ORDIN nr. 103 din 4 februarie 2004
|
Redacția Lex24 |
| Publicat in Repertoriu legislativ, 17/11/2024 |
| |
Informatii Document
Emitent: MINISTERUL SANATATIINr. 62 din 27 ianuarie 2004MINISTERUL AGRICULTURII, PADURILOR, APELOR SI MEDIULUINr. 103 din 4 februarie 2004Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 302 din 6 aprilie 2004
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
| Nu exista actiuni suferite de acest act |
| Actiuni induse de acest act: |
Alegeti sectiunea:
| SECTIUNE ACT | TIP OPERATIUNE | ACT NORMATIV |
| ART. 1 | COMPLETEAZA PE | ORDIN 295 12/07/2002 |
| ART. 1 | MODIFICA PE | ORDIN 295 12/07/2002 |
| ART. 1 | COMPLETEAZA PE | NORMA 12/07/2002 |
| ART. 1 | MODIFICA PE | NORMA 12/07/2002 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 4 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 9 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 12 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 17 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 13 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 15 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 16 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 4 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 9 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 12 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 17 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 13 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 15 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 16 |
| Acte referite de acest act: |
Alegeti sectiunea:
| SECTIUNE ACT | REFERA PE | ACT NORMATIV |
| Actul | REFERIRE LA | HG 743 03/07/2003 |
| Actul | REFERIRE LA | HG 739 03/07/2003 |
| Actul | REFERIRE LA | OUG 97 21/06/2001 ART. 13 |
| ART. 1 | COMPLETEAZA PE | ORDIN 295 12/07/2002 |
| ART. 1 | MODIFICA PE | ORDIN 295 12/07/2002 |
| ART. 1 | COMPLETEAZA PE | NORMA 12/07/2002 |
| ART. 1 | MODIFICA PE | NORMA 12/07/2002 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 4 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 9 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 12 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 17 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 13 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 15 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | ORDIN 295 12/07/2002 ANEXA 16 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 4 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 9 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 12 |
| ANEXA 1 | COMPLETEAZA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 17 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 13 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 15 |
| ANEXA 1 | MODIFICA PE | NORMA 12/07/2002 ANEXA 16 |
| Nu exista acte care fac referire la acest act |
privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman
În temeiul art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 743/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 739/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului,văzând Referatul de aprobare al Direcţiei generale de sănătate publică şi inspecţia sanitară de stat nr. OB/653/2004,ministrul sănătăţii şi ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului emit următorul ordin: +
Articolul INormele privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 3 octombrie 2002, se modifică şi se completează potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul IIDirecţia generală sănătate publică şi inspecţia sanitară de stat din cadrul Ministerului Sănătăţii şi direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, împreună cu Direcţia de producţie animală şi industrie alimentară şi direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene şi a municipiului Bucureşti, vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. +
Articolul IIIPrezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi va intra în vigoare în termen de 12 luni de la data publicării.Ministrul sănătăţii,Ovidiu Brînzanp. Ministrul agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului,Petre Daea,secretar de stat +
Anexa Articol unic. Anexele la ordinul Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor nr. 438/295/2002 se modifică şi se completează după cum urmează :1. La anexa nr. IV la Norme "Lista cu produsele alimentare la care se pot adăuga numai anumiţi coloranţi autorizaţi", rândul nr. 20 coloana produse alimentare se va completa şi va a vea următorul conţinut: "salam , cremwursti, cârnaţi, mezeluri, pateuri şi supe", în loc de "cârnaţi, pateuri şi supe".2.(a) În Anexa IX la Norme "Lista cu aditivii alimentari general autorizaţi pentru utilizarea în produsele alimentare" se adaugă aditivul E 949 Hidrogen(b) la punctul 3 din Nota se adaugă E 949 în textul corespunzător simbolului *3. La Anexa XII la Norme "Lista cu alţi aditivi autorizaţi" se adaugă următoarele:(a) în coloana 3 şi 4 la aditivul E 445 esteri glicerici din răşini lemnoase se vor adaugă următoarele:
| Băuturi tulburi alcoolice | 100 mg/l | |
| Băuturi tulburi alcoolice conţinând mai puţin de 15% vol. alcool | 100 mg/l |
(b)se vor adaugă următorii aditivi alimentari:
| E 650 | Acetat de zinc | Guma de mestecat | 1000 mg/kg |
| E 943 a E 943 b E 944 |
Butan Izo-butan Propan |
Ulei vegetal pentru pulverizat tigăile (numai pentru uz profesional) Spray pe bază de emulsie apoasa |
quantum satis |
4. La Anexa XIII la Norme "Lista cu substanţele suport şi solvenţii purtători autorizaţi" se inlocuieste primul rând astfel:
| E 1520 | Propan 1,2 – diol (propilen glicol) |
Coloranţi, emulgatori, antioxidant şi enzime (doza maxima de 1 g/kg în produsul alimentar) |
* Substanţele pot fi de asemenea utilizate în produsele alimentare prevăzute
în art. 17 aliniatul 3
5. La Anexa XV la Norme "Criterii specifice de puritate pentru coloranţi" din Ordinul M.S.F. şi M.A.A.P. nr. 438/295/2002 se va inlocui textul referitor la criteriile specifice de puritate pentru coloranţii:E 160 a (i) amestec de caroteniE 160 a (îi) beta carotenAstfel:E 160 a (i) AMESTEC DE CAROTENI1. Caroteni din plante
| Sinonime Definiţie Clasa Masa moleculara Identificare A. Spectrometrie Arsen |
Colorant portocaliu Cl 5 Amestecul de caroteni se obţine prin extracţia cu solvent din speciile de plante comestibile, morcovi, uleiuri vegetale, iarba, lucerna şi urzica. Principiul de colorare de baza consta în carotenoide Numai următorii solvenţi pot fi utilizaţi la extrac- Carotenoide â-caroten: 536,88 Absorbţie maxima în ciclohexan la 440-457 nm şi Acetona Diclormetan maxim 10 mg/kg |
2. Caroteni algali
| Definiţie
Clasa Masa moleculara Identificare Puritate |
Carotenii se pot obţine de asemenea din algele Dunaliella salina, care cresc în marile lacuri sărate situate în Whyalla, sudul Australiei. Beta-carotenul este extras prin utilizarea unui ulei esenţial. Preparatul este 20-30 % suspensie în ulei comestibil. Raportul izomerilor trans-cis variază între 50/50 şi 71/29. Principiul major de colorare consta în carotenoide Carotenoide â-caroten: 536,88 1% Absorbţie maxima în ciciohexan la 448457 şi Maxim 0,3 % |
E 160 a (îi) BETA – CAROTEN 1. Beta-caroten
| Sinonime Definiţie Carotenoide Denumire chimica Descriere Identificare Arsen |
Colorant alimentar portocaliu Cl 5 Prezentele specificăţii se aplică în mod predominant la toţi izomerii trans-ai â-carotenului împreună cu mici cantităţi de alte carotenoide. Preparatele diluate şi stabilizate pot prezenta diferite proporţii de izomeri cis/trans. 40800 â-caroten, â, â-caroten 1% Absorbţie maxima în ciciohexan la 453-456 nm Maxim 0,2 % |
2. Beta-caroten din Blakeslea trispora
| Sinonime Definiţie Clasa Descriere Cenuşa sulfatată |
Colorant alimentar portocaliu Cl 5 Obţinut printr-un proces de fermentaţie prin utilizarea unei culturi mixte din forme sexuale (+) şi (-) a tulpinilor naturale a ciupercii Blakeslea trispora. Beta-carotenul este extras din biomasa cu acetat de etil şi apoi cristalizat. Produsul cristalizat consta în principal din trans â-caroten. Datorita procesului natural de fermentaţie cca. 3 % din produs consta în amestec de caroteni specifici produsului. Carotenoide 40800 230-636-6 â-caroten, â, â-caroten C(40)H(56) 536,88 Conţinut minim 96 % total coloranţi (exprimaţi sub forma de â-caroten). 1% Cristale sau pudra cristalina de culoare roşie spre Absorbţie maxima în ciclohexan la 453-456 nm Absent Maxim 100/g |
(*) Benzen maxim 0,05 % v/v6. La Anexa XVI la Norme "Criterii specifice de puritate pentru îndulcitori" din Ordinul M.S.F. şi M.A.A.P. nr. 438/295/2002 se înlocuieşte textul referitor la criteriile specifice de puritate pentru îndulcitorii:E 421 manitol (1. manitol, 2. manitol fabricat prin fermentaţie)E 950 acesulfam KAstfel:
| E 421 MANITOL | |||
| 1. Manitol | |||
| Sinonime | D-manitol | ||
| Definiţie | Fabricat prin hidrogenarea catalitică a soluţiilor de carbohidraţi conţinând glucoză şi/sau fructoză. | ||
| Denumire chimică | D-manitol | ||
| EINECS | 200-711-8 | ||
| Formula chimică | C6H14O6 | ||
| Masa moleculară | 182,2 | ||
| Compoziţie | Conţinutul de D-manitol este de minim 96% şi maxim de 102%, raportat la substanţa uscată | ||
| Descriere | Pudră cristalină albă, inodoră. | ||
| Identificare | |||
| A. Solubilitate | Solubil în apă, foarte puţin solubil în etanol, practic insolubil în eter. | ||
| B. Interval de topire | Între 164°C-169°C | ||
| C. Cromatografie în strat subţire | Test pozitiv | ||
| D. Rotaţie specifică | [alfa]20(D) + 23° până la + 25° (soluţie borată). | ||
| E. pH | Între 5 şi 8 | ||
| La 10 ml soluţie 10% g/vol de probă se adaugă 0,5 ml soluţie saturată de clorură de potasiu, apoi se măsoară pH-ul. | |||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 0,3% (105°C, 4 ore) | ||
| Zaharuri reducătoare | Maxim 0,3%, exprimate în glucoză | ||
| Zaharuri totale | Maxim 1%, exprimate în glucoză | ||
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,1% | ||
| Cloruri | Maxim 70 mg/kg | ||
| Sulfaţi | Maxim 100 mg/kg | ||
| Nichel | Maxim 2 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 1 mg/kg | ||
| 2. Manitol fabricat prin fermentaţie | |||
| Sinonime | D-manitol | ||
| Definiţie | Fabricat prin fermentaţie discontinuă în condiţii aerobice a unei tulpini convenţionale a drojdiei Zygosaccharomyces rouxii | ||
| Denumire chimică | D-manitol | ||
| Einecs | 200-711-8 | ||
| Formula chimică | C6H14O6 | ||
| Masa moleculară | 182,2 | ||
| Compoziţie | Minim 99%, raportat la substanţa uscată | ||
| Descriere | Pudră cristalină albă, inodoră. | ||
| Identificare | |||
| A. Solubilitate | Solubil în apă, foarte puţin solubil în etanol, practic insolubil în eter. | ||
| B. Interval de topire | Între 164°C – 169°C | ||
| C. Cromatografie în strat subţire | Test pozitiv | ||
| D. Rotaţie specifică | [alfa]20(D) + 23° până la + 25° (soluţie borată). | ||
| E. pH | Între 5 şi 8 | ||
| La 10 ml soluţie 10% g/vol de probă se adaugă 0,5 ml soluţie saturată de clorură de potasiu, apoi se măsoară pH-ul. | |||
| Puritate | |||
| Arabitol | Maxim 0,3% | ||
| Pierderi la uscare | Maxim 0,3% (105°C, 4 ore) | ||
| Zaharuri reducătoare | Maxim 0,3%, exprimate în glucoză | ||
| Zaharuri totale | Maxim 1%, exprimate în glucoză | ||
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,1% | ||
| Cloruri | Maxim 70 mg/kg | ||
| Sulfaţi | Maxim 100 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 1 mg/kg | ||
| Bacterii aerobe mezofile | Maxim 103/g | ||
| Coliformi | Absent în 10 g. | ||
| Salmonella | Absent în 10 g | ||
| E. coli | Absent în 10 g | ||
| Staphylococcus aureus | Absent în 10 g | ||
| Pseudomonas aeruginosa | Absent în 10 g | ||
| Mucegaiuri | Maxim 100/g | ||
| Drojdii | Maxim 100/g | ||
| E 950 ACESULFAM K | |||
| Sinonime | Acesulfam de potasiu, acesulfam, sare de potasiu a 3,4-dihidro-6-metil-1,2,3-oxatiazin-4-ona-2,2 dioxid | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Sare de potasiu a 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4 (3H)-ona-2,2-dioxid | ||
| Einecs | 259-715-3 | ||
| Formula chimică | C4H4NO4SK | ||
| Masa moleculară | 201,24 | ||
| Compoziţie | Minim 99% C4H4NO4SK raportat la substanţa uscată | ||
| Descriere | Pudră cristalină albă, inodoră. Este de aproximativ 200 de ori mai dulce decât sucroza. | ||
| Identificare | |||
| A. Solubilitate | Foarte solubilă în apă, foarte puţin solubilă în etanol | ||
| B. Absorbţie în ultraviolet | Maxim 227 ± 2 nm pentru o soluţie de 10 mg în 1.000 ml de apă. | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 1% (105°C, două ore) | ||
| Impurităţi organice | Test pozitiv pentru 20 mg/kg componenţi activi în UV. | ||
| Fluor | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 1 mg/kg | ||
7. La Anexa XVII la Norme "Criterii specifice de puritate pentru alţi aditivi alimentari" se adaugă criterii specifice de puritate pentru următorii aditivi alimentari:
| E 170 (i) CARBONAT DE CALCIU | |||
| Sinonime | Pigment alb Cl 18, cretă | ||
| Definiţie | Carbonatul de calciu este produsul obţinut din calcar brut sau prin precipitarea ionilor de calciu cu ioni de carbonat. | ||
| Clasa | Anorganic | ||
| Index culoare nr. | 77220 | ||
| Einecs | Carbonat de calciu: 207-439-9 | ||
| Calcar: 215-279-6 | |||
| Denumire chimică | Carbonat de calciu | ||
| Formula chimică | CaCO3 | ||
| Masa moleculară | 100,1 | ||
| Compoziţie | Conţine minim 98% raportat la substanţa anhidră | ||
| Descriere | Pudră cristalină albă sau amorfă, inodoră şi insipidă | ||
| Identificare | Practic insolubil în apă şi alcool. Se dizolvă cu efervescenţă în acid acetic diluat, în acid clorhidric diluat şi acid azoic diluat, iar soluţiile rezultante, după fierbere, dau rezultate pozitive pentru testele de verificare pentru calciu. | ||
| Solubilitate | |||
| Puritate | |||
| Pierdere la uscare | Maxim 2% (200°C, 4 ore) | ||
| Substanţe insolubile în acid | Maxim 0,2% | ||
| Săruri de magneziu şi bazice | Maxim 1,5% | ||
| Fluorură | Maxim 50 mg/kg | ||
| Stibiu (Sb) | |||
| Cupru (Cu) | |||
| Crom (Cr) | Maxim 100 mg/kg, separat sau în combinaţie | ||
| Zinc (Zn) | |||
| Bariu (Ba) | |||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 10 mg/kg | ||
| Cadmiu | Maxim 1 mg/kg | ||
| E 353 ACID METATARTARIC | |||
| Sinonime | Acid ditartaric | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Acid metatartaric | ||
| Formula chimică | C4H6O6 | ||
| Compoziţie | Minim 99,5% | ||
| Descriere | Pudră sau cristale de culoare albă sau gălbuie. Foarte delicvescent cu un uşor miros de caramel. | ||
| Identificare | |||
| A. | Foarte solubil în apă şi etanol. | ||
| B. | Puneţi o probă de 1 până la 10 mg din această substanţă într-un tub test cu 2 ml de acid sulfuric concentrat şi 2 picături de reactiv sulfo-resorcinol. Prin încălzire la 150°C apare o coloraţie violetă intensă. | ||
| Puritate | |||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 5 mg/kg | ||
| Mercur | Maxim 1 mg/kg | ||
| E 354 TARTRAT DE CALCIU | |||
| Sinonime | L-Tartrat de calciu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | L(+)-2,3 dihidroxibutandionat de calciu dihidrat | ||
| Formula chimică | C4H4CaO6▪2H20 | ||
| asa moleculară | 224,18 | ||
| Compoziţie | Minim 98,0% | ||
| Descriere | Pudră cristalină fină de culoare albă sau crem | ||
| Identificare | |||
| A. Uşor solubil în apă. | |||
| Solubilitatea aproximativ 0,01 g/100 ml apă (20°C). | |||
| Greu solubil în etanol. | |||
| Uşor solubil în dietil eter. Solubil în acizi. | De la +7,0° la +7,4° (0,1% în soluţie de HCl 1 N) | ||
| B. Rotaţia specifică [a]20D | Între 6,0 şi 9,0 | ||
| C. pH-ul unei soluţii apoase de 5% | |||
| Puritate | Maxim 1 g/kg | ||
| Sulfaţi (ca H2SO4) | Maxim 3 mg/kg | ||
| Arsen | Maxim 5 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 1 mg/kg | ||
| Mercur | |||
| E 356 ADIPAT DE SODIU | |||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Adipat de sodiu | ||
| EINECS | 231-293-5 | ||
| Formula chimică | C6H8Na2O4 | ||
| Masa moleculară | 190,11 | ||
| Compoziţie | Minim 99,0% (în baza anhidră) | ||
| Descriere | Cristale albe inodore sau pudră cristalină | ||
| Identificare | |||
| A. Intervalul de topire | 151°C – 152°C (pentru acidul adipic) | ||
| B. Solubilitate | Aproximativ 50 g/100 ml apă (20°C) | ||
| C. Testul pozitiv pentru sodiu | |||
| Puritate | |||
| Apă | Maxim 3% (Karl Fischer) | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 5 mg/kg | ||
| Mercur | Maxim 1 mg/kg | ||
| E 357 ADIPAT DE POTASIU | |||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Adipat de potasiu | ||
| EINECS | 242-838-1 | ||
| Formula chimică | C6H8K2O4 | ||
| Masa moleculară | 222,32 | ||
| Compoziţie | Minim 99,0% (în baza anhidră) | ||
| Descriere | Cristale albe inodore sau pudră cristalină | ||
| Identificare | |||
| A. Intervalul de topire | 151°C – 152°C (pentru acidul adipic) | ||
| B. Solubilitate | Aproximativ 60 g/100 ml apă (20°C) | ||
| C. Testul pozitiv pentru potasiu | |||
| Puritate | |||
| Apă | Maxim 3% (Karl Fischer) | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 5 mg/kg | ||
| Mercur | Maxim 1 mg/kg | ||
| E 420 (i) SORBITOL | |||
| Sinonime | D-glucitol, D-sorbitol | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | D-glucitol | ||
| EINECS | 200-061-5 | ||
| Număr E | E 420 (i) | ||
| Formula chimică | C6H14O6 | ||
| Masa moleculară relativă | 182,17 | ||
| Compoziţie | Minim 97% conţinut de polioli totali şi D-sorbitol minim 91%, raportat la substanţa uscată. | ||
| Poliolii sunt compuşi care au formula structurală CH2OH-(CHOH)n-, unde "n" este un număr întreg. | |||
| Descriere | Pudră higroscopică albă, pudră cristalină, fulgi sau granule cu gust dulce. | ||
| Identificare | |||
| A. Solubilitate | Foarte solubilă în apă, uşor solubilă în etanol. | ||
| B. Intervalul de topire | 88 la 102°C | ||
| C. Derivat de monobenziliden al sorbitolului | La 5 g de probă se adaugă 7 ml metanol, 1 ml benzaldehidă şi 1 ml acid clorhidric. Se amestecă şi se agită soluţia într-un agitator mecanic până când se formează cristale. Se filtrează prin aspiraţie, se dizolvă cristalele în 20 ml apă fiartă care conţine 1 g bicarbonat de sodiu, se filtrează cât este încă fierbinte, se răceşte soluţia filtrată, se filtrează prin aspiraţie, se spală cu 5 ml amestec metanol şi apă (1 vol metanol la 2 vol apă) şi se usucă în aer. Cristalele astfel obţinute se topesc la temperaturi cuprinse între 173 şi 179°C. | ||
| Puritate | |||
| Conţinut de apă | Maxim 1% (metoda Karl Fischer) | ||
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,1% raportat la substanţa uscată | ||
| Zaharuri reducătoare | Maxim 0,3%, exprimate în glucoză, raportat la substanţa uscată | ||
| Zaharuri totale | Maxim 1% exprimate în glucoză, raportat la substanţa uscată | ||
| Cloruri | Maxim 50 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Sulfaţi | Maxim 100 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Nichel | Maxim 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Plumb | Maxim 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Metale grele | Maxim 10 mg/kg, exprimate în Pb, raportat la substanţa uscată | ||
| E 420 (ii) SORBITOL SIROP | |||
| Sinonime | Sirop D-glucitol | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Siropul D-sorbitol format prin hidrogenarea siropului de glucoză are în componenţă D-sorbitol, D-manitol şi zaharuri (zaharide) hidrogenate. | ||
| Procentul din acest produs care nu este D-sorbitol este compus în primul rând din oligozaharide hidrogenate formate prin hidrogenarea siropului de glucoză utilizat ca materie primă (în acest caz siropul nu se cristalizează) sau manitol. Pot fi prezente şi mici cantităţi de polioli, unde n <= 4. Poliolii sunt compuşi care au formula structurală CH2OH-(CHOH)n-, unde "n" este un număr întreg. | |||
| EINECS | 270-337-8 | ||
| Număr E | E 420 (ii) | ||
| Compoziţie | Conţinutul de substanţă uscată totală este de minim 69% şi cel de D-sorbitol este de minim 50% raportat la substanţa uscată. | ||
| Descriere | Soluţie apoasă, limpede, incoloră şi cu gust dulce. | ||
| Identificare | |||
| A. Solubilitate | Miscibil în apă, glicerină şi propan-1,2-diol. | ||
| B. Derivat de monobenziliden al sorbitolului | La 5 g de probă se adaugă 7 ml metanol, 1 ml benzaldehidă şi 1 ml acid clorhidric. Se amestecă şi se agită soluţia într-un agitator mecanic până când se formează cristale. Se filtrează prin aspiraţie, se dizolvă cristalele în 20 ml apă fiartă care conţine 1 g bicarbonat de sodiu, se filtrează cât este încă fierbinte, se răceşte soluţia filtrată, se filtrează prin aspiraţie, se spală cu 5 ml amestec metanol şi apă (1 vol metanol la 2 vol apă) şi se usucă în aer. Cristalele astfel obţinute se topesc la temperaturi cuprinse între 173 şi 179°C. | ||
| Puritate | |||
| Conţinut de apă | Maxim 31% (metoda Karl Fischer) | ||
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,1% raportat la substanţa uscată | ||
| Zaharuri reducătoare | Maxim 0,3%, exprimate în glucoză, raportat la substanţa uscată | ||
| Cloruri | Maxim 50 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Sulfaţi | Maxim 100 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Nichel | Maxim 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Plumb | Maxim 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Metale grele | Maxim 10 mg/kg, exprimate în Pb, raportat la substanţa uscată | ||
| E 421 MANITOL | |||
| Sinonime | D-manitol | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | D-manitol | ||
| EINECS | 200-711-8 | ||
| Număr E | E 421 | ||
| Formula chimică | C6H14O6 | ||
| Masa moleculară relativă | 182,2 | ||
| Compoziţie | Conţinutul de D-manitol este de minim 96%, raportat la substanţa uscată | ||
| Descriere | Pudră cristalină albă, inodoră, dulce | ||
| Identificare | |||
| A. Solubilitate | Solubil | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 0,3% (105°C, 4 ore) | ||
| pH | Între 5 şi 8 | ||
| La 10 ml soluţie 10% gr/vol de mostră se adaugă 0,5 ml soluţie saturată de clorură de potasiu apoi se măsoară pH-ul. | |||
| Rotaţie specifică | (alfa)20(D) | ||
| Rotaţia specifică într-o soluţie borată, calculată raportat la substanţa uscată are valori între 23 şi 25° | |||
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,1%, raportat la substanţa uscată | ||
| Zaharuri reducătoare | Maxim 0,3%, exprimate în glucoză, raportat la substanţa uscată | ||
| Zaharuri totale | Maxim 1%, exprimate în glucoză, raportat la substanţa uscată | ||
| Cloruri | Maxim 70 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Sulfaţi | Maxim 100 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Nichel | Maxim 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Plumb | Maxim 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Metale grele | Maxim 10 mg/kg, exprimate în Pb, raportat la substanţa uscată | ||
| E 425 (i) GUMA KONJAC | |||
| Definiţie | Guma konjac este un hidrocoloid solubil în apă obţinut din făină Konjac prin extracţie apoasă. Făina Konjac este materia primă nepurificată din rădăcina plantei perene Amorphophallus konjac. | ||
| Principalul component al gumei Konjac este o moleculă cu greutate mare, solubilă în apă, polizaharid glucomanan, care constă în unităţi D-manoză şi D-glucoză la un raport molar de 1,6:1,0, conectate prin legături beta(1-4)-glicozidice. | |||
| Lanţurile laterale mai scurte sunt ataşate prin legături beta(1-3)-glicozidice şi grupări acetil la întâmplare la un raport de 1 grupă per 9 la 19 unităţi de zahăr. | |||
| Masa moleculară | Principalul component, glucomananul, are greutatea moleculară relativă de la 200.000 la 2.000.000. | ||
| Compoziţie | Minim 75% carbohidraţi | ||
| Descriere | Pulbere de culoare alb-gălbui până la cafeniu deschis | ||
| Identificare | |||
| A. Solubilitate | Dispersabilă în apă fierbinte sau rece cu formarea unei soluţii vâscoase cu pH cuprins între 4,0 şi 7,0 | ||
| B. Formare de gel | Adăugaţi 5 ml dintr-o soluţie de borat de sodiu 4% într-o soluţie 1% din probă într-un tub test şi agitaţi puternic. Se formează un gel. | ||
| C. Formarea de gel termostabil | Preparaţi o soluţie 2% din probă prin încălzire în baie de aburi pentru 30 minute, prin agitare continuă şi apoi răciţi soluţia la temperatura camerei. Pentru fiecare gram de probă utilizat la prepararea a 30 grame de soluţie 2%, adăugaţi 1 ml de soluţie 10% de carbonat de potasiu până la proba hidratată complet la temperatura ambiantă. Încălziţi mixtura în baie de aburi la 85°C şi menţineţi pentru 2 ore fără să agitaţi. În aceste condiţii, se formează un gel termostabil. | ||
| D. Vâscozitate (soluţie 1%) | Minim 3 kg-1s-1 la 25°C | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 12% (105°C, 5 h) | ||
| Amidon | Maxim 3% | ||
| Proteină | Maxim 3% (N x 5,7) | ||
| Azotul determinat prin metoda Kjeldahl. Procentul de azot în proba multiplicată de 5,7 ori, dă procentul de proteină din probă | |||
| Material solubil în eter | Maxim 0,1% | ||
| Cenuşa totală | Maxim 5,0% (800°C, 3-4 ore) | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| Salmonella spp. | Absentă în 12,5 g | ||
| E. coli | Absentă în 5 g | ||
| E 425 (ii) GLUCOMANAN KONJAC | |||
| Definiţie | Konjac glucomannan este un hidrocoloid solubil în apă obţinut din făina Konjac prin spălare cu etanol conţinând apă. Făina Konjac este materia primă nepurificată din rădăcina plantei perene Amorphophallus konjac. Principalul component este o moleculă cu greutate mare, solubilă în apă, polizaharid glucomanan, care constă în unităţi D-manoză şi D-glucoză la un raport molar de 1,6:1,0, conectate prin legături beta(1-4)-glicozidice cu o ramificaţie la fiecare 50-60 a unităţi. | ||
| Masa moleculară | Fiecare al 19-lea reziduu de zahăr este acetilat 500.000 la 2.000.000. | ||
| Compoziţie | Fibre totale: minim 95% din greutatea uscată | ||
| Descriere | Alb cu particule fine uşor maronii, care se mişcă liber şi pudră incoloră | ||
| Identificare | |||
| A. Solubilitate | Dispersabilă în apă fierbinte sau rece cu formarea unei soluţii foarte vâscoase cu pH cuprins între 5,0 şi 7,0. Solubilitatea este crescută de temperatură şi agitare mecanică | ||
| B. Formarea de gel termostabil | Preparaţi o soluţie 2% din probă prin încălzire în baie de aburi pentru 30 minute, prin agitare continuă şi apoi răciţi soluţia la temperatura camerei. Pentru fiecare gram de probă utilizat la prepararea a 30 grame de soluţie 2%, adăugaţi 1 ml de soluţie 10% de carbonat de potasiu până la proba hidratată complet la temperatura ambiantă. Încălziţi mixtura în baie de aburi la 85°C şi menţineţi pentru 2 ore fără să agitaţi. În aceste condiţii, se formează un gel termostabil. | ||
| C. Vâscozitate (soluţie 1%) | Minim 20 kg-1s-1 la 25°C | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 8% (105°C, 5 ore) | ||
| Amidon | Maxim 1% | ||
| Proteină | Maxim 1,5% (N x 5,7) | ||
| Azotul determinat prin metoda Kjeldahl. Procentul de azot în proba multiplicată de 5,7 ori, dă procentul de proteină din probă | |||
| Material solubil în eter | Maxim 0,5% | ||
| Sulfiţi (ca SO2) | Maxim 4 mg/kg | ||
| Cloruri | Maxim 0,02% | ||
| 50% Solubil în alcool | Maxim 2,0% material | ||
| Cenuşa totală | Maxim 2,0% (800°C, 3-4 ore) | ||
| Plumb | Maxim 1 mg/kg | ||
| Salmonella spp. | Absentă în 12,5 g | ||
| E. coli | Absentă în 5 g | ||
| E 504 (ii) CARBONAT ACID DE MAGNEZIU | |||
| Sinonime | Magneziu hidrogen carbonat, subcarbonat de magneziu (uşor sau greu), carbonat de magneziu alcalin hidratat, hidroxid de carbonat de magneziu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Carbonat acid de magneziu hidratat | ||
| EINECS | 235-192-7 | ||
| Formula chimică | 4MgCO3Mg(OH)25H2O | ||
| Masa moleculară | 485 | ||
| Compoziţie | Mg minim 40,0% şi maxim 45,0% calculat ca MgO | ||
| Descriere | Masă albă friabilă sau pudră albă | ||
| Identificare | |||
| A. Teste pozitive pentru magneziu şi carbonat | |||
| B. Solubilitate | Practic insolubil în apă. Insolubil în etanol. | ||
| Puritate | |||
| Materie insolubilă acidă | Maxim 0,05% | ||
| Materie hidrosolubilă | Maxim 1,0% | ||
| Calciu | Maxim 1,0% | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 10 mg/kg | ||
| Mercur | Maxim 1 mg/kg | ||
| E 553b TALC | |||
| Sinonime | Talcum | ||
| Definiţie | Forma naturală a silicatului de magneziu hidratat conţinând proporţii variate de minerale asociate ca alfa-cuarţ, calcită, clorită, dolomită, magnezită şi flogopită | ||
| Denumire chimică | Metasilicat acid de magneziu | ||
| EINECS | 238-877-9 | ||
| Formula chimică | Mg3(Si4O10)(OH)2 | ||
| Masa moleculară | 379,22 | ||
| Descriere | Pudră albă sau aproape albă omogenă, grasă la atingere | ||
| Identificare | |||
| A. Absorbţie IR | Vârfuri caracteristice la 3677,1018 şi 669 cm-1 | ||
| B. Difracţie de raze X | Vârfuri la 9,34/4,66/3,12 A | ||
| C. Solubilitate | Insolubil în apă şi etanol | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 0,5% (105°C, 1 oră) | ||
| Materie solubilă acidă | Maxim 6% | ||
| Materie hidrosolubilă | Maxim 0,2% | ||
| Fier solubil în acid | Nedetectabil | ||
| Arsen | Maxim 10 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 5 mg/kg | ||
| E 554 SILICAT ALUMINO-SODIC | |||
| Sinonime | Silicoaluminat de sodiu, aluminosilicat de sodiu, silicat de aluminiu şi sodiu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Silicat alumino-sodic | ||
| Compoziţie | Conţinut în bază anhidră: | ||
| – SiO2 minim 66,0% şi maxim 88,0% | |||
| – Al2O3 minim 5,0% şi maxim 15,0% | |||
| Descriere | Pudră fină, albă, amorfă sau granule | ||
| Identificare | |||
| A. Teste pozitive pentru sodiu, aluminiu şi silicat | |||
| B. pH-ul unei soluţii apoase de 5% | Între 6,5 şi 11,5 | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 8,0% (105°C, 2 ore) | ||
| Pierderi la aprindere | Minim 5,0% şi maxim 11,0% în baza anhidră (1.000°C, greutate constantă) | ||
| Sodiu | Minim 5% şi maxim 8,5% (ca Na2O) în baza anhidră | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 5 mg/kg | ||
| Mercur | Maxim 1 mg/kg | ||
| E 555 SILICAT ALUMINO-POTASIC | |||
| Sinonime | Mica | ||
| Definiţie | Mica naturală constă în principal din silicat de alumino-potasic (muscovit) | ||
| EINECS | 310-127-6 | ||
| Denumire chimică | Silicat alumino-potasic | ||
| Formulă chimică | KAl2[AlSi3O10](OH) | ||
| Greutate moleculară | 398 | ||
| Compoziţie | Conţinut minim 98% | ||
| Descriere | Pudră sau granule gri sau albe | ||
| Identificare | |||
| A. Solubilitate | Insolubil în apă, acizi diluaţi şi solvenţi alcalini sau organici | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 0,5% (105°C, 2 ore) | ||
| Antimoniu | Maxim 20 mg/kg | ||
| Zinc | Maxim 25 mg/kg | ||
| Bariu | Maxim 25 mg/kg | ||
| Crom | Maxim 100 mg/kg | ||
| Cupru | Maxim 25 mg/kg | ||
| Nichel | Maxim 50 mg/kg | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg | ||
| Mercur | Maxim 1 mg/kg | ||
| Cadmiu | Maxim 2 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 10 mg/kg | ||
| E 556 SILICAT ALUMINO-CALCIC | |||
| Sinonime | Aluminosilicat de calciu, silicoaluminat de calciu, silicat de aluminiu şi calciu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Silicat alumino-calcic | ||
| Compoziţie | Conţinut în baza anhidră: | ||
| – SiO2 minim 44,0% şi maxim 50,0% | |||
| – Al2O3 minim 3,0% şi maxim 5,0% | |||
| – CaO minim 32,0% şi maxim 38,0% | |||
| Descriere | Pudră fină, albă | ||
| Identificare | |||
| A. Teste pozitive pentru calciu, aluminiu şi silicat | |||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 10,0% (105°C, 2 ore) | ||
| Pierderi la aprindere | Minim 14% şi maxim 18,0% în baza anhidră (1.000°C, greutate constantă) | ||
| Fluoruri | Maxim 50 mg/kg | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 10 mg/kg | ||
| Mercur | Maxim 1 mg/kg | ||
| E 558 BENTONITA | |||
| Definiţie | Bentonita este o argilă naturală conţinând într-o proporţie ridicată montmorilonit, un silicat acid de aluminiu în care unii atomi de aluminiu şi silicat au fost înlocuiţi în mod natural de alţi atomi cum ar fi magneziu şi fier. Ionii de calciu şi sodiu sunt între starturile minerale. Există 4 tipuri comune de bentonită: bentonita naturală de sodiu, bentonita naturală de calciu, bentonita activată de sodiu şi bentonita acid activată | ||
| EINECS | 215-108-5 | ||
| Formulă chimică | (Al, Mg)8(Si4O10)4(OH)8 ▪ 12H2O | ||
| Greutate moleculară | 819 | ||
| Compoziţie | Conţinut minim de montmorillonite de 80% | ||
| Descriere | Granule sau pudră foarte fine, albă gălbuie sau gri. | ||
| Structura bentonitei îi permite să absoarbă apă în structura sa sau în stratul său exterior (proprietăţi de umflare) | |||
| Identificare | |||
| A. Testul cu albastru de metilen | |||
| B. Difracţie cu raze X | Vârfuri caracteristice la 12,5/15 A | ||
| C. Absorbţie IR | Vârfuri la 428/470/530/1110-1020/3750-3400 cm-1 | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 15% (105°C, 2 ore) | ||
| Arsen | Maxim 2 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 20 mg/kg | ||
| E 559 SILICAT DE ALUMINIU (KAOLIN) | |||
| Sinonime | caolin, uşor sau greu | ||
| Definiţie | Silicatul de aluminiu hidrat (caolin) este o argilă elastică, albă purificată, compusă din caolinit, silicat alumino-potasic, feldspar şi cuarţ. Procesarea nu trebuie să includă calcinarea. | ||
| EINECS | 215-286-4 (caolinită) | ||
| Formulă chimică | Al2Si2O5(OH)4 (caolinit) | ||
| Greutate moleculară | 264 | ||
| Compoziţie | Minim 90% (suma dintre dioxid de siliciu şi alumina, după aprindere) | ||
| Dioxid de siliciu (SiO2) între 45% şi 55% | |||
| Alumina (Al2O3) între 30% şi 39% | |||
| Descriere | Pudră, fină, albă sau alb-cenuşie, onctuoasă. | ||
| Caolinul este format prin agregarea haotică a flocoanelor de caolină sau a flocoanelor hexagonale | |||
| Identificare | |||
| A. Teste pozitive pentru alumina şi dioxid de siliciu | |||
| B. Difracţie cu raze X | Vârfuri caracteristice la 7,18/3,58/2,38/1,78 A | ||
| C. Absorbţie IR | Vârfuri la 3700 şi 3620 cm-1 | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la aprindere | Între 10 şi 14% (1.000°C, greutate constantă) | ||
| Materie solubilă în apă | Maxim 0,3% | ||
| Materie solubilă acidă | Maxim 2,0% | ||
| Fier | Maxim 5% | ||
| Oxid de potasiu (K2O) | Maxim 5% | ||
| Carbon | Maxim 0,5% | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 5 mg/kg | ||
| Mercur | Maxim 1 mg/kg | ||
| E 620 ACID GLUTAMIC | |||
| Sinonime | Acid L-glutamic, Acid L-alfa-aminoglutaric | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Acid L-glutamic, acid L-2-amino-pentandioic | ||
| EINECS | 200-293-7 | ||
| Formulă chimică | C5H9NO4 | ||
| Greutate moleculară | 147,13 | ||
| Compoziţie | Minim 99,0% şi maxim 101,0% în baza anhidră | ||
| Descriere | Cristale albe sau pudră cristalină | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru acid glutamic prin cromatografie în strat subţire | |||
| B. Rotaţia specifică | Între +31,5° şi +32,2° | ||
| [a]20D | (10% soluţie (baza anhidră) în 2N HCl, tub de 200 mm) | ||
| C. pH-ul unei soluţii | Între 3,0 şi 3,5 | ||
| saturate | |||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 0,2% (80°C, 3 ore) | ||
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,2% | ||
| Clorură | Maxim 0,2% | ||
| Acid carboxil pirolidonic | Maxim 0,2% | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 621 GLUTAMAT MONOSODIC | |||
| Sinonime | Glutamat de sodiu, MSG | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | L-glutamat monosodic monohidrat | ||
| EINECS | 205-538-1 | ||
| Formula chimică | C5H8NaNO4▪H2O | ||
| Greutate moleculară | 187,13 | ||
| Compoziţie | Minim 99,0% şi maxim 101,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale albe, inodore sau pudră cristalină | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru sodiu | |||
| B. Test pozitiv pentru acid glutamic prin cromatografie în strat subţire | |||
| C. Rotaţia specifică [a]20D | Între +24,8° şi +25,3° (10% soluţie (bază anhidră) în 2N HCl, tub de 200 mm) | ||
| D. pH-ul unei soluţii 5% | Între 6,7 şi 7,2 | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 0,5% (98°C, 5 ore) | ||
| Clorura | Maxim 0,2% | ||
| Acid carboxil pirolidonic | Maxim 0,2% | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 622 GLUTAMAT MONOPOTASIC | |||
| Sinonime | Glutamat de potasiu, MPG | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | L-glutamat monopotasic monohidrat | ||
| EINECS | 243-094-0 | ||
| Formula chimică | C5H8KNO4▪H2O | ||
| Greutate moleculară | 203,24 | ||
| Compoziţie | Minim 99,0% şi maxim 101,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale albe, inodore sau pudră cristalină | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru potasiu | |||
| B. Test pozitiv pentru acid glutamic prin cromatografie în strat subţire | |||
| C. Rotaţia specifică [a]20D | Între +22,5° şi +24,0° (10% soluţie (bază anhidră) în 2N HCl, tub de 200 mm) | ||
| D. pH-ul unei soluţii 2% | Între 6,7 şi 7,3 | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 0,2% (80°C, 5 ore) | ||
| Clorura | Maxim 0,2% | ||
| Acid carboxil pirolidonic | Maxim 0,2% | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 623 DIGLUTAMAT DE CALCIU | |||
| Sinonime | Glutamat de calciu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | di-L-glutamat monocalcic | ||
| EINECS | 242-905-5 | ||
| Formula chimică | C10H16CaN2O8 ▪ xH2O (x = 0, 1, 2 sau 4) | ||
| Greutate moleculară | 332,32 (anhidră) | ||
| Compoziţie | Minim 98,0% şi maxim 102,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale albe, inodore sau pudră cristalină | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru calciu | |||
| B. Test pozitiv pentru acid glutamic prin cromatografie în strat subţire | |||
| C. Rotaţia specifică [a]20D | Între +27,4° şi +29,2° (pentru diglutamat de calciu cu x = 4) (10% soluţie (bază anhidră) în 2N HCl, tub de 200 mm) | ||
| Puritate | Între 6,7 şi 7,3 | ||
| Apă | |||
| Maxim 19,0% (pentru diglutamat de calciu cu x = 4) (Karl Fischer) | |||
| Clorura | Maxim 0,2% | ||
| Acid carboxil pirolidonic | Maxim 0,2% | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 624 GLUTAMAT MONOAMONIC | |||
| Sinonime | Glutamat de amoniu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | L-glutamat monoamonic monohidrat | ||
| EINECS | 231-447-1 | ||
| Formula chimică | C5H12N2O4▪H2O | ||
| Greutate moleculară | 182,18 | ||
| Compoziţie | Minim 98,0% şi maxim 101,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale albe, inodore sau pudră cristalină | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru amoniu | |||
| B. Test pozitiv pentru acid glutamic prin cromatografie în strat subţire | |||
| C. Rotaţia specifică [a]20D | Între +25,4° şi +26,4° (10% soluţie (bază anhidră) în 2N HCl, tub de 200 mm) | ||
| D. pH-ul unei soluţii 5% | Între 6,0 şi 7,0 | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 0,5% (50°C, 4 ore) | ||
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,1% | ||
| Acid carboxil pirolidonic | Maxim 0,2% | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 625 DIGLUTAMAT DE MAGNEZIU | |||
| Sinonime | Glutamat de magneziu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | di-L-glutamat monomagneziu tetrahidrat | ||
| EINECS | 242-413-0 | ||
| Formula chimică | C10H16MgN2O8▪4H2O | ||
| Greutate moleculară | 388,62 | ||
| Compoziţie | Minim 95,0% şi maxim 105,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale albe sau gri, inodore sau pudră | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru magneziu | |||
| B. Test pozitiv pentru acid glutamic prin cromatografie în strat subţire | |||
| C. Rotaţia specifică [a]20D | Între +23,8° şi +24,4° (10% soluţie (bază anhidră) în 2N HCl, tub de 200 mm) | ||
| D. pH-ul unei soluţii 10% | Între 6,4 şi 7,5 | ||
| Puritate | |||
| Apă | Maxim 24% (Karl Fischer) | ||
| Clorura | Maxim 0,2% | ||
| Acid carboxil pirolidonic | Maxim 0,2% | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 626 ACID GUANILIC | |||
| Sinonime | Acid guanilic | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Acid guanozin-5'-monofosforic | ||
| EINECS | 201-598-8 | ||
| Formula chimică | C10H14N5O8P | ||
| Greutate moleculară | 363,22 | ||
| Compoziţie | Minim 97,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale albe sau incolore, inodore sau pudră albă cristalină | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru riboză şi fosfat organic | |||
| B. pH-ul unei soluţii 0,25% | Între 1,5 şi 2,5 | ||
| C. Spectrometrie | Absorbţie maximă pentru 20 mg/l soluţie 0,01N de HCl la 256 nm | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 1,5% (120°C, 4 ore) | ||
| Alte nucleotide | Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 627 GUANILAT DISODIC | |||
| Sinonime | Guanilat de sodiu, 5'-guanilat de sodiu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Guanozin-5'-monofosfat disodic | ||
| EINECS | 221-849-5 | ||
| Formula chimică | C10H12N5Na2O8P ▪ xH2O (x = cca. 7) | ||
| Greutate moleculară | 407,19 (anhidră) | ||
| Compoziţie | Minim 97,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale albe sau incolore, inodore sau pudră albă cristalină | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru riboză, fosfat organic şi sodiu | |||
| B. pH-ul unei soluţii 5% | Între 7,0 şi 8,5 | ||
| C. Spectrometrie | Absorbţie maximă pentru 20 mg/l soluţie 0,01N de HCl la 256 nm | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 25% (120°C, 4 ore) | ||
| Alte nucleotide | Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 628 GUANILAT DIPOTASIC | |||
| Sinonime | Guanilat de potasiu, 5'-guanilat de potasiu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Guanozin-5'-monofosfat dipotasic | ||
| EINECS | 226-914-1 | ||
| Formula chimică | C10H12K2N5O8P | ||
| Greutate moleculară | 439,40 | ||
| Compoziţie | Minim 97,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale albe sau incolore, inodore sau pudră albă cristalină | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru | |||
| riboză, fosfat organic şi potasiu | |||
| B. pH-ul unei soluţii 5% | Între 7,0 şi 8,5 | ||
| C. Spectrometrie | Absorbţie maximă pentru 20 mg/l soluţie 0,01N de HCl la 256 nm | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 25% (120°C, 4 ore) | ||
| Alte nucleotide | Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 629 GUANILAT DE CALCIU | |||
| Sinonime | 5'-guanilat de calciu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Guanozin-5'-monofosfat de calciu | ||
| Formula chimică | C10H12Ca2N5O8P ▪ nH2O | ||
| Greutate moleculară | 401,20 (anhidră) | ||
| Compoziţie | Minim 97,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale sau pudră incolore, albe sau gri | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru riboză, fosfat organic şi calciu | Între 7,0 şi 8,0 | ||
| B. pH-ul unei soluţii 0,05% | Absorbţie maximă pentru 20 mg/l soluţie 0,01N de | ||
| C. Spectrometrie | HCl la 256 nm | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 23,0% (120°C, 4 ore) | ||
| Alte nucleotide | Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 630 ACID INOZINIC | |||
| Sinonime | Acid 5'-inozinic | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Acid inozin-5'-monofosforic | ||
| EINECS | 205-045-1 | ||
| Formula chimică | C10H13N4O8P | ||
| Greutate moleculară | 348,21 | ||
| Compoziţie | Minim 97,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale sau pudră inodore, incolore sau albe | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru riboză şi fosfat organic | |||
| B. pH-ul unei soluţii 5% | Între 1,0 şi 2,0 | ||
| C. Spectrometrie | Absorbţie maximă pentru 20 mg/l soluţie 0,01N de HCl la 250 nm | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 3,0% (120°C, 4 ore) | ||
| Alte nucleotide | Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 631 INOZINAT DISODIC | |||
| Sinonime | Inozinat de sodiu, 5'-inozinat de sodiu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Inozinat-5'-monofosfat disodic | ||
| EINECS | 225-146-4 | ||
| Formula chimică | C10H11N5Na2O8P ▪ H2O | ||
| Greutate moleculară | 392,17 (anhidră) | ||
| Compoziţie | Minim 97,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale sau pudră inodore, incolore sau albe | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru riboză, fosfat organic şi sodiu | Între 7,0 şi 8,0 | ||
| B. pH-ul unei soluţii 5% | Absorbţie maximă pentru 20 mg/l soluţie 0,01N de | ||
| C. Spectrometrie | HCl la 250 nm | ||
| Puritate | |||
| Apă | Maxim 28,5% (Karl Fischer) | ||
| Alte nucleotide | Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 632 INOZINAT DIPOTASIC | |||
| Sinonime | Inozinat de potasiu, 5'-inozinat de potasiu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Inozinat-5'-monofosfat disodic | ||
| EINECS | 243-652-3 | ||
| Formula chimică | C10H11K2N4O8P | ||
| Greutate moleculară | 424,39 | ||
| Compoziţie | Minim 97,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale sau pudră inodore, incolore sau albe | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru riboză, fosfat organic şi potasiu | Între 7,0 şi 8,5 | ||
| B. pH-ul unei soluţii 5% | Absorbţie maximă pentru 20 mg/l soluţie 0,01N de | ||
| C. Spectrometrie | HCl la 250 nm | ||
| Puritate | |||
| Apă | Maxim 10,0% (Karl Fischer) | ||
| Alte nucleotide | Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 633 INOZINAT DE CALCIU | |||
| Sinonime | 5'-inozinat de calciu | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică | Inozinat-5'-monofosfat de calciu | ||
| Formula chimică | C10H11CaN4O8P ▪ nH2O | ||
| Greutate moleculară | 386,19 (anhidră) | ||
| Compoziţie | Minim 97,0% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale sau pudră inodore, incolore sau albe | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru riboză, fosfat organic şi calciu | |||
| B. pH-ul unei soluţii 0,05% | Între 7,0 şi 8,0 | ||
| C. Spectrometrie | Absorbţie maximă pentru 20 mg/l soluţie 0,01N de HCl la 250 nm | ||
| Puritate | |||
| Apă | Maxim 23,0% (Karl Fischer) | ||
| Alte nucleotide | Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 634 5'-RIBONUCLEOTID DE CALCIU | |||
| Definiţie | 5'-ribonucleotid de calciu este o mixtură de inozin- | ||
| Denumire chimică | 5'-monofosfat de calciu şi guanozin-5'-monofosfat de calciu | ||
| Formula chimică | C10H11N4CaO8P ▪ nH2Oy | ||
| C10H12N5CaO8P ▪ nH2O | |||
| Compoziţie | Conţinutul în ambele componente majore de minim 97,0% şi a fiecărui component de minim 47,0% şi maxim 53%, în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale sau pudră inodore, albe sau aproape albe | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru riboză, fosfat organic şi calciu | |||
| B. pH-ul unei soluţii 0,05% | Între 7,0 şi 8,0 | ||
| Puritate | |||
| Apă | Maxim 23,0% (Karl Fischer) | ||
| Alte nucleotide | Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 635 5'-RIBONUCLEOTID DISODIC | |||
| Sinonime | 5'-ribonucleotid sodic | ||
| Definiţie | 5'-ribonucleotid sodic este o mixtură de inozin-5'- monofofat disodic şi guanozin-5'-monofosfat disodic | ||
| Denumire chimică | |||
| Formula chimică | C10H11N4O8P ▪ nH2O şi | ||
| C10H12N5Na2O8P ▪ nH2O | |||
| Compoziţie | Conţinutul în ambele componente majore de minim 97,0% şi a fiecărui component de minim 47,0% şi maxim 53% în bază anhidră | ||
| Descriere | Cristale sau pudră inodore, albe sau aproape albe | ||
| Identificare | |||
| A. Test pozitiv pentru riboză, fosfat organic şi sodiu | |||
| B. pH-ul unei soluţii 5% | Între 7,0 şi 8,5 | ||
| Puritate | |||
| Apă | Maxim 26,0% (Karl Fischer) | ||
| Alte nucleotide | Nedetectabile prin cromatografie în strat subţire | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 905 CEARĂ MICROCRISTALINĂ | |||
| Sinonime | Ceară petrolieră | ||
| Definiţie Denumire chimică | Ceară microcristalină este o mixtură rafinată de hidrocarburi solide, saturate, în principal de parafine ramificate, obţinute din petrol | ||
| Descriere | Ceară inodoră, de culoare albă până la culoarea de chihlimbar | ||
| Identificare | |||
| A. Solubilitate | Insolubil în apă, foarte uşor solubil în alcool | ||
| B. Index de refracţie | nD100 1,434-1,448 | ||
| Puritate | |||
| Greutate moleculară | În medie minim 500 | ||
| Vâscozitate la 100°C | Minim 1,1▪10-5m2s-1 | ||
| Reziduu la aprindere | Maxim 0,1% | ||
| Număr carbonic la 5% punct de distilare | Maxim 5% molecule cu număr carbonic mai mic de 25 | ||
| Culoare | Test pozitiv | ||
| Sulfura | Maxim 0,4% | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 3 mg/kg | ||
| Compuşi aromatici policiclici | Hidrocarburi policiclice aromatice, obţinute prin extracţia cu dimetil sulfoxid, vor avea următoarele limite de absorbţie: | ||
| nm Absorbţie maximă/cm lungime de undă | |||
| 280-289 0,15 | |||
| 290-299 0,12 | |||
| 300-359 0,08 | |||
| 360-400 0,02 | |||
| E 912 ESTERII ACIDULUI MONTANIC | |||
| Definiţie | Acizi montanici şi/sau esteri cu etilen glicol şi/sau 1,3-butandiol şi/sau glicerol | ||
| Denumire chimică | Esteri ai acidului montanic | ||
| Descriere | Fulgi, pudră, granule aproape albe până la gălbui | ||
| Identificare | |||
| A. Densitate (20°C) | Între 0,98 şi 1,05 | ||
| B. Punct de înmuiere | Mai mare de 77°C | ||
| Puritate | |||
| Indice de aciditate | Maxim 40 | ||
| Glicerol | Maxim 1% (prin gaz cromatografic) | ||
| Alţi polioli | Maxim 1% (prin gaz cromatografic) | ||
| Alte tipuri de ceară | Nedetectabile (prin calorimetrie de scanare diferenţială şi/sau spectroscopie în infraroşu) | ||
| Arsen | Maxim 2 mg/kg | ||
| Crom | Maxim 3 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 914 CEARA DE POLIETILENĂ OXIDATĂ | |||
| Definiţie | Produşi de reacţie polară prin oxidarea blândă a polietilenei | ||
| Denumire chimică | Polietilena oxidată | ||
| Descriere | Fulgi, pudră, granule aproape albe | ||
| Identificare | |||
| A. Densitate (20°C) | Între 0,98 şi 1,05 | ||
| B. Punct de înmuiere | Mai mare de 95°C | ||
| Puritate | |||
| Indice de aciditate | Maxim 70 | ||
| Vâscozitate la 120°C | Minim 8,1 ▪ 10-5 m2s-1 | ||
| Alte tipuri de ceară | Maxim 1% (prin gaz cromatografic) | ||
| Nedetectabile (prin calorimetrie de scanare diferenţială şi/sau spectroscopie în infraroşu) | |||
| Oxigen | Maxim 9,5% | ||
| Crom | Maxim 5 mg/kg | ||
| Plumb | Maxim 2 mg/kg | ||
| E 950 ACESULFAM K | |||
| Sinonime | Acesulfam de potasiu, acesulfam, sare de potasiu a 3,4-dihidro-6-metil-1,2,3-oxatiazin-4-on-2,2-dioxid | ||
| Definiţie | |||
| Denumire chimică Einecs | Sare de potasiu a 6-metil-1,2,3-oxatiazin-4(3H)on-2,2-dioxid 259-715-3 | ||
| Număr E | E 950 | ||
| Formula chimică | C4H4NO4SK | ||
| Masa moleculară relativă | 201,240 | ||
| Compoziţie | Minim 99% C4H4NO4SK raportat la substanţa uscată | ||
| Descriere | Pudră cristalină albă, inodoră, cu un gust foarte dulce. Este de aproximativ 200 ori mai dulce decât sucroza. | ||
| Identificare | |||
| C. Solubilitate | Foarte solubilă în apă, foarte puţin solubilă în etanol | ||
| D. Absorbţie ultraviolete | Maxim 22% ± 2 nm pentru o soluţie de 10 mg în 1.000 ml de apă | ||
| Puritate | |||
| Pierderi la uscare | Maxim 1% (105°C, două ore) | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg raportat la substanţa uscată | ||
| Seleniu | Maxim 30 mg/kg raportat la substanţa uscată | ||
| Fluor | Maxim 3 mg/1 kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Plumb | Maxim 1 mg/kg raportat la substanţa uscată | ||
| Metale grele | Maxim 10 mg/kg ca Pb raportat la substanţa uscată | ||
E 951-ASPARTAM
| Sinonime | Esterul metilic al aspartil fenilalaninei | |
| Definiţie | ||
| Denumire chimică | Ester N-metilic al N-L-alfa-aspartil-L-fenilalanina | |
| Ester N-metilic al acidului 3-amino-N-(alfa-carbometoxi-fenetil) succinamic | ||
| Einecs | 245-261-3 | |
| Număr E | E 951 | |
| Formula chimică | C14H18N2O5 | |
| Masa moleculară relativă | 294,31 | |
| Compoziţie | Minim 98% şi maxim 102% C14H18N2O5 raportat la substanţa uscată. | |
| Descriere | Pudră cristalină albă, inodoră, cu un gust foarte dulce. Putere de îndulcire de 200 ori mai mare decât sucroza. | |
| Identificare | ||
| Solubilitate | Puţin solubilă în apă şi în etanol. | |
| Puritate | ||
| Pierderi la uscare | Maxim 4,5% (105°C, patru ore) | |
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,2% raportat la substanţa uscată | |
| pH | Între 4,5 şi 6,0 (soluţie de 1 la 125) | |
| Transmitanţa | Transmitanţa unei soluţii de 1% în acid clorhidric 2N, determinată într-o cuvă de 1 cm la 430 nm, cu un spectometru adecvat, utilizând acidul clorhidric 2N ca soluţie de referinţă este de minim 0,95, echivalentul unui coeficient de absorbanţă care să nu depăşească aproximativ 0,022. | |
| Rotaţie specifică | (a) d20 de la + 16,50 | |
| Se determină într-o soluţie de 4 în 100/15 N de acid formic, în 30 minute de la prepararea soluţiei din probă. | ||
| Arsen | Maxim 3 mg/kg raportat la substanţa uscată | |
| Plumb | Maxim 1 mg/kg raportat la substanţa uscată | |
| Metale grele | Maxim 10 mg/kg ca Pb raportat la substanţa uscată | |
| Acid 5-benzil-3, 6-dioxo-2-piperazin-acetic | Maxim 1,5% raportat la substanţa uscată |
E 953 IZOMALT
| Sinonime | Izomaltutoza hidrogenată, palatinoza hidrogenată | |
| Definiţie | ||
| Denumire chimică | Izomatul este un amestec de monozaharide şi dizaharide hidrogenate ai căror principali componenţi sunt dizaharidele: 6-O-alfa-D-glucopiranozil-D-sorbitol (1,6-GPS) şi | |
| Dihidrat de 1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol (1,1-GPM) | ||
| Formula chimică | 6-O-alfa-D-glucopiranozil-D-sorbitol: C12H24O11 | |
| Dihidrat de 1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol C12H24O11*2H2O | ||
| Masa moleculară relativă | 6-O-alfa-D-glucopiranozil-D-sorbitol: 344,32 | |
| Dihidrat de 1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol 380,32 | ||
| Analiză | Peste 98% monozaharide şi dizaharide hidrogenate şi peste 86% amestec de 6-O-alfa-D-glucopiranozil-D-sorbitol şi dihidrat de 1-O-alfa-D-glucopiranozil-D-manitol, determinate raportat la substanţa anhidră. | |
| Descriere | Substanţă cristalină foarte hidroscopică, inodoră, de culoare albă. | |
| Identificare | ||
| A. Solubilitate | Solubil în apă, solubilitate foarte redusă în etanol | |
| B. Cromatografie în strat subţire | Se examinează prin cromatografie în strat subţire, prin utilizarea unei plăcuţe acoperite cu un strat de silicagel cromatografic, de aproximativ 0,2 mm. | |
| Principalele pete de pe cromatogramă sunt cele care corespund 1,1-GPM şi 1,6-GPS | ||
| Puritate | ||
| Conţinut de apă | Maxim 7% (metoda Karl Fischer) | |
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,05%, raportat la substanţa uscată | |
| D-manitol | Maxim 3% | |
| D-sorbitol | Maxim 6% | |
| Zaharuri reducătoare | Maxim 0,3%, exprimate în glucoză, raportat la substanţa uscată | |
| Nichel | Maxim 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Arsen | Maxim 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Plumb | Maxim 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Metale grele | Maxim 10 mg/kg, exprimate în Pb, raportat la substanţa uscată1) |
E 957 TAUMATINA
| Sinonime | ||
| Definiţie | ||
| Denumirea chimică | Taumatina se obţine prin extracţia apoasă (pH 2,5-4) a fructului din familia Thaumatococcus daniellii (Benth) şi se formează în principal din proteinele de taumatina I şi taumatina II şi din cantităţi neînsemnate de constituenţi ai plantelor provenind din materii prime. | |
| Einecs | 258-822-2- | |
| Numărul E | E 957 | |
| Formula chimică | Polipeptida de 207 aminoacizi | |
| Masa moleculară relativă | Taumatina I 22209 | |
| Taumatina II 22293 | ||
| Compoziţie | Minim 16% azot raportat la substanţa uscată, echivalent cu minim 94% proteine (N x 5,8) pudră de culoarea smântânii, inodoră şi cu gust dulce intens. | |
| Descriere | ||
| Putere de îndulcire de aproximativ 2000-3000 de ori mai mare decât zaharoza. | ||
| Identificare | ||
| A. Solubilitate | Foarte solubilă în apă, insolubilă în acetonă | |
| Puritate | ||
| Pierderi la uscare | Maxim 9% (105°C la greutatea constantă). | |
| Carbohidraţi | Maxim 3% raportat la substanţa uscată | |
| Cenuşa sulfatată | Maxim 2% raportat la substanţa uscată | |
| Aluminiu | Maxim 100 mg/kg raportat la substanţa uscată | |
| Arsen | Maxim 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Plumb | 3 mg/kg raportat la substanţa uscată | |
| Criterii microbiologice | număr total de aerobi: 1000/g. Escherichia coli: absent la 1 g. |
E 959 DIHYDROCHALCON DE NEOHESPERIDINA
| Sinonime | Neohesperidină dihydrochalcon, NHDC, hesperidină dihidrochalcon-4'-beta-neohesperidosită, neohesperidină DC | |
| Definiţie | ||
| Denumirea chimică | 2-O-alfa-L-ramnopiranozil-4'-beta-D-glucopiranosil hesperidină dihidrocalcon; se obţine prin hidrogenare catalitică a neohesperidinei | |
| Einecs | 243-978-6 | |
| Numărul E | E 959 | |
| Formula chimică | C28H36O12 | |
| Masa moleculară relativă | 612,6 | |
| Compoziţie | Minim 96% raportat la substanţa uscată | |
| Descriere | Pudră cristalină de culoare albă, inodoră şi cu gust dulce intens. Putere de îndulcire de aproximativ 1000-1800 de ori mai mare decât zaharoza. | |
| Identificare | ||
| A. Solubilitate | Foarte solubilă în apă caldă, puţin solubil în apă rece, insolubilă în eter şi benzen. | |
| B. Absorbţia maximă în ultraviolet | 282 – 283 nm pentru o soluţie de 2 mg în 100 ml metanol | |
| C. Testul Neu | Se dizolvă aproximativ 10 mg neohesperidină DC în 1 ml de metanol, se adaugă 1 ml de soluţie metanolică, 1% de 2-aminoetil definil borat. | |
| Se obţine culoarea galben deschis. | ||
| Puritate | ||
| Pierderi la uscare | Maxim 11% (105°C, trei ore). | |
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,2% raportat la substanţa uscată. | |
| Arsen | Maxim 3 mg/kg raportat la substanţa uscată. | |
| Plumb | Maxim 2 mg/kg raportat la substanţa uscată. | |
| Metale grele | Maxim 10 mg/kg ca Pb, raportat la substanţa uscată. |
E 965 (i) MALTITOL
| Sinonime | D-maltitol, maltoza hidrogenată. | |
| Definiţie | ||
| Denumirea chimică | (alfa)-D-glucopiranozil-1,4-D-glucitol | |
| Einecs | 209-567-0 | |
| Numărul E | E 965 (i) | |
| Formula chimică | C12H24O11 | |
| Masa moleculară relativă | 344,31 | |
| Compoziţie | Conţinut de D-manitol C12H24O11 raportat la substanţa anhidră, de minim 98%. | |
| Descriere | Pudră cristalină albă, cu gust dulce. | |
| Identificare | ||
| A. Solvabilitate | Foarte solubilă în apă, cu solubilitate redusă în etanol. | |
| B. Interval de topire | 148 la 151°C | |
| C. Rotaţia specifică | (alfa)20D = + 105,5° (soluţie 5% gr/v) | |
| Puritate | ||
| Conţinut de apă | Maxim 1% (metoda Karl Fischer) | |
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,1%, raportat la substanţa uscată | |
| Zaharuri reducătoare | Maxim 0,1%, exprimate în glucoză, raportat la substanţa uscată | |
| Cloruri | Maxim 50 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Sulfaţi | Maxim 100 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Nichel | Maxim 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Arsen | Maxim 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Plumb | Maxim 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Metale grele | Maxim 10 mg/kg, raportat la substanţa uscată |
E 965 (ii) SIROP DE MALTITOL
| Sinonime | Sirop de glucoză hidrogenat cu concentraţie mare de maltoză, sirop de glucoză hidrogenat. | ||
| Definiţie | |||
| Denumirea chimică | Un amestec care constă în principal din maltitol cu sorbitol, oligozaharide şi polizaharide hidrogenate. | ||
| Se obţine prin hidrogenarea catalitică a siropului de glucoză cu conţinut mare de maltoză. Se comercializează sub formă de sirop şi produs solid. | |||
| Einecs | 270-337-8 | ||
| Numărul E | E 965 (ii) | ||
| Compoziţie | Se aplică următoarele proporţii raportat la substanţa uscată: | ||
| Maltitol | minim 50% | ||
| Sorbitol | maxim 8% | ||
| Maltotritol | maxim 25% | ||
| Polizaharide hidrogenate care conţin peste trei unităţi de glucoză sau glucitol | maxim 30% | ||
| Lichide vâscoase limpezi, dulci, incolore, inodore sau mase cristaline albe, cu gust dulce. | |||
| Descriere | Pudră cristalină albă, cu gust dulce | ||
| Identificare | |||
| A. Solubilitate | Foarte solubilă în apă, uşor solubil în etanol | ||
| B. Cromatografie în strat subţire | Se examinează prin cromatografia în strat subţire, prin utilizarea unei plăcuţe acoperite cu un strat de 0,25 mm, de silicagel cromatografic. | ||
| Puritate | Maxim 31% (metoda Karl Fischer) | ||
| Conţinut de apă | Maxim 0,1%, raportat la substanţa uscată | ||
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,3%, exprimate în glucoză, raportat la substanţa uscată | ||
| Zaharuri reducătoare | Maxim 50 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Cloruri | Maxim 100 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Sulfaţi | Maxim 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Nichel | Maxim 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Arsen | Maxim 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată | ||
| Plumb | Maxim 10 mg/kg, exprimate în Pb, raportat la substanţa uscată | ||
| Metale grele | |||
E 966 LACTITOL
| Sinonime | Lactit, lactozitol, lactobiozit | |
| Definiţie | ||
| Denumirea chimică | 4-O-alfa-D-galactopiranozil-D-glucitol | |
| Einecs | 209-565-5 | |
| Numărul E | E 966 | |
| Formula chimică | C12H24O11 | |
| Masa moleculară relativă | 344,32 | |
| Compoziţie | Minim 95%, raportat la substanţa anhidră | |
| Descriere | Pudră cristalină dulce sau soluţie incoloră. Produsele cristaline apar ca anhidre, monohidraţi şi dihidraţi. | |
| Identificare | ||
| A. Solubilitate | Foarte solubilă în apă. | |
| B. Rotaţia specifică | (alfa)20D = + 13 la + 16° (soluţie apoasă 10% gr/v), raportat la substanţa uscată. | |
| Puritate | ||
| Conţinut de apă | Produse cristaline; Maxim 10,5% (metoda Karl Fischer) | |
| Alţi polioli | Maxim 2,5%, raportat la substanţa uscată | |
| Zaharuri reducătoare | Maxim 0,2 5, exprimate în glucoză, raportat la substanţa uscată | |
| Cloruri | Maxim 100 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Sulfaţi | Maxim 200 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,1%, raportat la substanţa uscată | |
| Nichel | Maxim 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Arsen | Maxim 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Plumb | Maxim 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Metale grele | Maxim 10 mg/kg, exprimate în Pb, raportat la substanţa uscată |
E 967 XILITOL
| Sinonime | Xilitol | |
| Definiţie | ||
| Denumirea chimică | D-xilitol | |
| Einecs | 201-788-0 | |
| Numărul E | E 967 | |
| Formula chimică | C5H12O5 | |
| Masa moleculară relativă | 152,15 | |
| Compoziţie | Minim 98.5% ca xilitol raportat la substanţa uscată | |
| Descriere | Pudră cristalină albă, inodoră şi foarte dulce | |
| Identificare | ||
| A. Solubilitate | Foarte solubilă în apă, mai puţin solubilă în etanol | |
| B. Interval de topire | 92 la 96°C | |
| C. pH | De la 5 la 7 (soluţie apoasă 10% gr/v) | |
| Puritate | ||
| Pierdere la uscare | Maxim 0,5%. Se usucă 0,5 g proba în vid, pe fosfor la 60°, timp de 4 ore | |
| Cenuşa sulfatată | Maxim 0,1%, raportat la substanţa uscată | |
| Zaharuri reducătoare | Maxim 0,2%, exprimate în glucoză, raportat la substanţa uscată | |
| Alţi alcooli polihidrici | Maxim 1%, exprimate în glucoză, raportat la substanţa uscată | |
| Nichel | Maxim 2 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Arsen | Maxim 3 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Plumb | Maxim 1 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Metale grele | Maxim 10 mg/kg, exprimate în Pb, raportat la substanţa uscată | |
| Cloruri | Maxim 100 mg/kg, raportat la substanţa uscată | |
| Sulfaţi | Maxim 200 mg/kg, raportat la substanţa uscată |
–––
