ORDIN nr. 170 din 15 februarie 2005

privind aprobarea Reglementării tehnice "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995„, indicativ NP 102-04



În conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare,în temeiul art. 2 pct. 45 şi al art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 7 din 12 februarie 2004 al Comitetului tehnic de specialitate – CTS 5,ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin: + 
Articolul 1Se aprobă Reglementarea tehnica "Normativ pentru proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentru satisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995„, indicativ NP 102-04, elaborata de Universitatea Tehnica de Construcţii Bucureşti – UTCB, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării. + 
Articolul 3La data intrării în vigoare a prezentului ordin orice dispoziţii contrare îşi încetează aplicabilitatea.––––Notă …
*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.Ministrul transporturilor,construcţiilor şi turismului,Gheorghe DobreBucureşti, 15 februarie 2005.Nr. 170. + 
Anexa REGLEMENTARE TEHNICA"Normativ privind proiectarea şi montajul pereţilor cortina pentrusatisfacerea cerinţelor de calitate prevăzute de Legea nr. 10/1995„,indicativ NP 102-04*) + 
Capitolul 1GENERALITATI1.1. Obiect şi domeniu de aplicare1.1.1. Prezentul normativ se referă la fatadele uşoare ale construcţiilor, cunoscute sub denumirea de "sisteme de pereţi cortina", care sunt utilizate pentru închiderile totale sau parţiale ale acestora. Acesta stabileşte exigente de proiectare şi de montaj a pereţilor cortina vitrati, în condiţiile satisfacerii cerinţelor de calitate prevăzute în următoarele documente oficiale:● Legea nr. 10/1995 – Legea calităţii în construcţii.● Hotărârea Guvernului României nr. 766/1997 (Anexa 3; categoria de importanţa a construcţiei).● Normativul P-100-92 (clasa de importanţa a construcţiei).Se va considera ca aceste exigente sunt obligatorii şi au caracter minimal, în sensul că nu sunt limitative.1.1.2. Prin proiectarea sistemelor de pereţi cortina se va urmări:● limitarea avarierii unor componente rezistente ale sistemelor de pereţi cortina vitrati şi evitarea posibilităţii de prabusire a întregului ansamblu, în vederea evitării pierderilor de vieţi omeneşti, sau a ranirii grave a oamenilor (în special ca rezultat al spargerii geamurilor) şi limitarea pagubelor materiale;● realizarea unor faţade cu o estetica deosebită, care să răspundă exigenţelor arhitecturale impuse de proprietarii de clădiri.1.1.3. La montajul sistemelor de pereţi cortina se va urmări:● utilizarea de produse de calitatea celor prevăzute în proiect (calitate certificată atât prin agremente tehnice, cat şi prin determinări experimentale specifice, impuse de proiectant prin Caietul de Sarcini);● aplicarea cu stricteţe a tehnologiilor de execuţie, specifice sistemului de perete cortina vitrat care a fost selectat;● respectarea, pe şantier, a tuturor detaliilor "de firma" conţinute de proiectul de execuţie.1.1.4. Pe durata de utilizare a sistemelor de pereţi cortina vitrati se vor respecta, întocmai, măsurile de întreţinere prevăzute în proiect, pentru a păstra nediminuata capacitatea de rezistenta şi de stabilitate a acestora, detectarea unor eventuale avarii şi intervenţia în caz de necesitate, pentru eliminarea cauzelor care le-au generat.1.1.5. Sistemele de pereţi cortina vitrati se utilizează atât la construcţiile noi, cat şi la remodelarea fatadelor unor construcţii existente, contribuind, în asociere cu eventuale lucrări de consolidare, la schimbarea aspectului clădirii, aducând o noua expresie arhitecturala în zona de amplasare a construcţiei.1.1.6. În condiţii de rezistenta şi de stabilitate proprii şi asigurând exigenţele de durabilitate în exploatare, sistemele de pereţi cortina trebuie să garanteze toate cerinţele pereţilor exteriori ai clădirilor, în condiţiile obţinerii unor avantaje suplimentare privind:● realizarea unui mod nou de exprimare arhitecturala, care transforma "ideea de perete" într-un ecran cu multiple funcţii, la exterior conferind clădirilor suplete şi eleganta, iar la interior fiind adaptat pentru toate exigenţele de confort;● reducerea greutatii totale a construcţiei, cu efect favorabil asupra dimensionarii, mai economice, a elementelor sistemului structural de rezistenta al acesteia, în special în zone cu grad de seismicitate ridicat, în combinaţie cu un sistem de pereţi de compartimentare usori din gips-carton, permite creşterea deplasarilor relative de nivel admisibile ale construcţiei (în Normativul P-100-92, delta(r)/H(e) <= 0,007);● izolarea termica şi acustica (la zgomot aerian), etanseitatea la apa din precipitatii şi la infiltratii produse de acţiunea dinamica a vantului (de exemplu la pătrunderea prafului din exterior);● mărirea suprafeţei utile a construcţiilor la o aceeaşi suprafaţa construită, prin reducerea grosimii pereţilor exteriori;● execuţia industrializata a elementelor componente pentru întreaga fatada, având drept rezultat realizarea unui produs complex, controlabil în fiecare faza de execuţie şi cu calităţi deosebite de durabilitate în timp;● efectuarea unui montaj de precizie şi cu înaltă productivitate, ţinând seama ca fatadele cortina reprezintă un produs modern, la a cărui realizare tehnologiile de fabricaţie şi de montaj sunt mai riguroase în ceea ce priveşte încadrarea în abateri geometrice şi de forma;● asigurarea posibilităţilor de demontare a unor componente nu numai din exteriorul, ci şi dinspre interiorul construcţiilor, respectiv de înlocuire a geamurilor crapate/sparte;● întreţinerea uşoară şi un cost mai redus, în raport cu cel cerut de întreţinerea periodică a finisajelor pereţilor traditionali.1.1.7. Libertatea compoziţiei nu este data numai de alegerea materialelor (oglinda, aliaje de aluminiu, emailuri, geamuri colorate), ci şi prin alternanta volumelor cu jocuri de pereţi cortina, creând fie elemente complet plane (cu configuratii ascunse), fie cu configuratii având o anume dominantă, verticala sau orizontala, sau cu ambele, cu alternari de zone pline sau vitrate în întregime, cu jocuri de lumini şi umbre.1.1.8. Decizia adoptării soluţiilor cu sisteme de pereţi cortina aparţine proprietarilor clădirilor, dar aceasta trebuie să fie fundamentată printr-o serie de argumente referitoare la:● categoria de importanţa şi gradul de reprezentativitate a clădirii în peisajul urban;● tipul şi caracteristicile sistemului structural al clădirii;● zona seismică în care este amplasata construcţia (valori maxime ale acceleratiilor miscarii seismice, compozitia spectrala);● influenţa condiţiilor locale ale amplasamentului asupra acţiunii seismice şi asupra răspunsului structural;● influenţa condiţiilor climatice ale zonei etc.1.1.9. Prezentul normativ se adresează următoarelor categorii de participanţi, implicaţi în realizarea sistemelor de pereţi cortina: investitori, proiectanţi, verificatori de proiecte, producători şi distribuitori ai sistemelor de pereţi cortina, constructori, personal de întreţinere şi de reparaţii locale, instituţiilor implicate în acordarea de agremente tehnice (unităţi de cercetare, laboratoare autorizate, Comitetul Tehnic Permanent pentru Construcţii).1.1.10. Sistemele de pereţi cortina au un domeniu de utilizare larg, pornind de la construcţiile pentru birouri, construcţii administrative şi clădiri pentru bănci (înalte sau cu sali aglomerate), clădiri industriale cu mai multe sau mai puţine niveluri şi ajungând, mai rar, la construcţii de locuinţe, ca urmare a costului mai ridicat al acestora în raport cu cel al pereţilor realizaţi în soluţii convenţionale (pereţi din caramida, din BCA, sau cei realizaţi din panouri mari). Sistemele de pereţi cortina pot fi folosite şi pentru închiderea unor spaţii interioare (atriumuri), precum şi pentru construcţia de luminatoare autoportante sau aplicate pe structuri din oţel, beton sau lemn.1.1.11. Prevederile prezentului normativ se aplică şi vitrinelor de mari dimensiuni ale magazinelor şi spaţiilor de expunere situate la primele niveluri ale clădirilor.1.1.12. Nivelurile de performanţă ale sistemelor de pereţi cortina sunt condiţionate şi de nivelurile de performanţă ale clădirilor, ţinând seama de toate acţiunile care se pot manifesta asupra acestora pe timpul duratei de exploatare, prevăzută în proiect.1.1.13. Nu fac obiectul prezentului normativ:● elementele de construcţii vitrate fără sistem structural propriu (la care panourile de sticlă se imbina direct între ele, formând o structura autoportanta), sau cele care au structura proprie cu rigiditate redusă (de exemplu, fermele de cabluri);● suprafeţele vitrate de mari dimensiuni, aşezate orizontal sau înclinat, care acoperă diferite spaţii functionale.1.2. Lista documentelor tehnice normative de referinţaPrezentul normativ se va utiliza împreună cu următoarele reglementări tehnice: [1] C107/1-97 Normativ privind calculul coeficienţilor globali de                           izolare termica la clădirile de locuit [2] C107/2-97 Normativ pentru calculul coeficientului global de                           izolare termica la clădiri cu alta destinaţie decât                           locuirea [3] C107/3-97 Normativ privind calculul termotehnic al elementelor                           de construcţie ale clădirilor [4] C107/4-97 Ghid pentru calculul performantelor termotehnice ale                           clădirilor de locuit [5] SR EN 13116:2002 Pereţi cortina – Rezistenta la încărcarea data de                           vant – Exigente de performanţă [6] SR EN 12179:2002 Pereţi cortina – Rezistenta la încărcarea data de                           vant – Metode de testare [7] SR EN 12154:2002 Pereţi cortina – Impermeabilitatea la acţiunea apei                           – Clasificarea exigenţelor de performanţă [8] SR EN 12155:2002 Pereţi cortina – Impermeabilitatea la acţiunea apei                           – Încercare de laborator la presiunea statica [9] SR EN 13050:2002 Pereţi cortina – Impermeabilitatea la acţiunea apei                           – Încercări de laborator la presiunea dinamica a                           aerului şi la pulverizarea apei[10] SR EN 13051:2002 Pereţi cortina – Impermeabilitatea la acţiunea apei                           – Încercări în situ[11] SR EN 12153:2002 Pereţi cortina – Permeabilitatea la aer – Încercări                           de laborator[12] SR EN ISO 717-1:2000 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a clădirilor                           şi a elementelor de construcţie. Partea 1: Izolarea                           la zgomot aerian[13] SR EN ISO 717-2:2000 Acustica. Evaluarea izolarii acustice a clădirilor                           şi a elementelor de construcţie. Partea 2: Izolarea                           la zgomot de impact[14] SR EN 572-1:1996 Sticla în clădiri – Produse din sticlă silicatica                           calco-sodica. Partea 1: Definire, proprietăţi                           generale fizice şi mecanice[15] STAS 6472/7-85 Calculul permeabilitatii la aer a elementelor şi                           materialelor de construcţii[16] STAS 6156-86 Acustica în construcţii. Protecţia împotriva                           zgomotului în construcţii civile şi social-culturale.                           Limite admisibile şi parametri de izolare acustica[17] STAS 10100/0-75 Principii generale de verificare a siguranţei                           construcţiilor[18] STAS 10101/0-75 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea                           acţiunilor[19] STAS 10101/1-78 Acţiuni în construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări                           permanente[20] STAS 10101/2-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări datorită procesului                           de exploatare[21] STAS 10101/0A-77 Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea                           acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale[22] STAS 10101/20-90 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de vant[23] STAS 10101/21-92 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de zapada[24] STAS 10101/23-75 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperatura                           exterioară[25] STAS 10101/23A-78 Acţiuni în construcţii. Încărcări date de temperaturi                           exterioare în construcţii civile şi industriale[26] STAS 10101/2A1-87 Acţiuni în construcţii. Încărcări tehnologice din                           exploatare pentru construcţii civile, industriale şi                           agrozootehnice[27] P1188-99 Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor[28] P100-92/96 Normativ pentru proiectarea antiseismica a                           construcţiilor de locuinţe, social-culturale,                           agrozootehnice şi industriale[29] GAT 056-95 Ghid privind agrementarea tehnica pentru pereţi                           cortina (PROCEMA S.A.)[30] ST-035:2000 Specificaţie tehnica privind cerinţe şi criterii de                           performanta pentru verificarea antiseismica a                           fatadelor cortina (INCERC)[31] EN 1991-Eurocode 1 Acţiuni asupra sistemelor structurale[32] EN 1998-Eurocode 8 Proiectarea sistemelor structurale la acţiuni                           seismice[33] EN 1999-Eurocode 9 Proiectarea sistemelor structurale din aluminiu[34] SR EN 573-1 … Aluminiu şi aliaje din aluminiu     SR EN 573-4:1995[35] SR EN 755-1 … Aluminiu şi aliaje din aluminiu. Bare, ţevi şi                           profile extrudate     SR EN 755-8:1997 …     20011.3. TerminologieTermenii specifici asociaţi proiectării şi montajului unui sistem de perete cortina se regăsesc în fiecare dintre actele normative prezentate la paragraful 1.2. Prezentul normativ a fost conceput astfel încât utilizatorul sa nu aibă nici o dificultate referitoare la înţelegerea termenilor. În Capitolul 3 sunt prezentate componentele unui sistem de perete cortina. + 
Capitolul 2CLASIFICARI ALE SISTEMELOR DE PEREŢI CORTINA2.1. Expresia plastica a sistemelor de pereţi cortina, definită prin dispunerea şi alcătuirea elementelor structurii proprii a peretelui, raportul între suprafaţa panourilor vitrate şi a celor opace, aşezarea panourilor vitrate sau opace în raport cu structura proprie, culoarea elementelor structurii proprii, a sticlei şi a panourilor opace etc., face parte integrantă din conceptia proiectului de arhitectura şi, după caz, a cerinţelor de urbanism şi constituie tema pentru proiectarea de ansamblu şi pentru detalierea constructivă a pereţilor cortina.2.2. Fatada unei construcţii poate fi calificată ca "uşoară" dacă are o grosime mica (cca. 10 cm), corespunzând unei mase de 40-60 kg/mp şi este realizată exclusiv din materiale netraditionale (aluminiu, oţel şi sticlă).2.3. În raport cu poziţia faţă de sistemul structural al construcţiei, fatadele uşoare se pot clasifica astfel:● faţade uşoare cu montaj în panouri;● faţade uşoare de tip "sistem de perete cortina".2.4. La fatadele uşoare realizate din panouri, panourile de fatada, complet echipate, se monteaza între planşeele construcţiei, având înălţimea delimitata de acestea.2.5. La fatadele uşoare de tip "sistem de perete cortina", panourile vitrate sau opace se monteaza pe un sistem structural propriu din aluminiu sau oţel, situat în afară planseului care limitează clădirea.2.6. Din punctul de vedere al configuraţiei sistemului structural propriu, acesta poate fi alcătuit astfel:● cu elemente dispuse într-o compoziţie în care se distinge o dominantă verticala;● cu elemente dispuse într-o compoziţie în care se distinge o dominantă orizontala;● cu elemente dispuse într-o compoziţie (alcătuire) rectangulara (dar sunt posibile şi alcatuiri particulare cu panouri trapezoidale sau în forma de paralelogram).2.7. Forma în plan a sistemului de perete cortina este, de regula, dreapta. În funcţie de volumetria clădirii şi de expresia plastica a fatadei, aceasta poate fi curba, sau cu contur frant. Poziţia sistemului de perete cortina este, de regula, verticala, dar unele părţi ale acestuia pot fi înclinate în raport cu verticala. În alcătuirea sistemelor de pereţi cortina pot fi inglobate şi elemente în consola (de exemplu, copertine).2.8. Din punctul de vedere al imaginii unui perete cortina, văzută din exterior, pot fi realizate:● configuratii în care, din exterior, se vad numai profilele ornament de pe montanti (perete cortina semistructural);● configuratii în care, din exterior, se vad numai profilele ornament de pe riglele-distantier (perete cortina semistructural);● configuratii în care, din exterior, se vad şi montantii şi riglele (perete cortina clasic);● configuratii în care, din exterior, nu se vad nici montantii şi nici riglele, rostul dintre panouri fiind închis cu un silicon rezistent la radiatia ultravioleta, sau sigilat prin intermediul unei garnituri speciale, foaia exterioară a geamului termoizolant fiind obligatoriu securizata (perete cortina structural).2.9. După modul de prindere a panourilor, vitrate sau opace, de sistemul structural propriu din aluminiu sau oţel, pot exista următoarele variante:● cu fixarea geamurilor termoizolante sau panourilor opace pe sistemul structural al peretelui cortina, prin intermediul unor garnituri şi al unui profil presor exterior, mascat cu un profil de ornament de diverse forme (sistem de perete cortina clasic);● prin lipirea geamurilor sau a panourilor opace cu adeziv structural, rezistent la radiatia ultravioleta, pe profilele distantiere din aluminiu eloxat şi fixarea punctuala (cu piese speciale) a acestora pe sistemul structural al peretelui cortina.2.10. Ţinând seama de posibilitatea prevederii unor panouri mobile, pot exista:● pereţi cortina cu panouri fixe, vitrate şi/sau opace;● pereţi cortina, care pe lângă panourile fixe, conţin şi panouri mobile (ferestre şi uşi) din aluminiu.2.11. După gradul de performanţă pe care îl pot asigura pereţii cortina, clădirile pot fi clasificate astfel:● clădiri cu grad de performanţă maxim (nu au vitraje mobile şi sunt prevăzute cu climatizare centralizata);● clădiri cu grad de performanţă mediu (pot avea vitraje mobile şi climatizare parţială);● clădiri cu grad de performanţă normal (unele clădiri din peisajul industrial, cu vitraje mobile şi climatizare parţială). + 
Capitolul 3ALCĂTUIREA DE ANSAMBLU ŞI MATERIALE UTILIZATE PENTRU SISTEMELE DE PEREŢI CORTINA3.1. Prezentul normativ îşi propune să fie un document de sine statator pentru toţi factorii implicaţi în cunoaşterea, studiul şi verificarea prin calcul a elementelor componente ale diverselor sisteme de pereţi cortina. Cu toate acestea, normativul va fi utilizat împreună cu actele normative conexe, prezentate în paragraful 1.2.3.2. Sistemele de pereţi cortina sunt produse complexe concepute, proiectate şi realizate de firme specializate. În cadrul sistemelor de pereţi cortina din aluminiu, aliajul utilizat la extrudarea profilelor portante (montanti, rigle), precum şi a profilelor de presor şi ornament este recomandat de normele SR EN 573, Partea 3 şi Partea 4. Caracteristicile tehnice, precum şi condiţiile de livrare pentru profilele extrudate din aluminiu, vor tine cont de prevederile SR EN 755, Partea 1 şi Partea 2.3.3. Sistemele de pereţi cortina sunt alcătuite astfel încât să permită adaptarea lor, în limite destul de largi, atât la diverse tipuri de construcţii, cat şi la diverse condiţii de mediu climatic.3.4. Sistemele de pereţi cortina au în alcătuirea lor următoarele componente:● sistemul structural propriu constituit din montanti (elemente verticale) şi rigle-distantier/traverse (elemente orizontale);● panouri montate pe sistemul structural propriu şi care pot fi: panouri transparente din sticlă (fixe sau mobile), sau panouri opace;● dispozitive de prindere, fixare, etansare şi finisare (piese speciale, garnituri şi chituri);● geamuri termoizolante.3.5. La adaptarea unui anumit sistem de perete cortina pentru fatada unei construcţii trebuie să se ţină seama de următoarele trei categorii de elemente şi caracteristici generale, comune tuturor sistemelor de pereţi cortina.3.5.1. Elementele şi caracteristicile invariabile ale fiecărui sistem de perete cortina sunt:a) tipuri de profile (montanti, rigle-distantier, piese auxiliare, garnituri etc.); … b) alcătuirea în secţiune a panourilor de închidere; … c) imbinarea profilelor; … d) tehnologia şi dispozitivele speciale de fixare a panourilor de închidere pe sistemul structural; … e) sistemul de prindere a montantilor pe sistemul structural al construcţiei; … f) drenajul şi ventilatia sistemului de perete cortina; … g) izolarea termica, etanseitatea şi rezistenta la foc. … 3.5.2. Elementele şi caracteristicile variabile ale fiecărui sistem de perete cortina sunt:a) dimensiunile profilelor pentru realizarea sistemului structural; … b) dimensiunile panourilor de închidere (grosimea şi dimensiuni în plan); … c) ochiurile mobile – dimensiuni ale acestora şi modalităţi de deschidere; … d) geamuri termoizolante. … 3.5.3. Elementele şi caracteristicile variabile care fac obiectul proiectului sistemului de perete cortina selectat pentru o anumită lucrare, în funcţie de tipul construcţiei, de condiţiile de mediu, de nivelul de performanţă şi de nivelul de asigurare cerut sunt, în principal, următoarele:a) forma şi dimensiunile tramei sistemului structural (trebuie să se încadreze în limitele maxime ale sistemului de perete cortina selectat, trebuie să ţină seama de comportarea la acţiuni seismice viitoare, la acţiunea vantului şi la acţiunea altor tipuri de solicitări prezentate în Capitolul 5); … b) capacitatea prinderilor sistemului structural propriu de a transmite incarcarile la sistemul structural al construcţiei, având în vedere tipul de prindere specific sistemului selectat şi solicitarile determinate pentru acea lucrare; … c) materialele şi produsele pentru alcătuirea panourilor de închidere (geamuri în diverse alcatuiri, plăci opace din aluminiu simplu sau eloxat etc.), în limitele stabilite pentru sistemul respectiv şi care trebuie să satisfacă criteriile şi nivelurile de performanţă stabilite pentru construcţia la care sunt utilizate; … d) dispunerea şi tipurile de ochiuri mobile. … NOTASe precizează ca trebuie facuta distincţia între proiectarea (alcătuirea şi calculul) sistemelor de pereţi cortina, prin care se stabilesc elementele şi caracteristicile precizate la punctele 3.5.1. şi 3.5.2. şi proiectarea (alcătuirea şi calculul) sistemelor de pereţi cortina, prin care se stabilesc elementele şi caracteristicile prezentate la punctul 3.5.3.3.6. Sistemul structural al unui sistem de perete cortina este alcătuit din următoarele componente:● montanti (elemente verticale);● rigle-distantier/traverse (elemente orizontale);● dispozitive speciale cu rol de rezemare pe sistemul structural al construcţiei.3.7. Elementele structurale (montantii şi riglele-distantier) ale unui sistem de perete cortina din aluminiu sunt realizate, de regula, din profile extrudate din aliaje speciale (vezi paragraful 3.2.) din aluminiu (patente de firma), cu profile închise (montanti şi rigle-distantier), sau de forma oarecare (rigle-distantier), fabricate industrial şi sub controlul de calitate al firmei producătoare.3.8. Montantii transfera incarcarile aplicate sistemelor de pereţi cortina la sistemul structural al construcţiei. Riglele-distantier transfera la montanti o parte din incarcarile panourilor de închidere. Se precizează:● montantii pot fi realizaţi dintr-un singur profil sau din două profile cuplate;● profilatiile montantilor sau ale riglelor-distantier sunt orientate diferit, astfel încât acestea să permită realizarea de forme de sisteme de pereţi cortina, în totalitate plane, cu frangeri atât pe direcţie verticala, cat şi pe direcţie orizontala. Drenajul şi ventilatia sistemului de perete cortina trebuie să se facă controlat, în asa fel încât apa infiltrata să fie condusă în exterior; pentru aceasta, drenajul se va face în cascada, de pe profilele de rigla pe cele de montant, prin decuparea riglei şi aşezarea acesteia peste profilul de montat;● montantii şi riglele-distantier au secţiuni de diferite forme şi marimi, rezultate în urma unui calcul de dimensionare, efectuat în conformitate cu reglementările tehnice specifice din România;● montantii pot avea lungimi care să acopere unul sau doua niveluri şi se echipeaza cu piese sau dispozitive de fixare de clădire, realizand puncte relativ fixe;● se recomanda ca rosturile de dilatare să fie realizate în secţiunile de moment nul, bineînţeles asigurându-se ca poziţia să fie ascunsă în zone de parapet tip "shadow-box", sau deasupra nivelului de plafon fals (acolo unde acesta exista);● pentru preluarea dilatarilor datorate temperaturii (Capitolul 8), la imbinarile dintre montanti (mai lungi de 4 … 8 m), se prevăd eclise din aluminiu (având gabarit cat secţiunea camerelor secţiunilor montantilor în care se introduc), care se fixează cu suruburi numai pe o parte a rostului de imbinare, astfel încât să fie posibila dilatarea (între extremitatile montantilor se lasă un rost de min. 8 mm);● profilul de eclisare este indicat să aibă valoare de secţiune apropiată de cea a profilului de montant în care se introduce, pentru a prelua forta taietoare şi momentul incovoietor din zona în care se monteaza;● riglele-distantier dintre montanti sunt prevăzute cu decupari executate cu precizie, pentru a se realiza imbinari corecte şi elastice, indiferent de unghiul de racordare;● fixarea riglelor de montanti se face direct cu ajutorul suruburilor din oţel inox plasate în stantari ovale aplicate în nutul de garnitura al acestora, sau, în cazul unor ochiuri mari ale reţelei, prin intermediul unor piese speciale din aluminiu sau masa plastica (aceste piese sunt fixate în prealabil de montanti care, la montaj, intră în camerele secţiunilor riglelor). Evitarea infiltratiilor în zona de imbinare a montantilor cu riglele se va face prin prevederea unei garnituri de etansare din EPDM sub profilul de rigla;● pentru riglele-distantier, de regula nu sunt recomandate rosturi de dilatare termica; furnizorul profilelor va garanta, în acest caz, păstrarea stabilitatii riglelor-distantier la solicitarea din temperatura;● asamblarea profilelor concurente, în secţiune dreapta, se face prin intermediul unor piese speciale de legătură, iar prinderea reţelei de sistemul structural al clădirii se face prin piese speciale, care asigura condiţii de rezistenta şi reglare;● pentru clădiri cu înălţimi mai mari de 6,0 m se folosesc piese de imbinare şi fixare, special proiectate, încât să fie capabile sa preia forte spatiale;● în funcţie de configuraţia fatadei şi de dimensiunile profilelor rezultate prin calcul, în cataloagele firmelor producătoare sunt precizate grupurile de montanti şi rigle-distantier, care se pot asocia pentru fiecare sistem de fatada cortina în parte;● izolarea termica se obţine prin utilizarea unui profil din poliamida aplicat axial pe structura portanta. Vitrajul sau panourile termoizolante de închidere se aplică din exterior şi se fixează prin intermediul unui profil de presor, între garnituri din EPDM, de structura portanta. Profilul de presor poate fi mascat cu diverse ornamente exterioare clipsate pe acesta.3.9. Dispozitivele speciale de rezemare (aparatele de reazem ale montantilor) transmit la sistemul structural al construcţiei forţele aferente sistemelor de pereţi cortina (incarcarile gravitationale, incarcarile din vant-presiuni/secţiuni, incarcarile seismice şi eventual, alte încărcări, modele ale altor acţiuni). Se precizează:● dispozitivele de rezemare sunt prevăzute cu găuri ovalizate, care permit o prindere "elastica" a sistemului de pereţi cortina de sistemul structural al construcţiei, asigurând posibilitatea unor deplasări cu valori reduse în timpul miscarilor seismice puternice, dar şi posibilitatea alinierii perfect verticale a peretelui cortina, în vederea preluării abaterilor sistemului structural al construcţiei;● mărimea dispozitivelor de rezemare este determinata de greutatea vitrajelor şi, după caz, de abaterile sistemului structural al construcţiei pe care se monteaza peretele cortina;● aparatele de reazem (în cazul construcţiilor din beton) vor fi fixate de sistemul structural al construcţiei prin intermediul ancorelor-conexpand, dimensionate la eforturile din secţiunile de serviciu; contactul dintre faţa betonului şi aparatul de reazem aplicat trebuie să fie intim, pentru ca ancorele să poată prelua doar eforturi de întindere în tija sau forta taietoare, nicidecum efecte de incovoiere.3.10. Panourile care se monteaza pe sistemul structural au rol estetic, de luminare şi de etansare, sunt termoizolante, fixe şi mobile. Acestea pot fi:● panouri transparente din sticlă (fixe sau mobile); acestea pot fi realizate cu geamuri realizate în soluţie obişnuită (bistrat sau multistrat), în soluţie reflectorizanta, în soluţie absorbanta, în soluţie colorata, în soluţie securizata (geamurile situate deasupra trotuarelor, sau a unor zone de trafic pietonal intens, vor fi de tip "securizat", pentru ca în caz de spargere, trecatorii să fie feriti de cioburile, care în alta soluţie, le-ar pune viaţa în pericol);● panouri opace, cu diferite soluţii de geamuri mate, sau din materiale compozite: imitatii de piatra, sau din aluminiu simplu sau eloxat etc.3.11. Geamurile utilizate pentru realizarea sistemelor de pereţi cortina sunt geamuri termoizolante, fonoizolante, cu rezistenta sporită la foc, incolore sau colorate, care sunt alcătuite din două foi de geam, între care se afla un spaţiu închis ermetic. Calitatea geamurilor termoizolante poate fi obţinută fie prin calitatea geamului, a spaţiului cuprins între geamuri, sau prin pelicule lipite pe geam (folii). Grosimile panourilor de geam sunt foarte diferite, în funcţie de eficienta ce urmează a fi realizată (de exemplu 6-12-6 mm: geam-aer-geam). Spaţiul dintre geamuri poate fi cu aer uscat (grad de etanseitate maxima pe tot timpul existenţei pereţilor cortina), sau cu gaze inerte (soluţia cea mai buna din punct de vedere al transferului de căldură).3.12. Alegerea tipului de geam va fi facuta de către proiectantul general al sistemului de perete cortina, pe baza datelor din tema de proiectare, a cerinţelor specifice referitoare la coeficientul de izolare termica, cerinţele de protecţie solara, plastica fatadei şi a modului de spargere în caz de avariere. Pot fi utilizate următoarele tipuri de geamuri: geam cu structura omogenă (monolithic glass), geam armat (wire glass), geam cu structura omogenă securizat (tempered monolithic glass), geam securizat (tempered glass), geam calit (heat strengthened glass), geam "float", geam multistrat (laminated glass).3.13. Alcătuirea panourilor opace trebuie să asigure satisfacerea cerinţelor prezentului normativ la niveluri de performanţă cel puţin egale cu cele ale panourilor vitrate (prinderea acestora pe sistemul structural şi elementele de etansare trebuie să satisfacă aceleaşi cerinţe ca şi panourile vitrate).3.14. Profile de presor. Profilele de presor sunt utilizate pentru montarea panourilor vitrate sau opace, sunt compatibile cu sistemul de perete cortina utilizat şi au forma acestuia (plana sau franta).3.15. Profilele ornament pentru profilele de presor (cu forme şi dimensiuni în funcţie de sistemul de perete cortina), profilele de racordare la frangeri, distantierii pentru vitraje, profilele de legătură şi izolare între montanti şi benzile de presiune, piesele de legătură între montanti şi riglele-distantier, piesele de racordare între sistemul de perete cortina şi clădire, sunt rezolvate şi date în cataloagele de specialitate ale firmelor producătoare.3.16. Garniturile şi chiturile de etansare vor fi alese astfel încât proprietăţile mecanice de rezistenta şi deformabilitate ale acestora sa nu se modifice semnificativ, pe durata de exploatare a sistemului de perete cortina, stabilită prin tema de proiectare.3.17. Alegerea soluţiei constructive pentru executarea sistemelor de pereţi cortina se va face ţinând seama de conceptia şi cerinţele specifice ale proiectului de arhitectura, precum şi de următoarele considerente:● satisfacerea cerinţelor de performanţă prevăzute în acest normativ, în condiţii de cost total minim pe durata de exploatare (de serviciu), prevăzută prin tema de proiectare; pentru aceasta se vor utiliza numai materiale (garnituri, materiale de etansare, accesorii) specifice sistemului de perete cortina utilizat;● condiţiile de agresivitate ale mediului natural şi antropic:– agresivitatea mediului natural (de exemplu, salinitatea în zona litoralului);– agresivitatea mediului înconjurător, provenită din poluarea urbana şi degajari agresive în zonele industriale.3.18. Sisteme de pereţi cortina cu structura proprie din oţel. Sistemul structural propriu este realizat din profile de oţel rectangulare, sau în forma de "T", prevăzute cu un nut longitudinal în care se fixează izolatori locali din material sintetic. Imbinarea riglelor cu montantii se face prin sudura, sau mecanic, utilizând piese specifice fixate de montant şi care se ghideaza în interiorul profilelor de rigla. Panourile de închidere (vitrate sau opace) sunt aşezate pe profile suport, susţinute de bolturi metalice, fixate în nutul profilului de rigla. Garniturile de vitrare interioare sunt continue pe profilele de rigla, asigurând planul de drenaj al apei şi se lipesc cu adeziv special de garniturile de pe montanti. Panourile de închidere se fixează prin intermediul unui profil presor din aluminiu, prevăzut cu garnituri şi cu suruburi speciale care se infileteaza în izolatorii locali, astfel încât să fie evitata puntea termica. Peste profilul de presor se aplică un profil de ornament, din aluminiu, de forma aleasă de proiectant.3.19. Parasolare. Sunt acele structuri adăugate care conferă un plus de confort, prin reducerea patrunderii luminii solare sub anumite unghiuri de incidenţa în interiorul clădirii. Se realizează sub forma de elemente lamelare înclinate sau verticale, manevrabile sau fixe şi se ataşează cu console cu tirant fixate pe montanti. Acestea fac posibila exploatarea suprafeţelor apropiate de peretele cortina prin reducerea insoleierii directe. Fixarea parasolarelor se permite doar pe elementele portante (montanti) ale peretelui cortina, de regula, cu piese recomandate şi conţinute în cataloagele cu profile de baza şi accesorii pe care furnizorul sistemului gazda le-a testat şi sunt agrementate în ţara. Orice alta metoda de atasare a parasolarelor pe sistemul folosit se face prin procedee şi piese care să nu afecteze ansamblul de elemente de izolare hidro-termica şi asigurarea ventilatiei în interiorul sistemului.De asemenea, elementele de fixare a parasolarelor (altele decât cele de sistem), care vin în contact cu profilul montantului, se vor confecţiona din oţel-inox, sau oţel zincat la cald, sau oţel cadmiat şi se vor dimensiona la eforturile cele mai dezavantajoase ce pot aparea pe toată durata exploatării construcţiei. Reactiunile şi eforturile maxime generate de parasolare şi descărcate pe montanti se vor introduce în calculul de dimensionare al montantilor. + 
Capitolul 4EXIGENTE ŞI CRITERII DE PERFORMANTA SPECIFICEA. Elemente generale4.1. Exigenţele de performanţă specifice sistemelor de pereţi cortina pot fi grupate în două categorii:● exigente functionale care se referă la:(a) conservarea calităţii şi capacităţii functionale a unui sistem de perete cortina, pe durata de existenta a acestuia, stabilită în cadrul procesului de proiectare;(b) asigurarea unei comportări favorabile în exploatare, astfel încât sa nu fie afectate, în nici un fel, persoanele care îşi desfăşoară activitatea în clădire şi să fie afectate, într-o măsura cat mai redusă, valorile materiale existente, sau sistemele tehnologice specifice (instalaţii, echipamente).● exigente structurale care se referă la:(a) rezistenta şi stabilitatea sistemelor de pereţi cortina, corelata cu(b) capacitatea de a nu se avaria, ca urmare a deformarii, în regim static şi dinamic, a sistemului structural al construcţiei.4.2. Criteriile de performanţă asociate acestor exigente au în vedere, după caz, eforturile şi/sau deformatiile generate de diferite acţiuni, adoptandu-se, după caz, anumite niveluri de asigurare, în conformitate cu prevederile prezentului normativ.B. Soluţii de transmitere a incarcarilor în cazul sistemelor de pereţi cortina4.3. Sistemele de pereţi cortina sunt, în general, componente ale construcţiilor care au un rol de închidere sau de separare a diferitelor spaţii. Aceste componente se disting prin următoarele:– au, în general, o configuratie plana, astfel încât se pot distinge în mod natural aspecte specifice şi condiţii referitoare la comportarea sub acţiuni în planul lor, respectiv sub acţiuni normale pe planul lor;– preiau diferitele încărcări şi le transmit sistemului structural al clădirii;– pot avea diferite soluţii de alcătuire, în limitele respectării unor condiţii de natura celor formulate în continuare.4.4. Soluţiile adoptate pentru realizarea pereţilor cortina pot diferi după mai multe criterii:– materialul de alcătuire a sistemului structural propriu (aluminiu sau oţel);– modul de rezemare a acestora pe sistemul structural al clădirii (în planul lor, respectiv normal pe planul lor);– rigiditatea (în special în planul lor);– eventuala continuitate (în planul lor sau normal pe acesta), pe mai multe panouri.4.5. Exigenţele principale, privind comportarea sub încărcări normale pe planul pereţilor cortina, sunt:– conservarea proprietăţilor de etanseitate;– asigurarea transmiterii, în bune condiţii, a forţelor orizontale la sistemul structural al construcţiei;– evitarea avarierii pereţilor cortina, ca urmare a deformatiilor impuse de deformarea sistemului structural al construcţiei, în special în cazul în care soluţia este concepută de asa natura, încât să se realizeze continuitate pe mai multe panouri;– evitarea avarierii unor instalaţii sau echipamente care sunt în imediata apropiere a pereţilor cortina, sau sunt în contact cu aceştia.4.6. Se va acorda o atenţie deosebită sistemelor de pereţi cortina, care au în alcătuirea lor panouri vitrate, ca urmare a absentei capacităţii de deformare plastica a sticlei. Deformatia de rupere a sticlei este foarte redusă, astfel încât trebuie adoptate soluţii prin care să se evite transmiterea de deformatii impuse sticlei. Trebuie menţionat ca sticlă utilizata curent în construcţii nu poate fi considerată drept un material cu proprietăţi de rezistenta fiabile, care să-i permită sa joace un eventual rol de componenta structurală din punctul de vedere al incarcarilor orientate în planul unui perete cortina. De calităţile de rezistenta ale sticlei (pentru care sunt necesare verificări prin calcul) se poate beneficia numai în legătură cu incarcarile aplicate normal pe planul acesteia (în principal de către acţiunea vantului sau de către acţiunea seismică). Trebuie avut în vedere faptul ca, dacă nu se adoptă soluţii speciale de protecţie, spargerea sticlei, care poate fi exploziva, poate avea urmări grave pentru oameni sau alte elemente expuse.4.7. Pentru sistemele de pereţi cortina se pot adopta diferite soluţii de rezemare – legare de sistemul structural al construcţiei. Acestea pot fi diferenţiate din punctul de vedere al transmiterii incarcarilor care acţionează în planul sistemelor de pereţi cortina, respectiv normal pe planul acestora. Legarea peretelui cortina de sistemul structural al construcţiei se face prin fixarea montantilor, la nivelul planseelor, în aparatele de reazem speciale, fixate de acestea. Pentru preluarea dilatarilor profilelor montantilor, la una din extremitati se va prevedea un aparat de reazem care să permită dilatarile axiale ale profilului montantului. În cazul în care un profil de montant traverseaza doua niveluri (grinda pe trei reazeme) este necesar ca şi aparatul de reazem intermediar să permită dilatarea axiala a profilelor de montant.4.8. Din punctul de vedere al transmiterii forţelor în planul sistemului de perete cortina, se pot adopta, drept tipuri de soluţii de baza, acelea în care:– un panou de perete cortina transmite forte exclusiv la partea inferioară, deplasarile relative, faţă de sistemul structural al construcţiei în lungul celorlalte trei laturi, fiind libere;– un panou de perete cortina este suspendat şi transmite forte exclusiv la partea superioară, deplasarile relative faţă de sistemul structural de rezistenta în lungul celorlalte trei laturi fiind libere.4.9. Restricţiile de la punctul 4.8. trebuie avute în vedere şi în cazul unor panouri de perete care acoperă mai multe câmpuri. Alte tipuri de soluţii nu sunt recomandabile, iar eventuala lor adoptare trebuie să aibă la baza o analiza adecvată, pe baza căreia să se asigure posibilitatea linei comportări satisfăcătoare în exploatare, din punctul de vedere al tuturor acţiunilor care pot interveni în timp.4.10. Din punctul de vedere al transmiterii incarcarilor, normal pe planul sistemului de perete cortina, este necesar să se asigure o transmitere a forţelor normale pe planul peretelui în lungul a cel puţin două laturi opuse (paralele) ale unui panou. Se pot adopta şi soluţii cu rezemari pe trei sau pe patru laturi ale unui camp, din punctul de vedere al transmiterii forţelor. În cazul panourilor care acoperă mai multe câmpuri, sistemul de rezemare poate fi mai complex (realizand eventual condiţii de placa continua pe mai multe câmpuri), fără a se neglija însă condiţia ca, pentru fiecare camp, rezemarea/transmiterea să se realizeze pe cel puţin două laturi opuse. Din punctul de vedere al comportării unui panou ca o placa incovoiata, se pot adopta soluţii cu rezemare simpla, cu un anumit grad de incastrare pe contur, sau cu asigurarea continuităţii pe una sau doua direcţii.4.11. Întrucât sistemele de pereţi cortina sunt sisteme integrate, realizate de cele mai multe ori de furnizori externi (şi agrementate de autorităţile din România), se considera ca trebuie precizate şi delimitate responsabilităţile furnizorului, de cele ale proiectantului "adoptator", pentru îndeplinirea exigenţelor, conform Legii nr. 10/1995. Un furnizor poate livra un sistem „perfect”, care poate fi compromis total, dacă:● sistemul structural al construcţiei pe care acesta se monteaza, are deplasări relative de nivel incompatibile cu deplasarile admise de sistem;● sistemul structural al construcţiei nu dispune de elemente structurale perimetrale, capabile sa preia, în condiţii de siguranţă, eforturile concentrate la nivelul dispozitivelor de fixare, fie ca acestea provin din incarcarile gravitationale, fie din incarcarile orizontale produse de vant sau de acţiunea cutremurului de pământ.4.12. Aspectele precizate la punctul 4.11. apar, în special, la construcţiile existente, unde decizia montarii unor inchideri cu sisteme de pereţi cortina vitrate (în cadrul unor lucrări de modernizare), va trebui precedată de determinări prin calcul şi pe cale experimentala ale caracteristicilor de rigiditate de ansamblu ale sistemelor structurale şi de verificări ale posibilităţii de transmitere a forţelor de la sistemul de perete cortina la sistemul structural al construcţiei existente. În aceste cazuri, furnizorul sistemului de perete cortina vitrat va trebui să prezinte "proiectantului adaptator" caracteristicile sistemului, pe baza căruia se pot determina forţele de interactiune între acesta şi sistemul structural al construcţiei existente.C. Moduri posibile de cedare-avariere pentru sistemele de pereţi cortina4.13. Modurile de baza ale unei posibile avarieri sau cedari a sistemelor de pereţi cortina, pot să se refere la comportarea sub încărcări în planul acestora, respectiv sub încărcări normale pe planul acestora. În practica pot aparea şi cazuri în care cele doua moduri de baza de cedare-avariere se combina, dar o examinare analitica trebuie să aibă în vedere, în mod distinct, cele doua posibilităţi de baza.4.14. Cazurile de avariere principale, determinate de incarcarile aplicate în planul unui perete, sunt de natura următoare:– cedare determinata de forte (de regula – forte de inertie), datorită lipsei de rezistenta suficienta (a unui panou, sau a sistemului sau de prindere), în raport cu forţele dezvoltate în planul panoului (astfel de situaţii pot fi generate, de regula, de forţele de inertie seismice în cazul cutremurelor puternice);– cedare determinata de deformatiile impuse, datorită depăşirii de către deformatiile sistemului structural al construcţiei şi/sau ale unui panou, a limitelor pe care soluţia de rezemare (şi de admitere a unor deplasări relative între panou şi structura principala) le permite (acestea se pot referi la efectele deformarii construcţiei în timpul oscilatiilor de ansamblu ale acesteia, respectiv la influenţa acţiunii temperaturii (temperatura tehnologică, climatica)).4.15. Cazurile de avariere principale, determinate de incarcarile aplicate normal pe planul unui perete, sunt de natura următoare:– cedare a unui panou, ca placa incovoiata;– cedare a sistemului de prindere.4.16. Este posibil ca modurile posibile de cedare, la care s-au făcut referiri în art. 4.14. şi 4.15., să se combine, datorită faptului ca o solicitare puternica după una dintre schemele menţionate poate reduce rezistenta în raport cu cealaltă schema.D. Cerinţe şi criterii de performanţă specifice4.17. Sistemele de pereţi cortina, inclusiv prinderile acestora de sistemele structurale ale clădirilor, se vor proiecta şi se vor monta astfel încât pe durata de realizare şi pe durata de exploatare a acestora sa nu se producă nici unul dintre următoarele evenimente:● prăbuşirea totală a sistemului de perete cortina;● prăbuşirea parţială/locală a sistemului de perete cortina;● distrugerea panourilor de sticlă;● avarierea sistemelor de prindere şi a celor de etansare, ca rezultat al unor deformatii excesive, fie ale sistemelor structurale ale clădirilor, fie ale structurilor de pereţi cortina;● limitarea sau blocarea totală a posibilităţilor de deschidere-închidere a ferestrelor şi uşilor;● vibratii a căror intensitate să fie inacceptabila pentru o exploatare normală a sistemelor de pereţi cortina.4.18. Cerinţele specifice ale investitorilor/utilizatorilor privind comportarea sistemelor de pereţi cortina sub efectul acţiunii dinamice a vantului, sau al unui cutremur de pământ sunt următoarele:● Cerinţa de siguranţă a vieţii: reducerea riscului de punere în pericol a siguranţei persoanelor prin căderea, în spaţiile publice, sau în spaţiile în care se pot afla mai multe persoane (curţile interioare ale şcolilor, atriumuri etc.) a geamurilor sistemelor de pereţi cortina. Aceasta cerinţa impune măsuri pentru prevenirea riscului de spargere a sticlei şi prevenirea caderii fragmentelor de sticlă, dacă s-a produs spargerea.● Cerinţa de limitare a degradărilor: reducerea costurilor pentru repararea sistemului de perete cortina avariat de cutremurul de pământ, precum şi a pierderilor cauzate de întreruperea activităţii ca urmare a avarierii fatadei construcţiei.Cerinţa de siguranţă a vieţii este impusa de sistemul de prescripţii în vigoare, în timp ce cerinţa de limitare a degradărilor aparţine, de regula, numai investitorilor.4.19. Satisfacerea cerinţelor generale enunţate la punctul 4.17. este condiţionată şi de:● conceptia generală şi de detaliu a sistemului de perete cortina, a componentelor acestuia, a legăturilor între componente şi a legăturilor acestuia cu sistemul structural al clădirii;● proprietăţile, performanţele, utilizarea şi modul de punere în opera ale materialelor şi produselor de construcţie;● calitatea execuţiei şi realizarea lucrărilor de întreţinere necesare.4.20. În cazul sistemelor de pereţi cortina, producerea unor avarii de tip "prabusire progresiva" poate fi limitată, sau evitata, prin măsuri adecvate privind:● limitarea riscului de aparitie a unor astfel de evenimente;● adoptarea unei configuratii structurale care nu prezintă sensibilitati la astfel de evenimente (configuratie structurală redundanta);● asigurarea elementelor structurii proprii şi a prinderilor de structura principala cu ductilitate suficienta.4.21. Criteriile de performanţă specifice pe care trebuie să le satisfacă sticlă sub efectul acţiunii seismice, pentru satisfacerea cerinţelor de la punctul 4.18., sunt următoarele:● Cerinţa de siguranţă a vieţii, pentru cutremurul de pământ considerat la proiectare, cu perioada medie de revenire de 100 de ani, este satisfacuta atunci când:– sticlă se sparge în bucăţi, dar rămâne în rame sau în ancoraje, în condiţii limita de stabilitate, putând sa cada în orice moment;– sticlă cade din rame, sau din ancoraje, în fragmente mici, care nu pot pune în pericol viaţa oamenilor (modul de spargere a sticlei depinde de tipul sticlei).OBSERVATIECerinţa de siguranţă a vieţii nu poate fi asigurata dacă:– fragmentele de sticlă, chiar de mici dimensiuni (din geam securizat), cad de la înălţime mare sau foarte mare;– sticlă se sparge în cioburi mari şi/sau panourile cad în întregime, din rame, sau împreună cu ramele.● Cerinţa de limitare a degradărilor sub efectul cutremurului "de serviciu", (cu perioada medie de revenire de 30 de ani) este satisfacuta atunci când:– sticlă rămâne neafectata în rame sau în ancoraje;– sticlă fisureaza, însă rămâne prinsă în rame sau în ancoraje şi continua să asigure funcţiunile de închidere faţă de exterior (protecţia împotriva agenţilor atmosferici) şi protecţia împotriva intruziunii.În aceste condiţii se asigura, în acelaşi timp, atât cerinţa de siguranţă a vieţii, cat şi condiţiile de utilizare imediata a clădirii (înlocuirea sticlei fisurate se poate face oricând doreşte beneficiarul). + 
Capitolul 5CERINŢE DE PROIECTARE SPECIFICE SISTEMELOR DE PEREŢI CORTINA, ÎN ACORD CU PREVEDERILE CONŢINUTE DE LEGEA NR. 10/19955.1. Elemente generale5.1.1. Pentru obţinerea unor sisteme de pereţi cortina de calitate sunt obligatorii realizarea şi menţinerea, pe întreaga durata de existenta a acestora, a următoarelor cerinţe, prevăzute în documentul oficial "Lege privind calitatea în construcţii":(A) rezistenta şi stabilitate;(B) siguranţa în exploatare;(C) siguranţa la foc;(D) igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului;(E) izolatie termica, hidrofuga şi economie de energie;(F) protecţie împotriva zgomotului.5.1.2. La conceperea şi elaborarea proiectelor pentru sistemele de pereţi cortina se va ţine seama de:● documentaţia tehnica a firmelor furnizoare ale sistemului de perete cortina;● adaptarea, pentru fiecare clădire în parte, a acestei documentaţii, în ceea ce priveşte:(a) înălţimea maxima a montantilor între doua puncte de legare/fixare de clădire;(b) dimensiunile maxime ale ochiurilor sistemului structural;(c) dimensiunile maxime şi modalitatea de deschidere a elementelor mobile;(d) detaliile de închidere perimetrale şi între niveluri ale sistemului de perete cortina, raportate la sistemul structural al clădirii;(e) cerinţele de protecţie la foc.5.1.3. Proiectarea tramei sistemului structural va ţine seama de caracteristicile geometrice ale profilelor din gama de tipodimensiuni, de incarcarile aferente şi de standardele româneşti în vigoare.5.1.4. Dimensionarea sistemului structural de sustinere se va face astfel încât sageata normală maxima pe fatada, corespunzătoare oricăreia dintre gruparile de încărcări precizate în acest normativ, sa nu fie mai mare decât H/300, dar nu mai mult de 8 mm (H este distanta dintre doua prinderi succesive ale montantilor).5.2. Cerinţa de rezistenta şi stabilitate (A)5.2.1. Date de tema. La proiectarea sistemelor de pereţi cortina, tema de proiectare trebuie să conţină:a. elemente referitoare la condiţiile de mediu ale amplasamentului construcţiei alfa, k(s), beta, psi şi, în funcţie de informaţiile disponibile, pot fi utilizate şi următoarele caracteristici suplimentare: acceleratia, viteza şi deplasarea de vârf a miscarii seismice, acceleratia efectivă, acceleratia şi viteza maxima persistenta, acceleratia de proiectare efectivă, conţinutul de frecvente al miscarii seismice şi amplificari corespunzătoare unor frecvente dominante, raportul niu(max)/alfa(max), frecventa de colt, durata semnificativă, presiunea maxima de calcul şi secţiunea maxima de calcul în cazul acţiunii vantului, intervalul de variatie al temperaturilor exterioare şi agresivitatea mediului natural/antropic; proiectantul va utiliza acele date pe care le are la dispoziţie.b. elemente referitoare la condiţiile de exploatare şi întreţinere: durata de exploatare cerută de investitor, incarcarile specifice datorate echipamentelor de întreţinere, poziţiile punctelor de prindere a echipamentelor de întreţinere de elementele sistemului structural al construcţiei, respectiv sistemului structural al peretelui cortina.c. elemente referitoare la răspunsul structural al construcţiei căreia i se ataşează peretele-cortina: sageti ale grinzilor de margine sau ale structurilor de planşee în consola, scurtari diferenţiate între doi stâlpi sau doi pereţi structurali adiacenti, valorile deplasarilor sistemului structural al construcţiei datorate acţiunii seismice şi acţiunii vantului, care ar putea conduce la deformarea panourilor sistemului de perete cortina (pe fiecare etaj şi pe fiecare direcţie principala), valorile tasarilor mediului de fundare, valorile deplasarilor produse de variatiile de temperatura; proiectantul va avea în vedere măsuri pentru protejarea construcţiei împotriva efectelor de deformatie în timp (curgere lenta, tasari în timp).5.2.2. Relaţia sistemului de pereţi cortina cu sistemul structural al construcţiei. La proiectarea unui sistem de perete cortina se va tine seama atât de cerinţele de rezistenta, cat şi de cerinţele ca acesta sa suporte deplasarile impuse de toate categoriile de deformatii ale sistemului structural:a. sageti ale grinzilor de margine sau ale structurilor de planşee în consola, produse de incarcarile gravitationale ale construcţiei (permanente şi utile);b. scurtari axiale diferenţiate între doi stâlpi sau doi pereţi structurali adiacenti (deformatii elastice datorate curgerii lente sau contractiei);c. deplasări verticale diferenţiate la nivelul fundaţiilor;d. deplasări produse de variatiile de temperatura;e. deplasări ale sistemului structural de ansamblu al construcţiei, care pot conduce la deformarea panourilor ce alcătuiesc sistemul de pereţi cortina, produse de cutremurele de pământ şi de acţiunea dinamica a vantului.5.2.3. Condiţii tehnice corespunzătoare cerinței de "rezistenta şi stabilitate". Pentru satisfacerea cerinței de "rezistenta şi stabilitate", elementele componente ale unui sistem de perete cortina trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice care se prezintă în cele ce urmează.a. Condiţia de rezistenta:● evitarea depăşirii starilor limita ultime de rezistenta, în condiţiile unor intensitati de vârf ale acţiunilor, corespunzătoare unui cutremur de pământ "de calcul";● asigurarea capacităţii de rezistenta pentru a fi evitata extinderea cedarii sau prabusirii, în situaţia în care se produc cedari locale provenite din cauze accidentale.b. Condiţia de stabilitate:● evitarea flambajului la nivel de ansamblu, sau a voalarii locale a unor elemente individuale ale sistemului structural propriu al sistemului de perete cortina, în condiţiile unor intensitati ale acţiunilor corespunzând cutremurului de pământ "de calcul".c. Condiţia de rigiditate:● limitarea deplasarilor şi deformatiilor verticale şi orizontale ale elementelor sistemului structural al peretelui cortina în cazul acţiunilor seismice, acţiunii vantului, variatiilor de temperatura, precum şi în cazul deformatiilor impuse de sistemul structural al construcţiei.d. Condiţia de ductilitate:● asigurarea aptitudinii de deformare postelastica a structurii proprii a peretelui cortina (montanti, rigle-distantieri) şi a prinderilor acestuia de sistemul structural al construcţiei.5.2.4. Solicitarea sistemelor de pereţi cortina la încărcări permanente şi de exploatarea) Evaluarea incarcarilor permanente pentru sistemele de pereţi cortina se va face ţinând seama de prevederile STAS 10101/1-78. Incarcarile permanente vor cuprinde: greutatea proprie a elementelor componente ale peretelui cortina, greutatea părţilor fixe ale utilajului pentru întreţinerea/spalarea fatadei; greutatile aparatelor de climatizare care sunt suportate direct de structura proprie a peretelui cortina pot fi considerate încărcări variabile cvasipermanente. … b) Evaluarea incarcarilor datorate procesului de exploatare se va face ţinând seama de prevederile STAS 10101/2-75 şi STAS 10101/2A1-87. Incarcarile de exploatare vor include greutatea utilajului pentru întreţinerea/spalarea fatadelor şi greutatea persoanelor care deservesc utilajul. Pentru calculul sistemului structural al peretelui cortina, incarcarile de exploatare vor fi considerate încărcări variabile. … c) Prin destinaţia lor, sistemele de pereţi cortina nu participa la stabilitatea generală a construcţiilor. Indiferent de configuratiile sistemelor structurale ale pereţilor cortina şi de tipul panourilor (fixe, vitrate sau opace, mobile), acestea trebuie să fie dimensionate astfel încât să fie capabile sa transmită incarcarile, provenite din greutatea proprie, la sistemele structurale ale construcţiilor pe care sunt aplicate. … 5.2.5. Solicitarea sistemelor de pereţi cortina la încărcarea provenită din acţiunea vantului5.2.5.1. Pentru stabilirea incarcarilor provenite din acţiunea vantului se vor avea în vedere prevederile STAS 10101/20-90 şi elementele cuprinse în cadrul acestui paragraf, cu următoarele precizări:● pentru fiecare panou de perete cortina se va determina presiunea dinamica de baza corespunzătoare cotei acestuia deasupra terenului;● la nivelul fiecărui panou se va considera coeficientul de rafala determinat pentru oscilatiile ansamblului structural sub acţiunea rafalelor de vant;● pentru panourile individuale se vor aplica, suplimentar, coeficienţi de rafala specifici caracteristicilor dinamice proprii ale acestora, considerate ca sisteme dinamice rezemate pe sistemul structural al construcţiei, conform prevederilor din acest paragraf;● se va avea în vedere faptul ca incarcarile provenite din acţiunea vantului, corespund unui nivel de asigurare limitat şi ca, în funcţie de prevederile Capitolului 6, în anumite cazuri, vor trebui aduse amendamente acestor valori.5.2.5.2. În situaţiile în care apare necesitatea modificării nivelului de asigurare faţă de prevederile STAS 10101/20-90 (care corespunde unei perioade de revenire foarte reduse, de cca. 10 ani), presiunea dinamica de baza dorita, "g(V, Trev)", corespunzând unei perioade de revenire "T(rev)", se va putea obţine, în lipsa unor studii speciale asupra condiţiilor de amplasament, cu ajutorul relatiei:g[V, T(rev)] = g(V, 10 ani) [1 + 0,6 (log(10) T(rev) – 1,0)/0,7] (5.1)(care corespunde unei distributii de valori extreme de tip I, Gumbel, mai puţin acoperitoare), sau cu ajutorul relatiei:log(10) g[V, T(rev)] = log(10) g(V, 10 ani) + 0,2 [log(10) T(rev) – 1,0]/0,7 (5.2)(care corespunde unei distributii de valori extreme de tip II, Frechet, mai acoperitoare). Se precizează ca relaţiile empirice (5.1) şi (5.2) au la baza analize statistice asupra recurentei cazurilor de vant, efectuate pentru datele furnizate de I.N.M.H. pentru Bucureşti; pentru alte amplasamente nivelul de asigurare va fi propus pentru verificare de către proiectant, pe baza unor analize inginereşti specifice.5.2.5.3. Indiferent de tipul sistemului de perete cortina şi de alcătuirea sa, acesta trebuie să reziste incarcarilor provenite din presiunea sau secţiunea vantului; în acest sens, peretele cortina nu trebuie să se deterioreze, să aibă deformatii inacceptabile, să se sparga geamurile, să prezinte riscul de deschidere sau rupere, ca urmare a efectului unei presiuni bruste (în cazul existenţei unor ochiuri mobile), iar rosturile de etansare trebuie să-şi păstreze o deplina eficacitate.5.2.6. Solicitarea sistemelor de pereţi cortina la încărcarea provenită din acţiunea seismicăa) Verificarea comportării la acţiuni seismice (prin calcul şi pe cale experimentala) a sistemelor de pereţi cortina vitrati va conduce la stabilirea condiţiilor de utilizare a acestora, în funcţie de caracteristicile dinamice proprii ale clădirilor, a condiţiilor de amplasament, astfel încât să asigure prevenirea: … ● degradărilor şi/sau avarierilor panourilor şi a dispozitivelor de fixare, constând în fragmentarea panourilor, desprinderea şi expulzarea fragmentelor sau a panourilor întregi, care prin cadere ar putea provoca accidente;● degradarea rosturilor, care poate afecta etanseitatea la pătrunderea apei şi aerului, izolarea fonica şi izolarea termica.b) Exista două categorii de efecte pe care un cutremur de pământ le poate genera simultan asupra unui sistem de pereţi cortina: … ● efectul acţiunii seismice ca rezultat al forţelor de inertie care acţionează normal pe planul sistemelor de pereţi cortina;● efectul acţiunii seismice ca rezultat al deformatiilor impuse peretelui cortina prin deplasarile laterale relative ale punctelor de prindere de sistemul structural al clădirii.c) Efectul forţelor de inertie care acţionează în planul sistemului de perete cortina se evalueaza ţinând seama de următoarele aspecte: … ● pentru proiectare/verificare se va considera valoarea de vârf a acceleratiei – acceleratia seismică de calcul corespunzătoare amplasamentului construcţiei;● se vor determina acceleratiile de etaj, la nivelul fiecărui panou/subansamblu al peretelui cortina, cu observatia ca se vor aduce modificări coeficientului "psi", corespunzător rezervelor de suprarezistenta ale sistemului structural al construcţiei (ca exemplu: în România, în timpul cutremurelor de pământ din anii 1977, 1986 şi 1990, s-au înregistrat la etajele superioare ale unor construcţii acceleratii de vârf de ordinul 0,4 … 0,6 g; aceste construcţii nu au fost puternic avariate deşi au fost proiectate în conformitate cu baza normativa în vigoare în diferite etape, fapt care a evidenţiat existenta unor considerabile rezerve de suprarezistenta, faţă de incarcarile convenţionale de calcul);● se vor determina deplasarile relative de etaj, care ar impune deformari ale panourilor pereţilor cortina în planul lor, având în vedere deplasarile relative de nivel care pot să apară în stadiul post-elastic de comportare.d) Efectul acţiunii seismice ca rezultat al deformatiilor impuse peretelui cortina (deplasări relative care acţionează în planul panourilor unui perete cortina): … ● se vor determina deplasarile relative de etaj, la nivelul fiecărui panou al peretelui cortina, cu observatia ca se vor aduce modificări coeficientului "psi", corespunzător rezervelor de suprarezistenta ale sistemului structural al construcţiei.e) Pentru construcţiile care fac obiectul acestui normativ, documentul CEN/TC 250/SC 8/N335, intitulat "Eurocode 8" (versiunea ianuarie 2003), precizează ca efectele unei acţiuni seismice asupra unui panou de perete cortina pot fi cuantificate prin aplicarea asupra acestuia a unei forte orizontale "F(a)" data de formula: … F(a) = [S(a) ● W(a) ● gama(a)]/q(a) = 1/2 ● S(a) ● W(a) (5.3)în care:F(a) = forta seismică orizontala, corespunzătoare direcţiei cea mai defavorabila, aplicată în centrul de masa al panoului de perete cortina;W(a) = greutatea panoului de perete cortina;gamma(a) = factor de importanţa (în general, gamma(a) = 1);q(a) = factor de comportare a panoului de perete cortina (întotdeauna q(a) = 2);S(a) = coeficient seismic care se referă la panoul de fatada cortina şi care este a dat de relaţia:S(a) = alfa ● S ● [ 3 (1 + z/H)/(1 + (1 – T(a)/T(1))^2) – 0,5] (5.4)în care:alfa = raportul dintre acceleratia seismică de calcul şi acceleratia gravitationala ("alfa" din EUROCODE corespunde lui "k(s)" din P100-92);S = factor asociat mediului de fundare (în general S = 1,2);T(a) = perioada proprie fundamentală de vibratie a panoului de perete cortina;T(1) = perioada proprie fundamentală de vibratie a clădirii, calculată pe direcţia cea mai flexibila a acesteia;z = înălţimea panoului de fatada cortina situata deasupra nivelului de aplicare a acţiunii seismice;H = înălţimea clădirii calculată de la nivelul fundaţiei, sau de la partea superioară a "cutiei rigide" a subsolului.f) Dimensionarea pieselor de prindere a sistemului structural al peretelui cortina de sistemul structural al construcţiei se va realiza considerând eforturile rezultate ca urmare a aplicării în centrul de greutate al panoului de perete cortina a unei forte seismice convenţionale "F(prindere) = 3F(a)". … g) Este necesar ca toate componentele sistemelor de pereţi cortina (montanti, rigle-distantier, dispozitive de fixare, subsistem geamuri) sa reziste la forte seismice orizontale, după orice direcţie în plan orizontal, considerând o amplificare dinamica şi geometrica echivalenta cu "3k(s)" şi un spor de asigurare egale cu 33%, corespunzător unei modificări a perioadei de revenire. … h) În planul fatadei, sistemul de perete cortina trebuie să suporte, fără afectarea integrităţii constructive şi structurale, valori ale deplasarilor orizontale relative de nivel (drift-uri), ce vor fi stabilite pentru fiecare construcţie în parte. Valorile obţinute vor fi amplificate cu un factor egal cu 1,5, pentru sisteme structurale din beton armat şi egal cu 1,25, pentru sisteme structurale din oţel. … i) Pereţii cortina vor fi proiectati pentru a putea prelua toate deformatiile laterale ale structurii principale produse de acţiunea seismică (deplasarile relative de nivel, inclusiv efectul torsiunii generale a clădirii) şi anume deformatii determinate de: … ● deplasarile structurii principale pe direcţie paralela cu planul peretelui;● deplasarile structurii principale pe direcţie perpendiculara pe planul peretelui, în cazul montantilor care sunt fixati pe mai mult de doua planşee (montanti continui pe doua etaje);● deplasarile structurii principale pe ambele direcţii pentru montantii de colt.j) În baza normativa din ţările avansate se specifică adeseori ca valorile stabilite pentru parametrii de calcul corespund unui nivel minim de asigurare admis. Beneficiarii lucrărilor de diferite categorii au libertatea de a alege un nivel de asigurare mai ridicat, dacă apreciază ca acesta este necesar, în situaţiile în care apare necesitatea modificării nivelului de asigurare faţă de prevederile normativului P100-92 (care corespunde, în zonele afectate prioritar de cutremurele vrancene, unei perioade de revenire foarte reduse, de cca. 50 ani), acceleratiile de calcul corespunzând unei perioade de revenire "T(rev)", se vor putea obţine, în lipsa unor studii speciale asupra condiţiilor de amplasament, prin intermediul aplicării unui coeficient de corectie pentru modificarea nivelului de asigurare "alfa[T(rev)]", determinat cu ajutorul relatiei: … log(10) alfa(rev) = 1,45 – 4,2/[log(10) T(rev) + 1,2] (5.5)Relaţia empirica (5.5) are la baza analizele probabilistice de hazard seismic efectuate pe baza datelor privind recurenta magnitudinilor cutremurelor vrancene şi a datelor privind fenomenul de atenuare, "alfa(rev)" corespunzând notatiei din P100-92.k) Probabilitatea nedepasirii într-un interval de timp de expunere "T(exp)" a unei valori "q[T(rev)]", corespunzând unei perioade de revenire "T(rev)", P^(+)[T(tev), T(exp)], este data de relaţia: … (+) [-T(exp)/T(rev)]P [T(tev), T(exp)] = e (5.6)iar probabilitatea depăşirii, cel puţin odată, P^(-) [T(tev, T(exp)], este data de relaţia:(-) [-T(exp)/T(rev)]P [T(tev), T(exp)] = 1 – e (5.7)Relaţiile (5.6) şi (5.7) corespund modelului matematic de proces stochastic poissonian şi sunt valabile atât în cazul acţiunii seismice, cat şi în cazul acţiunii vantului.5.2.7. Solicitarea sistemelor de pereţi cortina la încărcarea datorată zapeziia. Încărcarea din zapada se va lua în considerare pentru calculul zonelor înclinate ale sistemelor de pereţi cortina (unghiuri mai mici sau egale cu 60°), precum şi pentru calculul zonelor unde sunt posibile aglomerari de zapada (de exemplu: copertine din sticlă integrate cu sistemul de pereţi cortina).b. Valorile normate ale incarcarilor date de zapada şi coeficienţii partiali de siguranţă, care multiplica valorile incarcarilor normate pentru obţinerea incarcarilor de calcul, se vor stabili ţinând cont cu STAS 10101/21-86.c. Pentru construcţiile care fac obiectul acestui normativ, greutatea de referinţa a stratului de zapada, stabilită pentru o perioadă de revenire de 10 ani, având ca referinţa Tabelul 1 din STAS 10101/21-92.d. La solicitarea investitorului, greutatea de referinţa a stratului de zapada poate fi considerată pentru perioade de revenire mai lungi, de 25 sau 50 ani.5.2.8. Solicitarea sistemelor de pereţi cortina la încărcarea datorată temperaturiia. Conceperea unui sistem de pereţi cortina trebuie să ţină seama de eventualele modificări dimensionale ale elementelor acestuia, datorate variatiilor de temperatura pe perioade mai lungi (iarna-vara), sau pe perioade mai scurte (alternante generate de fenomenele de insoleiere, respectiv de umbrire).b. Variatiile de temperatura, precum şi fenomenele de insoleiere-umbrire nu trebuie să influenteze stabilitatea sistemului de pereţi cortina şi prinderile sale de sistemul structural al construcţiei, iar eforturile provenite din dilatare sau contractie, să poată fi preluate prin elemente de prindere sau de fixare, dimensionate având ca referinţa STAS 10101/23-75, respectiv STAS 10101/23A-78, care se referă la temperaturile climatice.c. În spiritul prevederilor din aceste acte normative, se vor determina, ca elemente de referinţa, valori normate şi valori de calcul pentru:● temperaturile medii pe grosimea pereţilor;● diferenţa de temperatura între cele doua fete;şi se va realiza verificarea sistemului de pereţi cortina la încărcarea datorată variatiilor de temperatura.d. Cu excepţia unor condiţii climatice exterioare deosebite, respectiv a unor condiţii de încălzire la interior cu aparate speciale, amplasate în imediata apropiere a fatadei, sistemul de perete cortina trebuie să suporte, fără inconveniente, variatii de temperatura cuprinse între următoarele valori de temperaturi limita: -25°C, respectiv +60°C. Se va avea în vedere şi situaţia unei insoleieri prelungite, urmată de o aversa puternica de ploaie. Acţiunea temperaturilor climatice nu trebuie să aibă caracter distructiv (inclusiv sa producă deformatii remanente) asupra sistemelor de pereţi cortina (acţiunea grindinii nu trebuie să producă spargeri/crapaturi ale suprafeţei vitrate).e. Pentru acţiunea temperaturilor tehnologice se vor colecta date tehnologice specifice, în spiritul prevederilor STAS 10101/2-75, se vor determina valori normate şi valori de calcul, corespunzătoare condiţiilor tehnologice din construcţia pentru care se proiectează sistemul de pereţi cortina. Se vor determina, ca elemente de referinţa, următoarele:● valori medii pe grosimea pereţilor ale temperaturii tehnologice (în condiţii defavorabile);● diferenţe de temperatura între cele doua fete ale panoului de fatada.Pe aceasta baza se vor determina modificările de dimensiuni (medii pe grosime) ale panourilor, respectiv curbarile acestora şi rotatiile impuse ale normalei la suprafaţa unui panou, determinata de curbari ale acestuia.5.2.9. Comportarea sistemelor de pereţi cortina la acţiunea vibratiilor induse de surse de perturbatie exterioare. Vibratiile sistemelor de pereţi cortina, generate de acţiuni exterioare construcţiei, cum ar fi rafalele de vant, acţiunea ploii sau a grindinii, diverse zgomote aeriene, nu trebuie să producă nici un efect de spargere, rupere sau deteriorare a elementelor componente ale acestora. Se va tine seama că nu sunt permise vibratii ale elementelor componente ale sistemelor de pereţi cortina şi, în special, vibratiile la rezonanta ale acestora la rafale de vant, iar legăturile cu sistemele structurale ale construcţiilor trebuie să fie dimensionate şi realizate astfel încât să se asigure acest deziderat. De asemenea, nu se admite ca vibratiile generate de traficul rutier, uzinal sau aerian sa provoace vibratii la rezonanta ale componentelor sistemelor de pereţi cortina. O comportare corespunzătoare a sistemelor de pereţi cortina la acţiunea vibratiilor se obţine şi prin alegerea grosimii diferite a foilor de geam termoizolant. Se recomanda ca foaia exterioară să fie de grosime mai mare decât cea interioară, evitandu-se astfel şi deformarea pronunţată a foii exterioare, ca urmare a dilatarii aerului dintre foile de geam. Astfel se păstrează imaginea nedeformata a obiectelor reflectate.5.3. Cerinţa de siguranţă în exploatare (B)5.3.1. Solicitarea sistemelor de pereţi cortina la socuri provenite din interiorul construcţiilora) Sistemul structural propriu, elementele de prindere ale acesteia de sistemul structural al construcţiei, respectiv panourile opace, trebuie să reziste la socuri ce produc o energie egala cu 1.000 jouli (100 daN●m), fără să se producă deformatii remanente. … b) Socurile exercitate asupra sistemului de perete cortina de la interiorul construcţiei nu trebuie să conducă la caderi de sparturi, care pot cauza vătămări sau raniri ale persoanelor care se găsesc în exteriorul construcţiei (caderi de cioburi de geamuri care pot tăia, sau fragmente provenite de la celelalte componente ale sistemului de perete cortina). … c) Faţa sistemului de perete cortina situata la interiorul construcţiei sa nu se deformeze în stadiul elastic peste pragul stabilit în caietul de sarcini şi sa nu aibă deformatii remanente. … 5.3.2. Solicitarea sistemelor de pereţi cortina la socuri provenite din exteriorul construcţiilora) Se spune despre un sistem de perete cortina ca este protejat în raport cu posibile socuri exterioare, dacă acesta este situat la o anumită distanta în raport cu o alta amenajare (zid despartitor ornamental, balustrada de protecţie, curte englezeasca), sau dacă exista plantati arbori care ar putea oferi o asemenea protecţie. … b) Utilizarea sistemelor de pereţi cortina la parterul şi la primul etaj al unei clădiri situate în zone cu circulaţie rutiera intensa este permisă numai cu respectarea paragrafului 5.3.2, a. … c) Criteriul de rezistenta este satisfăcut dacă sistemul de perete cortina nu suferă deteriorări care să compromita performanţele de conservare şi de durabilitate ale acestuia. … d) În zonele fără circulaţie rutiera intensa, sistemul structural propriu, elementele de prindere ale acestuia de sistemul structural al construcţiei, respectiv panourile opace, trebuie să reziste la socuri ce produc o energie egala cu 1.000 jouli (100 daN●m), fără sa producă deformatii. … 5.3.3. Amplasare. Dacă sistemul de perete cortina este amplasat la parter şi/sau la primul etaj, se vor prevedea măsuri speciale pentru eliminarea posibilităţii de a fi demontat, cat şi a posibilităţii de a fi practicate decupari în unele zone ale acestuia etc.5.3.4. Pentru primele doua niveluri ale unei clădiri se recomanda utilizarea de geamuri antiefractie.5.3.5. Cerinţe referitoare la protecţia împotriva trasnetelor. În cazul sistemelor de pereţi cortina trebuie evitata acumularea de electricitate statica, indiferent de provenienţă acesteia. Astfel, sistemul structural al peretelui cortina trebuie să fie legat la reţeaua de impamantare a clădirii (reţeaua de impamantare trebuie să lege toate panourile).5.3.6. Cerinţa referitoare la socul unei explozii în cazul atentatelor teroriste se referă, în plus, la posibilitatea utilizării unei componente vitrate cu alcătuire şi calităţi deosebite (vitraje multistrat cu o componenta securizata şi mod special de realizare a acestora), la asigurarea fixării sistemului structural şi la utilizarea de materiale de etansare de înaltă rezistenta).5.3.7. Sensibilitatea la oboseala. Toate componentele unui sistem de perete cortina trebuie să fie realizate din materiale cu stabilitate fizica, chimica şi mecanică, care să le confere o rezistenta corespunzătoare la oboseala (Eurocode 9. Partea 2: Structuri supuse fenomenului de oboseala).5.3.8. Elemente "uşor de înlocuit" sau "uşor reparabile". În faza de proiectare, la adaptarea unui sistem de perete cortina, se va avea în vedere să se realizeze posibilitatea de reparare stricta a zonei în care s-au semnalat degradari locale (se vor utiliza produse identice de la aceeaşi firma furnizoare, să fie posibil ca, în caz de avariere, să se restabileasca, chiar şi cu titlu provizoriu, securitatea şi confortul din clădire, reparaţia sa nu diminueze caracteristicile de performanţă ale sistemului de perete cortina).5.3.9. Întreţinerea exterioară şi interioară. Elementele unui sistem de perete cortina trebuie să fie protejate împotriva deteriorarilor chimice, electrice şi biologice, în condiţii de întreţinere normală. Întreţinerea unui perete cortina, atât la exterior, cat şi la interior, trebuie realizată de persoane specializate, fără să fie periclitata în nici un fel siguranţa celor care o efectuează.5.4. Cerinţa de siguranţă la foc (C)5.4.1. Măsurile de siguranţă la foc privind sistemele de pereţi cortina trebuie să îndeplinească criteriile şi nivelele de performanţă prevăzute de Normativul de siguranţă la foc a construcţiilor şi reglementările tehnice specifice.5.4.2. În zonele de planşee se vor utiliza panouri de închidere, vitrate la exterior şi prevăzute cu casete din tabla umplute cu vata minerala la interior, cu rezistenta la foc de 30 min. Acestea împiedica propagarea prin exterior a focului, de la un nivel la celălalt. În aceste zone, profilul de presor de pe montanti şi rigle va fi asigurat suplimentar cu platbande din oţel inoxidabil.Profilul de montant va fi armat suplimentar, la interior, cu un miez din oţel umplut cu vata minerala şi o platbanda din oţel de 8 mm grosime. Se prevede o fixare suplimentară a montantului prin platbanda de oţel.5.5. Cerinţa privind igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului (D)5.5.1. Cerinţa referitoare la igiena unui sistem de perete cortina se referă la întreţinerea exterioară şi interioară a acestuia în vederea menţinerii integrale a aptitudinilor conferite la proiectare pe o durată de timp stabilită de investitor, (evitarea apariţiei zonelor cu ciuperci/mucegai). Astfel, la proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere următoarele aspecte:a) pentru zonele exterioare, în care accesul nu se poate face din interior, se considera ca satisfăcătoare o perioadă minima de 5 ani pentru inspecţie şi luarea unor măsuri de întreţinere, de exemplu: … ● reparaţii locale;● înlocuirea unor materiale care s-au degradat etc.;b) ofertantul trebuie să prezinte soluţia de întreţinere, iar în cazul în care i se adjudeca lucrarea, sa elaboreze proiectul de detalii pentru elementele de sustinere a instalaţiilor specifice şi să livreze echipamentele necesare; … c) întreţinerea curenta, ca la orice produs din sticlă, trebuie să se facă periodic şi depinde direct de gradul de poluare a mediului exterior (în mod curent, se preconizeaza doua spalari în fiecare an, sau de câte ori este nevoie); … d) spalarea se va face cu agenţi neutri (în speta detergenti) şi care nu conţin materiale abrazive. După spalare este indicată uscarea geamurilor. Deoarece aceasta operaţie se face cu echipamente speciale susţinute de pe acoperis, oferta va conţine şi propunerea unor astfel de echipamente cu toate accesoriile; … e) în cazul unei situaţii accidentale, ce a apărut într-un anumit loc pe fatada, elementul să poată fi înlocuit, fără a fi necesare demontarea altor elemente în afară celor adiacente; aceasta înlocuire trebuie să se facă, cu acelaşi dispozitiv, cu care se spala fatada, de regula o platforma suspendată la faţa peretelui; … f) pentru zonele interioare, întreţinerea sistemului de perete cortina nu se face cu precautii speciale referitoare la materialele ce se vor utiliza, periodicitatea acesteia fiind impusa de exigenţele de întreţinere generală. … 5.5.2. Iluminatul natural. Este necesar să se asigure o iluminare naturala optima, care trebuie să rezulte din prevederile specifice cuprinse în reglementările tehnice de specialitate. La stabilirea tipului de vitraj se vor avea în vedere următoarele caracteristici: transmisia luminoasa cu evitarea fenomenului de orbire şi protecţie solara în cursul verii, pentru împiedicarea patrunderii radiatiilor solare în spaţii interioare.5.5.3. Culoarea profilelor (cod RAL pentru vopsirea în camp electrostatic, sau nuante de eloxaj pe bază de mostre) şi caracteristicile de reflexie ale geamului termoizolant. Sistemele de pereţi cortina asigura unei construcţii un aspect modern şi placut, dacă sunt îndeplinite următoarele cerinţe:● culoarea elementelor componente ale unui sistem de perete cortina trebuie să rămână, pe cat posibil, constanta, iar variatia acesteia în timp, dacă exista, să fie uniforma şi continua, fără a se crea contraste între câmpuri sau zone patate;● caracteristicile de reflexie ale geamului termoizolant, prin reflexii prea puternice, poate conduce la restrictii în utilizarea unui sistem de perete cortina la parterul şi mezaninul unei clădiri;● la stabilirea tipului de vitraj se vor avea în vedere următoarele caracteristici: transmisia luminoasa pentru evitarea fenomenului de orbire şi protecţia solara în cursul verii, pentru împiedicarea patrunderii radiatiilor solare în spaţii interioare; se va studia posibilitatea utilizării sticlei absorbante sau a sticlei reflectante (având ca referinţa prevederile standardului SR EN 572-1:1996);● la lumina directa, sistemul de perete cortina, la exterior sau interior, trebuie să aibă o suprafaţa regulată, fără defectiuni sau anomalii; calitatea va fi apreciată la o distanta de minimum 3 m, pe un fond luminat uniform (orice imperfectiune care nu se observa în aceste condiţii, fără a apropia geamul mai mult, nu se considera defect);● o continuitate perfecta a liniilor continue, vizibila cu ochiul liber (continuitatea rosturilor orizontale şi/sau verticale);● culoarea profilelor este indicată de proiectant, prin alegerea acesteia din gama de culori RAL pentru vopsirea profilelor în camp electrostatic, sau pe bază de mostra pentru varianta de profile eloxate (anodizate).5.5.4. Temperatura aerului interior: pentru un anumit tip de clădire (de birouri, hotel etc.) sistemul de perete cortina trebuie să asigure şi sa menţină temperatura aerului interior la valori normate; se vor respecta în acest sens prevederile normelor tehnice în vigoare.5.5.5. Evitarea condensului. La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor lua toate măsurile pentru evitarea apariţiei fenomenului de condens în sezonul rece. Cauzele principale ale acestui fenomen sunt: lipsa competentei în alegerea sistemului de pereţi cortina, lipsa unui studiu adecvat al problemei condensului în faza de proiectare a unui sistem cortina ales, un montaj incorect, o exploatare şi o întreţinere necorespunzătoare. Se vor avea în vedere prevederile cuprinse în STAS 6472/3-85. Se va evita apariţia mucegaiului sau ciupercilor, prin măsuri fundamentate de calcule termotehnice.5.5.6. Caracteristica de izolare acustica. Un sistem de perete cortina trebuie să asigure o transmisie redusă a zgomotelor aeriene din exterior, pentru ca ocupantii clădirii sa nu fie deranjati excesiv.5.5.7. Cerinţa privind sănătatea oamenilor şi protecţia mediului: materialele care intră în alcătuirea unui sistem de perete cortina nu trebuie să emita substanţe poluante şi sa constituie un risc pentru sănătatea oamenilor şi pentru mediul înconjurător.5.6. Cerinţa privind izolarea termica, hidrofuga şi economia de energie (E)5.6.1. Aceasta cerinţa se poate asigura cu o probabilitate acceptabilă pentru o durată de serviciu rezonabila din punct de vedere economic, prin:a) stabilirea consumului anual de energie necesară pentru încălzirea clădirii; … b) asigurarea prin proiectare a unei concepţii generale şi a unor detalii optime de montaj a sistemului de perete cortina; … c) asigurarea unei protecţii termice şi a unei protecţii hidrofuge, cat mai uniforme şi performanţe, astfel încât să poată fi posibila economia de energie, în sensul limitării consumului anual de energie termica. … 5.6.2. Conceptia generală şi de detaliu a unui perete cortina. Se vor avea în vedere următoarele doua aspecte: realizarea unei configuratii optime a sistemului de perete cortina prin prevederea unui procent de vitrare raţional şi evitarea unor detalii care ar putea conduce la crearea de punti termice. Cuantificarea aspectelor asociate conceptiei termo-energetice generale şi de detaliu a unui perete cortina se face prin intermediul transmitantei termice medii corectate "U'(m)" a acestuia. Pentru valorile de referinţa ale lui "U'(m)" se vor avea în vedere prevederile normativului C107/3-1997, referitoare la rezistentele termice normate ale elementelor de anvelopa opace, uşoare şi foarte uşoare.5.6.3. Asigurarea performantelor termice şi hidrofuge se realizează ţinând seama de următoarele aspecte: rezistentele termice medii ale elementelor sistemului de perete cortina (C103/3-1977), evitarea apariţiei condensului (C107/6-2000), performanţele de etanseitate la aer şi apa a sistemului de perete cortina (STAS 6472/7-85).5.6.4. Exigente specifice privind izolarea termica. Pentru a se realiza o izolare termica eficienta un sistem de perete cortina trebuie să asigure:● un coeficient de transfer termic global prevăzut în norme tehnice specifice;● o reflectie adecvată a structurii geamului.Performanţele termo-energetice corespunzătoare se vor asigura prin alegerea unor profile şi a unor panouri vitrate sau opace (atestate în documentaţiile firmelor de specialitate) şi dintre care cele mai importante sunt redate în cele ce urmează:● utilizarea profilelor din aluminiu, care au în alcătuirea lor elemente de rupere a puntilor termice, cu valori ale transmitantei termice considerate în normele tehnice de specialitate;● utilizarea pentru panourile vitrate a geamurilor termoizolante cu performanţe ridicate, care să asigure o transmitanta termica medie corectată în conformitate cu prevederile C107/3-1997;● controlul tratarii speciale a geamurilor pentru exigenţele de reflectie şi transmisie a luminii solare, precum şi pentru exigenţele pentru reflectia, absorbtia şi transmisia energiei solare;● utilizarea unor elemente auxiliare de etansare (elastomeri, plastomeri), care să prezinte şi proprietăţi deosebite de stabilitate dimensionala şi rezistenta la imbatranire.5.6.5. Cerinţele privind etanseitatea la aer, apa şi vapori de apa:● în ceea ce priveşte componentele vitrate, etanseitatea la apa trebuie asigurata în totalitate;● în privinta componentei opace, aceasta va fi realizată în zonele de camp din materiale care au o absorbţie de apa de maximum 1%;● se va considera etans la apa peretele care garantează prin experimentari de laborator ca îndeplineşte condiţia ca la o presiune de 1.000 Pa, sa reziste la pătrunderea apei cu un debit maxim de 11/min/mp;● nici o parte exterioară a sistemului de perete cortina nu trebuie să împiedice scurgerea apei şi nici să permită formarea de depozite de praf;● condensul pe suprafeţele vitrate se va evita prin luarea de măsuri necesare care să asigure acest deziderat;● etanseitatea la aer a peretelui cortina se va încadra în clasa AE, conform EN 12152 şi 12153, iar etanseitatea la infiltratiile de apa se va încadra în clasa RE, conform EN 12154 şi 12155.5.7. Cerinţa privind protecţia împotriva zgomotului (F)5.7.1. Cerinţe privind izolarea acustica. Sistemele de pereţi cortina trebuie astfel realizate încât sa conducă la:● limitarea transferului zgomotului de la exterior la interiorul clădirii;● recepţia zgomotelor provenite din impactul ploii, sau al grindinii, să fie suficient de redusă (sa nu fie suparatoare),în acord cu prevederile din SR EN ISO 717-1:2000 "Acustica. Evaluarea izolarii acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii. Partea 1: Izolarea la zgomot aerian", SR EN ISO 717-2:2000 "Acustica. Evaluarea izolarii acustice a clădirilor şi a elementelor de construcţii. Partea 2: Izolarea la zgomot de impact" şi STAS 6156-86 "Acustica în construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile şi parametri de izolare acustica".5.7.2. Coeficientul de atenuare acustica trebuie să fie de min. 37 dB pentru un geam termoizolant în structura 6-16-4.5.7.3. Proiectul sistemului de perete cortina trebuie să conţină, în mod explicit, caracteristicile de izolare acustica a vitrajului.5.7.4. Pentru o protecţie acustica superioară se recomanda ca cele doua foi de geam care alcătuiesc geamul termoizolator să aibă grosimi diferite. + 
Capitolul 6ÎNCĂRCĂRI. GRUPĂRI DE ÎNCĂRCĂRI. PRINCIPIUL PROIECTĂRII CAPACITĂŢII PORTANTEA. Încărcări6.1. La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere următoarele categorii de încărcări:● încărcarea gravitationala (STAS 10101/1-78 şi STAS 10101/2A1-87);● încărcarea seismică în conformitate cu normativul P100-92, cu precizările din cadrul acestui normativ;● încărcarea datorată acţiunii vantului (STAS 10101/20-90), cu precizările din cadrul acestui normativ;● încărcarea datorată acţiunii temperaturii climatice (STAS 10101/23-75 şi STAS 10101/23A-78);● încărcarea datorată temperaturilor tehnologice (STAS 10101/2-75).La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere incarcarile din Tabelul 6.1, cu încadrarea în categoriile de încărcări precizate de STAS 10101/0A-77, art. 2.1 Tabelul 1).Tabelul 6.1.Clasificarea incarcarilor pentru proiectarea pereţilor cortina

B. Grupări de încărcări6.2. Gruparile de încărcări utilizate pentru verificarea sistemelor de pereţi cortina vor fi:(a) Grupări "G(f)" care cuprind:● încărcări gravitationale normate;● încărcări din temperatura tehnologică, normate (în situaţia cea mai defavorabila);● încărcări din temperatura climatica, normate (în situaţia cea mai defavorabila);● încărcări din vant (orientate normal pe planul peretelui), corespunzând nivelului de asigurare cerut.(b) Grupări G(s), care cuprind:● încărcări gravitationale normate;● încărcări din temperatura tehnologică, normate (în situaţia cea mai defavorabila);● încărcări din temperatura climatica, normate (în situaţia cea mai defavorabila);● încărcări seismice (orientate alternativ):– în planul peretelui;– normal pe planul peretelui;– atât în planul peretelui, cat şi normal pe planul peretelui, dar afectate de coeficientul de simultaneitate 0,7, corespunzând nivelului de asigurare cerut.Gruparile de încărcări considerate la proiectarea pereţilor cortina se vor alcătui având ca referinţa art. 4.1. (Tabelul 6, cu observaţiile aferente) din STAS 10101/0A-77, cu următoarele observaţii:1. Se vor alcătui în mod distinct grupări în care valorile temperaturilor tehnologice sunt maxime sau minime, ca şi grupări în care temperaturile climatice sunt maxime sau minime, conform Tabelului 6.2.Tabelul 6.2.Variante de considerare a valorilor maxime şi minime pentru incarcarile din temperaturile tehnologice şi temperaturile climatice

2. La observatia (9) din art. 4.2. din STAS 10101/0A-77 se aduce următoarea modificare, datorită posibilităţilor de comportare casanta a unor soluţii de pereţi cortina: se elimina prevederea de la aliniatul 3, conform căreia nu se iau în considerare incarcarile echivalente unor sisteme de deformatii impiedicate sau deplasări impuse.C. Aplicarea principiului proiectării capacităţii portante6.3. Principiul proiectării capacităţii portante urmăreşte asigurarea unui mod şi a unei succesiuni favorabile a dezvoltării deformatiilor post-elastice, în situaţiile în care apar suprasolicitari care implica depăşirea stadiului elastic de comportare. În forma cea mai utilizata, aplicarea acestui principiu se referă la sistemele structurale ale construcţiilor, pentru care se urmăreşte:● prevenirea producerii unor moduri de cedare care implica pericole de prabusire;● asigurarea unei succesiuni cat mai favorabile de dezvoltare a deformatiilor post-elastice (ductile).Este necesară extinderea aplicării principiului la cazul "ansamblu structural – subsistem de rezemare pe mediul de fundare – sistem de pereţi cortina"; în particular, este de dorit ca, la proiectarea sistemelor de pereţi cortina, să se aplice acest principiu, în moduri specifice soluţiilor adoptate.6.4. La proiectarea sistemelor de pereţi cortina, aplicarea principiului proiectării capacităţii portante va trebui avut în vedere, sub mai multe aspecte:● opţiunea între capacitatea portanta a sistemului structural de rezistenta şi capacitatea portanta a sistemului de pereţi cortina (este de dorit ca sistemul de pereţi cortina sa cedeze înaintea sistemului structural al construcţiei, sau este de dorit ca aceştia sa reziste până în stadiul ultim al acestuia);● opţiunea între capacitatea portanta a unui panou şi capacitatea portanta a sistemelor de prindere (care dintre acestea este de dorit sa cedeze mai întâi).Răspunsurile la aceste întrebări vor trebui date, de la caz la caz, având în vedere exigenţele specifice din cazul concret analizat. + 
Capitolul 7ÎNCERCĂRI ALE SISTEMELOR DE PEREŢI CORTINA7.1. Elemente generale7.1.1. Încercările la care se referă prezentul normativ sunt în legătură cu solicitarile care se pot exercita asupra unui perete cortina pe durata de existenta a acestuia.7.1.2. Încercările care se efectuează pentru obţinerea agrementului tehnic pentru un anumit sistem de perete cortina nu fac obiectul acestui normativ.7.2. Comportarea unui sistem de perete cortina la acţiunea seismică7.2.1. La precizarea caracteristicilor tehnice ale unui sistem de perete cortina se vor face referiri speciale privind modul de comportare a acestuia la acţiuni seismice:● în cazul în care pentru sistemul de perete cortina selectat exista efectuate încercări la acţiuni seismice în laboratoare autorizate, se vor prezenta rapoartele acestor încercări;● în cazul în care aceste încercări nu exista, condiţia obligatorie a atribuirii lucrărilor va fi realizarea acestor încercări la scara naturala, într-un laborator autorizat, în timp util, cu scopul probarii menţinerii capacităţii de deformatie, în timpul miscarilor seismice intensive.7.2.2. La verificarea sistemelor de pereţi cortina la acţiuni seismice se va tine seama şi de specificăţia tehnica ST-035/2000.7.3. Comportarea unui sistem de perete cortina la acţiunea vantului7.3.1. Cerinţele de performanţă ale unui sistem de perete cortina la acţiunea vantului au ca referinţa standardul SR EN 13116:2002, identic cu standardul european EN 13116:2001.7.3.2. Metoda de testare a unui sistem de perete cortina la acţiunea vantului este prevăzută în standardul SR EN 12179:2002, identic cu standardul european EN 12179:2000.7.3.3. Oferta va prezenta date concludente referitoare la încercarea sistemului de pereţi cortina la acţiunea vantului, agremente sau atestări obţinute în cadrul unor laboratoare acreditate în alte tari. Proiectantul general şi proiectantul de specialitate vor decide dacă datele prezentate pot fi utilizate; dacă datele experimentale nu sunt concludente, executantul va avea obligaţia de a realiza determinarea experimentala a distribuţiei presiunilor şi secţiunilor.7.4. Etanseitatea la apa7.4.1. Cerinţele de performanţă ale unui sistem de perete cortina la acţiunea apei au ca referinţa standardul SR EN 12154:2000, identic cu standardul european EN 12154:1999.7.4.2. Determinarea etanseitatii la apa prin încercarea de laborator la presiunea statica a apei este descrisă în standardul SR EN 1255:2002, identic cu standardul european EN 12155/2000.7.4.3. Determinarea etanseitatii la apa prin încercarea de laborator a sistemului de perete cortina, în condiţiile de aplicare dinamica a aerului şi de pulverizare a apei (simularea ploii în condiţii de vant puternic), este descrisă în standardul SR EN 13050:2002, identic cu standardul european EN 13050:2000.7.4.4. Determinarea etanseitatii la apa prin încercări în situ este descrisă de standardul SR EN 13051:2002, identic cu EN 13051:2001.7.5. Etanseitatea la aer7.5.1. Cerinţele de performanţă ale unui sistem de perete cortina referitor la etanseitatea la aer au ca referinţa standardul european EN 12152/2002, identic cu standardul DIN EN 12152.7.5.2. Metoda de încercare referitoare la etanseitatea la aer este prezentată în standardul SR EN 12153:2002, identic cu standardul european EN 12153:2000.7.6. Alte tipuri de încercări cerute de proiectant7.6.1. Proiectantul sistemului de perete cortina poate solicita efectuarea şi a altor încercări referitoare la rezistenta la socuri exterioare, rezistenta la socuri interioare, soc termic exterior, căldură interioară, insoleiere etc.Toate încercările prezentate în cadrul acestui capitol trebuie efectuate în condiţiile impuse de normele europene, în laboratoare acreditate de RENAR. + 
Capitolul 8MONTAJUL SISTEMELOR DE PEREŢI CORTINA8.1. Firma care a câştigat licitaţia pentru a efectua montajul unui sistem de perete cortina va realiza în regie proprie, sau printr-un proiectant de specialitate, un proiect detaliat, privind rezolvarea tuturor tipurilor de lucrări şi care va trata elementele de ansamblu, precum şi detaliile specifice clădirii şi a fiecărei zone în parte, care diferă prin sistemul şi/sau natura materialelor (zona vitrata, placarea cu panouri din aluminiu a unor zone ale fatadei, tamplaria de aluminiu exterioară).8.2. Documentaţia tehnica elaborata de firma care va monta sistemul de perete cortina (proiectul sistemului de perete cortina), trebuie să respecte normele tehnice şi juridice în vigoare în România, precum şi prevederile cuprinse în documentul "Caiet de sarcini".8.3. Proiectul sistemului de perete cortina va fi prezentat proiectantului general, elaborator al proiectelor de arhitectura şi rezistenta ale construcţiei, în vederea avizării acestuia (validarea şi armonizarea soluţiilor "de firma" adoptate, cu proiectul de arhitectura al construcţiei şi cu prevederile documentului "Caiet de sarcini").8.4. Dacă proiectul sistemului de perete cortina primeşte aviz favorabil, acesta va fi înaintat pentru verificare unor specialişti cu experienta în aceasta specialitate, atestaţi M.T.C.T., în conformitate cu Legea nr. 10/1995.8.5. Firma care va efectua montajul unui sistem de perete cortina va prezenta esantioane reprezentative pentru fiecare tip de elemente de fatada, la dimensiunile prevăzute în proiect (montanti, rigle-distantier, aparate de reazem, elemente de conectare, tipuri de geamuri, panouri de aluminiu, tipuri de elemente de tâmplărie), care vor constitui elemente de referinţa şi comparatie pe timpul desfăşurării lucrărilor de execuţie.8.6. Odată cu livrarea elementelor componente ale unui sistem de perete cortina, agrementat în România, se va asigura un montaj calificat, care va fi realizat cu echipe specializate (montajul sistemelor de pereţi se realizează, conform prescripţiilor tehnice ale producătorului de sistem, de echipe specializate de producătorii de sisteme de fatada cortina).8.7. Clasificarea pereţilor cortina în funcţie de alcătuirea sistemului structural propriu, poate fi realizată după următoarele criterii:a) alcătuirea montantilor pe înălţimea clădirii: … – montanti imbinati la nivelul fiecărui planseu;– montanti continui pe doua niveluri;b) alcătuirea secţiunilor transversale ale elementelor sistemului structural propriu: … – montantii şi riglele-distantier se realizează dintr-o singura piesa, iar panourile de sticlă se monteaza între acestea, cu interspatii care permit deplasarea libera în raport cu structura proprie a peretelui;– montantii şi riglele se realizează prin cuplarea elementelor verticale şi orizontale ale ramelor panoului de sticlă, deplasarile fiind permise între ramele panourilor.8.8. Pentru realizarea sistemului structural al unui perete cortina se vor utiliza profile debitate la forma şi lungimea necesară. Aceasta se va realiza cu profile din aliaje de aluminiu sau oţel, fabricate industrializat, sub control corespunzător, în vederea constantei formei şi asigurării caracteristicilor fizico-mecanice pentru care se vor prezenta buletine de încercări, iar înainte de punerea în opera, certificatele de calitate.8.9. Sistemul de perete cortina se va monta pe sistemul structural al construcţiei, prin intermediul aparatelor de reazem, respectând întocmai proiectul de execuţie şi prescripţiile tehnice de montaj, elaborate de firma producătoare. Profilele vor trebui să fie protejate împotriva coroziunii, prin anodizare de minimum 15 microni, sau vopsire în camp electrostatic. Profilele vor satisface cerinţele de izolare termica. Elementele de prindere se vor executa din aliaje de aluminiu, oţel inox sau oţel zincat termic, sau cadmiat.8.10. Se va evita contactul direct între oţel şi aluminiu, care în condiţii de condens sau umiditate, poate crea fenomenul de electroliza, inlesnind degradările locale. În aceste condiţii se vor folosi materiale izolatoare şi suruburi zincate sau cadmiate.8.11. Montarea părţilor vitrate fixe, precum şi a uşilor şi ferestrelor, se face astfel încât să fie respectate toate exigenţele precizate în cadrul acestui normativ, astfel încât să se asigure etanseitatea la vant şi la ploaie, izolarea higrotermica şi acustica, precum şi caracteristicile de rezistenta la foc impuse prin proiect. În cazul tamplariei, se vor folosi elemente de feronerie originale, marcate cu sigla producătorului de sistem. Toate componentele, cu excepţia balamalelor şi a manerelor, trebuie să fie mascate.8.12. Etanseitatea imbinarilor între montanti este asigurata de piese de drenaj, care conduc apa peste rostul de dilatare dintre aceştia. Piesa se fixează numai de montantul superior şi se etanseaza cu tyocol. Imbinarile unghiulare între montanti vor fi prevăzute cu piese adecvate pentru drenaj. La partea inferioară a peretelui cortina va fi prevăzută o folie de hidroizolare, plasata în spatele canalului de drenaj al montantilor şi fixată de profilul de rigla. Pentru ca apa colectata în canalele de drenaj ale riglelor şi ale montantilor să se dreneze în exterior, este necesară egalizarea presiunii din acestea cu presiunea exterioară. Acest lucru se face prin utilizarea de piese de ventilaţie plasate pe profilele de montant, la un interval de maxim 8 metri una de cealaltă, iar în cazul sistemelor de pereţi cortina cu înălţime mai mica de 8 metri, la partea superioară şi inferioară a montantilor. Aceste piese asigura totodată şi o circulaţie de aer pe perimetrul sigilaturii geamului termoizolant, fapt care conduce la menţinerea proprietăţilor acestuia pe termen îndelungat.8.13. Toate elementele de legătură trebuie să preia toleranţele de execuţie ale sistemului structural suport, tolerante ce vor fi specificate de ofertant.8.14. Verificarea calităţii lucrărilor de montaj se va face în conformitate cu instrucţiunile tehnice ataşate agrementului tehnic; orice neconcordanta cu proiectul tehnic sau cu agrementul tehnic, va trebui remediata, iar remedierile se vor face pe cheltuiala executantului.8.15. Măsurile de protecţia muncii, aplicabile în cazul execuţiei sistemelor de pereţi cortina, sunt cele prevăzute în "Regulamentul privind protecţia şi igiena muncii", aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul 9/N/15.03.1993, precum şi cele prevăzute în normele de igiena şi protecţia muncii în activitatea de construcţii-montaj, aprobate cu ordinul M.C.Ind. nr. 1233/D/29.12.1980 şi menţinut în vigoare cu Ordinul M.L.P.A.T. nr. 1/N/03.01.1994.8.16. Pe perioada de montaj a sistemului de perete cortina, constructorul va respecta atât normele precizate anterior, cat şi alte norme de protecţia muncii şi de tehnica securităţii muncii în construcţii, specifice activităţii de şantier, în vigoare la data executării lucrării. + 
Capitolul 9OBLIGAŢII ŞI RASPUNDERI SPECIFICE, ÎN CONFORMITATE CU LEGEA 10/19959.1. Proiectarea şi montajul unui sistem de perete cortina reprezintă un act de responsabilitate juridică, iar răspunderea pentru realizarea şi menţinerea, pe o durată de timp precizată, a unor sisteme de perete cortina de calitate corespunzătoare, revine în întregime factorilor care participa la conceperea, realizarea şi exploatarea acestora.9.2. Factorii implicaţi în conceperea, realizarea şi exploatarea sistemelor de pereţi cortina, potrivit responsabilităţilor prevăzute de Legea nr. 10/1995, sunt:● investitorii;● proiectantul general;● proiectantul de specialitate;● verificatorii de proiecte;● fabricantii şi furnizorii de componente ale sistemelor de pereţi cortina;● executanţii (antreprenor general, firma de montaj);● responsabili tehnici cu execuţia;● proprietarii clădirilor la care se executa sistemul de pereţi cortina;● Comisia de Agrement Tehnic în Construcţii.9.3. Obligaţiile şi răspunderile specifice ale factorilor precizati la punctul 9.2., prezentate în detaliu în acest normativ, sunt în concordanta cu Legea nr. 10/1995, care trebuie respectata în totalitate.9.4. Obligaţii şi raspunderi ale investitorilor● participarea la elaborarea temei pentru proiectarea şi montajul sistemului de perete cortina; tema de proiectare trebuie semnată de proiectantul general şi de către investitor;● stabilirea nivelului calitativ ce trebuie realizat prin proiectare şi montaj, pe baza reglementărilor tehnice, precum şi a studiilor şi cercetărilor efectuate, în conformitate cu prevederile acestui normativ;● excluderea posibilităţii începerii execuţiei unui sistem de perete cortina fără proiect realizat de ingineri constructori proiectanţi de structuri şi verificat de persoane competente şi atent selectate din rândul verificatorilor de proiecte;● obţinerea acordurilor şi avizelor prevăzute de lege;● asigurarea verificării proiectelor, prin specialişti, verificatori de proiecte cu experienta în domeniu şi atestaţi de M.T.C.T.;● asigurarea verificării execuţiei corecte a lucrărilor aferente sistemelor de pereţi cortina, prin responsabili cu execuţia, sau agenţi economici de consultanţa specializaţi;● asigurarea recepţiei lucrărilor, la terminarea montajului sistemului de perete cortina;● asigurarea întreţinerii corecte şi permanente a sistemului de perete cortina pe întreaga durata de existenta a acestuia.9.5. Obligaţii şi raspunderi ale proiectantului general● elaborarea, împreună cu investitorul, a temei pentru proiectarea şi montajul sistemului de perete cortina;● elaborarea proiectului de arhitectura, care este, de fapt, o propunere de geometrie a sistemului de perete cortina (planşe de prezentare a zonelor vitrate, planşe de prezentare a zonelor opace, perspective, secţiuni, tablou tâmplărie);● elaborarea documentului intitulat "Caiet de sarcini", care să conţină cerinţele tehnice minime obligatorii, în vederea elaborării ofertelor de licitaţie, pentru adjudecarea realizării unui sistem de perete cortina;● completarea documentului "Caiet de sarcini" cu elemente specifice (de detaliu) ale firmei care va executa lucrarea (detalii de racordare cu sistemul structural al construcţiei etc.); proiectantul general va avea grija ca acest caiet de sarcini, completat cu elementele specifice sistemului de perete cortina ce urmează a fi realizat şi confirmat de executant, să aibă caracter de anexa la contractul de realizare a sistemului de perete cortina;● avizarea proiectului sistemului de perete cortina întocmit de proiectantul de specialitate.9.6. Obligaţii şi raspunderi ale proiectantului de specialitate9.6.1. La proiectarea unui sistem de perete cortina se vor avea în vedere următoarele aspecte:● prescripţiile de baza pentru proiectarea structurilor din beton armat, beton precomprimat, oţel, zidărie de caramida, lemn, în România, se bazează pe metoda de calcul la stări ultime, care pentru calculul eforturilor foloseşte coeficienţii partiali de siguranţă aplicati incarcarilor şi coeficienţii partiali de siguranţă aplicati caracteristicilor de rezistenta şi deformatii ale materialelor structurale;● deoarece la ora actuala nu exista alte reglementări tehnice pentru proiectarea şi montajul sistemelor de pereţi cortina, vor fi respectate prevederile acestui normativ;● se apreciază ca, eventual, cu justificări speciale, se poate folosi pentru proiectarea de rezistenta şi proiectarea pentru deformatii metoda rezistentelor admisibile;● se pot accepta (cu justificările speciale necesare) prescripţii din alte tari precum şi date din instrucţiunile firmelor care fabrica componentele sistemului de perete cortina (aluminiu, oţel, geamuri).9.6.2. Proiectantul de specialitate este, de regula, o firma agreată de furnizorul sistemului de perete cortina câştigător al licitaţiei. Proiectantul de specialitate întocmeşte proiectul sistemului de perete cortina, care presupune: proiect de arhitectura, proiect de rezistenta şi proiect de montaj/tehnologic;(a) proiectul de arhitectura va respecta, pe cat posibil, configuraţia propusă de proiectantul general, ţinând seama de calculul sistemului de perete cortina la acţiunea vantului, la acţiunea seismică şi de rezultatele investigatiilor experimentale pentru determinarea capacităţii de deformare a sistemului de perete cortina selectat;(b) proiectul de rezistenta se referă la calculul elementelor componente ale unui sistem de perete cortina: montanti, rigle-distantier, geamuri, aparate de reazem ale montantilor; pentru fiecare dintre elementele structurale enumerate se vor prezenta, în mod detaliat, următoarele piese desenate şi piese scrise de calcul:– modelele (schemele) de calcul structural care vor cuprinde toate caracteristicile structurale, incarcarile considerate pentru fiecare element în parte; pentru fiecare bara, sau piesa structurală, se vor arata, prin desene cotate, caracteristicile geometrice secţionate, precum şi valorile caracteristicilor secţionate (arii, momente de inertie la incovoiere, momente de inertie la torsiune);– metodele pentru calculul eforturilor sectionale şi al deformatiilor, precum şi rezultatele obţinute;– se va preciza metoda de calcul pentru proiectarea de rezistenta şi de deformatii, împreună cu toate valorile referitoare la siguranţa;– pentru fiecare tip de material (aliajul de aluminiu al profilelor de aluminiu, otelul, geamurile) se vor arata toate caracteristicile de compoziţie şi toate caracteristicile de rezistenta şi de deformatie, bazate pe standarde româneşti, standarde străine, sau eventual cu garanţiile şi justificările necesare, bazate pe datele firmelor care livreaza elementele respective (profilele de aluminiu şi geamurile); caracteristicile se vor referi la valorile medii, minime, maxime, valorile caracteristice, coeficienţii de omogenitate, rezistentele de calcul, rezistentele admisibile, caracteristici de elasticitate etc.(c) proiectul de montaj care conţine toate instrucţiunile de montaj ale firmelor furnizoare ale componentelor sistemului de fatada cortina, cu toate detaliile de execuţie necesare; proiectul de montaj trebuie să conţină şi fazele determinante asociate montajului sistemului de perete cortina.9.6.3. Proiectantul de specialitate are, în plus, următoarele obligaţii:– să prezinte proiectul elaborat proiectantului general, în vederea avizării şi să efectueze, dacă este cazul, modificările cerute de către acesta;– să prezinte proiectul elaborat, cu viza proiectantului general, specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor;– sa urmărească permanent montajul sistemului de perete cortina, să fie prezent la fazele determinante şi sa elaboreze soluţii pentru eventualele defectiuni apărute în şantier (fie din vina proiectantului de specialitate, fie din vina firmei care efectuează montajul).9.7. Obligaţii şi raspunderi ale verificatorilor de proiecte. Specialiştii verificatori de proiecte, atestaţi de MTCT, răspund în mod solidar cu proiectantul de specialitate, în ceea ce priveşte asigurarea nivelului de calitate corespunzător cerinţelor proiectului.9.8. Obligaţii şi raspunderi ale fabricantilor şi furnizorilor sistemelor de pereţi cortina● sa furnizeze datele necesare pentru identificarea fiecărui reper ce intră în componenta sistemului de perete cortina adoptat, astfel încât sa existe o evidenta clara a componentelor pe durata fabricaţiei, depozitarii, livrării (transportului) şi montarii acestora (produsele livrate trebuie să fie marcate prin sigla firmei, codul reperului şi numărul comenzii);● sa furnizeze informaţii despre aptitudinea de exploatare, durabilitatea şi întreţinerea sistemului, fabricatia şi controlul calităţii componentelor, punerea în opera, păstrarea constanta a calităţii etc.;● să se oblige prin contract sa furnizeze pentru întregul sistem de perete cortina componente de aceeaşi calitate cu cea prezentată la castigarea licitaţiei;● sa pună la dispoziţie toate normele tehnice care au stat la baza realizării sistemului de perete cortina;● sa pună la dispoziţie documente care să ateste încercări efectuate în laboratoare de specialitate.9.9. Obligaţii şi raspunderi ale executantului● să efectueze toate încercările stabilite prin "Caietul de sarcini" şi la care s-a obligat la semnarea contractului;● executantul sistemului de fatada cortina, câştigător al licitaţiei, va efectua, în mod obligatoriu, relevee şi măsurători ale construcţiei existente, înainte de semnarea contractului, pentru corelarea dimensiunilor de pe teren cu dimensiunile date în "Caietul de sarcini", care sunt dimensiuni luate din proiectul de arhitectura elaborat de proiectantul general;● să asigure proiectarea sistemelor de pereţi cortina, în condiţiile punctului 3.5.3., sau sa acorde consultanţa necesară unui proiectant de specialitate agreat; proiectarea unui sistem de perete cortina, în condiţiile punctului 3.5.3., nu poate schimba elementele şi caracteristicile sistemului selectat (conform punctelor 3.5.1. şi 3.5.2.);● sa nu înceapă execuţia unui sistem de perete cortina fără proiecte de arhitectura, de rezistenta şi de montaj, semnate şi stampilate de proiectantul de specialitate şi de către specialiştii verificatori de proiecte, atestaţi de M.T.C.T.;● să-şi însuşească proiectul sistemului de perete cortina şi sa sesizeze investitorul, proiectantul general şi proiectantul de specialitate, despre neconcordantele şi lipsurile de planşe şi detalii, înainte de începerea execuţiei, în vederea soluţionării acestora;● să asigure execuţia lucrărilor la un nivel de calitate corespunzător cerinţelor, concepand şi realizand un sistem propriu de calitate;● sa convoace factorii stabiliţi de proiectantul de specialitate pentru verificarea lucrărilor ajunse la faze determinante ale montajului, în scopul obţinerii acordului de continuare a lucrărilor;● să soluţioneze defectele şi neconcordantele apărute în execuţie, numai pe bază de soluţii date de proiectantul de specialitate şi aprobate de verificatorii proiectului şi avizate de investitor;● sa utilizeze numai procedee şi componente prevăzute în proiect şi care fac parte din sistemul de perete cortina care se pune în opera, certificate, sau pentru care exista agremente tehnice.9.10. Obligaţii şi raspunderi ale responsabililor tehnici cu execuţia● răspund pentru realizarea nivelului de calitate a lucrărilor aferente sistemului de pereţi cortina pentru care au fost angajaţi;● semnaleaza orice neconcordanta între proiectul sistemului de perete cortina şi lucrările din şantier şi anunta proiectantul de specialitate pentru remedierea situaţiei.9.11. Obligaţii şi raspunderi ale proprietarului clădirii la care se executa sistemul de pereţi cortina:● efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi de reparaţii ce le revin;● asigurarea urmăririi în timp a comportării sistemului de perete cortina.9.12. Obligaţii ale Comisiei de Agrement Tehnic în Construcţii● Comisia de Agrement Tehnic în Construcţii trebuie să respecte cu stricteţe obligaţiile care îi revin şi care sunt stipulate în regulamentul de funcţionare a acesteia.–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește