pentru punerea în aplicare a Instrucţiunilor cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurenţial prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi în cazurile de concentrare economică
În baza:– Decretului nr. 57/2004 privind numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei;– prevederilor art. 21 alin. (4) lit. f), ale art. 28 alin. (1) şi (3) şi ale art. 29 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ,preşedintele Consiliului Concurenţei emite următorul ordin: +
Articolul 1În urma adoptării în plenul Consiliului Concurenţei se pun în aplicare Instrucţiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurenţial prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi în cazurile de concentrare economică, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. +
Articolul 2Compartimentele de specialitate din cadrul Consiliului Concurenţei vor urmări punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin. +
Articolul 3Prezentul ordin şi instrucţiunile menţionate la art. 1 vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.Preşedintele Consiliului Concurenţei,Mihai BerindeBucureşti, 29 aprilie 2004.Nr. 101. +
Anexa INSTRUCŢIUNIcu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportamentanticoncurenţial prevăzute la art. 5 alin.(1) din Legea concurenţei nr.21/1996 şi în cazurile de concentrare economicăÎn temeiul art. 28 alin. (1) şi (3) din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul Concurenţei adoptă prezentele instrucţiuni:1. IntroducereScopul prezentelor Instrucţiuni este de a aduce clarificări de ordin procedural şi practic, necesare aplicării art. 8, 15 şi 16 din Legea concurenţei nr. 21/1996, cu modificările şi completările ulterioare, denumită în continuare lege.Principiile de bază în acest domeniu sunt stipulate la cap. VII – Dispoziţii comune şi finale – art. 67, 68 şi 69 din lege.2. Cifra de afaceri ca reflectare a activităţii2.1. Conceptul de cifră de afaceri (Q)Cifra de afaceri se calculează în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată şi a tuturor actelor normative emise în aplicarea acesteia.Din punct de vedere contabil, cifra de afaceri se regăseşte în "Contul de profit şi pierderi" din bilanţul contabil.Aşa cum este definită în art. 67 alin. (1) din lege, cifra de afaceri se referă în mod explicit la veniturile rezultate din vânzarea produselor şi/sau prestarea serviciilor realizate de un agent economic în cursul ultimului exerciţiu financiar, din care se scad sume datorate cu titul de obligaţii fiscale şi valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar.În consecinţă, această cifră de afaceri este corectată faţă de cifra de afaceri contabilă.2.2. Cifra de afaceri ajustată (QA)În accepţiunea legii, cifra de afaceri care se utilizează pentru compararea cu pragurile valorice stabilite la art. 8 şi 15 se obţine prin corectarea cifrei de afaceri (Q), prevăzută în bilanţul contabil, cu anumite sume şi se calculează prin următoarea formulă:QA = Q – (F+E),în careQA = cifra de afaceri ajustată;Q = cifra de afaceri din bilanţul contabil;F = sumele datorate cu titlu de obligaţii fiscale;E = valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin intermediar ori mandatar.a) Sumele datorate cu titlu de obligaţii fiscale (F) – accizele înregistrate ca obligaţii de plată şi declarate în ultimul an financiar. … b) Valoarea contabilizată a exporturilor efectuate direct sau prin mandatar … (E) pe bază de declaraţii vamale de export, în ultimul an financiar.Prevederile de mai sus se referă la activităţi obişnuite urmând a trata cazurile particulare în capitole separate.3. Adaptarea regulilor de calcul al cifrei de afaceri la diferitele tipuri de operaţiuni3.1. Regula generală; excepţiaÎn conformitate cu prevederile art. 67 alin. (1) din lege, cifra de afaceri calculată în vederea comparării cu pragurile valorice prevăzute la art. 8 şi 15 din lege, reprezintă suma veniturilor realizate de agenţii economici implicaţi din vânzările de produse şi/sau din prestările de servicii realizate în cursul ultimului exerciţiu financiar.Principiul de bază este că, pentru fiecare agent economic implicat, se va lua în considerare cifra de afaceri pe ultimul an financiar anterior datei tranzacţiei sau recurgerii la comportamente succeptibile a fi calificate practici anticoncurenţiale.Consiliul Concurenţei se bazează pe cifrele înscrise în bilanţurile contabile, din care se calculează cifra de afaceri, şi nu va lua în considerare evidenţe contabile provizorii decât în împrejurări excepţionale.Astfel, în cazul în care o concentrare economică are loc în prima parte a anului, când bilanţurile contabile nu sunt disponibile, cifrele de afaceri care se iau în considerare sunt cele din balanţa de verificare la data de 31 decembrie a anului anterior şi documentele care au stat la baza întocmirii ei.Dacă bilanţul contabil se publică după ce Consiliul Concurenţei a încheiat analiza şi a luat o decizie, iar datele din bilanţ diferă semnificativ de cele din balanţa de verificare, Consiliul Concurenţei îşi rezervă dreptul de a reveni asupra deciziei şi de a reanaliza cazul.Ca o excepţie de la principiul de bază, pentru a justifica achiziţionările sau dezmembrările ulterioare datei ultimelor bilanţuri contabile aprobate, întotdeauna trebuie făcute adaptările de rigoare, pentru a fi identificate adevăratele resurse care se concentrează. Astfel, dacă agentul economic implicat desfiinţează o filială sau închide o fabrică la orice dată înainte de semnarea acordului final, dată care determină concentrarea economică, sau, dacă astfel de desfiinţări sau închideri sunt o precondiţie pentru realizarea operaţiunii, cifra de afaceri realizată de respectiva filială sau fabrică trebuie scăzută din cifra de afaceri a agentului economic implicat şi care este prezentată în ultimul bilanţ contabil aprobat.Cifra de afaceri realizată din active al căror control este achiziţionat de agentul economic implicat, ulterior încheierii celui mai recent bilanţ contabil aprobat, trebuie adăugată.Alţi factori, cum ar fi scăderea cererii de produse sau o încetinire a procesului de producţie în perioada anterioară tranzacţiei, care pot afecta temporar cifra de afaceri, nu vor fi luaţi în seamă la calcularea cifrei de afaceri, nici o ajustare de bilanţ neputându-se face pentru a introduce influenţa acestor factori.3.2. Achiziţionarea de elemente de activÎn aplicarea prevederilor art. 67 alin.(2) din lege, se va avea în vedere ca, în cazul operaţiunilor de concentrare economică realizate în modalitatea prevăzută la art. 11 alin.(2) lit.b) din lege, prin cumpărarea de elemente de activ, la calculul cifrei de afaceri se va avea în vedere cifra de afaceri a achizitorului, respectiv a grupului din care acesta face parte şi cifra de afaceri aferentă activelor care fac obiectul tranzacţiei.Când acest lucru nu este posibil de determinat, deoarece activitatea sau specificul activelor care fac obiectul tranzacţiei nu permite acest lucru, se va lua în considerare o cifră de afaceri calculată pe baza ponderii activelor respective în totalul patrimoniului.3.3. Operaţiuni eşalonate în timpUneori, anumite tranzacţii succesive sunt doar paşi distincţi într-o strategie mai largă a aceloraşi părţi la concentrarea economică.Luarea în considerare a fiecărei tranzacţii în parte, chiar numai pentru determinarea atingerii pragurilor valorice, ar însemna ignorarea realităţilor economice. Cu toate că unele dintre aceste operaţiuni eşalonate pot fi înfăptuite pentru a îndeplini mai bine necesităţile părţilor implicate, nu este exclus ca alte asemenea operaţiuni să fie eşalonate în vederea sustragerii de la controlul concentrării economice realizate.Aceste situaţii sunt reglementate la art. 67 alin. (3) din lege, care prevede că, dacă în cursul unei perioade de 2 ani, două sau mai multe tranzacţii, în înţelesul art. 11 alin. (2) şi al art. 67 alin. (2) din lege, au loc între aceleaşi persoane fizice şi/sau juridice, ele sunt considerate ca o singură operaţiune de concentrare economică, realizată la data ultimei tranzacţii.Practic, prevederile acestui text se aplică astfel:Dacă agentul economic A realizează o primă operaţiune de concentrare economică conform art. 11 alin.(2) lit.b) din lege prin cumpărare de elemente de activ de la agentul economic B, dar nu sunt depăşite pragurile prevăzute la art. 15 din lege pentru ca aceasta să fie supusă controlului Consiliului Concurenţei, iar în decurs de doi ani de la prima operaţiune, între aceleaşi părţi sunt realizate tranzacţii asemănătoare, prin care B achiziţionează elemente de activ de la A, data realizării operaţiunii de concentrare economică care intră sub controlul Consiliului Concurenţei va fi cea la care se îndeplineşte condiţia de prag prevăzută la art 16 din lege. La calculul cifrei de afaceri pentru îndeplinirea pragului se va avea în vedere, configuraţia părţii cumpărate la data primei achiziţii.3.4. Cifra de afaceri a grupuluiÎn cazul în care un agent economic care este implicat, în baza art. 5 alin. (1) din lege, în recurgerea la comportamentele susceptibile a fi calificate drept practici anticoncurenţiale, sau care, în baza art. 16 din lege, este implicat într-o concentrare economică, face parte dintr-un grup de agenţi economici, în conformitate cu art. 69 din lege, pentru cifra sa de afaceri se va lua în considerare cifra de afaceri cumulată a agenţilor economici participanţi la acel grup, deci a întregului grup, în vederea stabilirii dacă pragurile valorice prevăzute de lege sunt sau nu atinse.Pentru definirea grupului, se va stabili dacă agentul economic, ca parte a grupului, are dreptul să conducă afacerile agenţilor economici din cadrul grupului şi care dintre agenţii economici care au anumite legături directe sau indirecte cu agentul economic implicat au dreptul sau pot să conducă afacerile agentului economic direct implicat, deci care pot fi consideraţi ca parte a grupului din care face parte agentul economic direct implicat.Fără a aduce atingere prevederilor art. 67 alin. (2) din lege, care se referă la achiziţionarea de elemente de activ dintr-un agent economic, pentru a constata dacă pragurile valorice prevăzute de lege sunt sau nu sunt atinse, cifra de afaceri totală va fi calculată prin adăugarea cifrelor de afaceri ale componenţilor grupului, după cum urmează:a) agentul economic direct implicat; … b) agenţii economici la care agentul economic implicat, în mod direct sau indirect, îndeplineşte una dintre următoarele condiţii: … – deţine mai mult de jumătate din capitalul social sau din active;– are puterea de a exercita mai mult de jumătate din drepturile de vot;– are puterea de a desemna mai mult de jumătate din numărul membrilor consiliului de administraţie sau ai organismelor care îi reprezintă legal pe agenţii economici;– are dreptul să conducă afacerile agenţilor economici respectivi;c) agenţii economici care deţin la agentul economic implicat drepturile sau puterile prevăzute la lit. b); … d) agenţii economici la care un agent economic dintre cei prevăzuţi la lit. c) deţine drepturile sau puterile prevăzute la lit. b); … e) agenţii economici (societăţile în comun) la care doi sau mai mulţi agenţi economici dintre cei prevăzuţi la lit. a), b) şi c) deţin în comun drepturile sau puterile prevăzute la lit. b). … În cazul apartenenţei la un grup, la cifra de afaceri a agentului economic direct implicat în operaţiuni [lit. a)] va trebui să se adauge, după caz:– cifra de afaceri a filialei sale [lit. b)];– cifra de afaceri a companiilor-mamă (de origine) [lit. c)];– cifra de afaceri a altor filiale ale companiilor-mamă [lit. d)],şi– cifra de afaceri a altor agenţi economici (societăţi în comun), controlaţi de doi sau mai mulţi agenţi economici aparţinând grupului [lit. e)].Un exemplu grafic pentru un agent economic implicat şi pentru grupul acestuia se prezintă astfel:a = agentul economic implicat;b – filialele agentului economic implicat;b1, b2 = filialele aparţinând unei filiale a agentului economic implicat;c = companiile-mamă ale agentului economic implicat;c1 = companiile-mamă care deţin una dintre companiile-mamă ale agentului economic implicat;d = altă filială a uneia dintre companiile-mamă ale agentului economic implicat;e = agenţi economici (societăţi în comun), controlaţi de doi sau mai mulţi agenţi economici aparţinând grupului.NOTĂ:Literele folosite în exemplul grafic corespund literelor folosite la numerotarea paragrafelor care enumera componenţii grupului luaţi în considerare la calculul cifrei de afaceri. ┌────┐ ┌────┐ │ c1 │ │ c1 │ └─┬──┘ └─┬──┘ 50% │ │50% └─────┐┌────┘ ┌─┴┴─┐ ┌────┐ │ c │ │ c ├──────────────────┐ └─┬──┘ └─┬──┘ │100% 50% │ │50% ┌─┴──┐ │ │ │ d │ └───────┐┌───────────┘ └────┘ ┌─┴┴─┐ │ a │ └─┬──┘ ┌───────┴─────┬─────────────┐ 51% │ │51% │100% ┌─┴──┐ ┌─┴──┐ ┌──┴─┐ │ b │ │ b │ │ b │ └─┬──┘ └─┬──┘ └─┬──┘ │ 50% │ │50% 100% ┌──────┴───┐100% └─────┐┌─────┘ ┌─┴──┐ ┌──┴─┐ ┌──┴┴─┐ │ b1 │ │ b2 │ │ e │ └────┘ └────┘ └─────┘În legătură cu exemplul grafic de mai sus, se fac următoarele precizări:3.4.1. Când condiţiile pentru lit.b), privind controlul de către agentul economic implicat, sunt îndeplinite, va fi luată în considerare întreaga cifră de afaceri a filialei sau a filialelor în cauză, indiferent de ponderea acţiunilor deţinute de agentul economic care exercită controlul 50%, 51% sau 100%. în exemplul dat va fi inclusă întreaga cifră de afaceri a celor trei filiale b ale agentului economic implicat.3.4.2. În cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici controlează în comun agentul economic implicat, cifra de afaceri a acestora va trebui inclusă, în exemplul dat, cele doua companii-mamă c ale agentului economic implicat a vor trebui luate în considerare la calcularea cifrei de afaceri împreună cu companiile-mamă ale acestora c1.3.4.3. În cazul în care oricare dintre agenţii economici identificaţi ca aparţinând grupului controlează la rândul lor alţi agenţi economici, aceştia din urmă vor trebui, de asemenea, incluşi în calcul, în exemplul dat, una dintre filialele b ale agentului economic implicat a are, la rândul ei, propriile filiale b1 şi b2, iar una dintre companiile-mamă c are o filială d.3.4.4. Cifra de afaceri internă din cadrul grupului, respectiv vânzările între agenţii economici din cadrul grupului, nu se ia în calculul cifrei de afaceri a agentului economic implicat care face parte din grupul respectiv.3.5. Calculul cifrei de afaceri atunci când doi sau mai mulţi agenţi economici implicaţi exercită controlul în comun asupra unui alt agent economic (societate în comun)În cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici implicaţi într-o concentrare economică exercită controlul în comun asupra unui alt agent economic, la calculul cifrei de afaceri a agenţilor economici implicaţi nu se va lua în considerare nici cifra de afaceri aferentă vânzărilor de produse şi/sau prestărilor de servicii efectuate între societatea în comun şi fiecare dintre agenţii economici implicaţi şi nici cifra de afaceri aferentă vânzărilor de produse şi/sau prestărilor de servicii efectuate între societatea în comun şi oricare alt agent economic legat cu oricare dintre societăţile-mamă, prin control.Scopul acestei reguli este de a evita înregistrarea dublă a cifrei de afaceri a agenţilor economici implicaţi.În ceea ce priveşte cifra de afaceri rezultată din vânzările de produse şi prestările de servicii efectuate între societatea în comun şi oricare agent economic terţ, aceasta va fi repartizată în mod egal între agenţii economici implicaţi care controlează societatea în comun.În cazul în care doi sau mai mulţi agenţi economici creează o societate în comun care constituie o concentrare economică, cifra de afaceri cumulată se calculează pentru agenţii economici implicaţi, respectiv se însumează cifrele de afaceri ale companiilor fondatoare care înfiinţează societatea în comun, fiind depăşit astfel pragul reprezentând echivalentul în lei a 10.000.000 euro, iar cel puţin două dintre societăţile fondatoare trebuie să realizeze pe teritoriul României, fiecare în parte o cifră de afaceri mai mare decât echivalentul în lei a 4.000.000 euro.3.6. Grupuri existente în momentul tranzacţieiArt. 69 din lege şi pct. 3.4. din prezentele Instrucţiuni se referă doar la grupul existent, din care face parte deja fiecare agent economic implicat în operaţiune, şi nu la noua structură creată ca rezultat al concentrării economice.De exemplu: dacă agenţii economici A şi B, împreună cu filialele lor care formează grupul A, respectiv grupul B hotărăsc să fuzioneze, sunt consideraţi agenţi economici implicaţi, A şi B, şi nu noua entitate rezultată din fuzionare, cifra de afaceri a fiecăruia dintre cele doua grupuri urmând să fie calculată independent şi apoi însumată.4. Alocarea geografică a cifrei de afaceri4.1. Concentrările economice care depăşesc pragurile prevăzute la art.15 din lege, respectiv:a) echivalentul în lei a 10.000.000 euro, reprezentând cifra de afaceri cumulată a agenţilor economici implicaţi, şi … b) echivalentul în lei a 4.000.000 euro, reprezentând cifra de afaceri realizată pe teritoriul României de către cel puţin doi dintre agenţii economici implicaţi în operaţiune, fiecare în parte, sunt supuse controlului şi trebuie notificate Consiliului Concurenţei. … Prin urmare, concentrările economice vor intra sub jurisdicţia Consiliului Concurenţei chiar şi în cazul unei operaţiuni internaţionale de concentrare economică, dacă aceasta realizează o cifră de afaceri mondială care depăşeşte pragul de 10.000.000 de euro stabilit la art. 15 din lege şi pe teritoriul României există cel puţin doi agenţi economici implicaţi, achizitor (inclusiv grupul, după caz), respectiv achiziţionat (inclusiv grupul, după caz) care, fiecare în parte, realizează o cifră de afaceri mai mare de 4.000.000 de euro. Echivalentul în lei se calculează la cursul de schimb comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru ultima zi a exerciţiului financiar din anul anterior operaţiunii.Cifra de afaceri pe piaţa românească va include produsele vândute şi serviciile prestate agenţilor economici şi consumatorilor de pe piaţa României.4.2. Referirea la produse vândute şi servicii prestate nu este făcută cu intenţia marcării unei diferenţieri între produse şi servicii, prin atenţionarea că vânzarea, în cazul produselor, poate fi localizată, iar pentru servicii locul în care sunt prestate, poate fi diferit de locul în care au fost vândute.În ambele cazuri, atât pentru produse, cât şi pentru servicii, cifra de afaceri va fi atribuită ariei geografice în care îşi au reşedinţa clienţii, deoarece aceasta este locul în care, în majoritatea cazurilor, se încheie afacerile şi, respectiv, se manifestă concurenţa dintre furnizori.5. Calculul cifrei de afaceri pentru societăţile bancare, instituţiile de credit, alte instituţii şi societăţi financiare, precum şi pentru societăţile de asigurare5.1. DefiniţiiDată fiind natura specifică activităţii societăţilor bancare, instituţiilor de credit, instituţiilor şi societăţilor financiare precum şi cea a societăţilor de asigurare, art. 68 din lege cuprinde prevederi distincte pentru calcularea cifrei de afaceri în aceste sectoare.În sensul prezentelor instrucţiuni, termenii de mai jos semnifică după cum urmează:a) societăţi bancare şi instituţii de credit sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de fonduri de la persoane juridice şi fizice, sub formă de depozite şi acordarea de credite; … b) instituţii şi societăţi financiare sunt persoane juridice, altele decât instituţiile de credit, a căror activitate principală este de a dobândi acţiuni sau de a desfăşura una sau mai multe din următoarele activităţi: … -acordarea de credite (credite de consum, credite ipotecare, factoring)-leasing financiar-servicii de transmitere a banilor-emiterea şi managementul instrumentelor de plată (cărţi de credit, cecuri de călătorie şi poliţe bancare)-emiterea de garanţii şi asumarea de angajamente (obligaţii de plată)-tranzacţii în nume propriu sau în numele clienţilor cu instrumente monetare negociabile, cu valută, instrumente şi opţiuni financiare la termen, contracte privind ratele de schimb şi ratele dobânzilor-participarea la emiterea de acţiuni şi furnizarea de servicii privind astfel de acţiuni-consultanţă de afaceri privind structura capitalului, strategii industriale, servicii de consultanţă în domeniul fuziunilor şi achiziţiilor-servicii de brokeraj financiar, cum ar fi cele de tip "money broking"-consultanţă în administrarea portofoliului-depozitarea în siguranţă şi managementul valorilor mobiliare.Conform definiţiei "instituţiilor financiare" este evident că atât companiile de tip holding cât şi persoanele juridice care au ca activitate principală una sau mai multe din activităţile enumerate mai sus, trebuie privite ca instituţii financiare.5.2. Calculul cifrei de afaceriPentru societăţile bancare şi instituţiile de credit, celelalte instituţii şi societăţi financiare şi pentru societăţile de asigurări, cifra de afaceri este înlocuită conform prevederilor art. 68 lit. a) şi b) din lege.5.2.1. Societăţile bancare şi instituţiile de credit, celelalte instituţii şi societăţi financiare, altele decât companiile de tip holding financiarPentru societăţile bancare şi instituţiile de credit, celelalte instituţii şi societăţi financiare (altele decât companiile de tip holding financiar) cifra de afaceri este înlocuită prin a zecea parte din valoarea bilanţului.În mod normal nu există dificultăţi particulare în aplicarea criteriilor pentru definirea cifrei de afaceri a societăţilor bancare şi instituţiilor de credit, a altor instituţii şi societăţi financiare.Aceste dificultăţi pot să apară în alocarea geografică a cifrei de afaceri. Din acest motiv, criteriul cel mai potrivit este acela al reşedinţei sucursalei sau filialei căreia îi este acordat împrumutul, şi nu locului în care îşi are sediul societatea bancară de care aparţine sucursala sau filiala împrumutată.5.2.1.1. Cifra de afaceri pentru societăţile de leasingTrebuie făcută distincţia fundamentală dintre leasingul financiar şi cel operaţional. Leasingul financiar se referă la perioade mai lungi decât cel operaţional şi proprietatea este în general transferată beneficiarului la sfârşitul perioadei, în termenii opţiunii inclusă în contractul de leasing, în cazul leasingului operaţional, dimpotrivă, proprietatea nu este transferată proprietarului la sfârşitul perioadei şi costul întreţinerii, reparării şi asigurării echipamentului este inclus în chirie. Un leasing financiar funcţionează ca un împrumut de la cel care închiriază, dând posibilitatea chiriaşului să cumpere bunul respectiv. O companie de leasing financiar este deci o instituţie financiară a cărei cifră de afaceri trebuie calculată prin aplicarea regulilor specifice calculului cifrei de afaceri la instituţiile de credit şi alte instituţii financiare.Întrucât activitatea de leasing operaţional nu are funcţia de creditare, aceasta nu este considerată ca aparţinând instituţiilor financiare şi, prin urmare, i se aplică regulile generale pentru calcularea cifrei de afaceri, respectiv vânzarea produselor şi/sau serviciilor.5.2.2. Societăţi de asigurare5.2.2.1. Primele brute emiseConceptul de prime brute emise, destinat comensurării cifrei de afaceri a societăţilor de asigurare reprezintă sumele primite sau de primit (care includ şi sumele primite sau de primit din reasigurare, dacă societatea desfăşoară şi activitate de reasigurare). Primele cedate sau de cedat în reasigurare, adică totalitatea primelor plătite sau de plătit de către societatea de asigurare către reasiguratori, sunt incluse deja în primele de asigurare emise (încasate sau de încasat de la asiguraţi).Oriunde este utilizat cuvântul "prime" (prime brute, prime nete, prime de reasigurare), acestea se referă nu numai la noile contracte de asigurare încheiate pe parcursul anului financiar luat în considerare, ci şi la primele aferente contractelor încheiate în anii anteriori, care rămân valabile pe parcursul perioadei luate în considerare, după deducerea obligaţiilor stabilite prin prezentele instrucţiuni.Conform prevederilor art. 68 lit. b) din lege, cifra de afaceri (QA) pentru societăţile de asigurare se determină după următoarea formulă:QA = Q-T,în care:Q = valoarea primelor brute emiseT = obligaţiile ce decurg din prevederile art. 45 alin. (4) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare (fondul de protejare a asiguraţilor).5.2.2.2. Investiţiile societăţilor de asigurareÎn vederea constituirii rezervelor necesare care să permită rambursarea drepturilor pretinse de asiguraţi, societăţile de asigurare, în calitate de investitori instituţionali, deţin în mod normal un portofoliu imens pentru investiţii în acţiuni, titluri de valoare, terenuri şi imobile, precum şi în alte bunuri care furnizează un venit anual ce nu este considerat ca cifră de afaceri pentru societatea de asigurare.Din punct de vedere al reglementării concentrărilor economice, trebuie făcută distincţie între investiţiile pur financiare, în care societăţile de asigurare nu sunt implicate în conducerea agenţilor economici la care au fost făcute investiţiile, şi investiţiile care au condus la achiziţionarea pachetului de control la un anumit agent economic – acestea permiţând societăţii de asigurare să exercite o influenţă decisivă în conducerea activităţii agentului economic respectiv, în aceste cazuri, pentru a aprecia dacă prin respectiva operaţiune se ating pragurile valorice prevăzute de lege, la cifra de afaceri a societăţii de asigurare în cauză se adaugă şi cifra de afaceri a agentului economic achiziţionat, conform pct. 3.4.5.2.3. Cifra de afaceri pentru companiile de tip holding financiarUn holding financiar este considerat ca o instituţie financiară şi deci calculul cifrei de afaceri urmează criteriul stabilit pentru calculul cifrei de afaceri a instituţiilor de credit şi altor instituţii financiare. Totuşi, atunci când scopul principal al holdingului financiar este achiziţionarea şimanagementul participaţiilorîn alte societăţi, se aplică de asemenea şi pct. 3.4. referitor la aceste participări care permit holdingului financiar să exercite o influenţă decisivă în conducerea activităţii societăţilor în cauză.Astfel, cifra de afaceri a holdingului financiar este calculată conform criteriilor stabilite pentru instituţiile de credit şi financiare, dar este necesar să se adauge şi cifrele de afaceri ale societăţilor la care holdingul exercită o influenţă decisivă în conducerea activităţii.În practică, se ia în calcul în primul rând cifra de afaceri a holdingului financiar (neconsolidată) la care se adaugă cifrele de afaceri ale societăţilor la care holdingul exercită o influenţă decisivă în conducerea activităţii, având totuşi grijă să fie deduse dividendele şi alte venituri distribuite de către aceste societăţi holdingului financiar.De exemplu: – mil EUR1.Cifra de afaceri aferentă activităţii financiare(neconsolidată calculată conform pct. 5.2.1) 3.0002.Cifra de afaceri aferentă activităţii de asigurare(calculată conform pct.5.2.3 ) 3003.Cifra de afaceri aferentă activităţii industriale(calculată conform pct.2.2) 2.0004.Deducerea dividendelor şi a celorlalte veniturirepartizate de către societăţile 2 şi 3 (200)5.Cifra de afaceri totală a holdingului financiar 5.100La efectuarea acestor calcule este important ca în cazul companiilor de tip holding caracterizate prin numărul mare, diversitatea societăţilor controlate şi procentul de control asupra filialelor, companiilor afiliate şi altor companii asupra cărora se deţine controlul, să se procedeze la o examinare mai atentă a datelor.În practică, calcularea cifrei de afaceri a companiilor descrise mai sus se dovedeşte a fi dificil de realizat. De aceea aplicarea strictă şi detaliată a acestei metode va fi necesară numai în cazurile în care cifra de afaceri a unei companii de tip holding pare a fi apropiată pragurilor de minimis prevăzute prin lege; în cazurile în care este evident că cifra de afaceri depăşeşte pragul de minimis, rapoartele publicate sunt suficiente.6. Dispoziţii finalePe data intrării în vigoare a prezentelor Instrucţiuni, se abrogă Instrucţiunile cu privire la calculul cifrei de afaceri în cazurile de comportament anticoncurenţial prevăzute la art. 5 şi 6 din Legea concurenţei nr. 21/1996 şi în cazurile de concentrare economică, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr.57 bis din 4 aprilie 1997.––
