ORDIN nr. 163 din 13 iulie 2006

pentru aprobarea Normei privind prevenirea şi reducerea contaminarii cu patulina în sucul de mere şi în sucul de mere folosit ca ingredient pentru alte băuturi



Vazand Referatul de aprobare nr. 40.966 din 5 iulie 2006, întocmit de Direcţia generală siguranţa alimentelor din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,având în vedere prevederile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale, cu modificările şi completările ulterioare,ţinând cont de prevederile art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul prevederilor art. 3 alin. (3), precum şi ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 130/2006 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din subordinea acesteia,preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul ordin: + 
Articolul 1Se aprobă Norma privind prevenirea şi reducerea contaminarii cu patulina în sucul de mere şi în sucul de mere folosit ca ingredient pentru alte băuturi, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Nerespectarea prevederilor prezentului ordin se sancţionează conform legislaţiei în vigoare. + 
Articolul 3(1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în 60 de zile de la data publicării. … (2) Prezentul ordin preia prevederile Recomandarii Comisiei 2003/598/CE , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 203/54. … Preşedintele Autorităţii Naţionale SanitareVeterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor,Marian AvramBucureşti, 13 iulie 2006.Nr. 163. + 
Anexa NORMAprivind prevenirea şi reducerea contaminarii cu patulina în sucul de mereşi în sucul de mere folosit ca ingredient pentru alte băuturiIntroducere1. Patulina este un metabolit secundar produs de o serie de specii de fungi, în general Penicillium, Aspergillus şi Byssochlamys, dintre care Penicillium expansum este probabil specia cea mai raspandita. Patulina a fost descoperită drept contaminant în multe fructe, legume, cereale şi alte alimente mucegaite, cu toate acestea sursa majoră de contaminare constituind-o merele şi produsele din mere.2. Fermentatia alcoolică a sucurilor de fructe distruge patulina şi, prin urmare, produsele fermentate, cum ar fi cidrul şi cidrul de pere, nu conţin patulina. Cu toate acestea, patulina a fost descoperită în produse fermentate cărora li s-a adăugat suc de mere după fermentare. Se cunoaşte faptul ca acidul ascorbic determina dispariţia patulinei din sucul de mere, deşi condiţiile optime pentru inactivare nu au fost stabilite pe deplin. Patulina este relativ termostabila, în mod special la pH acid. S-a dovedit ca tratamentele pe termen scurt la temperaturi înalte (150°C) duc la o reducere cu 20% a concentratiei de patulina. Cu toate acestea, numai procesarea termica nu este suficienta pentru a asigura un produs liber de patulina.3. Patulina apare în principal în fructele mucegaite, deşi prezenta mucegaiului nu implica în mod necesar prezenta patulinei în fruct, dar indica faptul ca aceasta ar putea fi prezenta. În anumite situaţii, dezvoltarea în interior a mucegaiurilor se poate datora insectelor sau altor invadari ale tesuturilor sanatoase, ducand la apariţia patulinei în fruct, care la exterior apare ca fiind neafectat. Cu toate acestea, patulina poate aparea în fructele lovite după depozitarea în atmosfera controlată şi expunerea la condiţii ambientale, cu sau fără alterarea pulpei. Spalarea fructului sau înlăturarea tesutului mucegait imediat înaintea presării nu va inlatura patulina prezenta în fruct, întrucât aceasta difuzează şi în tesutul aparent sanatos.4. Deşi sporii celor mai multe mucegaiuri capabile sa producă patulina sunt prezenţi pe fructe în vreme ce acestea se găsesc încă în pom, nu se vor dezvolta pe fruct până după cules. Cu toate acestea, mucegaiul se dezvolta şi patulina se poate produce în fruct înainte de cules, dacă fructul este afectat de o boala sau atacat de insecte ori dacă fructele căzute sunt culese pentru procesare. Starea fructului la recoltare, modul în care fructul este manipulat ulterior (în special în timpul depozitarii), ca şi măsura în care condiţiile de depozitare inhiba dezvoltarea mucegaiurilor vor afecta posibilitatea contaminarii cu patulina a sucului şi a altor produse preparate din fructe proaspete şi depozitate.5. Norma pentru reducerea contaminarii cu patulina a sucului de mere se face în baza:I. practicilor bazate pe bunele practici agricole (GAP);II. practicilor bazate pe bunele practici de producţie (GMP).Practici bazate pe bunele practici agricole (GAP)Prerecoltarea6. În timpul sezonului de hibernare se taie, se inlatura şi se distrug toată partea lemnoasă bolnava şi fructele mumificate.7. Prunii cultivati conform bunelor practici comerciale au o formă a pomului care permite circulaţia corespunzătoare a aerului şi pătrunderea luminii prin pom. Aceasta forma va permite, de asemenea, un tratament corespunzător prin pulverizare asupra pomului.8. Se iau măsuri pentru a controla daunatorii şi bolile care cauzează în mod direct putrezirea fructelor şi permit astfel pătrunderea mucegaiurilor producătoare de patulina. Acestea includ: maluri, putregaiul inelar (Botrytis spp şi Nectria spp), molia pielitei fructelor, viermele merelor, larvele himenopterelor (sawfly şi dock sawfly).9. Vremea umeda din sezonul caderii petalelor florilor şi al recoltarii măreşte riscul de putrezire şi trebuie luate măsurile necesare, cum ar fi tratarea cu fungicide, pentru a se preveni germinarea sporilor şi dezvoltarea fungilor.10. Merele cu o compoziţie saraca în minerale sunt cele mai predispuse la modificări fiziologice în perioada depozitarii şi, prin urmare, sunt cele mai susceptibile să fie atacate de putregai, în special de Gloeosporium spp şi apoi de Penicillium. Loturile de mere pentru piaţa de fructe proaspete care nu îndeplinesc cerinţele impuse de standardele privind compozitia în minerale, determinata prin analize, ar trebui excluse astfel de la depozitarea pe termen lung, de exemplu de la depozitarea pe o perioadă mai mare de 3 până la 4 luni.11. În cazul în care mineralele din fructul destinat pieţei de fructe proaspete sunt în afară limitei optime, creşterea nivelului de calciu şi fosfor din fruct, în special creşterea raportului calciu/potasiu prin utilizarea controlată de fertilizatori, va duce la îmbunătăţirea structurii celulare, reducand posibilitatea susceptibilitatii la putrezire.12. Înregistrările privind nivelul de putrezire al fructelor trebuie păstrate de la un an la altul pentru fiecare livada, întrucât istoricul este cel mai bun ghid pentru nivelul potenţial de putrezire, care va indica necesitatea aplicării de fungicide şi potenţialul de depozitare al fructului din livada.Recoltarea şi transportul fructelor13. Merele destinate procesarii sunt clasificate în două categorii:a) fructe recoltate mecanic; şi … b) fructe destinate pieţei de fructe proaspete. … a) Fructe recoltate mecanic … 14. Fructele recoltate mecanic sunt obţinute prin scuturarea pomului şi culegerea fructelor de pe sol cu o masina adecvată.15. Toate fructele trebuie manipulate cu cat mai multă atenţie şi trebuie depuse toate eforturile pentru a se reduce la minimum deteriorarea fizica în toate etapele recoltarii şi procedurilor de transport.16. Înaintea scuturarii pomilor, fructele căzute deteriorate (putrede, moi etc.) trebuie inlaturate de pe sol, pentru a se asigura ca numai fructele proaspete şi/sau fără defecte vor fi colectate.17. Fructele recoltate mecanic trebuie să fie transportate către fabricile de procesare în maximum 3 zile de la recoltare.18. Toate recipientele utilizate pentru a transporta fructele recoltate mecanic trebuie să fie curate, uscate şi fără reziduuri.b) Fructe destinate pieţei de fructe proaspete … 19. Fructele din livezi având un istoric cu un nivel ridicat de putrezire trebuie recoltate separat şi nu trebuie depozitate.20. În mod ideal, toate fructele trebuie culese în condiţii de vreme favorabilă, fără ploaie, când fructul este matur, şi trebuie aşezate în lăzi sau recipiente curate (de exemplu, cutii), corespunzătoare transportului direct către depozit. Lazile sau cutiile trebuie să fie curatate, iar ideal ar fi să fie spalate cu apa curata, preferabil prin frecarea suprafeţelor cu sapun şi apa pentru înlăturarea resturilor de fructe şi frunze. Lazile şi cutiile curatate trebuie uscate înainte de utilizare. Se va evita expunerea fructelor la ploaie.21. Trebuie efectuate instruirea şi supravegherea adecvate pentru a se asigura bunele practici de cules, evitandu-se deteriorarea fructelor.22. Toate fructele a căror suprafaţa este deteriorata sau cu miezul expus, ca şi fructele bolnave trebuie respinse în livada, în timpul culesului, şi trebuie evitata pe cat posibil lovirea fructelor.23. Trebuie respinse de la depozitare toate fructele care au urme de pământ sau fructele căzute la sol în mod spontan.24. Trebuie luate precautii pentru a se evita includerea frunzelor şi a ramurilor printre fructele culese.25. Fructele trebuie plasate în depozite racoroase timp de 18 ore de la cules şi racite la temperatura recomandată (pentru exemple, a se vedea tabelul 1) timp de 3 sau 4 zile de la cules.Tabelul 1. Exemple de temperaturi recomandate pentru depozitarea la aer a merelor

26. Trebuie luate măsuri pentru a se evita contaminarea cu pământ a fructelor în timpul transportului şi depozitarii.27. Trebuie luate precautii în timpul manipulării şi transportului lăzilor sau cutiilor în livada şi între livada şi depozit pentru a se evita contaminarea recipientului şi a fructelor şi pentru a reduce la minimum deteriorarea fizica, de exemplu lovirea fructelor.28. Fructele recoltate nu trebuie lăsate în livada peste noapte, ci mutate într-un spaţiu având condiţii termostabile, de preferinta acoperit.Practicile de manipulare postrecoltare şi depozitare pentru fructele destinate pieţei de fructe proaspete29. Toate fructele destinate pieţei de fructe proaspete sau procesarii ulterioare trebuie manipulate cat mai delicat posibil şi trebuie depuse toate eforturile pentru a se evita deteriorarea fizica, de exemplu lovirea fructelor, în toate etapele manipulării postrecoltare, înainte de presare.30. Cultivatorii de mere şi alţi producători de sucuri care nu poseda dotări controlabile pentru depozitare trebuie să se asigure ca fructele destinate sucurilor sunt presate cat mai curând posibil după cules.31. Pentru depozitarea în atmosfera controlată depozitele trebuie verificate pentru etanseitatea gazului, dacă este cazul, şi se verifica dacă echipamentul de monitorizare este testat înainte de începerea recoltarii. Depozitele trebuie bine preracite înaintea utilizării.32. Dacă este cazul, se pot aplica tratamente cu fungicide postrecoltare, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.33. Merele depozitate trebuie examinate cu regularitate, cel puţin o dată pe luna, pentru determinarea nivelului de putrezire; înregistrările datelor referitoare la nivelul de putrezire al fructelor trebuie păstrate de la un an la altul. Procedura de prelevare de probe utilizata trebuie să reducă la minimum riscul fluctuatiilor atmosferice din depozit (a se vedea paragraful 36).34. Probele de fructe prelevate randomizat în recipiente corespunzătoare (de exemplu, plase cu ochiuri) se asaza în apropierea trapelor pentru inspecţie, pentru a se permite monitorizarea stării fructelor în timpul perioadei de depozitare (a se vedea paragraful 35). Probele trebuie examinate pentru verificarea gradului de putrezire, a stării generale a fructelor şi a timpului de viaţa, cel puţin în fiecare luna. Se pot recomanda intervale mai scurte în depozitele în care condiţiile de depozitare a fructelor nu sunt optime şi/sau fructele au un timp de depozitare prevăzut pentru mai puţin de 3 luni, din cauza creşterii nefavorabile şi/sau a condiţiilor de recoltare.35. Dacă probele indica probleme legate de starea fructelor, trebuie luate măsuri adecvate pentru a se inlatura fructul de la utilizare înainte să se producă deteriorarea avansată.36. Mucegaiul se dezvolta în mod normal într-un mediu cald. Racirea rapida şi menţinerea condiţiilor atmosferice de depozitare imbunatatesc starea fructelor. În principiu, fructele trebuie încărcate şi racite la mai puţin de 5°C timp de 3 sau 4 zile şi la temperatura optima în timpul următoarelor doua zile. Condiţiile atmosferice controlate se realizează în termen de 7 până la 10 zile de la începerea încărcării şi trebuie stabilită o atmosfera cu conţinut de oxigen foarte redus (de exemplu, mai puţin de 1,8% oxigen) în următoarele 7 zile.Gradarea postrecoltare a fructelor destinate pieţei de fructe proaspete sau destinate fabricării sucurilor37. Toate fructele putrezite, chiar şi cele cu pete mici de putrezire, trebuie eliminate cat mai repede posibil, iar fructele sanatoase trebuie păstrate într-un recipient curat.38. În cazul în care recipientele sunt preluate de la depozitare în scopul sortarii fructelor pentru vânzarea cu amănuntul, recipientele cu fructe destinate procesarii industriale în vederea obţinerii sucului vor trebui marcate specific şi redepozitate la rece în termen de 12 ore de la sortare. Trebuie redus la minimum timpul în care fructele sunt ţinute la temperatura ambientala. În mod ideal, fructele destinate extragerii sucului trebuie păstrate la mai puţin de 5°C între retragerea din depozit şi producerea sucului de fructe şi trebuie utilizate cat mai curând posibil.39. Fructele din care se va extrage sucul trebuie utilizate cat mai curând posibil şi în timpul de viaţa normal al fructului respectiv, care se recomanda pentru fructele provenind din acelaşi depozit. Orice deteriorare va facilita formarea patulinei, prin urmare se va evita pe cat posibil deteriorarea fructelor, în special dacă fructele sunt păstrate în depozit mai mult de 24 de ore la temperatura ambientala, înaintea procesarii.Practici bazate pe bunele practici de producţie (GMP)Transportul, verificarea şi presarea fructelorFructe recoltate mecanic şi fructe destinate pieţei de fructe proaspetea) Fructe destinate pieţei de fructe proaspete … 40. Fructele depozitate trebuie transportate din depozitul racit la procesator în cel mai scurt timp posibil (se recomanda mai puţin de 24 de ore înainte de presare, în afară cazului în care sunt depozitate la rece la locul de procesare).41. Soiurile având caliciul deschis sunt susceptibile în mod special la putrezirea miezului. Aceste soiuri trebuie examinate pentru putrezirea miezului prin verificări regulate imediat înaintea presării. O proba de mere aleatorie trebuie prelevata de preferinta separat din fiecare lot de fructe. Fiecare mar este apoi secţionat de-a lungul liniei mediane şi examinat pentru a se observa semnele de creştere a miceliilor. Dacă frecventa apariţiei putregaiului miezului depăşeşte un nivel admis, lotul nu va fi folosit pentru procesare în vederea obţinerii sucului. Procesatorul trebuie să specifice procentul maxim de fructe furnizate care ar putea prezenta semne de putrezire, avându-se în vedere capacitatea procesatorului de a elimina fructele putrede în timpul procesului de preinspectie. Dacă procentul este depăşit, întregul lot de fructe va fi respins.42. La sosirea la fabrica fructele vor fi verificate din punctul de vedere al calităţii, în special pentru semne de mucegai intern şi extern (a se vedea paragraful 43).b) Fructe recoltate mecanic şi fructe destinate pieţei de fructe proaspete … 43. În timpul procesarii şi înaintea presării, fructele trebuie să fie sortate cu atenţie pentru a se inlatura toate fructele care prezintă mucegaiuri vizibile (verificare efectuată în mod aleatoriu şi curent pentru detectarea mucegaiului intern, prin sectionarea fructelor, după cum se specifică la paragraful 41) şi spalate imediat cu apa potabilă sau apa tratata în mod corespunzător.44. Presele pentru fructe şi alte utilaje folosite în procesare trebuie să fie curatate şi igienizate în conformitate cu bunele practici pentru industrie. Presele pentru obţinerea sucurilor şi alte echipamente vor fi în general spalate cu apa sub presiune cu ajutorul furtunurilor şi apoi igienizate prin aplicarea unui dezinfectant corespunzător, urmate de o clatire cu apa potabilă rece. În anumite fabrici care operează aproape continuu, curatarea instalaţiilor trebuie efectuată de preferinta o dată pe schimb sau o dată pe zi.45. După presare vor fi prelevate probe de suc pentru analiza. Pentru patulina va fi analizata o proba reprezentativa şi voluminoasa printr-o metoda adecvată într-un laborator acreditat pentru efectuarea de astfel de analize.46. Sucul va fi racit de preferinta la mai puţin de 5°C şi menţinut rece şi în condiţii de atmosfera cu nivel scăzut de oxigen până ce va fi concentrat, ambalat sau pasteurizat, în cazul în care procesul nu este continuu.47. Sucul va fi trimis spre ambalare după ce analiza pentru patulina a confirmat ca aceasta se găseşte sub limita maxima admisă.Ambalarea şi procesarea finala a sucului48. Mucegaiurile ce produc patulina se pot dezvolta împreună cu alte mucegaiuri şi drojdii, în special în sucurile care nu sunt obţinute din concentrate. Este esenţială prevenirea dezvoltării unor astfel de organisme în timpul transportului şi depozitarii pentru a preveni alterarea produsului şi a preveni, prin aceleaşi mijloace, producerea de patulina.49. Dacă sucul trebuie păstrat pentru o anumită perioada înainte de utilizare, temperatura va fi redusă de preferinta la 5°C sau mai puţin, pentru a reduce dezvoltarea microbiana.50. Cea mai mare parte a sucului de fructe trebuie procesata prin pasteurizare pentru a se asigura distrugerea enzimelor şi a organismelor care produc alterarea. Se cunoaşte faptul ca, deşi acest proces va distruge în general sporii de ciuperci şi miceliile vegetative, nu va distruge patulina deja prezenta.Evaluarea calităţii sucului51. Specificaţiile pentru achiziţionarea sucului de mere sau concentratelor de suc de mere trebuie să includă limita maxima pentru patulina, determinata prin metoda corespunzătoare de analiza, în conformitate cu prevederile stabilite în legislaţia naţionala privind metodele de prelevare şi metodele de analiza pentru controlul oficial al nivelului de patulina din alimente.52. Trebuie realizat un plan de prelevare de probe pentru prelevarea randomizata a produselor, pentru a se asigura ca produsul finit nu depăşeşte limita maxima de patulina.53. Unitatea care desfăşoară activitatea de imbuteliere trebuie să se asigure ca furnizorul de suc este capabil sa controleze în mod corespunzător propriile operaţii pentru a se asigura ca recomandările făcute mai sus sunt respectate.54. Evaluarea calităţii sucului de mere, premergătoare procesului de imbuteliere, va include verificarea proprietăţilor organoleptice (gust, miros, aspect – culoare, turbulenta) şi fizico-chimice (° Brix, aciditate totală titrabila) etc. Calitatea microbiologica ar trebui atent monitorizata, întrucât aceasta indica nu numai un nivel de risc pentru organismele potenţiale pentru producerea patulinei, dar şi aspectele igienice ale etapelor anterioare din ciclul de producţie.55. Trebuie efectuate verificări ale produselor ambalate în vederea menţinerii calităţii produselor în procesul de ambalare.–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește