ORDIN nr. 1.867 din 31 august 2007

privind organizarea şi desfăşurarea tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2007-2008



În baza prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului emite prezentul ordin. + 
Articolul 1Se aprobă Calendarul de desfăşurare a tezelor cu subiect unic organizate pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2007-2008, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Se aprobă Metodologia de organizare şi desfăşurare a tezelor cu subiect unic pentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2007-2008, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 3Se aprobă programele pentru disciplinele la care se susţin teze cu subiect unic de către elevii claselor a VII-a şi a VIII-a, prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 4Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 5Direcţia generală management, învăţământ preuniversitar, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor şi relaţia cu Parlamentul, Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, (CNCEIP), inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, conducerile unităţilor de învăţământ vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.p. Ministrul educaţiei,cercetării şi tineretului,Zvetlana Preoteasa,secretar de statBucureşti, 31 august 2007.Nr. 1.867. + 
Anexa 1CALENDARULde desfăşurare a tezelor cu subiect unic organizatepentru clasele a VII-a şi a VIII-a în anul şcolar 2007-2008Semestrul IPerioada I– 30 noiembrie 2007 – Limba şi literatura maternă– 5 decembrie 2007 – Matematică– 11 decembrie 2007 – Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)– 14 decembrie 2007 – Limba şi literatura română– 11 ianuarie 2008 – depunerea contestaţiilorPerioada a II-a*)– 12 februarie 2008 – Matematică– 15 februarie 2008 – Limba şi literatura maternă– 20 februarie 2008 – Limba şi literatura română– 22 februarie 2008 – Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)– 29 februarie 2008 – depunerea contestaţiilorSemestrul al II-leaPerioada I– 6 mai 2008 – Limba şi literatura maternă– 9 mai 2008 – Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)– 13 mai 2008 – Limba şi literatura română– 16 mai 2008 – Matematică– 29 mai 2008 – depunerea contestaţiilorPerioada a II-a*)– 23 mai 2008 – Matematică– 27 mai 2008 – Limba şi literatura maternă– 30 mai 2008 – Istorie/Geografie (numai pentru clasa a VIII-a)– 2 iunie 2008 – Limba şi literatura română– 4 iunie 2008 – depunerea contestaţiilor–––-Notă …
*) Perioadă în care se desfăşoară teze la care participă elevii amânaţi, conform art. 65 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 4.925/2005. + 
Anexa 2METODOLOGIE 31/08/2007 + 
Anexa 3PROGRAMApentru teza cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura română– Clasa a VII-a –I. PrecizăriPrezenta programă pentru tezele cu subiect unic la disciplina Limba şi literatura română vizează obiectivele de referinţă din programa şcolară pentru clasa a VII-a, referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris şi la capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situaţii de comunicare. Subiectele pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referinţă, cu activităţile de învăţare şi conţinuturile din programa şcolară pentru clasa a VII-a. În tabelul de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerinţe care pot apărea în tezele cu subiect unic la limba şi literatura română.Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba română, se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de evidenţiere a valorilor stilistice, a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.) sau nonliterar, precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text dat (rezumat, caracterizare de personaj). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere competenţele de redactare a unor texte descriptive, narative şi dialogate, precum şi a unor texte care presupun exprimarea motivată a unei atitudini/a unei opinii proprii.Pentru obiectivele de referinţă care privesc capacitatea de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.II. Obiective de referinţă din programa şcolară şi exemple de sarcini de lucru3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

–––    *1) Conţinuturile marcate prin bold sunt valabile numai pentru semestrul        al II-lea.    *2) Conţinuturile marcate cu bold în programa şcolară, din capitolele 3.4.        Morfosintaxa şi 3.5. Sintaxa propoziţiei vor fi evaluate în semestrul        al II-lea; pentru semestrul I pot fi evaluate noţiuni de morfosintaxă        studiate în anii anteriori, menţionate (cu litere obişnuite) în aceleaşi        capitole ale programei şcolare.4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

PROGRAMApentru teză cu subiect unic la limba şi literatura română– Clasa a VIII-a –I. PrecizăriPrezenta programă pentru tezele cu subiect unic la disciplina limba şi literatura română vizează obiectivele de referinţă din programa şcolară pentru clasa a VIII-a, referitoare la capacitatea de receptare a mesajului scris şi la capacitatea de exprimare scrisă, în diferite situaţii de comunicare. Subiectele pentru teze vor fi în acord cu obiectivele de referinţă, cu activităţile de învăţare şi conţinuturile din programa şcolară pentru clasa a VIII-a. În tabelul de mai jos sunt incluse exemple de sarcini de lucru/cerinţe care pot apărea în tezele cu subiect unic la limba şi literatura română.Prin tezele cu subiect unic, în evaluarea unităţilor de conţinut care privesc domeniul limba română, se are în vedere viziunea comunicativ-pragmatică, abordarea funcţională şi aplicativă a elementelor de construcţie a comunicării, cu accent pe identificarea rolului acestora în construirea mesajelor şi pe utilizarea corectă şi adecvată în propria exprimare scrisă. Sarcinile de lucru vizează exerciţii de tip analitic (de recunoaştere, de grupare, de motivare, de descriere, de diferenţiere) şi de tip sintetic (de modificare, de completare, de exemplificare, de construcţie), de subliniere a valorilor stilistice şi de evidenţiere a aspectelor ortografice şi de punctuaţie, în situaţiile care impun o asemenea abordare.În evaluarea unităţilor de conţinut ale domeniului lectură, sarcinile de lucru implică cerinţe care privesc înţelegerea unui text dat, literar sau nonliterar (identificarea ideilor principale, a unor trăsături generale şi particulare ale textului şi exprimarea unui punct de vedere asupra acestora etc.), precum şi redactarea de către elev a unor compuneri vizând scrierea despre un text literar sau nonliterar (rezumat, caracterizare de personaj, comentarea sumară a unor secvenţe, identificarea ideilor principale, exprimarea unui punct de vedere privind ideile sau structurarea textului etc.). De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte funcţionale (cerere, invitaţie), argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul dat/indicat, motivarea apartenenţei la un gen literar), reflexive şi imaginative (scrisoare, alte compuneri care presupun exprimarea propriilor sentimente, evidenţierea trăsăturilor unui obiect într-o descriere/ într-un portret, scurte naraţiuni, continuarea logică a unor dialoguri etc.).Pentru obiectivele de referinţă care privesc capacitatea de receptare şi de producere a mesajelor orale, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluarea de parcurs a acestora.II. Obiective de referinţă din programa şcolară şi exemple de sarcini de lucru3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris

––––    *1) Conţinuturile marcate prin bold sunt valabile numai pentru        semestrul al II-lea.4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă

––––    *2) Actualizare.TEMEselectate din programa şcolară pentru a fi evaluate printezele cu subiect unic la disciplina matematicăClasa a VII-a – anul şcolar 2007-2008I. Statutul disciplineiTeza la matematică în anul şcolar 2007-2008 are statut obligatoriu.Teza la matematică este o probă scrisă cu durata de două ore.II. Obiectivele de evaluare1. înţelegerea noţiunii de număr real şi a relaţiilor dintre mulţimile de numere studiate2. înţelegerea proprietăţilor operaţiilor cu numere reale3. aplicarea operaţiilor cu numere reale în calcule variate4. aproximarea numerelor reale, soluţiilor unor ecuaţii, inecuaţii sau a unor sisteme de ecuaţii5. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică şi de teoria mulţimilor6. utilizarea elementelor de calcul algebric7. identificarea unor dependenţe funcţionale şi a unor reguli de formare a şirurilor8. utilizarea proprietăţilor figurilor geometrice în probleme de demonstraţie şi de calcul9. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice cunoscute10. utilizarea instrumentelor geometrice11. transpunerea în limbaj matematic a enunţului unei probleme12. investigarea valorii de adevăr a unor enunţuri şi construirea unor generalizări13. redactarea coerentă şi completă a soluţiei unei probleme14. organizarea eficientă a abordării problemelor propuse şi a redactării soluţiilor lorIII. ConţinuturiÎn conformitate cu programa şcolară revizuită pentru disciplina matematică (clasa a VII-a), temele programei pentru teza la disciplina matematică sunt:Semestrul IAlgebră– Mulţimea numerelor întregiMulţimiNoţiunea de mulţime; relaţii (apartenenţă, egalitate, incluziune); operaţii (intersecţia, reuniunea, diferenţa, produsul cartezian).Numere întregiMulţimea numerelor întregi; reprezentare pe axă; operaţii; ordinea efectuării operaţiilor; divizibilitate în Z: definiţie, divizor, multiplu; ecuaţii; inecuaţii.– Mulţimea numerelor raţionaleMulţimea numerelor raţionale (Q); reprezentarea pe axă a numerelor raţionale, opusul unui număr raţional; valoarea absolută a unui număr raţional (modulul). Incluziunile N inclus Z inclus Q. Scrierea numerelor raţionale sub formă zecimală sau fracţionară. Adunarea numerelor raţionale, proprietăţi. Scăderea numerelor raţionale.Compararea numerelor raţionale. Înmulţirea numerelor raţionale, proprietăţi; ordinea efectuării operaţiilor.Împărţirea numerelor raţionale; ordinea efectuării operaţiilor. Puterea unui număr raţional cu exponent număr întreg. Reguli de calcul cu puteri. Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor. Rezolvarea în Q a ecuaţiilor de forma ax+b=0, cu af2 ŞQ*, bŞQ. Probleme care pot fi rezolvate cu ajutorul ecuaţiilor.Rapoarte; proporţii; proporţii derivate; procente; raport procentual; şir de rapoarte egale. Media aritmetică şi media aritmetică ponderată.– Numere realeRădăcina pătrată a unui număr natural pătrat perfect. Rădăcina pătrată a unui număr raţional pozitiv; algoritmul de extragere a rădăcinii pătrate. Aproximări.Exemple de numere iraţionale; mulţimea numerelor reale; modul; ordonare; reprezentare pe axă prin aproximări.Geometrie– Recapitulare şi completăriUnghiuri opuse la vârf.Congruenţa triunghiurilor. Linii importante în triunghi.Condiţii necesare şi suficiente ca un paralelogram să fie dreptunghi, romb, pătrat.Centru de simetrie şi axe de simetrie pentru poligoanele studiate.Trapez, clasificare; trapez isoscel, proprietăţi.Arii (triunghiuri, patrulatere); calculul ariilor unor suprafeţe, folosind decupări, pavaje, reţele sau cu ajutorul formulelor. Calculul ariilor laterale şi totale ale unor poliedre, pe desfăşurări date.– Asemănarea triunghiurilorRapoarte şi proporţii formate cu lungimi de segmente; segmente proporţionale. Teorema paralelelor echidistante.Teorema lui Thales. Teorema reciprocă a teoremei lui Thales. Împărţirea unui segment în părţi proporţionale cu numere (segmente) date.Linia mijlocie în triunghi; proprietăţi. Centrul de greutate al unui triunghi.Linia mijlocie în trapez; proprietăţi.Semestrul al II-leaAlgebră– Numere realeReguli de calcul în mulţimea numerelor reale. Introducerea factorilor sub radical. Scoaterea factorilor de sub radical. Media geometrică.– Calcul algebricCalcul cu numere reale reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent întreg; reguli de calcul cu puteri.Formule de calcul prescurtat: (a±b)^2=a^2±2ab+b^2; (a-b)(a+b)=a^2-b^2.Descompuneri în factori, utilizând regulile de calcul în R.Rezolvarea ecuaţiei de forma x^2 = a, unde a f2 Ş Q.Aplicaţii numerice.– EcuaţiiProprietăţi ale relaţiei de egalitate în mulţimea numerelor reale.Ecuaţii de forma ax+b = 0, unde a, b f2 Ş R; mulţimea soluţiilor unei ecuaţii; ecuaţii echivalente; rezolvarea ecuaţiilor.Inecuaţii de forma ax+b>0, (<,≤,≥), a, b f2 Ş R.Rezolvarea unor probleme simple, cu conţinut practic, cu ajutorul ecuaţiilor şi al inecuaţiilor.Geometrie– Asemănarea triunghiurilorTriunghiuri asemenea.Teorema fundamentală a asemănării. Criterii de asemănare a triunghiurilor.– Relaţii metrice în triunghiul dreptunghicProiecţii ortogonale pe o dreaptă.Teorema înălţimii, teorema catetei.Teorema lui Pitagora; teorema reciprocă a teoremei lui Pitagora.Rapoarte constante în triunghiul dreptunghic: sin, cos, tg, ctg.Rezolvarea triunghiului dreptunghic.– CerculCercul: definiţie; elemente în cerc: centru, rază, coardă, diametru, arc; interior, exterior; discul.Unghi la centru; măsurarea arcelor; arce congruente.Coarde şi arce în cerc (la arce congruente corespund coarde congruente, şi reciproc; proprietatea diametrului perpendicular pe o coardă; proprietatea arcelor cuprinse între coarde paralele; proprietatea coardelor egal depărtate de centru).Unghi înscris în cerc; triunghi înscris în cerc.NOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru teză se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţă şi a obiectivelor-cadru.TEMEselectate din programa şcolară pentru a fi evaluate printezele cu subiect unic la disciplina matematicăClasa a VIII-a – anul şcolar 2007-2008I. Statutul disciplineiTeza la matematică în anul şcolar 2007-2008 are statut obligatoriu.Teza la matematică este o probă scrisă cu durata de două ore.II. Obiectivele de evaluare1. înţelegerea noţiunii de număr real şi a relaţiilor dintre mulţimile de numere studiate2. înţelegerea proprietăţilor operaţiilor cu numere reale3. aplicarea operaţiilor cu numere reale în calcule variate4. aproximarea numerelor reale, soluţiilor unor ecuaţii, inecuaţii sau a unor sisteme de ecuaţii5. aplicarea în rezolvarea problemelor a elementelor de logică şi de teoria mulţimilor6. utilizarea elementelor de calcul algebric7. identificarea unor dependenţe funcţionale şi a unor reguli de formare a şirurilor8. aplicarea teoriei specifice funcţiei de forma f: R?R, f(x) = ax + b (a, b ? R)9. utilizarea elementelor de organizare a datelor; utilizarea elementelor de statistică şi probabilităţi10. utilizarea proprietăţilor figurilor geometrice şi corpurilor geometrice în probleme de demonstraţie şi de calcul11. reprezentarea, prin desen, a unor figuri geometrice şi a unor corpuri geometrice cunoscute12. utilizarea instrumentelor geometrice13. transpunerea în limbaj matematic a enunţului unei probleme14. investigarea valorii de adevăr a unor enunţuri şi construirea unor generalizări15. redactarea coerentă şi completă a soluţiei unei probleme16. organizarea eficientă a abordării problemelor propuse şi a redactării soluţiilor lorIII. ConţinuturiÎn conformitate cu programa şcolară revizuită pentru disciplina matematică (clasa a VII-a), temele programei pentru teza la disciplina matematică sunt:Semestrul IAlgebră– Numere realeN inclus Z inclus Q inclus R. Forme de scriere a unui număr real. Reprezentare pe axă. Aproximări. Valoarea absolută a unui număr real. Intervale.Operaţii cu numere reale de forma a radical b, b>0 (adunarea, scăderea, înmulţirea, ridicarea la putere, împărţirea). Raţionalizarea numitorului de forma a radical b, a ± radical b, a, b f2 Ş N.Calcul cu numere reale reprezentate prin litere: adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere cu exponent întreg.Formule de calcul prescurtat:(a±b)^2=a^2±2ab+b^2; (a+b)(a-b)=a^2-b^2; (a+b+c)^2=a^2+b^2+c^2+2ab+2bc+2ac.Descompuneri în factori.Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere (amplificare şi simplificare). Operaţii cu acestea (adunare, scădere, înmulţire, împărţire, ridicare la putere).Geometrie– Relaţii între puncte, drepte şi planeCorpuri geometrice cunoscute: cub, paralelipiped dreptunghic (cuboid), piramidă, cilindru, con, sferă (descriere, reprezentare în plan, desfăşurare; prezentarea corpurilor rotunde drept corpuri de rotaţie). Puncte, drepte, plane: convenţii de desen şi notaţie. Determinarea dreptei; determinarea planului. Tetraedrul. Piramida.Poziţii relative a două drepte în spaţiu (exemplificare mai înt? pe corpurile studiate); axioma paralelelor; relaţia de paralelism în spaţiu.Unghiuri cu laturile respectiv paralele (fără demonstraţie); unghiul a două drepte în spaţiu; drepte perpendiculare.Poziţii relative ale unei drepte faţă de un plan. Dreapta perpendiculară pe un plan; distanţa de la un punct la un plan; înălţimea piramidei.Poziţii relative a două plane. Plane paralele; distanţa dintre două plane paralele.Prisma; înălţimea prismei; prismă dreaptă.Secţiuni paralele cu baza în corpurile studiate; trunchiul de piramidă.– Proiecţii ortogonale pe un planProiecţii de puncte, drepte, segmente.Teorema celor trei perpendiculare; calculul distanţei de la un punct la o dreaptă.Semestrul al II-leaAlgebră– FuncţiiNoţiunea de funcţie.Funcţii definite pe mulţimi finite, exprimate cu ajutorul unor diagrame, tabele, formule, reprezentare grafică.Funcţii de tipul f: R->R, f(x)=ax+b(a, bf2 ŞR); reprezentarea geometrică a graficului.Funcţii de tipul f: A->R, f(x)=ax+b(a, bf2 ŞR), unde A este un interval sau o mulţime finită; reprezentare grafică. Punctele de intersecţie ale graficului unei funcţii cu axele de coordonate; punctul de intersecţie al graficelor a două funcţii; coliniaritatea a trei sau a mai multor puncte. Aplicarea teoriei specifice funcţiilor în probleme de geometrie plană.– Ecuaţii şi inecuaţiiEcuaţii de forma ax+b=0, unde a şi b sunt numere reale. Ecuaţii de forma ax+by+c=0, unde a, b, c sunt numere reale. Sisteme de ecuaţii de forma:    ┌ a(1)x + b(1)y = c(1)    <, unde a(1), b(1), c(1), a(2), b(2), c(2) sunt numere reale;    └ a(2)x + b(2)y = c(2)rezolvare prin metoda substituţiei şi prin metoda reducerii; interpretare geometrică.Inecuaţii de forma ax + b>0 (≥,<,≤), unde a şi b sunt numere reale.Rezolvarea unor probleme cu ajutorul ecuaţiilor, inecuaţiilor şi al sistemelor de ecuaţii.Geometrie– Proiecţii ortogonale pe un planUnghiul unei drepte cu un plan; lungimea proiecţiei unui segment.Unghi diedru; unghi plan corespunzător diedrului; unghiul a două plane; plane perpendiculare.Calculul unor distanţe şi măsuri de unghiuri pe feţele sau în interiorul corpurilor studiate.– Calcul de arii şi volumeAria şi volumul unui corp geometric.Aria laterală, aria totală şi volumul prismei drepte cu baza triunghi echilateral, pătrat sau hexagon regulat.Aria laterală şi totală a paralelipipedului dreptunghic şi a cubului.Aria laterală, aria totală şi volumul piramidei triunghiulare regulate, piramidei patrulatere regulate şi piramidei hexagonale regulate.Aria laterală, aria totală şi volumul trunchiului de piramidă triunghiulară regulată, al trunchiului de piramidă patrulateră regulată şi al trunchiului de piramidă hexagonală regulată.Cilindrul circular drept: descriere, desfăşurare, secţiuni paralele cu baza şi secţiuni axiale; aria laterală, aria totală şi volumul.Conul circular drept: descriere, desfăşurare, secţiuni paralele cu baza şi secţiuni axiale; aria laterală, aria totală şi volumul.NOTĂ:Elaborarea subiectelor pentru teză se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţă şi a obiectivelor-cadru.Programa pentru tezele cu subiect unicIstorieClasa a VIII-aI. PrecizăriDisciplina istorie, la care se susţin teze cu subiect unic în clasa a VIII-a, în anul şcolar 2007-2008, are statut opţional.Teza la istorie este o probă scrisă cu durata de două ore.Prezenta programă pentru tezele cu subiect unic cuprinde obiective de referinţă şi conţinuturi din programa şcolară revizuită pentru clasa a VIII-a. Obiectivele de referinţă selectate vizează înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului în istorie, cunoaşterea şi identificarea surselor istorice, investigarea şi interpretarea faptelor şi a proceselor istorice, înţelegerea şi utilizarea adecvată a limbajului de specialitate. Conţinuturile au fost selectate în funcţie de parcurgerea programei şcolare până la data desfăşurării tezei cu subiect unic, în fiecare semestru al anului şcolar 2007-2008.Pentru obiectivele de referinţă şi conţinuturile programei şcolare, necuprinse în prezenta programă pentru tezele cu subiect unic, profesorii vor organiza activităţi specifice şi vor realiza evaluări de parcurs ale acestora.II. Obiectivele de evaluare1. Plasarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice2. Selectarea, utilizarea şi analizarea informaţiilor furnizate de surse istorice3. Prezentarea relaţiei cauză-efect din perspectivă istorică4. Compararea faptelor istorice, stabilind asemănări şi deosebiri5. Utilizarea în contexte noi a termenilor istorici învăţaţi6. Prezentarea unei perioade istorice în funcţie de anumite repere*1)––––*1) Obiectivul marcat prin bold este valabil numai pentru semestrul al II-lea.III. ConţinuturiSemestrul I1. Civilizaţii preistorice şi anticeTermeni istorici, concepte, probleme de atins:– legatus augusti (guvernator), dava, villa rustica, vicus, romanizare, urbanizare, collegia;– sincretism religios, limes, daci liberi.Conţinuturi– Geto-dacii şi contactele cu lumea mediteraneeană– Regalitate şi religie– Integrarea geto-dacilor în lumea romană2. Romanitatea orientală în mileniul marilor migraţiiTermeni istorici, concepte, probleme de atins:– sedentari şi migratori;– creştinism, continuitate, etnogeneză;– romanitatea orientală.Conţinuturi– Romanitate şi creştinism– Formarea poporului român şi a limbii române3. Statul medieval şi instituţiile saleTermeni istorici, concepte, probleme de atins:– jude, cnezat, voievodat, descălecat, "ţară";– domnie, dinastie, sfat domnesc, mitropolie;– curtea domnească, "oastea cea mare";– adunarea ţării, comitat, ţinut, judeţ, district, scaun;– instituţiile statale între două modele: cel bizantin şi cel occidental.Conţinuturi– Transilvania de la voievodat la principat– Semnificaţia întemeierii statelor medievale Valahia, Ţara Moldovei, Dobrogea– studiu de caz: Diploma Cavalerilor IoaniţiSemestrul al II-lea4. Constituirea României MariTermeni istorici, concepte, probleme de atins:– locotenenţa domnească, adunări ad-hoc, caimacam, secularizare;– constituţie, monarhie constituţională, partide politice, vot censitar, "partidă naţională";– constituirea statului naţional român;– orientări în politica externă;– mişcarea de emancipare în teritoriile româneşti aflate sub dominaţie străină.Conţinuturi– Revoluţia din 1848-1849– Unirea şi reformele lui Alexandru Ioan Cuza– studiu de caz: Constituţia din 1866– studiu de caz: Memorandumul– Cucerirea independenţei de stat şi unirea Dobrogei– Războiul pentru întregirea naţională– Formarea statului naţional unitar– studiu de caz: Rezoluţia de la Alba Iulia5. România între democraţie şi autoritarismTermeni istorici, concepte, probleme de atins:– vot universal, regenţă;– decret-lege, cenzură, regim autoritar;– democraţia interbelică şi problemele ei.Conţinuturi– studiu de caz: Integrarea provinciilor româneşti şi statutul minorităţilor– Monarhia constituţională şi partidele politice în România interbelică– studiu de caz: Constituţia din 1923NOTĂ:Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate strictă cu prevederile prezentei programe, avizată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţă şi a obiectivelor-cadru.Programa pentru teză la disciplina geografieClasa a VIII-aI. Statutul disciplineiTeza la disciplina geografie (Geografia României) în anul şcolar 2007-2008 are un statut opţional, la alegere cu Istoria românilor.Teza la geografie este o probă scrisă cu durata de două ore.II. Obiectivele de evaluarePrin susţinerea tezei la geografie elevii trebuie:1. să demonstreze cunoaşterea principalelor unităţi de conţinut ale geografiei ţării noastre;2. să situeze corect, în spaţiu şi în timp, principalele fapte specifice (elemente, fenomene, procese) ce definesc geografia României;3. să localizeze corect elementele de bază ale spaţiului geografic al României (unităţile majore de relief şi caracteristicile acestora);4. să clasifice folosind criterii de ordonare (cantitative, calitative, cronologice şi teritoriale);5. să explice relaţii între grupuri de componente (de exemplu: între relief şi climă, între relief şi aşezări omeneşti etc.);6. să identifice principalele elemente naturale şi socioeconomice reprezentate pe un suport cartografic;7. să caracterizeze, după un algoritm dat, elementele semnificative ale unităţilor teritoriale majore;8. să compare două unităţi de relief după caracteristicile geografice solicitate, stabilind asemănări şi deosebiri.III. ConţinuturiÎn conformitate cu programa şcolară revizuită pentru disciplina geografie (clasa a VIII-a), temele programei pentru teza la disciplina geografie sunt:Semestrul I– România – poziţia geografică– Relieful– armonia şi proporţionalitatea reliefului– formarea şi evoluţia reliefului– unităţile majore de relief ale României: Carpaţii şi depresiunea colinară a Transilvaniei, dealurile şi podişurile, câmpiile, Delta Dunării şi platforma continentală a Mării Negre– ClimaSemestrul al II-lea– Dunărea şi râurile interioare. Lacurile– Populaţia– numărul populaţiei şi evoluţia numerică– densitatea populaţiei şi repartiţia ei geografică– Aşezările omeneşti– vechimea şi evoluţia aşezărilor umane– aşezările rurale şi tipologia lor– aşezările urbane– clasificarea oraşelor– caracterizarea geografică a oraşului Bucureşti şi a altor oraşe principale (Iaşi, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov)– Organizarea administrativ-teritorială– Agricultura– premisele naturale ale dezvoltării agriculturii– cultura plantelor şi industrializarea produselor vegetale– creşterea animalelor şi prelucrarea industrială a produselor animaliere– Industria– industria extractivă– industria energetică şi industria energiei electrice: industria extractivă a resurselor energetice, prelucrarea resurselor energetice, repartiţia teritorială a energiei electrice (centre de producţie)– industria metalurgică– industria chimică, industria lemnului, industria materialelor de construcţie– repartiţia geografică a industriei– Căile de comunicaţie şi transporturile– transporturile feroviare– transporturile rutiere– transporturile navaleNOTĂ: Nu este obligatoriu conţinutul hărţilor de la capitolele Agricultura şi Industria.NOTĂ:Elaborarea subiectelor se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei programe pentru teză 2007-2008. Subiectele nu vizează conţinutul unui manual anume. Manualul şcolar reprezintă doar unul dintre suporturile didactice utilizate de profesori şi de elevi, care ajută la parcurgerea curriculumului, la atingerea obiectivelor de referinţă şi a obiectivelor-cadru.Teme selectate din programa şcolară pentru a fi evaluateprin tezele cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura germană maternăClasa a VII-aLerninhalte – Semesterarbeit – 7. KlasseI. LiteraturI. Semester1. Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;2. Text aufgrund von F ragen erschlieben;3. Wiedergabe des Inhalts eines epischen Textes: a. Nacherzahlungb. Inhaltsangabec. Zusammenfassung4. Texte fortsetzen oder umformen;5. Die eigene Meinung zu einem gegebenen Thema aubern und begrunden;6. Erarbeiten eines Interviews mit einer Gestalt aus einem vorhandenen Kontext/zu einem gegebenen Thema;7. Erfinden eines Marchens nach Reizwortern;8. Unterschiede feststellen zwischen Volks- und Kunstmarchen;9. Beantworten von Schlusselfragen zu einem Text;10. Anderung der Erzahlperspektive eines gegebenen Textes;11. Erkennen des auberen und inneren Geschehens în einer Erzahlung;12. Entwerfen von Dialogen zwischen GestaltenII. Semester13. Charakterisieren einer Gestalt aus einem Text;14. Verfassen eines Berichts zu einer gegebenen Situaţion aus einer Ballade/Erzahlung;15. Erfassen des tieferen Sinnes einer Ballade und ggf. Eingliedern în eine Alltagssituation;16. Erkennen und Erklaren der Konfliktsituation în einer Ballade;17. Erkennen des Bezugs zwischen Stilfiguren und Gefuhl în der Lyrik/în der Ballade;18. Erkennen der Wesenszuge der Ballade;19. Verfassen eines Monologs, der die Gefuhle und die Gedanken einer Person wiedergibt;20. Verfassen eines Formbriefes/eines Werbetextes zu einem gegebenen Thema.II. SprachbetrachtungI. Semester1. Zusammenstellen von Wortfamilien und Wortfeldern; Synonyme, Antonyme, Homonyme; Redensarten und Redewendungen;2. Worter und Wortgruppen einsetzen;3. Die richtigen Prapositionen zu einem gegebenen Verb finden und damit Satze bilden;4. Das richtige Einsetzen von Prapositionen und dem richtigen Fall des Substantivs;5. Das richtige Einsetzen von Prapositionen und Endungen beim Adjektiv;6. Das richtige Verwenden von Pronominaladverbien;7. Pluralformen von Substantiven richtig anwenden;8. Erkennen der Satzglieder.II. Semester (zusatzlich zum I. Semester)9. Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;10. Umwandlung von Satzgliedern în Nebensatze und umgekehrt;11. Einsetzen von passenden Konjunktionen und den durch sie eingeleiteten Gliedsatz bestimmen;12. Umwandlung von uneingeleiteten Nebensatzen în eingeleitete Nebensatze;13. Umwandlung der Gliedsatze în die entsprechenden Satzglieder und umgekehrt;14. Verbindung zweier Satze zu Satzverbindung und Satzgefuge;15. Erkennen der Inhalte und Formen der Nebensatze (Schwerpunkt:kausale Beziehungen);16. Verwandlung der eingeleiteten Nebensatze în verkappte Nebensatze;17. Verwendung des Konjunktivs;18. Umwandlung der direkten în indirekte Rede und umgekehrt;19. Erfinden von Situaţionen, die die Verwendung des Konjunktivs erfordern;20. Umwandlung von Aktiv în Passiv und umgekehrt.Clasa a VIII-aLerninhalte – Semesterarbeit – 8. Klasse: erstes und zweites SemesterLiteratur1. Leseverstandnis unter Beweis stellen als Ausgangspunkt fur die Arbeit am Text;2. Texte aufgrund von Fragen erschlieben;3. Texte fortsetzen oder umformen;4. Wiedergabe des Inhaltes eines epischen Textes: a. Inhaltsangabeb. Nacherzahlung5. Erfassen des tieferen Sinnes eines Textes;6. Gattungsspezifische Merkmale identifizieren: (Epik: Marchen, Sage, Erzahlung, Ballade, Kurzgeschichte, Fabel, Novelle, Lyrik);7. Die Angehorigkeit eines Textes zu einer bestimmten Gattung beweisen;8. Inhaltsangabe, Erzahlung, Bericht, Beschreibung, Schilderung, Charakteristik verfassen;9. Die sprachliche Gestaltung eines literarischen Textes erkennen;10. Personliche Meinungen aubern und begrunden;11. Einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen beherrschen ( z.B. Brief, Gesuch, Anzeige);12. Sprachliche Richtigkeit beachten (Morphologie, Syntax, Orthographie und Zeichen-setzung);Sprachbetrachtung1. Arbeit am Wortschatz: Wort und Kontext. Eigentlicher und ubertragener Sinn der Worter; Mehrdeutigkeit, Homonyme, Synonyme, Antonyme; Redensarten und Redewendungen.2. Wortbildung durch Ableitung, durch Zusammensetzung; Die Wortfamilie;3. Bereicherung des Wortschatzes, Erbworter, Lehnworter, Fremdworter; Wortfelder,4. Wortschatziibungen zu allen Wortarten.5. Umgang mit den Begriffen der Morphologie: flektierbare und unflektierbare Wortarten;6. Durchfuhrung von Ergazungsubungen, Transformationsubungen usw.7. Verwendung des Konjunktivs;8. Aktiv und Passiv9. Umgang mit Begriffen der Syntax: Der Satz. Die Satzarten. Die Satzformen. Die Satzglieder. Die Gliedsatze. Die Wortfolge im einfachen und im zusammengesetzten Satz.10. Identifizierung der Korrelate und Bestimmung der Verhaltnisse în der Satzverbindung und im Satzgefuge;11. Erkennen der Bezuge zwischen Satzgliedern und Gliedsatzen;12. Erklaren der Rolle der Satzzeichen und der Topik;13. Orthographie: Die Schreibung der Substantive, der Verben, der Adjektive usw.Teme selectate din programa şcolară pentru a fi evaluateprin tezele cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura maghiară maternăClasa a VII-a    I. TARTALMAK    A. I. felev    1. Irodalomolvasas       1.2. Irodalmi formak es kodok         1.2.1. Szokepek: metafora, hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismetles                valtozatai (gondolatritmus, anafora).         1.2.3. Beszedhelyzet az irodalmi muben: a beszelonek a targyhoz es a                cimzetthez valo viszonya az epikai muvekben         1.2.4. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont,                szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: nepballada,                muballada.         1.2.7. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, nosztalgikus, humoros,                targyilagos.    Javasolt szovegek:    Komives Kelemenne, Kadar Kata, Fogarasi Istvan s az o testverhuga,    Budai ilona, Arany Janos: A walesi bardok    2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak       2.1. A szobeli kozles        – a parbeszed        – a monolog       2.2. Az iras        – az elbeszelo szoveg        – a leiras    3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang       3.2. A szo         3.2.4. Jelentestani ismeretek    B. II. felev    1. Irodalomolvasas       1.2. Irodalmi formak es kodok         1.2.1. Szokepek: metafora, hasonlat; Retorikai alakzatok: az                ismetles valtozatai (gondolatritmus, anafora); felcsereles,                kihagyas         1.2.3. Beszedhelyzet az irodalmi muben: a beszelonek a targyhoz es a                cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio, terszerkezet,                idoszerkezet az epikai muvekben         1.2.4. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont,                szereplo, szereplok rendszere; epikai mufajok: elbeszeles,                karcolat, irodalmi naplo es level         1.2.6. Ertek, ertekosztalyok: megjelenitett ertekek, ertekrend         1.2.7. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, humoros, szatirikus,                nosztalgikus, targyilagos         1.2.8. Iro: iroi eletrajz, kronologia    Javasolt szovegek:    Kosztolanyi Dezso: Hazi dolgozat, Mikszath Kalman: Hogy lettem en iro?,    Santa Ferenc: Teli viragzas, Karinthy Frigyes: A jo tanulo felel,    Mikes Kelemen: Torokorszagi levelek (37. level).    2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak       2.2. Az iras         2.2.1. Az iras folyamata           – A kozpontozas.         2.2.2. Az irott szoveg tartalmi valtozatai           – Szabad fogalmazas           – Fogalmazas irodalmi vagy mas termeszetu szovegrol.    3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang       3.3. A mondat         3.3.1. Az egyszeru mondat. Az egyszeru mondat szerkezete, elemzese.                Mondatreszek: alany, allitmany, targy, jelzo.II. MegjegyzesekzatAz egyseges dolgozat teteleinek osszeallitasa a fenti tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VII. osztalyos tanterv kovetelmenyeit, tevekenyseg-leirasait es kifejtett tartalmait, valamint az alternativ tankonyveket, illetve a tanulok eletkori sajatossagait.Az egyseges dolgozatiras ideje ket ora, a maximalisan elerheto pontszam 100, a megjelenesert 10 pont jar. A pontszamok atszamitasa jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuk tizzel, majd kerekitunk az atlagszamitas szabalyai szerint.Teme selectate din programa şcolară pentru a fi evaluateprin tezele cu subiect unic la disciplinaLimba şi literatura maghiară maternă                         Clasa a VIII-a    I. TARTALMAK    A. I. felev    1. Irodalomolvasas       1.2. Irodalmi formak es kodok         1.2.1. Szokepek: metafora, szinesztezia, szimbolum, hasonlat;                Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai (gondolatritmus,                anafora, felsorolas, halmozas, fokozas), ellentet, felcsereles,                kihagyas.         1.2.2. Verstani alapfogalmak: idomertekes verseles, verslabak,                klasszikus idomertekes verseles, hexameter, modern idomertekes                verseles, Balassi-strofa         1.2.3. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai muvekben         1.2.5. Lira, lirai en; latvany es latomas a lirai muvekben; lirai                mufajok: dal, leiro koltemeny         1.2.7. Ertek, ertekosztalyok: megjelenitett ertekek, ertekrend;         1.2.8. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, nosztalgikus, humoros,                targyilagos         1.2.9. Esztetikai minosegek: fenseges, tragikus    Javasolt szovegek:    Megjartam a hadak utjat, Ady Endre: A magyar Ugaron, Balassi Balint:    Egy katonaenek, Jozsef Attila: Derengo rozsa, Szabo Lorinc: Tucsokzene,    Toth Arpad: Koruti hajnal    2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak       2.1. Az iras            Az ertekezo fogalmazas szerkesztese.            A funkcionalis (gyakorlati celu) iras. Egy hivatalos nyomtatvany            elolvasasa es kitoltese.            Meghivo megfogalmazasa es megszerkesztese. Oneletrajz    3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.       3.2. A szo.         3.2.4. A szavak jelentese. Alapjelentes. Jelentesvaltozas (metafora,                metonimia) a koznyelvben es a szepiroi nyelvben. A szohangulat.                A stilus.    B. Îl. felev    1. Irodalomolvasas       1.2. Irodalmi formak es kodok         1.2.1. Szokepek: metafora, allegoria, szinesztezia, szimbolum,                hasonlat; Retorikai alakzatok: az ismetles valtozatai                (gondolatritmus, anafora, felsorolas, halmozas, fokozas),                ellentet, felcsereles, kihagyas.         1.2.3. Terszerkezet, idoszerkezet a lirai es epikai muvekben         1.2.4. Epika: tortenetmondas, elbeszelo, elbeszeloi nezopont, szereplo,                szereplok rendszere; epikai mufajok: elbeszeles, anekdota,                regeny         1.2.5. Lira, lirai en; latvany es latomas a lirai muvekben; lirai                mufajok: oda, koltoi level         1.2.6. Beszedhelyzet az irodalmi muben: a beszelonek a targyhoz es                a cimzetthez valo viszonya; teny es fikcio; elbeszelo,                elbeszeloi nezopont         1.2.7. Ertek, ertekosztalyok: megjelenitett ertekek, ertekrend         1.2.8. Hangnemek: unnepelyes, patetikus, nosztalgikus, humoros,                targyilagos         1.2.9. Esztetikai minosegek: fenseges, tragikus, komikus    Javasolt szovegek:    Epika: Jokai Mor: A huszti beteglatogatok, A koszivu ember fiai,   Mikszath Kalman: A halyogkovacs, Az ebecki delutanok    Lira: Arany Janos: Valasz Petofinek, Petofi Sandor: Arany Janoshoz,   Vorosmarty Mihaly: Szozat    2. A logikus es celszeru nyelvhasznalat: kozlesformak       2.1. Az iras            Az ertekezo fogalmazas szerkesztese.    3. A kozles epitoelemei: a mondat, a szo, a hang.       3.3. A mondat: az osszetett mondat elemzese. Mellerendeles. Mellerendelo            viszonyok: kapcsolatos, ellentetes, valaszto, kovetkezteto,            magyarazo. Alarendeles. Az alarendeles tipusai: alanyi, allitmanyi,            targyi, hatarozoi, jelzoi.II. MegjegyzesekAz egyseges dolgozat teteleinek osszeallitasa a fenti tartalmak szerint tortenik, figyelembe veve a VIII. osztalyos tanterv kovetelmenyeit, tevekenyseg-leirasait es kifejtett tartalmait, valamint az alternativ tankonyveket, illetve a tanulok eletkori sajatossagait.Az egyseges dolgozatiras ideje ket ora, a maximalisan elerheto pontszam 100, a megjelenesert 10 pont jar. A pontszamok atszamitasa jeggye ugy tortenik, hogy a pontszamot elosztjuk tizzel, majd kerekitunk az atlagszamitas szabalyai szerint.Programa pentru teza unică la disciplinaLimba şi literatura sârbă Clasa a VII-a Semestrul I Semestrul II Clasa a VIII-a Semestrul I Semestrul II Programa pentru teza unică la disciplina Limba şi literatura sârbă, se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 685 din 9 octombrie 2007, pag. 24-25.(a se vedea imaginea asociată)Programa pentru teza unică la disciplinaLimba şi literatura slovacăClasa a VII-aSEMESTRUL II. LITERATURA1. Noc – Jozef Ciger Hronsky– priamy a preneseny vyznam slova2. Martin – Andrej Sladkovic– verse, opis Martina, metafora3. Hajnikova zena – P. O. Hviezdoslav– portret vo versoch4. Prve hodinky – Jozef Gregor Tajovsky– druhy humoru, autobiograficka proza5. Starec a more – Ernest Hemingway– charakteristika postav, fazy sujetu6. Janosik – Milan Ferko– numele spracovanie l'udoveho motivuII. GRAMATIKA1. Hlaskoslovie : nauka o slove, tvorenie slov, gramaticky vyznam slova,neologizmy, antonyma, homonyma, synonyma.2. Tvaroslovie : gramaticke kategorie podstatneho menaSEMESTRUL III. LITERATURA1. Smrt' Janosikova – Jan Botto– hyperbola, charakteristika2. Doktor – Janko Jesensky– charakteristika postavy, satira, humor3. Isli hudci horou – l'udova balada– povera l'udi v silu slova4. Zuzanka Hraskovie – P.O. Hviezdoslav– umela balada5. Jasek Kutliak spod bucinky – Milo Urban– novela6. Ludova pieseh – triedenie, druhyII. GRAMATIKA1. Tvaroslovie : ohybne a neohybne slovne druhy.2. Skladba : hlavne vetne cleny, jednoducha vetaClasa a VIII-aSEMESTRUL II. LITERATURA1. Zliebky – J. Gregor Tajovsky– autobiograficka proza2. L'udova slovesnost'– lyrika – l'udova piesen– epika – rozpravka, povest', balada, prislovia a porekadla3. Rysava jalovica– charakterizovanie postav– druhy humoru4. Mor ho ! – Samo Chalupka– charakterizovanie poslov– kolektivny hrdina5. Matka – M. Razus– umela balada– protivojnovy charakter poezie6. Aneta – P. Bujtar– protivojnovy charakter prozy– dopad vojny na civilne obyvatel'stvoII. GRAMATIKA– neologizmy, synonyma, antonyma, homonyma– vetne cleny– suvetie – prirad'ovacie: zlucovacie, stupnovacie, odporovacie, vylucovacieSEMESTRUL III. LITERATURA1. Statky – zmatky – J. Gregor Tajovsky– charakterizovanie postav– zhubny vplyv majetku na l'udi– vseobecne pojmy o drame2. Tapakovci – B. Slancikova Timrava– charakterizovanie hlavnych zenskych postav– kriticky pohl'ad na slovensku dedinu3. Otcova rol'a – I. Krasko– vysvetlenie basnickych obrazov4. Marina – A. Sladkovic– hlavne motivy v basnickej skiadbe Marina5. Cervene vino – F. Hecko– rozbor uryvku z ucebniceII. GRAMATIKA– podrad'ovacie suvetie: vedl'ajsia veta podmetova, privlastkova, predmetova, prislovkova miesta, casu, sposobu a priciny– styly sucasnej spisovnej slovenciny: hovorovy, naucny, publicisticky, umelecky, administrativny ––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește