ORDIN nr. 101/702/69/2024
|
Redacția Lex24 |
| Publicat in Repertoriu legislativ, 28/12/2024 |
| |
Informatii Document
Emitent: MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE Nr. 101 din 15 martie 2024 MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI PADURILOR Nr. 702 din 27 martie 2024 AUTORITATEA NATIONALA SANITARA VETERINARA SI PENTRU SIGURANTA ALIMENTELOR Nr. 69 din 1 aprilie 2024Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 290 din 3 aprilie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
| Nu exista actiuni suferite de acest act |
| Actiuni induse de acest act: |
| SECTIUNE ACT | TIP OPERATIUNE | ACT NORMATIV |
| ART. 1 | COMPLETEAZA PE | ORDIN 54 09/02/2023 ART. 3 |
| ART. 1 | MODIFICA PE | ORDIN 54 09/02/2023 ART. 3 |
| ART. 1 | MODIFICA PE | ORDIN 54 09/02/2023 ART. 4 |
| ART. 1 | MODIFICA PE | ORDIN 54 09/02/2023 ART. 5 |
| ART. 1 | MODIFICA PE | ORDIN 54 09/02/2023 ANEXA 1 |
| Acte referite de acest act: |
Alegeti sectiunea:
| Nu exista acte care fac referire la acest act |
Luând în considerare Referatul de aprobare nr. 141.161 din 12 martie 2024 al Direcției generale dezvoltare rurală – Autoritate de management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală, în calitate de Autoritate de management pentru Planul strategic PAC 2023-2027 din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ținând seama de prevederile Planului strategic PAC 2023-2027 al României, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei Europene nr. C (2022) 8.783 din 7 decembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare,în conformitate cu prevederile art. 1 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587 al Comisiei din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aplicarea standardului privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (standardul GAEC) 8, datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuția din FEGA și normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor eco-scheme pentru anul de cerere 2024,având în vedere dispozițiile Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu modificările și completările ulterioare,în temeiul prevederilor:– art. 57 alin. (1), (4) și (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare;– art. 9 alin. (5) și (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și completările ulterioare, al art. 13 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare, al art. 6^6 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.415/2009 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și a unităților din subordinea acesteia, cu modificările și completările ulterioare,ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, ministrul mediului, apelor și pădurilor și președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor emit următorul ordin: +
Articolul IOrdinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, al ministrului mediului, apelor și pădurilor și al președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 54/570/32/2023 pentru punerea în aplicare a normelor privind condiționalitatea în cadrul intervențiilor sub formă de plăți directe și al unor intervenții și măsuri pentru dezvoltare rurală, începând cu anul de cerere 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 28 februarie 2023, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 3, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: +
Articolul 3(1)Normele privind condiționalitatea cuprind:a)cerințele legale în materie de gestionare prevăzute în dreptul Uniunii Europene, denumite în continuare SMR, enumerate în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2.115 și stabilite în legislația națională; șib)standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor, denumite în continuare GAEC, enumerate în anexa III la Regulamentul (UE) 2021/2.115 și/sau stabilite în Planul strategic PAC 2023-2027.2.La articolul 3, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)Domeniile specifice cărora li se aplică normele privind condiționalitatea sunt:a)clima și mediul, inclusiv apa, solul și biodiversitatea ecosistemelor;b)sănătatea publică și sănătatea plantelor;c)bunăstarea animalelor.3.La articolul 4, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2)Pentru schimbul de informații în vederea aplicării normelor privind condiționalitatea în materie de schimbări climatice, apă, biodiversitate și peisaj (SMR 1-4 și GAEC 2-4, 8-10), Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) poate încheia protocoale de colaborare cu alte autorități și instituții publice cu atribuții și competențe în domeniile menționate, cu avizul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.4.La articolul 5 alineatul (2), partea introductivă și litera a) se modifică după cum urmează:(2)Organismele de control competente, responsabile cu verificarea respectării de către fermieri a normelor privind condiționalitatea, în raport cu domeniul de competență, sunt:a)APIA, care efectuează controlul și supracontrolul cerințelor legale în materie de gestionare privind schimbările climatice, apa, biodiversitatea și peisajul (SMR 1-4) și bunele condiții agricole și de mediu privind schimbările climatice, apa, solul, biodiversitatea și peisajul (GAEC 1-10) din anexă;5.În anexă, la „Domeniul: Clima și mediul“, în cadrul secțiunii „Schimbări climatice (atenuare și adaptare)“, GAEC 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
| GAEC 1 – Menținerea pajiștilor permanente pe baza unui raport proporțional între pajiștile permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018Reducerea maximă este de 5% în comparație cu anul de referință.Obiectiv principal: Clauză generală de salvgardare împotriva conversiei către alte utilizări agricole, pentru menținerea stocurilor de carbon | 1. Clauză generală: Se menține suprafața pajiștilor permanente pe baza raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă eligibilă după controalele administrative și la fața locului, la nivel național, în comparație cu anul de referință 2018. Reducerea maximă este de 5% în comparație cu anul de referință.2. Obligații la nivel de exploatație agricolă:a) interdicția scoaterii din circuitul agricol și schimbării categoriei de folosință a pajiștilor permanente, autorizarea schimbării destinației sau a folosinței pajiștilor permanente, precum și recuperarea suprafețelor de pajiști permanente convertite în alte utilizări prin înființarea de noi suprafețe de pajiști din terenuri degradate/neproductive, în condițiile prevăzute de legislația națională (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014, cu modificările și completările ulterioare);b) reconvertirea unor terenuri în pajiști permanente sau crearea unor suprafețe cu pajiști permanente pentru fermierii care au la dispoziție terenuri ce au fost transformate din pajiști permanente în terenuri pentru alte utilizări, în cazul în care se constată reducerea raportului proporțional cu peste 5% în comparație cu anul de referință și autoritatea competentă impune astfel de măsuri în temeiul GAEC 1.NOTE:Îndeplinirea obligației privind menținerea pajiștilor permanente pe baza raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018 se realizează conform prevederilor art. 48 din Regulamentul delegat (UE) 2022/126, precum și normelor privind raportul pentru standardul GAEC 1.Raportul proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă declarate de fermieri, la nivel național, calculat de APIA în anul 2018 este: 24,25%.Anual, APIA calculează raportul proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă declarate de fermieri (la nivel național), odată cu depunerea cererii de plată, face comparația cu anul de referință 2018, constată menținerea/ creșterea/reducerea raportului proporțional și informează Comisia, potrivit obligațiilor de raportare privind standardele GAEC.În cazul în care se constată reducerea cu peste 5% a raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă la nivel național în comparație cu anul de referință 2018, se impun obligații la nivel de exploatație pentru a reconverti terenuri în pajiști permanente sau pentru a crea o suprafață cu pajiști permanente pentru fermierii care au la dispoziție terenuri ce au fost transformate din pajiști permanente în terenuri pentru alte utilizări.APIA asigură informarea fermierilor în privința obligațiilor referitoare la menținerea/reconvertirea/crearea unor suprafețe de pajiști permanente, monitorizarea raportului proporțional dintre suprafața pajiștilor permanente și suprafața agricolă declarate de fermieri la nivel național în comparație cu anul de referință 2018, propune (după caz) instituirea unor măsuri în scopul îndeplinirii obligației privind menținerea pajiștilor permanente și verifică respectarea obligațiilor impuse în temeiul GAEC 1 la nivelul exploatației agricole prin acțiuni de control.Respectarea cerințelor GAEC 1 se verifică astfel: cerința 1 se verifică la nivel de exploatație agricolă; cerințele 2.a) și 2.b) se verifică la nivel de parcelă agricolă. |
6.În anexă, la „Domeniul: Clima și mediul“, în cadrul secțiunii „Schimbările climatice (atenuare și adaptare)“, după GAEC 3 se introduce GAEC 10 – Interdicția de a incendia vegetația pajiștilor permanente, cu următorul cuprins:
| GAEC 10 – Interdicția de a incendia vegetația pajiștilor permanenteObiectiv principal: menținerea nivelului de materie organică din sol(GAEC suplimentar) | Este interzisă arderea vegetației pajiștilor permanente (pășuni și fânețe).NOTE:Se aplică pe toate pajiștile permanente de pe teritoriul național. Vegetația pajiștilor permanente include, după caz: vegetația uscată existentă pe pășuni și fânețe, miriștea și resturile vegetale rămase în urma pășunatului sau după recoltarea fânului, precum și vegetația invazivă sau vegetația dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente.Interdicția se adresează fermierilor care dețin sau administrează suprafețe de pajiști permanente și are ca scop menținerea nivelului de materie organică din sol și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) provenite din agricultură.Respectarea cerințelor GAEC 10 se verifică la nivel de parcelă agricolă. |
7.În anexă, la „Domeniul: Clima și mediul“, în cadrul secțiunii „Apa“, SMR 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
| SMR 2 – Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1): art. 4 și 5 Planul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000, cu modificările și completările ulterioare: art. 5 și 6 și anexele nr. 3 și 4 Programul de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, prevăzut în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului mediului, apelor și pădurilor și al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 333/165/2021 (Programul de acțiune): art. 3-17, 19, 21 și anexele nr. 1-3, astfel cum a fost rectificat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 780 din 12 august 2021 | 1. Pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, conform Programului de acțiune, fermierii care dețin sau administrează exploatații agricole au următoarele obligații:a) să respecte normele privind depozitarea gunoiului de grajd, prevăzute la art. 4 și 5 din Programul de acțiune, în ceea ce privește construcția, amplasarea și dimensionarea capacităților de stocare (calculul capacității de depozitare necesare), sistemul de depozitare (individual, comunal sau, prin excepție, în câmp deschis pe terenul agricol doar pentru fermierii cu până la 8 UVM), groapa pentru urină sau fracția lichidă din platforma de gunoi, depozitarea dejecțiilor animaliere în cazul bovinelor crescute în sistem permanent la pășune, interdicția privind depozitarea gunoiului de grajd direct pe sol, distanțele de protecție sanitară, precum și zonele de protecție sanitară și hidrogeologică; să respecte normele privind gestionarea efluenților de siloz, a efluenților de siloz balotat și a apelor uzate din exploatațiile agricole, prevăzute la art. 6, 7 și 8 din Programul de acțiune;b) să respecte perioadele de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor organice și chimice pe terenul agricol, în funcție de zona în care se încadrează unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia este situat terenul agricol, conform prevederilor art. 3, respectiv ale anexei nr. 3 la Programul de acțiune, astfel: | |||
| Zona | Începutul perioadei de interdicție (ziua/luna) | Sfârșitul perioadei de interdicție (ziua/luna) | Lungimea perioadei de interdicție (nr. de zile) | |
| 1 | 15.XI | 10.III | 115 | |
| 2 | 10.XI | 20.III | 130 | |
| 3 | 5.XI | 25.III | 140 | |
| Pe terenurile arabile având culturi de toamnă sau pe care se înființează culturi extratimpurii pentru care data semănatului este în perioada de interdicție se pot aplica îngrășăminte chimice și în perioada de interdicție în limita a maximum 50 kg N substanță activă/ha, în funcție de dezvoltarea fiziologică a plantelor, cu respectarea condițiilor de aplicare. Pentru culturile din sere și solare nu se aplică perioadele de interdicție în condițiile în care în interiorul acestora temperatura este mai mare de 5°C;c) să respecte normele privind aplicarea îngrășămintelor pe terenul agricol, prevăzute la art. 9 din Programul de acțiune, în ceea ce privește cantitatea maximă de azot (substanță activă) provenită din îngrășămintele organice și chimice aplicate pe terenul agricol în decursul unui an, planul de fertilizare și presiunea nutrienților la nivelul exploatației agricole, astfel:– cantitatea maximă de azot provenită din îngrășăminte organice nu poate depăși 170 kg N/ha/an;– cantitatea maximă de azot provenită din îngrășăminte chimice, în cazul în care nu se execută studii agrochimice, nu poate depăși:(i) în cazul terenurilor arabile: | ||||
| Panta terenului (panta medie a blocului fizic) | Porumb și sfeclă de zahăr | Grâu și rapiță | Alte culturi | |
| Kg N substanță activă/ha/an | ||||
| Până la 12% | 150 | 120 | 100 | |
| Mai mare de 12% | 120 | 90 | 80 | |
| (ii) 100 kg N substanță activă/ha/an pentru vii, livezi și alte culturi permanente; (iii) 80 kg N substanță activă/ha/an pentru pajiști permanente. Fermierii care optează pentru această soluție trebuie să întocmească un plan de fertilizare simplificat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Programul de acțiune.În cazul în care planul de fertilizare se bazează pe studii agrochimice, se aplică cantitatea de azot rezultată prin calcul în funcție de producția planificată și gradul de aprovizionare a solului cu azot, cu condiția ca îngrășămintele organice (dacă sunt utilizate) să nu depășească 170 kg N/ha/an.Presiunea nutrienților la nivelul exploatației agricole se calculează pe baza datelor privind cantitatea de azot (kg N/cap animal/an) din gunoiul de grajd produs în fermă (după scăderea emisiilor gazoase de azot din grajd și depozitelor de stocare), prevăzute în tabelul 4 din Programul de acțiune, adunată cu cea corespunzătoare unor intrări de îngrășăminte organice din alte ferme, raportat la suprafața de teren pe care se aplică îngrășămintele organice. Valoarea rezultată trebuie să fie mai mică decât limita maximă de aplicare a îngrășămintelor organice pe terenul agricol (170 kg N/ha/an);d) pentru exploatațiile care practică agricultura în sistem irigat și pentru cele care utilizează o cantitate mai mare de azot din îngrășăminte chimice decât cea prevăzută la lit. c) pct. (i)-(iii) este obligatorie întocmirea planului de fertilizare pe baza studiilor agrochimice pentru terenurile în cauză;e) să respecte cerințele generale pentru aplicarea fertilizanților, precum și obligațiile privind tehnicile de aplicare a îngrășămintelor organice și a îngrășămintelor chimice, prevăzute la art. 10, 11 și 12 din Programul de acțiune;f) să respecte obligațiile privind aplicarea îngrășămintelor pe terenurile în pantă abruptă (mai mare de 12%) în ceea ce privește încorporarea îngrășămintelor în sol (nu mai târziu de 24 de ore de la momentul aplicării), interzicerea aplicării de îngrășăminte organice sau chimice dacă sunt prognozate precipitații intense, aplicarea îngrășămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă, precum și aplicarea îngrășămintelor chimice și organice cu azot pe pajiști permanente (pășuni și fânețe), prevăzute la art. 13, 15 și 16 din Programul de acțiune;g) să respecte obligațiile privind aplicarea îngrășămintelor pe terenurile adiacente cursurilor de apă și în vecinătatea captărilor de apă potabilă, prevăzute la art. 14 din Programul de acțiune, în ceea ce privește interdicția aplicării fertilizanților de orice fel pe benzile-tampon (fâșii de protecție) adiacente zonelor de protecție stabilite prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție variază în funcție de panta terenului astfel:– 3 m pentru terenurile cu panta până la 12%;– 5 m pentru terenurile cu panta peste 12%.Lățimea benzilor-tampon (fâșiilor de protecție) se consideră de la limita blocului fizic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.Este interzisă utilizarea îngrășămintelor de orice fel în zonele de protecție instituite în jurul lucrărilor de captare, al construcțiilor și instalațiilor destinate alimentării cu apă potabilă, al surselor de apă potabilă destinate îmbutelierii, al surselor de ape minerale utilizate pentru cura internă sau pentru îmbuteliere, precum și al lacurilor și nămolurilor terapeutice, conform legislației în vigoare;h) să întocmească la zi, să păstreze o perioadă de 3 ani și să prezinte pentru control documentele de evidență ale exploatației agricole cu privire la suprafața fermei, planul simplificat de fertilizare (care cuprinde pentru fiecare parcelă agricolă tipul și cantitatea oricărui îngrășământ chimic și organic aplicat pe teren, cantitatea de azot conținută și data aplicării, tipul oricărei culturi agricole și data însămânțării/recoltării), șeptelul fermei pe specii și categorii de animale, registrele de evidență a efectivelor de animale și perioada de stabulație, presiunea azotului din îngrășămintele organice de origine animală calculată conform coeficienților de excreție prevăzuți în tabelul 4 din Programul de acțiune, cantitatea și tipul îngrășămintelor de origine animală aplicate/livrate/achiziționate și sistemul de colectare și depozitare a dejecțiilor animale corelat cu cerințele minime privind perioadele de interdicție în aplicarea îngrășămintelor, prevăzute la art. 17 din Programul de acțiune.2. Fermierii care, potrivit legislației în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor, au obligația obținerii și actualizării actelor de reglementare pentru activitățile pe care le desfășoară trebuie să dețină astfel de documente și să respecte condițiile stabilite de acestea cu privire la protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole.NOTE:Fără a aduce atingere legislației privind reglementarea activităților din punctul de vedere al protecției mediului și gospodăririi apelor (avize, acorduri, autorizații), dispozițiile art. 4 alin. (5) din Programul de acțiune – versiunea în vigoare – se aplică astfel:(i) pentru fermele care nu necesită autorizația de mediu, depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se pot face în sistem individual, comunal sau o combinație a celor două sisteme;(ii) pentru fermele care, potrivit legislației în domeniul protecției mediului, au obligația obținerii și actualizării autorizației de mediu, depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se fac în conformitate cu cerințele stabilite de aceasta.Cerințele minime privind soluția constructivă pentru fermele de 40 UVM și mai mari, respectiv de a dispune de o platformă betonată pentru depozitarea și compostarea gunoiului de grajd, cu bazin de retenție pentru fracția lichidă, lagună betonată sau membrană impermeabilă, față de cerințele anterioare referitoare la orice formă de impermeabilizare, beneficiază de o perioadă tranzitorie de 3 ani de la punerea în aplicare a Programului de acțiune.Referințe: https://www.madr.ro/docs/agricultura/imbunatatiri-funciare/2021/prog-actiune-protectie-nitrati.pdfRespectarea cerințelor SMR 2 se verifică astfel: cerințele 1.a), 1.h) și cerința 2 se verifică la nivel de exploatație agricolă; cerințele 1.b), 1.c), 1.d), 1.e), 1.f) și 1.g) se verifică la nivel de parcelă agricolă. În cazul cerințelor 1.c) și 1.d) verificarea se limitează la cantitatea de azot din îngrășămintele planificate (calculul presiunii nutrienților) și aplicate pe terenul agricol în decursul unui an (kg N/ha) la nivel de parcelă, conform planului de fertilizare (simplificat sau întocmit pe baza studiului agrochimic). | ||||
8.În anexă, la „Domeniul: Clima și mediul“, secțiunea „Solul (protecție și calitate)“, GAEC 6 – Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibile se modifică și va avea următorul cuprins:
| GAEC 6 – Acoperirea minimă a solului pentru a evita solul descoperit în perioadele cele mai sensibileObiectiv principal: Protejarea solurilor în perioadele și în zonele cele mai sensibile | 1. Pentru a proteja solurile în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie), fermierii trebuie să păstreze terenul acoperit pe cel puțin 80% din suprafața arabilă a exploatației. Acoperirea solului se poate asigura prin: culturi agricole aflate în vegetație, miriștea și resturile vegetale rămase după recoltare, culturi secundare, culturi de acoperire verzi sau culturi de toamnă nou-înființate(*). În intervalul stabilit solul trebuie acoperit, cu excepția timpului necesar pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi de cel mult 3 săptămâni, cu posibilitatea de prelungire cu încă o săptămână, în baza avizului emis de autoritatea responsabilă(**), în cazul în care condițiile meteo nu permit efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului și înființare a culturilor.2. În cazul culturilor permanente, acoperirea minimă a solului în perioada cea mai sensibilă a anului (15 iunie-30 septembrie) înseamnă fâșii înierbate între rânduri, mulci sau resturi vegetale pe cel puțin 50% din suprafața culturilor permanente din exploatație.(*) În aplicarea cerinței 1, sunt permise lucrările superficiale care nu afectează acoperirea vegetală a terenului sau care lasă pe teren miriștea și resturile vegetale de la cultura anterioară, până la adâncimea de maximum 10 cm, precum: discuirea superficială a miriștii fără întoarcerea brazdei sau afânarea superficială a solului. Lucrarea superficială asigură menținerea umidității solului și formarea unui strat vegetal de acoperire (samulastră) după recoltarea culturii principale. Lucrarea superficială a solului poate fi realizată după recoltarea culturii aflate în vegetație și înainte de începerea lucrărilor necesare pentru pregătirea terenului și înființarea noii culturi.(**) Direcțiile pentru agricultură județene și a municipiului București (DAJ) sunt responsabile de constatarea condițiilor meteo care nu permit efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului și înființarea culturilor și de emiterea avizului. Avizul se emite pentru suprafețele arabile pentru care fermierii au notificat APIA cu privire la imposibilitatea finalizării lucrărilor în termenul inițial de 3 săptămâni. APIA centralizează suprafețele de teren arabil pentru care s-a făcut notificare, la nivel de județ, și trimite centralizatorul la DAJ pentru verificare și confirmare. DAJ confirmă/infirmă manifestarea condițiilor meteorologice nefavorabile. Formularul de notificare va fi aprobat prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale.NOTE:Perioada cea mai sensibilă pentru sol – perioada de vară (15 iunie-30 septembrie) caracterizată prin temperaturi foarte ridicate, lipsa precipitațiilor, secetă pedologică și atmosferică, alte fenomene meteo extreme care pot cauza uscarea excesivă a solului și apariția fenomenelor de eroziune, degradare și deșertificare.Respectarea cerințelor GAEC 6 se verifică la nivel de parcelă agricolă. |
9.În anexă, la „Domeniul: Clima și mediul“, secțiunea „Solul (protecție și calitate)“, GAEC 7 – Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apă se modifică și va avea următorul cuprins:
| GAEC 7 – Rotația culturilor pe terenuri arabile, cu excepția culturilor care cresc sub apăObiectiv principal: Păstrarea potențialului solurilor | Regula generală: Se aplică o rotație a culturilor pe terenul arabil, cu excepția culturilor care cresc sub apă. Rotația constă în schimbarea culturilor cel puțin o dată pe an (an de cultură) la nivel de parcelă agricolă, cu excepția culturilor multianuale, a ierburilor și a altor plante furajere erbacee, a terenurilor lăsate pârloagă și a culturilor din spații protejate (sere și solarii).Prin excepție de la regula generală, una și aceeași specie de plante (cultura de bază sau principală) poate fi cultivată pe aceeași suprafață de teren arabil (parcelă agricolă), pe cel mult 50% din suprafața arabilă a exploatației, astfel:a) o perioadă de cel mult 3 ani consecutivi, cu obligația ca între două culturi principale să înființeze o cultură secundară diferită ca specie față de cultura principală;b) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi pe suprafețele pe care cultura principală s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor.NOTE:Rotația culturilor la nivelul exploatației agricole include culturile înființate în toamna anului precedent și culturile înființate în primăvara anului curent depunerii cererii de plată, inclusiv culturile secundare gestionate în mod corespunzător în cazul excepției de la lit. a).Sunt exceptate de la obligația privind rotația culturilor pe terenul arabil exploatațiile agricole care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;b) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte plante furaje erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;c) exploatațiile cu o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare.Se consideră că exploatațiile înregistrate și certificate în agricultura ecologică, conform Regulamentului (UE) 2018/848 al Parlamentului European și al Consiliului, respectă acest standard GAEC.Culturi agricole – oricare dintre următoarele: a) o cultură din oricare dintre diferitele genuri definite în clasificarea botanică a culturilor/plantelor; b) o cultură a oricăreia dintre specii în cazul Brassicaceae, Solanaceae și Cucurbitaceae; c) terenuri lăsate pârloagă; d) ierburi sau alte plante furajere erbacee; e) culturi care cresc sub apă.În planul de rotație a culturilor (asolament), soiurile de toamnă și soiurile de primăvară aparținând aceleiași specii, cultivate în scopul producției (culturi de bază sau principale), sunt considerate ca fiind «aceeași cultură». Pentru exemplificare: culturile de grâu/orz din soiuri de toamnă (înființate toamna) și culturile de grâu/orz din soiuri de primăvară (înființate primăvara) înseamnă aceeași cultură.Culturi secundare – cultivate în perioada dintre două culturi principale și acoperă întreaga perioadă dintre culturile respective, fără o întrerupere semnificativă. Culturile secundare acoperă solul o perioadă de cel puțin 8 săptămâni după recoltarea culturii principale și trebuie să fie diferite ca specie față de aceasta. Culturile secundare includ și culturile succesive sau culturile duble semănate în vederea recoltării sau a pășunatului.Culturile secundare introduse în rotație pot fi culturi simple sau amestec de specii de culturi (graminee, leguminoase, proteaginoase, oleaginoase, plante melifere ș.a.), precum: muștar+ovăz, muștar+facelia, muștar+rapiță, latir+măzăriche, latir+ovăz, mazăre+ovăz, măzăriche+ovăz, măzăriche+secară, măzăriche+triticale, lupin+trifoi, rapiță+triticale, rapiță+secară, bob+ovăz, secară+trifoi, trifoi+facelia, mazăre+muștar, măzăriche+camelină.Teren lăsat pârloagă – teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), menținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe același amplasament. |
10.În anexă, la „Domeniul: Clima și mediul“, secțiunea „Biodiversitate și peisaj (protecție și calitate)“, GAEC 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
| GAEC 8• Procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive– Ponderea minimă de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă alocat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă – Ponderea minimă de cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de fermă, dacă acesta include, de asemenea, culturi intermediare sau culturi fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecție a plantelor, din care 3% reprezintă terenuri lăsate pârloagă sau elemente neproductivePentru culturile secundare se utilizează factorul de ponderare 0,3.• Menținerea elementelor de peisaj• Interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor• Măsuri pentru evitarea speciilor de plante invaziveObiectiv principal: Menținerea elementelor și zonelor neproductive în scopul îmbunătățirii biodiversității agricole | 1. Se asigură procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive(***) la nivel de fermă, prin aplicarea uneia dintre următoarele opțiuni:a) cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă este alocat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă;b) cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de fermă destinat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, culturilor secundare și/sau culturilor fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecție a plantelor, din care 3% reprezintă zone și elemente neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă. Pentru culturile intermediare (secundare) se utilizează factorul de ponderare 0,3.2. Se mențin elementele de peisaj(****), incluzând rigole, garduri vii individuale și grupuri de rânduri de arbori, terase, movile, existente pe terenul agricol. Elementele de peisaj existente pe suprafața de teren arabil sunt eligibile pentru calcularea procentului minim din terenul arabil alocat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă.3. Este interzisă tăierea gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice (15 martie-31 august).4. Se iau măsuri pentru evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive pe terenul agricol.(***) Lista caracteristicilor (elemente și zone neproductive eligibile pentru calcularea procentului minim): benzi-tampon; movile; rigole; margini de câmp, petice sau zone-tampon pentru parcele; garduri vii individuale și grupuri de rânduri de arbori, inclusiv fâșii împădurite, arbori izolați, arbori în aliniament, grup de arbori și pâlcuri arbustive; terenuri lăsate pârloagă; iazuri mici; zone umede mici; terase.Elementele de peisaj înființate prin ecoschemele menționate la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2021/2.115, ce se regăsesc în Planul strategic PAC 2023-2027 și care vizează angajamente voluntare superioare cerințelor de bază neremunerate, pe suprafața de teren arabil, sunt luate în considerare la calculul procentajului minim din suprafața agricolă dedicat zonelor și elementelor neproductive, utilizând, după caz, factorii de conversie și ponderare aferenți gardurilor vii individuale și grupurilor de rânduri de arbori, inclusiv fâșii împădurite, arbori izolați, arbori în aliniament, grup de arbori și pâlcuri arbustive.(****) Lista caracteristicilor (pentru menținere): rigole; garduri vii individuale și grup de rânduri de arbori, inclusiv fâșii împădurite, arbori izolați, arbori în aliniament, grup de arbori și pâlcuri arbustive; terase; movile. Elementelor de peisaj înființate prin ecoschemele menționate la articolul 31 din Regulamentul (UE) 2021/2.115, ce vizează angajamente voluntare superioare cerințelor de bază neremunerate, li se aplică obligația menținerii.NOTE:Cerința 1 privind ponderea minimă din suprafața agricolă dedicată zonelor și elementelor neproductive se aplică numai terenurilor arabile. Caracteristicile sau elementele neproductive situate pe parcele de pajiști permanente și culturi permanente nu sunt contabilizate pentru calcularea ponderii minime.Cerințele 2, 3 și 4 privind menținerea elementelor de peisaj, interdicția tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice și evitarea instalării și extinderii speciilor de plante invazive se aplică pe toate tipurile de terenuri agricole (teren arabil, pajiști permanente și culturi permanente).Pentru calcularea ponderii minime (%) din terenul arabil alocat zonelor și elementelor neproductive la nivel de fermă se utilizează factori de conversie și factori de ponderare după cum urmează: | ||
| Specificare | Definiție/Detalii | Calcularea ponderii minime | |
| Zone-tampon (per 1 m) | Benzi-tampon cu lățime minimă de 3 m – fâșii de protecție existente pe terenul agricol în vecinătatea apelor de suprafață, cu lățimea minimă de 3 m pe terenul cu panta de până la 12% și de 5 m pe terenul cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic în care se află parcela agricolă utilizată de fermier, adiacent cursului de apă (obligatorii prin GAEC 4)De-a lungul cursurilor de apă, benzile-tampon pot include zone cu vegetație riverană eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o lățime maximă de 20 m, dacă acestea diferă de cele protejate prin GAEC 4, SMR 2 și SMR 8. | Factor de conversie: 6Factor de ponderare: 1,5Suprafața inclusă în ponderea minimă: 6 x 1,5 = 9 mp | |
| Movile (per 1 mp) | Movile – ridicături de pământ sau de pământ și pietre, permanente, de formă circulară sau alungită, înierbate sau împădurite, eligibile pentru calcularea ponderii minime de la o suprafață minimă de 0,01 ha până la o suprafață maximă de 0,3 ha | Factor de conversie: Nu se aplică.Factor de ponderare: 1,5Suprafața inclusă în ponderea minimă: 1,5 mp | |
| Rigole (per 1 m) | Șanțuri sau canale, precum și cursuri deschise de apă pentru irigații sau drenare, exclusiv cele cu pereți betonați, pentru care suprafața inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lățime maximă de 10 m | Factor de conversie: 5Factor de ponderare: 2Suprafața inclusă în ponderea minimă: 5 x 2 = 10 mp | |
| Margini de câmp, petice sau zone-tampon pentru parcele (per 1 m) | Margini de câmp, petice sau zone-tampon pentru parcele agricole, cu lățime minimă de 1 m. Suprafața inclusă în ponderea minimă se calculează până la o lățime maximă de 20 m. | Factor de conversie: 6Factor de ponderare: 1,5Suprafața inclusă în ponderea minimă: 6 x 1,5 = 9 mp | |
| Garduri vii individuale și grupuri de rânduri de arbori | • Garduri vii individuale, inclusiv fâșii împădurite și arbori în aliniament (per 1 m) Garduri vii individuale, șiruri de arbori/arbuști și arbori în aliniament din diferite specii, incluse în calcularea ponderii minime până la o lățime maximă de 30 m | Factor de conversie: 5Factor de ponderare: 2Suprafața inclusă în ponderea minimă: 5 x 2 = 10 mp | |
| • Grupuri de rânduri de arbori, inclusiv pâlcuri arbustive, arbori în grup și tufe sau pietre (per 1 mp)Grupuri de rânduri de arbori, pâlcuri arbustive, arbori în grup și tufe sau pietre, eligibile pentru calcularea ponderii minime până la o suprafață maximă de 0,9 ha | Factor de conversie: Nu se aplică.Factor de ponderare: 1,5Suprafața inclusă în ponderea minimă: 1,5 mp | ||
| • Arbori izolați (per arbore)Arbori crescuți izolați – plante lemnoase pe terenul agricol provenite din flora spontană sau plantate de către om (specii forestiere sau ornamentale) de mărimi și forme diferite, cu trunchi înalt și puternic, lemnos și cu mai multe ramuri cu frunze care formează o coroană | Factor de conversie: 20Factor de ponderare: 1,5Suprafața inclusă în ponderea minimă: 20 x 1,5 = 30 mp | ||
| Terenuri lăsate pârloagă (per 1 mp) | Teren arabil necultivat pe durata unui an (an de cultură), întreținut în bune condiții agricole și de mediu, pe care se efectuează activitatea minimă de întreținere. Perioada în care terenul este lăsat pârloagă este de minimum 6 luni într-un an de cultură și acoperă lunile martie-august, dar nu mai mult de 4 ani pe același amplasament. | Nu se utilizează factor de conversie sau de ponderare.Suprafața de teren lăsat pârloagă, determinată în urma controlului, este eligibilă integral pentru calcularea ponderii minime. | |
| Iazuri mici (per 1 mp) | Acumulări permanente naturale de apă stătătoare, cu suprafața de minimum 0,01 ha, exclusiv rezervoarele din beton sau din plastic, pentru care suprafața eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 0,3 ha | Factor de conversie: Nu se aplică.Factor de ponderare: 1,5Suprafața inclusă în ponderea minimă: 1,5 mp | |
| Zone umede mici (per 1 mp) | Întinderi de bălți, mlaștini, turbării, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, de mică dimensiune, unde apa este stătătoare sau curgătoare, cu suprafața de minimum 0,1 ha, pentru care suprafața eligibilă pentru ponderea minimă se calculează până la o dimensiune maximă de 1,0 ha | Factor de conversie: Nu se aplică.Factor de ponderare: 1,5Suprafața inclusă în ponderea minimă: 1,5 mp | |
| Terase (per 1 m) | Amenajări de îmbunătățiri funciare/ construcții destinate prevenirii și combaterii eroziunii solului, executate de-a lungul curbelor de nivel, pe terenuri arabile în pantă, cu o înălțime minimă de 1 m și o lățime minimă de 3 m | Factor de conversie: 2Factor de ponderare: 1Suprafața inclusă în ponderea minimă: 2 x 1 = 2 mp | |
| Sunt exceptate de la obligația privind procentul minim din suprafața arabilă dedicată zonelor sau elementelor neproductive (cerința GAEC 8.1) exploatațiile agricole care îndeplinesc una dintre următoarele condiții:a) peste 75% din terenul arabil este utilizat pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee, este teren lăsat pârloagă, este cultivat cu culturi de leguminoase sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;b) peste 75% din suprafața agricolă eligibilă este pajiște permanentă, este utilizată pentru producția de iarbă sau alte plante furajere erbacee sau pentru cultivarea unor culturi aflate sub apă fie pentru o mare parte a anului, fie o mare parte a ciclului de cultură sau face obiectul unei combinații între aceste utilizări;c) exploatațiile au o suprafață de teren arabil de până la 10 hectare.În aplicarea cerinței privind procentul minim din terenul arabil alocat zonelor sau elementelor neproductive, sintagmele «culturi secundare» și «teren lăsat pârloagă» au semnificația prevăzută la GAEC 7.Culturi fixatoare de azot: mazăre (Pisum sativum), fasole (Phaseolus vulgaris), soia (Glycine max), linte (Lens culinans), lupin (Lupinus perennis), năut (Cicer arietinum), bob (Vicia faba), fasoliță (Vigna unguiculata spp.), trifoi (Trifolium spp.), lucernă (Medicago sativa), sparcetă (Onobrychis viciifolia) și alte culturi fixatoare de azot.Plante invazive pe terenul agricol – plante cu capacitate mare de extindere, având efect dăunător asupra culturilor agricole, precum:– specii de plante invazive străine de interes ale Uniunii Europene, existente în România, precum: Asclepias syriaca «lapte roșu», Elodea nuttallii «usturoi nuttall», Heracleum mantegazzianum «uriaș», Heracleum sosnowskyi «mucog», Impatiens glandulifera «balsam himalayan», Myriophillum aquaticum «clei papagal»; – specii de plante invazive dăunătoare covorului ierbos pe pajiștile permanente (prag maxim admis 20% din vegetație/biomasă), precum: Alnus glutinosa (arin negru) puieți, Amorpha fruticosa (salcâm pitic), Asperula cynanchica (buruiana epilepsiei), Betula pendula (mesteacăn) puieți, Botriochloa ischaemum (bărboasă), Calamagrostis epigeios (trestioară) etc.;– specii de plante invazive pe terenurile arabile și pajiștile din regiunile de câmpie și dealuri joase, precum: cuscuta (Cuscuta campestris), costrei (Sorghum halepense), cornuți (Xanthium strumarium), ambrozia (Ambrosia artemisiifolia), lupoaia (Orobanche spp), zârna (Solanum nigrum).Plante toxice/otrăvitoare, cum ar fi: Ambrosia artemisiifolia (ambrozie), Aconitum tauricum (omag), Adonis vernalis (rușcuță), Caltha laeta (calcea calului), Conium maculatum (cucută), Chelidonium majus (rostopască), Equisetum palustre (coada calului), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui), Galega officinalis (ciumărea), Gratiola officinalis (vaninarița) etc. Fermierii au obligația identificării și combaterii plantelor invazive și a plantelor toxice/otrăvitoare existente pe terenul agricol pe care îl administrează. Referințe: Ghidul fermierului privind condiționalitatea (versiunea în vigoare), sursa: https://apia.org.ro/materiale-de-informare/ Tăierea gardurilor vii și a arborilor înseamnă orice tip de tăiere sau intervenție asupra gardurilor vii și a arborilor care ar duce la deteriorarea sau distrugerea locurilor de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice, precum și la perturbarea intenționată a acestora.Perioada de reproducere și creștere a păsărilor sălbatice – perioada în care o specie de păsări depune ouă, le clocește și își crește puii până când aceștia sunt capabili să zboare. Fără a aduce atingere restricțiilor din planurile de management și regulamentele ariilor naturale protejate, perioada de reproducere și creștere pentru speciile de păsări este 15 martie-31 august, atât în perimetrul ariilor naturale protejate (SCI, SPA), cât și în afara acestora.Derogare: pentru anul de cerere 2024, la standardul GAEC 8, prima cerință «Procentajul minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă: cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă alocat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, sau cel puțin 7% din terenul arabil la nivel de fermă destinat zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate pârloagă, culturilor secundare și/sau culturilor fixatoare de azot, cultivate fără utilizarea de produse de protecție a plantelor, din care 3% reprezintă zone și elemente neproductive, inclusiv terenuri lăsate pârloagă», se aplică derogarea prevăzută la art. 1 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/587 al Comisiei din 12 februarie 2024 de stabilire a unei derogări de la Regulamentul (UE) 2021/2.115 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește aplicarea standardului privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (standardul GAEC) 8, datele de eligibilitate a cheltuielilor pentru contribuția din FEGA și normele privind modificările planurilor strategice PAC pentru modificările anumitor ecoscheme pentru anul de cerere 2024, în ceea ce privește asigurarea procentajului minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau elementelor neproductive la nivel de fermă.Astfel, prin aplicarea derogării în anul de cerere 2024, fermierii și alți beneficiari care fac obiectul acestui standard pot îndeplini prima cerință a standardului prin alocarea unei ponderi minime de cel puțin 4% din terenul arabil la nivel de fermă: (i) zonelor și elementelor neproductive, inclusiv terenurilor lăsate în pârloagă și/sau (ii) culturilor fixatoare de azot și/sau (iii) culturilor secundare. Culturile fixatoare de azot și culturile secundare se cultivă fără utilizarea produselor de protecție a plantelor. Pentru culturile secundare se utilizează factorul de ponderare 1.(Conform Notificării nr. 140.906/19.02.2024, transmisă Comisiei prin intermediul formularului ISAMM 883) Respectarea cerințelor GAEC 8 se verifică astfel: cerințele 1.a) și 1.b) se verifică la nivel de exploatație agricolă; cerințele 2, 3 și 4 se verifică la nivel de parcelă agricolă. | |||
+
Articolul IIPrezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Violeta Mușat,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Mircea Fechet
p. Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor,
Ioan Oleleu––
