ORDIN nr. 1.888 din 20 decembrie 2004

pentru publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003



În temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice şi a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,ministrul finanţelor publice emite următorul ordin: + 
Articolul 1Se aprobă publicarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-701), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003, cuprins în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Ministrul finanţelor publice,Mihai Nicolae TanasescuBucureşti, 20 decembrie 2004.Nr. 1.888. + 
Anexa MEMORANDUM DE FINANŢARE*)–––Notă …
*) TraducereComisia Europeană, numita în continuare "COMISIA", actionand pentru şi în numele Comunităţii Europene, numita în continuare "COMUNITATEA"pe de o parte, şiGuvernul României, numit în continuare "BENEFICIARUL"pe de altă parte,AU CONVENIT DUPĂ CUM URMEAZĂ:Măsura menţionată în art. 1 de mai jos se pune în aplicare şi se finanţează din resurse bugetare ale COMUNITĂŢII, conform dispoziţiilor prevăzute în prezentul Memorandum. Cadrul tehnic, legal şi administrativ în care se aplică măsura menţionată în art. 1 este stabilit în Condiţiile generale anexate la Acordul-cadru din 12 martie 1991, între COMISIE şi BENEFICIAR şi completat prin condiţiile din prezentul Memorandum şi Dispoziţiile speciale anexate la acesta. + 
Articolul 1NATURA ŞI OBIECTULÎn cadrul programului sau de ajutoare, COMUNITATEA contribuie, sub forma unei finanţări nerambursabile, la finanţarea următoarei MĂSURI:Numărul programului: 2003/005-701Titlul: Programul de cooperare transfrontaliera între Bulgaria şi România pentru anul 2003Durata: Până la data de 30 noiembrie 2005 + 
Articolul 2ANGAJAMENTUL COMUNITĂŢIIContribuţia financiară a COMUNITĂŢII se stabileşte la maximum 8 MEUR? numita în continuare "FINANŢARE NERAMBURSABILA CE". + 
Articolul 3DURATA ŞI DATA ÎNCETĂRII VALABILITĂŢIIÎn scopul prezentei MĂSURI, FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE este disponibilă pentru contractare până la data de 30 noiembrie 2005, conform dispoziţiilor din prezentul Memorandum. Toate contractele trebuie încheiate până la această dată. Orice sold din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE care nu a fost folosit până la această dată va fi anulat.Termenul de executare a contractelor din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE este 30 noiembrie 2006, excepţie făcând proiectul RO-2003/005-701.01 "Giurgiu – Consolidarea infrastructurii de acces la frontiera" pentru care plata trebuie să se facă până la 30 noiembrie 2007.COMISIA poate accepta, totuşi, în cazuri excepţionale, prelungirea corespunzătoare a perioadei de contractare sau a perioadei de executare a contractelor, dacă acest lucru este solicitat la timp şi este justificat de către BENEFICIAR. Prezentul Memorandul încetează la data la care expira perioada de executare a contractelor din FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE. Toate fondurile care nu au fost cheltuite se returnează Comisiei. + 
Articolul 4ADRESECorespondenta referitoare la punerea în aplicare a MĂSURII, în care se menţionează numărul şi titlul MĂSURILOR, se transmite la următoarele adrese:pentru COMUNITATE:Dl Jonathan ScheeleŞeful Delegaţiei Comisiei Europene la BucureştiStr. Jules Michelet nr. 18-2070154 BucureştiRomâniaFax: 00 4021 212 88 08pentru BENEFICIAR:Dl Alexandru FarcasMinistrul Integrării EuropeneGuvernul RomânieiStr, Apolodor nr. 17Latura Nord, sector 5BucureştiRomâniaFax: 00 4021 336 85 09 + 
Articolul 5NUMĂRUL EXEMPLARELOR ORIGINALEPrezentul Memorandum este redactat în doua exemplare în limba engleza. + 
Articolul 6INTRAREA ÎN VIGOAREPrezentul Memorandum intră în vigoare la data semnării acestuia de către ambele părţi. Nici un fel de cheltuieli efectuate înainte de această dată nu sunt eligibile pentru FINANŢAREA NERAMBURSABILA CE.Anexele fac parte integrantă din prezentul Memorandum.Redactat la Bucureşti Redactat la BucureştiData 02.12.2003 Data 02.12.2003pentru BENEFICIAR pentru COMUNITATEDl Alexandru Farcas Dl Jonathan ScheeleMinistrul Integrării Europene Şeful Delegaţiei ComisieiCoordonatorul naţional al asistenţei Europene în RomâniaAnexe:1. Acord-cadru (anexele A şi B)2. Dispoziţii speciale (anexa C)3. Transparenta/Publicitate (anexa D)ACORD CADRUComisia Comunităţilor Europene, denumita în cele ce urmează "Comisia", actionand pentru şi în numele Comunităţii Economice Europene, denumita în cele ce urmează "Comunitatea"pe de o parte, şiRomâniade cealaltă parteşi împreună denumite "părţi contractante",având în vedere faptul ca România este eligibilă de a beneficia de Programul de asistenţa PHARE din partea Comunităţii, prevăzut în Regulamentul nr. 3906/89 din 18 decembrie 1989 al Consiliului Comunităţii Europene, modificat prin Regulamentul nr. 2698/90 din 17 septembrie 1990,având în vedere faptul ca este convenabila menţionarea în cele de mai jos a cadrului tehnic, legal şi administrativ pentru executarea măsurilor finanţate în România în cadrul programului de asistenţa al Comunităţii,AU CONVENIT DUPĂ CUM URMEAZĂ: + 
Articolul lPentru a promova cooperarea dintre părţile contractante în scopul sprijinirii procesului reformei economice şi sociale din România, părţile contractante sunt de acord sa implementeze măsuri în domeniul cooperării financiare, tehnice şi al altor forme de cooperare, asa cum s-a specificat în Regulamentul menţionat mai sus, care vor fi finanţate şi implementate în cadrul tehnic, legal şi administrativ stabilit în acest Acord. Detaliile specifice ale fiecărei măsuri (sau set de măsuri) vor fi introduse într-un memorandum ce va fi convenit între părţile contractante (denumit în continuare "memorandum de finanţare"), pentru care este oferit un model în anexa nr.2(C).România întreprinde toate acţiunile necesare pentru a asigura executarea corespunzătoare a tuturor măsurilor. + 
Articolul 2Fiecare MĂSURA finanţată în cadrul acestui acord va fi implementata în conformitate cu Condiţiile generale din Anexa A, care vor fi considerate ca fiind incluse în fiecare memorandum de finanţare.Memorandumul de finanţare poate schimba sau suplimenta Condiţiile generale, după cum va fi necesar pentru implementarea măsurii în discuţie. + 
Articolul 3Pentru problemele legate de măsurile finanţate în cadrul acestui acord, Comisia va fi reprezentată de Delegaţia sa, imediat ce aceasta este înfiinţată în Bucureşti, care se va asigura, din partea Comisiei, ca măsura este executată în conformitate cu practicile financiare şi tehnice legale. + 
Articolul 4Când părţile contractante convin astfel, Comisia poate delega responsabilitatea sa integrală sau parţială privind implementarea unei măsuri către o terta parte, stat sau agenţie.În acest caz termenii şi condiţiile unei asemenea delegari vor fi menţionaţi în acordul ce urmează să fie încheiat între Comisie şi terta parte, stat sau agenţie, cu acordul Guvernului României. + 
Articolul 5Orice disputa legată de acest acord care nu poate fi rezolvată prin consultare, va fi soluţionată în conformitate cu procedura de arbitraj menţionată în Anexa B. + 
Articolul 6Acest Acord este întocmit în doua exemplare, în limba engleza. + 
Articolul 7Acest Acord va intră în vigoare la data la care părţile contractante se vor informa reciproc despre aprobarea sa în conformitate cu legislaţia sau procedura interna a fiecărei părţi. Acordul va continua să fie în vigoare pentru o perioadă nedefinita, dacă nu îşi încetează valabilitatea prin notificarea scrisă a uneia dintre părţile contractante către cealaltă.La încheierea duratei de valabilitate a acestui acord orice măsură aflată încă în curs de execuţie va fi dusa la îndeplinire conform termenilor memorandumului de finanţare aferent şi Condiţiilor generale stabilite prin prezentul acord. + 
Articolul 8Prevederile acestui acord se vor aplica şi cooperării tehnice şi a altor tipuri de cooperare convenite între părţile contractante, care prin natura lor nu sunt cuprinse într-un memorandum specific finanţat în baza Programului de asistenţa PHARE, la cererea Guvernului României.Anexele vor fi considerate parte integrantă a acestui acord.Întocmit la Bucureşti Întocmit la Bucureştiîn ziua de 12 martie 1991 în ziua de 12 martie 1991Eugen Dijmarescu Frans AndriessenMinistru de stat Vicepreşedinte al Comisiei EuropeneROMÂNIA COMUNITATEA + 
Anexa ACONDIŢII GENERALE PRIVIND MEMORANDUMURILE DE FINANŢAREÎn aceste Condiţii generale termenul de "Beneficiar" va fi înţeles ca referitor la Guvernul României. + 
Titlul IFINANŢAREA PROIECTELOR + 
Articolul 1OBLIGAŢIA COMUNITĂŢIIAngajamentul Comunităţii, numit în cele ce urmează "finanţarea gratuita a CEE", a cărui valoare este menţionată în memorandumul de finanţare, va determina limita în cadrul căreia se va desfăşura angajarea şi execuţia plăţilor prin contracte şi devize aprobate corespunzător.Orice cheltuieli ce depăşesc finanţarea gratuita a CEE, vor fi suportate de Beneficiar. + 
Articolul 2DISPONIBILITATEA FINANŢĂRII GRATUITE A CEEAcolo unde execuţia unei măsuri depinde de angajamentele financiare asupra resurselor proprii ale beneficiarilor sau asupra altor surse de fonduri, finanţarea gratuita a CEE va deveni disponibilă în momentul în care devin disponibile şi sumele angajate de Beneficiar şi/sau celelalte surse de fonduri, conform celor prevăzute în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 3CHELTUIREAContractele sunt eligibile pentru plati în baza acestui memorandum de finanţare numai dacă sunt încheiate înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare. Plăţile în cadrul unor asemenea contracte pot avea loc în timpul unei perioade de maximum 12 luni de la data de expirare a memorandumului de finanţare. Orice prelungire excepţionala a acestei perioade trebuie să fie aprobată de Comisie.În cadrul limitei stabilite pentru finanţarea gratuita a CEE, cererile pentru fonduri sub forma unui program de lucru vor fi prezentate Delegaţiei Comisiei de către Beneficiar, conform agendei stabilite în memorandumul de finanţare. Documentele justificative referitoare la plăţile făcute pentru realizarea unei anumite măsuri vor fi puse la dispoziţie în sprijinul cererii de fonduri, atunci când Comisia o solicita.Oricum, în cadrul anumitor contracte din cadrul măsurii poate fi prevăzută plata direct de către Comisie către contractanţi. Fiecare contract va indica proporţia şi momentul efectuării plăţii, împreună cu documentele justificative necesare.Pentru partea de program implementata de Beneficiar, autoritatea de implementare va inainta un program de lucru cu cel puţin 9 luni înainte de data de expirare a memorandumului de finanţare, pentru aprobarea de către Comisie a contractelor ce mai trebuie încheiate pentru implementarea programului. Programul de lucru trebuie să cuprindă propuneri pentru utilizarea dobânzilor nete provenite din conturile deschise în cursul implementarii programului, cu condiţia ca întreaga finanţare gratuita a CEE sa fi fost angajata anterior.În ceea ce priveşte măsurile executate pe baza unor devize estimative, în condiţiile în care memorandumul de finanţare nu poate prevedea altfel, o primă transa de plată, care nu va depăşi 20% din totalul devizului aprobat de Comisie, poate fi efectuată în favoarea Beneficiarului, în aceleaşi condiţii menţionate la paragraful 2 de mai sus. + 
Titlul IIACHIZIŢIONAREA + 
Articolul 4GENERALITATIProcedura de urmat pentru încheierea contractelor de lucrări, livrări şi de cooperare tehnica va fi menţionată în memorandumul de finanţare, urmând principiile de mai jos. + 
Articolul 5CONDIŢII DE PARTICIPARE1. Cu excepţia prevederilor art. 6, Comisia şi Beneficiarul vor lua măsurile necesare pentru a asigura egalitatea condiţiilor de participare la astfel de contracte, în special prin publicarea în timp util a invitaţiilor la licitaţie. Anunţurile urmează să fie făcute pentru Comunitate cel puţin în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene şi pentru statele beneficiare în jurnalul oficial corespunzător.2. Condiţiile generale ale contractelor trebuie să fie întocmite în conformitate cu modelele din uzanta internationala, cum ar fi reglementările generale şi condiţiile pentru contractele de livrări finanţate din fondurile PHARE. + 
Articolul 6DEROGAREA DE LA PROCEDURILE STANDARDAcolo unde este recunoscută urgenta situaţiei sau unde aceasta este justificată pe baza naturii, importantei reduse sau a unor caracteristici particulare ale anumitor măsuri (de exemplu: operaţii de finanţare în doua etape, operaţii multifazate, specificăţii tehnice particulare etc.) şi ale contractelor respective, Beneficiarul poate, de acord cu Comisia, sa autorizeze în mod excepţional:– acordarea contractelor în urma unor invitaţii restrânse la licitaţie;– încheierea contractelor prin acord direct;– realizarea contractelor prin departamente de lucrări publice.O astfel de derogare trebuie să fie menţionată în memorandumul de finanţare. + 
Articolul 7ACORDAREA CONTRACTELOR DE LUCRĂRI ŞI LIVRĂRIComisia şi Beneficiarul se vor asigura ca pentru fiecare operaţie oferta selectata este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, în special din punct de vedere al calificarilor şi garanţiilor oferite de licitatori, al costului şi al calităţii serviciilor, al naturii şi al condiţiilor de execuţie a lucrărilor sau a livrărilor, al costului lor de utilizare şi valori tehnice.Rezultatele invitaţiilor la licitaţie vor trebui publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene cat de repede posibil. + 
Articolul 8CONTRACTELE DE COOPERARE TEHNICA1. Contractele de Cooperare Tehnica, care pot lua forma contractelor pentru studii, supravegherea lucrărilor sau de asistenţa tehnica, vor fi încheiate după negocierea directa cu consultantul sau, dacă se justifica din punct de vedere tehnic, economic sau financiar, ca urmare a invitatiei la licitaţie.2. Contractele vor trebui să fie întocmite, negociate şi încheiate fie de Beneficiar, fie de Comisie, atunci când se prevede astfel în memorandumul de finanţare.3. În situaţia în care contractele urmează să fie întocmite, negociate şi încheiate de Beneficiar, Comisia va propune o lista scurta cu unul sau mai mulţi candidaţi, pe baza criteriilor de garantare a calificarilor, experienţei şi independentei lor şi ţinând seama de disponibilitatea acestora pentru proiectul în discuţie.4. În cazul unei proceduri directe de negociere, când Comisia a propus mai mulţi candidaţi, Beneficiarul este liber sa aleagă dintre cei propuşi candidatul cu care intenţionează sa încheie contractul.5. Când exista recurs la o procedură de licitare contractul va fi acordat candidatului care a înaintat oferta confirmată de Beneficiar şi de Comisie ca fiind cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. + 
Titlul IIIACORDAREA DE FACILITĂŢI + 
Articolul 9PRIVILEGII GENERALEPersonalului care participa la măsurile finanţate de Comunitate, precum şi membrilor de familie ai acestuia, li se pot acorda avantaje, privilegii şi scutiri nu mai puţin favorabile decât cele acordate în mod obişnuit altor străini angajaţi în statul Beneficiarului, în cadrul oricăror alte acorduri bilaterale sau multinationale ori aranjamente pentru programe de asistenţa economică şi de cooperare tehnica. + 
Articolul 10FACILITĂŢI DE STABILIRE. INSTALARE. INTRARE ŞI REZIDENŢĂÎn cazul contractelor de lucrări, de livrări sau de servicii, persoanele fizice sau juridice eligibile pentru participarea la procedurile de licitaţie vor avea drept de instalare temporară şi de rezidenţă în cazurile în care importanţa contractului justifica aceasta. Acest drept va fi obţinut numai după emiterea invitatiei de participare la licitaţie, va servi personalului necesar efectuării studiilor preparatorii pentru redactarea ofertelor şi va expira la o luna după desemnarea contractantului.Beneficiarul va permite personalului care ia parte la contractele de lucrări, livrări sau de servicii finanţate de Comunitate şi membrilor de familie apropiati ai acestuia să între în statul Beneficiarului, să se stabilească în stat, sa lucreze acolo şi sa părăsească statul respectiv, asa cum o justifica natura contractului. + 
Articolul 11IMPORTUL ŞI RE-EXPORTUL DE ECHIPAMENTBeneficiarul va acorda permisele necesare pentru importul de echipament profesional cerut pentru executarea măsurii, în conformitate cu legile, regulile şi reglementările în vigoare ale Beneficiarului.Beneficiarul va acorda în plus persoanelor fizice şi juridice care au executat contracte de lucrări, livrări sau servicii permisele necesare pentru re-exportul echipamentului menţionat. + 
Articolul 12CONTROLUL IMPORTURILOR ŞI SCHIMBURILOR VALUTAREPentru executarea măsurilor Beneficiarul se obliga sa acorde autorizaţii de import, precum şi autorizaţii pentru achiziţionarea valutei necesare şi să aplice reglementările naţionale privind controlul asupra schimburilor valutare, fără discriminare între statele membre ale Comunităţii, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia şi fosta Republica Iugoslava a Macedoniei.Beneficiarul va acorda permisele necesare pentru repatrierea fondurilor primite pentru executarea măsurii, conform reglementărilor de control al schimburilor valutare în vigoare în statul Beneficiarului. + 
Articolul 13IMPOZITARE şi VAMA1. Plata impozitelor, taxelor vamale şi a taxelor de import nu va fi finanţată din finanţarea gratuita a CEE.2. Importurile în baza contractelor de livrări, încheiate de autorităţile Beneficiarului şi finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor putea intră în statul Beneficiarului fără a fi supuse taxelor vamale, altor taxe din import, impozitelor sau unui regim fiscal cu efect echivalent.Beneficiarul va asigura ca importurile respective să fie eliberate din punctul de intrare pentru a fi livrate către contractant, asa cum se prevede în contract, şi pentru folosinţă imediata conform cerinţelor pentru implementarea normală a contractului, fără a tine seama de întârzieri sau de dispute în ceea ce priveşte stabilirea taxelor vamale, plăţilor ori a impozitelor menţionate mai sus.3. Contractele pentru livrări sau servicii oferite de firme externe sau româneşti, finanţate din finanţarea gratuita a CEE, nu vor fi supuse în statul Beneficiarului plăţii T.V.A., timbrului fiscal sau taxelor de înregistrare ori altor impuneri fiscale având efect similar, indiferent dacă aceste taxe exista sau urmează să fie instituite.4. Persoanelor fizice şi juridice, inclusiv personalul expatriat din statele membre ale Comunităţii Europene, care executa contracte de cooperare tehnica finanţate din finanţarea gratuita a CEE, vor fi scutite de la plata impozitului pe profit şi pe venit în statul Beneficiarului.5. Efectele personale şi gospodăreşti importate pentru uz personal de către persoanele fizice (şi membrii familiilor lor), altele decât cele achiziţionate local, angajate în îndeplinirea sarcinilor definite în contractele de cooperare tehnica, vor fi scutite de taxe vamale, de import, de alte taxe şi impozite fiscale cu acelaşi efect, efectele personale şi gospodăreşti respective urmând să fie reexportate sau să se dispună de ele în ţara conform reglementărilor în vigoare în statul Beneficiarului, după terminarea contractului.6. Persoanele fizice şi juridice ce importa echipament profesional, asa cum se prevede la art. 11, dacă solicita astfel, vor beneficia de sistemul de admitere temporară, asa cum este definit prin legislaţia naţionala a Beneficiarului în ceea ce priveşte echipamentul respectiv. + 
Titlul IVEXECUTAREA CONTRACTELOR + 
Articolul 14ORIGINEA LIVRĂRILORBeneficiarul se declara de acord ca, atunci când Comisia nu autorizeaza altfel, materialele şi livrările necesare pentru executarea contractelor trebuie să fie originare din Comunitate, Albania, Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei. + 
Articolul 15PROCEDURI DE EFECTUARE A PLĂŢILORl. Pentru contractele finanţate din finanţarea gratuita a CEE documentele de licitaţie vor fi întocmite şi plăţile vor fi efectuate fie în Unităţi Europene de Cont (ECU) sau, conform legilor şi reglementărilor privind schimbul valutar ale Beneficiarului, în valută Beneficiarului, ori în valută statului în care ofertantul îşi are înregistrat sediul de afaceri sau în valută statului în care sunt produse livrările.2. Când documentele de licitaţie sunt întocmite în ECU, plăţile în cauza vor fi efectuate, în mod corespunzător în valută prevăzută în contract, pe baza ratei de schimb a ECU în ziua precedenta efectuării plăţii.3. Beneficiarul şi Comisia vor lua toate măsurile necesare pentru a asigura execuţia plăţilor în cel mai scurt timp posibil. + 
Titlul VCOLABORAREA DINTRE COMISIE ŞI BENEFICIAR + 
Articolul 16INSPECŢIE ŞI EVALUARE1. Comisia va avea dreptul să-şi trimită proprii agenţi sau reprezentanţii corespunzător autorizaţi pentru a duce la îndeplinire orice misiune tehnica sau financiară sau de audit pe care o considera necesară pentru a urmări execuţia măsurii. În orice caz, Comisia va comunică în avans autorităţilor Beneficiarului trimiterea unor astfel de misiuni.Beneficiarul va pune la dispoziţie toate informaţiile şi documentele care vor fi solicitate de aceasta şi va lua toate măsurile pentru a facilita munca persoanelor împuternicite sa aducă la îndeplinire evaluarile sau inspecţiile.2. Beneficiarul:a) va păstra înregistrări şi documente contabile adecvate pentru identificarea lucrărilor, livrărilor sau serviciilor finanţate în baza memorandumului de finanţare, conform procedurilor legale de contabilitate; … b) va asigura ca agenţii sau reprezentanţii mai sus menţionaţi ai Comisiei să aibă dreptul de a inspecta toată documentaţia şi înregistrările contabile relevante privitoare la cele finanţate în baza memorandumului de finanţare şi va asista Curtea de Conturi a Comunităţii Europene în executarea evaluării contabile privind utilizarea finanţării gratuite a CEE. … Comisia va putea, de asemenea, să execute o evaluare ulterioară şi o evaluare contabila finala a programului. Evaluarea ulterioară va analiza realizarea obiectivelor/scopurilor programelor, precum şi impactul asupra dezvoltării şi restructurării sectorului implicat.Evaluarea contabila finala va examina datele financiare la nivel local ale programului, oferind o părere independenta asupra corectitudinii şi compatibilitatii contractelor şi plăţilor, precum şi asupra conformitatii lor cu prevederile memorandumului de finanţare. Evaluarea contabila va stabili balanţa fondurilor neangajate şi/sau necheltuite care vor fi rambursate Comisiei. + 
Articolul 17URMĂRIREA MĂSURILORCa urmare a executării măsurii, Comisia poate solicita orice explicaţie şi, atunci când este necesar, poate cădea de acord cu Beneficiarul asupra unei noi orientări în ceea ce priveşte măsura care să fie considerată mai bine adaptată obiectivelor avute în vedere.Beneficiarul va face rapoarte către Comisie, conform planului menţionat în memorandumul de finanţare, pe toată perioada de execuţie a măsurii şi după încheierea acesteia.Comisia, pe baza rapoartelor şi, după caz, a evaluării ulterioare, va proceda la închiderea oficială a programului şi va informa ţara beneficiara despre data închiderii oficiale a programului. + 
Titlul VIPREVEDERI GENERALE ŞI FINALE + 
Articolul 18CONSULTĂRI – DISPUTE1. Orice problema legată de executarea sau interpretarea memorandumului de finanţare sau a acestor Condiţii generale va fi subiect de consultare între Beneficiar şi Comisie, conducand, în cazul în care este necesar, la un amendament la memorandumul de finanţare.2. În situaţia în care se constata neîndeplinirea unei obligaţii stabilite în memorandumul de finanţare şi în aceste Condiţii Generale, care nu au fost subiect al unor măsuri de remediere luate în timp util, Comisia va putea suspenda finanţarea măsurii după consultarea cu Beneficiarul.3. Beneficiarul poate renunţa total sau parţial la execuţia măsurii. Părţile contractante vor stabili detaliile respectivei renunţări printr-un schimb de scrisori. + 
Articolul 19ANUNŢ – ADRESEOrice anunţ şi orice acord între părţi, prevăzute aici, trebuie să aibă forma unei comunicări scrise, cu referire explicita la numărul şi la titlul măsurii. Astfel de anunţuri sau de acorduri vor fi făcute prin scrisoare adresată părţii autorizate sa primească cele menţionate şi vor fi trimise la adresa anunţată de partea respectiva. În caz de urgenta sunt permise comunicări prin telefax, comunicări telegrafice sau prin telex, care vor fi considerate valabile, cu condiţia confirmării imediate prin scrisoare. Adresele sunt menţionate în memorandumul de finanţare. + 
Anexa BARBITRAJOrice disputa între părţile contractante, rezultând din acordul cadru sau din memorandumul de finanţare, care nu este rezolvată prin aplicarea procedurilor menţionate la art 18 din Condiţiile generale, referitoare la memorandumul de finanţare, va fi supusă arbitrarii de către un tribunal de arbitraj, după cum urmează:Părţile la arbitraj vor fi Beneficiarul, pe de o parte, şi Comisia, pe de altă parte.Tribunalul de arbitraj va fi compus din trei arbitri, numiţi după cum urmează:– un arbitru va fi numit de Beneficiar;– un al doilea arbitru va fi numit de Comisie;– al treilea arbitru (numit în continuare şi "conducător") va fi numit prin acordul părţilor sau, în cazul unui dezacord, de Secretarul General al O.N.U.Dacă oricare dintre părţi nu reuşeşte sa numească un arbitru, acesta va fi numit de conducător.Dacă un arbitru numit conform acestei proceduri demisioneaza, decedează sau devine incapabil să îşi desfăşoare activitatea, un alt arbitra va fi numit în acelaşi mod ca şi arbitrul căruia îi ia locul; un astfel de succesor va avea toate puterile şi îndatoririle arbitrului iniţial. + 
Anexa C1. Obiective şi descriereObiectivele generale ale programului sunt:● Promovarea bunelor relaţii de vecinătate şi a stabilitatii în regiunile de frontieră ale ţărilor din Europa Centrala şi de Est prin finanţarea unor proiecte care vor avea ca rezultat beneficii concrete pentru regiunile şi comunitatile existente de ambele părţi ale frontierelor;● Promovarea cooperării între regiunile de frontieră din ambele tari, ajutand aceste regiuni să depăşească problemele specifice de dezvoltare, care ar putea aparea, între altele, în legătură cu poziţia acestora în cadrul economiilor naţionale, în interesul comunităţilor locale şi într-un mod compatibil cu protecţia mediului;● Promovarea creării şi dezvoltării unor reţele de cooperare de ambele părţi ale frontierei şi stabilirea unor legături între aceste legături şi reţele comunitare mai largi.Obiectivele şi rezultatele specifice ale proiectelor sunt reflectate în următoarele domenii prioritare:● Dezvoltarea infrastructurii din domeniul transporturilor şi a accesibilitatii prin construirea unui drum de ocolire în zona Silistra (proiectul BG 2003/005-631.01) şi prin îmbunătăţirea accesului la punctele de trecere a frontierei din zona Giurgiu (proiectele RO 2003/005-701.01);● Întărirea protecţiei împotriva inundaţiilor, care să permită realizarea unor viitoare proiecte în domeniul transporturilor, prin consolidarea unui dig pe cursul Dunării (proiectul RO 2003/005-702.02);● Întărirea cooperării economice în regiunea de frontieră prin stabilirea şi elaborarea unor programe comune în domeniul dezvoltării economice (proiectele BG 2003/005-631.02 şi RO 2003/005-701.05);● Promovarea protecţiei mediului prin elaborarea unor programe destinate protecţiei împotriva poluarii aerului (proiectele BG 2003/005-631.01 şi RO 2003/005-701.03) şi prin stabilirea şi elaborarea unor programe comune în domeniul dezvoltării economice (proiectele BG 2003/005-631.04 şi RO 2003/005-701.04);● Instituirea unui mecanism flexibil de finanţare a asa-numitelor "proiecte la scara redusă şi de la om la om" în domeniul dezvoltării socio-economice (dezvoltare economică regionala, măsuri de formare şi ocupare a forţei de muncă, îmbunătăţirea fluxului de informaţii şi comunicare, schimburi culturale, sprijin pentru presa etc.) cu impact transfrontalier (proiectele BG 2003/005-631.05 şi RO 2003/005-701.06);În vederea pregătirii unei serii de proiecte elaborate şi pentru întărirea capacităţii de programare şi gestionare a proiectelor în domeniul programelor de cooperare transfrontaliera, printre activităţile finanţate ale Bulgariei şi României se numara şi un mecanism de elaborare a proiectelor (proiectele BG 2003/005-631.06 şi RO 2003/005-701.07).Prioritatea nr. 1 DPC: Consolidarea infrastructuriiPhare BG-2003/005-631.01: Construcţia finala a drumului de ocolire din zona "Silistra" (3,750 MEUR)În prezent, principalele puncte de trecere a frontierei dintre România şi Bulgaria de pe cursul Dunării sunt: podul Ruse/Giurgiu şi feriboturile Vidin/Calafat şi Oriahovo/Bechet.Din anul 1992, tranzitul şi traficul local au crescut semnificativ. Pentru a usura libera circulaţie a persoanelor şi mărfurilor între cele doua tari, Guvernele Bulgariei şi României au semnat un acord bilateral privind îmbunătăţirea şi modernizarea punctelor de trecere a frontierei existente, precum şi a drumurilor de acces conexe.Proiectul propus face parte din cel referitor la drumul de ocolire din zona Silistra (etapa I) pe direcţia Drumului 11-21 Silistra-Ruse cu o lungime de 6 km. Acesta începe la km 106^+15 (la intrarea în satul Aldemir de lângă Ruse) şi se termina la km 112^+23 – intersectandu-se cu drumul III 218 "Drumul II-21 – Dulovo". Întregul Proiect a fost împărţit în trei etape. În ultimii 10-15 ani, Agenţia de Execuţie a Drumurilor a finanţat etapele II şi III şi le-a îndeplinit.Drumul de ocolire a fost proiectat sa suporte circulaţia autovehiculelor la o viteză de 80 km/h şi are o latime de 7 / 10,5 m. Drumul are buni parametri orizontali şi verticali, cu 6 curbe a căror rază minima este de 500 m. Inclinarile longitudinale sunt apropiate de cea minima, 0,5%, şi garantează siguranţa la inundaţii.După finalizare, drumul de ocolire Silistra va suporta un trafic auto intens, precum şi traficul înspre/dinspre frontiera Jambol cu Turcia sau în/din direcţia Ruse. În special traficul internaţional, care se realizează cu ajutorul feribotului Kalaraj-Silistra, va beneficia de întregul drum de ocolire, care duce spre centrul tarii de-a lungul drumurilor I-7 şi II-21.Din acest proiect se vor finanta şi activităţile de supraveghere a lucrărilor.Condiţie:Achiziţionarea terenului este finanţată de către autorităţile bulgare. Autorităţile bulgare se angajează sa notifice Comisia Europeană cu privire la efectuarea achiziţionării terenurilor aferente, înainte de semnarea contractelor de executare a lucrărilor.Phare RO-2003/005-701.01: "Giurgiu – Consolidarea infrastructurii de acces la frontiera" (2,655 MEUR)În prezent, punctele de trecere a frontierei de la Giurgiu / Ruse sunt cele mai importante puncte la frontiera dintre România şi Bulgaria din zona Dunării (înainte de feribotul Calafat / Vidin şi Bechet / Oriahovo).Exista trei cai de trecere a frontierei, şi anume marele Pod peste Dunăre, un feribot de marfa şi un feribot de persoane. Pe lângă acestea, mai exista şi portul de mărfuri şi persoane, care asigura comunicarea dintre oraş şi celelalte porturi la Dunăre.Cu toate acestea, legăturile dintre punctele locale de trecere a frontierei (feriboturi) şi oraş şi principalele legături rutiere se afla într-o stare critica. Legăturile sunt incomplete iar suprafaţa este într-o stare proasta, cu multe gropi în asfalt şi zone degradate, unde circulaţia se desfăşoară cu dificultate şi lent.Zona de liber schimb Giurgiu şi accesul la feribotul de persoane sunt amenintate, în prezent, de pericolul prabusirii podului "Bizetz" (dat în folosinţă în 1905) peste canalul Sf. Gheorghe, care face legătură între oraş şi punctele de trecere a frontierei. În urma unei expertize tehnice, s-a constatat ca atât suprastructura (traversele nituite), cat şi infrastructura podului (caramizi de piatra dizlocate) au fost avariate, iar construcţia unui pod nou este necesară. Ca măsura de urgenta, s-au impus severe limitări de gabarit pentru autocamioane.În prezent, starea precara a acestor legături rutiere împiedica o dezvoltare economică intensa a zonei din imediata vecinătate a frontierei şi, datorită acestora, accesul la frontiera (mai ales pentru populaţia şi agenţii comerciali din zona) este dificil şi neplacut. Traficul local şi internaţional intens, dinspre port şi feriboturi, trebuie să traverseze centrul oraşului pentru a intra pe podul de peste Dunăre şi pe drumurile de transport (internaţionale. Odată cu dezvoltarea economică şi creşterea populaţiei, aceasta situaţie se va inrautati, devenind o sarcina grea pentru populaţia locală.Acest proiect va acoperi următoarele componente:1. Reabilitarea şi construcţia drumuluia) Reabilitarea şi îmbunătăţirea unei secţiuni de drum de 5,1 km, care face legătură între feribot – Zona de liber schimb – Strada Portului – Aleea Plantelor – feribotul pentru autovehicule – intersectia cu Strada Unirii. Lucrările acoperă suprafaţa totală a drumului de aproape 62.000 mp. Acest drum este proiectat ca un drum cu doua benzi, cu trotuare pentru pietoni, precum şi instalaţiile de colectare a apei pluviale şi de iluminat necesare. … Pe o porţiune de 3 km din acest drum care trebuie – în principal – consolidat, suprafaţa de drum a fost îmbunătăţită şi au fost adăugate trotuare pentru pietoni.Pe o porţiune de 2 km, drumul trebuie pavat.Pentru îmbunătăţirea drumului, se prevăd, de asemenea, îmbunătăţiri tehnice (iluminat) şi măsuri de protecţie a solului şi subsolului (colectarea apei pluviale şi din topirea zapezii într-o reţea de canale).b) Construcţia unei noi secţiuni de drum între strada Unirii şi Drumul Naţional nr. 5. … c) Pe o lungime de 450 m, trebuie să se construiască o noua secţiune de drum cu doua benzi, ca o continuare a secţiunii descrise la punctul a). … Investiţia în acest proiect de construcţie a drumului va contribui la diminuarea traficului intens în centrul oraşului şi la reducerea poluarii.Drumul va scurta accesul la drumurile principale, asigurând astfel legătură directa cu punctul de trecere a autovehiculelor către Punctul Vamal Giurgiu, către viitoarea autostrada Giurgiu – Bucureşti, către Drumul Naţional nr. 5, către soseaua de centura nr. 19 (drum trafic greu).2. Construcţia unui nou pod peste Canalul Sf. GheorgheLucrările din cadrul proiectului acoperă● Construcţia infrastructurii podului (arc + piloni);● Construcţia suprastructurii podului (grinzi + platforme).Noul pod va avea o lungime de 72,5 m, cu 4 benzi de circulaţie şi 2 trotuare.3. Îmbunătăţirea $i reconstruirea peretelui de ranforsare din piatraPentru secţiunea de drum dinspre Dunăre, este necesară îmbunătăţirea peretelui de ranforsare din piatra al digului raului. Aceste lucrări trebuie realizate între feribotul pentru persoane şi port.4. Planificarea şi supravegherea lucrărilorConsiliul Local al Municipiului Giurgiu, pentru componenta proiectului de infrastructura rutiera şi de poduri şi Compania Naţionala "Administraţia Porturilor Fluviale Dumarene", Giurgiu (APDF), pentru componenta proiectului de consolidare a peretelui din caramizi de piatra, se angajează sa finanteze cheltuielile de exploatare a proiectului şi şi se obliga sa acopere cheltuielile suplimentare, necesare pentru finalizarea întregului proiect în perioada de implementare.Condiţie:Se va crea cadrul legal cu privire la aspectele legate de mediu şi se vor obţine toate aprobările înainte de lansarea licitaţiei pentru componenta de lucrări, inclusiv finalizarea aspectelor de amenajări funciare.Phare RO-2003/005-701.02: Dig pe Dunăre în zona Boianu – Sticleanu (1,845 MEUR)Exista un dig vechi de-a lungul Dunării, care protejeaza hinterland-ul de inundatiile fluviale. Acest dig la Dunăre este în stare critica în partea de vest a punctului de trecere a frontierei Calarasi – Silistra. Exista zone de eroziune puternica şi lipsesc amenajările pentru trafic, cu excepţia unui drum de importanţa secundară în partea superioară a digului. Circulaţia autovehiculelor se poate desfăşura numai în perioadele fără precipitatii.Principalul obiectiv al proiectului îl constituie consolidarea digului, precum şi îmbunătăţirea infrastructurii de transporturi prin tratarea de suprafaţa. Consolidarea digului are ca principal obiectiv apărarea împotriva inundaţiilor şi reabilitarea zonelor de eroziune. Digul existent nu poate face faţa inundaţiilor periodice provocate de Dunăre, astfel reprezentând o ameninţare pentru recolta, pentru agenţii economici din zona şi chiar pentru localităţile rurale situate de-a lungul Dunării: Gradistea, Ciocanesti, Dorobantu, Manastirea, Spantov, Chiselet, Ulmeni.Consolidarea digului va opri fenomenul de eroziune care are loc în prezent şi va proteja malurile de inundaţii. De aceea, acest proiect va avea un mare impact asupra protecţiei mediului.Infrastructura de transporturi, a doua prioritate a acestui proiect, are ca obiective principale, pe lângă tratarea infrastructurii de suprafaţa, următoarele:● Accesul spre rezervatia naturala Boianu – Sticleanu;● Crearea unei reţele locale între Calarasi – Oltenita şi soseaua bulgara Silistra -Tutrakan care va fi, de asemenea, modernizata şi care va incuraja dezvoltarea economică locală. Exista un proiect de drum naţional care va deveni de interes internaţional – legătură cu punctul de control la trecerea frontierei Calarasi – Silistra.Aceasta activitate cuprinde doua etape:● Reabilitarea digului. Amenajarea digului de protecţie prin lucrări de consolidare şi de taluzare;Digul existent cu o lungime de 11 km de Ia Chiciu (la 10 km distanta de Calarasi, vezi harta anexată) va fi consolidat şi fortificat. Lucrările care trebuie întreprinse sunt:– Reabilitarea zonelor de eroziune şi a pantelor degradate;– Pavarea pantelor exterioare ale digului până la +0,50 m deasupra N.A.E. (nivelului apei extraordinar);● Tratarea de suprafaţa a drumurilor cu macadamDrumul din partea superioară a digului va avea o latime de 4 metri cu o singura banda şi câteva refugii pe ambele părţi ale drumului. Refugiile vor permite circulaţia în ambele sensuri. Drumul este destinat numai traficului scăzut.Autorităţile române (Consiliul Judeţean Calarasi şi Societatea Naţionala de îmbunătăţiri Funciare) se angajează sa finanteze cheltuielile de exploatare a proiectului şi îşi asuma obligaţia de a de a acoperi cheltuielile suplimentare pentru finalizarea întregului proiect în perioada de implementare.Condiţie:Se va crea cadrul legal cu privire la aspectele legate de mediu şi se vor obţine toate aprobările înainte de lansarea licitaţiei pentru componenta de lucrări, inclusiv finalizarea aspectelor de amenajări funciare.Prioritatea 2 DPC (proiect de programare comun): Dezvoltare economicăPhare BG-2003/005-631.02 amp; RO-2003/005-701.05: "Dezvoltare economică durabila a regiunii de frontieră bulgaro-române" (1,700 MEUR)Unele zone de-a lungul frontierei româno-bulgare sunt rămase în urma din punct de vedere economic datorită distantei mari la care se afla faţă de centrele economice naţionale. Dificultăţile acestora provin şi din situaţia lor specifică de frontieră, fiind izolate prin bariere instituţionale, sociale şi cultural-lingvistice de zonele cu care ar putea forma o zona în curs de dezvoltare din punct de vedere economic.Programul Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria/România nu a finanţat până în prezent proiecte importante de dezvoltare economică. Cu toate acestea, proiectele de dezvoltare economică necesita informaţii detaliate şi sigure şi o documentaţie de baza pentru identificarea celei mai bune metode de a-şi atinge obiectivul (obiectivele). Studii de fezabilitate detaliate, analize de impact şi alte documente de fundamentare a proiectului sunt cruciale pentru o implementare reusita.Proiectul propus va finanta următoarele activităţi grupate în trei componente majore:Componenta 1: Pregătirea unui pachet de proiecte bine fundamentate în domeniul dezvoltării economicePrin asistenţa tehnica se va acorda sprijin unui comitet director mixt în îndeplinirea următoarelor sarcini:1. Identificarea proiectelor comune de dezvoltare economicăSe vor identifica ideile existente de proiecte mixte în domeniul dezvoltării economice care pot fi eligibile pentru finanţarea cooperării transfrontaliere. De asemenea, se vor evalua proiectele identificate, se vor analiza riscurile posibile etc. Apoi se va stabili o tipologie pentru propunerile respective.2. Formularea unei strategii de implementare pentru sprijinirea viitoarelor activităţi transfrontaliere mixte în domeniul dezvoltării economiceSe preconizeaza ca unele tipuri de proiecte să fie sprijinite printr-un plan de finanţare nerambursabilă în perioada 2004-2006. Obiectivul consta în asigurarea unui proces transparent de identificare a propunerilor de proiect, în obţinerea unei vederi de ansamblu asupra tuturor iniţiativelor, în capacitatea de a le selecta pe cele mai interesante şi de a adapta ulterior strategiile de implementare la INTERREG.Acest plan de finanţare nerambursabilă va fi elaborat cu asistenţa tehnica.3. Pregătirea documentaţiei preliminare a unor proiecte de investiţii pentru a fi gata atunci când va fi disponibilă o viitoare finanţareÎn momentul în care planurile de finanţare nerambursabilă pentru susţinerea proiectelor de cooperare transfrontaliera în domeniul dezvoltării economice (şi ulterior pentru anumite tipuri de proiecte care nu sunt eligibile în conformitate cu reglementările pentru planurile de finanţare nerambursabilă, dar prezintă un interes real pentru cooperarea transfrontaliera), este nevoie de asistenţa pentru pregătirea unui set de proiecte bine fundamentate care poate fi gata pentru viitoarele finanţări în domeniul cooperării transfrontaliere.Pentru proiectele selectate, prin asistenţa tehnica vor fi sprijiniti potentialii beneficiari pentru pregătirea unui dosar solid prin realizarea studiilor de fezabilitate necesare^ asigurarea asistenţei pentru îmbunătăţirea propunerilor, pregătirea fişelor de proiect standard şi a documentaţiei relevante pentru o implementare rapida (termeni de referinţa, dosare de licitaţie, acorduri legale…).Componenta 2: Studiu privind măsurile inter-regionale pentru dezvoltarea euroregiunii Dunarea de Mijloc după construirea podului Vidin CalafatNoul pod între Vidin şi Calafat va asigura un al doilea punct fix de trecere a Dunării între România şi Bulgaria, care, în prezent, sunt legate printr-un pod unic rutier/de cale ferată la Ruse-Giurgiu, la circa 300 km în aval. Perioada de construcţie a podului se estimeaza la 3,5 ani, iar activităţile de construcţie sunt preconizate sa înceapă la sfârşitul anului 2004. Se preconizeaza ca podul sa influenteze puternic dezvoltarea locală, întrucât este posibil sa devină catalizatorul dezvoltării economice a regiunilor invecinate. Apoi, este crucial pentru ambele părţi să se identifice proiectele comune prin care se va concretiza aceasta dezvoltare.Obiectivul studiului finanţat prin prezentul program este de a defini, în comun cu autorităţile din zonele Vidin (Bulgaria), Dolj (România) şi Zajecarski (Serbia şi Muntenegru), strategiile de dezvoltare economică inter-regionala şi măsurile specifice care ar beneficia de noul pod pentru stimularea creşterii economice comune. Se va înfiinţa un comitet director trilateral format din reprezentanţi ai părţilor implicate.Instituţiile financiare internaţionale şi donatorii implicaţi în finanţarea podului vor colabora strâns cu acest comitet.Se preconizeaza realizarea următoarelor sarcini:1. Reexaminarea şi analiza informaţiilor de baza disponibile şi a planurilor existente2. Program de parteneriat regional, legislativ şi de intervenţie inter-regionalaPrintre alte activităţi, prin asistenţa tehnica (i) se va evalua capacitatea instituţională a instituţiilor şi structurilor implicate în planificarea regionala. În special, se va evalua "capacitatea de absorbţie" actuala a acestor instituţii şi se va prevedea capacitatea viitoare, (îi) se vor identifica legăturile inter-regionale de cooperare socio-economică, la nivel public şi privat, care ar fi inlesnite de noul pod, (iii) se va identifica legislaţia în asteptare sau deficientele din legislaţia actuala referitoare la dezvoltarea regionala şi (iv) se vor evalua diferenţele în ceea ce priveşte reglementările care se aplică programelor de dezvoltare regionala de ambele părţi ale frontierei şi opţiunile financiare.3. Plan de dezvoltarePlanul cuprinde acele activităţi care se preteaza cel mai bine la inducerea unei dezvoltări economice regionale mixte beneficiind de noul pod peste Dunăre.4. Atelier privind dezvoltarea inter-regionala5. Pregătirea documentaţiei preliminare a unor proiecte de investiţii pentru a fi gata atunci când va fi disponibilă o viitoare finanţare prin programul Phare de cooperare transfrontaliera RO/BGComponenta 3: Reexaminarea proiectului "Renasterea traditiei- Vidin-Dolj".Prin asistenţa tehnica se va acorda sprijin unui comitet director mixt în îndeplinirea următoarelor sarcini:1. Reexaminarea proiectului "Renasterea traditiei – Vidin-Dolj"Prin asistenţa tehnica se va efectua o analiza detaliată (inclusiv a oportunităţii economice) a propunerii de proiect prezentate în 2003 cu privire la dezvoltarea activităţilor comune pentru promovarea produselor traditionale existente în regiune. Se vor formula recomandări cu privire la oportunitatea de derulare a proiectului ca atare / de modificare a acestuia / de respingere a acestuia.2. Realizarea unei propuneri de proiect cu documentaţia necesară (în cazul în care se decide ca este oportuna realizarea unui proiect în domeniul respectiv)Prin asistenţa tehnica va trebui să se realizeze proiectul astfel încât sa-1 facă atractiv pentru sustinatori locali/străini. Pentru fiecare componenta se va identifica sursa posibila de finanţare şi se vor pregati documentele necesare pentru a solicita fondurile respective. În special, în ceea ce priveşte Phare, se va asigura ca toate activităţile propuse spre a fi finanţate din programul Phare de cooperare transfrontaliera nu sunt eligibile prin alt instrument al UE (de ex. SAPARD).Prioritatea 3 DPC: Protecţia şi managementul mediuluiPhare BG-2003/005-631.04 amp;: RO-2003/005-701.04: "Promovarea dezvoltării durabile şi conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera bulgaro-română" – (2,250 MEUR)Proiectul abordeaza aspecte de conservare în regiunea transfrontaliera bulgaro-română de-a lungul fluviului Dunarea şi pe tarmul bulgar nordic al Marii Negre, care reprezintă partea de coasta cea mai estica a platoului Dobrogei. Aceasta regiune este una din regiunile cele mai valoroase din punctul de vedere al numărului de specii rare şi al biodiversitatii în general.Cu toate acestea, biodiversitatea se afla sub o presiune puternica în aceste regiuni. Nouăzeci la suta din zonele mlastinoase ale Bulgariei au fost distruse în ultimul secol. Aceste zone au fost asanate şi transformate în mare măsura în zone agricole. Altele au fost distruse ca urmare a construcţiei de diguri, a devierii cursurilor naturale ale râurilor, a transformarii vailor şi lacurilor în rezervoare şi a transformarii pădurilor indigene în plantaţii de plopi şi de salcami. Pădurile din zona Dobrogea au dispărut aproape complet în trecut. Campiile agricole folosite intens au rămas cu doar câteva zone împădurite (sub 5% din suprafeţe sunt acoperite cu păduri), în zona se poate observa un proces de desertificare. Au loc denudatia solului datorită vantului şi ploii şi o ariditate din ce în ce mai mare a microclimatului local.Pentru a combate aceste probleme sunt necesare, într-o primă etapa, o monitorizare mai buna a situaţiei ecosistemului şi, pe baza acesteia, măsuri concrete de protecţie a mediului.Primul pas în promovarea unei dezvoltări durabile şi în conservarea biodiversitatii în zona de frontieră bulgaro-română este identificarea siturilor unde se pot întreprinde acţiuni corespunzătoare. Trebuie inventariate flora şi fauna din zona. Trebuie identificate problemele existente şi amenintarile viitoare. Este necesară o analiza amănunţită a situaţiei pentru sporirea valorii biodiversitatii în zona, precum şi pentru identificarea iniţiativelor comune bulgaro-române de gestionare a resurselor naturale.Cele doua componente principale ale proiectelor propuse sunt (i) identificarea habitatelor cu potenţial de dezvoltare a activităţilor transfrontaliere şi pregătirea planurilor de dezvoltare şi gestionare pentru siturile identificate, (îi) achiziţionarea echipamentului de monitorizare în zone protejate deja existente.Apoi, proiectul propune realizarea următoarelor activităţi. Se vor înfiinţa comitete directoare mixte cu reprezentare egala atât a partenerilor români, cat şi a celor bulgari, pentru gestionarea activităţilor prevăzute.Componenta 1: Identificarea şi pregătirea viitoarelor proiecte transfrontaliere în domeniul protecţiei naturiiPrin asistenţa tehnica se va acorda sprijin unui Comitet director mixt pentru realizarea următoarelor activităţi:1. Studierea şi reexaminarea regiunii transfrontaliere, identificarea rezervaţiilor şi parcurilor comune (puncte naturale) şi a habitatelor pentru conservarea biodiversitatii şi a zonelor de promovare a dezvoltării durabile. Analiza tehnica şi socială la faţa locului;2. Conturarea scopurilor posibile ale zonelor identificate (de ex. rezervaţii, parcuri transfrontaliere). Elaborarea liniilor directoare pentru planificarea gestionării acestor zone;3. Reexaminarea infrastructurii transfrontaliere (de ex. drumuri) pentru a stabili întinderea geografică şi oportunitatile de cooperare transfrontaliera şi cu privire la activităţi transfrontaliere;Pentru unele proiecte selectate (cel puţin patru), se vor desfăşura următoarele activităţi:4. Formularea şi prezentarea planurilor de gestionare în care sunt implicate toate părţile interesate;5. Definirea măsurilor de dezvoltare durabila în zonele-tampon;6. Pregătirea planurilor de dezvoltare durabila – măsuri instituţionale şi de investiţii;7. Pregătirea documentaţiei preliminare a unor proiecte de investiţii pentru a fi gata când va fi disponibilă o viitoare finanţare;Se va acorda asistenţa tehnica şi pentru realizarea următoarelor activităţi:8. Formare profesională pentru personalul din zonele protejate, din birourile regionale şi locale, pentru agricultori şi silvicultori, precum şi pentru autorităţile locale şi regionale, pentru structurile din ministerele de resort;9. Formularea unei strategii de implementare pentru sprijinirea unor viitoare activităţi transfrontaliere mixte în domeniul dezvoltării durabile şi al conservării biodiversitatii;Prin asistenţa tehnica se va elabora un plan de finanţare nerambursabilă pentru sprijinirea activităţilor transfrontaliere mixte în domeniul dezvoltării durabile şi al conservării biodiversitatii care poate fi implementat în perioada 2004-2006.Proiectul va contribui, de asemenea, la pregătirea unui plan comun de management forestier pentru pădurile din Dobrogea într-o regiune care este deosebit de bogata, dar care se confrunta cu multe provocari, inclusiv cu procesul de desertificare.Prin asistenţa tehnica se va acorda sprijin pentru realizarea următoarelor sarcini:Realizarea unui plan comun de management forestier pentru atingerea obiectivului comun de ambele părţi în vederea dezvoltării unui sistem de coridoare forestiere care să asigure continuitatea şi interconexiunea zonelor protejate şi protecţia reţelelor de perdele forestiere din ambele tari.Campanie de informare publică şi de sensibilizare Formarea profesională a personalului localPregătirea documentaţiei preliminare a unor proiecte de investiţii realizate pentru a atrage sprijinul financiar al donatorilor.Componenta 2: Achiziţionarea de echipamente pentru activităţi de supraveghere şi întreţinereObiectivul specific al acestei componente este achiziţionarea de echipamente de supraveghere şi întreţinere pentru unele zone protejate existente, în vederea îmbunătăţirii cunoştinţelor privind biodiversitatea şi a activităţilor de conservare a biodiversitatii.Iata câteva informaţii despre unele zone de referinţa în cauza:Pe malul românesc, ar trebui avute în vedere cinci zone protejate situate în Dobrogea, care se întind pe 1.000 de hectare:Rezervatia naturala "Padurea Hagieni", satul Albeşti; "Padurea Dumbraveni", satul Dumbraveni; "Padurea Canaraua Fetei", satul Baneasa; "Padurea Esechioi", satul Ostrov; "Fantanita – padurea Murfatlar", oraşul Basarabi.În paralel, Direcţia Silvică Dobrogea-Constanta va finanta activităţile de reimpadurire din zona Dobrogea. Obiectivul este protejarea împotriva desertificarii şi a climei uscate prin reimpadurirea noilor zone (min. 300 ha).Pe malul bulgaresc,Componenta de aprovizionare va permite organismelor de gestionare a zonelor protejate din Dobrici şi General Tosevo, precum şi a parcului natural Rusenski Lom sa identifice populatiile din speciile protejate şi din cele amenintate.Pentru aceste zone protejate, se vor achizitiona echipamente de supraveghere şi întreţinere, cum ar fi:– staţii GIS, ORDBMS, GPS, imagini prin satelit, componente şi echipamente informatice;– aparate foto digitale şi camere video digitale; binocluri;– aparate de înregistrare video şi televizoare;– echipamente de birou(în cazul Bulgariei, prin cofinantare naţionala, se va finanta şi achiziţionarea de vehicule de teren pentru a îmbunătăţi mobilitatea personalului însărcinat cu activităţi de observare şi control).Phare BG-2003/005-631.03: "Dezvoltarea unui program comun de gestionare a calităţii aerului înconjurător pentru regiunea de frontieră Bulgaria – România de-a lungul cursului inferior al Dunării" (0,700 MEUR)În Bulgaria, evaluarea preliminară cu privire la poluantii reglementati de Prima Directiva Fiica 1999/30/CE (SO(2), NO(X), şi plumb, cu excepţia PM(10)) a fost finalizată în anul 2001. În consecinţa, teritoriul tarii a fost împărţit în 124 de zone de gestionare şi evaluare a calităţii aerului înconjurător, dintre care 35 de zone în care valorile-limita nu au fost respectate, adică zone în care s-au înregistrat depăşiri ale normelor de calitate a aerului stabilite. Pentru aceste 35 de zone, au fost dezvoltate programe de gestionare a calităţii aerului înconjurător în conformitate cu art. 8 din directiva-cadru.În cadrul celor 35 de zone, exista patru zone cu poluare mixtă (locală şi transfrontaliera). Numai acestora ar trebui sa li se aplice cerinţele specifice enunţate în art. 8 alin. (6) din directiva-cadru, adică gestionarea calităţii aerului în aceste zone trebuie să fie strâns coordonata între cele doua tari. Aceasta înseamnă ca ar trebui dezvoltate şi aplicate în comun programe relevante de gestionare a calităţii aerului.Cele patru zone transfrontaliere menţionate anterior cuprind oraşele Nicopole, Svistov, Ruse şi Silistra şi împrejurimile acestora sau coincid cu partea bulgara a regiunii Dunării de Jos, pentru care a fost creat, cu asistenţa financiară din programul Phare de cooperare transfrontaliera, un Sistem comun de monitorizare a calităţii aerului (SCMCA).Având în vedere originea transfrontaliera a unei părţi din poluarea existenta în zona în cauza, programele trebuie să fie pe deplin coordonate cu programele "în oglinda" relevante dezvoltate de partea română.Singura modalitate posibila de a pune acest lucru în practica este reunirea celor opt programe "în oglinda" (câte patru de fiecare parte) într-un Program comun de gestionare a calităţii aerului pentru regiunea Dunării de Jos, cu implicarea, între timp, a tuturor autorităţilor competente naţionale şi regionale de pe ambele maluri.Măsurile de mai sus vor asigura nivelul cerut de eficienta a costurilor şi de programare corecta şi prioritizare a măsurilor separate de imbunatatire (reducere a emisiilor) (având în vedere ca, în anumite cazuri, respectarea unei norme de calitate a aerului în una dintre tari va fi mult mai uşor de realizat şi mult mai eficienta din punct de vedere al costurilor prin măsuri adecvate de reducere a emisiilor /sau printr-o combinaţie de măsuri/ în alta ţara).Pe lângă acestea, dezvoltarea unui Program comun de gestionare a calităţii aerului va asigura în viitor posibilitatea de a pregati termeni de referinţa şi documente de licitaţie pentru investiţii de stringenta prioritate (inclusiv în infrastructura) prin care nivelurile emisiilor vor fi reduse, iar normele de calitate a aerului vor fi îndeplinite.Între timp, dacă rezultatele monitorizarii cu SCMCA indica o depasire a pragurilor de alarma stabilite în vederea informării publicului (în conformitate cu dispoziţiile Directivei 1999/30/CE ), se vor dezvolta planuri de acţiune pentru zonele în cauza, în conformitate cu art. 7 din Directiva-cadru.Principalele rezultate ale proiectului sunt:A. Analiza detaliată şi evaluarea calităţii aerului (analiza echipamentelor de măsurare şi a metodelor de măsurare utilizate în prezent; analiza iniţială a datelor meteorologice şi a celor referitoare la calitatea aerului disponibile; analiza iniţială a situaţiei emisiilor; masurari suplimentare ale calităţii aerului, dacă este necesar; pregătirea unui program-modul pentru emisiile provenind din trafic şi a unor modele de dispersie; compilarea şi completarea inventarului de emisii; implementarea unui Sistem de informaţii geografice (GIS) cu privire la surse locale de emisie; evaluarea calităţii aerului înconjurător).B. Dezvoltarea unui program pentru îmbunătăţirea calităţii aerului înconjurător în cazul depăşirii valorilor limita (identificarea potentialelor măsuri de reducere a emisiilor; scenarii de dezvoltare a emisiilor până în 2010; prioritizarea măsurilor şi analiza financiară; elaborarea unui program de măsuri pe termen lung; elaborarea unui plan de acţiune pe termen scurt cuprinzând măsuri care trebuie adoptate în cazul depăşirii pragurilor de alerta; seminarii/ateliere cu părţile interesate).C. Elaborarea formularelor de cerere în format specific, în conformitate cu cerinţele donatorilor specifici.D. Pregătirea unui program de formare. Diseminarea cunoştinţelor de baza privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului.Phare RO-2003/005-701.03: "Dezvoltarea unui program de gestionare a calităţii aerului înconjurător pentru regiunea românească de-a lungul granitei cu Bulgaria, pe cursul inferior al Dunării" (0,700 MEUR)Poluarea transfrontaliera şi problemele de mediu conexe la granita dintre România şi Bulgaria au fost exprimate în mod repetat în ultimii zece ani. La 27 decembrie 1993, a fost semnat un memorandum de înţelegere de către Ministerele Mediului din Bulgaria şi România, prin care acestea îşi declarau disponibilitatea de a coopera în problema monitorizarii poluarii transfrontaliere România – Bulgaria.Calitatea aerului pentru asezarile româneşti incluse în aglomerarile de aşezări româno-bulgare de pe cursul inferior al Dunării (Turnu Magurele – Nicopole, Zimnicea – Svistov, Giurgiu – Ruse şi Calarasi – Silistra) este caracterizată prin depăşirea concentratiilor pentru o serie de poluanti controlati: pulberi în suspensie, amoniac, sulfura de hidrogen, fenoli şi alte substanţe organice. Poluarea este rezultatul producerii de materiale sintetice, substanţe chimice, maşini şi produse metalurgice, al producerii de energie electrica, al transportului rutier şi al arderii de combustibili în scopuri gospodăreşti.Regiunea a fost poluata peste norme ca rezultat al activităţilor industriale din oraşele de pe ambele maluri ale Dunării inferioare, într-un moment în care încă nu fuseseră constituite organisme răspunzătoare de protecţia mediului.Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului (fostul Minister al Apelor şi Protecţiei Mediului) a înfiinţat, prin proiectul Phare de cooperare transfrontaliera RO9911.02, un sistem de supraveghere a calităţii aerului în zona de frontieră România -Bulgaria, cu staţii de monitorizare pe fiecare mal: câte doua staţii la Calarasi şi Silistra, doua staţii la Giurgiu şi trei staţii la Ruse, doua staţii la Turnu Magurele şi o statie la Nicopole, câte o statie la Zimnicea şi Svistov. Echipamentele menţionate au fost deja asamblate şi puse în funcţiune. Sistemul este, de asemenea, dotat cu transmisie a datelor on-line reciprocă, în principalele oraşe fiind instalate panouri de informare publică.Proiectul menţionat anterior, care consta, într-o primă etapa, în rezolvarea acestor probleme, este dezvoltarea unui sistem de control (monitorizare) a emisiilor, care reprezintă scopul proiectului propus.Vor fi dezvoltate planuri şi programe de gestionare a calităţii aerului în cooperare cu administraţia locală, organismele descentralizate ale administraţiei locale, deţinătorii de titluri şi alte părţi interesate.Planurile şi programele sunt date publicităţii şi raportate Uniunii Europene. Autoritatea centrala de mediu monitorizează progresele şi respectarea planurilor şi programelor de gestionare a calităţii aerului şi raportează anual rezultatele supravegherii.Elaborarea planurilor va asigura nivelul cerut de eficienta a costurilor şi de programare corecta şi prioritizare a măsurilor separate de imbunatatire (reducere a emisiilor) (având în vedere ca, în anumite cazuri, respectarea unei norme de calitate a aerului în una dintre tari va fi mult mai uşor de realizat şi mult mai eficienta din punct de vedere al costurilor prin măsuri adecvate de reducere a emisiilor /sau printr-o combinaţie de măsuri/ în alta ţara).Între timp, dacă rezultatele monitorizarii cu Sistemul comun de monitorizare a calităţii aerului indica o depasire a pragurilor de alerta stabilite în vederea informării publicului (în conformitate cu Directiva 1999/30/CE ), se vor dezvolta planuri de acţiune pentru zonele în cauza.Principalele rezultate ale proiectului sunt:A. Evaluarea preliminară a calităţii aerului (analiza detaliată a datelor referitoare la calitatea aerului, date referitoare la emisiile în aer, date meteorologice etc.; dacă este necesar, măsuri suplimentare de calitate a aerului; analiza echipamentelor de măsurare existente şi a metodelor de măsurare utilizate în zona proiectului; finalizarea unui inventar al emisiilor şi stabilirea unor metodologii de comparare; implementarea unui Sistem de informaţii geografice (GIS) cu privire la surse locale de emisie; elaborarea unor metodologii şi proceduri comune de asigurare a calităţii/control al calităţii (AC/CC) pentru emisiile din aer; analiza detaliată a modelelor naţionale de dispersie a poluantilor, în vederea utilizării acestor modele pentru evaluarea calităţii aerului în condiţii transfrontaliere; stabilirea modelelor adecvate de dispersie a poluantilor pentru aceste tipuri de zone şi colectarea datelor în vederea asigurării datelor introduse în modelele de dispersie a poluantilor; dezvoltarea de linii directoare pentru evaluarea calităţii aerului în condiţii transfrontaliere; realizarea evaluării preliminare a calităţii aerului la nivel local, pentru zone situate de-a lungul malului românesc al Dunării inferioare).B. Dezvoltarea de planuri şi programe în condiţii transfrontaliere pentru gestionarea calităţii aerului (identificarea şi examinarea potentialelor măsuri de reducere a emisiilor; selectarea măsurilor adecvate; scenarii de dezvoltare a emisiilor în perioada 2007-2015; estimarea dezvoltării calităţii aerului în perioada 2007-2015; prioritizarea măsurilor şi analizei financiare; linii directoare de elaborare a planurilor de acţiune pe termen scurt şi lung; stabilirea marjelor de toleranta şi a pragurilor de alerta în zonele transfrontaliere; proiecte de programe pe termen lung de imbunatatire a calităţii aerului pentru 1. Calarasi – Silistra, 2. Giurgiu – Ruse, 3. Turnu Magurele – Nicopole, 4. Zimnicea – Svistov (finanţate atât din proiecte româneşti, cat şi din proiecte bulgare); proiecte de planuri pe termen scurt de imbunatatire a calităţii aerului, dacă este necesar; materiale de formare; seminarii/ateliere; informaţii publice).C. Elaborarea formularelor de cerere Informat specific, în conformitate cu cerinţele donatorilor specifici.D. Diseminarea cunoştinţelor de baza privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului.Proiectul va finanta, de asemenea, o componenta de asistenţa tehnica, pentru a sprijini elaborarea documentelor de licitaţie necesare pentru lansarea atât a proiectelor româneşti, cat şi a proiectelor bulgare.Phare BG-2003/005-631.05: "Fondul Comun pentru Proiecte Mici" (0,800 MEUR)şiPhare RO-2003/005-701.06: "Fondul Comun pentru Proiecte Mici" (0,800 MEUR)Fondul Comun pentru Proiecte Mici va fi creat ca un mecanism flexibil care finanţează proiecte "la scara redusă şi de la om la om" cu impact transfrontalier referitoare la: cooperarea în domeniul afacerilor, dezvoltarea întreprinderilor, transfer de tehnologie şi marketing, pentru întreprinderile mici şi mijlocii, formare, ocuparea forţei de muncă, măsuri pentru schimburi culturale şi medicale, îmbunătăţirea fluxului informaţional şi a comunicaţiilor între regiunile limitrofe etc. Pentru a obţine un impact suficient, aceste mecanisme trebuie implementate în perspectiva multianuala. În consecinţa, ambele părţi au convenit sa continue aceasta iniţiativa şi sa mărească alocaţia Phare pentru fiecare ţara. Fondul Comun pentru Proiecte Mici va funcţiona în conformitate cu Liniile directoare specifice dezvoltate pentru exerciţiul 2000 şi aprobate de Serviciile Comisiei (Delegatiile CE) şi cu "Ghidul practic pentru proceduri contractuale finanţate din bugetul general al Comunităţilor Europene în contextul acţiunilor externe". Vor fi elaborate de către ambele tari linii directoare comune precise, care vor fi aprobate de Delegatiile CE din Bulgaria şi România.Instituţiile-cheie ale Fondului Comun pentru Proiecte Mici sunt agenţiile de implementare din cele doua tari, care vor prezenta o solicitare pentru propuneri de proiecte, care trebuie să fie deschisă şi corecta pentru toate organizaţiile eligibile, Comitetul comun de evaluare (CCE) şi Secretariate (Birourile regionale de cooperare transfrontaliera pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici). O echipa de evaluatori adecvată va evalua cererile prezentate. Deciziile finale se adoptă pe baza recomandărilor Comitetului comun de evaluare.Secretariatul bulgar a fost înfiinţat în regiunea de frontieră, la Ruse, în vederea asigurării contactelor zilnice şi a cooperării cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcinile specifice stabilite de liniile directoare pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici. Secretariatul român a fost înfiinţat în regiunea de frontieră, la Giurgiu, în vederea asigurării contactelor zilnice şi a cooperării cu beneficiarii proiectului. Acest birou are sarcinile specifice stabilite de liniile directoare pentru Fondul Comun pentru Proiecte Mici.În multe cazuri, candidaţii pentru proiect vor necesita asistenţa de dezvoltare considerabila. Pot fi organizate ateliere de formare şi informare pentru a informa şi asista potentialii participanţi, astfel încât să se asigure un înalt grad de transparenta şi să se încurajeze propunerile de calitate. Secretariatul va numi, de asemenea, experţi care să viziteze potentialii candidaţi pentru a le oferi asistenţa, în special în probleme cum ar fi evaluarea costului proiectului.Obiectivul Fondului Comun pentru Proiecte Mici este de a pune la dispoziţie o contribuţie Phare totală de 800.000 EUR/regiune de frontieră. Până la 7% din contribuţia Phare (maximum 56.000 EUR pentru fiecare ţara) poate fi utilizata pentru cheltuieli legate de pregătirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.Cofinantarea este necesară şi va reprezenta un criteriu de eligibilitate a proiectelor. Cofinantarea minima va fi de 10% din costul fiecărui proiect de mica amploare. Proiectelor deja finanţate parţial dintr-un alt program din fonduri UE nu li se poate acorda sprijin din acest program Phare.Activităţi de sprijinPhare BG-2003/005-631.06: "Mecanismul de pregătire a proiectelor" (0,500 MEUR)şiPhare RO-2003/005-701.07: "Mecanismul de pregătire a proiectelor" (0,300 MEUR)Fiecare proiect va oferi asistenţa tehnica pe termen scurt agenţiei de implementare pentru programele Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria – România din fiecare ţara. Aceasta asistenţa se referă la toate activităţile legate de ciclul de viaţa al proiectelor Phare de cooperare transfrontaliera (identificare, programare, contractare, implementare etc.), inclusiv revizuirea documentelor Fondului Comun pentru Proiecte Mici.Autorităţile de implementare implicate în faza de programare vor fi sprijinite cu expertiza pe termen scurt, pentru ca acestea să poată produce documentaţie de fond adecvată, studii de fezabilitate, documentaţii tehnice de proiect, termeni de referinţa, specificăţii tehnice şi dosare de licitaţie etc.Invataminte:Experienta dobandita din implementarea programelor Phare în anii anteriori şi din evaluare a dat naştere unui număr de invataminte cu caracter general. Aceste invataminte sunt reflectate în conceperea şi implementarea Programului Phare de cooperare transfrontaliera Bulgaria – România pe 2003. Cele mai importante invataminte se referă la constrângeri privind capacitatea administrativă a Bulgariei şi României. O alta lectie cheie este ca succesul proiectelor Phare, în special construcţia instituţională, depinde de continuitatea personalului cheie la nivel de cadre şi de lucrători.Au fost, de asemenea, trase concluzii specifice cu privire la sectoare individuale sau tipuri de proiecte, acestea fiind reflectate în documente de proiect individuale.2. Bugetul

┌──────────────┬───────────────────┬──────────────┬─────────────┬────────────┐│CRIS No │Titlul proiectului │Construcţia │ Investiţie │ Phare ││ │ │instituţională│ din │ Total ││ │ │din fonduri │ fonduri │ ││ │ │ Phare │ Phare │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│BG 2003/005- │Construcţia finala │ 0 │ 3.750.000 │ 3.750.000 ││631.01 │a drumului de oco- │ │ │ ││ │lire din zona │ │ │ ││ │Silistra │ │ │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│RO 2003/005- │Giurgiu – │ 0 │ 2.655.000 │ 2.655.000 ││701.01 │Consolidarea infra-│ │ │ ││ │structurii de acces│ │ │ ││ │la frontiera │ │ │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│RO 2003/005- │Dig pe Dunăre în │ 0 │ 1.845.000 │ 1.845.000 ││701.02 │zona Boianu – │ │ │ ││ │Sticleanu │ │ │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│BG 2003/005- │Dezvoltarea econo- │ 1.000.000 │ 0 │ 1.000.000 ││631.02 │mica durabila a │ │ │ │├──────────────┤regiunii de fronti-├──────────────┼─────────────┼────────────┤│RO 2003/005- │era bulgaro-române │ 700.000 │ 0 │ 700.000 ││701.05 │ │ │ │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│BG 2003/005- │Dezvoltarea unui │ 700.000 │ 0 │ 700.000 ││631.03 │program comun de │ │ │ ││ │gestionare a cali- │ │ │ ││ │tatii aerului în- │ │ │ ││ │conjurator pentru │ │ │ ││ │regiunea de fronti-│ │ │ ││ │era Bulgaria – │ │ │ ││ │România de-a lungul│ │ │ ││ │cursului inferior │ │ │ ││ │al Dunării │ │ │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│RO 2003/005- │Dezvoltarea unui │ 700.000 │ 0 │ 700.000 ││701.03 │program de │ │ │ ││ │gestionare a cali- │ │ │ ││ │tatii aerului în- │ │ │ ││ │conjurator pentru │ │ │ ││ │regiunea românească│ │ │ ││ │de-a lungul gra- │ │ │ ││ │nitei cu Bulgaria, │ │ │ ││ │pe cursul inferior │ │ │ ││ │al Dunării │ │ │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│BG 2003/005- │Promovarea dezvol- │ 850.000 │ 400.000 │ 1.250.000 ││631.04 │tarii durabile şi │ │ │ │├──────────────┤conservarea bio- ├──────────────┼─────────────┼────────────┤│RO 2003/005- │diversitatii în │ 400.000 │ 600.000 │ 1.000.000 ││701.04 │regiunea transfron-│ │ │ ││ │taliera bulgaro- │ │ │ ││ │română │ │ │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│BG 2003/005- │Fondul Comun pentru│ 800.000 │ 0 │ 800.000 ││631.05 │Proiecte Mici │ │ │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│RO 2003/005- │Fondul Comun pentru│ 800.000 │ 0 │ 800.000 ││701.06 │Proiecte Mici │ │ │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│BG 2003/005- │Mecanismul de pre- │ 500.000 │ 0 │ 500.000 ││631.06 │gatire a proiectelor │ │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│RO 2003/005- │Mecanismul de pre- │ 500.000 │ 0 │ 500.000 ││701.07 │gatire a proiectelor │ │ │├──────────────┼───────────────────┼──────────────┼─────────────┼────────────┤│ │TOTAL │ 6.750.000 │ 9.250.000 │ 16.000.000 │└──────────────┴───────────────────┴──────────────┴─────────────┴────────────┘În conformitate cu Liniile directoare Phare pentru 1999 şi cu Liniile directoare revizuite pentru 2002, toate proiectele de investiţii sprijinite de Phare trebuie să primească cofinantare din fonduri publice naţionale.Contribuţia comunitara se poate ridica până la 75% din valoarea totală a cheltuielilor publice eligibile*1).Cofinantarea pentru proiectele de construcţie instituţională este acordată de beneficiar care are responsabilitatea efectuării anumitor costuri de infrastructura şi de implementare operationala, prin finanţarea resurselor umane şi a altor tipuri de resurse necesare în vederea unei absorbtii efective şi eficiente a asistenţei Phare.3. Măsuri în vederea implementarii3.1 Măsuri în vederea implementarii în Bulgariaa.) Gestionarea fondurilor şi a proiectului de către ţara candidataProgramul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite în Decizia de acreditare EDIS şi în Acordul de implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM) încheiat între Bulgaria şi Comisie*2). Înaintea încheierii Acordului menţionat anterior, implementarea se va face urmând procedurile Sistemului de implementare descentralizat Phare (SID)*3). Cu toate acestea, descentralizarea extinsă se va aplica cel mai târziu începând cu data aderării.–––*)1 Impozitele nu reprezintă un element eligibil pentru cofinantare.*)2 În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), în special art. 164, în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.*3) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului (1605/2002) (Regulamentul financiar), în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea şi monitorizarea programelor Phare. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Decizia de acreditare EDIS şi/sau în Manualul SID, precum şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei şi ca toate contractele necesare implementarii Memorandumului de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi documentelor standard definite şi publicate recent de către Comisia Europeană în vederea implementarii acţiunilor externe. CNA şi RAP au o responsabilitate comuna în privinta coordonării programelor Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA şi SAPARD, precum şi a Fondurilor Structurale şi de Coeziune.Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor din Bulgaria, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiară a programului şi va avea responsabilitatea raportarii către Comisia Europeană. RNAF va deţine responsabilitatea generală pentru gestionarea financiară a fondurilor Phare. Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementările şi procedurile referitoare la achiziţii, raportare şi gestionare financiară, precum şi normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, şi ca funcţionează sistemul de raportare şi informare cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte şi dovedite de frauda sau nereguli. RNAF va avea răspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui program până la încheierea acestuia.b.) Dimensiunea proiectuluiToate proiectele vor fi mai mari de 2 milioane EUR, cu excepţia următoarelor:2003/005-631.05 Fondul Comun pentru Proiecte Mici (FCPM), dar fiind domeniul sau de aplicare2003/005-631.03 Dezvoltarea unui program comun de gestionare a calităţii aerului înconjurător pentru regiunea de frontieră dintre Bulgaria şi România de-a lungul Dunării inferioareŞi2003/005-631.04 Promovarea dezvoltării durabile şi conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera dintre Bulgaria şi RomâniaŞi2003/005-631.02 Dezvoltarea economică durabila a regiunii transfrontaliere dintre Bulgaria şi RomâniaŞi2003/005-631.06 Mecanismul de pregătire a proiectelordata fiind natura de construcţie instituţională a proiectelor.c.) Termene de contractare şi executare a contractelor; termene de programareToate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2005. Perioada de contractare nu poate depăşi sub nici o formă termenul de 3 ani de la data angajamentului global asumat.Executarea contractelor trebuie să se încheie până la 30 noiembrie 2006, cu excepţia proiectului 2003/005-331.01 "Finalizarea construcţiei drumului secundar în localitatea Silistra", a cărui data de executare a contractelor este 30 noiembrie 2007. Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data asumării legale vor fi dezangajate.d.) Procedura de verificare şi încheiere a conturilor şi recuperarea fondurilorSe va introduce o procedură de verificare şi încheiere a conturilor în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*4) şi ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*5).Orice nereguli sau fraude*6) descoperite în orice moment pe parcursul implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.––-*4) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.*5) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.*6) Conform definitiei de la pct. 8a (Măsuri de audit şi anti-frauda în statele candidate) din prezentul document.Dacă implementarea unei măsuri nu pare să justifice fie o parte, fie totalitatea asistenţei alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzătoare a situaţiei, în special solicitând tarii beneficiare să îşi prezinte observaţiile într-o perioadă de timp determinata şi sa corecteze neregulile.În urma analizei menţionate în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa legată de măsurile respective, dacă analiza scoate la iveala nereguli, o utilizare necorespunzătoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condiţiile prevăzute în memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare ale măsurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor plătite.În cazul în care considera ca o neregula nu a fost corectată sau ca o parte a unei operaţiuni sau întreaga operaţiune nu justifica parţial sau total asistenţa acordată, Comisia va efectua o analiza corespunzătoare a situaţiei şi va solicita tarii beneficiare să îşi prezinte observaţiile într-o perioadă de timp determinata, în urma analizei, dacă ţara beneficiara nu a luat măsuri de corectare a situaţiei, Comisia poate:(a) reduce sau anula orice avans;(b) anula în totalitate sau parţial asistenţa acordată pentru măsura respectiva.Comisia trebuie să stabilească dimensiunea măsurii corective, având în vedere natura neregulii constatate şi gravitatea oricăror deficiente în sistemele de control şi de gestionare.Orice fonduri neutilizate până la data de expirare a programului vor fi recuperate de Comisie. O declaraţie finala scrisă, însoţită de documentaţia aferentă, va fi emisă de către Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF), la doua luni după ce toate plăţile au fost efectuate, în care este prezentată suma totală contractată şi achitată. Va fi inclusă şi o balanţa finala a băncii care să prezinte soldurile existente la Fondul Naţional (FN)/Agenţia de implementare (AI) şi la Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP).Deşi fondurile neutilizate şi neeligibile sunt recuperate după expirarea Memorandumul de finanţare, se poate emite un ordin complementar de recuperare după efectuarea auditului final privind corectitudinea şi concordanta contractelor şi plăţilor, precum şi conformitatea acestora cu dispoziţiile Memorandumului de finanţare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.RNAF va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei plati necuvenite, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă RNAF nu returnează suma pe care o datorează Comunităţii, ţara beneficiara trebuie să plătească această sumă Comisiei. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizări pentru întârzierea plăţilor, prin aplicarea regulilor prevăzute în regulamentul financiar care reglementează bugetul Comunităţii.e.) Fluxuri financiareComisia va transfera fonduri către FN, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi de Bulgaria în decembrie 1998. La cererea RNAF, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de către FN, la o banca stabilită în prealabil şi de comun acord cu Comisia.aa) Transferul de fonduri către Fondul Naţional … O suma egala cu până la 20% din fondurile ce urmează a fi gestionate local*, reprezentând prefinantarea*7), va fi transferata la FN în urma semnării Memorandumului de finanţare şi a Acordurilor de finanţare (AF) între FN şi Agenţiile de implementare (AI)/ Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP). Dispoziţiile art 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, să fie respectate. În plus, RNAF trebuie să înainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnaţi ca RAP şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţional dintre FN şi AI/OPCP şi modul în care vor decurge plăţile.Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu până la 30% fiecare din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci când 5% din buget va fi plătit de către agenţiile de implementare (AI) şi de către OPCP. A treia realimentare poate fi cerută atunci când 35% din bugetul total în vigoare a fost plătit. A patra realimentare se va plati când se achită 70% din bugetul total în vigoare şi când toate cheltuielile au fost efectuate (şi anume, contractate în totalitate). După cel mult două luni de la efectuarea tuturor plăţilor, Fondul Naţional va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportată la ultima cheltuiala efectuată, ceea ce în stadiul respectiv va reprezenta plăţile efectuate (încetarea cheltuielilor)*8).În mod excepţional, RNAF poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele menţionate mai sus, conform procedurilor prevăzute în Memorandumul de înţelegere menţionat anterior. Nu se poate face nici o realimentare dacă nu au fost respectate etapele menţionate mai sus, în afară de cazul în care exista o autorizare expresă prealabilă a Comisiei în acest sens.bb.) Transferul de fonduri către Agenţiile de implementareFondul Naţional va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI), inclusiv Oficiului de Plati şi Contractare Phare (OPCP), în conformitate cu Acordurile de finanţare (AF) semnate de FN şi de AI/OPCP, dacă este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele Agenţiei de implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiară a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.În conformitate cu SID, fiecare acord de finanţare va fi aprobat în prealabil de către Comisia Europeană. În cazul în care FN este agentul plătitor pentru OPCP/Agenţia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN către OPCP/AI. OPCP şi Agenţiile de implementare (AI) trebuie să fie fiecare conduse de către un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, după consultarea CNA. RAP va răspunde de toate operaţiunile efectuate de către OPCP/AI.Pentru contractele cu fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP şi stabilit de către Comisie, va fi plătit Agenţiei de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile până la plata finala şi de a se asigura ca fondurile menţionate anterior vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reţinere.Agenţia de implementare îşi asuma în continuare responsabilitatea deplina faţă de contractori, în sensul îndeplinirii obligaţiilor legate de clauzele de reţinere. Fondurile care nu au fost plătite contractanţilor după decontarea plăţilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o situaţie generală a folosirii fondurilor depuse în conturi cu garanţie şi în special a plăţilor efectuate din aceste conturi, precum şi a dobânzilor acumulate.cc.) DobândaÎn principiu, toate conturile bancare*9) vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobânda poate fi reinvestita în program.–––*7) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.*8) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.*9) în special, dar nu exclusiv, conturile deţinute de FN, OPCP şi AI.f.) Agenţiile de implementare vor răspunde de subprograme după cum urmează:Agenţia de implementare a întregului program va fi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Lucrărilor Publice (MDRLP).g.) Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturiiProcedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite în directiva Agenţiei de Implementare Europeană (EIA)*10), se aplică în totalitate pentru toate proiectele de investiţii Phare. Dacă directiva EIA nu a fost încă transpusa în totalitate, procedurile trebuie să fie similare celor stabilite în directiva menţionată anterior. Dacă un proiect se afla sub incidenţa anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIM, îndeplinirea procedurii EIA trebuie să fie corespunzător documentata*11).În cazul în care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizată o evaluare corespunzătoare, conform dispoziţiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*14).–––*10) Directiva 85/337/CEE ; JO L 175/40; 05.07.1985; modificată de Directiva 97/11/CEE ; JO L 73/5; 14.03.1997.*11) În anexa EIA la fişa corespunzătoare proiectului de investiţii.*14) Directiva 92/43/CEE ; JO 206/7; 22.07.1992.Toate proiectele de investiţii se realizează în conformitate cu legislaţia comunitara din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice în conformitate cu legislaţia UE din domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate desfăşurată în cadrul fiecărui proiect de investiţii.h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programuluiPlanuri de finanţare nerambursabilăÎn cazul planurilor de finanţare nerambursabilă, măsurile exacte de implementare vor fi precizate în fişele de proiect corespunzătoare, în baza următoarelor principii:● Procedurile şi formatele care urmează a fi utilizate pentru implementarea planurilor şi acordarea finanţării vor urmări dispoziţiile Ghidului practic. Se va acorda o atenţie specială procesului de selecţie a proiectelor beneficiare, care trebuie realizată la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecţie formate din experţi numiţi de către autorităţi care cofinanteaza planurile, precum şi de către administraţiile corespunzătoare şi grupurile de interese implicate în planuri.● RAP pentru programul al cărui plan de finanţare nerambursabilă este finanţat trebuie să îşi asume responsabilitatea contractuală şi financiară privind implementarea planurilor. În special, RAP trebuie să aprobe în mod oficial cererea de oferte, formularele de înscriere, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, să semneze contractele de finanţare nerambursabilă cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea şi controlul financiar corespunzător în temeiul autorităţii şi responsabilităţii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP către organismele corespunzătoare la nivel sectorial şi regional.● Anterior acreditării EDIS, va fi necesară aprobarea prealabilă a Delegaţiei Comisiei Europene la Sofia, în conformitate cu dispoziţiile capitolul 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).● Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrări şi servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la achiziţii din Ghidul practic.● În urma unei evaluări pozitive a capacităţii Agenţiei de implementare de a gestiona din punct de vedere operational şi financiar planurile în mod clar şi eficient (cf. Secţiunii 11 şi anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003), Delegaţia Comisiei Europene poate hotărî să îşi retragă aprobarea prealabilă privind subcontractarea efectuată de către beneficiarii finali ai finanţării individuale. Dispoziţiile detaliate care reglementează rolul Delegaţiei în cadrul fazei de subcontractare prevăzute anterior va fi menţionată, dacă este cazul, în schimbul de scrisori dintre Delegaţie şi Autorităţile Naţionale după exerciţiul de evaluare menţionat anterior.● Planurile de finanţare nerambursabilă nu vor include proiecte pentru care contribuţia Phare este mai mare de 2 milioane EUR şi mai mica de 50 000 EUR. Aceasta limita inferioară poate fi anulată ca urmare a evaluării menţionate anterior a capacităţii Agenţiei de implementare de a da asigurări privind o gestionare financiară sanatoasa. Aceasta limita inferioară nu se aplică în cazul ONG-urilor.Angajamentele financiare în termeni Phare vor fi operationale la data semnării contractelor de finanţare nerambursabilă de către RAP autorizate. Proiectele trebuie implementate integral înainte de data de expirare a execuţiei contractului din prezentul Memorandum de finanţare.Fondul pentru Proiecte MiciFondul pentru Proiecte Mici va finanta proiecte de maximum 50.000 EUR (cu contribuţie Phare). Nu va include investiţii materiale, în afară celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau naştere la venituri nete substanţiale.În ceea ce priveşte Fondul pentru Proiecte Mici de cooperare transfrontaliera se pot utiliza maxim 7 % din contribuţia Phare pentru cheltuieli referitoare la pregătirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.3.2. Măsuri în vederea implementarii în Româniaa.) Gestionarea fondurilor şi a proiectului de către ţara candidataProgramul va fi gestionat în conformitate cu procedurile Sistemului Extins de Implementare Descentralizat Phare (EDIS) stabilite în Decizia de acreditare EDIS şi în Acordul de implementare a EDIS (Acordul de implementare EDIS; EIM) încheiat între România şi Comisie*12). Înaintea încheierii Acordului menţionat anterior, implementarea se va face urmând procedurile Sistemului de implementare descentralizat Phare (SID)*13). Cu toate acestea, descentralizarea extinsă se va aplica cel mai târziu începând cu data aderării.–––*12) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului 1605/2002 (Regulamentul financiar), în special art. 164, în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.*13) În conformitate cu normele stabilite în Regulamentul Consiliului (1605/2002) (Regulamentul financiar), în Regulamentul Comisiei 2342/2002 (Normele de aplicare a Regulamentului financiar) şi în anexa la Regulamentul Consiliului 1266/1999.Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) va avea responsabilitatea generală pentru programarea şi monitorizarea programelor Phare. Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF) şi responsabilii cu autorizarea programului (RAP) vor asigura ca programele sunt implementate în conformitate cu procedurile stabilite în Decizia de acreditare EDIS şi/sau în Manualul SID, precum şi cu alte instrucţiuni ale Comisiei şi ca toate contractele necesare implementarii Memorandumului de finanţare sunt atribuite pe baza procedurilor şi documentelor standard definite şi publicate recent de către Comisia Europeană în vederea implementarii acţiunilor externe. CNA şi RAP au o responsabilitate comuna în privinta coordonării programelor Phare (inclusiv programul Phare de cooperare transfrontaliera), ISPA şi SAPARD, precum şi a Fondurilor Structurale şi de Coeziune.Fondul Naţional (FN) din cadrul Ministerului Finanţelor din România, condus de RNAF, va supraveghea gestionarea financiară a programului şi va avea responsabilitatea raportarii către Comisia Europeană. RNAF va deţine responsabilitatea generală pentru gestionarea financiară a fondurilor Phare. Acesta se va asigura ca sunt respectate regulile Phare, reglementările şi procedurile referitoare la achiziţii, raportare şi gestionare financiară, precum şi normele comunitare de acordare a ajutoarelor de stat, şi ca funcţionează sistemul de raportare şi informare cu privire la proiect. Aceasta include responsabilitatea raportarii tuturor cazurilor suspecte şi dovedite de frauda sau nereguli. RNAF va avea răspunderea deplina asupra fondurilor Phare ale unui program până la incheirea acestuia.b.) Dimensiunea proiectuluiValoarea proiectelor va fi mai mare de 2 MEUR, cu excepţia următoarelor:2003/005-701.02Baraj pe cursul Dunării până în interiorul localităţilor Boianu – Sticleanu. Dimensiunea totală a proiectului, inclusiv cofinantarea, este de 4 MEUR.2003/005-701.06Fondul Comun pentru Proiecte Mici (FCPM), data fiind amploarea proiectului2003/005-701.03Elaborarea unui Program de Management al Calităţii Aerului pentru zona românească aflată de-a lungul granitei cu Bulgaria, pe Dunarea de Jos; şi2003/005-701.04Promovarea dezvoltării durabile şi conservării biodiversitatii în zona de frontieră dintre România şi Bulgaria; şi2003/005-701.05Dezvoltarea economică durabila a zonei de frontieră dintre România şi Bulgaria; şi2003/005-701.07Mecanisme de pregătire a proiectuluiAvând în vedere ca natura proiectelor este aceea a construcţiei instituţionale.c.) Termene de contractare şi executare a contractelor; termene de programareToate contractele trebuie încheiate până la 30 noiembrie 2005. Perioada de contractare nu poate depăşi sub nici o formă termenul de 3 ani de la data angajamentului global asumat.Executarea contractelor trebuie să se încheie până la 30 noiembrie 2006, cu excepţia proiectului 2003/005-701.01 "Giurgiu – Reabilitarea infrastructurii de acces la frontiera", a cărui data de executare a contractelor este 30 noiembrie 2007.Angajamentele bugetare care nu au condus la plati timp de trei ani de la data asumării legale vor fi dezangajate.d.) Procedura de verificare şi încheiere a conturilor şi recuperarea fondurilorSe va introduce o procedură de verificare şi încheiere a conturilor în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. 5 din Regulamentul financiar*14) şi ale art. 42 din Normele de aplicare ale Regulamentului financiar*15).Orice nereguli sau fraude*16) descoperite în orice moment pe parcursul implementarii programului vor conduce la recuperarea fondurilor de către Comisie.–––*14) Regulamentul Consiliului 1605/2002 din 25 iunie 2002.*15) Regulamentul Comisiei 2342/2002 din 23 decembrie 2002.*16) Conform definitiei de la pct. 8a (Măsuri de audit şi anti-frauda în statele candidate) din prezentul document.Dacă implementarea unei măsuri nu pare să justifice fie o parte, fie totalitatea asistenţei alocate, Comisia va efectua o analiza corespunzătoare a situaţiei, în special solicitând tarii beneficiare să îşi prezinte observaţiile într-o perioadă de timp determinata şi sa corecteze neregulile.În urma analizei menţionate în paragraful anterior, Comisia poate reduce, suspenda sau anula asistenţa legată de măsurile respective, dacă analiza scoate la iveala nereguli, o utilizare necorespunzătoare a fondurilor sau nerespectarea uneia dintre condiţiile prevăzute în memorandumul de finanţare şi, în special, orice schimbare semnificativă care afectează natura sau condiţiile de implementare ale măsurii pentru care nu s-a cerut aprobarea Comisiei. Orice reducere sau anulare a fondurilor conduce la recuperarea sumelor plătite.În cazul în care considera ca o neregula nu a fost corectată sau ca o parte a unei operaţiuni sau întreaga operaţiune nu justifica parţial sau total asistenţa acordată, Comisia va efectua o analiza corespunzătoare a situaţiei şi va solicita tarii beneficiare să îşi prezinte observaţiile într-o perioadă de timp determinata, în urma analizei, dacă ţara beneficiara nu a luat măsuri de corectare a situaţiei, Comisia poate:(a) reduce sau anula orice avans;(b) anula în totalitate sau parţial asistenţa acordată pentru măsura respectiva.Comisia trebuie să stabilească dimensiunea măsurii corective, având în vedere natura neregulii constatate şi gravitatea oricăror deficiente în sistemele de control şi de gestionare.Orice fonduri neutilizate până la data de expirare a programului vor fi recuperate de Comisie. O declaraţie finala scrisă, însoţită de documentaţia aferentă, va fi emisă de către Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF), la doua luni după ce toate plăţile au fost efectuate, în care este prezentată suma totală contractată şi achitată. Va fi inclusă şi o balanţa finala a băncii care să prezinte soldurile existente la Fondul Naţional (FN)/Agenţia de implementare (AI) şi la Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP).Deşi fondurile neutilizate şi neeligibile sunt recuperate după expirarea Memorandumul de finanţare, se poate emite un ordin complementar de recuperare după efectuarea auditului final privind corectitudinea şi concordanta contractelor şi plăţilor, precum şi conformitatea acestora cu dispoziţiile Memorandumului de finanţare, luând în considerare opinia independenta a auditului final.RNAF va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei plati necuvenite, într-un interval de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă RNAF nu returnează suma pe care o datorează Comunităţii, ţara beneficiara trebuie să plătească această sumă Comisiei. Se vor aplica, referitor la sumele nerestituite, penalizări pentru întârzierea plăţilor, prin aplicarea regulilor prevăzute în regulamentul financiar care reglementează bugetul Comunităţii.e.) Fluxuri financiareComisia va transfera fonduri către FN, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere semnat de Comisie şi de România în decembrie 1998. La cererea RNAF, fondurile vor fi transferate într-un cont bancar separat, în euro, care va fi deschis şi gestionat de către FN, la o banca stabilită în prealabil şi de comun acord cu Comisia.aa) Transferul de fonduri către Fondul Naţional … O suma egala cu până la 20% din fondurile ce urmează a fi gestionate local*, reprezentând prefinantarea*17), va fi transferata la FN în urma semnării Memorandumului de finanţare şi a Acordurilor de finanţare (AF) între FN şi Agenţiile de implementare (AI)/ Oficiul de Plati şi Contractare Phare (OPCP). Dispoziţiile art. 2 şi 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional trebuie, de asemenea, să fie respectate. În plus, RNAF trebuie să înainteze Comisiei desemnarea responsabililor desemnaţi ca RAP şi o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul informaţional dintre FN şi AI/OPCP şi modul în care vor decurge plăţile.Se vor efectua doua realimentari de fonduri egale cu până la 30% fiecare din fondurile gestionate local. A doua realimentare se va opera atunci când 5% din buget va fi plătit de către agenţiile de implementare (AI) şi de către OPCP. A treia realimentare poate fi cerută atunci când 35% din bugetul total în vigoare a fost plătit. A patra realimentare se va plati când se achită 70% din bugetul total în vigoare şi când toate cheltuielile au fost efectuate (şi anume, contractate în totalitate). După cel mult două luni de la efectuarea tuturor plăţilor, Fondul Naţional va prezenta un raport final de cheltuieli, care va declansa operatia de regularizare a tuturor transferurilor raportată la ultima cheltuiala efectuată, ceea ce în stadiul respectiv va reprezenta plăţile efectuate (încetarea cheltuielilor)*18).––-*17) Conform definitiei de la art. 81.1.b.i din Regulamentul financiar.*18) Conform definitiei de la art. 105 din Normele de aplicare.În mod excepţional, RNAF poate cere plata în avans a unor procente mai mari decât cele menţionate mai sus, conform procedurilor prevăzute în Memorandumul de înţelegere menţionat anterior. Nu se poate face nici o realimentare dacă nu au fost respectate etapele menţionate mai sus, în afară de cazul în care exista o autorizare expresă prealabilă a Comisiei în acest sens.bb.) Transferul de fonduri către Agenţiile de implementareFondul Naţional va transfera fonduri Agentiilor de implementare (AI), inclusiv Oficiului de Plati şi Contractare Phare (OPCP), în conformitate cu Acordurile de finanţare (AF) semnate de FN şi de AI/OPCP, dacă este cazul. Se vor deschide conturi bancare pentru subprograme în numele Agenţiei de implementare/OPCP responsabile/responsabil cu administrarea financiară a subprogramelor, conform art. 13 din Memorandumul de înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional.În conformitate cu SID, fiecare acord de finanţare va fi aprobat în prealabil de către Comisia Europeană, în cazul în care FN este agentul plătitor pentru OPCP/Agenţia de implementare (AI), nu se vor efectua transferuri de fonduri de la FN către OPCP/AI.OPCP şi Agenţiile de implementare (AI) trebuie să fie fiecare conduse de către un responsabil cu autorizarea programului (RAP), numit de RNAF, după consultarea CNA. RAP va răspunde de toate operaţiunile efectuate de către OPCP/AI.Pentru contractele cu fonduri reţinute pentru o perioadă de garanţie, totalul general al fondurilor legat de aceste contracte, asa cum a fost calculat de RAP şi stabilit de către Comisie, va fi plătit Agenţiei de implementare înainte de încheierea oficială a programului. Agenţia de implementare îşi asuma responsabilitatea deplina de a depune fondurile până la plata finala şi de a se asigura ca fondurile menţionate anterior vor fi folosite numai pentru a face plati legate de clauzele de reţinere.Agenţia de implementare îşi asuma în continuare responsabilitatea deplina faţă de contractori, în sensul îndeplinirii obligaţiilor legate de clauzele de reţinere. Fondurile care nu au fost plătite contractanţilor după decontarea plăţilor finale vor fi returnate Comisiei. Anual, Comisia va primi de la RNAF o situaţie generală a folosirii fondurilor depuse în conturi cu garanţie şi în special a plăţilor efectuate din aceste conturi, precum şi a dobânzilor acumulate.cc.) DobândaÎn principiu, toate conturile bancare*19) vor fi purtătoare de dobânda. Dobânda va fi raportată Comisiei Europene. Prin decizia Comisiei, pe baza propunerii RNAF, dobânda poate fi reinvestita în program.f.) Agenţiile de implementare vor răspunde de subprograme după cum urmează:Agenţia de implementare a întregului program va fi Ministerul Integrării Europene (MIE).g.) Evaluarea impactului asupra mediului şi conservarea naturiiProcedurile de evaluare a impactului asupra mediului, stabilite în directiva Agenţiei de Implementare Europeană (EIA)*20), se aplică în totalitate pentru toate proiectele de investiţii Phare. Dacă directiva EIA nu a fost încă transpusa în totalitate, procedurile trebuie să fie similare celor stabilite în directiva menţionată anterior. Dacă un proiect se afla sub incidenţa anexei 1 sau anexei 2 la Directiva EIM, îndeplinirea procedurii EIA trebuie să fie corespunzător documentata*21).În cazul în care un proiect poate afecta zone importante pentru conservarea naturii, trebuie realizată o evaluare*22) corespunzătoare, conform dispoziţiilor art. 6 din Directiva privind conservarea habitatelor naturale*23).–––-*19) În special, dar nu exclusiv, conturile deţinute de FN, OPCP şi AI.*20) Directiva 85/337/CEE ; JO L 175/40; 05.07,1985; modificată de Directiva 97/11/CEE ; JO L 73/5; 14.03.1997.*21) În anexa EIA la fişa corespunzătoare proiectului de investiţii,*22) În anexa privind conservarea naturii la fişa corespunzătoare proiectului de investiţii.*23) Directiva 92/43/CEE ; JO 206/7; 22.07.1992.Toate proiectele de investiţii trebuie îndeplinite cu respectarea legislaţiei comunitare din domeniul mediului. Fişele de proiect vor conţine clauze specifice în conformitate cu legislaţia UE relevanta în domeniul mediului, în funcţie de tipul de activitate desfăşurată în cadrul fiecărui proiect de investiţii.h.) Reguli speciale pentru anumite componente ale programuluiPlan de finanţare nerambursabilăÎn cazul planurilor de finanţare nerambursabilă, măsurile exacte de implementare vor fi precizate în fişele de proiect corespunzătoare, în baza următoarelor principii:● Procedurile şi formatele care urmează a fi utilizate pentru implementarea planurilor şi acordarea finanţării vor urmări dispoziţiile Ghidului practic. Se va acorda o atenţie specială procesului de selecţie a proiectelor beneficiare, care trebuie realizată la nivel tehnic prin intermediul comitetelor de selecţie formate din experţi numiţi de către autorităţi care cofinanteaza planurile, precum şi de către administraţiile corespunzătoare şi grupurile de interese implicate în planuri.● RAP pentru programul al cărui plan de finanţare nerambursabilă este finanţat trebuie să îşi menţină responsabilitatea contractuală şi financiară privind implementarea planurilor, în special, RAP trebuie să aprobe în mod oficial cererea de oferte, formularele de înscriere, criteriile de evaluare, precum şi procesul de selecţie şi rezultatele acestuia. RAP trebuie, de asemenea, să semneze contractele de finanţare nerambursabilă cu beneficiarii şi să asigure monitorizarea şi controlul financiar corespunzător în temeiul autorităţii şi responsabilităţii sale. Cu aceasta rezerva, gestionarea planurilor poate fi descentralizata de sub autoritatea RAP către organismele corespunzătoare la nivel sectorial şi regional.● Anterior acreditării EDIS, va fi necesară aprobarea prealabilă a Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, în conformitate cu dispoziţiile capitolul 6 din Ghidul practic (control prealabil descentralizat).● Implementarea proiectelor selectate prin prestarea de lucrări şi servicii, furnizarea de materiale subcontractate de beneficiarii finali ai finantarilor individuale, va face obiectul regulamentelor referitoare la achiziţii din Ghidul practic.● În urma unei evaluări pozitive a capacităţii Agenţiei de implementare de a gestiona din punct de vedere operational şi financiar planurile în mod clar şi eficient (cf. Secţiunii 11 şi anexei 4 din Ghidul Programului Phare 2003), Delegaţia Comisiei Europene poate hotărî să îşi retragă aprobarea prealabilă privind subcontractarea efectuată de către beneficiarii finali ai finanţării individuale. Dispoziţiile detaliate care reglementează rolul Delegaţiei în cadrul fazei de subcontractare prevăzute anterior va fi menţionată, dacă este cazul, în schimbul de scrisori dintre Delegaţie şi Autorităţile Naţionale după exerciţiul de evaluare menţionat anterior.● Planurile de finanţare nu vor include proiecte pentru care contribuţia Phare este mai mare de 2 milioane EUR şi mai mica de 50 000 EUR. Aceasta limita inferioară poate fi anulată ca urmare a evaluării menţionate anterior a capacităţii Agenţiei de implementare de a da asigurări privind o gestionare financiară sanatoasa. Aceasta limita inferioară nu se aplică în cazul ONG-urilor.Angajamentele financiare în termeni Phare vor fi operationale la data semnării contractelor de finanţare nerambursabilă de către RAP autorizate. Proiectele trebuie implementate integral înainte de data de expirare a execuţiei contractului din prezentul Memorandum de finanţare.Fondul pentru Proiecte MiciFondul pentru Proiecte Mici va finanta proiecte de maximum 50 000 EUR (cu contribuţie Phare). Nu va include investiţii materiale, în afară celor referitoare la mica infrastructura, care nu dau naştere la venituri nete substanţiale.În ceea ce priveşte Fondul pentru Proiecte Mici de cooperare transfrontaliera se pot utiliza maxim 7 % din contribuţia Phare pentru cheltuieli referitoare la pregătirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea asistenţei.4. Monitorizare şi evaluareCCM (Comitetul Comun de Monitorizare) monitorizează implementarea proiectului. Comitetul include Responsabilul naţional cu autorizarea finanţării (RNAF), Coordonatorul naţional al asistenţei (CNA) şi serviciile Comisiei. CCM se întruneşte cel puţin o dată pe an pentru a examina toate programele cu finanţare Phare în scopul evaluării progresului în îndeplinirea obiectivelor stabilite în memorandumurile de finanţare şi în Parteneriatul pentru aderare. CCM poate recomanda schimbarea prioritatilor şi/sau realocarea fondurilor Phare. În plus, o dată pe an, CCM evalueaza progresul înregistrat în toate programele de asistenţa de preaderare finanţate de UE (Phare, ISPA şi SAPARD)Pentru programul Phare, CCM este asistat de subcomitetele de monitorizare sectoriale (SMSC) care includ CNA, RAP-ul fiecărei agenţii de implementare (şi OPCP unde este cazul) şi serviciile Comisiei. SMSC va examina în detaliu progresul înregistrat în fiecare program, inclusiv componentele şi contractele acestuia, grupate de CCM în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector este condus de un SMSC pe baza rapoartelor periodice de monitorizare elaborate de Agenţia de Implementare şi a evaluărilor intermediare efectuate de evaluatori independenţi. SMSC formulează recomandări privind aspectele de gestionare şi proiectare, asigurându-se ca acestea sunt efectuate. SMSC raportează către CCM, căruia îi prezintă avize detaliate privind toate programele Phare finanţate în sectorul sau.Serviciile Comisiei se asigura ca o evaluare ulterioară se efectuează după încheierea programului.5.) Audit şi măsuri antifraudaa) Efectuate de către statele candidate*24) … În fiecare an vor fi trimise Comisiei un plan de audit şi un rezumat al rezultatelor auditurilor efectuate. Rapoartele de audit vor fi puse la dispoziţia Comisiei.Autoritatea naţionala de control financiar competenţa trebuie să efectueze un control financiar adecvat asupra implementarii programului.Ţările beneficiare trebuie să asigure investigarea şi tratarea corespunzătoare ale cazurilor de frauda şi nereguli, suspecte sau reale, rezultate din controalele naţionale şi cele de la nivelul Comunităţii.Prin neregula se înţelege orice încălcare a dispoziţiilor legislaţiei naţionale sau comunitare*25), a prezentului Memorandum de finanţare sau a contractelor încheiate ca urmare a acestuia sau care rezultă dintr-o acţiune sau omisiune a unui agent economic, care are sau poate avea efectul de prejudiciere a bugetului general al Comunităţilor sau a bugetelor gestionate de acestea, fie prin reducerea sau pierderea venitului ce revine din propriile resurse colectate direct în numele Comunităţilor Europene, fie printr-o alta cheltuiala nejustificată.Prin frauda se înţelege orice acţiune sau omisiune intenţionată privind;(i) folosirea sau prezentarea de documente ori de declaraţii false, incorecte sau incomplete, care are ca efect însuşirea fără drept ori reţinerea ilegala de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele gestionate de acestea ori în numele acestora;(îi) nedivulgarea informaţiilor care ar constitui încălcarea unei obligaţii specifice, având acelaşi efect;(iii) deturnarea acestor fonduri şi folosirea lor în alte scopuri decât cele pentru care au fost iniţial acordate.Autorităţile naţionale trebuie să asigure funcţionarea unui mecanism de control şi raportare echivalent cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei nr. 1681/94*26).–––*24) în conformitate cu regulile stabilite în art. 54 din Regulamentul financiar*25) Definită ca totalitatea regulilor comunitare care se aplică între părţile la Memorandumul de finanţare (de exemplu Acordurile Europene, Acordul-cadru, Memorandumul de înţelegere privind instituirea Fondului Naţional etc.).*26) JO L 178, 12.07.1994, pp. 43-46Toate cazurile de frauda şi nereguli, reale sau suspectate, precum şi toate măsurile legate de acestea, luate de autoritatea naţionala, trebuie raportate fără întârziere în special serviciilor Comisiei. Dacă nu exista nici un caz real sau suspectat de frauda şi nici o neregula de raportat, ţara beneficiara trebuie să înştiinţeze Comisia despre acest lucru în termen de doua luni de la încheierea fiecărui trimestru.b) Efectuate de către Comisie … Toate memorandumurile de finanţare, precum şi contractele încheiate ca urmare a acestora sunt supuse supravegherii şi controlului financiar de către Comisie (inclusiv de Biroul European Antifrauda) şi auditurilor Curţii de Conturi Europene. Acestea includ controale la faţa locului şi, atât timp cat Sistemul extins descentralizat nu este încă aplicabil Agenţiei de Implementare din ţara candidata respectiva, măsuri precum verificarea prealabilă a procedurilor de licitaţie şi contractare, efectuate de Delegaţia CE din ţara candidata respectiva.Pentru a asigura o protecţie eficienta a intereselor financiare ale Comunităţii, Comisia poate face controale şi inspecţii la faţa locului conform dispoziţiilor Regulamentului Consiliului (Euratom, CE) nr. 2185/96*27).–––*27) JO L 292, 15.11.1996, p.p. 2-5Conturile şi operaţiunile Fondului Naţional şi, acolo unde este cazul, ale OPCP şi ale tuturor Agentiilor de Implementare relevante pot fi controlate după cum considera Comisia, de către un auditor extern angajat de Comisie, fără a aduce atingere atribuţiilor Comisiei şi ale Curţii de Conturi a Comunităţilor Europene, asa cum se menţionează în documentul "Condiţiile generale privind memorandumul de finanţare", anexat la Acordul-cadru.6. Transparenta/publicitateFiecare responsabil cu autorizarea programului răspunde de asigurarea măsurilor necesare pentru o publicitate adecvată a tuturor activităţilor finanţate prin program. Acest lucru se va realiza în strânsă legătură cu Delegaţia Comisiei Europene. Detalii suplimentare se regăsesc în anexa "Transparenta/publicitate" (anexată).7. Condiţii specialePentru implementarea cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003 dintre România şi Bulgaria, Guvernul Bulgariei trebuie să facă un efort deosebit pentru identificarea şi remedierea deficienţelor şi slabiciunilor în gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Până la 31 martie 2004, Coordonatorul naţional al asistenţei va elabora şi va prezenta Comisiei un plan de construire a capacităţii de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004-2006, în care să precizeze acţiunile necesare pentru întărirea agenţiei de implementare şi a autorităţilor de implementare. Planul trebuie să acopere măsurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus menţionate au personal corespunzător, angajat cu norma întreaga, bugete de funcţionare corespunzătoare şi ca sunt îndeplinite toate celelalte condiţii pentru implementarea actualelor şi viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera. Nici un contract cofmantat de Phare pentru Bulgaria nu poate fi semnat înainte ca aceasta condiţie să fie îndeplinită, cu excepţia proiectului 005-631.02/2003 "Dezvoltarea economică durabila a regiunii transfrontaliere bulgaro-române" şi a activităţilor prevăzute în componenta 1 (identificarea şi pregătirea viitoarelor proiecte transfrontaliere în domeniul protejării mediului) din proiectul 005-631.04/2003 "Promovarea unei dezvoltări durabile şi conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera bulgaro-română".Pentru punerea în practica cu succes a Programului Transfrontalier Phare 2003 dintre România şi Bulgaria, Guvernul României trebuie să facă un efort deosebit pentru identificarea şi remedierea deficienţelor şi slabiciunilor în gestionarea programelor de cooperare transfrontaliera. Până la 31 martie 2004, Coordonatorul naţional al asistenţei va elabora şi va prezenta Comisiei un plan de construire a capacităţii de cooperare transfrontaliera, pentru perioada 2004-2006, în care să precizeze acţiunile necesare pentru întărirea agenţiei de implementare şi a autorităţilor de implementare. Planul trebuie să acopere măsurile necesare pentru a se asigura ca organismele mai sus menţionate au personal corespunzător, angajat cu norma întreaga, bugete de funcţionare corespunzătoare şi ca sunt îndeplinite toate celelalte condiţii pentru implementarea actualelor şi viitoarelor programe de cooperare transfrontaliera. Documentul va descrie primele acţiuni concrete deja puse în practica pentru a aduce capacitatea administrativă la un nivel adecvat pentru anul 2004 (resurse umane şi logistica: transport, acces la numere de telefon internaţionale etc.). Nici un contract cofinantat de Phare pentru România nu poate fi semnat înainte ca aceasta condiţie să fie îndeplinită cu excepţia proiectului 005-701.05/2003 "Dezvoltarea economică durabila a regiunii transfrontaliere bulgaro-române" şi a activităţilor prevăzute în componenta 1 (identificarea şi pregătirea viitoarelor proiecte transfrontaliere în domeniul protejării naturii) din proiectul 005-701.04/2003 "Promovarea unei dezvoltări durabile şi conservarea biodiversitatii în regiunea transfrontaliera bulgaro-română".În cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intră în limitele competentelor Guvernului Bulgariei sau ale Guvernului României, Comisia Europeană poate să modifice programul cu scopul ca, dacă aceasta considera necesar, Comisia să poată anula tot programul sau o parte din acesta şi/sau sa realoce fondurile neutilizate în alte scopuri, în concordanta cu obiectivele Programului Phare.

 + 
Anexa DPRIVIND INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA PENTRU PROGRAMELE PHARE. ISPA ŞI SAPARD ALE COMUNITĂŢILOR EUROPENEl. Obiectiv şi sfera de acţiuneMăsurile de informare şi publicitate privind asistenţa din partea Comunităţii Europene prin Programul Phare au intenţia de a creşte gradul de constientizare a publicului şi transparenta acţiunilor UE, precum şi de a crea o imagine consistenta privind măsurile respective în toate ţările beneficiare. Informarea şi publicitatea privesc măsurile care primesc o contribuţie de la Programul Phare.2. Principii generaleFiecare responsabil cu autorizarea programului care răspunde de implementarea memorandumurilor financiare şi a altor forme de asistenţa va răspunde pentru publicitatea la faţa locului. Aceasta acţiune se va desfăşura în cooperare cu Delegatiile Comisiei Europene, care vor fi informate asupra demersurilor făcute în acest scop.Autorităţile naţionale şi regionale competente vor desfăşura activităţile necesare pentru a asigura aplicarea efectivă a acestor aranjamente şi pentru a colabora cu Delegaţia Comisiei Europene la faţa locului.Măsurile de informare şi publicitate descrise mai jos se bazează pe prevederile reglementărilor şi deciziilor ce se aplică fondurilor structurale. Acestea sunt:– Reglementarea (CEE) 1159/2000 Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 130/30din31mai2000;– Decizia Comisiei din 31 mai 1994; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 152/39 din 18 iunie 1994.Prevederi specifice privind ISPA sunt incluse în:Decizia Comisiei din 22 iunie 2001; Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 182/58Măsurile de informare şi publicitate trebuie să fie conforme cu prevederile reglementărilor şi deciziilor mai sus menţionate. Un manual de conformitate poate fi pus la dispoziţia autorităţilor naţionale, regionale şi locale de către Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.3. Informarea şi publicitatea privind programele PhareInformarea şi publicitatea vor face subiectul unui set de măsuri coerente, definite de autorităţile naţionale, regionale şi locale competente, în colaborare cu Delegatiile Comisiei Europene, pentru durata memorandumului de finanţare, şi va privi atât programele, cat şi alte forme de asistenţa.Costul informării şi publicităţii referitoare la proiecte individuale va fi suportat din bugetul alocat proiectelor respective.Când sunt implementate programe Phare, se vor aplica măsurile menţionate mai jos. la lit. (a) şi (b):(a) Autorităţile competente din ţările beneficiare trebuie să publice conţinutul programelor şi al altor forme de asistenţa în forma cea mai potrivita. Ele trebuie să asigure faptul ca asemenea documente sunt distribuite în mod corespunzător şi trebuie să le pună la dispoziţia părţilor interesate. Ele trebuie să asigure prezentarea consecventa pe tot teritoriul tarii beneficiare a materialelor de informare şi publicitate produse.(b) Măsurile de informare şi publicitate la faţa locului trebuie să cuprindă următoarele;(i) În cazul investiţiilor de infrastructura cu un cost ce depăşeşte 1 milion euro:– panouri ridicate pe locurile respective, care să fie instalate în concordanta cu prevederile reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificăţii tehnice din manual, care să fie furnizate de către Delegaţia Comisiei Europene în ţara respectiva.– Plăcuţe permanente pentru lucrările de infrastructura accesibile publicului larg, care să fie instalate conform prevederilor reglementărilor şi deciziilor menţionate în paragraful 2 de mai sus, şi specificăţii tehnice din manual care să fie furnizate de către Delegaţia Comisiei Europene din ţara respectiva.(îi) În cazul investiţiilor productive, măsuri pentru dezvoltarea potenţialului local şi orice alte măsuri beneficiind de finanţare Phare, ISPA sau SAPARD:– măsuri care să constientizeze beneficiarii potenţiali şi publicul larg cu privire la asistenţa Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările citate la paragraful 3(b)(i) de mai sus;– măsuri adresate solicitanţilor de ajutoare de stat, parţial finanţate de Phare, ISPA sau SAPARD sub forma unei indicaţii în formularele care trebuie să fie completate de asemenea solicitanţi, ca parte a ajutorului vine din partea UE şi în mod special de la programele Phare, ISPA sau SAPARD, în concordanta cu reglementările de mai sus.4. Vizibilitatea asistenţei UE în cercurile de afaceri şi printre potentialii beneficiari şi pentru publicul larg4.1. Cercurile de afaceriCercurile de afaceri trebuie implicate cat mai mult posibil în asistenţa care le priveşte în modul cel mai direct.Autorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către potentialii beneficiari, în special către întreprinderile mici şi mijlocii. Acestea trebuie să cuprindă şi o indicaţie privind procedurile administrative care trebuie urmate.4.2. Alţi beneficiari potenţialiAutorităţile responsabile cu implementarea asistenţei vor asigura existenta canalelor potrivite pentru diseminarea informaţiilor către toate persoanele care beneficiază sau care ar putea beneficia de măsuri privind instruirea, ocuparea forţei de muncă sau dezvoltarea resurselor umane, în acest sens, se va asigura cooperarea dintre organismele de învăţământ profesional implicate în ocuparea forţei de muncă, afaceri şi grupurile de afaceri, centrele de instruire şi organizaţiile neguvernamentale.FormulareFormularele emise de autorităţile naţionale, regionale sau locale privind anunţarea, solicitarea şi acordarea de fonduri nerambursabile de asistenţa destinate beneficiarilor finali sau oricărei alte entităţi eligibile pentru asemenea asistenţa vor trebui sa indice faptul ca UE şi în mod special Programele Phare, ISPA sau SAPARD furnizează sprijinul financiar. Notificarea de asistenţa transmisă beneficiarilor va menţiona volumul sau procentul de asistenţa finanţat de programul în cauza. Dacă asemenea documente poarta stema naţionala sau regionala, ele vor purta de asemenea şi însemnul UE de aceeaşi mărime,4.3. Publicul generalMediaAutorităţile competente vor informa mass-media, în maniera cea mai potrivita, despre acţiunile co-finanţate de UE şi în special de Phare, ISPA sau SAPARD. Asemenea participare va fi reflectată în mod corect în aceasta informare.În acest scop, lansarea operaţiunilor (după ce au fost adoptate de Comisie) şi fazele importante ale implementarii lor vor face subiectul unor măsuri de informare, cu precădere în mass-media regionala (presa, radio şi televiziune). Trebuie asigurata o colaborare corespunzătoare cu Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara.Principiile menţionate în cele doua paragrafe precedente se vor aplica anunţurilor, cum ar fi comunicate de presa sau comunicate de publicitate.Acţiuni informativeOrganizarea de acţiuni informative, cum ar fi conferinţe, seminarii, târguri şi expoziţii în legătură cu implementarea operaţiunilor parţial finanţate de Programele Phare, ISPA sau SAPARD va urmări să facă explicita participarea UE. Poate fi folosită ocazia pentru a se expune steagurile europene în camerele unde au loc intalniri şi se pune emblema UE pe documente, în funcţie de situaţie. Delegaţia Comisiei Europene din ţara beneficiara va ajuta, după necesitaţi, la pregătirea şi realizarea acestor evenimente.Materiale informativePublicaţiile (cum ar fi broşuri şi pliante) despre programe şi măsuri similare finanţate sau co-finanţate de Phare, ISPA sau SAPARD trebuie să conţină pe pagina de titlu o indicaţie clara a participării UE, precum şi simbolul UE, în cazul în care stema naţionala sau regionala este folosită.În cazul în care asemenea publicaţii includ o prefata, aceasta trebuie semnată atât de persoana responsabilă în ţara beneficiara, cat şi de delegatul Comisiei, în numele acesteia, pentru a asigura ca participarea UE este clara.Aceste publicaţii se vor referi la organismele naţionale şi regionale responsabile cu informarea părţilor interesate.Principiile menţionate mai sus se vor aplica, de asemenea, şi materialelor audiovizuale.5. Aranjamente speciale privind panouri, plăcuţe permanente şi posterePentru a asigura vizibilitatea măsurilor finanţate parţial de programele Phare, ISPA sau SAPARD, ţările beneficiare vor asigura faptul ca următoarele măsuri de informare şi publicitate se supun următoarelor:PanouriPanourile care furnizează informaţii privind participarea UE la finanţarea investiţiei ar trebui ridicate la locul tuturor proiectelor în care participarea UE ajunge până la de 1 milion euro sau mai mult. Chiar în cazul în care autorităţile naţionale sau regionale competente nu ridica un panou care să anunţe propria lor implicare în finanţare, asistenţa UE trebuie menţionată oricum pe un panou special. Panourile trebuie să fie de o mărime corespunzătoare anvergurii operaţiunii (ţinând seama de mărimea co-finanţării din partea UE) şi trebuie să fie pregătite conform instrucţiunilor prevăzute în manualul tehnic ce se poate obţine de la Delegatiile Comisiei Europene, la care se face referire mai sus.Panourile vor fi mutate din loc nu mai devreme de şase luni după terminarea lucrărilor şi înlocuite, în cazurile în care este posibil, de o placuta permanenta în conformitate cu specificăţiile descrise în manualul tehnic la care se face referire mai sus.Plăcuţe permanentePlăcuţe permanente ar trebui amplasate în zonele accesibile publicului larg (centre de congrese, aeroporturi, staţii etc.). În plus faţă de însemnul UE, asemenea plăcuţe trebuie să specifice partea finanţată de UE, alături de o menţiune a programului în cauza (Phare, ISPA sau SAPARD).În cazul în care o autoritate naţionala, regionala sau locală sau un alt beneficiar decide sa ridice un panou, sa plaseze o placuta permanenta, sa afiseze un poster sau sa ia orice alta măsura pentru a da informaţii despre proiecte cu un cost mai mic de 1 milion euro, participarea UE trebuie de asemenea să fie indicată.6. Prevederi finaleAutorităţile naţionale, regionale sau locale implicate pot lua, în orice situaţie, măsuri suplimentare, dacă le considera a fi necesare. Ele vor consulta Delegaţia Comisiei Europene şi o vor informa despre initiativele pe care le au în vedere, astfel încât Delegaţia să poată participa în mod corespunzător în realizarea acestora.Pentru a înlesni implementarea acestor prevederi, Comisia, prin intermediul Delegatiilor sale la faţa locului, va asigura asistenţa tehnica sub forma îndrumării asupra cerinţelor de design, în cazul în care este necesar. Se va realiza un manual, scris în limba tarii respective, care va conţine indicaţii detaliate în forma electronică şi acesta va fi disponibil la cerere.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește