ORDIN nr. 197 din 7 aprilie 2005

pentru aprobarea organizării Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi pentru aprobarea Programului de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi



În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (6), art. 7 alin. (1) şi ale art. 9 din Planul de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000,în conformitate cu prevederile art. 110 din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 408/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 155/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale,ministrul mediului şi gospodăririi apelor şi ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale emit următorul ordin: + 
Articolul 1Se aprobă organizarea Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi, în cadrul structurilor Sistemului naţional de monitoring integrat al resurselor de ape şi al zonelor protejate, gestionat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti, denumit în continuare Monitoringul solului.Activităţile specifice ale instituţiei de referinţă care gestionează Monitoringul solului şi sediul centrului focal sunt prevăzute în anexa nr. 1. + 
Articolul 2Se aprobă Programul de organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi, prevăzut în anexa nr. 2. + 
Articolul 3În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti, împreună cu Administraţia Naţională "Apele Române", vor elabora programul de supraveghere şi control corespunzător, procedurile şi instrucţiunile de evaluare a datelor de monitorizare a poluanţilor proveniţi din surse agricole în sol şi apele subterane, precum şi ajustarea metodologiilor de revizuire a zonelor vulnerabile. + 
Articolul 4În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – ICPA Bucureşti va stabili necesarul de materiale şi logistică pentru laboratoare, reţeaua informatică şi bazele de date, va realiza estimarea costurilor şi cheltuielilor necesare investiţiilor, iar, împreună cu Administraţia Naţională "Apele Române", va începe identificarea şi stabilirea secţiunilor de monitorizare necesare, inclusiv noile secţiuni. + 
Articolul 5În termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2006, utilizându-se şi Metodologia de organizare şi dezvoltare a Sistemului naţional de monitoring integrat al resurselor de ape şi al zonelor protejate, se vor organiza şi dezvolta centrul focal specific solului şi zonelor vulnerabile, acreditarea şi dotarea laboratoarelor acestuia şi vor începe organizarea şi dezvoltarea reţelei naţionale de monitoring a nitraţilor proveniţi din surse agricole, a reţelei informatice şi a bazei naţionale specifice de date.În paralel se vor dota şi se vor acredita laboratoarele oficiilor judeţene de studii pedologice şi agrochimice, implicate de asemenea în organizarea şi funcţionarea Monitoringului solului, şi se vor începe organizarea şi dezvoltarea reţelelor de monitoring şi a sistemelor informatice şi bazelor de date judeţene. + 
Articolul 6Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 7Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul mediului şi gospodăririi apelor,Sulfina BarbuMinistrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale,Gheorghe Flutur + 
Anexa 1

                          ● raportarea periodica către ministerele                            şi organismele de resort.──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── + 
Anexa 2PROGRAMde organizare a Sistemului naţional de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control şi decizii pentru reducerea aportului de poluanţi proveniţi din surse agricole şi de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie în zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţiProgram de monitoringProgramul de monitorizare şi evaluare a zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi trebuie dezvoltat gradual ca urmare a constrângerilor administrative, bugetare şi de personal.Programul va deveni mai eficient după ce se realizează o ierarhizare a zonelor vulnerabile în funcţie de sursele potenţiale de poluare (actuale şi istorice) şi de starea actuală calitativă a corpurilor de apă subterană din punctul de vedere al concentraţiei nitraţilor. Se vor lua în considerare strategiile de dezvoltare rurală şi agricolă.Aspecte generaleProiectarea reţelei de monitorizare include determinarea:● Densităţii reţelei şi localizarea punctelor de monitorizare a conţinutului de nitraţi din sol şi din corpurile de apă subterană şi de suprafaţă.● Parametrilor care se monitorizează (parametri de monitorizare şi control a solului şi a apelor subterane şi a parametrilor de remediere a poluării solului şi a apelor subterane).● Tipurilor de site-uri de monitorizare (site-uri supuse controlului poluării şi site-uri supuse remedierii poluării).● Frecvenţa de recoltare şi determinare a probelor.În cazul monitorizării zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi, datele care trebuiesc monitorizate sunt:● Condiţiile pedohidrogeologice care permit transmiterea nitraţilor proveniţi din activităţile agricole către corpurile de apă subterană şi de suprafaţă.● Folosinţa terenului (istoric şi prezent, planuri de fertilizare).● Managementul gunoiului provenit din activităţi zootehnice actuale şi istorice.Proiectarea reţelelor de monitorizare depinde de fondurile alocate pentru această activitate.a) Densitatea reţelei … Densitatea site-urilor pentru monitorizare depinde de condiţiile pedohidrogeologice care impun regimurile de curgere ale apei şi nitraţilor de la suprafaţa solului către corpurile de apă subterane/de suprafaţă. Unităţile şi profilele pedohidrogeologice cu un grad mare de heterogenitate vor necesita o densitate mai mare de puncte. Fiecărui subsistem monitorizat (sol, corpuri de apă subterane, corpuri de apă de suprafaţă) îi va corespunde o reţea diferită de monitorizare care să reflecte caracteristicile regimurilor de curgere ale apei şi nitraţilor.Densitatea site-urilor pentru monitorizare va depinde direct de procentul suprafeţei cu folosinţă agricolă din unitatea administrativ-teritorială (comună) situată în zona vulnerabilă, de densitatea populaţiei, vulnerabilitatea acviferului faţă de contaminarea cu nitraţi proveniţi din surse agricole, intensitatea utilizării acviferului. De asemenea, un efect important asupra densităţii site-urilor de monitorizare (în special pentru subsistemul sol) îl reprezintă structura proprietăţilor pedo-agricole.b) Selectarea site-urilor pentru monitorizare … Opţiunea pentru tipul de observaţii şi amplasarea punctelor de măsură este determinată, în general, de două criterii interconectate:● Reprezentativitatea punctelor selectate pentru sol şi acvifer.● Posibilitatea determinării tendinţei concentraţiei de nitraţi din sol şi acvifer la scara dorită.Site-urile sau punctele de observaţie ale reţelei trebuie să fie reprezentative pentru:● Delimitarea sistemelor principale de curgere către şi prin corpurile de apă subterană ale nitraţilor proveniţi din activităţi agricole● Delimitarea unităţilor omogene pedo-geo-hidrologice● Delimitarea suprafeţelor de teren cu management unitar agricol şi al gunoiului provenit din activităţi zootehnicePentru fiecare site selectat se execută următoarele activităţi:● Caracterizarea corpurilor de apă subterană şi de suprafaţă din punct de vedere al funcţiilor de transmisie pentru apă şi nitraţi; determinarea geometriei principalelor zone de acumulare a apei.● Evaluarea vulnerabilităţii la poluarea cu nitraţi bazată pe evaluarea dinamicii apei şi nitraţilor în sistemul sol-zonă nesaturată-substrat geologic-corp de apă subterană.● Identificarea presiunilor la care este supus sistemul acvatic, în primul rând, cele rezultate din activităţile agricole de la suprafaţă.● Identificarea măsurilor de remediere a poluării.Site-urile pentru evaluarea stării corpurilor de apă subterană trebuie să aibă un corespondent într-o arie la suprafaţa solului de la care provine fluxul de nitraţi (echivalentul bazinului amonte în cazul apelor de suprafaţă). În general, pentru corpurile de apă subterane se execută foraje pentru evaluarea calităţii apei şi a nivelului piezometric. Acolo unde există izvoarele de coastă (integratoare din punct de vedere al calităţii apelor subterane) informaţiile obţinute din analiza apei colectată din ele pot înlocui informaţiile provenite de la mai multe foraje (prin care se evaluează calităţile locale ale apei din corpurile subterane).c) Parametri … Alegerea parametrilor pentru monitorizare, control şi remediere a poluării se face în funcţie de obiectivele programelor de măsuri adoptate pentru zonele vulnerabile. Selecţia parametrilor depinde de:● Sursele de nitraţi (actuale şi istorice) care determină presiunile la care este supus sistemul acvatic.● Utilizarea pe care o are apa din corpurile de apă subterane şi de suprafaţă.● Problemele care se manifestă deja, din punctul de vedere al poluării cu nitraţi, în arealul considerat.d) Măsurători cantitative şi proceduri de recoltare a probelor … Măsurătorile conţinutului de nitraţi din sol şi din apele subterane se efectuează în puncte fixe reprezentative pentru sistemul de curgere al apei şi nitraţilor din unitatea teritorială considerată. Reprezentativitatea probelor se va stabili şi în funcţie de activităţile antropice care influenţează locul de unde se recoltează proba, precum şi de regimul acviferului în punctul (zona) pe care o reprezintă (umplere, golire).Determinările de teren şi în laborator trebuie efectuate în acord cu metodologiile şi normele la nivel naţional.e) Frecvenţa recoltării probelor … Frecvenţa de recoltare pentru monitorizare depinde de limitările bugetare şi de resurse umane.Frecvenţa de recoltare este, de asemenea, influenţată de o serie de considerente tehnice şi ştiinţifice.În acest sens, se pot diferenţia influenţele induse de dimensiunile pedohidrogeologice şi pedohidrologice ale procesului.Dimensiunea pedohidrolgică se referă la existenţa variaţiilor sezoniere ale unor parametri calitativi şi cantitativi incluşi în programele de monitorizare. Încărcarea corpurilor de apă subterane are o variaţie sezonieră depinzând de structura variaţiilor climatice. Perioada de umplere poate fi corelată cu creşterea spălării nitraţilor de la suprafaţa terenului sub adâncimea frontului radicular.Consideraţiile sezoniere sunt deosebit de importante atunci când parametrii sistemului pedohidrologic sunt afectaţi de activităţile agricole care, prin esenţa lor, au un caracter sezonier pronunţat.Frecvenţele pentru observaţiile făcute asupra corpurilor de apă subterană şi a sistemelor fizice conexe depind în mare măsură de fluctuaţiile nivelului freatic, care sunt determinate de condiţiile pedologice (fluxurile de soluţie a solului transmise către zona nesaturată), hidrogeologice (tipul şi adâncimea acviferului), circumstanţele hidrologice (meteorologice) şi impactul activităţilor umane (folosirea apei, irigaţii, agricultură, etc).Din această perspectivă trebuiesc considerate câteva reguli pentru programele de monitorizare:● Frecvenţa măsurătorilor trebuie adaptată variaţiilor temporale din sistem.● Monitorizarea variaţiilor de lungă durată şi a tendinţelor necesită o frecvenţă relativ scăzută a observaţiilor, în timp ce monitorizarea variaţiilor sezoniere necesită o frecvenţă ridicată.● Structura sistemului de monitorizare va fi adaptată setului de obiective propuse şi resurselor disponibile.Sinteza operaţiunilor care trebuie executate pentru monitorizarea zonelor vulnerabile la poluare cu nitraţi1. Monitorizare de fond la nivelul ţării. Informaţiile existente sunt grupate în mai multe straturi de date georeferenţiate dezvoltate de diferite instituţii.a. Limita unităţilor teritorial administrative la nivelul Comună (bazată pe prelucrarea hărţilor administrativ-teritoriale 1:850.000).b. Suprafaţa fondului funciar (agricol, arabil, vii, livezi, fâneţe, păşuni, păduri) la nivel de Comună. Baza de date a fost elaborată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Ruralec. Capacitatea de producţie a solului (medie pe serii lungi de ani climatici, evaluată prin utilizarea notelor de bonitare) medie pe comune (bazată pe harta notelor de bonitare 1:50.000 elaborată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (ICPA) Bucureştid. Suprafaţa cultivată pe tip de culturi la nivel de Comună. Baza de date a fost elaborată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Ruralee. Numărul şi tipul de animale din gospodăriile individuale la nivel de Comună. Baza de date a fost elaborată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Ruralef. Numărul şi tipul de animale din complexele zootehnice (efective actuale şi capacitatea maximă a complexelor), precum şi starea echipamentelor de prelucrare a apelor uzate. Baza de date a fost elaborată de Administraţia Naţională "Apele Române"g. Sol (informaţii georeferenţiate bazate pe hărţi de sol la scara 1:1.000.000 şi 1:200.000). Atribute pentru funcţii de pedotransfer necesare evaluării dinamicii apei şi nutrienţilor asociate unităţilor cartografice sunt conţinute doar în SIG al resurselor de sol 1:1.000.000. Informaţia este obţinută şi gestionată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului (ICPA). În plus, la acelaşi institut există datele de sol culese din reţeaua de monitorizare pan-europeană în sistem de tip grilă cu pasul de 16 km.h. Clima. Serii de date de vreme pentru perioade mari de ani sunt furnizate de Agenţia Naţională de Meteorologie, utilizând datele furnizate de cele 47 staţii meteorologice standard de pe teritoriul României. Utilizând metodologia MARS, s-au făcut interpolări pentru datele climatice într-o reţea cu pasul 10 x 10' longitudine x latitudine (date furnizate de proiectul european ATEAM cu drept de utilizare în România de ICPA).i. Corpuri de apă subterană: caracteristicile acviferelor şi zonei nesaturate. Informaţii organizate în SIG de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA).j. Corpuri de apă subterana: nivel piezometric şi concentraţiile compuşilor azotului. Informaţiile sunt obţinute şi gestionate de Administraţia Naţională "Apele Române".k. Corpuri de apă de suprafaţă: reţeaua hidrografică, inclusiv bazinele aferente. Informaţia organizată în SIG pe baza cadastrului apelor de către Administraţia Naţională "Apele Române"2. Monitorizare pentru scopuri specifice (Directiva Nitraţilor).Evaluarea vulnerabilităţii corpurilor de apă subterană utilizând modele euristice de evaluare prin suprapunerea straturilor de surse (obţinute prin prelucrarea informaţiilor prezentate la punctul 1 – lit. b, c, d, e, f. Se consideră distinct sursele actuale care conduc la un bilanţ pozitiv al nitraţilor la nivelul comunei şi sursele istorice bazate pe efectivele de animale maxime din complexele zootehnice), transmitere prin sol (prelucrarea informaţiilor de la pct. 1- lit. g şi h), transmitere prin zona nesaturată şi tipul acviferului (informaţii de la pct. 1- lit. i). Vulnerabilitatea obţinută prin această metodă se compară cu datele furnizate de reţeaua de foraje (de la pct. 1- lit. j). Zonele vulnerabile sunt declarate într-o primă aproximaţie la nivelul unităţilor teritorial-administrative (comună – informaţiile prezentate la pct. 1- lit. a) luându-se în considerare amplasarea comunelor în cadrul bazinelor hidrografice (informaţiile de la pct. 1- lit. k) cu extensia corespunzătoare a zonelor vulnerabile în amonte şi aval.3. Monitoring de conformitate. Pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi stabilite în urma aplicării metodologiei de la punctul 2, se efectuează următoarele operaţiuni de monitorizare de conformitate:a. Stabilirea structurii şi amplasamentului proprietăţilor agricole la nivelul comunelor din zonele vulnerabile.b. Elaborarea hărţii pedologice detaliate a zonei.c. Elaborarea hărţii detaliate a corpurilor de apă subterane din zonă.d. Elaborarea anuală, pentru fiecare exploataţie agricolă, a planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice, structurii de culturi, numărului de animale şi tehnicilor de stocare şi utilizare a gunoiului provenit de la animale.e. Evaluarea anuală a bilanţului de nitraţi la nivelul exploataţiilor agricole. În cazul bilanţului pozitiv al nitraţilor, se promovează acordurile de utilizare a gunoiul suplimentar în exploataţii vecine, în care bilanţul nitraţilor este negativ.4. Monitoring pentru scopuri specifice (Directiva Nitraţilor). Pentru zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi stabilite în urma aplicării metodologiei de la punctul 2 se efectuează următoarele operaţiuni de monitorizare cu scopuri specifice:a. Stabilirea amplasamentului surselor de nitraţi (actuale şi depozite istorice) de pe teritoriul zonei vulnerabile.b. Stabilirea punctelor de recoltare a probelor de sol pentru evaluarea conţinutului de nitraţi. Amplasarea punctelor se va face (în sistem expert sau de preferinţă, prin utilizarea rezultatelor furnizate de un model de simulare a dinamicii nitraţilor în zona vulnerabilă) în acord cu potenţialul solurilor de transmitere a nitraţilor către corpurile de apă subterane şi/sau de suprafaţă şi prin luarea în considerare a surselor de nitraţi şi a direcţiilor principale de curgere a apei din zona respectivă.c. Stabilirea punctelor pentru recoltarea probelor de apă din corpurile de apă subterană (fântâni, foraje, izvoare de coastă). Amplasarea punctelor se va face (în sistem expert sau de preferinţă, prin utilizarea rezultatelor furnizate de un model de simulare a dinamicii nitraţilor în zona vulnerabilă) prin luarea în considerare a direcţiei de curgere a apei prin corpurile de apă subterană.d. Stabilirea amplasamentului pentru recoltarea probelor de apă din apele de suprafaţă.e. Recoltarea şi măsurarea probelor de sol şi apă din zonele vulnerabile, conform unui calendar care să fie corelat cu managementul gunoiului.f. Agregarea rezultatelor obţinute prin monitorizare în indicatori specifici de risc.În funcţie de fondurile existente, monitorizarea zonelor vulnerabile sa va face ierarhic, ţinând cont de următoarele elemente:a. Concentraţia existentă a nitraţilor din corpurile de apă subterană.b. Tipul sursei de nitraţi proveniţi din activităţi agricole: actuală, istorică (complexe zootehnice dezafectate).c. Caracteristicile zonei vulnerabile (comună) din punctul de vedere al formării la nivel de teren a fluxurilor de nitraţi către corpurile de apă subterană şi/sau de suprafaţă.● Comune de deal şi munte amplasate pe cursul unui râu în care trebuie luată în considerare influenţa din comunele amonte şi efectul indus asupra comunelor din aval. În general, în aceste comune sursele de nitraţi sunt plasate în lungul râului, într-o suprafaţă agricolă limitată.● Comune de deal şi munte, în care sursele de nitraţi sunt dispersate pe întreaga suprafaţă a comunei, fără o legătură directă cu un curs de apă.● Comune de câmpie.● Comune amplasate în vecinătatea marilor oraşe.Managementul produselor organice reziduale provenite din agricultură în zonele vulnerabile sau potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi.1.Acest material are ca scop conştientizarea, îndrumarea şi/sau instruirea crescătorilor de animale, dar şi a fermierilor agricoli care importă produse organice reziduale, asupra măsurilor obligatorii ale programelor de acţiune în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi proveniţi din surse agricole şi a managementului reziduurilor organice provenite din agricultura şi asupra implementării acestor programe. Pentru îngrăşămintele organice, Programul Cadru de Acţiune stabileşte:i) limitele cantităţilor de îngrăşământ organic care poate fi aplicat pe terenurile agricole; … îi) restricţiile privind momentul aplicării unor îngrăşăminte organice, şiiii) cantitatea de N accesibil din îngrăşămintele organice necesară atunci când se calculează cerinţa de îngrăşăminte.2.Aceste linii directoare au în vedere trei aspecte:Partea AEste suficient teren disponibil pentru împrăştierea bălegarului?Partea BEste suficientă capacitate de stocare pentru bălegar?Partea CÎn ce măsură dozele de bălegar aplicate vor reduce necesarul de îngrăşăminte chimice cu azot?Partea A – În cazul în care sistemul fermei nu se modifică, mai precis suprafaţa, numărul de animale sau folosinţa terenului, această parte se ia în considerare o singură dată.Partea B – se referă la fermierii care au sisteme de depozitare a bălegarului şi îi ajută pe aceştia să stabilească dacă există suficientă capacitate de stocare a materialului rezidual, astfel încât să se evite aplicarea acestuia în perioade neadecvate.Partea C – se realizează anual având în vedere că dozele de aplicare a bălegarului şi structura culturilor variază. + 
Partea AESTE SUFICIENT TEREN DISPONIBIL PENTRU ÎMPRĂŞTIEREA BĂLEGARULUI?3.Legislaţia pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitraţi fixează o limită pentru încărcările cu îngrăşământ organic (azot), 250 Kg/ha de N total pe fâneţe şi 210 Kg/ha de N total pe terenurile arabile, acestea reprezentând valori medii pentru întregul teren agricol încadrat ca zonă vulnerabilă la poluarea cu nitraţi. Este necesar a se avea în vedere că limita de încărcare pentru terenurile arabile scade la 170 Kg/ha după primii patru ani de aplicare a Planului de Acţiune. Aceste limite sunt stabilite pentru N din bălegarul provenit de la animalele crescute în interiorul fermei şi din alte materialele organice reziduale importate. Aceste valori sunt limite anuale care se aplică de la 19 decembrie anul în curs la 18 decembrie anul următor. Cantitatea de N produs de excrementele animaliere depinde de numărul şi tipul de animale din cadrul fermei.4.În plus, nici un teren nu ar trebui să primească doze de bălegar (este exclus bălegarul provenit de la animalele scoase la păşunat) care să elibereze o cantitate mai mare decât 210 Kg/ha N total în orice perioadă a anului, sau care să pună la dispoziţie N accesibil în exces faţă de cerinţa plantei de cultură.5.Etapele următoare vor permite a se stabili dacă terenul folosit pentru împrăştierea bălegarului în cadrul unei ferme este în acord cu cerinţele Programului de Acţiune în Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitraţi.Un teren închiriat pe durată scurtă (de obicei 2 ani sau mai puţin) se consideră parte din ferma celui care concesionează; în cazul unui teren închiriat pe durată îndelungată, acesta este considerat ca fermă care utilizează terenul.Etapa 1Calculul limitei admisibile de azot total provenit din bălegar la nivel de fermă6.Acest calcul se realizează în funcţie de suprafaţa de teren a fermei care este considerată zonă vulnerabilă la poluarea cu nitraţi. Pentru aceasta se completează Tabelul 1a (fâneaţă) şi Tabelul 1b (teren arabil), în care este prezentat terenul cultivat din cadrul fermei.Coloana 1 Numele câmpului sau numărulColoana 2 Planta de cultură ce urmează a fi cultivată (pentru a stabili dinainte modul de împrăştiere a bălegarului)Coloana 3 Suprafaţa în hectare, care se adaugă în coloană până când se obţine suprafaţa totală (A şi B).Coloana 4 Este pentru referinţe legate de stabilirea modului de împrăştiere a bălegarului. Se notează perioada în care este permisă aplicarea bălegarului pentru fiecare câmp în parte.7.Pe solurile nisipoase sau cu un profil scurt, Programul de Acţiune pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitraţi impune, în funcţie de tipul de cultura, condiţiile hidro-meteorologice şi vulnerabilitatea naturală a zonei, o perioadă închisă maximă (în perioada 1 august – 1 februarie) şi o perioadă minimă (1 august – 1 noiembrie), în care nici un fel de îngrăşământ organic cum ar fi bălegarul animalier de consistenţă solidă, semilichidă sau lichidă, aşternutul de pasăre, fracţiunea lichidă a nămolului orăşenesc, nu poate fi aplicat pe terenurile care nu sunt fâneţe sau nu sunt semănate cu culturi de toamnă. Perioada închisă maximă, pentru terenurile aflate sub fâneţe sau culturi de toamnă este de la 1 septembrie la 1 februarie şi minimă de la 15 septembrie la 15 noiembrie. Aceste perioade închise nu se iau în considerare în cazul resturilor vegetale sau a altor tipuri de produse organice reziduale.8.Este necesară identificarea suprafeţelor pe care împrăştierea îngrăşământului organic este dificilă în anumite momente datorită:● plantei de cultură cultivate pe suprafaţa respectivă;● condiţiilor de traficabilitate necorespunzătoare (de ex. pe soluri argiloase pe perioada de iarnă);● riscul scurgerilor de suprafaţă (de ex. pe soluri argiloase situate pe pante mari)● aplicarea îngrăşămintelor organice nu este permisă pe pante abrupte.9.Codul de Bune Practici Agricole prezintă informaţii suplimentare cu privire la momentul aplicării bălegarului şi a altor îngrăşăminte naturale, în scopul evitării poluării directe a apelor curgătoare sau a altor corpuri de apă. Fermierii sunt încurajaţi să dezvolte un Plan de Management al Reziduurilor în cadrul fermei, pentru a-i ajuta să decidă când, unde şi ce doză de îngrăşământ organic trebuie să împrăştie pe terenul fermei sale.10.În ultimă fază se calculează capacitatea totală admisă pentru N provenit din bălegar pe care o are terenul acoperit de fâneaţă din cadrul fermei (C) şi cel cultivat cu alte culturi agricole (D(1) sau D(2) pentru perioada de după 2010/2014). Aceste valori se însumează pentru a obţine capacitatea totală admisă pentru N provenit din bălegar pe care o are terenul din cadrul fermei (E(1) sau E(2) pentru perioada de după 2010/2014).Tabel 1a la Calculul suprafeţei disponibile pentru împrăştierea bălegarului pe terenurile cu faneţe

Tabel 1b Calculul suprafeţei disponibile pentru împrăştierea bălegarului pe terenurile arabile

––––    1) Această valoare se va reduce la 170 kg/ha N în Decembrie 2010/2014.    Însumarea tabelelor 1a şi 1b    Capacitatea admisă pentru N total    provenit din bălegar:    = C + D(1) = E(1) sau după 2010/2014 E(2)                                = C – D(2) =                                Kg N pe an    Valoarea E(2) indică situaţia existentă după Decembrie 2010/2014 (ţinând cont de faptul că suprafaţa acoperită de culturi agricole rămâne aceeaşi), când capacitatea admisă pentru N total provenită din bălegar se reduce la 170 kg/ha. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Etapa 2Calculul cantităţii de azot produsă de excrementele animaliere la nivel de fermă11.Acest calcul are în vedere faptul că, cantitatea de bălegar depozitată şi împrăştiată pe terenul fermei în timpul unui an nu depăşeşte valoarea limită admisă. Se completează tabelul 2, Pentru fiecare tip de animal în parte:Coloana 1 Se trec tipurile de animale din fermă şi se înregistrează numărul lor în coloana 2.Coloana 2 Se înmulţeşte valoarea din coloana 2, reprezentând numărul de animale de un tip cu un coeficient înregistrat în coloana 3, pentru a se calcula cantitatea de N total provenit din excrementele animaliere. Aceşti coeficienţi reprezintă valori standard estimate în funcţie de conţinutul de N provenit din excrementele diferitelor tipuri de animale. Există posibilitatea ca valorile standard estimate să nu corespundă condiţiilor existente în arealul luat în studiu (de ex. se utilizează diete cu un conţinut mai scăzut de N). În acest caz valorile standard se vor stabili în funcţie de condiţiile existente, cum ar fi aceea de a ţine cont de cantitatea de bălegar care se exportă în mod curent.Coloana 4 În coloana 4 se înregistrează deci, cantitatea totală de N provenit din excrementele pe diferite tipuri de animale. Se însumează toate valorile din coloana 4 şi se înregistrează valoarea F, care reprezintă cantitatea totală de N provenită din excrementele animaliere existente în cadrul fermei luată în studiu. Această valoare se compară apoi cu capacitatea pentru de N total provenită din bălegar admisibilă pe terenul fermei luată în studiu (E(1) sau E(2) de la Etapa 1).12.În cazul în care cantitatea de N total din bălegarul animalier depăşeşte limita admisibilă (F mai mare decât E(1), este recomandat ca excesul de bălegar să fie utilizat într-o fermă învecinată sau să fie eliminat în spaţii special amenajate având în vedere protecţia mediului ambiant. Pentru eliminarea în bune condiţii a cantităţii de bălegar animalier în exces, este necesar să se consulte Codul de Bune Practici Agricole.13.Dacă se exportă bălegar animalier în afara fermei, este absolut obligatoriu să se aibe în vedere limitele admise în ceea ce priveşte cantitatea, momentul, capacitatea echipamentului de transport. Aceste limite admise vor fi luate în considerare pentru cel puţin cinci ani. Conţinuturi de N a diferitelor tipuri de îngrăşăminte organice animaliere sunt prezentate în Tabelele 5, 6, 7.14.Pentru a reduce riscul împrăştierii bolilor animaliere în timpul transportului, este necesar asigurarea unor containere securizate, curăţarea exteriorului vehiculului utilizat pentru transport înainte de părăsirea locului de provenienţă a bălegarului, împrăştierea îngrăşământului organic pe terenurile arabile sau pe fâneţe în mod corespunzător protecţiei mediului ambiant.Tabel 2 Valori standard pentru conţinuturile de azot total provenit din dejecţiile animaliere

Etapa 3Indicaţii privind împrăştierea bălegarului animalier sau a altor materiale organice importate15.Acest paragraf este util numai pentru acei fermieri care aduc bălegar animalier sau alt tip de material organic rezidual de alte ferme învecinate. Pentru a reduce riscul împrăştierii bolilor animaliere în timpul transportului, este necesară asigurarea unor containere securizate, curăţarea exteriorului vehiculului utilizat pentru transport înainte de părăsirea locului de provenienţă a bălegarului, împrăştierea îngrăşământului organic pe terenurile arabile sau pe fâneţe în mod corespunzător protecţiei mediului ambiant. Este necesar să se înregistreze toate informaţiile legate de importarea îngrăşământului organic în fişele de câmp.16.Limita de N total sub formă de îngrăşământ organic se aplică tuturor surselor de N organic. În cazul în care ferma deţine teren mai mult decât este necesar pentru împrăştierea bălegarului produs de şeptelul acesteia, se pot aduce şi încorpora îngrăşăminte organice pe bază de azot de la fermele învecinate (E>F).

 + 
Partea BESTE SUFICIENTĂ CAPACITATE DE STOCARE PENTRU BĂLEGAR?17.Partea B se aplică doar fermierilor care se află în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi produc bălegar în stare lichidă, care necesită o capacitate de stocare suplimentară pentru a se încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri.18.Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafaţă nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm şi care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puţin, deasupra rocii de formare, care de obicei este calcar, gresie sau nisip) îngrăşămintele organice de diferite tipuri cum ar fi bălegarul animalier în stare proaspătă, resturile organice de la aşternuturile de pasăre sau nămolul orăşenesc maturat nu pot fi aplicate pe o perioadă maximă:– Între 1 septembrie şi 1 februarie pe fâneţe sau terenurile cultivate cu culturi de toamnă, sau– Între 1 august şi 1 februarie pe terenurile care nu sunt fâneţe sau nu sunt cultivate cu culturi de toamnă.19.Această secţiune, va permite estimarea perioadei optime de stocare a bălegarului, care trebuie să fie în acord cu cerinţele legate de zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi, evitându-se în acest fel poluarea mediului ambiant. Este absolut obligatoriu să se ia în considerare apa uzată provenită din precipitaţiile căzute în cadrul fermei, din spălarea ţarcurilor şi separeurilor, atunci când aceasta este drenată în bazinele de stocare a bălegarului.20.Efluentul de apă uzată provenit din precipitaţiile căzute în cadrul fermei sau din spălarea pereţilor bazinelor de stocare, a filtrelor, a separatorilor de bălegar are un conţinut semnificativ de azot şi prin urmare este considerat îngrăşământ organic care se supune regulilor aplicate în zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi.Apa uzată din precipitaţii sau de spălare a ţarcurilor şi separeurilor care este colectată separat de bălegar nu se supune regulilor stabilite în zonele vulnerabile la poluarea cu nitraţi şi poate fi aplicată în orice moment pe orice fel de sol, dar ţinând cont de Codul de Bune Practici Agricole.Etapa 4Calculul perioadei de stocare21.Este posibil să se cunoască deja perioada de stocare a bălegarului animalier produs în cadrul fermei, în acesta situaţie se înregistrează valoarea în căsuţa Z şi se trece la etapa 5.22.În caz contrar se vor parcurge paşii de mai jos. Pentru a calcula capacitatea de stocare necesară trebuie să se cunoască:1. Capacitatea bazinelor de stocare existente (în metri cubi).2. Suprafaţa ţarcurilor deschise, a grămezilor de nutreţ, care drenează în bazinele de stocare (în metri pătraţi).3. Precipitaţiile medii anuale în cadrul fermei (în milimetri)23.Pentru calculul volumului de bălegar produs lunar se completează tabelul 3. Se înregistrează următoarele:Coloana 1 – Numărul de animale de un anumit tip care asigură producerea bălegarului.Coloana 2 – Dacă o parte din excrementele animaliere sunt colectate sub formă de material organic în stare solidă şi stocate separat, se stabileşte proporţia în care bălegarul este manevrat în stare proaspătă şi valoarea se trece în această coloană. Altfel această coloană se ignoră.Coloana 3 – În această coloană se trece un factor de multiplicare în funcţie de care se va calcula volumul lunar.Coloana 4 – Se înmulţesc coloanele 1, 2 şi 3 şi valoarea obţinută se trece în coloana 4. Se însumează toate valorile din această coloană şi se obţine volumul total de bălegar în stare proaspătă produs lunar, care se trece în căsuţa S.Tabel 3 – Producţia de bălegar animalier lunară (bălegar animalier în stare proaspătă)

24.Calculul ploii care cade direct pe bazinul de stocare şi pe suprafeţele de beton drenate în bazinul de stocare (lunară)Suprafaţa bazinului Precipitaţii Volumul de precipitaţiide stocare şi a altor medii lunar pe bazinul desuprafeţe de beton anuale stocare┌─────────────────────┐ ┌───────────┐ ┌─────┬────────────────────│mc │ x │ mm │ 10000 = │ T │ mc└─────────────────────┘ └───────────┘ └─────┴────────────────────Exemplu: Suprafaţa de stocare betonată de 1000 mp într-o regiune cu 800 mm precipitaţii anuale va colecta 80 mc de apă lunar. Acest calcul ia în considerare faptul că precipitaţiile pe perioada iernii sunt mai ridicate.NB. Sunt incluse toate suprafeţele betonate murdare, cele ocupate de grămezile de nutreţ şi grămezile de bălegar, dacă scurgerile de suprafaţă sunt drenate în bazinul de colectare al bălegarului. Se exclud ţarcurile curate şi suprafeţele acoperite, dacă apa de ploaie care cade pe acestea este colectată şi descărcată într-un dren curat separat. Aceste suprafeţe se iau însă, în considerare, dacă sunt drenate în bazinul de stocare.25.Volumul de apă uzată de la padocurile de vaci pentru lapte (numai dacă aceasta este descărcată în bazinul de stocare a bălegarului)                        Numărul de vaci Apă uzată                        pentru lapte pe lună                       ┌─────────────┐ ┌─────┬────────────┐                       │ │ x 0,55 = │ W │ mc │                       └─────────────┘ └─────┴────────────┘                                                        ┌─────┬────────────┐    Volum lunar de bălegar stocat S + T – W = │ X │ mc │                                                        └─────┴────────────┘NB. Dacă se cunoaşte dinainte volumul de apă uzată produs lunar în padocurile de vaci pentru lapte, valoarea se trece în căsuţa W. Apa uzată este definită ca fiind apa de ploaie care a percolat suprafaţa fermei şi/sau apa de spălare de la ţarcul de vaci pentru lapte. Apa scursă de pe pereţii bazinului de stocare, de la filtre, de la separatoare şi scurgerile de la siloz, care are un conţinut ridicat de azot şi care constituie parte din cantitatea de bălegar produsă nu este considerată apă uzată.26.Calculul perioadei de stocareEste necesară evaluarea capacităţii de stocare existente, incluzând şi bazinele acoperite.Pentru un bazin de stocare de formă pătrată sau rectangulară, cu pereţi verticali, se înmulţeşte lungimea (metri) cu lăţimea (metri) şi înălţimea (metri). Înălţimea de umplere trebuie micşorată cu 0,3 metri ţinând cont că bălegarul îşi măreşte volumul în timpul fermentării.În cazul unui bazin de stocare de formă circulară, se determină circumferinţa acestuia prin înmulţirea numărului panourilor de beton/metal cu lăţimea (metri) fiecărui panou. Se calculează diametrul (D) bazinului prin împărţirea circumferinţei la 3,142. Apoi se calculează suprafaţa bazei prin înmulţirea diametrului (metri) cu el însuşi şi cu 0,785 (D x D x 0,785), după care se înmulţeşte aria bazei (metri pătraţi) cu înălţimea (metri) a bazinului. Înălţimea de umplere trebuie redusă cu 0,3 m, având în vedere că bălegarul îşi măreşte volumul în timpul fermentării.În cazul unui bazin de stocare tip lagună consolidat cu taluzuri din pământ se estimează lungimea (metri) şi lăţimea (metri) acestuia, apoi se face măsoară adâncimea medie (metri) de la vârful taluzului la baza lagunei. Adâncimea de lucru va fi cu 0,75 m mai mică decât adâncimea medie calculată, având în vedere că bălegarul îşi măreşte volumul în timpul fermentării. De asemenea se calculează lungimea şi lăţimea interioare în funcţie de panta taluzului. Prin înmulţirea celor trei dimensiuni se obţine capacitatea de stocare în metri cubi.Etapa 5Calculul perioadei de stocare a bălegarului27.Se stabilesc momentele optime de aplicare a bălegarului pe terenuri. Pe solurile nisipoase sau scurte, Programul de Acţiune stabileşte o perioadă închisă maxima, când nu este permisă aplicarea bălegarului pe terenurile cultivate cu alte culturi decât cele perene sau de toamnă. Deci capacitatea bazinului trebuie să fie suficientă pentru a depozita bălegarul produs în aceste perioade aşa-zise închise.Este posibil să fie necesară dimensionarea unor bazine de stocare suplimentare pentru situaţia în care există terenuri din cadrul fermei pe care nu poate fi împrăştiat bălegarul.(Dacă apa reziduală provenită de la spălarea ţarcurilor şi a padocurilor vacilor pentru lapte sau din precipitaţiile căzute pe aceste spaţii este colectată separat şi nu în bazinul de stocare al bălegarului, nu va ţine cont regulile stabilite pentru bălegarul animalier. Dacă apa uzată conţine şi scurgeri provenite din precipitaţiile căzute sau apa de spălare a pereţilor bazinului de stocare, filtrelor, separatoarelor sau a silozurilor, ea se va supune regulilor de aplicare a bălegarului animalier.28.Se verifică dacă există suficient teren pentru împrăştierea în fiecare lună a cantităţii de bălegar produsăSe stabilesc terenurile şi cantităţile de bălegar ce urmează să fie aplicate în fiecare lună. În cazul unei zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi, îngrăşămintele organice nu trebuie aplicate pe terenuri situate la mai puţin de 30 m de un curs de apă. Dacă urmează să se aplice bălegar pe un teren care este mărginit de un curs de apă, se elimină suprafaţa având lăţimea de 30 m de la cursul de apă şi care reprezintă un culoar tampon, stabilindu-se în acest fel suprafaţa de teren pe care urmează să se aplice bălegarul animalier. Se verifică dacă pe terenul respectiv poate fi aplicat bălegarul (vezi Tabelul 1, coloana 4). Se verifică dacă doza de bălegar ce urmează a fi aplicată corespunde limitelor stabilite în Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitraţi pentru conţinutul de N total şi că N accesibil nu depăşeşte cerinţele plantelor de cultură. Acest procedeu necesită mai multe încercări pentru a stabili soluţia optimă.Suprafaţa de teren necesară lunar pentru împrăştierea bălegarului produs în luna respectivă, dacă se urmăreşte aplicarea unei doze de 250 kg/ha N, se poate calcula cu ajutorul formulei:În cazul în care există şi fâneaţă şi teren arabil se stabileşte terenul pe care urmează să se aplice îngrăşământul organic în fiecare lună.Este posibil să fie necesară o depozitare suplimentară a bălegarului produs, dacă cea mai mare parte din teren nu este disponibil în perioada de iarnă. + 
Partea CÎN CE MĂSURĂ DOZELE DE BĂLEGAR ACOPERĂ NECESARUL DE ÎNGRĂŞĂMINTE CU N ?29.Cantitatea de N accesibilă plantelor de cultură după aplicarea dozelor de bălegar în sol depinde de tipul de bălegar, de momentul şi metoda de aplicare. Pierderile de azot prin amonificare pot fi reduse prin încorporarea în sol a bălegarului sau îngrăşăminte naturale lichide rapid şi imediat după momentul aplicării, Pentru bălegarul în stare proaspătă injecţia sau împrăştierea în benzi poate fi eficientă. Bălegarul aplicat pe perioada favorabilă de iarnă sau primăvară va pune la dispoziţia plantelor o cantitate mai mare de azot decât cel împrăştiat toamna, deoarece se pierde o cantitate mai mică prin migrare sau spălare pe perioada iernii. Aplicarea îngrăşămintelor minerale pe bază de azot trebuie redusă pentru a permite punerea la dispoziţie a N din bălegarul animalier sau altă sursă de N organic. Nu trebuie aplicate doze de N din bălegar care să depăşească nevoile plantelor de cultură.Deoarece aplicarea dozelor de bălegar respectând regulile stabilite pentru Zone Vulnerabile la Poluarea cu Nitraţi este posibil să se efectueze într-o perioadă mai târzie din an decât în mod obişnuit, trebuie să se ţină seama mai riguros de N pus la dispoziţie de bălegar.Pentru a stabili cât de mult se reduce necesarul de îngrăşăminte minerale prin aplicarea îngrăşămintelor organice, se parcurg etapele de mai jos.Dozele de bălegar animalier sunt înregistrate în Tabelul 4, iar conţinuturile de N din bălegar sunt prezentate în Tabelul 5 (bălegar în stare solidă), 6 (bălegar de vacă în stare proaspătă) şi 7 (bălegar de porc). Anexa C prezintă câteva exemple.Etapa 6Detalii cu privire modul de aplicare a bălegarului şi calculul cantităţii de N total şi accesibil30.În tabelul 4 pentru fiecare teren pe care se aplică bălegar se înregistrează următoarele:Coloana 1 – Numele sau numărul terenului.Coloana 2 – Tipul de sol: nisipos, scurt sau alt tip.Coloana 3 – Tipul de bălegar (se referă la Tabelele 5, 6, şi 7).Odată bălegarul aplicat se înregistrează:Coloana 4 – Luna în care s-a aplicat bălegarul.Coloana 5 – Cantitatea totală aplicată (n sau tone).Coloana 6 – Suprafaţa terenului în hectare.Coloana 8 – Conţinutul de N total din diferite tipuri de bălegar (Tabelele 5, 6 şi 7)31.Tabelele 5, 6 şi 7 prezintă conţinuturi de materie organică în stare uscată pentru diferite tipuri de bălegar. Dacă bălegarul considerat diferă de tipurile prezentate, conţinutul de azot va fi diferit. Cu ajutorul formulei următoare se calculează conţinutul real de azot total din bălegar:Conţinut de N total Conţinutul de Conţinut de materie Conţinut de N totalPentru bălegarul materie organică Organică în stare actualStandard în stare uscată uscată standardTabelele 5, 6 sau 7: Tabelele 5, 6 sau 7:Coloana B Coloana C─────────────────┐ ┌─────────────── ┌──────────────── ┌───────────────┐kg/mc │ x │ % │ % = │ kg/mc │Caracterizarea bălegaruluiÎn cazul în care s-au efectuat analize ale bălegarului, rezultatele obţinute vor fi trecute în tabelul 4, Coloana 8. Este recomandat să se efectueze mai multe analize deoarece conţinuturile de N variază şi este dificil a se stabili o valoare reprezentativă. În acest caz nu este necesară realizarea transformărilor legate de conţinutul de materie organică în stare uscată.Coloana 9 – Se împarte valoarea din coloana 5 la valoarea din coloana 6 şi se obţine doza de aplicare a bălegarului (coloana 7). Se înmulţeşte valoarea din coloana 7 cu valoarea din coloana 8 şi se obţine doza de aplicare a N total, care se trece în coloana 9. Se verifică dacă această valoare nu depăşeşte limita acceptată în Zonele Vulnerabile la Poluarea cu Nitraţi (250 kg/ha N total).Coloana 10 – Se observă în tabelele 5, 6 sau 7 care este procentul de N din bălegar accesibil plantelor de cultură. Se are în vedere tipul de sol (Tabelul 4, coloana 2), tipul de bălegar (Tabelul 4, coloana 3), momentul aplicării (Tabelul 4, coloana 4) şi metoda de aplicare (Tabelele 5, 6 sau 7, coloana A); accesibilitatea N este mai mare dacă bălegarul este injectat sau încorporat în intervalul de şase ore de la aplicare. Pentru fiecare doză de aplicare se trece valoarea adecvată în Tabelul 4, coloana 10.Coloana 12 – Se înmulţeşte valoarea din coloana 9 (cantitatea de N total) cu cea din coloana 10 (cantitatea de N accesibil %). Valoarea obţinută se împarte la 100 (coloana 11). Astfel se obţine cantitatea de azot accesibil pentru planta de cultură în kg/ha. Valorile obţinute se trec în coloana 12.Necesarul de îngrăşăminte minerale pe bază de N pentru planta de cultură, dacă se ia în considerare cantitatea de N eliberată din sol şi de către resturile vegetale va fi micşorat cu aportul de azot dat de dozele de îngrăşământ organic aplicate. Cantitatea de azot accesibil nu trebuie să depăşească cerinţa pentru N a plantei de cultură.Tabel 4 – Doze de aplicare a bălegarului: N accesibil plantelor de cultură

Tabel 5 – Valori standard pentru N accesibil plantelor de cultură din îngrăşăminte organice în stare solida┌─────────────────────┬───────┬──────┬──────────────────────────────────────────┐│A │B │C │ Procent de N total disponibil în ││Tip de │Conţi- │Mate- │ momentul aplicării ││bălegar │nut de │rie ├─────────────┬─────────────┬───────┬──────┤│ │N total│orga- │ Toamnă │ Iarnă │Primă- │ Vară ││ │(kg/t) │nică │Aug.-Oct.*1) │Nov.-Ian.*1) │vară │ ││ │ │uscată│ │ │Febr.- │ ││ │ │ │ │ │Apr.*1)│ ││ │ │(%) ├──────┬──────┼──────┬──────┼───────┼──────┤│ │ │ │Nisi- │Medii/│Nisi- │Medii/│Toate │Toate ││ │ │ │poase/│gre- │poase/│gre- │tipu- │tipu- ││ │ │ │îngus-│le*2) │îngus-│le*2) │rile │rile ││ │ │ │te*2) │ │te*2) │ │de sol │de sol│├─────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼──────┤│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │├─────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼──────┤│Aplicare la suprafaţa│ │ │ │ │ │ │ │ ││solului │ │ │ │ │ │ │ │ ││Bălegar de bovine │ │ │ │ │ │ │ │ ││-proaspăt*3) │6.0 │25 │5 │10 │10 │15 │20 │N/A ││-stocat*3) │6.0 │25 │5 │10 │10 │10 │15 │N/A ││Bălegar de porcine │ │ │ │ │ │ │ │ ││-proaspăt*3) │7.0 │25 │5 │10 │10 │15 │20 │N/A ││-stocat*3) │7.0 │25 │5 │10 │10 │10 │15 │N/A ││Bălegar de raţă │ │ │ │ │ │ │ │ ││-proaspăt*3) │6.5 │25 │5 │10 │10 │15 │20 │N/A ││-stocat*3) │6.5 │25 │5 │10 │10 │10 │15 │N/A ││Bălegar de aşternut │16.0 │30 │10 │20 │15 │30 │35 │N/A ││Bălegar de │ │ │ │ │ │ │ │ ││grătar/curcan │30.0 │60 │10 │20 │15 │25 │30 │N/A │├─────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼──────┤│Incorporat în sol │ │ │ │ │ │ │ │ ││la 24 de ore de la │ │ │ │ │ │ │ │ ││împrăştiere*4) │ │ │ │ │ │ │ │ ││Bălegar de bovine │ │ │ │ │ │ │ │ ││-proaspăt*3) │6.0 │25 │5 │10 │15 │20 │25 │N/A ││-stocat*3) │6.0 │25 │5 │10 │10 │15 │20 │N/A ││Bălegar de porcine │ │ │ │ │ │ │ │ ││-proaspăt*3) │7.0 │25 │5 │10 │15 │20 │25 │N/A ││-stocat*3) │7.0 │25 │5 │10 │10 │15 │20 │N/A ││Bălegar de raţă │ │ │ │ │ │ │ │ ││-proaspăt*3) │6.5 │25 │5 │10 │15 │20 │25 │N/A ││-stocat*3) │6.5 │25 │5 │10 │10 │15 │20 │N/A ││Bălegar de aşternut │16.0 │30 │10 │25 │20 │40 │50 │N/A ││Bălegar de │ │ │ │ │ │ │ │ ││grătar/curcan │30.0 │60 │10 │25 │20 │40 │45 │N/A │└─────────────────────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴──────┘N/A: nu se aplicăNote la Tabelul 5*1) Estimările cu privire la disponibilitatea azotului au în vedere faptul că, în intervalul de la momentul aplicării îngrăşământului organic în toamnă şi respectiv de la momentul aplicării bălegarului în iarnă şi până la sfârşitul lui martie, când se consideră, de obicei, încheiat drenajul solului, precipitaţiile sunt în medie de 350, respectiv 200 mm. Dacă precipitaţiile medii sunt diferite de cantităţile stabilite, se vor folosi valori intermediare ale disponibilităţii azotului. Se vor reduce valorile la jumătate în cazul solurilor medii/grele, dacă precipitaţiile medii sunt cu mult mai mari decât 350 mm după momentul aplicării bălegarului în toamnă (peste 500 mm). În cazul aplicării bălegarului primăvara sau vara, precipitaţiile căzute nu determină migrarea azotului sub adâncimea stratului radicular.*2) Nisipoase/înguste înseamnă soluri uşoare şi soluri înguste formate pe rocă. Medii/grele înseamnă soluri prăfoase fertile cu un profil adânc, respectiv argiloase adânci. Aceste categorii sunt utilizate şi în cazul solurilor organice şi turboase.*3) Bălegarul proaspăt reprezintă materialul organic rezidual care nu a fost stocat anterior momentului aplicării şi are un conţinut de N-amoniacal estimat de 25 % din N total. Bălegarul stocat este materialul organic rezidual stocat cel puţin 3 luni înainte de momentul aplicării şi are un conţinut de N-amoniacal estimat de 10 % din N total.*4) Valorile menţionate în acest tabel presupun că încorporarea bălegarului se face prin arătură. Cultivarea utilizând discul este mai puţin eficientă pentru minimizarea pierderilor amoniacale, de aceea trebuiesc utilizate valori intermediare pentru disponibilitatea azotului.Tabel 6 – Valori standard pentru N accesibil plantelor de cultură din bălegarul de vacă (idem)┌─────────────────────┬───────┬───────┬─────────────────────────────────────────┐│A │B │C │ Procent de N total disponibil în ││Tip de │Conţi- │Mate- │ momentul aplicării ││bălegar │nut de │rie ├────────────┬─────────────┬───────┬──────┤│ │N total│orga- │ Toamnă │ Iarnă │Primă- │ Vară ││ │(kg/t) │nică │Aug.-Oct.*1)│Nov.-Ian.*1) │vară │ ││ │ │uscată │ │ │Febr.- │ ││ │ │ │ │ │Apr.*1)│ ││ │ │ (%) ├──────┬─────┼──────┬──────┼───────┼──────┤│ │ │ │Nisi- │Medii│Nisi- │Medii/│Toate │Toate ││ │ │ │poase/│/gre-│poase/│gre- │tipu- │tipu- ││ │ │ │îngus-│le*2)│îngus-│le*2) │rile │rile ││ │ │ │te*2) │ │te*2) │ │de sol │de sol│├─────────────────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┤│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │├─────────────────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┤│Aplicare la suprafaţa│ │ │ │ │ │ │ │ ││solului │ │ │ │ │ │ │ │ ││Vaci pentru lapte: │ │ │ │ │ │ │ │ ││ – 2% (s.u.) │1.5 │2 │5 │20 │25 │40 │50 │35 ││ – 6% (s.u.) │3.0 │6 │5 │15 │20 │30 │35 │20 ││ -10% (s.u.) │4.0 │10 │5 │10 │10 │15 │20 │10 ││Vaci pentru carne: │ │ │ │ │ │ │ │ ││ – 2% (s.u.) │1.0 │2 │5 │20 │25 │40 │50 │35 ││ – 6% (s.u.) │2.3 │6 │5 │15 │20 │30 │35 │20 ││ -10% (s.u.) │3.5 │10 │5 │10 │10 │15 │20 │10 ││Partea lichidă │ │ │ │ │ │ │ │ ││separată*3) │1.5-3.0│1.5-4.0│5 │20 │25 │40 │50 │35 │├─────────────────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┤│Incorporat în sol în │ │ │ │ │ │ │ │ ││intervalul de 6 ore │ │ │ │ │ │ │ │ ││de la împrăştiere*4) │ │ │ │ │ │ │ │ ││Vaci pentru lapte │ │ │ │ │ │ │ │ ││ – 2% (s.u.) │1.5 │2 │5 │20 │25 │45 │55 │N/A ││ – 6% (s.u.) │3.0 │6 │5 │20 │20 │35 │45 │N/A ││ -10% (s.u.) │4.0 │10 │5 │15 │15 │30 │35 │N/A ││Vaci pentru carne: │ │ │ │ │ │ │ │ ││ – 2% (s.u.) │1.0 │2 │5 │20 │25 │45 │55 │N/A ││ – 6% (s.u.) │2.3 │6 │5 │20 │20 │35 │45 │N/A ││ -10% (s.u.) │3.5 │10 │5 │15 │15 │30 │35 │N/A ││Partea lichidă │ │ │ │ │ │ │ │ ││separată*3) │1.5-3.0│1.5-4.0│5 │20 │25 │45 │55 │N/A │├─────────────────────┼───────┼───────┼──────┼─────┼──────┼──────┼───────┼──────┤│Injectat la adâncime │ │ │ │ │ │ │ │ ││(25-30 cm) │ │ │ │ │ │ │ │ ││Vaci pentru lapte: │ │ │ │ │ │ │ │ ││ – 2% (s.u.) │1.5 │2 │5 │10 │15 │35 │60 │60 ││ – 6% (s.u.) │3.0 │6 │5 │10 │15 │30 │50 │50 ││ -10% (s.u.) │4.0 │10 │5 │10 │15 │25 │45 │45 ││Vaci pentru carne: │ │ │ │ │ │ │ │ ││ – 2% (s.u.) │1.0 │2 │5 │10 │15 │35 │60 │60 ││ – 6% (s.u.) │2.3 │6 │5 │10 │15 │30 │50 │50 ││ -10% (s.u.) │3.5 │10 │5 │10 │15 │25 │45 │45 ││Partea lichidă │ │ │ │ │ │ │ │ ││separată*3) │1.5-3.0│1.5-4.0│5 │10 │15 │35 │60 │60 │└─────────────────────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴──────┘N/A: nu se aplicăNote la Tabelul 6*1) Estimările cu privire la disponibilitatea azotului au în vedere faptul că. În intervalul de la momentul aplicării îngrăşământului organic în toamnă şi respectiv de la momentul aplicării nămolului în iarnă şi până la sfârşitul lui martie când se consideră, de obicei, încheiat drenajul solului, precipitaţiile sunt în medie de 350, respectiv 200 mm. Dacă precipitaţiile medii sunt diferite de cantităţile stabilite, se vor folosi valori intermediare ale disponibilităţii azotului. Se vor reduce valorile la jumătate în cazul solurilor medii/grele, dacă precipitaţiile medii sunt cu mult mai mari decât 350 mm după momentul aplicării bălegarului în toamnă (peste 500 mm). În cazul aplicării bălegarului primăvara sau vara, precipitaţiile căzute nu determină migrarea azotului sub adâncimea stratului radicular.*2) Nisipoase/înguste înseamnă soluri uşoare şi soluri înguste formate pe rocă. Medii grele înseamnă soluri prăfoase fertile cu un profil adânc, respectiv argiloase adânci. Aceste categorii sunt utilizate şi în cazul solurilor organice şi turboase.*3) Conţinuturile de substanţă uscată, respectiv de N total tipice în fracţiunea lichidă a bălegarului de vacă separat sunt: pentru lichidul provenit de la spălarea compartimentului filtrelor, 1,5 kg/mc N şi 1,5 % s.u.; pentru lichidul de spălare a pereţilor bazinelor de stocare, 2,0 kg/mc N şi 3,0 % s.u.; pentru lichidul de spălare a separatorilor mecanici 3,0 kg/mc N şi 4,0 % s.u..*4) Valorile menţionate în acest tabel presupun că încorporarea bălegarului se face prin arătură. Cultivarea utilizând discul este mai puţin eficientă pentru minimizarea pierderilor amoniacale, de aceea trebuie utilizate valori intermediare pentru disponibilitatea azotului. Dacă bălegarul a fost aplicat primăvara sau vara utilizând injecţia la mică adâncime sau metodele de împrăştiere în benzi, disponibilitatea azotului va fi încadrată ca valoare între "aplicarea la suprafaţă" şi "injecţia la adâncime".Tabel 7 – Valori standard pentru N accesibil plantelor de cultură din bălegarul de porc (idem)┌─────────────────────┬───────┬──────┬──────────────────────────────────────────┐│A │B │C │ Procent de N total disponibil în ││Tip de │Conţi- │Mate- │ momentul aplicării ││bălegar │nut de │rie ├─────────────┬─────────────┬───────┬──────┤│ │N total│orga- │ Toamnă │ Iarnă │Primă- │ Vară ││ │(kg/t) │nică │Aug.-Oct.*1) │Nov.-Ian.*1) │vară │ ││ │ │uscată│ │ │Febr.- │ ││ │ │ │ │ │Apr.*1)│ ││ │ │(%) ├──────┬──────┼──────┬──────┼───────┼──────┤│ │ │ │Nisi- │Medii/│Nisi- │Medii/│Toate │Toate ││ │ │ │poase/│gre- │poase/│gre- │tipu- │tipu- ││ │ │ │îngus-│le*2) │îngus-│le*2) │rile │rile ││ │ │ │te*2) │ │te*2) │ │de sol │de sol│├─────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼──────┤│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │├─────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼──────┤│Aplicare la suprafaţa│ │ │ │ │ │ │ │ ││solului │ │ │ │ │ │ │ │ ││Porci: │ │ │ │ │ │ │ │ ││ – 2% (s.u.) │3.0 │2 │5 │25 │30 │50 │60 │40 ││ – 4% (s.u.) │4.0 │4 │5 │20 │25 │40 │50 │30 ││ – 6% (s.u.) │5.0 │6 │5 │15 │20 │30 │40 │25 │├─────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼──────┤│Incorporat în sol în │ │ │ │ │ │ │ │ ││intervalul de 6 ore │ │ │ │ │ │ │ │ ││de la împrăştiere*4) │ │ │ │ │ │ │ │ ││Porci: │ │ │ │ │ │ │ │ ││ – 2% (s.u.) │3.0 │2 │5 │25 │25 │55 │65 │N/A ││ – 4% (s.u.) │4.0 │4 │5 │20 │20 │45 │55 │N/A ││ – 6% (s.u.) │5.0 │6 │5 │20 │20 │40 │50 │N/A │├─────────────────────┼───────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼───────┼──────┤│Injectat la adâncime │ │ │ │ │ │ │ │ ││(25-30 cm) │ │ │ │ │ │ │ │ ││Porci: │ │ │ │ │ │ │ │ ││ – 2% (s.u.) │3.0 │2 │5 │10 │15 │40 │70 │70 ││ – 4% (s.u.) │4.0 │4 │5 │10 │15 │35 │65 │65 ││ – 6% (s.u.) │5.0 │6 │5 │10 │15 │30 │60 │60 │└─────────────────────┴───────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴───────┴──────┘N/A: nu se aplicăNote la Tabelul 7*1) Estimările cu privire la disponibilitatea azotului au în vedere faptul că, în intervalul de la momentul aplicării îngrăşământului organic în toamnă şi respectiv de la momentul aplicării bălegarului în iarnă şi până la sfârşitul lui martie când se consideră, de obicei, încheiat drenajul solului, precipitaţiile sunt în medie de 350, respectiv 200 mm. Dacă precipitaţiile medii sunt diferite de cantităţile stabilite, se vor folosi valori intermediare ale disponibilităţii azotului. Se vor reduce valorile la jumătate în cazul solurilor medii/grele, dacă precipitaţiile medii sunt cu mult mai mari decât 350 mm după momentul aplicării bălegarului în toamnă (peste 500 mm). În cazul aplicării bălegarului primăvara sau vara, precipitaţiile căzute nu determină migrarea azotului sub adâncimea stratului radicular.*2) Nisipoase/înguste înseamnă soluri uşoare şi soluri înguste formate pe rocă. Medii/grele înseamnă soluri prăfoase fertile cu un profil adânc, respectiv argiloase adânci. Aceste categorii sunt utilizate şi în cazul solurilor organice şi turboase.*3) Valorile menţionate în acest tabel presupun că încorporarea bălegarului se face prin arătură. Cultivarea utilizând discul este mai puţin eficientă pentru minimizarea pierderilor amoniacale, de aceea trebuiesc utilizate valori intermediare pentru disponibilitatea azotului. Dacă bălegarul a fost aplicat primăvara sau vara utilizând injecţia la mică adâncime sau metodele de împrăştiere în benzi, disponibilitatea azotului va fi încadrată ca valoare între "aplicarea la suprafaţă" şi "injecţia la adâncime".–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește