pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea muzeelor, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, a Regulamentului privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor şi a Regulamentului pentru organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti
Ministrul culturii,în temeiul prevederilor Decretului nr. 12/1989 privind înfiinţarea Ministerului Culturii şi ale Hotărârii Guvernului nr. 642/1994 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Culturii, republicată,având în vedere dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naţional, aprobată prin Legea nr. 41/1995,emite următorul ordin:1. Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea muzeelor.2. Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice.3. Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor.4. Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti.5. Direcţia generală a patrimoniului cultural naţional din cadrul Ministerului Culturii, Direcţia generală teritoriu şi programe culturale, inspectoratele pentru cultura judeţene şi al municipiului Bucureşti, oficiile pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti vor lua măsurile necesare pentru respectarea şi îndeplinirea prevederilor prezentului ordin.6. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României.Ministrul culturii,Grigore Zanc +
REGULAMENTprivind organizarea şi funcţionarea muzeelor +
Articolul 1Muzeele sunt instituţii de cultura şi cercetare aflate în serviciul societăţii. Ele achiziţionează, conserva, cercetează, comunică şi expun colectiile de bunuri culturale în scopul formării şi cultivarii spiritului civic, patriotic şi estetic. Nomenclatorul colectiilor este prezentat în anexa nr. 1. +
Articolul 2Statul, prin Ministerul Culturii, defineste politica naţionala şi normele de organizare cu privire la muzee, indiferent de nivelul de subordonare a acestora, în condiţiile legii. +
Articolul 3În funcţie de gradul lor de subordonare muzeele sunt: săteşti, comunale, orăşeneşti, municipale, judeţene şi naţionale. Muzeele se înfiinţează de către autoritatea responsabilă, cu avizul Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor, cu acordul Ministerului Culturii şi cu respectarea prevederilor legale. Instituţiile publice muzeale aflate sub autoritatea administraţiei publice centrale şi locale se înfiinţează astfel: muzeele naţionale, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor sau a altor organe centrale de resort; muzeele judeţene, prin hotărâre a consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti; muzeele municipale, orăşeneşti şi săteşti, prin hotărâre a consiliilor locale. Muzeul de Istorie şi Arta a Municipiului Bucureşti are statut de muzeu judeţean.După conţinutul fondurilor, muzeele sunt: de istorie, arheologie, arta, literatura, muzica, teatru, etnografie, ştiinţa şi tehnica, ştiinţele naturii, religie, sport şi memoriale. Muzeele care au rezervaţii speciale naturale, arheologice, etnografice, arhitecturale sunt rezervaţii în situ.Organizarea muzeelor, stabilirea categoriilor de activităţi şi evidenta muzeala se fac potrivit anexei nr. 2. +
Articolul 4Muzeele naţionale, judeţene, municipale şi orăşeneşti au personalitate juridică în condiţiile legii şi sunt reprezentate de director sau de delegatul acestuia; muzeele locale, săteşti şi comunale au personalitate juridică, după caz, potrivit hotărîrilor consiliilor locale. +
Articolul 5Fiecare muzeu are obligaţia să-şi elaboreze regulamente scrise, prin care îşi stabileşte cu claritate titulatura, statutul sau legal, calitatea de instituţie de cultura şi cercetare, în concordanta cu traditia culturală, cu scopurile, obiectivele şi politica serviciilor şi colectiilor pe care le poseda. +
Articolul 6Muzeele au obligaţia să asigure accesul publicului printr-un orar adecvat de funcţionare, să ofere informaţii despre colecţia şi serviciile lor, să facă cunoscute, prin publicare, regulamentele lor de funcţionare şi restricţiile privind regimul bunurilor patrimoniale pe care le deţin. +
Articolul 7Muzeele au responsabilitatea ca, pe lângă constituirea şi conservarea colectiei, sa utilizeze bunurile culturale pe care le deţin, prin programe care să asigure cercetarea şi publicarea studiilor efectuate, valorificarea patrimoniului prin expoziţii permanente şi temporare, ca şi prin alte activităţi speciale, fără periclitarea integrităţii obiectivelor din colectie şi fără derogare de la standardele culturale şi de ordin moral. +
Articolul 8Funcţiile principale ale unui muzeu sunt:a) naţionala, prin calitatea de a organiza şi păstra mărturii şi vestigii privitoare la civilizatia şi cultura românească; … b) ştiinţifică, realizată prin cercetări ştiinţifice şi săpături arheologice; … c) culturală, realizată prin educarea publicului, organizarea de servicii ştiinţifice şi de expoziţii permanente şi temporare; … d) regionala şi universala, prin organizarea de expoziţii temporare în ţările vecine României şi în celelalte state cu care ţara noastră are încheiate acorduri culturale, ca şi prin participarea la simpozioane şi congrese ştiinţifice internaţionale, pentru a exprima şi integra valorile culturii şi civilizatiei româneşti în circuitul valorilor culturale universale. Aceste funcţii se îndeplinesc în special prin achiziţionarea obiectelor de valoare, păstrarea şi valorificarea lor. … Fiecare muzeu adopta şi publică, ori de cîte ori este necesar, o declaraţie cu privire la politica de alcătuire a colectiei. Obiectele achiziţionate trebuie să fie relevante pentru activitatea muzeului şi să fie însoţite de certificate autorizate privitoare la autenticitatea şi valoarea lor. Sistemul de evidenta muzeala, protecţia bunurilor culturale şi valorificarea acestora se fac potrivit anexei nr. 3, în conformitate cu prevederile legale. +
Articolul 9Achiziţionarea de obiecte, în condiţii ilicite, contravine reglementărilor naţionale şi internaţionale cu privire la bunurile de patrimoniu, iar muzeele nu pot cumpara şi deţine asemenea bunuri. +
Articolul 10Împrumutul intermuzeal, la nivel naţional sau internaţional, în vederea organizării unor expoziţii sau participari la evenimente culturale se face în condiţiile legii şi numai cu obligaţia părţii primitoare de a răspunde de integritatea şi autenticitatea obiectelor în cauza, precum şi cu asigurarea ca oferă, în contrapartida, împrumutul unor obiecte de valoare culturală egala cu a celor primite atunci când se organizează expoziţii de obiecte cu valoare excepţionala. +
Articolul 11Muzeele pot primi donaţii de obiecte numai în cazul în care acestea sunt convergente cu politica lor de constituire a colectiilor şi expoziţiilor permanente, temporare sau tematice. +
Articolul 12Spaţiile în care funcţionează muzeele trebuie să asigure realizarea funcţiilor de baza ale acestora privind depozitarea, cercetarea, conservarea, educarea publicului şi organizarea de expoziţii permanente şi temporare, ca şi amenajări speciale pentru accesul persoanelor cu handicap fizic. Muzeele naţionale şi judeţene organizează laboratoare pentru conservare şi restaurare, ateliere pentru confecţionarea copiilor autorizate şi pentru realizarea reproducerilor după obiectele muzeale. +
Articolul 13Suprafeţele de teren care conţin situri şi santiere arheologice, rezervaţiile etnografice şi naturale, precum şi ariile de protecţie a monumentelor istorice care aparţin patrimoniului cultural-naţional sau sunt arondate unor muzee sunt exceptate de la procedura de improprietarire, în condiţiile legii, şi se înscriu în Registrul-cadastru. +
Articolul 14Muzeele adopta, cu avizul Comisiei de Heraldica a Academiei Române, un fanion care se arboreaza cu ocazia zilelor festive ale muzeului sau a unor reuniuni naţionale şi internaţionale, folosind însemnul reprezentativ pentru instituţie. Muzeele naţionale, judeţene şi locale vor avea o emblema, ştampila sau sigiliu care să reprezinte grafic un obiect semnificativ din colectiile instituţiei, iar muzeele judeţene includ şi stema judeţului respectiv. +
Articolul 15Muzeele beneficiază de dreptul pe care legea dreptului de autor îl conferă pentru bunurile aflate în colectiile lor şi sunt înregistrate în inventarele acestora.Bunurile clasate în categoria patrimonială de Tezaur sunt inalienabile.Dreptul de reproducere prin diferite mijloace a obiectelor din muzeu este rezervat exclusiv muzeului, în afară cazului în care posesorul dreptului de autor a impus o clauza restrictiva.Muzeele au dreptul asupra proprietăţii artistice a reproducerilor (fotografii, filme, imagini digitale), de pe obiectele, tablourile şi documentele din colectiile lor. +
Articolul 16Toate muzeele, cu excepţia celor naţionale, sunt controlate ştiinţific de către inspectoratele pentru cultura judeţene şi al municipiului Bucureşti. Anual, până în luna octombrie, muzeele sunt obligate să prezinte proiectele de activitate pe anul următor consilierului-şef al inspectoratului pentru cultura teritorial pentru a fi prezentate Comisiei administrative judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi direcţiilor de specialitate din Ministerul Culturii. +
Articolul 17Finanţarea muzeelor, cu excepţia muzeelor naţionale, care sunt finanţate de către ministerele de resort, se asigura din bugetul de stat şi din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit legii anuale a bugetului de stat. În conformitate cu art. 72 din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, proiectele de buget ale instituţiilor muzeale pot specifică natura cheltuielilor, numai cu avizul Ministerului Culturii, după cum urmează: salarizarea personalului, realizarea programelor culturale, achiziţiile de obiecte cu valoare patrimonială, precum şi dotările necesare informatizarii, prezervarii şi restaurarii obiectelor reprezintă cheltuieli prevăzute în bugetul Ministerului Culturii, iar cheltuielile privind investiţiile de construcţii-montaj, reparaţii capitale şi curente, cheltuielile gospodăreşti şi achiziţiile de obiecte reprezintă cheltuieli prevăzute în bugetele autorităţilor locale. +
Articolul 18Efectuarea cheltuielile de către instituţiile muzeale se face în condiţiile stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/1996. +
Articolul 19Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage după sine răspunderea disciplinară, materială, civilă şi administrativă şi se sancţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare. +
Articolul 20Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din acest regulament. +
Articolul 21Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României. +
Anexa 1CUPRINSUL COLECTIILORa) Colectiile de ştiinţe ale naturii: … – botanica – ierbare, plante deshidratate, specimene– zoologie – păsări, mamifere, trofee– geologie – mineralogie, petrologie, paleontologie, speologie– antropologieb) Colectiile de ştiinţa şi tehnica: … – obiective tehnice– piese şi subansambluri, obiecte tehnice, produse industriale– documente tehnice – proiecte, planuri, schite, brevete de invenţie– armament– orologerie– mijloace de transport– mijloace de telecomunicaţiic) Colectiile de istorie: … – documente, acte, manuscrise– obiecte de uz şi de podoaba din diferite epoci– piese de mobilier– costume– arme şi armuri– steaguri– numismatica – medalii, monede, sigilii– harti istorice şi geografice– inscripţii, elemente separate, obţinute prin dezmembrarea monumentelor istorice – lapidarii– colecţii filatelice– fotografii, desene, planurid) Colectiile de arta: … – plastica – desene, gravuri, stampe, picturi, icoane, sculpturi– decorativa – mobilier, tapiserii, covoare, costume, ceramica, sticlă, orfevrarie, bijuterii– carte veche, publicaţii de diferite tipuri, manuscrise, incunabule– cărţi poştale ilustrate– fotografii, diapozitive, pelicule cinematografice, clisee– instrumente muzicale– colectiile de arta ale spectacolului– înregistrări audio şi videoe) Colectiile de etnografie: … – rezervaţii de arhitectura populara în situ– arhitectura populara– instalaţii tehnice– industrie casnica textila-tesaturi– obiecte de uz casnic – lemn, os, metal– mobilier– costum popular– ceramica– unelte– obiecte de cult– pictura pe sticlă– oua incondeiate– recuzita a obiceiurilor– produse de artizanat contemporan– schite, desene, cărţi poştale, ilustrate, fotografii– înregistrări audiovizualef) Colectiile ecleziastice: … – piese şi obiecte de cult– mobilier, altare, catapetesme– sfesnice, candelabre– cărţi, documente, manuscrise, incunabule– icoane– picturi murale, mozaicuri, vitralii– tablouri, ilustratii, tiparituri– costume, podoabe, tapiserii, covoare– inscripţii şi monumente funerare– înregistrări sonore şi videog) Colectiile arheologice: … – rezervaţiile în situ– piese netransportabile conservate în situ– piese din săpăturile terestre şi subterane– piese din explorarile subacvatice– piese din descoperiri intimplatoareh) Colectiile literare: … – manuscrise– documente – scrisori, acte, declaraţii, afişe, imprimate– partituri muzicale vechi– fotografii, facsimile– carte veche– carte rara– periodice vechi– obiecte personale– înregistrări audio-videoj) Colectiile memorialistice: … – bunuri şi obiecte personale– documente din viaţa personalitatilor– bunuri legate de evenimente de importanţa naţionala şi internationala.NOTĂ:Muzeele din România mai conţin: situri arheologice, arii de săpături, zone de protecţie pentru monumente istorice, cimitire, opere comemorative de război, cartiere istorice din zonele urbane şi rurale, rezervaţii etnografice şi naturale, parcuri, grădini botanice, zoologice, acvarii, terrarii, vivarii, observatoare astronomice, planetarii. +
Anexa 2Organizarea muzeelor se face prin:a) Organizarea patrimoniului pe colecţii: … Prin termenul colectie se înţelege:* un ansamblu de piese de muzeu cu un profil omogen, organizate pentru scopuri didactice, pe sisteme ştiinţifice;* un grup de diferite obiecte organizate pe criterii estetice, care reprezintă o tema;* o serie de documente care descriu o epoca sau viaţa unei personalităţi;* piese tezaurizate şi organizate după criterii proprii de către un colectionar şi donate ca un ansamblu constituit.Mărimea unei colecţii în cadrul unui muzeu este stabilită de către consiliul ştiinţific al muzeului, în funcţie de gradul şi tipul fondurilor muzeale.Un număr de 4 colecţii formează o secţie muzeala şi ea se va organiza la nivel de birou, dacă volumul de muncă necesita un număr minim de 5 persoane (4 de specialitate şi un şef de birou).Doua birouri astfel constituite formează un serviciu şi este format din 11 persoane, 8 specialişti, 2 şefi de birou şi un şef de secţie. Trei secţii de muzeu, astfel constituite, cu 12 colecţii şi un număr minim de 33 de persoane, sunt coordonate de un director adjunct.Rezervaţiile arheologice şi punctele de conservare în situ, grădinile botanice, grădinile zoologice, acvariile, planetariile, observatoarele astronomice, rezervaţiile naturale arondate muzeelor constituie colecţii sau secţii muzeale.Laboratoarele de restaurare, foto şi audio-video, de proiectare, de cartografie, topografie se constituie la nivel de birou, dacă volumul de muncă necesita cel puţin 6 persoane, 5 specialişti şi un şef de birou.Fiecare secţie are un depozit separat, de care răspunde un conservator, ajutat de personal tehnic de specialitate, după complexitatea şi specificul activităţii muzeului.b) Organizarea personalului de specialitate: … Personalul de specialitate este format din specialişti cu studii medii şi academice, ale căror denumiri, funcţii de execuţie, grade şi gradatii sunt stabilite potrivit normelor legale.Funcţiile de execuţie pe grade profesionale în muzee sunt:* cercetator ştiinţific;* muzeograf;* restaurator;* conservator;* trezorier;* gestionar-custode sala;* bibliotecar;* referent;* redactor;* documentarist;* traducător;* desenator artistic;* corector;* lector;* bibliograf etc.Personalul de specialitate formează corpuri profesionale pentru achiziţii, evidente, conservare şi restaurare, protecţie, valorificare şi evaluare a colectiilor.Personalul de conducerePersonalul de conducere este format din şefi de birou, şefi de secţii, directori adjuncţi, directorul general. În muzee se organizează consiliul ştiinţific al instituţiei. Numărul membrilor se stabileşte prin regulamentul de organizare interioară al muzeului şi se compune din specialişti în domeniu, cu titluri ştiinţifice şi cu lucrări publicate.Personalul administrativPersonalul administrativ este cel care asigura administrarea interioară a muzeului şi el este organizat, după caz, în birouri şi servicii, după cum urmează: servicii tehnice pentru ateliere foto, audio-video, film, informatica, multiplicare, mulaje, cartografie, servicii tehnice de secretariat, servicii de arhiva, documentare, biblioteca, servicii de traducatori din limbile vechi, ca şi translatori din diferite limbi contemporane, servicii financiare şi de contabilitate, servicii de asigurare şi de testare a pieţei, servicii juridice, servicii de personal, servicii tehnice pentru diferite meserii – timplari, zugravi, electricieni, telefonisti, zidari, parchetari, tapiteri, croitori -, servicii de supraveghere computerizata a circulaţiei bunurilor muzeale, servicii de paza simpla şi înarmată, organizată în mai multe schimburi. Numărul posturilor se stabileşte de către organele tutelare.Corpurile profesionale din muzee au obligaţia de a elabora statutul profesiunii respective şi lista membrilor acestora şi de a le prezenta spre avizare Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor.Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor avizează, în termen de doua saptamini de la primirea regulamentelor de ordine interioară, atribuţiile ştiinţifice ale personalului de conducere al muzeelor din ţara, indiferent de subordonarea administrativă şi de profilul muzeului. +
Anexa 3ACTIVITĂŢI ŞTIINŢIFICEÎn cadrul unui muzeu se desfăşoară următoarele categorii de activităţi ştiinţifice:a) completarea colectiilor; … b) depozitarea, păstrarea şi expunerea; … c) evidenta colectiilor; … d) conservarea şi restaurarea lor; … e) protecţia; … f) circulaţia pieselor sau documentelor; … g) valorificarea colectiilor; … h) cercetarea ştiinţifică. … a) Completarea colectiilor se face prin politica de achiziţii: cumpărări, donaţii, legate testamentare, transferuri, schimburi de colecţii sau de dublate din colecţii, primirea pieselor prin descoperiri arheologice recente, organizarea de licitaţii interne şi internaţionale, organizarea de colecte publice de obiecte. … b) Expunerea, depozitarea şi păstrarea bunurilor se fac potrivit normelor de conservare stabilite de Ministerul Culturii. … c) Evidenta muzeala: … (i) evidenta administrativă se tine pentru piese, pe inventare-tip pentru alcătuirea şi controlul gestiunii, conform normelor legale;(îi) evidenta ştiinţifică.Catalogarea colectiilor este operaţiunea de descriere a obiectului şi se face pe fise standardizate. Procesul de catalogare va fi dublu: o fişa pentru colectiile muzeului şi o fişa pentru categoria de patrimoniu. Se constituie catalogul informatizat, bazat pe imagine.Clasificarea colectiilor este operaţiunea de constituire a fondurilor pe specialităţi.d) Conservarea colectiilor se face după normele legale în vigoare. … e) Protecţia pieselor din colecţii se realizează prin: … A. Măsuri preventiveDotarea muzeelor cu sisteme de paza electronică pentru fiecare unitate sau edificiu, cu sisteme de legătură a circuitelor cu poliţia, prin sisteme de paza militarizata cu personal din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, prin sisteme de paza, de protecţie în caz de calamitate naturala (cutremur, inundaţie, incendiu), de conflict armat sau agresiune civilă. Aducerea lor la cunoştinţa tuturor persoanelor care răspund de colecţii şi instruirea în acest sens a personalului.B. Măsuri corectiveReprezintă măsurile legislative luate împotriva oricăror atingeri aduse obiectului, prin care s-au provocat modificări incorecte de completare sau de schimbare a aspectului, reparari şi restaurari efectuate de persoane nespecializate, distrugeri intenţionate sau degradari din diferite cauze, cum sunt înstrăinările, schimbările de edificii în care sunt păstrate colectiile, excavarile arheologice clandestine, furturile, exporturile ilicite, transferurile camuflate de proprietate şi declararea în fals a calităţii juridice de obiect de patrimoniu cultural naţional.C. Măsuri administrativeOrganizarea unor servicii de control şi paza, stabilirea atribuţiilor responsabililor colectiilor, stabilirea unor sancţiuni după specificul daunei, urmărirea degradărilor intenţionate, urmărirea furturilor, recuperarea disparitiilor.f) Circulaţia pieselor … Circulaţia pieselor şi a documentelor din colectiile muzeale se face numai pe baza unor contracte. Tipurile de circulaţie cunoscute sunt: transferul (împrumutul între instituţii de stat, între persoane publice şi stat, între persoane particulare şi stat, între culte şi stat); exportul şi împrumutul pentru operaţiuni de conservare şi restaurare, evaluare, autentificare, retrocedare.Pentru circulaţia obiectelor de patrimoniu cultural se stabilesc condiţii speciale de transport şi norme specifice de vamuire.Valorificarea colectiilor se face prin organizarea de expoziţii permanente şi temporare.g) Valorificarea colectiilor … Stabilirea tematicii, a expoziţiilor de baza a unui muzeu se face de către conducerea muzeului, cu avizul consiliului ştiinţific şi cu aprobarea Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colectiilor. Modalităţile de acces la colecţii, gratuităţi, intrare libera în anumite zile, orarul de funcţionare se stabilesc de către autoritatea responsabilă.h) Cercetarea ştiinţifică se desfăşoară în cadrul categoriilor de activităţi enumerate la lit. a)-g) şi se realizează conform profilului muzeului. Cercetarea este interdisciplinara, folosind atât metodele cercetării istorice, etnografice, naturale, artistice şi de istorie a artei, cît şi cele din domeniile stiintelor exacte. … +
REGULAMENTprivind organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice +
Articolul 1Bibliotecile publice sunt instituţii de cultura care se adresează diverselor colectivităţi socioprofesionale, în scopul exercitării dreptului constituţional la informaţie şi instrucţie al cetăţenilor.Ele asigura accesul la lectura şi la surse de documentare tuturor utilizatorilor, fără deosebire de sex, rasa, religie, vârsta, naţionalitate sau statut social, punând la dispoziţia cititorilor, în localuri şi cu echipamente tehnice corespunzătoare, după un orar adecvat nevoilor publicului, colectiile de carte, periodice, materiale audio-video şi alte documente pe suport tradiţional sau electronic, în mod gratuit. +
Articolul 2Statul, prin Ministerul Culturii, defineste politica naţionala cu privire la biblioteci, indiferent de nivelul de subordonare a acestora, conform prevederilor legale. În acest scop el elaborează programe de interes naţional, adopta măsurile necesare pentru a corecta inegalitatile în accesul la lectura şi veghează la asigurarea surselor de documentare pe întreg teritoriul naţional. Atribuţiile Ministerului Culturii sunt cuprinse în anexa nr. 1. +
Articolul 3Bibliotecile publice sunt instituţii bugetare şi se organizează, potrivit normelor legale, ca biblioteci de nivel naţional, judeţean, municipal, orasenesc şi comunal. +
Articolul 4Bibliotecile de nivel naţional sunt: Biblioteca Naţionala a României şi Biblioteca Academiei Române şi sunt organizate ca instituţii bugetare, cu personalitate juridică, sub autoritatea Ministerului Culturii, respectiv a Academiei Române. Organizarea şi atribuţiile acestora sunt cuprinse în anexa nr. 2, potrivit reglementărilor legale. +
Articolul 5Bibliotecile de nivel judeţean, municipal, orasenesc şi comunal se organizează potrivit anexei nr. 3, în conformitate cu prevederile legale. +
Articolul 6Bibliotecile instituţiilor de învăţământ se organizează potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată. +
Articolul 7Bibliotecile specializate se pot organiza în cadrul ministerelor, al altor organe centrale sau instituţii, cu respectarea prevederilor legale. +
Articolul 8Fiecare biblioteca publică este răspunzătoare de fondurile şi documentele pe care le are în folosinţă sau în proprietate, precum şi de clasificarea acestora pe colecţii, după normele biblioteconomice şi de evidenta a patrimoniului cultural naţional. Răspunderea faţă de integritatea colectiilor se asigura în baza legii, recuperarea pagubelor facindu-se din drepturile salariale.Precizările cu privire la colecţii, depozite şi activităţi complementare sunt cuprinse în anexa nr. 4, potrivit reglementărilor legale.Funcţiile de conducere şi de execuţie (de specialitate şi administrative) pentru activitatea bibliotecilor publice sunt cuprinse în anexa nr. 5, iar cele pentru activitatea bibliotecilor naţionale sunt precizate în anexa nr. 6.Criteriile de normare a personalului de specialitate din bibliotecile publice sunt menţionate în anexa nr. 7, potrivit normelor legale. +
Articolul 9Bibliotecile publice pot primi spre păstrare şi depozitare – de la persoane sau instituţii particulare – materiale care intră în patrimoniul cultural naţional. În acest caz, depunatorii vor trebui sa recunoască bibliotecilor, în interesul culturii naţionale, facultatea de utilizare a acestora pentru studii şi cercetări ştiinţifice. Publicarea materialelor de acest fel se va face numai în baza unei convenţii scrise între proprietarii de drept şi directorul bibliotecii respective. +
Articolul 10Localurile bibliotecilor publice nu pot fi utilizate decît pentru colectiile, birourile şi atelierele acestora. Nici o alta autoritate, instituţie sau organizaţie de orice fel nu se poate stabili, nici măcar temporar, în biblioteci publice. Imobilele destinate bibliotecilor publice nu se pot instraina şi nu li se poate schimba destinaţia decît în condiţiile legii. +
Articolul 11Finanţarea bibliotecilor publice – cu excepţia bibliotecilor naţionale care sunt finanţate numai din bugetul de stat – se asigura din bugetul de stat şi din bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, potrivit legii anuale a bugetului de stat. Potrivit art. 72 din Legea nr. 72/1996 privind finanţele publice, în proiectul de buget pentru bibliotecile publice, cu excepţia bibliotecilor naţionale, se poate preciza natura cheltuielilor, după cum urmează: salarizarea personalului, realizarea programelor culturale, 50% din achiziţiile de publicaţii şi alte materiale de biblioteca, precum şi dotările pentru informatizare, prezervare şi restaurare, care se cuprind în bugetul Ministerului Culturii; investiţiile de construcţii şi montaj pentru localuri noi de biblioteci, reparaţiile capitale şi curente, cheltuielile gospodăreşti, precum şi 50% din volumul achiziţiilor de carte şi alte documente specifice se prevăd în bugetele consiliilor locale judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti.Ministerele, instituţiile asimilate acestora sau organizaţiile deţinătoare de biblioteci pot include în bugetul lor anual fondurile necesare întreţinerii şi dezvoltării bibliotecilor. +
Articolul 12Mărimea colectiei unei biblioteci publice trebuie să asigure cel puţin două unităţi bibliografice pe cap de locuitor şi o creştere anuală a colectiei de cel puţin 150 de volume la 1.000 de locuitori. +
Articolul 13Consultarea de către utilizatori a colectiilor şi cataloagelor publice este gratuita. +
Articolul 14Ministerul Finanţelor şi Ministerul Transporturilor pot sa dispună reducerea cu 50% a tarifelor de expediere destinate schimbului şi împrumutului interbibliotecar intern şi internaţional, cu excepţia schimburilor comerciale, conform acordurilor internaţionale la care România a aderat. +
Articolul 15Ministerul Culturii poate să înfiinţeze Consiliul Superior al Bibliotecilor, cu rol de consultanţa şi avizare în domeniul cercetării, elaborării standardelor de descriere, al evaluării, evidentei, protecţiei, conservării, restaurarii şi punerii în valoare a colectiilor bibliotecilor publice din România. Consiliul va funcţiona pe lângă Ministerul Culturii şi va include, pe lângă reprezentantul acestuia, un reprezentant al Academiei Române, un reprezentant al Ministerului Învăţământului, directorul general al Bibliotecii Naţionale a României, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, şeful Catedrei de biblioteconomie a Universitatii Bucureşti şi cîte un reprezentant al asociaţiilor profesionale de profil. +
Articolul 16Încălcarea prevederilor prezentului regulament atrage după sine răspunderea disciplinară, materială, civilă şi administrativă şi se sancţionează în conformitate cu legislaţia în vigoare. +
Articolul 17Anexele nr. 1-7 fac parte integrantă din prezentul regulament. +
Articolul 18Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României. +
Anexa 1Statul, prin Ministerul Culturii, are responsabilităţi specifice potrivit normelor legale cu privire la fondurile patrimoniale ale bibliotecilor, care reprezintă o parte a avutiei naţionale. El exercita controlul şi intervine, dacă integritatea acestor colecţii este ameninţată. Ministerul Culturii oferă consultanţa necesară şi emite recomandările utile conservării şi valorificării colectiilor patrimoniale, cu deosebire în vederea inventarierii şi prezervarii în condiţii adecvate; organizează depozitul legal şi răspunde de recensământul şi inventarierea patrimoniului de publicaţii la nivel naţional, precum şi de difuzarea acestuia, favorizind cooperarea în acest domeniu; asigura controlul tehnic al bibliotecilor ce se afla în subordinea autorităţilor publice.Ministerul Culturii organizează şi asigura coeziunea serviciilor colective naţionale între biblioteci, în special în materie de cataloage colective naţionale; circulaţie şi schimb de informaţii bibliografice; elaborează norme ştiinţifice şi tehnice ale programelor pentru evaluarea şi dezvoltarea colectiilor, pentru circulaţia şi schimbul de documente.Ministerul Culturii aduna datele necesare evaluării cantitative şi calitative a activităţii tuturor bibliotecilor publice şi asigura exploatarea lor la nivel naţional şi internaţional; colectează şi completează studiile tehnice necesare bunei funcţionari a bibliotecilor şi a cooperării dintre ele.Ministerul Culturii, alături de Academia Română, iniţiază programe de cercetare naţionala de care trebuie să beneficieze toate bibliotecile publice; coordonează şi încurajează programele de cooperare internationala şi conectarea reţelelor de biblioteci din România la reţelele internaţionale de profil.Ministerul Culturii, în acord cu organismele competente, asigura funcţionarea serviciilor tehnice şi administrative necesare unor biblioteci publice-pilot.Ministerul Culturii şi Ministerul Afacerilor Externe cooperează în vederea organizării şi funcţionarii în străinătate a unor biblioteci care să contribuie la prezentarea şi difuzarea culturii române. Fiecare centru cultural român din străinătate poate să constituie şi să asigure funcţionarea unui serviciu de biblioteca destinat atât comunităţii românilor rezidenţi în străinătate, cît şi publicului din ţara respectiva. +
Anexa 2Statul are responsabilităţi speciale privitoare la fondurile patrimoniale ale bibliotecilor şi asigura funcţionarea Bibliotecii Naţionale a României sub autoritatea Ministerului Culturii şi, respectiv, a Bibliotecii Academiei Române sub autoritatea Academiei Române.1. Biblioteca Naţionala a României are misiunea de a colecta, cataloga, conserva şi a pune la dispoziţia publicului documentele depozitului legal de care răspunde.Atribuţiile Bibliotecii Naţionale a României sunt:* constituirea colectiilor de referinţa pentru producţia editoriala străină, ca şi pentru cea referitoare la România, sau care este editata în limba română;* conservarea publicaţiilor străine achiziţionate prin acordurile proprii de schimburi internaţionale;* responsabilitatea cu privire la elaborarea bibliografiei naţionale şi punerea ei la dispoziţia celor interesaţi;* participarea la definirea politicii serviciilor naţionale de lectura publică, la stabilirea regulilor de standardizare bibliografica şi la aplicarea lor;* participarea la programe naţionale şi internaţionale de cooperare cu alte biblioteci naţionale şi cu organismele internaţionale de control bibliografic;* coordonarea şi realizarea de programe naţionale de cercetare în domeniu;* asigurarea conservării moştenirii culturale a naţiunii române, pe care o face accesibila tuturor ţărilor, precum şi a moştenirii intelectuale a grupurilor etnice care trăiesc în România de azi.2. Academia Română asigura organizarea şi funcţionarea Bibliotecii Academiei ca instituţie de cultura cu statut de biblioteca naţionala, beneficiind de depozit legal.Biblioteca Academiei Române şi celelalte biblioteci care îi aparţin pot avea următoarele atribuţii potrivit prevederilor legale:* achiziţionarea, organizarea, conservarea şi punerea la dispoziţia utilizatorilor a publicaţiilor, manuscriselor, documentelor, stampelor şi desenelor, monedelor, medaliilor şi colectiilor din toate domeniile de activitate ştiinţifică pe care le deţine;* elaborarea şi publicarea bibliografiilor naţionale retrospective de carte şi periodice şi punerea lor la dispoziţia celor interesaţi;* desfăşurarea de activităţi de cercetare în domeniu şi alte discipline conexe;* coordonarea, în cadrul reţelei de biblioteci a Academiei Române, a activităţii de prezervare a tezaurului naţional al culturii scrise;* asigurarea schimbului şi împrumutului naţional şi internaţional de publicaţii pentru toate instituţiile Academiei Române;* asigurarea cooperării la nivel naţional şi internaţional în domeniul dezvoltării şi automatizarii informatiei;* participarea la programe internaţionale de cooperare cu alte instituţii de profil şi organisme internaţionale. +
Anexa 31. Autorităţile administraţiei publice locale la nivel de comuna, oraş, municipiu, judeţ sunt obligate să asigure organizarea şi funcţionarea bibliotecii publice corespunzător nivelului şi sferei competentei lor, pentru a permite accesul cetăţenilor la informaţie, educaţie şi cultura. Biblioteca, organizată la nivelul administraţiei publice locale, trebuie să îndeplinească trei condiţii:a) constituirea unei colecţii de carte şi alte documente specifice, care trebuie actualizată permanent şi pusă la dispoziţia publicului, conform prevederilor prezentului regulament; … b) angajarea unui personal de specialitate, în condiţiile legii; … c) amenajarea, întreţinerea şi dotarea cu mobilier specific a unui local adecvat prezervarii colectiilor şi exercitării serviciilor specifice. Sediul bibliotecii trebuie să fie situat într-un loc accesibil utilizatorilor. … 2. Organizarea şi funcţionarea bibliotecilor publice locale se face prin hotărâre a consiliului local, în conformitate cu prevederile legii administraţiei publice locale.a) Biblioteca comunală se organizează în fiecare comuna, ca instituţie bugetară fără personalitate juridică, cu un fond de cel puţin 3.000 de cărţi, periodice şi alte documente audio-video. Funcţia de bibliotecar este îndeplinită de un salariat cu norma întreaga, cu excepţia comunelor cu o populaţie sub 1.000 de locuitori, în care funcţia de bibliotecar poate fi îndeplinită şi de un salariat cu jumătate de norma. În comunele cu peste 7.000 de locuitori şi mai multe sate componente, biblioteca comunală poate funcţiona cu doi bibliotecari cu norma întreaga. În cazuri deosebite (număr mic de locuitori, resurse materiale şi financiare insuficiente), mai multe comune invecinate se pot asocia pentru organizarea unei biblioteci publice. … b) Biblioteca oraseneasca se organizează în fiecare oraş ca instituţie bugetară cu personalitate juridică, cu un fond de cel puţin 18.000 de unităţi bibliografice (cărţi, periodice şi alte documente grafice şi audio-video) şi este condusă de unul dintre bibliotecari, care deţine funcţia de director sau bibliotecar-şef. … c) Biblioteca municipala se organizează în fiecare municipiu care nu este reşedinţa de judeţ, ca instituţie bugetară cu personalitate juridică, cu un fond de cel puţin 25.000 de unităţi bibliografice (cărţi, periodice, alte documente grafice şi audio-video) şi este condusă de unul dintre bibliotecarii care îndeplineşte funcţia de director. … d) Biblioteca judeteana se organizează în fiecare reşedinţa de judeţ ca instituţie cu personalitate juridică, cu un fond de cel puţin 100.000 de unităţi bibliografice (cărţi, periodice, alte documente grafice şi audio-video) şi este condusă de un director. … Biblioteca judeteana asigura servicii de lectura, studiu, informare şi documentare pentru populaţia municipiului de reşedinţa şi asistenţa de specialitate pentru bibliotecile publice din judeţul respectiv. Ea contribuie la activităţile de interes judeţean şi participa la constituirea, dezvoltarea, conservarea şi valorificarea fondurilor documentare de interes judeţean şi naţional pe care le are în colecţii, la păstrarea memoriei culturale a judeţului.Bibliotecile judeţene constituie fonduri specializate pe probleme de biblioteconomie; întreprind cercetări sociologice pentru studierea nevoilor utilizatorilor; efectuează studii pentru fundamentarea deciziilor manageriale şi îndeplinesc funcţia de depozit legal judeţean. În acest scop ele primesc gratuit de la toţi editorii de pe raza judeţului cîte un exemplar din producţia lor editoriala, indiferent de forma de imprimare a acestuia (grafica, audio-video), în funcţie de volumul colectiilor, de numărul de locuitori şi de nevoile acestora, în conformitate cu Legea depozitului legal.3. Bibliotecile judeţene trebuie să organizeze o serie de servicii suplimentare, precum: ateliere de legatorie, ateliere tipografice şi de multiplicare, laboratoare de conservare şi restaurare carte. La iniţiativa bibliotecilor judeţene, cu avizul inspectoratelor pentru cultura judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti, cu acordul consiliilor judeţene şi cu aprobarea Ministerului Culturii, se pot înfiinţa centre regionale de cooperare a bibliotecilor publice din zona respectiva, în domenii în care, singure, bibliotecile participante nu dispun de suficiente mijloace (unele servicii centralizate, achiziţionarea de periodice, restaurare, amplificarea activităţii informaţional-bibliografice, elaborarea de cataloage colective regionale, efectuarea de stagii de perfecţionare a personalului, realizarea de acţiuni de dezinsecţie şi restaurare a colectiilor etc.). Pe baza de protocol, instituţiile participante vor conveni asupra condiţiilor de sustinere financiar-materială a fiecăreia dintre activităţile Centrului de cooperare a bibliotecilor publice.4. Bibliotecile judeţene din România sunt nominalizate prin ordin al ministrului culturii. Biblioteca municipala "Mihail Sadoveanu" din Bucureşti are statut de biblioteca judeteana.5. Bibliotecile judeţene, municipale şi orăşeneşti vor alcătui baze de date şi servicii de informaţii despre şi pentru comunitatile locale în care funcţionează.6. Bibliotecile publice pot înfiinţa, prin decizie interna, consiliul de conducere al bibliotecii, cu rol de consultanţa şi avizare în domeniul programului cultural, politicii de achiziţii, alcătuirii proiectului de buget al instituţiei. +
Anexa 4Bibliotecile publice trebuie să dispună de colecţii reprezentative pentru nivelul lor de organizare şi sa corespundă cunoştinţelor, curentelor de opinie şi intereselor tuturor membrilor comunităţii în serviciul cărora se afla. Reînnoirea şi actualizarea permanenta a acestora în funcţie de categoria organizatorică, de volumul şi dimensiunile colectiilor este obligatorie.Colectiile patrimoniale sunt formate din colecţii naţionale, constituite prin depozit legal, şi din colecţii speciale de manuscrise, documente, cărţi vechi, rare sau preţioase, stampe, desene, gravuri, fotografii documentare, piese numismatice. Aceste colecţii trebuie prelucrate şi valorificate de către unităţile deţinătoare care le au în proprietate sau în folosinţă. Condiţiile de păstrare şi de conservare a colectiilor se face în stricta conformitate cu normele de conservare stabilite de Ministerul Culturii şi de legislaţia în domeniu.Bibliotecile urmăresc permanent: completarea colectiilor, evidenta acestora, prelucrarea colectiilor cu activităţile specifice de cercetare, redactare, publicarea bibliografiilor naţionale, regionale şi speciale; depozitarea diferitelor unităţi fizice de biblioteca – cărţi, periodice, foi volante, manuscrise, documente istorice, corespondenta şi autografe, documente grafice cu valoare artistică, piese numismatice, partituri, harti, discuri, casete audio şi video şi orice alte materiale pe suport electronic – informarea şi documentarea ştiinţifică, valorificarea patrimoniului, realizarea de produse multimedia cu valoare documentara, schimburi de publicaţii la nivel naţional şi internaţional, împrumutul interbibliotecar la nivel naţional şi internaţional, activităţi cu publicul, alte activităţi similare, precum şi realizarea de activităţi specifice: legatorie de carte, ateliere tipografice şi de multiplicare, laboratoare foto, laboratoare de conservare, restaurare şi patologia cărţii.Activitatea depozitelor de carte, periodice şi de alte materiale de biblioteca este asigurata de bibliotecari-asistenţi care nu au calitatea de gestionar.Activitatea de legatorie şi tipografie se organizează potrivit normelor specifice de structura.Laboratoarele de conservare, restaurare şi patologia cărţii se constituie, dacă volumul de muncă necesita cel puţin trei persoane. +
Anexa 5FUNCŢIIde conducere şi de execuţie (de specialitate şi administrative) pentru activitatea bibliotecilora) Funcţii de conducere: … * director general;* director;* director adjunct de specialitate;* director program automatizare;* director administrativ/şef de serviciu administrativ;* şef de serviciu de specialitate;* şef de birou de specialitate;* şef de laborator;* contabil-şef;* jurist.b) Funcţii de execuţie de specialitate: … * bibliotecar;* bibliograf;* paleograf;* muzeograf;* referent;* cercetator ştiinţific;* analist programator;* programator/informatician;* conservator;* restaurator;* redactor;* sociolog;* bibliotecar-asistent.c) Funcţii administrative: … * economist;* inginer;* tehnician;* consilier juridic;* contabil;* dactilograf;* casier;* şef de depozit/magaziner;* arhivar;* secretar;* garderobier;* personal de curăţenie;* portar.d) Muncitori: … * activităţile de baza (legatorie/tipografie);* activităţi de întreţinere;* soferi;* operatori xerox. +
Anexa 6FUNCŢIIde conducere şi de execuţie (de specialitate şi administrative) pentru activitatea bibliotecilor naţionalea) Funcţii de conducere: … * director general;* director general adjunct;* director de specialitate;* director adjunct de specialitate/secretar ştiinţific;* director adjunct economic;* director adjunct administrativ/şef de serviciu/laborator/atelier;* director de program de automatizare;* şef de serviciu de specialitate;* contabil-şef;* şef de birou de specialitate/filiala.b) Funcţii de execuţie de specialitate: … * cercetator ştiinţific;* bibliotecar;* bibliograf;* paleograf;* muzeograf;* sociolog;* redactor;* analist programator;* informatician;* analist programator-asistent;* operator de date;* restaurator;* restaurator-asistent;* conservator;* conservator-asistent;* bibliotecar-asistent;* minuitor de carte.c) Funcţii de execuţie preluate din nomenclatorul general pe economie: … * consilier juridic;* inginer;* subinginer;* tehnician;* corector;* dactilograf;* dactilograf rotaprint;* tehnoredactor;* fotograf;* arhivar;* casier;* contabil;* economist;* referent;* referent de specialitate;* secretar-dactilograf;* culegator manual/zetar;* culegator mecanic/linotipist;* fotozincograf;* merceolog/achizitor;* masinist;* mecanic de întreţinere;* mecanic linotip;* curier;* telefonist.d) Muncitori: … * electrician;* manipulant de materiale;* îngrijitor;* portar;* sofer;* muncitor necalificat. +
Anexa 7CRITERIIde normare a personalului de specialitate din bibliotecia) Biblioteci comunale … * bibliotecar – 1 post/unitate– 1 post în localităţi cu peste 3.000 de locuitori şi cu cel puţin două sate componenteb) Biblioteci orăşeneşti … * director – 1 post/unitate în localităţi cu peste 5.000 de locuitori* bibliotecar – 1 post/unitate la 5.000 de locuitori.c) Biblioteci municipale … * director – 1 post/unitate* bibliotecar – 1 post la 5.000-7.000 de locuitori* conservator – 1 post/unitate* bibliotecar operator informatica – 1 post/unitate în condiţiile automatizarii.În oraşele cu până la 5.000 de locuitori, activitatea bibliotecarilor se asigura cu un singur bibliotecar, salariat cu norma întreaga.1 post/unitate pentru bibliotecile care deţin peste 500 de cărţi de patrimoniu.d) Biblioteci judeţene … * director general (în bibliotecile care îndeplinesc condiţiile pentru aceasta funcţie) – 1 post/unitate* director de specialitate – 1 post/unitate* director adjunct – 1 post/unitate* director de program – 1 post/unitate* bibliotecar, bibliograf, paleograf, referent – 1 post la 5.000-7.000 locuitori* analist programator, programator – 1 post la 50.000 de volume existente– 1 post/unitate pentru asistenţa de specialitate* conservator – 2 posturi/unitate* redactor – 1 post/unitate* cercetator ştiinţific – 1 post/unitate pentru colectiile de patrimoniu.e) Biblioteci naţionale … 1. Personal de conducere – pentru Biblioteca Naţionala a României şi Biblioteca Academiei Române se acordă, potrivit structurilor organizatorice aprobate de autorităţile responsabile, în baza regulamentelor de organizare şi funcţionare şi a organigramelor anexe.2. Personal de execuţie de specialitate:* 1 post la 500 de volume achiziţionate anual (se are în vedere dispersarea surselor de achiziţie şi lipsa surselor de informare faţă de perioada anterioară anului 1990, automatizarea serviciului de dezvoltare şi evidenta a colectiilor implicind crearea şi exploatarea mai multor baze de date);* 1 post la 5.000 de unităţi bibliografice luate anual în evidenta în sistem automatizat;* 1 post la 2.500 de volume prelucrate anual în sistem automatizat pentru organizarea colectiilor şi cataloagelor;* 1 post pe schimb la 50.000 de volume – colecţii active care se servesc în sălile de lectura;* 1 post la 100.000 de volume – colecţii destructurate care urmează a fi luate în evidenta şi prelucrare;* 1 post la 12.000 de volume consultate anual;* 1 post la 1.500 de referinţe şi referate bibliografice elaborate anual (în afară de sistemul clasic, acestea se realizează pe C.D. INTERNET, E-mail, OCLC etc.);* 1 post la 1.000 de referinţe bibliografice pentru colectiile speciale;* 1 post restaurator la 1.000 de unităţi bibliografice pentru colectiile speciale;* 1 post muzeograf pentru fiecare colectie de documente grafice cu valoare artistică în parte;* 100 de posturi activităţi nenormabile (1 post la circa 90.000 de unităţi bibliografice, fond general):– activitate de cercetare ştiinţifică fundamentală şi aplicativa asupra domeniului de baza şi celor adiacente, precum şi a propriilor colecţii;– relaţii de împrumut şi schimb internaţional; biblioteci externe;– asigurarea serviciilor centralizate şi a asistenţei de specialitate pentru biblioteci; cercetare sociologica de profil;– demers social: organizare de acţiuni culturale, prestare de servicii publice;– participarea bibliotecilor naţionale la programele unor organizaţii şi organisme internaţionale: UNESCO, BIEF, ISDS, Uniunea Europeană, IFLA, FID, ISBN etc.3. Profesii preluate din nomenclatorul general pe economie, prevăzute în serviciile, atelierele şi laboratoarele auxiliare.Numărul posturilor se va stabili anual de către Ministerul Culturii, la propunerea Comitetului director al Bibliotecii Naţionale a României şi, respectiv, de către Academia Română pentru Biblioteca Academiei, avîndu-se în vedere următoarele:* volumul activităţii desfăşurate de serviciile şi birourile de personal, salarizare, organizare a muncii, juridic, financiar-contabilitate, control financiar, administrativ-aprovizionare;* asigurarea permanenta a pazei şi securităţii tuturor sediilor în care se desfăşoară activitatea;* asigurarea personalului de întreţinere, conform normelor stabilite pentru instituţiile publice cu coeficient maxim de frecventare;* activitatea atelierelor şi laboratoarele în condiţiile conversiei la evidenta, prelucrarea şi multiplicarea automatizata şi cu utilaje moderne. +
REGULAMENTprivind organizarea şi funcţionarea aşezămintelor pentru cultura şi educaţia adulţilor +
Articolul 1Educaţia adulţilor cuprinde totalitatea activităţilor culturale şi a proceselor de educaţie care au loc în societate, ca o continuare şi intregire a învăţământului obligatoriu (liceal, profesional şi superior), şi urmăreşte dezvoltarea generală a societăţii şi personalităţii umane, promovarea culturii umanist-ştiinţifice, politice, morale, artistice, ca şi participarea tuturor membrilor societăţii la viaţa civică.Programele susţinute de instituţiile pentru educaţia adulţilor sunt cuprinse în anexa nr. 1. +
Articolul 2Statul sprijină şi garantează, prin Ministerul Culturii, în condiţiile legii, buna funcţionare a acestor instituţii. În acest scop se înfiinţează, pe lângă Ministerul Culturii, Consiliul Naţional pentru Educaţia Adulţilor, cu rol consultativ în privinta organizării, funcţionarii şi activităţii adecvate acestui serviciu public. +
Articolul 3Sistemul educaţiei adulţilor cuprinde următoarele tipuri de instituţii: universităţi populare, centre de conservare şi valorificare a traditiei populare, cămine culturale, case de cultura, şcoli populare de arta, cluburi, asociaţii şi alte organizaţii nonguvernamentale. +
Articolul 4Instituţiile pentru educaţia adulţilor sunt acreditate de către Ministerul Culturii, cu avizul Consiliului Naţional pentru Educaţia Adulţilor, şi pot funcţiona ca structuri de stat, particulare, patronale, sindicale, de nivel naţional sau local, în conformitate cu reglementările metodologice şi cu standardele stabilite de către Ministerul Culturii, în colaborare cu Ministerul Învăţământului şi cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Instituţiile de sub autoritatea Ministerului Culturii şi a unităţilor administrativ-teritoriale sunt cuprinse în anexa nr. 2. +
Articolul 5O instituţie este acreditata sa organizeze programe de educaţie a adulţilor, dacă îndeplineşte următoarele condiţii: dispune de sediu şi de condiţii materiale şi tehnice adecvate; are personal calificat din punct de vedere pedagogic şi de specialitate; este condusă de o persoană competenţa şi este girata de un consiliu ştiinţific de autoritate; respecta legile şi Constituţia tarii; promovează o cultura umanista şi ştiinţifică. Se recomanda ca participarea la cursuri să fie stabilită pentru utilizatori la un nivel care să nu depăşească salariul minim brut pe ţara. Elevii, studenţii, somerii, pensionării şi cei cu handicap fizic beneficiază de o reducere cu 50% a acestor cursuri, restul fiind suportat de la buget. Plata profesorilor se face potrivit condiţiilor de salarizare a personalului din învăţământ, în condiţiile legii. +
Articolul 6Instituţiile de educaţie a adulţilor pot avea personalitate juridică, după caz. Conducerea executivă şi ştiinţifică a instituţiilor de educaţie a adulţilor se stabileşte potrivit statutelor şi regulamentelor proprii de organizare şi funcţionare aprobate de Ministerul Culturii, cu avizul Consiliului Naţional pentru Educaţia Adulţilor. +
Articolul 7Instituţiile de educaţie a adulţilor dispun de autonomie pedagogica, administrativă şi funcţională, în vederea organizării unor programe care să vizeze domenii prioritare pentru utilizatorii potenţiali, pentru proiectele educaţionale şi culturale locale, judeţene şi naţionale, pentru grupurile sociale cu nevoi speciale. +
Articolul 8Instituţiile de educaţie a adulţilor au dreptul sa organizeze examene, sa elibereze diplome şi documente care să ateste frecventarea şi absolvirea unui program susţinut. Aceste documente pot reprezenta o recomandare în deciziile de angajare şi promovare profesională. +
Articolul 9Administraţiile judeţene, municipale şi comunale susţin şi promovează instituţiile pentru educaţia adulţilor din teritoriu şi programele de cooperare a acestora, potrivit prevederilor legale. +
Articolul 10Finanţarea instituţiilor de educaţie a adulţilor se face din bugetul de stat sau din bugetul administraţiei publice locale, în funcţie de subordonare. Efectuarea cheltuielilor de către instituţiile cuprinse în anexa nr. 2 se face în condiţiile stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/1996.Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul regulament. +
Articolul 11Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României. +
Anexa 1Programele instituţiilor pentru educaţia adulţilor:– se adresează, în special, populaţiei adulte în vârsta de peste 18 ani sau, atunci când este necesar, în vârsta de peste 16 ani;– accepta realitatea ca procesele de invatare nu au limite de vârsta, ca educaţia tinerei generaţii se armonizeaza cu educaţia generatiei adulte;– sunt fundamentale pentru formarea unei societăţi bazate pe educaţie, capabilă să se adapteze prin invatare continua la o lume în schimbare;– constituie un răspuns la multitudinea nevoilor sociale şi culturale cu care societatea românească se confrunta în prezent şi au implicaţii în evoluţia pe termen mediu şi lung a acesteia;– ţin seama de schimbările privind: bazele ideologice ale societăţii; structurile de educaţie; activităţile profesionale; modul de utilizare a timpului liber; factorii demografici; modelele culturale; grupurile sociale prioritare; diversitatea şi pluralismul valorilor;– au în vedere: dezvoltarea intelectuală şi spirituală a personalităţii umane; asimilarea valorilor culturale fundamentale; formarea sentimentului estetic şi a judecaţilor de valoare, dezvoltarea spiritului critic, precum şi stimularea capacităţilor creatoare ale omului;– urmăresc însuşirea cunoştinţelor şi a deprinderilor profesionale care să-i permită omului sa desfăşoare o activitate productiva, să se integreze activ în piaţa muncii, în dinamica profesională şi să se recalifice, să-şi pregătească alternative profesionale, să fie inventiv şi eficient;– sunt destinate sa susţină atât persoana umană, cît şi societatea în ansamblul ei sa funcţioneze normal prin dezvoltarea continua a capacităţilor şi a talentelor umane şi crearea premiselor de valorificare a acestora, prin extinderea învăţării sociale;– sunt deschise tuturor membrilor societăţii şi categoriilor sociale, indiferent de sex, religie, apartenenţa etnică sau politica;– reprezintă o activitate de baza într-o societate democratica, susţin procesele sociale şi individuale de adaptare inteligenta, rapida şi productiva într-o lume în schimbare;– consfinţesc dreptul la educaţie şi informaţie pe tot parcursul vieţii, pentru fiecare cetăţean, şi recunosc ca educaţia este un proces dinamic şi evolutiv, definitoriu pentru condiţia umană şi progresul social;– urmăresc să ofere sanse egale şi de acces la educaţie şi instruire pentru toţi membrii societăţii, pe tot parcursul vieţii lor, să-i susţină în eforturile personale de schimbare într-un mediu socioprofesional şi sociocultural în continua evoluţie, sa lărgească câmpul alegerilor posibile;– urmăresc diminuarea deficienţelor de educaţie şi invatare, completarea, aprofundarea şi innoirea cunoştinţelor, deprinderilor şi valorilor necesare în plan profesional, precum şi exercitarea unor profesiuni şi operaţiuni noi, cerute într-o lume competitivă;– urmăresc reconstructia permanenta a experienţei individuale şi sociale. +
Anexa 21. Căminele culturale se pot organiza în fiecare comuna, ca unităţi cu venituri extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat, cu personalitate juridică, în vederea desfăşurării unor activităţi cultural-educative şi de divertisment cu caracter permanent, cu condiţia sa existe cel puţin o sala de spectacol dotată cu echipamente minime acestui scop.Activitatea caminului cultural este condusă de un director, salarizat cu norma întreaga, potrivit normelor legale.2. Casele de cultura se pot organiza de către unităţile administrativ-teritoriale în municipii, oraşe, staţiuni balneoclimaterice, şi în sectoarele municipiului Bucureşti, ca unităţi cu personalitate juridică, finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat.Ele pot funcţiona şi în structura unor organizaţii sindicale, de tineret, asociaţii nonguvernamentale, dacă îndeplinesc condiţiile necesare de acreditare, stabilite de către Ministerul Culturii, Ministerul Învăţământului, Ministerul Finanţelor şi Consiliul Naţional pentru Educaţia Adulţilor.3. Universităţile populare se pot organiza de către unităţile administrativ-teritoriale în municipii, oraşe şi comune, ca instituţii publice cu personalitate juridică, finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat.4. Şcolile populare de arta se pot organiza de către unităţile administrativ-teritoriale în municipii şi oraşe, ca instituţii publice cu personalitate juridică, potrivit normelor de structura specifice, aprobate pentru liceele de specialitate (de arta) prin reglementările Ministerului Învăţământului. Finanţarea se asigura din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat.5. Centrele de conservare şi valorificare a traditiei populare se pot organiza de către unităţile administrativ-teritoriale în municipiile reşedinţa de judeţ şi în municipiul Bucureşti, ca instituţie publică cu personalitate juridică. +
REGULAMENTprivind organizarea şi funcţionarea oficiilor pentru patrimoniul cultural naţional, judeţene şi al municipiului Bucureşti +
Articolul 1Patrimoniul cultural naţional cuprinde totalitatea bunurilor imobile şi mobile, semnificative pentru cultura şi civilizatia românească, precum şi valorile care aparţin tezaurului cultural universal, prezervate şi existente pe teritoriul României, a căror păstrare reprezintă, din punct de vedere istoric, cultural, ştiinţific şi tehnic, un interes public.Protecţia şi imbogatirea patrimoniului cultural naţional se fac în scopul conservării, valorificării şi transmiterii acestuia generaţiilor viitoare.Patrimoniul cultural naţional este parte a avutiei naţionale. +
Articolul 2Patrimoniul cultural imobil se constituie din totalitatea bunurilor imobile sau a ansamblurilor de bunuri imobile cu valoare arheologică, istorica, arhitecturala, religioasă, urbanistica, artistică, peisagistica sau tehnico-ştiinţifică. Monumentele istorice pot fi: monumente arheologice, situri arheologice, monumente şi ansambluri de arhitectura şi urbanism, monumente de arta, clădiri, monumente tehnice, locuri istorice, parcuri şi grădini.Componentele artistice, elementele constitutive şi de mobilare interioară şi exterioară, precum şi zonele de protecţie sunt considerate parte integrantă a monumentelor istorice ocrotite. +
Articolul 3Patrimoniul cultural mobil se constituie din totalitatea bunurilor culturale mobile care prezintă un interes public:a) bunuri cu valoare artistică deosebită: obiecte de arta plastica, decorativa şi aplicată, stravechi, antice, medievale sau moderne, care sunt opere reprezentative ale unor mari personalităţi române ori străine sau care, fiind creaţie anonima, prin nivelul artistic, prin trăsăturile caracteristice şi prin raritatea lor, sunt în cel mai înalt grad reprezentative pentru cultura şi arta naţionala; … b) bunuri cu valoare istorica şi documentara semnificativă: obiecte şi documente cu caracter de izvor probatoriu sau memorial pentru istoria dezvoltării societăţii – manuscrise, cărţi bibliofile, înregistrări audiovizuale sau alte bunuri cu caracter de unicat ori de mare raritate, reprezentative pentru anumite epoci, instituţii, evenimente sau personalităţi; piese, dispozitive şi unelte folosite de om pentru cistigarea existenţei sale: arme, piese de port şi habitat, precum şi de orice alte mărturii reprezentative pentru modul de viaţa al societăţii româneşti în diferitele sale stadii de dezvoltare; mărturii valoroase ale istoriei ştiinţei şi tehnicii; mijloace de schimb monetare sau premonetare, rare sau cu mare valoare documentara, raritati filatelice; … c) bunuri cu valoare de document al naturii, cum sunt: fosile, trofee, endenisme şi tipuri conservate sau naturalizate, formaţiuni cristaline rare, colecţii de piese zoologice, botanice, paleontologice sau mineralogice din rezervaţiile naturale. … +
Articolul 4Protecţia patrimoniului cultural-naţional imobil şi mobil se exercită, în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti, prin oficiile pentru patrimoniul cultural naţional, judeţean şi al municipiului Bucureşti (denumite în continuare O.P.C.N.). +
Articolul 5O.P.C.N. se organizează ca instituţii publice de specialitate, cu personalitate juridică, în subordinea inspectoratelor pentru cultura judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti (denumite în continuare inspectoratul pentru cultura teritorial), având atribuţiile stabilite prin art. 14 şi 15 din Legea nr. 41/1995, finanţate din venituri extrabugetare şi din alocaţii de la bugetul de stat. Efectuarea cheltuielilor de către O.P.C.N. se face în condiţiile stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 9/1996. +
Articolul 6Conducerea O.P.C.N. este exercitată de un director numit, în condiţiile legii, de consilierul-şef al inspectoratului pentru cultura teritorial, cu avizul direcţiilor de specialitate din Ministerul Culturii. O.P.C.N. funcţionează având în structura:a) Serviciul pentru patrimoniul cultural mobil, condus de un conservator-şef. … Încadrarea serviciului se efectuează asigurindu-se specializările din domeniile: conservare, arta decorativa, arta plastica, arheologie, carte rara, etnografie, istorie, cartografie, memorie audiovizuala, numismatica, ştiinţele naturii, ştiinţa şi tehnica, filatelie.Serviciul pentru patrimoniul cultural mobil include, cu atribuţii specifice, Secretariatul pentru evidenta şi export definitiv, format din: analist programator, programator, custode, secretar-dactilograf, arhivar.b) Serviciul pentru patrimoniul cultural imobil, condus de un arhitect/inginer constructor numit în condiţiile legii. … Încadrarea serviciului se efectuează asigurindu-se specializările din domeniile: arhitectura, arheologie, inginerie.Serviciul pentru patrimoniul cultural imobil include, cu atribuţii specifice, Secretariatul pentru evidenta, alcătuit din: analist programator, programator, secretar-dactilograf, arhivar.c) Laborator foto, cu 1-3 angajaţi şi dotările necesare. … +
Articolul 7În judeţele în care, datorită numărului mare al bunurilor care aparţin patrimoniului cultural naţional, se simte nevoia unei colaborări a O.P.C.N. cu alţi factori, se poate înfiinţa Comisia pentru patrimoniul cultural naţional mobil şi imobil, judeteana şi a municipiului Bucureşti (denumita în continuare C.J.P.C.N.), organism specializat, judeţean şi al municipiului Bucureşti, cu rol de consultanţa şi intervenţie în domeniul protecţiei, conservării şi punerii în valoare a bunurilor patrimoniului cultural naţional. +
Articolul 8(1) C.J.P.C.N. se poate organiza prin ordin al prefectului, pe lângă prefectura judeţului/municipiului Bucureşti, la propunerea consilierului-şef al inspectoratului pentru cultura teritorial. … (2) C.J.P.C.N. are următoarea componenta: … – prefectul/subprefectul judeţului/al municipiului Bucureşti – preşedinte– directorul O.P.C.N. – secretar– reprezentant al Direcţiei monumentelor istorice din cadrul Ministerului Culturii (denumita în continuare D.M.I.) – membru– reprezentant al Direcţiei muzeelor şi colectiilor din cadrul Ministerului Culturii (denumita în continuare D.M.C.) – membru– consilierul-şef al inspectoratului pentru cultura teritorial – membru– consilierul de specialitate al inspectoratului pentru cultura teritorial (arhitectul şef) – membru– specialişti pe domenii ai O.P.C.N. şi din alte instituţii – membri– arhitectul-şef al judeţului/municipiului Bucureşti – membru– arhitectul-şef al municipiului reşedinţa de judeţ/sectorului din municipiul Bucureşti – membru– 2 consilieri judeţeni/municipali în Bucureşti – membri– reprezentant al direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene/a municipiului Bucureşti – membru– reprezentant la Ministerului de Interne – membru– 2 personalităţi cu specializare şi activitate în domeniul patrimoniului cultural naţional – membri– reprezentant al cultelor – membru– reprezentant al muzeului judeţean/al municipiului Bucureşti – membru– 1-2 reprezentanţi ai unor organizaţii culturale neguvernamentale care au ca obiect al activităţii protecţia patrimoniului cultural naţional – membri.(3) C.J.P.C.N. se întruneşte trimestrial sau ori de cîte ori este nevoie şi funcţionează în baza unui regulament elaborat de Ministerul Culturii, cu avizul comisiilor naţionale specializate. … +
Articolul 9C.J.P.C.N. are următoarele atribuţii:– avizează propunerile O.P.C.N. de clasificare şi de înregistrare a monumentelor în Inventarul suplimentar al monumentelor istorice, programul general al sapaturilor arheologice din judeţ, programele culturale de valorificare a patrimoniului cultural, alte activităţi şi acţiuni care privesc studierea, ocrotirea şi conservarea patrimoniului cultural;– propune orientări pentru realizarea pe plan judeţean a politicii naţionale privitoare la ocrotirea şi păstrarea patrimoniului cultural mobil şi imobil;– supraveghează protecţia patrimoniului cultural din judeţ şi intervine ori de cîte ori bunurile sunt amenintate;– analizează contestaţiile în legătură cu exportul definitiv al bunurilor culturale, formulează concluzii în legătură cu acestea şi le transmite, prin O.P.C.N., o dată cu contestaţiile, comisiei specializate a Ministerului Culturii, care va lua decizia finala;– suscita şi întreţine în opinia publică un spirit de ocrotire a valorilor culturale.C.J.P.C.N. nu poate dezbate o chestiune în privinta căreia Comisia Naţionala a Muzeelor şi Colectiilor sau Comisia Naţionala a Monumentelor Istorice a emis o decizie. +
Articolul 10Evidenta patrimoniului cultural naţional se realizează de către O.P.C.N. prin doua proceduri:– clasarea primara – identificarea bunurilor imobile sau a unor părţi ale acestora, a căror păstrare prezintă un interes public din punct de vedere istoric sau artistic şi care se propun spre clasare definitivă D.M.I. din cadrul Ministerului Culturii, potrivit Legii nr. 41/1995;– înscrierea bunurilor imobile sau a părţilor acestora, care prezintă un interes istoric sau artistic suficient pentru a justifica prezervarea lor, în Inventarul suplimentar al monumentelor istorice, cu avizul C.J.P.C.N. +
Articolul 11Orice cerere de clasare sau de înscriere a unui imobil este operabila numai însoţită de documente fotografice şi grafice, precum şi de descrierea acestuia în totalitate sau sub aspectele sale cele mai interesante. +
Articolul 12Imobilele sau parte din imobilele publice sau private din categoria "C" sau neclasate, care, fără a justifica o procedură de clasare imediata, prezintă un interes istoric sau artistic suficient pentru a indreptati ocrotirea lor, vor putea fi înscrise printr-o decizie a O.P.C.N. în Inventarul suplimentar al bunurilor imobile din judeţ. Înscrierea pe aceasta lista, care indica aceleaşi elemente ca şi în cazul bunurilor clasate, va fi notificată proprietarilor, în termen de 30 de zile de la înregistrare şi presupune obligaţia acestora de a nu proceda la nici o modificare a imobilului sau a unor părţi ale imobilului înscris, fără a înştiinţa, cu 4 luni înainte, O.P.C.N. şi Ministerul Culturii în privinta intenţiilor şi a lucrărilor pe care doresc să le realizeze. +
Articolul 13Dosarul de protecţie (procedura de clasare sau de înscriere) se alcătuieşte de către O.P.C.N., la nevoie, cu asistenţa solicitantului, şi cuprinde:– fişa documentara cu informaţii detaliate asupra bunului imobil (situaţia juridică, inserarea în mediul înconjurător, interesul istoric sau arheologic, starea de conservare);– documente-anexe care permit identificarea acestui imobil (fotografii, planuri, schite, extrase din cadastru etc.);– avizele arhitectului-şef al monumentelor din cadrul O.P.C.N. şi al C.J.P.C.N. +
Articolul 14O.P.C.N. elaborează necesarul de lucrări de conservare-restaurare, stabilit în baza identificarii stării fizice a monumentelor şi a cererilor deţinătorilor, şi estimeaza fondurile. Propunerile din judeţe sunt selecţionate de către C.J.P.C.N. şi se transmit, prin O.P.C.N., D.M.I. din Ministerul Culturii.O.J.P.C.N. alcătuieşte şi transmite Ministerului Culturii şi Ministerului Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului Registrul-cadastru al suprafeţelor de teren care conţin situri şi santiere arheologice, rezervaţii etnografice şi naturale, precum şi ariile de protecţie a monumentelor istorice care aparţin patrimoniului cultural naţional. +
Articolul 15Inspectoratele pentru cultura teritoriale coordonează activitatea O.P.C.N. în vederea realizării lucrărilor de protecţie, conservare şi restaurare pentru monumentele istorice avizate şi aprobate prin Planul anual de conservare-restaurare al Ministerului Culturii şi sprijină măsurile întreprinse de proprietari, de către titularii de drepturi reale şi de titularii dreptului de administrare în privinta protecţiei şi conservării monumentelor istorice pe care le au în responsabilitate directa.În cazul lucrărilor realizate cu participarea comuna a Ministerului Culturii şi a deţinătorului, acesta din urma încheie cu inspectoratul pentru cultura teritorial o convenţie care precizează cuantumul participării sale şi obligativitatea plăţii acestuia.Inspectoratele pentru cultura teritoriale, prin arhitectul-şef din schema lor de încadrare, asigura procedura de licitare a lucrărilor şi contractele de proiectare şi execuţie.Participarea financiară a Ministerului Culturii depinde de starea, de importanţa edificiului şi de nivelul alocaţiilor primite anual de la bugetul de stat pentru sprijinirea monumentelor istorice.Proprietarii şi deţinătorii cu orice titlu de monumente istorice au obligaţia să asigure periodic lucrările de întreţinere şi de reparaţii curente.O.P.C.N. urmăreşte modul de realizare a acestor lucrări. +
Articolul 16Bunurile de patrimoniu cultural mobil clasificate se înscriu în aceleaşi condiţii ca şi bunurile imobile. +
Articolul 17O.P.C.N. controlează periodic starea de conservare a bunurilor clasate şi înscrise, verifica respectarea normelor şi metodologiilor specifice şi acţionează, după caz, pentru sancţionarea nerespectării acestora. +
Articolul 18Bunurile culturale de orice natura descoperite cu prilejul cercetărilor arheologice, geologice sau ca urmare a lucrărilor de săpături şi excavare a solului, indiferent de scopul acestora, sunt proprietate publică. +
Articolul 19Săpăturile sistematice şi de salvare, prospectiunile arheologice sunt promovate, autorizate, indrumate, coordonate şi controlate de Comisia Naţionala de Arheologie. Lucrările arheologice de pe teritoriul unui judeţ/municipiului Bucureşti se fac cu informarea O.P.C.N. şi a C.J.P.C.N. +
Articolul 20(1) Proprietarii sau titularii drepturilor reale asupra terenurilor în subsolul cărora s-au descoperit bunuri culturale au obligaţia să le predea în termen de 24 de ore posturilor de poliţie pe raza cărora sunt situate acestea, conform prevederilor legale. … (2) Posturile de poliţie au obligaţia sa anunţe O.P.C.N. asupra situaţiilor de la alineatul precedent în termen de 3 zile de la primirea bunurilor şi sa transmită în termen de 10 zile aceste bunuri spre expertizare. … +
Articolul 21Centrul de Informatica şi Memorie Culturală din subordinea Ministerului Culturii are următoarele atribuţii:a) verifica şi centralizează listele cu bunurile culturale clasate şi documentaţiile aferente transmise de către O.P.C.N.; … b) organizează şi prelucreaza toate informaţiile despre bunurile culturale clasate, pentru a realiza: … – inventarele naţionale ale bunurilor culturale mobile şi imobile clasate;– stabilirea în timp a stării de sănătate a patrimoniului;– cercetarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional;– arhiva de imagini a bunurilor culturale clasate;c) realizează programul naţional unitar de informatizare a evidentei ştiinţifice a patrimoniului cultural naţional; … d) administrează şi dezvolta bazele de date ale patrimoniului cultural naţional; întreţine listele oficiale ale patrimoniului cultural imobil şi mobil (categoriile Tezaur şi Fond); … e) asigura racordarea sistemului naţional de evidenta a patrimoniului cultural la sistemele internaţionale; urmăreşte alinierea standardelor de evidenta naţionale la cele internaţionale, pentru a se facilita atât accesul specialiştilor români la informaţiile de patrimoniu aflate pe plan internaţional, cît şi cunoaşterea pe plan mondial a valorilor patrimoniului cultural al României; … f) asigura perfecţionarea personalului din cadrul O.P.C.N., responsabil cu evidenta informatizata a patrimoniului cultural local; … g) derulează şi alte activităţi de înregistrare, prelucrare şi valorificare a informaţiilor din celelalte domenii ale culturii. … +
Articolul 22O.P.C.N. au dreptul sa încheie contracte de colaborare, în condiţiile legii, pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, cu instituţiile publice specializate care realizează lucrări de cercetare, proiectare şi restaurare în domeniul evidentei, conservării şi valorificării patrimoniului cultural naţional (muzee, biblioteci, institute de cercetare, laboratoare de restaurare etc.), precum şi contracte individuale cu specialişti atestaţi în acest domeniu.–––––
