ORDIN nr. 2.530 din 31 octombrie 2007

privind aprobarea programelor pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă – educatoare, învăţători, profesori, Limba şi literatura turcă – institutori, profesori, Limba şi literatura rusă maternă – profesori, Limba şi literatura germană – educatoare, învăţători, profesori



În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă Programa de Limba şi literatura slovacă pentru educatoare, specifică pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura slovacă pentru învăţători, specifică pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura slovacă pentru profesori, specifică pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura turcă pentru institutori, specifică pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura turcă pentru profesori, specifică pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura rusă maternă pentru profesori, specifică pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura germană maternă pentru educatoare, specifică pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura germană maternă pentru învăţători, specifică pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar, Programa de Limba şi literatura germană maternă pentru profesori, specifică pentru ocuparea posturilor didactice vacante în învăţământul preuniversitar. + 
Articolul 2Programele prevăzute la art. 1 sunt cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 3Programele aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu anul şcolar 2007-2008. + 
Articolul 4Direcţia generală management învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Direcţia generală managementul resurselor umane, inspectoratele şcolare, unităţile/secţiile de învăţământ preşcolar cu predare în limba slovacă, germană maternă, unităţile/secţiile de învăţământ gimnazial şi liceal cu limba de predare slovacă, germană maternă, unităţile/secţiile de învăţământ gimnazial şi liceal în care se studiază limba turcă sau limba rusă maternă duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.Ministrul educaţiei,cercetării şi tineretului,Cristian Mihai AdomniţeiBucureşti, 31 octombrie 2007.Nr. 2.530. + 
AnexăPROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR VACANTEEDUCATOARELIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂNotă de prezentarePrograma pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar la Limba şi literatura slovacă se adresează educatoarelor. Programa este corelată cu planul de învăţământ şi curriculumul naţional. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra- şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative. De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psihopedagogice specifice vârstei copiilor, teme care vizează activitatea extracuriculară şi activităţile de consiliere şi orientare.I. LIMBA SLOVACĂ1. Elemente de fonetică şi fonologie. Sistemul vocalic, consonantic.2. Morfologie. Părţile de vorbire flexibile şi neflexibile.3. Probleme de punctuaţie şi ortografie.II. LITERATURA SLOVACĂ1. Lirica romantică: A. Sladkovic: Marina, J. Botto: Smrt' Janosikova, S. Chalupka: Mor ho!, J. Kral: Zakliata panna vo Vahu a divny Janko.2. Lirica realismului slovac: P.O.Hviezdoslav: Hajnikova zena.3. Proza realismului slovac: J.G.Tajovsky: Na chlieb, B.S.Timrava: Tapakovci4. Lirica lui I. Krasko: Otcova rol'a.5. Proza scurtă a lui J. Jesensky: Medicina.6. Literatura slovacă din România: P. Bujtar: Lesni muzikanti, D.M.Anoca: Knizka pre prvakov.Bibliografie1. E. Pauliny, J.Ruzicka, J Stolc – Slovenska gramatika. SPN. Bratislava, 1968.2. SAV – Pravidla slovenskeho pravopisu.3. Slovensky jazyk, ucebnice pre V., VI., VII. rocnik, EDP, Bucureşti,1993.4. Slovensky jazyk, ucebnica pre VIII. rocnik, EDP, Bucureşti 1995.5. SAV – Morfologia, Bratislava, 1998.6. Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.7. Ucebnice pre V.-XII. rocnik, EDP, Bucureşti, 1995.III. METODICĂA. Competenţe psihopedagogice:– înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan;– prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice;– realizarea sistemelor, corelaţiilor dintre conţinuturile asimilate;– asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale;– înţelegerea genezei psihicului copilului.B. Conţinuturi metodice:1. învăţământul preşcolar (cerinţe);2. rolul materialului didactic în activităţi;3. jocuri didactice în activitatea de educare a limbajului;4. activităţi artistice şi lucru manual;5. caracteristicile psihopedagogice ale copiilor având vârsta de 3-6 ani;6. demersuri metodice referitoare la educarea limbajului oral, citit şi scris;7. tipuri de evaluare în învăţământul preşcolar;8. activităţi recreative şi de relaxare în activitatea de educaţie a copilului preşcolar.Bibliografie1. E. Sch. Kolumbus (traducere şi adaptare Magdalena Dumitrana) – Didactica preşcolară, Bucureşti, 1998.2. H. Barbu, A. Mateiaş, E. Rafailă, E. Popescu, F. Şerban – Pedagogie preşcolară, Didactica, Bucureşti, 1997.3. Magdalena Dumitrana – Educarea limbajului în învăţământul preşcolar, Bucureşti, 1999.4. A. Ilica, G. Kelemen – Metodica activităţilor instructiv-educative – Ed. U. A.V. Arad, 2004.5. A. Ilica, J. Cozma, V. Preda, E. Soriţeu, G. Kelemen – Didactica învăţământului preşcolar – Ed. U.A.V. Arad, 2005.IV. LITERATURA PENTRU COPII1. L'udova slovesnost' – hadanky, riekanky, recnovanky, vycitanky.2. Poezia pre deti: K. Bendova: Cacky – hracky, L'.Podjavorinska: Cincin, E. Cepcekova: Zrkadielko, D. Hevier: Basnicka ti pomoze.3. L'udove rozpravky fantasticke: Popoluska, Tri kozliatka, Sol' nad zlato, Tri stromy, Cervena ciapocka.4. L'udove rozpravky realisticke: O troch grosoch.5. Numele rozpravky: H.C.Andersen: Dievcatko so zapalkami, O skaredom kacatku.6. Tuzba l'udi po pravde a spravodlivosti v rozpravkach.7. Pribehy zo zivota deti: B. Nemcova: Babicka, M.Jancova: Rozpravky starej matere, I. Creangă: Amintiri din copilărie.8. Zobrazenie sveta v bajach a rozpravkach: L'. Podjavorinska: Cakanka.9. Literatura pre deti v tvorbe slovenskych autorov zijucich v Rumunsku: P. Bujtar: Lesni muzikanti, D.M.Anoca: Kde bolo, tam bolo.Bibliografie1. Sliacky, O. Dejiny slovenskej literatury pre deti a mladez do roku 1945, Mlade leta, Bratislava, 1990.2. Jurcikova, E. Krpciar, J. Literatura pre 5. rocnik ZS, SPN, Bratislava, 1991.3. Harpan, M. Teoria literatury, Bratislava, 1994.PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTEÎNVĂŢĂTORILIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂNotă de prezentarePrograma pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice vacante în învăţământul preuniversitar la limba şi literatura slovacă şi literatura pentru copii se adresează absolvenţilor de şcoală pedagogică cu limba de predare slovacă. A fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învăţământ şi curriculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra- şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative. De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psihopedagogice specifice diferitelor vârste, teme care vizează activitatea extracuriculară şi activităţile de consiliere şi orientare.Competenţele pentru profesia de cadru didacticCompetenţele de bază ale cadrului didactic cerute la examenul de ocupare a locurilor vacante derivă din obiectivele şi conţinutul învăţământului, precum şi din rolurile – funcţiile cadrului didactic. Acestea sunt:– comunicativitatea;– învăţarea;– conducerea – analiza;– organizarea – îndrumarea – dirijarea – evaluarea – decizia;– cunoaşterea elevului, copilului.ELEMENTE DE LIMBĂ SLOVACĂ1. Ortografia şi punctuaţia -Pravopis a rozdelovacie znamienkaPismo a pismena. Pravopisne principy, pisanie i-i, y-y. u, e, o pisanie dvojhlasok. Rozdelovacie znamienka.2. Lexicul – Nauka o slovnej zasobeSlovo. Slovna zasoba. Zakladny slovny fond. Masa slovnej zasoby. Obohacovanie slovnej zasoby. Rozvoj slovnej zasoby. Synonyma, homonyma, antonyma. Spisovne a nespisovne slova.3. Noţiuni de fonetică – HlaskoslovieHlaska, litera, pismeno. Rozdelenie hlasok. Slovo, slabika, hlaska.4. Morfologie – TvaroslovieOhybne druhy. Neohybne slovne druhy.Podstatne mena: druh, rod, cislo, pad, uloha vo vete. Pravopis.Pridavne mena: druh, zhoda, uloha vo vete.Zamena: druhy. Pravopis.Cislovky: vyznam a rozdelenie. Pravopis.Slovesa: vyznam, slovesny sposob. Osoba, cislo, cas. Pravopis.Prislovky: rozdelenie.Predlozky: jednoduche a zlozene, vokalizovanie. Pravopis.Spojky: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Pravopis.5. Sintaxa – SyntaxVeta. Suvetie. Druhy viet. Jednoducha veta. Zakladne vetne cleny: podmet a prisudok, predmet a privlastok.Bibliografie – Pouzita literatura1. E. Pauliny, J.Ruzicka, J.Stolc – Slovenska gramatika. SPN. Bratislava, 1968.2. SAV – Pravidla slovenskeho pravopisu.3. Slovensky jazyk, ucebnice pre V., VI., VII. rocnik, EDP, Bucureşti, 1993.4. Slovensky jazyk, ucebnica pre VIII. rocnik, EDP, Bucureşti, 1995.5. SAV – Morfologia, Bratislava, 1998.6. Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.LITERATURA SLOVACĂ – SLOVENSKA LITERATURA1. Creaţie orală – L'udova slovesna tvorbaVznik, rozsirovanie a jej charakter. L'udova piesen. L'udova epika. Rozpravka. Povest'. L'udova balada.2. Literatura slovacă din perioada romantismului – Sturovska literatura1. L'udovit Stur – Spevy a piesne.2. Samo Chalupka – Mor ho!3. Andrej Sladkovic – Marina4. Jan Botto – Smrt' Janosikova3. Postromantismul şi realismul – Od romantizmu k realizmu1. G.K.Z.Laskomersky – Lipovianska masa2. P.O. Hviezdoslav – Cyklus letorosty: Co davam, davam z uprimnosti duseMna kedy's zvadzal svet, mi hovoriacKrvave sonetyHajnikova zena3. Bozena Slancikova Timrava – Tapakovci4. Jozef Gregor Tajovsky – Statky – zmatky4. Literatura modernă – Moderna literatura1. Ivan Krasko – Moje piesne (Nox et solitudo)Otcova rol'a (Verse)5. Literatura interbelică – Medzivojnova literatura1. Martin Razus – Marosko2. Jozef Ciger Hronsky – Jozef Mak3. L'udo Ondrejov – Zbojnicka mladost'4. Marghita Figuli – Tri gastanove kone6. Literatura postbelică – Povojnova literatura1. Jan Kostra – Peniaztek2. Milan Rufus – Vyjdi z lesa a klcuj zem7. Literatura scriitorilor slovaci din România – Slovenska literatura na uzemi Rumunska1. Pavel Bujtar-Aneta2. Ondrej Stefanko-Rodokmen3. Dagmar Maria Anoca – Knizka pre prvzkov, Kde bolo, tam bolo.LITERATURA PENTRU COPII – LITERATURA PRE DETIA. Creaţia populară – L'udova slovesnost' -definicia, zanre, inspiracny zdroj pre umelecku literaturu1. L'udove piesne2. L'udove rozpravky, povesti3. Prislovia a porekadla, detske hry, riekanky4. UspavankyRozpravky – pojem, stavba, ustalene zvraty, tematika1. L'udove rozpravky – Slovenske rozpravky2. Numele rozpravky – P. Dobsinsky, M.RufusM.Rufus – Zversovane rozpravky – Pamodaj st'astia lavickaL'. Podjavorinska – Cin – CinJ. Pavlovic – Kuriatko a oblacikJ.C.Hronsky – Smely zajko, Smely zajko v AfrikeMaria Durickova – OrieskyH.C. Andersen – Mala morska pannaBratia Grimmovci – PopoluskaL'ubomir Feldek – Zelena kniha rozpravokB. Povesti: J. Horak -PovestiM. Ferko – JanosikC. Dobrodruzna literatura – Jules Verne – 15 rocny kapitanRozdiel medzi etickou a estetickou strankou rozpravkyMoralny podklad rozpravkyMetodica limbii slovace – Metodika slovenskeho jazykaUlohy vyucovania slovenskeho jazyka v skolach s vyucovacim jazykom slovenskym v Rumunsku. Zlozky slovenskeho jazyka a literatury. Ucebny plan. Ucebne osnovy. Platne ucebnice pre slovensky jazyk. Vyucovaci proces. Druhy ucenia. Vyucovacie metody. Pomocky a ich pouzivanie. Opakovanie. Cvicenie. Druhy cvicenia. Diktaty a druhy diktatov. Skusanie. Druhy skusania a sposoby hodnotenia ziakov.Slohovy vycvik. Reprodukcny sloh. Rozpravanie podl'a obrazkov. Rozpravanie podl'a jedneho obrazu. Produkcny sloh. Recnicke cvicenia. Oprava hovorenych a pisomnych prejavov. Vyucovanie slovenskeho jazyka na skolach s malym poctom ziakov alebo tried. Vplyv rumunciny na slovencinu a odstranovanie vznikajucich nedostatkov.Bibliografie – Pouzita literatura1. V. Betakova – Z.Tarcalova – Didaktika materiskeho jazyka2. Ucebny plan, ucebne osnovy platne v sucasnom skolskom roku3. Ucebnice pre slovensky jazyk4. E.Petlak – Vseobecna didaktika, Bratislava, 20045. Evaluarea în învăţământul primar – Descriptori de performanţăPROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTEPROFESORILIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂNotă de prezentarePrograma pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar la limba şi literatura slovacă se adresează profesorilor absolvenţi de învăţământ superior de lungă durată. A fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învăţământ şi curriculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc.Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei. Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra- şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice, demonstrative.De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psihopedagogice specifice diferitelor vârste, teme care vizează activitatea extracuriculară şi activităţile de consiliere şi orientare.Programa pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate, pentru didactica acesteia.I. COMPETENŢELE PENTRU PROFESIA DE CADRU DIDACTICCompetenţele de bază ale cadrului didactic, cerute la examenul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante în învăţământ, derivă din obiectivele şi conţinutul învăţământului, precum şi din rolurile – funcţiile cadrului didactic. Acestea sunt: comunicativitatea, empatia, învăţarea, conducerea – analiza, diagnoza, prognoză şi proiectare, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea şi decizia, comunicarea fluentă, expresivă, coerentă, cunoaşterea elevului.II. LIMBA ŞI LITERATURA SLOVACĂA. Probleme de limbă1. Elemente de fonetică şi fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. Elemente suprasegmentale.2. Morfologia. Părţile de vorbire flexibile şi neflexibile. Definiţia, clasificarea, categoriile gramaticale, paradigma.3. Sintaxa. Sintaxa propoziţiei şi a frazei. Părţile de propoziţie.4. Probleme de punctuaţie şi ortografie.B. Probleme de literatură1. Importanţa liricii pentru literatura secolului al XIX-lea: J. Kollar: Slavy dcera, Jan Holly: Selanky, Svatopluk.2. Lirica romantică: Andrej Sladkovic, Samo Chalupka, Janko Kral, Jan Botto.3. Importanţa operei lui P.O. Hviezdoslav.4. Eroii prozei lui Martin Kukucin şi Jozef Gregor Tajovsky (Neprebudeny, Do konca, Mamka Postkova).5. Lirica lui Ivan Krasko: Nox et solitudo.6. Proza scurtă a lui Janko Jesensky: Pani Rafikova, Slnecny kupel'.7. Poezia interbelică: J. Smrek, L. Novomesky.8. Tendinţe moderne în proza interbelică: Marghita Figuli, Dobroslav Chrobak, Frantisek Svantner, L'udo Ondrejov.9. Temele prozei slovace în perioada de după 1945: Frantisek Hecko, Vincent Sikula, L. Ballek, Peter Jaros, Rudolf Jasik.10. Poezia slovacă după 1945: Milan Rufus, Miroslav Valek, Buzassy Jan, Stacho Jan, Daniel Hevier.11. L. Stur: personalitatea şi importanţa operei sale în dezvoltarea limbii şi literaturii slovace.C. Bibliografie1. Armaş, Silvia: Slovenske narecie v rumunskom Banate, Nadlak, 1996.2. Armaş, Silvia Niţă, Sucasny slovensky jazyk, Bucureşti, 1971.3. Anoca, Dagmar Maria, Fonetika a fonologia slovenciny, Nadlak, 1998.4. Barborică, Corneliu, Istoria literaturii slovace, Bucureşti, 1999.5. Călin, Gheorghe, Prelegeri de folclor slovac, Bucureşti, 1997; Literatura slovacă, 1995; Poezia secolului al XX-lea, Bucureşti, 1998.6. Oravec, J., Bajzikova, E.: Slovensky sucasny spisovny jazyk. Morfologia, Bratislava, 1988; Syntax, Bratislava.7. Pauliny, E., Slovenska gramatika, Bratislava, 1981.8. Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.9. Pravidla slovenskeho pravopisu, Bratislava, 2001.10. Zilka, T., Poeticky slovnik, Bratislava, 1984.11. Sebova Maruzsova, Katarina, Teoria vyucovania slovenskej literatury, Budapest, 1988.12. Harpan, Michal, Teoria literatury, Bratislava, 1994.13. Mistrik, J., Gramatika slovenciny, SPN, Bratislava, 1994.14. Petlak, Erich – Vseobecna didaktika, Bratislava, 1997.III. METODICĂNotă de prezentareÎn ceea ce priveşte metodica predării limbii slovace, programa urmăreşte împreună cu disciplinele pedagogice perfecţionarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea sporirii eficienţei predării limbii slovace în învăţământul gimnazial şi liceal, contribuind într-o viziune integratoare, alături de cursurile de limbă, literatură şi civilizaţie, la desăvârşirea competenţei lor profesionale.A. Competenţele psihopedagogice:– înţelegerea obiectivelor învăţământului contemporan;– prelucrarea, transformarea, adaptarea conţinuturilor prin aplicarea în situaţii educaţionale specifice;– realizarea sistemelor, corelaţiilor între conţinuturile asimilate;– asimilarea conţinutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale;– înţelegerea genezei psihicului copilului şi tânărului.B. Conţinuturi metodice:– probleme generale ale predării limbii şi literaturii slovace;– obiectivele, finalităţile şi competenţele predării;– metode şi procedee în predarea compartimentelor disciplinei Limba şi literatura slovacă;– tipuri de lecţii;– pregătirea cadrului didactic pentru lecţie;– rolul materialului didactic la lecţii;– evaluarea în procesul de învăţământ;– învăţarea programată (AEL).C. Bibliografie1. Betakova, V., Tarcalova, Z: Didaktika materinskeho jazyka, Bratislava, 1984.2. Sebova – Maruzsova, Katarina: Teoria vyucovania slovenskej literatury, Budapest, 1988.3. Harpan, Michal, Teoria literatury, Bratislava, 1994.4. Anoca, D.M: Observaţii asupra implicaţiilor bilingvismului în procesul instructiv educativ din cadrul şcolilor cu limba de predare slovacă din România: Slovencina moja laska. Conferinţa naţională despre bilingvism, Kriterion, pag. 91-98.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE:INSTITUTORI, PROFESORI DE GIMNAZIU, ABSOLVENŢI AIŞCOLII NORMALE, AI COLEGIILOR UNIVERSITARE PEDAGOGICEDE INSTITUTORI ŞI AI FACULTĂŢILOR DE FILOLOGIE – LIMBAŞI LITERATURA TURCĂObiective de formare:– actualizarea şi aprofundarea cunoştinţelor de specialitate, de metodica specialităţii şi a etosului pedagogic, în acord cu exigenţele reformei învăţământului;– dezvoltarea competenţelor referitoare la aplicarea noului plan de învăţământ, a strategiilor didactice active şi a evaluării performanţelor şcolare individuale şi de grup, la reglarea-autoreglarea activităţii instructiv-educative;– dezvoltarea unor competenţe aprofundate privind abordarea curriculumului şcolar şi analiza logico-funcţională a conţinuturilor învăţării.Competenţe şi specialitate:– de a actualiza, prelucra, esenţializa, ilustra, reprezenta şi dezvolta conţinutul;– de a valoriza valentele formative şi educative ale conţinutului;– de a asimila tehnici de activitate intelectuală, demonstrând capacitatea de comunicare corectă, fluentă şi expresivă;– de a dezvolta conţinuturile şi strategiile de asimilare, promovând învăţarea participativă şi creatoare;– de a valorifica conţinutul disciplinei de examen formând comportamente raportate la valori.Competenţe psihopedagogice şi metodice:– de a asimila conţinutul ştiinţelor educaţiei;– de a-şi însuşi teoria şi metodologia studierii personalităţii copilului;– de a valorifica conţinuturile în contexte educaţionale determinate.METODICA PREDĂRII LIMBII TURCE(titularizare)I. Reforma curriculară în învăţământul primar/gimnazial/liceal1. Conceptul de curriculum2. Finalităţile învăţământului primar/gimnazial/liceal3. Obiectivele ciclurilor curriculare ale învăţământului primar/gimnazial/licealII. Curriculum în limba şi literatura turcă în învăţământul primar/gimnazial/liceal1. Specificul curriculumului de limba turcă în învăţământul primar/gimnazial/liceal2. Receptarea mesajului oral:– strategii de formare a comportamentului;– strategii de formare a câmpului auditiv (propoziţie, cuvânt, silabă, sunet);– forme de activităţi care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat;– modalităţi de operare a relaţiilor semantice în receptarea mesajelor orale (sinonimie, antonimie, omonimie).3. Exprimarea orală:– strategii de formare a comportamentului de emiţător;– comportamentele comunicării dialogate; adaptarea la particularităţile interlocutorului: comunicare prin imagini;– metode şi mijloace de învăţământ folosite în dezvoltarea exprimării orale.4. Receptarea mesajului scris:– strategiile învăţării citirii şi scrierii la clasa I:* metode de învăţare a citirii şi scrierii la clasa I;* specificul utilizării mijloacelor de învăţământ în lecţiile de limba turcă la clasa I;– modalităţi de tratare diferenţiată a elevilor în procesul de învăţare a citirii şi scrierii;– tipuri de activităţi de învăţare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale mesajului scris şi la dezvoltarea exprimării scrise:a) textul narativ: … * structura operei literare/rezumatul/povestirea* personajul literar/portretul literar* dialogul/monologul* descrierea* demonstraţia şi argumentaţiab) textul liric: … * specificul abordării textului liric în învăţământul primar/gimnazial/licealc) textul nonliterar: … * specificul abordării textului nonliterar în învăţământul primar/gimnazial/liceal.5. Organizarea textului scris în funcţie de scopul redactării:– planul iniţial al compunerii, părţile unei compuneri etc.– contexte de realizare:* scrierea funcţională* scrierea imaginativă* scrierea despre textul literar* biletul, scrisoarea, eseul* tipurile de compuneri* povestirea, rezumatul.6. Particularităţile însuşirii normelor limbii literare7. Modalităţi de integrare a elementelor de construcţie a comunicării în cadrul lecţiilor de limba turcăIII. Evaluarea – activitatea de măsurare, de interpretare a datelor şi de adoptare a deciziilor educaţionale* Rolul standardelor curriculare de performanţă. Realizarea evaluării nivelului de pregătire a elevilor în funcţie de standardele curriculare de performanţă.LIMBA TURCĂI. Limbă şi comunicare* Funcţiile limbajului* Stilurile funcţionale ale limbii turce* Comunicarea orală şi scrisăII. Fonetică şi fonologie* Noţiuni generale* Principiile ortografiei limbii turce* Aspecte funcţionale. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe. Accentul* Particularităţi fonetice ale limbii turce* Abateri de la normă şi corectarea lorIII. Lexicologie şi semantică* Noţiuni generale* Semantica: omonimia, relaţii semantice între cuvinte, sinonimia, antonimia* Mijloace de îmbogăţire a vocabularului limbii turce (interne şi externe)IV. MorfologieNoţiuni generaleSubstantivul (felul, numărul, declinarea, funcţiile sintactice, izafetul).Adjectivul. Felul adjectivului. Gradele de comparaţie. Locul adjectivului în raport cu cuvântul determinat. Izafetul realizat cu acordul adjectivului.Pronumele. Felurile pronumelui. Declinarea. Funcţiile sintactice ale pronumelui.Verbul. Modurile şi timpurile verbului. Verbe tranzitive şi intranzitive. Aspecte verbale: afirmativă, negativă, posibilitativă, imposibilitativă. Diateza (activă, pasivă, reflexivă, factitivă, a reciprocităţii). Verbe formate prin derivare şi compunere. Verbe compuse. Locuţiuni verbale.Participiile şi gerunziileAdverbul. Clasificarea semantică a adverbelor. Funcţiile sintactice ale adverbelor.Postpoziţiile şi numele postpoziţionale.Conjuncţia coordonatoare (copulativă, disjunctivă, adversativă, conclusivă).Sintaxa şi topica propoziţiei.Mijloace de exprimare a relaţiilor sintactice în limba turcă (juxtapunerea, joncţiunea, acordul, intonaţia).Părţile de propoziţie (simple şi compuse).LITERATURACompetenţe specifice:Candidaţii trebuie să aibă competenţele:– de a comenta scene din opere, fragmente lirice date;– de a realiza eseuri structurate pornind de la fragmente date (lirice, epice, dramatice);– de a realiza un eseu despre un personaj literar, în legătură cu o scenă semnificativă sau cu o imagine simbol;– de argumentare a unei opinii referitoare la un personaj, la o operă literară;– de a aplica normele limbii literare în contexte variate;– de a explica apartenenţa unui text la un stil funcţional;– de a argumenta apartenenţa unui text la un gen literar;– de a demonstra apartenenţa unui text la o specie literară.Literatura turcă:Proza:* Mehmet Seyda "Aci – Tatli Gunler"* Sadri Ertem "Bacayi Indir, Bacayi Kaldir"* Omer Seifettin "Forsa"* R. N. Guntekin "Calikuşu""Yaprak Dokumu"* Halit Ziya Uşakligil "Mai Yali"Poezie:* M. E. Yurdakul "Sakin Kesme"* Ahmet Tufan Şenturk "Barişa Ozlem"8 Yusuf Ziya Ortac "Kiş"* Faruk Nafiz Camlibel "Deniz""Coban Cesmesi"* Orhon Seyfi Orhon "Peri Kizi ile Coban Hikayesi"* Namik Kemal "Cenk Turkusu"* Fazil Husnu Daglarca "Soyle Sevda Icinde Turkumuzu"* Yunus Emre "Şol Cennetin Irmaklari"* Yahya Kemal Beyatli "Gecmiş Yaz"Dramaturgie:* "Hacivat Ile Karagoz"* Ibrahim Şinasi "Sair Evlenmesi"1) Literatura turcă preislamică; particularităţi formale şi de conţinut, genuri predilecte.2) Structuri arhaice în epopeea oguză Dede Korkut Kitabi.3) Personalitatea literară a lui Mahmut Kaşgarî; importanţa operei Divânii Lugât-it-Turk.4) Kutadgu Bilig de Yusuf Hâs Hâcip şi cartea sa de învăţătură, în context islamic.5) Direcţii de evoluţie şi particularităţi ale literaturii devoţionale de orientare sufită.6) Ahmed Yesevî şi poemele sale misionare.7) Yunus Emre, fondatorul literaturii anatoliene de expresie turcă.8) Kaygusuz Abdâl. Mevlid-ul lui Suleymân Celebî şi semnificaţia sa pentru literatura de factură religioasă din Turcia.9) Hatâyî şi Pîr Sultan Abdâl – exponenţi ai curentului Bektâşî-Alevî.10) Fuzulî – exponent emblematic al culturii otomane din secolul al XVI-lea.11) Bâkî şi viziunea sa artistică, în contextul literaturii clasice otomane.12) Personalitatea literară a lui Nâbî; trăsăturile distinctive ale poeziei sale.13) Nedîm, reprezentant emblematic al "epocii lalelei".14) Tanzimat-ul şi semnificaţia sa în istoria social-politică şi literară a Turciei.15) Semnificaţia literară şi extraliterară a activităţii lui Namik Kemal.16) Orientarea literară Millî Edebiyat şi exponenţii săi.17) Reşat Nuri Guntekin în conştiinţa literară a Turciei moderne; ponderea romanului de tip popular în ansamblul operei sale.18) Halide Edip Adivar – personalitate exemplară, reformatoare a mentalităţii sociale în anii cruciali ai Republicii.19) Drama înstrăinării şi a inadaptabilităţii în opera romanescă a lui Yakup Kadri Karaosmanoglu.20) Opera lui Sabahattin Ali Sait Faik – maestru al prozei scurte.21) Orhan Pamuk şi romanul turc contemporan – direcţii şi perspective.BibliografieAhmed-i Yesevi, Dîvân-i Hikmet'ten Secmeler, Ankara, 1991.Aktaş, Şerif, Yakup Kadri Karaosmanoglu, Ankara, 1987.Arzik, Nimet, Anthologie de la poesie turque, Xle-XXe siecles, Paris, 1968.Baubec, Agiemin, Geafer Baubec, Deniz-Kamer, Turk Dili Metinleri Antolojisi, Bucureşti, 1993.*** Dede Korkut Kitabi (ed.: Suat Hisarci), Istanbul, 1962.*** Dede Korkut. Povestiri (traducere, adaptare, prefaţă, notă asupra ediţiei şi glosar; în colaborare cu Nermin Yusuf), Bucureşti, Paideia, 2002.Demirel, Hamide, The Poet Fuzulî, Ankara, 1991.Dinescu-Szekely, Viorica, Antologie de texte literare turceşti (secolul al XX-lea), Bucureşti, 1974.Dinescu-Szekely, Viorica, Romanul turc (perioada modernă), Bucureşti, 1978.Dino, Guzine, La genese du român turc au XIX siecle, Paris, 1973.Emin, Birol, Reşat Nuri Guntekin, Ankara, 1989.Encinun, Inci, Halide Edip Adivar, Ankara, 1986.Gokpinarli, Abdulbâki (ed.), Turk Tasavvuf Şiiri Antolojisi, Istanbul, 1972.Inalcik, Halil, Imperiul Otoman: epoca clasică, 1300-1600, Bucureşti, 1993.Kabakli, Ahmet, Turk Edebiyati, I-III, Istanbul, 1973 (ed. a III-a).Kocaturk, Vasfi Mahir, Turk Edebiyati Tarihi, Ankara, 1964.Koprulu, Mehmed Fuad, Turk Edebiyati Tarihi, Istanbul, 1981.Munteanu, Luminiţa, Literatura turcă de inspiraţie sufită, Bucureşti, 2001.Munteanu, Luminiţa, Grigore, George, Călăuza dervişului. Din mistica islamică, Bucureşti, 2001.*** Philologiae Turcicae Fundamenta, II, Wiesbaden, 1960.[Yunus Emre] Yunus Emre Divâni, Ankara, 1989.Yunus Emre, Guldeste – poemele iubirii, Bucureşti, 1991NOTĂ:Ceea ce este scris cu caractere italice este specific învăţământului gimnazial.PROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ MATERNĂProfesoriNotă de prezentarePrograma pentru ocuparea posturilor vacante în învăţământ la limba şi literatura rusă maternă se adresează profesorilor absolvenţi de învăţământ superior de lungă durată. A fost revizuită cu scopul corelării ei cu planul-cadru de învăţământ şi curriculumul naţional, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învăţământului românesc.Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât şi în cea a bibliografiei.Programa de faţă reprezintă în mod echilibrat conţinutul ştiinţific actualizat, teme intra- şi interdisciplinare, aspecte teoretice şi aplicative, practice şi demonstrative.De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialităţii cu cerinţele psihopedagogice specifice diferitelor vârste; teme care vizează activitatea extracuriculară şi activitatea de consiliere şi orientare.Programa pentru examenul de ocupare a posturilor vacante în învăţământ cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate şi pentru didactica acesteia.LIMBA ŞI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ1. Programa la limba rusăConţinuturi. Elemente de dialectologie cu referire specială la graiurile ruşilor lipoveni din România. Fonetică şi fonologie. Sistemul fonetic şi fonologic al limbii ruse. Lexicologie şi semantică: cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemie. Tipuri de sensuri lexicale. Metode şi procedee moderne de analiză a sensului. Sinonime, antonime, omonime. Lexicul rus ca sistem deschis (fond original şi elemente de împrumut; neologisme, arhaisme; vocabularul în plan teritorial şi social). Frazeologie: criterii de clasificare. Echivalenţe, echivalenţe parţiale, nonechivalenţe frazeologice ruso-române. Morfosintaxa: criterii de clasificare a părţilor de vorbire. Categoriile gramaticale şi lexico-gramaticale ale substantivului. Criterii de delimitare a claselor de adjective. Particularităţile formelor scurte ale adjectivelor. Gradele de comparaţie sintetice şi analitice. Speciile de pronume: criterii de clasificare. Clasele numeralului. Paradigmatica verbului: timpuri, moduri, diateze, persoane. Aspectul verbal şi modalităţile acţiunii. Posibilităţi de a le echivala în limba română. Verbe de mişcare unidirecţionale şi pluridirecţionale, prefixate şi neprefixate. Participiu şi gerunziu ca forme verbale. Clasificarea adverbului. Clasele de cuvinte auxiliare. Structura propoziţiei: monomembre şi bimembre. Exprimarea relaţiilor temporale, spaţiale, instrumentale, condiţionale, concesive, cauzale, finale, constitutive, atributive etc. Structura frazei. Joncţiunea în frază. Principii de clasificare a frazei. Coordonare şi subordonare în frază. Fraze indivizibile şi vizibile.BibliografieChirilă F., Ivanov A., Olteanu T., Probleme de dialectologie. Graiuri ruseşti-lipoveneşti din România, EUB, 1993.Izarenkov, D.I., Bessojuznoe sloznoe predlozenie, Moscova, 1990.Akimova, P.I., Novoie v sintaksise sovremennogo russkogo jazyka, Moscova 1990.Fomina, N.I., Sovremennyj russikij jazyk. Leksikologija, ed. a 3-1, Moscova, 1990.Elemente de gramatică confruntativă a limbilor rusă şi română. Redactori resp.: Ecaterina Fodor, S. Vaimberg, Bucureşti, TUB, 1983, 1985.Evseev Ivan (coordonator), Limba rusă contemporană, Bucureşti, 1982.Pedestraşu, Anatol, Limba rusă contemporană. Sintaxa propoziţiei, EUB, 1994.Chirilă Feodor, Limba rusă contemporană. Sintaxa frazei, EUB, 1997.2. Programa la literatura rusăConţinuturi. Repere în literatura rusă a secolului al XIX-lea. Efervescenţa prozei realiste. Diversificarea romanului rus din punct de vedere tematic, tipologic şi al structurii ca specie literară. Romancieri de rezonanţă universală: I. S. Turgheniev, F. M. Dostoevski, L. N. Tolstoi, A. P. Cehov. Creaţie poetică: A. S. Puşkin, N. A. Nekrasov, F. I. Tiutcev. Dramaturgie: N. V. Gogol, A. N. Ostrovski.Repere în literatură rusă a secolului al XX-lea. Evoluţia şi transformarea discursului literar. Discursul liric: A. A. Blok, Anna Ahmatova, Marina Ţvetaeva, S. A. Esenin, A. T. Tvardovski, N. Rubţov. Discursul narativ: M. Gorki, Ivan Bunin, M. A. Bulgakov, M. A. Şolohov, F. M. Şukşin, V. G. Rasputin, V. Nabokov, A. Soljeniţin. Discursul dramatic: M. Gorki, A. N. Arbuzov, A. V. Vampilov.Folclorul şi tradiţiile ruşilor lipoveni.Bibliografie: *)Bibliografia de la punctul 2 se găseşte în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 861 din 17 decembrie 2007, pag. 8 (a se vedea imaginea asociată).3. Programa la didactica limbii ruse materneNotă de prezentareÎn ceea ce priveşte metodica predării limbii ruse (materne), programa urmăreşte, împreună cu disciplinele pedagogice, perfecţionarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea sporirii eficienţei predării limbii ruse în învăţământul gimnazial, contribuie într-o viziune integratoare, alături de cursurile de limbă, literatură şi civilizaţie, la desăvârşirea competenţei lor profesionale.Conţinuturi. Obiectivele învăţării limbii ruse conform curriculumului naţional actual. Formarea competenţelor de receptare a mesajului oral şi de exprimare orală; formarea competenţelor de receptare a mesajului scris şi de exprimare în scris. Achiziţii în domeniul elementelor de construcţie a comunicării: fonetică şi ortografie; lexic; gramatică. Tehnici de transmitere şi fixare a cunoştinţelor de limbă. Formarea şi dezvoltarea creativităţii la lecţiile de limba rusă. Valenţele formative ale jocurilor didactice. Elemente de cultură şi civilizaţie; achiziţii în domeniul valorilor şi atitudinilor. Tehnici de evaluare. Planul de lecţie-cadru de activitate didactică.Organizarea activităţilor extraşcolare; cercuri de lectură, de vorbire, de traducere, de însuşire şi studiere a obiceiurilor specifice ruşilor lipoveni, de muzică etc.PROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ ŞI DIDACTICADISCIPLINEI PENTRU CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE APOSTURILOR ŞI A CATEDRELOR DIDACTICE VACANTE DINÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR– ÎNVĂŢĂMÂNTUL ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE –– EDUCATORI/EDUCATOARE –LIMBA GERMANĂI. NOTĂ DE FUNDAMENTAREConform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, posturile şi catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului organizează concursul naţional pentru ocuparea posturilor şi catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.Programa de concurs pentru postul de educator/ educatoare are drept scop corelarea şi actualizarea conţinutului didacticii specialităţii cu noile achiziţii din pedagogie, psihologie şi didactică, în vederea ocupării posturilor vacante cu cadre didactice care să răspundă standardului ocupaţional specific.Standarde profesionale pentru predarea în învăţământul preprimar:1. Educatoarea cunoaşte particularităţile de vârstă, individuale şi ale grupului de apartenenţă ale copiilor şi le valorifică în proiectarea, organizarea procesului de predare-învăţare-evaluare.2. Educatoarea are o temeinică pregătire profesională: cunoaşte şi utilizează conţinutul activităţilor predate în perspectivă curriculară şi didactica acestora; dovedeşte aptitudini necesare predării tuturor activităţilor.3. Educatoarea creează în grupul de copii un climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranţă, dorinţă de învăţare.4. Educatoarea utilizează, creează resurse materiale şi implică resursele umane în activitatea sa (colegi, părinţi, membri ai comunităţii locale).5. Educatoarea realizează demersul didactic în aşa fel încât toţi copiii şi fiecare în parte să îşi dezvolte propriile capacităţi, înclinaţii, aptitudini.6. Educatoarea face legături intra-, inter- şi transdisciplinare, promovând aplicarea lor în contexte reale.7. Educatoarea foloseşte strategii de evaluare care motivează şi stimulează copiii în învăţare, îi ajută să se cunoască, să se autoevalueze, încurajând progresul fiecărui copil.8. Educatoarea colaborează cu membrii comunităţii şcolare şi cu familiile copiilor pentru atingerea obiectivelor educaţionale.9. Educatoarea îşi analizează critic-constructiv experienţa în vederea ameliorării activităţii viitoare.10. Educatoarea arată prin tot ceea ce face că respectă şi răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a copiilor, promovând un sistem de valori culturale, morale şi civice.Educatorii/Educatoarele care predau în grădiniţele cu limbă de predare germană, pe lângă demonstrarea cunoştinţelor, deprinderilor şi aptitudinilor de specialitate şi de metodica specialităţii în limba maternă, sunt evaluaţi/evaluate şi la limba şi literatura germană şi didactica disciplinei. În cadrul acestor activităţi se urmăreşte, în primul rând, evaluarea concepţiei didactice, a modalităţilor concrete prin care educatoarea îi pune pe copii în situaţii concrete de învăţare, conducându-i la formarea de capacităţi şi competenţe prevăzute de programă, iar cunoştinţele concrete de limbă şi literatură germană sunt evaluate integrat cu didactica disciplinei.II. COMPETENŢE VIZATEPrograma vizează atingerea următoarelor competenţe:– aplicarea programei şcolare de limba germană, ţinând seama de specificul şi de necesităţile copiilor;– cunoaşterea materialelor auxiliare existente, în vederea selectării celor mai potrivite;– stăpânirea cunoştinţelor metodice necesare proiectării, desfăşurării şi evaluării activităţilor didactice;– crearea unor situaţii de învăţare, pornind de la texte adecvate particularităţilor de vârstă ale copiilor;– aplicarea normelor limbii literare în orice activitate de comunicare;– alegerea şi aplicarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare potrivite particularităţilor de vârstă ale copiilor;– utilizarea strategiilor interactive, participative, menite să motiveze copiii;– realizarea unui demers didactic flexibil, în funcţie de reacţiile/nevoile copiilor la un moment dat;– utilizarea unor forme de management al clasei, în funcţie de tipul de activitate proiectat;– selectarea diverselor metode şi procedee de lucru pe grupe, în perechi şi individual;– asigurarea unui mediu educativ propice cultivării încrederii, acceptării, toleranţei, corectitudinii, exprimării libere;– promovarea autonomiei, interacţiunii şi posibilităţii de a lua decizii individuale sau de grup;– valorificarea valenţelor formative ale cunoştinţelor în activităţile şcolare şi extraşcolare;– demonstrarea creativităţii în utilizarea multifuncţională a resurselor materiale existente.III. DOMENII DE COMPETENŢĂ1. Curriculum şi proiectare didactică1.1. Documente de lucru ale educatoarei:– Programa de limba germană în grădiniţă;– Metodologia de aplicare a Programei de limba germană în grădiniţă;– scrisori metodice pentru aplicarea programei;– fişa psihopedagogică a copilului.1.2. Documente de proiectare didactică:– planificare calendaristică;– proiectare pe unităţi de învăţare.1.3. Rolul educatoarei în predarea-învăţarea limbii germane în unităţile şi secţiile cu predare în limba germană;– Particularităţi ale învăţării limbii germane în unităţile şi secţiile cu predare în limba germană;– Metode şi procedee folosite pentru evitarea şi înlăturarea greşelilor de pronunţie, de limbă şi de sens.2. Didactica povestirii2.1. Metode de învăţare a povestirii în limba germană2.2. Abordarea textului literar – îndrumarea copiilor spre înţelegerea, analiza şi interpretarea unui text2.2.1. Specificul abordării textului narativ – rezumatul, povestirea, identificarea pasajelor descriptive şi dialogate dintr-un text narativ2.2.2. Specificul abordării textului liric – poezia, versul, strofa2.3. Abordarea textului nonliterar – îndrumarea copiilor pentru înţelegerea textului funcţional3. Didactica limbii germane3.1. Particularităţile însuşirii normelor limbii literare în grădiniţă3.2. Strategii de învăţare şi aplicare a noţiunilor elementare de fonetică şi vocabular3.3. Abordarea noţiunilor de limbă germană potrivit principiului concentric3.4. Modalităţi de integrare a elementelor de construcţie a comunicării în cadrul activităţilor specifice4. Didactica receptării şi producerii textelor orale (comunicarea orală)4.1. Strategii de învăţare şi exersare a ascultării active4.2. Strategii de formare a câmpului auditiv (propoziţie, cuvânt, silabă, sunet)4.3. Activităţi de învăţare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat4.4. Comunicare verbală, nonverbală, paraverbală4.5. Strategii de formare a comportamentului de emiţător4.6. Componentele comunicării dialogate – adaptarea la particularităţile interlocutorului4.7. Metode şi procedee, activităţi de învăţare folosite în dezvoltarea exprimării orale4.8. Soluţii de prevenire şi depăşire a blocajelor în comunicare5. Managementul grupei5.1. Forme de realizare a obiectivelor activităţilor didactice organizate frontal, pe grupe, individual5.2. Rolul materialelor şi al mijloacelor de învăţământ în cadrul activităţilor desfăşurate6. Conţinuturi – InhalteLITERATUR1. Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung2. Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.3. Klassik: Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.4. Romantik: Lebensgefuhl, Menschenbild und Kunstauffassung anhand eines Werkes.5. Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.6. Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente.7. Roman, Novelle, Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes8. Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur GegenwartVerbindliche Werke/Autoren: G.E. Lessing: Nathan der Weise, J.W. Goethe: Faust I; Faust II în Auszugen, G. Buchner, B. Brecht (Drama), Fr. DurrenmattErwartungen:Die Kandidaten sollen folgende Fahigkeiten/Fertigkeiten vorweisen konnen:– Selbststandigen Umgang mit poetischen und nicht poetischen Texten (Bearbeiten, Erklaren, Analysieren, Herstellen von Zusammenhangen etc.)– Stellungnahme zu aktuellen Themen der Gesellschaft beziehen, sowie Verbindungen herstellen zu literarischen Werken– Transfer von Kenntnissen vornehmen (z. B. Gattungsspezifische Merkmale der gelesenen Werkformen zu identifizieren und auf neue Texte zu ubertragen, Problematik eines Werkes auf die Gegenwart zu beziehen etc.)– Verfassen von literarischen und freien ErorterungenEmpfohlene Sekundarliteratur:Frenzel, H.A. und E.: Daten deutscher Dichtung. Chronologischer Abriss der deutschen Literaturgeschichte, Bd. 1 Von den Anfangen bis zum Jungen Deutschland; Bd. 2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch Verlag GmbH, Munchen, 1981 (oder neuere Ausgaben)Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1994Bantel, Otto/Schafer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur, Cornelsen/Hirschgraben, 1990/14.AuflageSPRACHE1. Phonetik und Orthoepie– Die wichtigsten Ausspracheregeln– Lange und kurze, dunkle und helle Vokale– Stimmhafte und stimmlose Konsonanten– Wortbetonung, Wortton, Redeton2. Wortschatz– Ableitung und Zusammensetzung– Synonyme, Homonyme, Antonyme– Wortfamilie und Wortfeld– Redensarten und Redewendungen3. Morphologiea) Die beugbaren Wortarten … – Das Verb: Einteilung nach der Selbststandigkeit, dem Sinn, der Rektion, dem Subjekt, der Bildung, der Konjugation; Zeiten und Zeitformen, Bildung und Verwendung der Zeitformen, Modus, Rolle im Satz– Das Substantiv, der Artikel: Arten der Substantive, naturliches und grammatisches Geschlecht, Plural und Pluralbildung, Kasus/Deklination, Rolle im Satz– Das Adjektiv: Gebrauch und Rolle im Satz, Deklination, Komparation– Das Pronomen: Arten, Deklination, Rolle im Satz– Das Numerale: Arten, Rolle im Satzb) Die unbeugbaren Wortarten … – Das Adverb: Untergruppen, Bildung, Rolle im Satz– Die Praposition: Rektion– Die Konjunktion: Arten– Die Interjektion: Sinn, Funktion4. Syntaxa) Der Satz: Struktur, Wortfolge; Einteilung nach: Selbststandigkeit, Inhalt, Aufbau … b) Die Satzglieder und Satzgliedteile … c) Satzverbindungen und Satzgefuge … d) Nebensatze: Inhalt, Form, Stellung, Grad … e) Besondere Satzformen: Ellipse, Schaltsatz … 5. Orthographie und Interpunktion (neue deutsche Rechtschreibung)Empfohlene Fachliteratur:Duden: Die Grammatik, 1984 Die deutsche Rechtschreibung, 1996 (oder neuere Ausgaben).Helbig, Buscha – Deutsches Ubungsbuch, VEB Verlag Enzyklopadie, 1979.Gregor – Chiriţă, Gertrud – Laut – und Klanggestalt des Deutschen, EDP, 1975.Karl – Marx – Universitat Leipzig, Herder Institut: Ubungen zu Schwerpunkten der deutschen Grammatik, 1986.METHODIKEDUCATORI/EDUCATOARE1. Das Konzept der integrierten Beschaftigungen; Vorteile und Nachteile2. Die Beobachtung (Methode und Beschaftigungstyp)3. Die Bildbesprechung; das Besprechen eines Bilderbuchs; methodische Aufbereitung4. Der Umgang mit Geschichten und Marchen5. Medieneinsatz6. Das freie Spiel im Kindergarten- Vorteile und Grenzen7. Die Gedachtnisubung; Vorteile und NachteileBei der Behandlung aller Themen wird erwartet, dass der Kandidat/ die Kandidatin seine/ ihre Erfahrung und Kreativitat zur Geltung bringt.Fachliteratur:Fuchs – Strattmann, Gisela (Koord.) – Handreichung fur Erzieherinnen, Hora Verlag, Sibiu 2000.Publikationen des Zentrums fur Lehrerfortbildung, MediaschKaminski, Diethelm: Lernideen mit Bildern, Verlag fur Deutsch, Munchen 1994.Kaminski, Diethelm: Bildergeschichten. Aufgaben und Ubungen, GI, Munchen 1987.Kaminski, Diethelm: Literarische Texte în der Unterrichtspraxis. Eine Beispielsammlung, GI, Munchen 1984Laveau, Inge/ Nicolas, Gerd/ Sprenger, Margret: Bild als Sprechanlass, Werbeanzeigen, GI Munchen,1988.Maar, Michael/Maar, Paul: Bild und Text. Literarische Texte im Unterricht, GI Munchen, 1988.Dommel, H. / Lehners, Uwe.: Lieder und Musik im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, 2000, Munchen, 1994.Frankenberg, Barbara/Fuhr, Lisa: Visuelle Medien im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, Goethe-Institut, Erprobungsfassung, Munchen, 1997.Brandi, Marie-Luise: Video im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 13, Langenscheidt, Munchen, 1997.Appeltauer, Ernst: Grundlagen des Erst- und Fremdsprachenerwerbs, Fernstudieneinheit 15, Langenscheidt, Munchen, 1997.Schwerdtfeger, Inge: Gruppenarbeit und innere Differenzierung, Fernstudieneinheit 29, Langenscheidt, Munchen, 2001.Luger, Heinz-Helmut: Routinin und Rituale în der Alltagskommunikation, Fernstudieneinheit 6, Langenscheidt, Munchen, 1993.Muller, Bernd-Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994.PROGRAMA DE LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ ŞI DIDACTICADISCIPLINEI PENTRU CONCURSUL NAŢIONAL DE OCUPARE APOSTURILOR ŞI A CATEDRELOR DIDACTICE VACANTE DINÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR– ÎNVĂŢĂMÂNTUL ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE –– ÎNVĂŢĂTORI / ÎNVĂŢĂTOARE –LIMBA GERMANĂI. NOTĂ DE FUNDAMENTAREConform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, posturile şi catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului organizează concursul naţional pentru ocuparea posturilor şi catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.Programa de concurs pentru postul de învăţător/învăţătoare are drept scop corelarea şi actualizarea conţinutului didacticii specialităţii cu noile achiziţii din pedagogie, psihologie şi didactică, în vederea ocupării posturilor vacante cu cadre didactice care să răspundă standardului ocupaţional specific.Standarde profesionale pentru predarea în învăţământul primar:1. Învăţătorul/Învăţătoarea cunoaşte particularităţile de vârstă, individuale şi ale grupului de apartenenţă ale elevilor şi le valorifică în proiectarea, organizarea procesului de predare-învăţare-evaluare.2. Învăţătorul/Învăţătoarea are o temeinică pregătire profesională: cunoaşte şi utilizează conţinutul activităţilor predate în perspectivă curriculară şi didactica acestora; dovedeşte aptitudini necesare predării tuturor activităţilor.3. Învăţătorul/Învăţătoarea creează în grupul de elevi un climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranţă, dorinţă de învăţare.4. Învăţătorul/Învăţătoarea utilizează, creează resurse materiale şi implică resursele umane în activitatea sa (colegi, părinţi, membri ai comunităţii locale).5. Învăţătorul/Învăţătoarea realizează demersul didactic în aşa fel încât toţi elevii şi fiecare în parte să îşi dezvolte propriile capacităţi, înclinaţii, aptitudini.6. Învăţătorul/Învăţătoarea face legături intra-, inter- şi transdisciplinare, promovând aplicarea lor în contexte reale.7. Învăţătorul/Învăţătoarea foloseşte strategii de evaluare care motivează şi stimulează elevii în învăţare, îi ajută să se cunoască, să se autoevalueze, încurajând progresul fiecărui elev.8. Învăţătorul/Învăţătoarea colaborează cu membrii comunităţii şcolare şi cu familiile elevilor pentru atingerea obiectivelor educaţionale.9. Învăţătorul/Învăţătoarea îşi analizează critic-constructiv experienţa în vederea ameliorării activităţii viitoare.10. Învăţătorul/Învăţătoarea arată prin tot ceea ce face că respectă şi răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a elevilor, promovând un sistem de valori culturale, morale şi civice.Învăţătorii/Învăţătoarele care predau în şcolile cu limbă de predare germană, pe lângă demonstrarea cunoştinţelor, deprinderilor şi aptitudinilor de specialitate şi de metodica specialităţii în limba maternă, sunt evaluaţi/evaluate şi la limba şi literatura germană şi didactica disciplinei. În cadrul acestor activităţi se urmăreşte, în primul rând, evaluarea concepţiei didactice, a modalităţilor concrete prin care învăţătorul/învăţătoarea îi pune pe elevi în situaţii concrete de învăţare, conducându-i la formarea de capacităţi şi competenţe prevăzute de programă, iar cunoştinţele concrete de limbă şi literatură germană sunt evaluate integrat cu didactica disciplinei.II. COMPETENŢE VIZATEPrograma vizează atingerea următoarelor competenţe:– aplicarea programei şcolare de limba germană, ţinând seama de specificul şi de necesităţile elevilor;– cunoaşterea materialelor auxiliare existente, în vederea selectării celor mai potrivite;– stăpânirea cunoştinţelor metodice necesare proiectării, desfăşurării şi evaluării activităţilor didactice;– crearea unor situaţii de învăţare, pornind de la texte adecvate particularităţilor de vârstă ale elevilor;– aplicarea normelor limbii literare în orice activitate de comunicare;– alegerea şi aplicarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare potrivite particularităţilor de vârstă ale elevilor;– utilizarea strategiilor interactive, participative, menite să motiveze elevii;– realizarea unui demers didactic flexibil, în funcţie de reacţiile/nevoile elevilor la un moment dat;– utilizarea unor forme de management al clasei, în funcţie de tipul de activitate proiectat;– selectarea diverselor metode şi procedee de lucru pe grupe, în perechi şi individual;– asigurarea unui mediu educativ propice cultivării încrederii, acceptării, toleranţei, corectitudinii, exprimării libere;– promovarea autonomiei, interacţiunii şi posibilităţii de a lua decizii individuale sau de grup;– valorificarea valenţelor formative ale cunoştinţelor în activităţile şcolare şi extraşcolare;– demonstrarea creativităţii în utilizarea multifuncţională a resurselor materiale existente.III. DOMENII DE COMPETENŢĂ1. Curriculum şi proiectare didactică1.1. Documente de lucru ale învăţătoarei:– Programa de limba germană în şcoală;– Metodologia de aplicare a Programei de limba germană în şcoală;– scrisori metodice pentru aplicarea programei;– fişa psihopedagogică a copilului.1.2. Documente de proiectare didactică:– planificare calendaristică;– proiectare pe unităţi de învăţare.1.3. Rolul educatoarei în predarea-învăţarea limbii germane în unităţile şi secţiile cu predare în limba germană– Particularităţi ale învăţării limbii germane în unităţile şi secţiile cu predare în limba germană– Metode şi procedee folosite pentru evitarea şi înlăturarea greşelilor de pronunţie, de limbă şi de sens2. Didactica povestirii2.1. Metode de învăţare a povestirii în limba germană2.2. Abordarea textului literar – îndrumarea elevilor spre înţelegerea, analiza şi interpretarea unui text2.2.1. Specificul abordării textului narativ – rezumatul, povestirea, identificarea pasajelor descriptive şi dialogate dintr-un text narativ2.2.2. Specificul abordării textului liric – poezia, versul, strofa2.3. Abordarea textului nonliterar – îndrumarea elevilor pentru înţelegerea textului funcţional3. Didactica limbii germane3.1. Particularităţile însuşirii normelor limbii literare în şcoală3.2. Strategii de învăţare şi aplicare a noţiunilor elementare de fonetică şi vocabular3.3. Abordarea noţiunilor de limbă germană potrivit principiului concentric3.4. Modalităţi de integrare a elementelor de construcţie a comunicării în cadrul activităţilor specifice4. Didactica receptării şi producerii textelor orale (comunicarea orală)4.1. Strategii de învăţare şi exersare a ascultării active4.2. Strategii de formare a câmpului auditiv (propoziţie, cuvânt, silabă, sunet)4.3. Activităţi de învăţare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat4.4. Comunicare verbală, nonverbală, paraverbală4.5. Strategii de formare a comportamentului de emiţător4.6. Componentele comunicării dialogate – adaptarea la particularităţile interlocutorului4.7. Metode şi procedee, activităţi de învăţare folosite în dezvoltarea exprimării orale4.8. Soluţii de prevenire şi depăşire a blocajelor în comunicare5. Managementul grupei5.1. Forme de realizare a obiectivelor activităţilor didactice organizate frontal, pe grupe, individual5.2. Rolul materialelor şi al mijloacelor de învăţământ în cadrul activităţilor desfăşurate6. Conţinuturi – InhalteLITERATUR1. Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung2. Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.3. Klassik: Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.4. Romantik: Lebensgefuhl, Menschenbild und Kunstauffassung anhand eines Werkes.5. Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.6. Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente.7. Roman, Novelle, Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes8. Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur GegenwartVerbindliche Werke/ Autoren: G.E. Lessing: Nathan der Weise, J.W. Goethe: Faust I; Faust II în Auszugen, G. Buchner, B. Brecht (Drama), Fr. DurrenmattErwartungen:Die Kandidaten sollen folgende Fahigkeiten/ Fertigkeiten vorweisen konnen:– Selbststandigen Umgang mit poetischen und nicht poetischen Texten (Bearbeiten, Erklaren, Analysieren, Herstellen von Zusammenhangen etc.)– Stellungnahme zu aktuellen Themen der Gesellschaft beziehen, sowie Verbindungen herstellen zu literarischen Werken– Transfer von Kenntnissen vornehmen (z.B. Gattungsspezifische Merkmale der gelesenen Werkformen zu identifizieren und auf neue Texte zu ubertragen, Problematik eines Werkes auf die Gegenwart zu beziehen, etc.)– Verfassen von literarischen und freien ErorterungenEmpfohlene Sekundarliteratur:Frenzel, H.A. und E.: Daten deutscher Dichtung. Chronologischer Abriss der deutschen Literaturgeschichte, Bd.1 Von den Anfangen bis zum Jungen Deutschland; Bd.2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch Verlag GmbH, Munchen, 1981 (oder neuere Ausgaben)Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1994Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994Bantel, Otto/ Schafer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur, Cornelsen / Hirschgraben, 1990 /14.AuflageSPRACHE1. Phonetik und Orthoepie– Die wichtigsten Ausspracheregeln– Lange und kurze, dunkle und helle Vokale– Stimmhafte und stimmlose Konsonanten– Wortbetonung, Wortton, Redeton2. Wortschatz– Ableitung und Zusammensetzung– Synonyme, Homonyme, Antonyme– Wortfamilie und Wortfeld– Redensarten und Redewendungen3. Morphologiea) Die beugbaren Wortarten … – Das Verb: Einteilung nach der Selbststandigkeit, dem Sinn, der Rektion, dem Subjekt, der Bildung, der Konjugation; Zeiten und Zeitformen, Bildung und Verwendung der Zeitformen, Modus, Rolle im Satz– Das Substantiv, der Artikel: Arten der Substantive, naturliches und grammatisches Geschlecht, Plural und Pluralbildung, Kasus/ Deklination, Rolle im Satz– Das Adjektiv: Gebrauch und Rolle im Satz, Deklination, Komparation– Das Pronomen: Arten, Deklination, Rolle im Satz– Das Numerale: Arten, Rolle im Satzb) Die unbeugbaren Wortarten … – Das Adverb: Untergruppen, Bildung, Rolle im Satz– Die Praposition: Rektion– Die Konjunktion: Arten– Die Interjektion: Sinn, Funktion4. Syntaxa) Der Satz: Struktur, Wortfolge; Einteilung nach: Selbststandigkeit, Inhalt, Aufbau … b) Die Satzglieder und Satzgliedteile … c) Satzverbindungen und Satzgefuge … d) Nebensatze: Inhalt, Form, Stellung, Grad … e) Besondere Satzformen: Ellipse, Schaltsatz … 5) Orthographie und Interpunktion (neue deutsche Rechtschreibung)Empfohlene Fachliteratur:Duden: Die Grammatik, 1984; Die deutsche Rechtschreibung, 1996 (oder neuere Ausgaben)Helbig, Buscha – Deutsches Ubungsbuch, VEB Verlag Enzyklopadie, 1979Gregor – Chiriţă, Gertrud – Laut – und Klanggestalt des Deutschen, EDP, 1975Karl – Marx – Universitat Leipzig, Herder Institut: Ubungen zu Schwerpunkten der deutschen Grammatik, 1986METHODIK1. Die Teilbereiche des Lehrplans und ihre integrative Behandlung2. Die Vorfibelperiode – Ziele, Beispiele der Unterrichtsgestaltung3. Leselehrgang (Erstlesen) – Methoden und ihre Verknupfung; methodisch – didaktische Aufbereitung; Erwartung und Bewertung; Beispiele fur die Gestaltung einer Stunde zum Thema "Einfuhren des Lautes und Buchstaben…"4. Weiterfuhrendes Lesen – Ziele und Aufgaben în den einzelnen Klassenstufen; Lesearten; Gestalten von Lesestunden; Einfuhren eines Textes5. Erstschreiben – Ziele und Aufgaben în den einzelnen Klassenstufen; Diktat und Nachschrift; Bewertung6. Sprecherziehung – Ziele und Aufgaben; mundliche und schriftliche Sprecherzie-hung; Beispiele von altersangemessenen Sprechsituationen; Wortschatzerweiterung; Vorubungen zum Schreiben von Aufsatzen; Arten der Aufsatze în jeder Klassenstufe7. Sprachbetrachtung – Ziele und Aufgaben; Beispiele fur die Gestaltung einer Stunde mit dem Schwerpunkt Sprachbetrachtung8. Sozialformen im Deutschunterricht und ihr Einsatz9. Medieneinsatz im DeutschunterrichtEmpfohlene Fachliteratur:Empfohlene Fachliteratur:Kaminski, Diethelm: Lernideen mit Bildern, Verlag fur Deutsch, Munchen 1994.Kaminski, Diethelm: Bildergeschichten. Aufgaben und Ubungen, GI, Munchen 1987.Kaminski, Diethelm: Literarische Texte în der Unterrichtspraxis. Eine Beispielsammlung, GI, Munchen, 1984.Laveau, Inge/ Nicolas, Gerd/ Sprenger, Margret: Bild als Sprechanlass, Werbeanzeigen, GI Munchen, 1988.Maar, Michael/Maar, Paul: Bild und Text. Literarische Texte im Unterricht, GI Munchen, 1988.Albers, Hans-Georg / Bolton, Sibylle: Testen und Prufen în der Grundschule. Einstufungstests und Sprachstandprufungen. Fernstudieneinheit 7, Langenscheidt, Munchen, 1995.Bolton, Sibylle: Probleme der Leistungsmessung. Lernfortschrittstests în der Grund-stufe. Fernstudieneinheit 10, Langenscheidt, Munchen, 1996.Doye, Peter: Typologie der Testaufgaben fur den Unterricht Deutsch als Fremd-sprache. Langenscheidt, Munchen, 1988.Dommel,H. / Uwe.: Lieder und Musik im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, 2000, Munchen, 1994.Frankenberg, Barbara/Fuhr, Lisa: Visuelle Medien im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, Goethe-Institut, Erprobungsfassung, Munchen, 1997.Brandi, Marie-Luise: Video im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 13, Langenscheidt, Munchen, 1997.Appeltauer, Ernst: Grundlagen des Erst- und Fremdsprachenerwerbs, Fernstudieneinheit 15, Langenscheidt, Munchen, 1997.Bischof, Monika/Kessling, Viola/Krechel, Rudiger: Landeskunde und Literaturdidaktik, Fernstudieneinheit 3, Langenscheidt, Munchen, 1999.Schwerdtfeger, Inge: Gruppenarbeit und innere Differenzierung, Fernstudieneinheit 29, Langenscheidt, Munchen, 2001.Funk, Hermann/ Konig, Michael: Grammatik lehren und lernen, Fernstudieneinheit 1, Langenscheidt, Munchen, 1991.Luger, Heinz – Helmut: Routinin und Rituale în der Alltagskommunikation, Fernstudieneinheit 6, Langenscheidt, Munchen, 1993.Muller, Bernd – Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994.Macaire, Dominique/Hosch, Wolfram: Bilder în der Landeskunde, Fernstudieneinheit 11, Langenscheidt, Munchen, 1996.Wicke, Rainer Ernst: Kontakte knupfen, Fernstudieneinheit 9, Langenscheidt, Munchen, 1995.Kast, Bernd: Fertigkeit Schreiben, Fernstudieneinheit 12, Langenscheidt, Munchen, 1999.Dahlhaus, Barbara: Fertigkeit Horen, Fernstudieneinheit 5, Langenscheidt, Munchen, 1994.Ehrlers, Swantje: Lesen als Verstehen, Fernstudieneinheit 2, Langenscheidt, Munchen, 1992.Bimmel, Peter/Rampillon, Ute: Lernerautonomie und Lernstrategien, Fernstudien-einheit 23, Langenscheidt, Munchen, 2000.Westhoff, Gerard: Fertigkeit Lesen, Fernstudieneinheit 17, Langenscheidt, Munchen, 1997.Dreke/Lind: Wechselspiel. Sprechanlasse fur die Partnerarbeit im kommunikativen Deutschunterricht. Arbeitsblatter fur Anfanger und Fortgeschrittene, Langenscheidt, Munchen, 1994.Apelt, M.L., Apelt, H.-P., Wagner, M.: Grammatik a la carte!, Das Ubungsbuch zur Grundgrammatik Deutsch, Verlag M. Diesterweg, Verlag Sauerlander, 1994.Goethe-Institut Munchen: Primar. Zeitschrift fur Deutsch als Fremdsprache und Zweitsprache im Primarbereich. Durr amp; Kessler, Regensburg, 1992-2002.Gann, Gudula (Koord.): Handreichung fur die GrundschulePublikationen des Zentrums fur Lehrerfortbildung Mediasch.PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTEDISCIPLINA LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂPROFESORIPrezenta programă pentru examenul de ocupare a posturilor de limba şi literatura germană maternă vacante se adresează profesorilor de limba germană, absolvenţi ai învăţământului superior de specialitate, precum şi cadrelor didactice care au urmat un curs de reconversie profesională recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, care doresc să ocupe o catedră de limba germană în sistemul de învăţământ preuniversitar de stat. Proiectarea programei a pornit de la următoarele puncte de reper:– cunoştinţele generale necesare în domeniul metodicii predării disciplinei şi în domeniul limbii şi literaturii germane ale unui absolvent al facultăţii de specialitate;– curriculum naţional pentru limba germană ca limbă maternă.Obiectivele examenuluiExamenul de ocupare a unui post didactic vizează evaluarea competenţelor didactice ale profesorului de limba germană maternă privind: predarea eficientă a disciplinei şi optimizarea procesului de predare – învăţare a limbii şi literaturii germane materne.Urmărind obiectivele disciplinei Limba şi literatura germană maternă, programa este astfel structurată încât să corespundă schimbărilor datorate noii abordări a competenţelor-cheie pentru cariera didactică, din perspectiva disciplinei. Aceasta presupune:– cunoaşterea problematicii actuale a disciplinei (teorii moderne ale învăţării, metode, tehnici, procedee);– cunoaşterea conţinuturilor specifice de specialitate;– cunoaşterea conţinuturilor programelor şcolare actuale;– cunoştinţe privind proiectarea, organizarea, desfăşurarea şi evaluarea activităţii didactice conform obiectivelor programei şcolare;– adecvarea demersului didactic la particularităţile de vârstă ale elevilor şi la conţinuturile cuprinse în programă; proiectarea secvenţelor didactice şi ale evaluării în raport cu contextul educaţional;– conştientizarea şi transmiterea unor atitudini adecvate;– valorificarea conţinuturilor specifice în vederea dezvoltării la elevi atât a unor capacităţi şi competenţe intelectuale, cât şi de bună practică a limbii ca mijloc de comunicare;– cultivarea abilităţilor de comunicare eficientă, de empatie şi de parteneriat educaţional bazate pe cunoştinţe psihopedagogice solide;– disponibilitatea pentru o formare profesională continuă.I. METODICA PREDĂRII LIMBII GERMANE MATERNEMethodikthemen:1. Lehrplan und Curriculum2. Lernziele im Muttersprachenunterricht. Kommunikative Didaktik und interkultureller Ansatz im Muttersprachenunterricht3. Unterrichtsformen4. Methoden und Lerntechniken im 5. Muttersprachenunterricht5. Ubungstypologie6. Die vier Fertigkeiten7. Wortschatzarbeit8. Arbeit mit Texten und mit Medien9. Sprachbetrachtung im Muttersprachenunterricht10. Leistungskontrolle und Fehlerkorrektur

II. LIMBA ŞI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂII.1. LiteraturăLiteraturthemen1. Epochen der deutschen Literatur. Merkmale. Vertreter. Beispiele von Werken.2. Literarische Gattungen. Definition. Merkmale. Beispiele von Werken.3. Lyrik im Unterricht anhand von Beispielen.4. Prosa im Unterricht anhand von Beispielen.5. Drama im Unterricht anhand von Beispielen.6. Rumaniendeutsche Literatur. Merkmale. Wichtige Vertreter.7. Begriffe zur Texterschliessung: Gattungsspezifische Merkmale, Erzahlsituatuion, Er-zahlperspektive, Erzahlhaltung, Handlungsverlauf, Ablauf/Struktur, Konflikt, Personengestaltung, auBeres und inneres Geschehen, Erzahlkommentar, geschlossener und offener Text, Leerstellen;lyrischer Sprecher/lyrisches Ich, objektive und subjektive Darstellung, Gedichtablauf, Grundstimmung/Befindlichkeit, Vergleich, Metapher, Personifizierung, Hyperbel, Wiederholungen, Synasthesie, Strophe, Vers, Metrum (zweisilbige und dreisilbige, steigende und fallende Rhythmen), End- Binnen- und Kehrreim, Alliteration, klingende und stumpfe Reime*, freie Rhythmen; Monolog, Dialog, Regieanweisungen, Buhnenbild, Kulisse, Requisiten, Kostum*, Maske*, Akt/Aufzug, Szene/Auftritt

II.2. LimbăThemen – Sprachbetrachtung/Grammatik, Rechtschreibung, Zeichensetzung1. Sprachkunde: Entwicklung der Sprache im Spiegel der Geschichte: Laut- und Bedeutungsveranderungen, Herkunft von Redensarten; Verschiedene Sprachformen (Stilebenen): Standardsprache, Umgangssprache, Mundart, Sondersprachen (besonders Jugendsprache)2. Phonetik: Lautwandel (Umlaut, Ablaut, Tonerhohung, Brechung) Wortschatz: Homonyme, Synonyme, Antonyme, Wortbildung (Zusammensetzung, Ableitung, Wortfamilie, Wortfeld), Redensarten und Redewendungen; Fremdworter und ihre Herkunft, Internationalismen, Wort- und Bedeutungslehre; Ubungen zur Wortschatzerweiterung3. Textgrammatik: Text als sprachliches Beziehungsnetz; Mittel der Textverknupfung (Wiederholung des Substantivs, Wiederaufnahme des Substantivs durch Oberbegriff oder Pronomen,Verweis auf Substantiv durch Pronomen, Verweis auf ein Wort oder einen ganzen Satz durch Adverb4. Satzgrammatik: Satzglieder und Satzarten, Mittel der Satzgliedverknupfung (Rektion von Verben, Adjektiven und Prapositionen; feste Verbindungen von Verb/Substantiv und Praposition; feste Verbindungen von Substantiv und Verb); Mittel der Satzverknupfung (Satzverbindung, Satzgefuge (Uber- und Unterordnung von Gliedsatzen), Bau des Satzgefuges: Ausbausatze (Relativsatze), Verhaltnissatze (Adverbialsatze), Inhaltssatze (dass…, ob…, usw.)5. Wortgrammatik/Morphologie. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortform; flektierbare und unflektierbare Wortarten; Flexion; Valenz und Rektion;6. Stilistik: Sprachliche Mittel zur Farbung und Abstufung von Aussage (modale Hilfsverben, Konjunktiv, Adverbien); Sprachliche Mittel zur Geltung einer Aussage (Negation und Einschrankung durch Adverbien, Grade der Geltung (tatsachliches, wahrscheinliches, vermutliches, nicht stattgefundenes Geschehen) durch Modalverben und Adverbien; Stilistische Wirkung verschiedener Formen des Attributs, der Zeitformen des Verbs, des Konjunktivs und des Passivs; Nominaler und verbaler Stil; Kontextbedingte, bildhafte und ubertragene Bedeutung;7. Rechtschreibung: Vermittlung der Grundregeln durch unterhaltsame Ubungen, dem Leistungsstand der Schulklasse entsprechend;8. Zeichensetzung: Vermittlung der Grundregeln durch unterhaltsame Ubungen (insbesondere der Kommasetzung)

––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește