ORDIN nr. 2.127/C din 26 mai 2020

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 12/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL JUSTITIEI
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 498 din 12 iunie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulCONTINE PEMETODOLOGIE 26/05/2020
ActulCONTINE PEMETODOLOGIE 26/05/2020
ActulREFERIRE LAORDIN 600 20/04/2018 ANEXA 1
ActulREFERIRE LAHOTARARE 599 02/08/2018
ActulREFERIRE LAMETODOLOGIE 02/08/2018
ActulREFERIRE LAMETODOLOGIE 02/08/2018
ActulREFERIRE LAHG 583 10/08/2016
ActulREFERIRE LAHG 652 27/05/2009 ART. 13
ART. 1REFERIRE LAMETODOLOGIE 26/05/2020
ART. 1REFERIRE LAMETODOLOGIE 26/05/2020
ART. 1REFERIRE LAHG 583 10/08/2016
ART. 5REFERIRE LAMETODOLOGIE 26/05/2020
ART. 5REFERIRE LAMETODOLOGIE 26/05/2020
ART. 13REFERIRE LAMETODOLOGIE 26/05/2020
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulSESIZARECOMUNICAT 04/11/2024
ActulREFERIT DEMETODOLOGIE 26/05/2020
ActulREFERIT DEMETODOLOGIE 26/05/2020





Ținând seama de dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 583/2016 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție pe perioada 2016-2020, a seturilor de indicatori de performanță, a riscurilor asociate obiectivelor și măsurilor din strategie și a surselor de verificare, a inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, a indicatorilor de evaluare, precum și a standardelor de publicare a informațiilor de interes public, având în vedere standardele 1 „Etica și integritatea“ și 8 „Managementul riscului“, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordinul secretarului general al Guvernului nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice, ținând cont de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 599/2018 pentru aprobarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, împreună cu indicatorii de estimare a probabilității de materializare a riscurilor de corupție, cu indicatorii de estimare a impactului în situația materializării riscurilor de corupție și formatul registrului riscurilor de corupție, precum și pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, împreună cu formatul raportului anual de evaluare a incidentelor de integritate,în temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare,ministrul justiției emite următorul ordin: + 
Capitolul I Dispoziții generale + 
Articolul 1(1)Se aprobă modul de organizare și desfășurare a activităților de prevenire a corupției în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, denumită în continuare ANP, și al unităților subordonate, precum și a activităților de educație pentru promovarea integrității.(2)Prezentul ordin reglementează Metodologia de evaluare a riscurilor de corupție de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate, Metodologia de evaluare a incidentelor de integritate produse la nivelul administrației penitenciare și unităților penitenciare, precum și modelul Planului de integritate al Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate, prin anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.
 + 
Articolul 2(1)Prevenirea corupției constituie ansamblul măsurilor adoptate în scopul reducerii incidenței faptelor de corupție săvârșite de personalul sistemului administrației penitenciare, al adoptării unui comportament integru și al creșterii încrederii angajaților și cetățenilor în instituție.(2)Prevenirea corupției la nivelul sistemului administrației penitenciare se realizează prin:a)managementul riscurilor de corupție;b)activități de informare și instruire în domeniul anticorupție și integrității;c)monitorizarea măsurilor prevăzute în Planul de integritate al Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate.
 + 
Capitolul IIDefiniții + 
Articolul 3În sensul prezentului ordin, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a)activitate – ansamblu de acte fizice, intelectuale și morale realizate în scopul obținerii unor rezultate;b)amenințare de corupție – acțiunea sau evenimentul de corupție care se poate produce în cadrul unei activități derulate în sistemul administrației penitenciare;c)vulnerabilitate – slăbiciune în sistemul de reglementare ori control al activităților specifice, care ar putea fi exploatată, putând conduce la apariția unei fapte de corupție;d)comportament integru – acel comportament apreciat sau evaluat din punct de vedere etic ca fiind corect. Integritatea, ca valoare individuală, se referă la această corectitudine etică, care nu poate fi delimitată de corectitudinea legală și profesională;e)comportament lipsit de integritate – formă de subminare a misiunii instituției, conducând la un climat organizațional toxic pentru angajați și terți și afectând interesele legitime ale tuturor celor implicați, inclusiv interesul public;f)consilier de etică – angajat desemnat, în mod obligatoriu, de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și de directorii unităților subordonate pentru consiliere etică și monitorizarea respectării normelor de conduită, etice și deontologice, având următoarele atribuții: acordarea de consultanță și asistență personalului din cadrul sistemului administrației penitenciare cu privire la respectarea normelor de conduită, etice și deontologice; monitorizarea aplicării prevederilor codului de conduită, etic și deontologic în cadrul instituției; întocmirea de rapoarte privind respectarea normelor de conduită de către personalul instituției;g)consilier pentru integritate – angajat desemnat de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și de directorii unităților subordonate pentru implementarea și asigurarea cunoașterii de către angajați a standardelor legale de integritate și pentru evaluarea incidentelor de integritate;h)etică – comportamentul individual care poate fi apreciat sau evaluat fie din perspectiva valorilor, principiilor și regulilor etice explicite (coduri de etică și deontologie, coduri de conduită sau alte tipuri de documente fără statut de act normativ) sau tacite (cultura organizațională), fie prin prisma consecințelor acțiunilor înseși;i)impact – dimensiunea efectelor materializării riscurilor de corupție asupra exercitării atribuțiilor instituției;j)incident de integritate – unul dintre următoarele evenimente care vizează o persoană care își desfășoară activitatea în cadrul sistemului administrației penitenciarelor, precum: încetarea disciplinară a raporturilor de muncă sau a contractului de muncă ca urmare a săvârșirii unei abateri de la normele etice, de conduită, deontologice sau de la alte prevederi similare menite să protejeze integritatea funcției publice, inclusiv cele stabilite prin legislație secundară și terțiară, pentru care este prevăzută această sancțiune; trimiterea în judecată sau condamnarea pentru săvârșirea unei infracțiuni de corupție; nerespectarea regimului interdicțiilor; rămânerea definitivă a unui raport de evaluare emis de Agenția Națională de Integritate, referitor la încălcarea regimului incompatibilităților și al conflictului de interese, precum și a rapoartelor de evaluare prin care au fost constatate diferențe semnificative, în sensul legii;k)materializarea riscului de corupție – concretizarea unei amenințări de corupție, care conduce la săvârșirea unei fapte de corupție;l)măsuri de prevenire și control – ansamblul acțiunilor dispuse de conducerea instituției în scopul înlăturării sau menținerii sub control a vulnerabilităților identificate ca urmare a producerii unui incident de integritate, respectiv al preîntâmpinării producerii unor incidente de integritate similare celor produse;m)plan de integritate – ansamblul de măsuri identificate de conducerea instituției ca remedii pentru riscurile și vulnerabilitățile instituționale la corupție identificate, vizând prevenirea corupției, educația angajaților, precum și combaterea corupției;n)probabilitate – eventualitatea materializării unui risc de corupție;o)procesul de evaluare a riscurilor de corupție – serie de acțiuni prin care sunt identificate, evaluate, prioritizate și gestionate, prin măsuri de prevenire și control specifice, vulnerabilitățile și riscurile la corupție din sistemul administrației penitenciare;p)registrul riscurilor de corupție – document întocmit în cadrul activității de management al riscurilor de corupție de către grupul de lucru pentru prevenirea corupției, cuprinzând descrierea riscurilor de corupție identificate în cadrul instituției, domeniul de activitate în care se manifestă, probabilitatea, impactul și expunerea, măsurile de prevenire și control necesare, termenul de implementare și responsabilul de risc;q)responsabil de risc de corupție – personalul cu funcții de conducere sau de coordonare responsabilizat prin registrul riscurilor de corupție pentru implementarea măsurilor de prevenire sau control din cadrul instituției;r)risc de corupție – probabilitatea materializării unei amenințări de corupție care vizează un angajat, un colectiv profesional sau un domeniu de activitate, determinată de atribuțiile specifice și de natură să producă un impact cu privire la îndeplinirea obiectivelor/activităților sistemului administrației penitenciare;s)unitate de muncă – formă de organizare structurală ce reunește un ansamblu de angajați care realizează același gen de activități, permițând, în consecință, expunerea la riscuri similare. Unitatea de muncă poate fi regăsită în structura organizatorică a Administrației Naționale a Penitenciarelor sau în unitățile subordonate sub denumiri variate: direcție, serviciu, birou, compartiment, dar și funcție unică, așa cum sunt, de exemplu, funcțiile de ofițer – Compartimentul management situații de urgență, ofițer – Compartimentul informații clasificate sau consilier juridic etc.;t)coordonator al unității de muncă – șeful ori responsabilul cu organizarea activităților din cadrul unei unități de muncă, căruia îi revine obligația furnizării informațiilor solicitate de către grupul de lucru pentru prevenirea corupției, pe tot parcursul activităților de management al riscurilor de corupție;u)grup de lucru pentru prevenirea corupției – este grupul de lucru desemnat de directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor și de directorii unităților subordonate în scopul implementării, la nivelul instituției, a prevederilor Strategiei naționale anticorupție.
 + 
Capitolul IIIManagementul riscurilor de corupție + 
Articolul 4Managementul riscurilor de corupție reprezintă ansamblul proceselor ce vizează identificarea, analizarea, evaluarea și monitorizarea riscurilor de corupție, precum și evaluarea ex-post a incidentelor de integritate, în vederea stabilirii și implementării măsurilor de prevenire și control. + 
Articolul 5(1)Cadrul conceptual, metodologic și organizatoric al managementului riscurilor de corupție este stabilit prin Metodologia de evaluare a riscurilor de corupție de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate și prin Metodologia de evaluare a incidentelor de integritate produse la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate, prevăzute în anexele nr. 1 și 2.(2)Activitățile de management al riscurilor de corupție pot fi realizate prin intermediul unei aplicații informatice utilizate în acest scop.
 + 
Articolul 6Conducătorii structurilor Administrației Naționale a Penitenciarelor și ai unităților subordonate instituției sunt obligați să asigure implementarea metodologiilor și să aplice măsuri de prevenire și control care să limiteze expunerea personalului la riscuri de corupție.
 + 
Capitolul IVDesfășurarea activităților de informare și de instruire în domeniul anticorupției și integrității + 
Articolul 7(1)Activitățile de instruire și informare a personalului sistemului administrației penitenciare în domeniul anticorupției și integrității se realizează de către personalul Direcției prevenirea criminalității și terorismului din centrala Administrației Naționale a Penitenciarelor, denumită în continuare DPCT, și de către consilierii pentru integritate ai unităților subordonate.(2)Activitățile de instruire și informare a personalului sistemului administrației penitenciare pot consta în:a)elaborarea și diseminarea de teme/ghiduri/materiale de lucru informative/pliante/afișe/alte documente pe suport fizic sau electronic;b)organizarea de sesiuni de instruire individuale sau de grup;c)activități organizate în cadrul unor programe desfășurate la nivel național, regional sau local, în parteneriat cu instituții, organizații neguvernamentale, asociații, fundații cu atribuții în domeniul anticorupției și integrității;d)alte activități organizate pentru sau împreună cu personalul sistemului administrației penitenciare în scopul prevenirii faptelor de corupție.
 + 
Articolul 8(1)Activitățile de informare anticorupție se desfășoară în scopul prezentării riscurilor de corupție specifice unui domeniu de activitate, a informațiilor de noutate privind activitatea de prevenire și combatere a corupției, a legislației, a studiilor și cercetărilor ce privesc acest domeniu.(2)Activitățile de instruire anticorupție se desfășoară în vederea dezvoltării capacității personalului sistemului administrației penitenciare de a utiliza și combina cunoștințe teoretice, deprinderi practice și atitudini specifice în domeniul prevenirii corupției.(3)Activitățile de informare anticorupție și promovare a integrității se realizează din inițiativa DPCT și a consilierilor pentru integritate sau la solicitarea unităților de muncă din cadrul sistemului administrației penitenciare. + 
Articolul 9(1)Activitățile de instruire și informare se realizează în baza unui plan tematic elaborat anual de către DPCT și de către consilierul pentru integritate, avizat de structura de resurse umane și aprobat de conducerea instituției.(2)Personalul din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și din unitățile subordonate are obligația de a participa la activitățile de instruire și informare organizate de DPCT și de consilierii pentru integritate, cel puțin o dată la 3 ani.(3)Instruirea persoanelor nou-încadrate, persoanelor cu funcții de conducere și a celor care desfășoară activități în domeniile vulnerabile la corupție se va asigura cu prioritate.(4)Structura de resurse umane de la nivelul instituției va comunica DPCT și consilierului pentru integritate, semestrial, situația persoanelor nou-încadrate și a celor cu funcții de conducere ce trebuie instruite cu prioritate.(5)Anual sau ori de câte ori situația impune, personalul sistemului administrației penitenciare va fi testat pentru a se identifica gradul de cunoaștere a elementelor de integritate și anticorupție.(6)DPCT și consilierul pentru integritate, cu sprijinul Direcției management resurse umane de la nivelul centralei Administrației Naționale a Penitenciarelor, asigură instruirea și informarea în domeniul prevenirii corupției și al promovării integrității a cursanților școlarizați de instituțiile de învățământ pentru pregătirea polițiștilor de penitenciare.
 + 
Capitolul VMonitorizarea implementării măsurilor prevăzute în Planul de integritate al Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate + 
Articolul 10(1)DPCT este structura desemnată să asigure monitorizarea, coordonarea și evaluarea stadiului de implementare a Planului de integritate al Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate, pe baza datelor și informațiilor transmise de grupurile de lucru pentru prevenirea corupției de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate.(2)Structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor și unitățile subordonate au obligația de a furniza DPCT datele și informațiile solicitate, semestrial, cu respectarea termenului și a cerințelor generale ori specifice stabilite.(3)Șeful Grupului de lucru pentru prevenirea corupției va desemna o persoană din cadrul grupului care va întocmi raportările, în baza informațiilor și datelor transmise, în mod asumat, de structurile/persoanele cu responsabilități în cadrul planului de integritate.(4)DPCT asigură transmiterea datelor centralizate de la consilierul pentru integritate și de la grupurile de lucru pentru prevenirea corupției către Secretariatul tehnic al Strategiei naționale anticorupție din cadrul Ministerului Justiției.(5)Grupurile de lucru pentru prevenirea corupției de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor elaborează, respectiv revizuiesc o dată la 2 ani Planul de integritate al Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate, conform modelului cuprins în anexa nr. 3. + 
Articolul 11(1)La nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor – DPCT se constituie Grupul de lucru pentru monitorizarea implementării măsurilor prevăzute în Planul de integritate al Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate.(2)Grupul de lucru pentru monitorizarea implementării măsurilor prevăzute în Planul de integritate al Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate are următoarele atribuții:a)monitorizează modul în care sunt implementate măsurile cuprinse în Planul de integritate al Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate;b)centralizează datele necesare elaborării documentelor ce trebuie transmise către Secretariatul tehnic al SNA din cadrul Ministerului Justiției;c)solicită și centralizează date necesare determinării stadiului diferitelor activități specifice Strategiei naționale anticorupție;d)elaborează teme de instruire sau informare pe linie anticorupție;e)coordonează activitatea de instruire a personalului sistemului penitenciar în domeniul prevenirii corupției;f)asigură comunicarea cu Secretariatul tehnic al SNA din Ministerul Justiției;g)participă/acordă sprijin/expertiză în diferite grupuri de lucru organizate la nivelul Ministerului Justiției pe teme ce privesc prevenirea corupției. + 
Articolul 12Administrația Națională a Penitenciarelor, prin DPCT, cooperează la nivel central și teritorial cu instituțiile cu atribuții în domeniul prevenirii riscurilor de corupție, în vederea:a)planificării și organizării de cursuri ori stagii de formare destinate dobândirii sau perfecționării cunoștințelor și competențelor/abilităților personalului Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate pentru aplicarea metodologiilor;b)adaptării metodelor și instrumentelor utilizate pentru culegerea, analiza, interpretarea și evaluarea diverselor categorii de date și informații privind riscurile de corupție la particularitățile funcționale sau operaționale ale structurilor Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate;c)furnizării de ghiduri, proceduri, aplicații informatice, destinate să asigure atingerea obiectivelor activităților și sustenabilitatea rezultatelor.
 + 
Capitolul VIResponsabilitatea personalului cu funcții de conducere și de coordonare + 
Articolul 13În vederea prevenirii faptelor de corupție, personalul cu funcții de conducere și coordonare din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate are următoarele responsabilități:a)asigură punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Planul de integritate pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție;b)implementează Metodologia de evaluare a riscurilor de corupție de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate și aplică măsurile de prevenire și control al riscurilor de corupție;c)sprijină consilierul pentru integritate în implementarea Metodologiei de evaluare a incidentelor de integritate de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate;d)solicită sprijinul DPCT cu privire la măsurile ce pot fi dispuse pentru prevenirea faptelor de corupție din domeniul de competență;e)asigură participarea personalului din subordine la activitățile de informare și de instruire anticorupție și de educație pentru promovarea integrității;f)sprijină personalul DPCT și consilierul pentru integritate în organizarea și implementarea acțiunilor de instruire și informare în domeniul prevenirii corupției și integrității și pentru realizarea de analize cu privire la faptele de corupție săvârșite de personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor;g)furnizează DPCT și consilierului pentru integritate documente referitoare la organizarea și funcționarea structurilor pe care le coordonează, precum și alte date necesare pentru pregătirea activităților de prevenire a faptelor de corupție și de promovare a integrității;h)asigură includerea unor subiecte din domeniul anticorupției și integrității etc. în planurile de pregătire profesională continuă, în tematica testelor de evaluare profesională, precum și în cea a examenelor și concursurilor desfășurate la nivelul structurilor ANP și unităților subordonate;i)asigură publicarea mesajelor anticorupție și de promovare a integrității puse la dispoziție de către DPCT și de consilierul pentru integritate la avizier, în locuri vizibile, precum și pe prima pagină a site-urilor proprii de internet și de intranet.
 + 
Articolul 14(1)Conducătorii instituțiilor din cadrul sistemului administrației penitenciare au obligația de a comunica către DPCT persoanele desemnate consilieri pentru integritate, cu datele de contact ale acestora (de exemplu, telefon, e-mail și fax), în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, precum și orice modificări cu privire la acestea, în termen de 15 zile de la momentul survenirii lor.(2)Prelucrările de date cu caracter personal se efectuează cu respectarea reglementărilor legale privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.
 + 
Articolul 15Fișa postului pentru personalul de conducere și de coordonare din cadrul sistemului administrației penitenciare se actualizează cu responsabilitățile prevăzute la art. 13 alin. (1), în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin.
 + 
Capitolul VIIDispoziții finale + 
Articolul 16Anexele nr. 1, 2 și 3 fac parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 17La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului justiției nr. 1.993/C/2014 privind organizarea și desfășurarea activităților de prevenire a corupției în cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor și unităților subordonate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 12 septembrie 2014, se abrogă. + 
Articolul 18Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 19Conducătorii instituțiilor din cadrul sistemului administrației penitenciare actualizează documentația aferentă în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului ordin.

Ministrul justiției,
Marian Cătălin Predoiu
București, 26 mai 2020.Nr. 2.127/C. + 
Anexa nr. 1METODOLOGIEde evaluare a riscurilor de corupție de la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelorși al unităților subordonate + 
Anexa nr. 2METODOLOGIEde evaluare a incidentelor de integritate produse la nivelul administrației penitenciareși unităților penitenciare + 
Anexa nr. 3
– model
Plan de integritate al Administrației Naționale a Penitenciarelor și al unităților subordonate

Nr. crt. măsură plan Măsura Indicatori Riscuri Surse de verificare Responsabili Resurse Termen de realizare
OBIECTIV GENERAL 1 – ………………..
Obiectiv specific: 1.1 ………………..
OBIECTIV GENERAL 2 – ………………..
Obiectiv specific: 2.1 – ………………..
Obiectiv specific: 2.2 – ………………..
OBIECTIV GENERAL 3 – ………….
Obiectiv specific 3.1 – ……………………………
OBIECTIV GENERAL 4 – ………
Obiectiv specific: …….
OBIECTIV GENERAL n – ….
Obiectiv specific: ………

––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x