după caz. În cursul primelor 15 zile lucrătoare ale anului 2004 se va transmite acest formular de raportare completat pentru întreg anul 2003, precum şi indicatorii fizici şi de eficienta finali, pentru anul 2003.Natura cheltuielilor subprogramului● Bugetul de stat (prin Ministerul Sănătăţii şi Familiei)– Cheltuieli materiale şi servicii necesare realizării subprogramului– Cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare, în limita bugetului aprobat, în condiţiile legii– Cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora.● Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate– Medicamente specifice terapiei antidrogSUBPROGRAMUL 1.6 HEMATOLOGIE ŞI SECURITATE TRANSFUZIONALăObiective● Asigurarea unei securitati transfuzionale maximeAsigurarea transfuziilor sanguine; Formarea de personal specializat în domeniul Medicinii Transfuzionale; Stocarea corespunzătoare şi transportul adecvat al sângelui şi produselor sanguine; Reorganizarea structurilor specializate; Standardizarea sistemului informaţional în domeniul Medicinii Transfuzionale; întărirea rolului cercetării medicale în domeniul transfuziei sanguine.● Recrutarea de donatori benevoli şi neremunerati şi menţinerea lorDezvoltarea unei strategii naţionale pentru recrutarea donatorilor; Dezvoltarea marketingului donarii voluntare de sânge; Crearea unui sistem economic de sustinere a donarii de sânge.● Realizarea autosuficientei în sânge, produse derivate labile şi stabile de sângeCreşterea numărului de unităţi de sânge donate (5-6% din populaţia tarii); Definirea politicii de fractionare a plasmei congelate; Integrarea în reglementările naţionale privind transfuzia, a reglementărilor din Uniunea Europeană.Activităţi● Asigurarea securităţii transfuzionale maximeColecta de sânge şi prepararea produselor sanguine labile; Controlul imunohematologic, biologic şi bacteriologic al sângelui; Stocarea şi transportul sângelui şi produselor sanguine derivate; Distribuţia sângelui şi produselor sanguine; Educaţia/formarea continua pentru asigurarea profesionalismului personalului implicat în activitatea de transfuzie sanguina; Informatizarea reţelei de transfuzie.● Acţiuni pentru recrutarea de donatori benevoli şi neremunerati şi menţinerea lor ca donatori permanenţi● Realizarea autosuficientei în sânge, produse labile şi stabile de sângeEvaluarea necesarului de sânge şi derivate sanguine; Diminuarea utilizării acestor produse în serviciile medicale; Alegerea unei strategii de fractionare a plasmei congelate.Indicatori de evaluareIndicatori de rezultateNumăr donatori permanenţi – cel puţin 85% din total donatoriUtilizarea de produse sanguine labile – 75 – 80% faţă de sangele totalAcoperirea necesarului de produse sanguine labile – 90%, iar albumina şi factorii antihemofilici (rezultaţi din fractionare) 10 – 15%Indicatori fiziciNumăr donari/unităţi recoltate şi testate pe an – 400.000Număr donatori/1000 locuitori – 20Indicatori de eficientaCost mediu/unitate de sânge recoltata şi testata – 1.600.000 leiNatura cheltuielilorBugetul de stat:Cheltuieli materiale şi serviciiCheltuieli de capital, în cadrul bugetului aprobat Ministerului Sănătăţii şi Familiei +
Anexa 3/22. PROGRAM DE PREVENIRE ŞI CONTROL AL BOLILOR NETRANSMISIBILEInstituţia coordonatoare a programului: Ministerul Sănătăţii şi Familiei prin Direcţia generală de asistenţa medicală şi programeSUBPROGRAM 2.1 PREVENIREA ŞI COMBATEREA BOLILOR CARDIOVASCULAREObiectiveÎmbunătăţirea stării de sănătate a bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare, combaterea insuficienţei cardiace, prevenirea complicatiilor majore.ActivităţiStudiu populational prin screening pentru ponderea valorilor hipertensiunii arteriale în populaţia-ţinta din municipiile Bucureşti, Craiova, Cluj-Napoca, Iaşi, Timiş, Tg. Mures; intervenţii de chirurgie cardiovasculara şi cardiologie interventionala, de electrofiziologie şi stimulatoare cardiace; Registrul naţional de bolnavi cardiaci operaţi; Registrul naţional de cardiologie interventionala; asigurarea în spital a medicamentelor şi materialelor sanitare specifice chirurgiei cardiovasculare şi cardiologiei interventionale prin procedee de electrofiziologie şi stimulatoare cardiace.Indicatori de evaluare● Indicatori de rezultat– creşterea incidentei specifice prin hipertensiune arteriala prin depistare activa – 5%– scăderea mortalitatii specifice prin boli cardiovasculare – 650/100.000 de locuitori● Indicatori fizici– numărul studiu populational – 1– număr de campanii de informare, educare şi comunicare (IEC) – 1– numărul de dispozitive implantate – valve 500– numărul de dispozitive implantate – stent 166– numărul de dispozitive implantate – stimulatoare cardiace 171– numărul de bolnavi trataţi– chirurgie cardiovasculara – 2700– cardiologie interventionala – 3100● Indicatori de eficienta– cost mediu/studiu populational – 9 miliarde lei– cost mediu/campanie 1,3 miliarde lei– cost mediu/stimulatoare cardiace 35.000 mii lei– cost mediu/stent 54.250 mii lei– cost mediu/valve 57.750 mii lei– cost mediu/bolnav tratat/an– chirurgie cardiovasculara – 103.704 mii lei– cardiologie interventionala – 38.710 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului– bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei:● cheltuieli materiale şi servicii (dispozitive medicale: stent-uri, valve şi stimulatoare cardiace)● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare, în limita bugetului aprobat, în condiţiile legii● cheltuieli de capital (aparatura medicală şi tehnica de calcul), cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora– bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate:● cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare specifice, inclusiv reactivi pentru efectuarea analizelor pentru bolnavii ce suporta intervenţii chirurgicale cardiovasculare şi de cardiologie interventionalaSUBPROGRAM 2.2 PREVENTIE ŞI CONTROL ÎN PATOLOGIA ONCOLOGICAObiectiveÎmbunătăţirea calităţii vieţii şi creşterea sperantei de viaţa pentru bolnavii de cancer prin diagnosticare în stadii incipiente, 0, I, II, a cazurilor de tumori maligne (col uterin, glanda mamara, prostata şi cancer colo-rectal); tratarea bolnavilor cu afecţiuni oncologice.Activităţi– Screening pentru cancerul de col uterin în judeţele Maramures, Dambovita, Constanta, Gorj, Satu Mare, Tg. Mures, Bihor, municipiul Bucureşti, Dolj, Timiş, Sibiu prin institutele oncologice din Bucureşti şi Cluj Napoca.– Screening pentru cancerul glandei mamare în judeţele Dolj şi Bihor şi prin institutele oncologice din Bucureşti şi Cluj Napoca.– Screening pentru cancerul de prostata în următoarele judeţe Timiş, Dolj, Iaşi şi municipiul Bucureşti, institutele oncologice Bucureşti şi Cluj, Institutul clinic Fundeni– Screening pentru cancerul colo-rectal în judeţele Dolj, Constanta, Iaşi, Mures, Timiş, Cluj şi mun. Bucureşti, Institutul oncologic Cluj, Institutul clinic Fundeni– Asigurarea în spital şi în ambulatoriu a tratamentului specific bolnavilor cu patologie oncologica: chimioterapice, imunomodulatori, hormonoterapie, factor de creştere şi inhibitori de osteoclasteIndicatori de evaluareIndicatori de rezultat:– scăderea mortalitatii specifice la 160/100.000 de locuitori– creşterea ponderii diagnosticarii precoce prin screening – 3%Indicatori fizici:– număr teste screening cancer col – 15.000– număr teste screening cancer mamar – 5.000– număr teste screening cancer colo-rectal – 2.515– număr teste screening cancer prostata – 3.500– număr de bolnavi trataţi pe tip de terapie – 98.297Indicatori de eficienta:– cost mediu/screening cancer col – 350.000 lei– cost mediu/ screening cancer mamar – 385.000 lei– cost mediu/screening cancer colo-rectal – 525.000 lei– cost mediu/screening cancer prostata – 250.000 lei– cost mediu/bolnav tratat/an, pe tipuri de terapie – 17.295 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului– bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei:– cheltuieli materiale şi servicii– cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare, în limita bugetului aprobat, în condiţiile legii– cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora– bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate:– cheltuieli pentru medicamente specifice (citostatice, imunomodulatori, hormoni, factor de creştere, inhibitori de osteoclaste).SUBPROGRAM 2.3 PREVENTIE ŞI DIAGNOSTIC PRECOCE ÎN BOLILE NEUROLOGICEObiective● Reducerea mortalitatii prin AVC (accident vascular cerebral);* Reducerea recurentelor la bolnavii cu AVC (accident vascular cerebral);* Reducerea intensitatii şi a numărului de pusee la bolnavii cu scleroza multipla* Reabilitarea auditiva prin proteze implantabileActivităţi● Monitorizarea pacientilor cu AVC (accident vascular cerebral) şi tratamentul profilactic antitrombotic cu clopidogrel; asigurarea tratamentului cu interferon beta 1a şi beta 1b; reabilitarea auditiva prin proteze implantabile; tratamentul AVC şi sclerozei în plăciIndicatori de evaluare● Indicatori de rezultat:– reducerea procentului de pacienti cu AVC cu recurente – 10%– reducerea invalidării pacientilor cu scleroza în plăci – 20%– reducerea cu 3% a pacientilor cu deficienta totală de auz● Indicatori fizici:– număr de pacienti cu AVC monitorizati – 4.629– număr de dispozitive implantate (implant cohlear) – 9– număr de proteze auditive BAHA implantate – 5– număr de pacienti cu scleroza în plăci trataţi – 400Număr de pacienti trataţi AVC – 10.000● Indicatori de eficienta:– cost mediu/monitorizare AVC – 1.793 mii lei– cost mediu/implant cohlear – 700.000 mii lei– cost mediu/implant BAHA – 140.000 mii lei– cost mediu/pacient tratat de scleroza în plăci – 325.000 mii lei– cost mediu/pacient tratat AVC/an – 10.000 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului– bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei:● cheltuieli materiale şi servicii (reactivi specifici şi proteze implantabile)● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare în limita bugetului aprobat în condiţiile legii● cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora– bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate:● cheltuieli pentru clopidogrel, interferon beta 1a şi beta 1b.SUBPROGRAM 2.4 PREVENTIE ŞI CONTROL ÎN DIABET ŞI ÎN ALTE BOLI DE NUTRITIEObiectiveAsigurarea integrării socio-profesionale a bolnavilor de diabet zaharat şi reducerea numărului cu complicatii cronice. Tratarea bolnavilor cu diabet zaharat tip I şi tip IIActivităţi● Screening pentru identificarea diabetului zaharat tip I şi II, la rudele de gradul I ale pacientilor din evidenta; testarea pentru depistarea precoce a complicatiilor, retinopatii, nefropatii, neuropatii, boli cardiovasculare; automonitorizarea pacientilor din evidenta şi introducerea pompelor de insulina pentru femei gravide şi copii, pe bază de criterii stabilite de comisia de specialitate a Ministerului Sănătăţii şi Familiei; asigurarea medicamentelor (antidiabetice orale şi insulina) şi a materialelor sanitare specifice (seringi pentru formele de insulina care nu au dispozitiv de administrare inclus); organizarea Registrului naţional de diabet.Indicatori de evaluare● Indicatori de rezultat:– creşterea incidentei diabetului zaharat prin depistare activa 2%– scăderea incidentei complicatiilor 5%● Indicatori fizici:– număr persoane testate prin screening pentru factorii de risc: 75.700– număr teste automonitorizare: 1.200.000– număr persoane cu pompe de insulina: 44– număr pacienti cu complicatii monitorizati: 13.300– număr pacienti trataţi – din care:– cu terapie orala şi insulina – 61.363– cu terapie orala – 233.904– cu insulina – 31.756● Indicatori de eficienta:– cost mediu/screening factori de risc – 66.000 lei– cost mediu/pacient cu complicatii monitorizat – 672.000 lei– cost mediu/test automonitorizare – 18.000 lei– cost mediu/pacient cu pompa de insulina – 132.000 mii lei– cost Registru naţional de diabet – 600.000 mii lei– cost mediu/pacient tratat/an – 3.364 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului– bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei:● cheltuieli materiale şi servicii● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare în limita bugetului aprobat în condiţiile legii● cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora– bugetul Fondului de asigurări sociale de sănătate:● cheltuieli pentru medicamente (ADO şi insulina) şi materiale sanitare specifice (seringi pentru formele de insulina care nu au dispozitiv de administrare inclus)SUBPROGRAM 2.5 PROFILAXIE ÎN PATOLOGIA PSIHIATRICA ŞI PSIHOSOCIALAObiective● Scăderea morbiditatii prin boli psihice grave, prin depistare şi tratament precoce● Creşterea ponderii recuperarilor la pacientii cu internare obligatorie* Reintegrarea bolnavilor psihici prin activităţi de terapie ocupationala şi ergoterapieActivităţi● Cursuri de perfecţionare pentru medici, ergoterapeuti, psihologi şi asistenţi medicali● Terapia ocupationala şi ergoterapia* Realizarea Registrului naţional de bolnavi psihici* Asigurarea medicamentelor specifice schizofreniei şi tulburarilor psihice majoreIndicatori de evaluare● Indicatori de rezultat:– procent persoane diagnosticate cu forme subsindromice – 10%– procent pacienti resocializati – 10%● Indicatori fizici:– numărul de persoane care au promovat cursul – 1.300– număr bolnavi incluşi în activităţi de terapie ocupationala şi ergoterapie – 2430– reabilitarea centrelor de ergoterapie– Registrul naţional de bolnavi psihici– Număr bolnavi trataţi – schizofrenie – 1.350– tulburări psihice majore – 1.735● Indicatori de eficienta:– cost mediu/persoana/curs – 2.200 mii lei– cost mediu/bolnav cu terapie ocupationala şi ergoterapie – 3.000 mii lei– cost reabilitare centre de ergoterapie – 4.150.000 mii lei– cost Registru naţional de bolnavi psihici – 1.000.000 mii lei– cost mediu/bolnav/an – 42.139 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului– din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei● cheltuieli materiale şi servicii● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare în limita bugetului aprobat în condiţiile legii● cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora– din bugetul Fondului unic naţional de asigurări de sănătate* cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului schizofreniei şi al tulburarilor psihice majoreSUBPROGRAM 2.6 PREVENTIE ÎN PATOLOGIA NEFROLOGICA ŞI DIALIZAObiective● Precizarea naturii bolii renale prin investigare aprofundata a pacientilor diagnosticati cu nefropatii● Utilizarea tratamentului de substitutie a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienta renala cronicaActivităţi● monitorizarea bolnavilor depistati cu nefropatii prin examene clinice şi paraclinice; realizarea Registrului naţional al bolnavilor cu insuficienta renala (RNBIR); înregistrarea pacientilor în RNBIR; asigurarea în spital a medicamentelor şi a materialelor sanitare specifice hemodializei şi dializei peritonealeIndicatori de evaluare● Indicatori de rezultat:– creşterea cu 30% a ponderii bolnavilor diagnosticati cu insuficienta renala– realizarea Registrului Naţional al bolnavilor cu insuficienţă renala (RNBIR)Indicatori fizici:– numărul de pacienti investigati nefrologic – 3.570– RNBIR– număr de pacienti trataţi – 5.706● Indicatori de eficienta:– cost mediu/pacient investigat nefrologic – 3.325.000 lei– cost RNBIR – 4.123.000 mii lei– cost mediu/pacient tratat/an – 227.850 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului– bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei:● cheltuieli materiale şi servicii● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare în limita bugetului aprobat în condiţiile legii● cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora– bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate:● cheltuieli pentru medicamente şi materiale sanitare specifice necesare hemodializei şi dializei peritonealeSUBPROGRAM 2.7 PREVENTIE ŞI CONTROL AL HEMOFILIEI ŞI TALASEMIEIObiective● Creşterea sperantei de viaţa şi a calităţii vieţii bolnavilor cu hemofilie şi talasemie prin profilaxia şi tratamentul corect al accidentelor hemoragiceActivităţi● Preventia primara a manifestărilor de boala la 2 – 18 ani; prevenirea şi diagnosticarea precoce a complicatiilor infectioase; prevenirea accidentelor hemoragice; asigurarea în spital şi ambulatoriu a medicamentelor specificeIndicatori de evaluare● Indicatori de rezultat:– scăderea numărului de accidente hemoragice la pacienti cu hemofilie – 10%– scăderea numărului artropatiilor invalidante la pacienti cu hemofilie – 10%● Indicatori fizici:– numărul de pacienti investigati pentru hemofilie – 1.000– numărul de examene screening pentru pacienti cu talasemie – 1.500– numărul de pacienti trataţi – hemofilie – 2.165– talasemie – 321Indicatori de eficienta– cost mediu/testare – 1.700 mii lei– cost mediu/pacient tratat/an – 8.045 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului– bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei:● cheltuieli materiale şi servicii● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare, în limita bugetului aprobat, în condiţiile legii● cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora– bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate:● cheltuieli pentru medicamente specifice.SUBPROGRAM 2.8 PREVENTIE ÎN PATOLOGIA ENDOCRINAObiective● Creşterea calităţii vieţii la climacterium şi profilaxia osteoporozei● Scăderea morbiditatii prin gusa datorată carentei de iodActivităţi● Monitorizarea femeilor cu risc pentru osteoporoza; depistarea activa a hipotiroidismului la nou-născuţi; asigurarea în spital şi ambulatoriu a medicamentelor specifice pentru tratamentul osteoporozei şi gusei datorate carentei de iodIndicatori de evaluare● Indicatori de rezultat:– creşterea incidentei specifice a hipotiroidismului prin depistare activa 1%– scăderea incidentei complicatiilor datorate osteoporozei 1%● Indicatori fizici:– numărul de nou-născuţi investigati pentru depistarea hipotiroidismului – 3.800– numărul de examene screening pentru osteoporoza la femei la menopauza – 3.000– număr persoane cu profilaxia gusei prin carenta de iod– 8.000– numărul de pacienti trataţi – cu osteoporoza– 694– cu gusa datorată carentei de iod– 12.622● Indicatori de eficienta:– cost mediu/examen screening nou născuţi – 790.000 lei– cost mediu/examen screening pentru osteoporoza – 670.000 lei– cost mediu/persoana/profilaxie – 100.000 lei– cost mediu/pacient tratat/an – 3.755 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului– bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei:● cheltuieli materiale şi servicii● cheltuieli pentru medicamente specifice pentru profilaxia gusei● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare în limita bugetului aprobat în condiţiile legii● cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora– bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate:● cheltuieli pentru medicamente specifice tratamentului osteoporozei şi gusei datorate carentei de iod.SUBPROGRAM 2.9 PREVENTIE ÎN TRAUMATOLOGIE ŞI ÎN ORTOPEDIEObiective● continuarea Registrului naţional de endoprotezare (RNE)● Reducerea gradului de invaliditate la persoanele operate cu endoprotezare articulara● Recuperarea locomotorie cu cca 80% a bolnavilor cu endoproteze primare● Recuperarea locomotorie cu cca 60% a pacientilor cu endoproteze de revizie● Prevenirea diformitatilor de coloana vertebrala şi a complicatiilor cardiorespiratorii ulterioareActivităţi● Continuarea Registrului naţional de endoprotezare● Monitorizarea pacientilor cu patologie deformanta preexistenta sau dobandita a coloanei vertebrale operate pentru evitarea cronicizarii şi prevenirea insuficienţei cardiorespiratorii● Monitorizarea pacientilor endoprotezati● Asigurarea cu materiale sanitare specifice endoprotezarii articulare primare şi de revizie şi a instrumentatiei segmentare de coloanaIndicatori de evaluare● Indicatori de rezultat:– procentul de recuperare locomotorie la bolnavii cu endoproteza primara – 80%– procentul de recuperare locomotorie la bolnavii cu endoproteza de revizie – 60%● Indicatori fizici:– numărul de pacienti cu implant segmentar de coloana – 308– numărul de bolnavi endoprotezati – 2.571● Indicatori de eficienta:– cost RNE – 2.778.000 mii lei– cost mediu/pacient cu implantare segmentara de coloana – 52.500 mii lei– cost mediu/pacient endoprotezat – 64.177 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului– bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei:● cheltuieli materiale (inclusiv realizarea implantului segmentar de coloana) şi servicii● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare în limita bugetului aprobat în condiţiile legii● cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora– bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate:● cheltuieli materiale sanitare specifice – endoproteze.SUBPROGRAM 2.10 – REABILITAREA SERVICIILOR DE URGENTA PRESPITALICEASCAObiective● Eficientizarea timpului maxim de ajungere la caz la urgente majore.● Monitorizarea şi controlul programelor de sănătate în teritoriuActivităţi– formarea continua a personalului– acţiuni de pregătire pentru intervenţii la dezastre– menţinerea reţelei de comunicaţii– organizarea transportului în cazuri speciale şi cu aeronave– reabilitare fizica aeronave– acţiuni de control efectuate de coordonatorii naţionali de programe de sănătateIndicatori de evaluare● Indicatori de rezultat:– procent de teritoriu acoperit cu telecomunicaţii – 100%● Indicatori fizici:– numărul de persoane format la cursuri pentru pregătire intervenţie la dezastre – 4.000;– numărul de antrenamente de intervenţii la dezastre – 425– transportul în cazuri speciale şi cu aeronave– reabilitare fizica aeronave– număr acţiuni de control efectuate de coordonatorii naţionali de programe de sănătate● Indicatori de eficienta:– cost/persoana/curs – 500.000 lei;– cost mediu/antrenament – 8.000.000 lei– cost dispecerate pentru telecomunicaţii – 4,0 miliarde lei– cost transport în cazuri speciale şi cu aeronave – 1,5 miliarde lei– cost reabilitare fizica aeronave – 4,5 miliarde lei– cost estimativ acţiuni de control efectuate de coordonatorii naţionali de programe de sănătate – 2,4 miliarde leiNatura cheltuielilor subprogramului (bugetul MSF)● cheltuieli materiale şi servicii● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare în limita bugetului aprobat în condiţiile legii● cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora.SUBPROGRAMUL 2.11 RECUPERARE MEDICALĂ, MEDICINA FIZICA, BALNEOLOGIE ŞI PROTECŢIA VARSTNICULUIObiective● Preventia şi recuperarea medicală a afectiunilor aparatului locomotor● Îmbunătăţirea asistenţei de recuperare pentru afectiunile cu morbiditate crescută în spitalele şi secţiile de recuperare adulti şi copii● Scăderea numărului complicatiilor unor afecţiuni specifice varstnicului şi dispensarizarea grupelor de risc.Activităţi● Reorganizarea serviciilor de recuperare medicală● Ameliorarea bazelor de tratament şi a metodologiei de recuperare în serviciile de copii, adulti şi geriatrie● Amenajări speciale pentru cazurile severe● Screening al grupei de populaţie cu vârsta de 45-60 ani, pentru depistarea dislipidemiilor, afectiunilor cardiovasculare şi a osteoporozei în cadrul lotuluiIndicatori de evaluare● Indicatori de rezultat:– procentul de pacienti cu recuperarea invaliditatii – 25%– reducerea cu 1% a mortalitatii specifice la grupa de vârsta > 65 ani● Indicatori fizici:– numărul de pacienti cu recuperarea invaliditatii – 3530– număr persoane varstnice monitorizate – 2000– ameliorarea bazelor de tratament şi amenajări speciale pentru cazuri severe● Indicatori de eficienta:– cost mediu/pacient recuperat – 650 mii lei– cost mediu/persoana în vârsta, testata şi monitorizata – 400 mii lei– cost ameliorarea bazelor de tratament şi amenajări speciale pentru cazuri severe – 2 miliarde leiNatura cheltuielilor subprogramului (bugetul MSF)● Cheltuieli materiale şi servicii● Cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare în limita bugetului aprobat în condiţiile legii● Cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora.SUBPROGRAM 2.12 TRANSPLANT DE ORGANE ŞI TESUTURIObiective● Preventia complicatiilor fatale la pacientii cu boli cronice, cu sanse de recuperareActivităţi● Transplant de organe şi tesuturi; asigurarea medicamentelor necesareIndicatori de evaluare● Indicatori de rezultat:– procentul de pacienti recuperati/tip de transplant – 100%● Indicatori fizici:– număr de transplanturi efectuate pe tipuri – 10– număr acţiuni diagnosticare şi menţinere donatori – 42– număr transplanturi cornee – 81● Indicatori de eficienta:– cost mediu/tip de transplant – 3,3 miliarde lei– cost mediu/acţiune de diagnosticare şi menţinere donatori – 35500 mii lei– cost mediu/transplant de cornee – 12250 mii leiNatura cheltuielilor subprogramului– bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei:● cheltuieli materiale şi servicii● cheltuieli de personal, inclusiv de deplasare în limita bugetului aprobat în condiţiile legii● cheltuieli de capital, cu aprobarea direcţiei coordonatoare, pe baza justificarii necesităţii acestora– bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate:● cheltuieli cu medicamente şi materiale sanitare specifice pentru transplant.SUBPROGRAM 2.13 TERAPIA DEPENDENTEI DE DROGURIObiective● Reducerea dependentei de droguriActivităţi● Asigurarea medicamentelor specifice tratamentuluiIndicatori de evaluare● Indicatori de eficienta:– cost mediu/tratament specific/an – 1541 mii lei● Indicatori fizici:– numărul de pacienti cu tratament specific – 3700Natura cheltuielilor subprogramului● bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate– cheltuieli pentru medicamente specifice terapiei antidrogSUBPROGRAM 2.14 TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATEObiectiveRezolvarea situaţiei medicale a unor bolnavi care nu pot fi trataţi în ţara; investigaţii de înaltă performanta pentru precizare de diagnostic, tratament medico-chirurgical, transplant de organe şi tesuturi.ActivităţiAsigurarea tratamentului şi a investigatiilor necesare pentru anumite categorii de bolnavi care prezintă afecţiuni ce nu pot fi tratate în ţara.Indicatori de evaluareIndicatori de rezultat:– procent pacienti recuperati 90% din totalul pacientilor incluşi în program. +
Anexa 3/33. PROGRAMUL DE SĂNĂTATE A COPILULUI ŞI FAMILIEIInstituţii coordonatoare ale programului:– Ministerul Sănătăţii şi Familiei – Direcţia de Asistenţa Familială şi Socială– Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti– Unitatea de Management a Programelor de Sănătate a Femeii, Copilului şi Familiei (UMP)I. INTERVENŢII DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII REPRODUCERIIINTERVENŢIA NR. 1CREŞTEREA ACCESULUI LA SERVICII DE SĂNĂTATEA REPRODUCERIIOBIECTIVUL 1CONSOLIDAREA ASISTENŢEI MEDICALE PRIMARE PENTRU FURNIZAREA SERVICIILOR DE SĂNĂTATE A REPRODUCERII ÎN STRÂNSĂ LEGATURA CU SERVICIILE DE SPECIALITATEActivităţi● instruirea şi perfecţionarea personalului medical din asistenţa medicală primara şi de specialitate● îmbunătăţirea comunicării naţional – local – furnizori prin intalniri periodice trimestriale● procurare şi distribuţie de contraceptive● implementarea sistemului informaţional, tipărirea şi distribuţia de fise şi formulare de contraceptie● susţinerea activităţilor cabinetelor de Planificare FamilialăOBIECTIVUL 2PROMOVAREA METODELOR MODERNE DE CONTRACEPTIEActivităţi● campanii de IEC pentru promovarea metodelor moderne de contraceptieINTERVENŢIA NR. 2ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII ŞI EFICIENTEI CONSULTATIEI PRENATALEActivităţi● distribuţia formularelor unice de înregistrare a consultatiilor prenatale şi a carnetului gravidei● instruirea personalului medical pentru folosirea formularelor uniceINTERVENŢIA NR. 3PROFILAXIA ANEMIEI FERIPRIVE LA GRAVIDAActivităţi● procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la gravida● monitorizarea prevalentei anemiei la gravidaINTERVENŢIA NR. 4IDENTIFICAREA PRECOCE A FEMEILOR CU RISC DE AFECŢIUNI MALIGNE GENITO-MAMARE.OBIECTIVUL 1DEPISTAREA ACTIVA PRECOCE A CANCERULUI DE COL UTERINActivităţi● elaborarea metodologiei de depistare a factorilor de risc în neoplasmul genito-mamar● pregătirea teoretică şi practica a medicilor de familie pentru prelevarea probelor● pregătirea citologilor şi citotehnicienilor pentru citirea probelor● procurarea echipamentelor şi materialelor specifice● efectuarea examenului de depistare activa (prelevarea şi fixarea probelor)● transportarea probelor prelevate şi al rezultatelor● citirea şi interpretarea rezultatelor● identificarea şi izolarea infectiei virale cu risc oncogen şi a markerilor tumorali specificiOBIECTIVUL 2DEPISTAREA RISCULUI ONCOGEN PENTRU CANCER DE GLANDA MAMARAActivităţi● elaborarea metodologiei de identificare şi monitorizare a afectiunilor benigne şi maligne ale glandei mamareOBIECTIVUL 3INFORMAREA POPULAŢIEI (IEC)Activităţi● campanii de IEC pentru promovarea depistarii precoce a cancerului genito-mamarINTERVENŢIA NR. 5PROFILAXIA SINDROMULUI DE IZOIMUNIZARE R(H)Activităţi● vaccinarea antiD a populaţiei ţintaINTERVENŢIA NR. 6PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL UNOR AFECŢIUNI CRONICE ALE FEMEIIOBIECTIVUL 1PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL INFERTILITATIIActivităţi● investigarea standardizata a cuplurilor sterile● tratamentul infertilitatii de cupluOBIECTIVUL 2PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL TULBURARILOR LEGATE DE MENOPAUZAActivităţi● investigarea standardizata a femeii la menopauza● tratamentul tulburarilor de menopauzaII. INTERVENŢII DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII COPILULUIINTERVENŢIA NR. 7PREVENIREA ENCEFALOPATIEI CAUZATE DE FENILCETONURIE ŞI HIPOTIROIDISM CONGENITALActivităţi● efectuarea testelor specifice şi tratamentul cazurilor confirmate● luarea în evidenta la nivelul medicului de familieINTERVENŢIA NR. 8PROFILAXIA MALNUTRITIEI LA PREMATURIActivităţi● administrarea laptelui – medicament formula specială pentru prematuriINTERVENŢIA NR. 9PROFILAXIA DISTROFIEI LA SUGAR ŞI COPILOBIECTIVUL 1PROFILAXIA MORBIDITATII INFANTILE DATORATE DISTROFIEI LA COPII 0-1 AN PRIN ADMINISTRAREA DE LAPTE PRAFActivităţi● administrarea de lapte praf sugarilor cu indicaţieOBIECTIVUL 2PROMOVAREA ALAPTARII LA SANActivităţi● campanii de IEC pentru promovarea alaptarii● susţinerea funcţionarii Comitetului Naţional de Promovare a AlaptariiINTERVENŢIA NR. 10PROFILAXIA RAHITISMULUI CARENTIAL AL COPILULUIActivităţi● procurarea şi distribuţia vitaminei DINTERVENŢIA NR. 11SUPRAVEGHEREA STĂRII DE SĂNĂTATE ÎN COLECTIVITĂŢI DE COPII ŞI ADOLESCENTI.Activităţi● asigurarea cu medicamente, materiale sanitare, echipamente specifice a cabinetelor şcolare/studenţeştiINTERVENŢIA NR. 12PROFILAXIA ANEMIEI FERIPRIVE LA COPILActivităţi● procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la copii● monitorizarea prevalentei anemiei la copil● procurare şi administrare de eritropoetine la nou nascutii prematuriINTERVENŢIA NR. 13PREVENIREA APARIŢIEI DEFICIENŢELOR DE DEZVOLTARE NEUROPSIHICA LA COPILActivităţi● dotare echipamente specifice● instruirea personalului medical● identificare copiilor la risc● terapie complexa prin program de reabilitare oferit de echipa multidisciplinaraINTERVENŢIA NR. 14PREVENIREA APARIŢIEI CECITATII ŞI TULBURARILOR DE REFRACTIE LA PREMATURIOBIECTIVUL 1PREVENIREA APARIŢIEI CECITATII LA PREMATURIActivităţi● procurare de echipamente specifice, instrumentar, medicamente şi examinari pentru depistarea riscului de cecitateOBIECTIVUL 2PREVENIREA APARIŢIEI TULBURARILOR DE REFRACTIE LA COPILActivităţi● procurare de echipamente specifice, instrumentar, medicamente şi examinari pentru corectarea tulburarilor de refractie la copilINTERVENŢIA NR. 15PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL UNOR AFECŢIUNI CRONICE ALE COPILULUIOBIECTIVUL 1PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL SINDROMULUI DE DETRESA RESPIRATORIE LA NOU-NĂSCUŢIOBIECTIVUL 2PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL ASTMULUI BRONSIC LA COPILOBIECTIVUL 3PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL HEPATITEI B ŞI C LA COPILOBIECTIVUL 4PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL DIAREEI CRONICE ŞI SINDROMULUI DE MALABSORBTIE LA COPILOBIECTIVUL 5PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL MUCOVISCIDOZEI LA COPILOBIECTIVUL 6PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL HEMOFILIEI LA COPILOBIECTIVUL 7PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL EPILEPSIEI LA COPILOBIECTIVUL 8PROFILAXIA ŞI TRATAMENTUL IMUNODEFICIENTELOR PRIMARE UMORALE LA COPILActivităţi● profilaxie şi administrare de tratament specificIII. INTERVENŢII DE PROMOVARE A SĂNĂTĂŢII REPRODUCERII ŞI COPILULUIINTERVENŢIA NR. 16ORGANIZAREA UNEI REŢELE DE CENTRE DE DIAGNOSTIC PRE- ŞI POST-NATALOBIECTIVUL 1ORGANIZAREA UNEI REŢELE DE CENTRE DE DIAGNOSTIC PRE- ŞI POST-NATALActivităţi● definirea principiilor şi normelor regionalizarii diagnosticului pre- şi post-natal● organizarea structurilor regionale de diagnostic pre- şi post-natal● dotarea cu echipament specific şi desfăşurarea de activităţi specifice de testare● definirea principiilor şi normelor regionalizarii diagnosticului geneticOBIECTIVUL 2DEPISTAREA PRECOCE A SINDROAMELOR GENETICEActivităţi● organizarea structurilor regionale de genetica medicală● dotarea cu echipament specific şi desfăşurarea de activităţi specifice de testareINTERVENŢIA NR. 17REABILITAREA ŞI REORGANIZAREA ASISTENŢEI MEDICALE SPITALICEŞTI DE OBSTETRICA-GINECOLOGIE ŞI NEONATALEOBIECTIVUL 1REGIONALIZAREA ASISTENŢEI NEONATALEActivităţi● evaluarea situaţiei şi necesarului● costuri locale legate de programul Matrom şi RoNeoNat● dotarea cu echipament specific furnizat de partea elvetiana● instruirea personalului medical mediu şi superior de către partea elvetiana● refacerea infrastructurii în unităţile de obstetrica-ginecologie din România● dotare cu echipamente conform gradului de ierarhizare a unităţilor de obstetrica-ginecologie din RomâniaOBIECTIVUL 2EXTINDEREA SISTEMULUI "ROOMING-ÎN" ÎN MATERNITATIActivităţi● costuri locale legate de extinderea sistemului "rooming-în"● dotarea cu echipament specific● instruirea personalului medical mediu şi superiorINTERVENŢIA NR. 18PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII FEMEII ŞI COPILULUI LA NIVEL COMUNITAROBIECTIVUL 1DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE ASISTENŢA MEDICALĂ COMUNITARAActivităţi● formare de formatori● instruirea asistentului medical comunitar în zonele pilot● implementarea sistemului de asistenţa medicală comunitara în zonele pilotOBIECTIVUL 2DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE MEDIATORI SANITARI COMUNITARI DIN CADRUL COMUNITĂŢILOR DE RROMIActivităţi● formarea de mediatori sanitari din cadrul comunităţilor de rromi● implementarea sistemului de mediatori sanitari comunitari în zonele pilotOBIECTIVUL 3PREVENIREA ŞI MANAGEMENTUL VIOLENŢEI IMPOTRIVA FEMEII ŞI COPILULUIActivităţi● înfiinţarea şi susţinerea de centre pilot pentru prevenirea violenţei împotriva femeii şi copiluluiOBIECTIVUL 4CAMPANII DE PREVENIREA ŞI MANAGEMENTUL VIOLENŢEI IMPOTRIVA FEMEII ŞI COPILULUIActivităţi● campanii de IEC împotriva violenţei asupra femeii şi copiluluiINTERVENŢIA NR. 19UNITATEA DE COORDONARE A PROGRAMULUI DE SĂNĂTATE A COPILULUI ŞI FAMILIEI.Activităţi:● susţinerea funcţionarii Unităţii de Management● susţinerea managementului PN3 la nivelul judeţelor● susţinerea Comisiilor Judeţene pentru Sănătatea Copilului şi Familiei Indicatori de evaluare a programului
| Indicatori eficienta: | |
| Cost mediu/Intervenţie de promovarea sănătăţii copilului (mii lei) |
46.944.000 |
| Cost mediu/Intervenţie de promovare a sănătăţii reproducerii (mii lei) |
18.038.300 |
| Cost mediu/Campanie de informare, educare şi comunicare (IEC) (mii lei) |
1.456.853 |
| Indicatori fizici | |
| Număr intervenţii de promovarea sănătăţii copilului | 9 |
| Număr de intervenţii de promovare a sănătăţii reproducerii | 10 |
| Număr de campanii informare, educare şi comunicare (IEC) | 4 |
| Indicatori de rezultate (%) | |
| Scăderea mortalitatii infantile la 1000 născuţi vii | 18 |
| Scăderea mortalitatii materne prin avort la 1000 născuţi vii |
16 |
+
Anexa 4NORMA METODOLOGICĂprivind finanţarea, raportarea şi controlul indicatorilor specificiprevăzuţi în programele, respectiv subprogramele de sănătate în anul 2003I. Finanţarea programelor, respectiv subprogramelor de sănătate1. Ministerul Sănătăţii şi Familiei proiectează, implementeaza, coordonează şi finanţează programe, respectiv subprograme de sănătate, în scopul realizării politicii de sănătate publică.2. Institutele medicale sau alte unităţi sanitare desemnate de Ministerul Sănătăţii şi Familiei pot coordona şi finanta subprograme sau acţiuni de sănătate.3. Ministerul Sănătăţii şi Familiei poate contracta, în sistem direct, cu unităţile din coordonarea sau de sub autoritatea sa, realizarea unor studii şi activităţi de formare a personalului medical, campanii de informare, educare, comunicare (IEC) şi alte activităţi aferente programelor de sănătate.4. Sumele alocate pentru subprogramele de sănătate se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor sanitare, se aproba odată cu acestea şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite. Ordonatorii secundari şi terţiari evidenţiază sumele alocate pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare atât în plan cat şi în execuţie.5. Din sumele aprobate în bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei pentru finanţarea programelor, respectiv subprogramelor de sănătate se pot efectua cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi servicii şi cheltuieli de capital, cu respectarea prevederilor legale, avându-se în vedere următoarele precizări:a) în sumele prevăzute la subprogramele care se executa prin unităţi finanţate integral de la bugetul de stat de la titlul 20 "Cheltuieli materiale şi servicii" se cuprind medicamente şi materiale sanitare, materiale şi prestări servicii cu caracter funcţional, obiecte de inventar şi de mica valoare sau scurta durata şi echipament, reparaţii curente, reparaţii capitale, cărţi şi publicaţii, alte cheltuieli.Cheltuielile de întreţinere şi gospodărire ale unităţilor sanitare sunt incluse în "Programul comunitar de sănătate publică".Cheltuielile pentru inspecţiile sanitare de stat sunt cuprinse în "Programul comunitar de sănătate publică" şi "Programul de sănătate a copilului şi familiei".b) Sumele aferente procurării vaccinurilor prin licitaţie la nivel naţional sunt cuprinse în "Programul comunitar de sănătate publică" subprogramul "Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile", în bugetele Institutului de Sănătate Publică Bucureşti şi Institutului de Pneumoftiziologie "Prof. dr. Marius Nasta" (pentru vaccinul BCG).c) Sumele necesare efectuării unor teste de diagnostic care nu pot fi făcute în laboratoarele obişnuite şi a testelor de confirmare a diagnosticului pentru care Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" Bucureşti este furnizor unic, sunt prevăzute în bugetele direcţiilor teritoriale de sănătate publică şi se utilizează pe bază de contract încheiat între acestea şi institut.d) Laptele praf ce se acordă gratuit în cadrul programului "Sănătatea copilului şi familiei" se achiziţionează şi se distribuie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuita de lapte praf pentru copiii cu varste cuprinse între 0-12 luni, publicată în Monitorul Oficial nr. 341/27.06.2001 şi Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului administraţiei publice nr. 449/410/2001 de aprobare a Normelor metodologice privind acordarea gratuita de lapte praf pentru copiii cu varste cuprinse între 0-12 luni.e) Finanţarea subprogramelor de sănătate de la titlul 20 "Cheltuieli materiale şi servicii" se face, lunar, pe total titlu, pe baza cererilor justificate ale ordonatorilor de credite, în raport cu gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi în limita bugetului aprobat.f) Finanţarea subprogramelor de sănătate de la titlul 38 "Transferuri" se face, lunar, pe baza cererilor justificate ale ordonatorilor de credite şi în limita bugetului aprobat.g) Din sumele aprobate subprogramelor de sănătate la titlul 38 "Transferuri" art. 40 alin. 44 "Programe de sănătate", realizate prin unităţile sanitare finanţate integral din venituri proprii, conform legii, se asigura cheltuielile de personal pentru personalul angajat cu contract individual pe durata determinata cu norma întreaga sau cu fracţiune de norma, în condiţiile legii, cheltuielile materiale şi servicii de capital (cu aprobarea direcţiei coordonatoare), cu obligaţia utilizării sumelor respective numai pentru realizarea activităţilor subprogramelor de sănătate pentru care au fost alocate şi pentru care acestea sunt responsabile. Ocuparea posturilor se face cu aprobarea direcţiei de sănătate publică sau Ministerului Sănătăţii şi Familiei, după caz.6. În cadrul subprogramului "Reabilitarea serviciilor de urgenta prespitaliceasca" se cuprind şi cheltuielile aferente organizării transportului în cazuri speciale şi cu aeronave, cu aprobarea Direcţiei generale de asistenţa medicală şi programe.7. În cadrul "Programului de sănătate a copilului şi familiei", pentru prevenirea intarzierilor în dezvoltarea neuropsihica a copiilor diagnosticati cu fenilcetonurie, a malnutritiei la copiii prematuri, a profilaxiei diareei cronice, a malnutritiei şi profilaxiei rahitismului, unităţile sanitare prin care se derulează aceste intervenţii/obiective, pot achizitiona, în condiţiile respectării reglementărilor privind achiziţiile publice, tipurile adecvate de lapte praf, respectiv: lapte fără fenilalanina, lapte fără lactoza, lapte destinat copiilor prematuri.8. a) Sumele aferente contractelor de achiziţii publice prin licitaţie la nivel naţional a medicamentelor şi materialelor sanitare specifice, necesare subprogramelor de sănătate, încheiate şi derulate de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate, precum şi cele aferente subprogramelor pentru care nu se organizează astfel de licitaţii alocarea făcându-se pe bază de contracte distincte încheiate între casele de asigurări de sănătate şi unităţile sanitare, se evidenţiază în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate la capitolul 62.16 "Servicii medicale şi medicamente" titlul 20 "Cheltuieli materiale şi servicii" art. 25 "Cheltuieli materiale şi prestări servicii cu caracter medical", în cadrul bugetului aprobat.b) Sumele alocate sunt destinate asigurării, în spital şi în ambulatoriu, a unor medicamente şi materiale sanitare specifice unor boli cu consecinţe grave asupra stării de sănătate a populaţiei.c) Sumele aferente fiecărui subprogram sunt stabilite de casele de asigurări de sănătate în funcţie de numărul de bolnavi şi costul mediu pe bolnav şi sunt cuprinse în contractele încheiate, distinct, cu unităţile prestatoare de servicii medicale implicate, prevăzute în anexa nr. 2 la ordin.d) Sumele destinate finanţării subprogramelor de sănătate cuprinse în contracte vor fi defalcate pentru procurarea medicamentelor sau materialelor sanitare ce se acordă în spital şi respectiv în ambulatoriu, de către casele de asigurări de sănătate în colaborare cu coordonatorii locali de programe de sănătate.e) Medicamentele ce se acordă în ambulatoriu în cadrul subprogramelor de sănătate se asigura prin farmaciile aparţinând unităţilor sanitare prin care se derulează subprogramul.f) Unitatea prestatoare de servicii medicale prezintă caselor de asigurări de sănătate, în primele 5 zile ale lunii în curs, decontul pentru luna precedenta cuprinzând numărul de bolnavi trataţi, costul mediu pe bolnav, sumele achitate, conform copiei ordinului de plată (cu ştampila trezoreriei) cu care s-a achitat contravaloarea facturii pentru medicamentele şi/sau materialele sanitare specifice aprovizionate pentru luna precedenta, precum şi cererea justificativă însoţită de copia de pe factura emisă de furnizor pentru medicamentele şi/sau materialele specifice aprovizionate pentru luna în curs.g) Casele de asigurări de sănătate vor analiza indicatorii prezentaţi în decont şi gradul de utilizare a resurselor puse la dispoziţie anterior şi vor deconta, în limita sumei prevăzute în contract, în termen de 5 zile de la primire, contravaloarea facturii prezentate în copie de unitatea prestatoare de servicii medicale pentru medicamentele şi/sau materialele specifice aprovizionate pentru luna curenta în cadrul subprogramelor de sănătate.h) Neprezentarea documentelor prevăzute la lit. f) de către unităţile prestatoare de servicii medicale atrage după sine sistarea finanţării.i) Nerespectarea clauzelor contractuale, în sensul utilizării fondurilor pentru alte destinaţii sau neraportarea indicatorilor stabiliţi, atrage după sine rezilierea contractului respectiv.j) Situaţiile prevăzute la lit. h) şi i) vor fi aduse la cunoştinţa Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi Ministerului Sănătăţii şi Familiei de către organele constatatoare, în termen de 48 de ore de la data constatării.9. Sursele de finanţare a programelor, respectiv subprogramelor de sănătate pot fi completate, potrivit legii, cu donaţii şi sponsorizări.II. Raportarea indicatorilor din subprogramele de sănătate şi responsabilităţile specifice în derularea acestora10. a) Indicatorii fizici şi de eficienta prevăzuţi în subprogramele de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei se monitorizează pe baza evidentei tehnico-operative conduse la nivelul unităţilor sanitare, al direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Indicatorii se transmit direcţiilor coordonatoare de programe din Ministerul Sănătăţii şi Familiei (pe formularele de raportare elaborate de acestea) pentru centralizare, analiza şi luare de măsuri şi vor sta la baza raportarilor trimestriale şi anuale efectuate de acestea pe formularele anexa la Situaţia financiară. Indicatorii de rezultat se vor raporta anual, direcţiilor coordonatoare din minister pentru analiza şi centralizare şi vor sta la baza stabilirii indicatorilor de rezultat pe total program.b) Raportarea indicatorilor fizici şi de eficienta prevăzuţi în subprograme se face trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual pentru indicatorii de rezultat, de către coordonatorii locali de programe, utilizându-se modalităţile de raportare (suport de hârtie, magnetic, etc.) convenite cu direcţiile coordonatoare din minister.c) Indicatorii fizici şi de eficienta corespunzatori subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se transmit caselor de asigurări de sănătate şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în vederea analizei acestora.d) Casele de asigurări de sănătate transmit Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lunar, trimestrial (cumulat de la începutul anului) şi anual, până la data de 15 a lunii următoare pentru care se face raportarea, sumele alocate de acestea pentru fiecare subprogram de sănătate, sumele utilizate de către unităţile prestatoare de servicii medicale care derulează aceste subprograme precum şi indicatorii fizici (în baza evidentei nominale) şi de eficienta, conform anexei nr. 3 la prezentul ordin.11. Costul mediu/indicator fizic se calculează ca raport între suma cheltuită pentru acţiunea respectiva şi numărul de indicatori fizici realizaţi. În cazul în care, au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici sau au fost efectuate cheltuieli de capital acestea vor fi evidentiate distinct, indicandu-se costul pe fiecare acţiune sau aparat. Costul mediu/bolnav tratat şi costul mediu/cura (tip de terapie, şedinţa, intervenţie) se calculează ca raport între suma utilizata şi numărul de bolnavi trataţi, respectiv numărul de cure realizate (tip terapie, şedinţa, intervenţie).12. La finele anului, nivelul costurilor medii realizate va sta la baza unor analize comparative atât cu nivelul indicatorilor prevăzut a se realiza cat şi cu cel realizat pe unităţi.13. Unităţile sanitare care derulează subprograme de sănătate au obligaţia de a raporta, până la data de 10 a lunii următoare încheierii trimestrului, direcţiilor de sănătate publică sau Ministerului Sănătăţii şi Familiei, după caz, indicatorii fizici şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora. După centralizare, direcţiile de sănătate publică îi remit direcţiilor coordonatoare de programe din Ministerul Sănătăţii şi Familiei, până la data de 20 a primei luni din trimestrul următor şi până la 31 ianuarie 2004, pentru indicatorii ce se raportează anual.14. În termen de 15 zile de la primirea datelor anuale, direcţiile coordonatoare de programe din Ministerul Sănătăţii şi Familiei centralizează şi analizează indicatorii raportati, pe judeţe, stabilind nivelul indicatorilor de rezultate, pe total program.15. Rezultatele analizelor însoţite, după caz, de propuneri de imbunatatire a activităţilor de elaborare, finanţare şi raportare a indicatorilor prevăzuţi în programele de sănătate vor fi prezentate conducerii Ministerului Sănătăţii şi Familiei până la finele lunii februarie 2004.16. a) Unităţile prestatoare de servicii medicale care derulează subprograme de sănătate finanţate de casele de asigurări de sănătate transmit acestora raportări lunare, trimestriale (cumulat de la începutul anului) şi anuale, privind sumele utilizate pe fiecare subprogram precum şi indicatorii realizaţi, conform prevederilor pct. 8 lit. f). Indicatorii prevăzuţi în anexa nr. 3 la ordin se raportează până la data de 10 a lunii următoare perioadei pentru care se face raportarea.b) Unităţile prestatoare de servicii medicale care derulează subprograme de sănătate au obligaţia organizării evidentei nominale (sau pe cod numeric personal) a bolnavilor care beneficiază de medicamente sau materiale specifice prescrise în cadrul subprogramelor. Aceasta evidenta va fi pusă la dispoziţia caselor de asigurări de sănătate, lunar, până la data de 10 a lunii următoare încheierii perioadei pentru care se face raportarea.17. Lunar, direcţiile de specialitate din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate care au repartizate sarcini privind programele de sănătate, analizează pe fiecare subprogram în parte şi pe judeţe sumele alocate şi gradul de utilizare a fondurilor la nivelul unităţilor prestatoare de servicii medicale, precum şi indicatorii fizici şi de eficienta realizaţi.18. Responsabilităţile specifice în derularea programelor de sănătate sunt:a) Ministerul Sănătăţii şi Familiei, prin Direcţia generală a bugetului, asigura fondurile pentru finanţarea programelor, respectiv subprogramelor de la bugetul de stat.b) Coordonatorii naţionali şi direcţiile de sănătate publică, în calitate de coordonatori locali, răspund de utilizarea fondurilor alocate pentru desfăşurarea programelor, respectiv subprogramelor de sănătate, organizarea activităţilor specifice prin compartimentele de specialitate şi instituţiile cu rol în realizarea subprogramului, raportarea, analiza şi controlul indicatorilor fizici, de eficienta şi de rezultate.c) Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate răspund de asigurarea, urmărirea şi controlul utilizării fondurilor alocate pentru derularea programelor de sănătate, monitorizarea, controlul şi analiza indicatorilor fizici şi de eficienta.d) Medicii din cadrul unităţilor sanitare cu responsabilităţi în realizarea subprogramului, în calitate de coordonatori locali:– răspund de utilizarea fondurilor primite pentru efectuarea cheltuielilor;– dispun măsurile necesare aplicării metodologiei de program în vederea asigurării îndeplinirii obiectivelor prevăzute;– răspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfăşurare a activităţilor medicale din cadrul subprogramului de sănătate;– răspund de raportarea la timp a datelor către direcţiile de sănătate publică şi casele de asigurări de sănătate;– evalueaza impactul asupra stării de sănătate a populaţiei cuprinsă în subprogramele de sănătate.e) Contabilul şef (directorul economic) al unităţii sanitare răspunde de modul de organizare a contabilităţii, a evidentelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea legilor în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate direcţiilor de sănătate publică şi caselor de asigurări de sănătate.III. Controlul raportarii indicatorilor prevăzuţi în programele, respectiv subprogramele de sănătate19. Indicatorii prevăzuţi în programele aprobate prin bugetul de stat sunt supuşi controlului ce se efectuează de către organele abilitate.20. Controlul raportarii indicatorilor din subprogramele de sănătate se realizează astfel:a) Pentru subprogramele de sănătate finanţate din bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei, controlul raportarii indicatorilor va fi efectuat, trimestrial, de către coordonatorii locali, respectiv direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti pentru instituţiile sanitare care derulează subprograme şi de către coordonatorii naţionali, direcţiile coordonatoare din minister, prin sondaj.b) Pentru subprogramele de sănătate finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate controlul raportarii indicatorilor va fi efectuat de către casele de asigurări de sănătate, trimestrial, la unităţile prestatoare de servicii medicale care derulează aceste subprograme.21. Controlul indicatorilor din subprogramele de sănătate va urmări, în principal, următoarele:a) încadrarea în bugetul aprobat precum şi măsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite şi au servit la realizarea obiectivelor propuse în programul sau subprogramul de sănătate respectiv;b) respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea subprogramelor de sănătate;c) realitatea indicatorilor raportati;d) acuratetea şi validitatea datelor colectate;e) eventuale obstacole sau disfunctionalitati în derularea programului sau subprogramului de sănătate.22. În urma fiecărui control se va întocmi un raport care va fi discutat cu persoanele responsabile în derularea subprogramelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfunctionalitati, urmând ca, în termen de 30 de zile, să se stabilească rezultatele finale ale controlului. În cazul în care, direcţia de sănătate publică sau casa de asigurări de sănătate, după caz, identifica probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare direcţiilor coordonatoare din Ministerul Sănătăţii şi Familiei sau Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.Pentru anul 2003, controlul anual se va efectua până la data de 15 februarie 2004.─────────────
