ORDIN nr. 1.539 din 9 octombrie 2007

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare,având în vedere dispozițiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,ministrul economiei și finanțelor emite următorul ordin: + 
Articolul 1Anexa C la Acordul de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul 2005 de sprijin comunitar în domeniul securității nucleare pentru România, publicat prin Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr. 839/2007 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 560 din 15 august 2007, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. + 
Articolul 2Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul economiei și finanțelor,
Varujan VosganianBucurești, 9 octombrie 2007.Nr. 1.539. + 
Anexă(Anexa C la Acordul de finanțare)1.Obiective și descriere1.1.ObiectiveObiectivul general al acestui program este de a contribui la îmbunătățirea securității nucleare în țările candidate beneficiare.Obiectivele specifice ale acestui program sunt:● întărirea factorilor care afectează eficacitatea de reglementare, așa cum se menționează, de exemplu, în concluziile Grupului CONCERT*1);*1) Concluziile celei de-a 17-a întâlniri CONCERT, 29-30 iunie 2000. Acești factori sunt:●"Pentru a fi eficace, un organism de reglementare trebuie să aibă un obiectiv bine definit, procese de evaluare și de lucru bine definite, să fie independent față de producătorii de energie, față se puterea politică și grupurile de presiune, să fie transparent și deschis și să aibă mijloace adecvate din punctul de vedere al bugetului și un personal bine motivat și competent pentru a-și realiza obiectivul.● Un organism de reglementare eficace este acela care asigură un nivel acceptabil de securitate nucleară, acționează pentru a preveni degradarea securității nucleare, promovează îmbunătățirile în domeniul securității nucleare, este eficace din punctul de vedere al activității și al costurilor, asigură încrederea operatorilor, a publicului larg și a Guvernului și depune eforturi continue pentru îmbunătățirea performanței.● Un sistem de reglementare este eficace atunci când utilizatorii, în mod consecvent, fac tot ceea ce este necesar pentru a menține sau îmbunătăți securitatea nucleară. Cu toate acestea, performanța operatorilor centralei depinde, de asemenea, de alți factori și este dificil ca aceasta să se utilizeze pentru evaluarea eficienței unui organism de reglementare.● Cooperarea internațională și evaluările internaționale joacă un rol important în dezvoltarea și menținerea unui organism de reglementare eficace."● îmbunătățirea gestionării deșeurilor radioactive;● intensificarea pregătirii în caz de urgență în afara amplasamentului.Detaliile obiectivelor specifice și descrierea proiectelor se găsesc în fișele de proiect pregătite pentru fiecare proiect.Indicatori de realizareÎn trecut nu au fost stabiliți indicatorii generali de realizare pentru proiectele din domeniul securității nucleare.Nu există standarde tehnice comunitare comune în domeniul funcționării în condiții de securitate a instalațiilor nucleare, al practicilor de reglementare sau gestionării deșeurilor radioactive. În consecință, utilizarea ca reper a acestor standarde nu este posibilă. În ceea ce privește practicile de reglementare, deși există un grad înalt de convergență asupra esenței cerințelor, există un număr de abordări de reglementare diferite în conformitate cu practicile statelor membre, determinate de tradițiile lor legislative și tehnice specifice. Autoritățile din domeniul securității nucleare din țara candidată adaptează cerințelor locale cele mai bune practici transferate de la organismele de reglementare din statele membre ale Uniunii Europene. … 1.2.Descrierea proiectelorGhidul PHARE revizuit confirmă că asistența financiară de preaderare în domeniul securității nucleare necesită un mod de abordare specific. Proiectele au fost alese ca fiind suficient de mature și în măsură să contribuie la o îmbunătățire durabilă a nivelului de securitate nucleară în cadrul obiectivelor lor specifice. Majoritatea proiectelor se referă la domeniul întăririi capacității instituționale, sprijinind atât autoritatea din domeniul securității nucleare, cât și instituțiile publice însărcinate cu responsabilități specifice privind gestionarea deșeurilor radioactive sau cu atribuții similare.Acest program acordă asistență financiară pentru următoarele proiecte: + 
Componenta specifică națională (01, 02, 03) + 
Bulgaria 017-519.01 + 
017-519.01.01 Asistență pentru BNRA în stabilirea cerințelor de reglementare în baza evaluării rapoartelor de evaluare probabilistică de securitate pentru unitățile 5 și 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la KozloduiScopul acestei propuneri este de a sprijini Agenția de Reglementare în Domeniul Nuclear din Bulgaria (NRA) în procesul de analiză a rapoartelor de evaluare probabilistică de securitate nucleară de nivel 1 (PSA) pentru unitățile 5 și 6 ale centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui (NPP). Proiectul va furniza expertiza comunitară în domeniul reglementării și expertiză tehnică pentru întărirea capacității NRA în domeniul PSA prin instruire practică și alte activități, inclusiv pregătirea unei proceduri pentru analiza și evaluarea PSA.Principalele activități ale proiectului sunt:● asistență pentru analiza și evaluarea principalelor capitole din cadrul rapoartelor PSA pentru unitățile 5 și 6 ale Centralei nuclearoelectrice de la Kozlodui (NPP): (1) conducere și organizare; (2) identificarea surselor de emisii radioactive și a inițiatorilor de accidente; (3) modelarea secvențelor de accident; (4) analiza informațiilor și estimarea parametrilor; (5) cuantificarea secvențelor de accident; și (6) documentele analizei: prezentarea și interpretarea rezultatelor;● asistență pentru elaborarea unui ghid complet pentru analiză și evaluare în scopul de a: (1) estima eficacitatea analizei și evaluării obiectivului 1; (2) conduce analiza sistematică a metodologiei de analiză și evaluare; (3) selecta cerințele internaționale cele mai avansate și de a propune structura și formatul ghidului elaborat; și (4) transmite rezultatele spre aprobare către NRA.Organizația beneficiară a proiectului este NRA. + 
017-519.01.02 Asistență tehnică pentru SERAW pentru stabilirea unui sistem de pregătire și răspuns la urgență în cazul accidentelor radiologiceAgenția națională din Bulgaria pentru gestionarea deșeurilor radioactive (SERAW) a fost înființată în 2004. Această agenție este responsabilă nu doar pentru depozitarea deșeurilor radioactive, ci și pentru toate etapele de gestionare precedente incluzând tratarea, prelucrarea și depozitarea. În aceste împrejurări SERAW trebuie să respecte noile reglementări bulgare, mai ales cele referitoare la gestionarea cazurilor de urgență. În scopul desfășurării activităților sale, SERAW solicită asistență pentru:● evaluarea situației actuale cu privire la planificarea cazurilor de urgență și împărțirea responsabilităților între toate organizațiile bulgare implicate în domeniul nuclear;● analiza noilor cerințe de reglementare și evaluarea planurilor de urgență;● evaluarea sistemului actual de comunicare existent între diferite amplasamente (Kozlodui și Novi Han) și SERAW HQ;● elaborarea specificațiilor tehnice pentru echipamente speciale, precum și proceduri și un sistem de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență.Cele 4 obiective de mai sus constituie esența proiectului finanțat în cadrul Programului PHARE.Organizația beneficiară a acestui proiect este SERAW. + 
017-519.01.03 Încheierea programului de îmbunătățire pentru depozitul Novi HanDepozitul Novi Han este principala instalație pentru gestionarea deșeurilor radioactive instituționale din Bulgaria. De când această instalație nu corespunde actualelor cerințe bulgare de securitate pentru stocare și depozitare, prin intermediul Programului PHARE de securitate nucleară din perioada 2001-2004 a fost implementat un program de îmbunătățire. În prezent se desfășoară proiectarea clădirilor care vor fi construite pentru operațiuni de caracterizare, tratare, prelucrare, ambalare și depozitare pentru deșeurile radioactive instituționale. Definirea specificațiilor tehnice pentru echipamentele care vor fi instalate se va finaliza în curând. Construcția clădirilor va avea loc în perioada 2006-2007. Proiectul actual se referă în principal la furnizarea echipamentelor și la elaborarea documentației tehnice adecvate, în scopul completării îmbunătățirii instalației Novi Han. În acest sens instalația poate fi autorizată până la sfârșitul anului 2008.Lista echipamentelor care vor fi furnizate prin intermediul acestui proiect trebuie să includă echipamente pentru tratarea deșeurilor, prelucrarea și ambalarea, precum și pentru dezasamblarea iradiatoarelor gama.Organizația beneficiară a acestui proiect este SERAW. + 
Croația 017-519.02 + 
017-519.02.01 Controlul materialelor nucleare și al altor materiale radioactive la graniță, cu monitoare portabileScopul acestui proiect este de a crește capacitatea unităților de pază croate la frontieră în scopul detectării materialelor radioactive ilicite de contrabandă. Croația este pe punctul de a instala un număr restrâns de portaluri fixe în scopul desființării rețelelor de contrabandă care folosesc teritoriul croat drept o rută extinsă. Monitoarele portabile sporesc considerabil capabilitatea națională, pentru că nu este practic să instalezi monitoare fixe la toate punctele importante de trecere în vederea extinderii graniței Croației.Organizația beneficiară a acestui proiect este Oficiul de Stat pentru Radioprotecție a cărui atribuție juridică este de instruire și supraveghere a unităților specializate care se ocupă cu identificarea traficului ilicit. + 
017-519.02.02 Instalarea Sistemului RODOS în Republica CroațiaCentrala nuclearoelectrică Krsko (KNPP) este situată la aproximativ 12 km de granița croată. Aproximativ 100.000 de persoane locuiesc în interiorul unei raze de 25 km; Zagreb este situat în interiorul unei raze de 50 km; în total, mai mult de un milion de persoane locuiesc într-o zonă care poate fi subiectul unor măsuri de urgență în cazul unui accident nuclear important la KNPP. Instalarea sistemului RODOS în Croația va permite o îmbunătățire majoră a instrumentelor de sprijin disponibile pentru autoritățile competente croate implicate în pregătirea pentru situații de urgență nucleară. În plus, în vederea adoptării sistemului RODOS de către mai multe țări din regiune, utilizarea de către Croația a acestui sistem va permite un schimb de informații mai rapid în cazul situațiilor de urgență și o creștere a participării la exerciții nucleare regionale. Deoarece Croația deține 50% din KNPP, accesul la informații de la supravegherea centralei nucleare este complet și incontestabil.Organizația beneficiară a acestui proiect este Departamentul de Securitate Nucleară (Ministerul Economiei, Muncii și Antreprenoriatului). + 
România 017-519.03 + 
017-519.03.01 Sprijin pentru personalul autorității de reglementare pentru îmbunătățirea capacităților sale aferente evaluării securității probabilisticeScopul acestei propuneri este de a sprijini autoritatea română pentru securitate nucleară (CNCAN) în procesul de revizuire a evaluării probabilistice de securitate la Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă nivel l (NPP). Proiectul va furniza reglementări și expertize tehnice ale Uniunii Europene pentru a îmbunătăți capacitățile CNCAN în domeniul PSA prin instruire practică și alte activități incluzând elaborarea unei proceduri pentru evaluarea organismului de reglementare.Principalele activități ale proiectului sunt:● asistență pentru evaluarea PSA la Centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, prin transferul practicilor de reglementare ale Uniunii Europene către CNCAN;● asistență pentru îmbunătățirea cadrului de reglementare prin sprijinul personalului CNCAN în: (1) elaborarea unei proceduri de reglementare pentru revizia PSA; și (2) finalizarea unei norme privind "Cerințele de reglementare pentru evaluarea probabilistică de securitate".Organizația beneficiară a acestui proiect este CNCAN. + 
017-519.03.02 Îmbunătățirea capacităților CNCAN în domeniul evaluării de securitate la instalația de depozitare finală de la Băița BihorDepozitul pentru deșeuri radioactive instituționale de la Băița Bihor, din România, face obiectul evaluării de securitate în cadrul Proiectului PHARE intitulat "Raportul preliminar al analizei de securitate (PSAR) pentru depozitul de deșeuri slab radioactive de la Băița Bihor". Acest proiect ar trebui să ducă la transmiterea PSAR-ului la CNCAN până la jumătatea anului 2006. Pe baza PSAR-ului, CNCAN va decide dacă depozitul poate fi autorizat în vederea funcționării și condițiile în care va funcționa. Până în prezent capacitățile CNCAN în acest domeniu sunt destul de slabe, acest proiect urmărind în primul rând sprijinirea CNCAN în revizuirea PSAR. În plus, pentru că depozitul Băița Bihor are câteva caracteristici comune cu depozitul Richard din Republica Cehă, care exploatează aceeași categorie de deșeuri radioactive, se consideră oportună compararea metodologiilor pentru stabilirea evaluării de securitate pentru cele două depozite. În acest context, este programat un seminar tehnic care să reunească experți de la cele două instalații. Această activitate va contribui la îmbunătățirea nivelului de experiență al CNCAN în domeniul evaluării de securitate la depozitele care se bazează pe cazuri concrete și similare.Organizația beneficiară a acestui proiect este CNCAN. + 
017-519.03.03 Dezvoltarea capacităților CNCAN cu privire la aspectele de reglementare privind activitățile referitoare la materialele cu radioactivitate naturală (NORM) și materialele cu radioactivitate naturală crescută prin procedee tehnologice (TENORM)În România, NORM și TENORM sunt utilizate și/sau fabricate în diferite instalații, cum ar fi fabrici de fertilizare chimică, fabrici de fier și oțel, fabrici de porțelan, instalații industriale de ulei și alte mine neuraniere și instalații miniere. Acest proiect constă, în principal, în asigurarea sprijinului pentru CNCAN în vederea realizării:● unui studiu cuprinzător evaluând proporțiile consecințelor radiologice privind existența unei cantități mari de NORM și TENORM pe teritoriul României;● unei revizii a documentelor de reglementare existente și elaborării unor proiecte noi de documente de reglementare care au la bază reglementările în vigoare din țările UE, care se confruntă cu aceleași probleme.Acest proiect conține, de asemenea, activități de instruire pentru experții CNCAN implicați în activitățile de autorizare care generează NORM și TENORM.Organizația beneficiară a acestui proiect este CNCAN. + 
017-519.03.04 Îmbunătățirea bazei de date a CNCAN privind operarea registrului național de doze și surse radioactiveÎn prezent CNCAN utilizează o bază de date Microsoft Access, denumită EVNUC, pentru înregistrarea dozelor profesionale și gestionarea surselor radioactive închise -incluzând surse radioactive închise uzate – care sunt folosite pe teritoriul României. Această bază de date se dovedește a fi nepotrivită din mai multe motive și, prin urmare, obiectivul principal al acestui proiect este sprijinul CNCAN în proiectarea și instalarea unei noi baze de date care să îndeplinească cerințele românești. Această bază de date va acoperi infrastructura informației, instalațiile de interes, gestionarea surselor radioactive închise și echipamentelor asociate, autorizările, procedurile, inspecțiile, incidentele și expunerile profesionale; trebuie, de asemenea, proiectată astfel încât să poată integra ușor toate informațiile conținute în EVNUC și să asigure 5 niveluri de acces securizat (responsabilii CNCAN cu emiterea reglementărilor, inclusiv responsabilii cu gestionarea deșeurilor, administratorii, utilizatorii, serviciile tehnice și publicul larg).Organizația beneficiară a acestui proiect este CNCAN. + 
Componenta multinațională (04)017-532 Managementul deșeurilor medicale radioactive în Bulgaria, Croația și RomâniaObiectivul general al acestui proiect este revizia practicilor și reglementărilor existente privind gestionarea deșeurilor radioactive medicale în Bulgaria, Croația și România în vederea identificării domeniilor posibile pentru care îmbunătățirea și/sau optimizarea vor fi oportune, având-se în vedere experiența câștigată de cele 10 noi state membre ale UE. Proiectul va consta în 3 activități distincte:● studiu de cercetare privind gestionarea deșeurilor radioactive medicale în țările implicate;● prezentarea rezultatelor investigațiilor în fața autorităților de reglementare din statele membre și țările candidate cu ocazia unui seminar tehnic;● stabilirea unei liste de tematici pentru care îmbunătățirea și armonizarea cu alte state membre UE vor fi oportune.Acest proiect va sprijini activitatea diferitelor ministere din țările candidate responsabile pentru dezvoltarea reglementărilor și politicilor cu privire la gestionarea deșeurilor radioactive în instituțiile medicale. … 1.3Presupuneri și riscuriProgramul pleacă de la premisa că țările beneficiare își vor menține eforturile de a asigura un nivel ridicat al securității nucleare și în cazul Bulgariei și României, de a implementa recomandările Raportului Consiliului Uniunii Europene pentru Securitate Nucleară în contextul extinderii din iunie 2001. Raportul privind situația evaluării, elaborat de Consiliul Atomic Questions Group și de grupul de lucru ad-hoc în domeniul securității nucleare, la data de 5 iunie 2002, a stabilit că țările candidate sunt în mod clar hotărâte să îndeplinească recomandările prevăzute în raportul Consiliului, atât în ceea ce privește centralele nuclearoelectrice, cât și alte tipuri de instalații. Raportul a subliniat, de asemenea, că toate țările candidate au acceptat recomandările. În cazul Bulgariei a fost elaborat un nou raport de evaluare în domeniul securității nucleare, de către Consiliu, în martie 2004, în urma misiunii în Bulgaria a Consiliului de evaluare, din noiembrie 2003. Acest program presupune că țările beneficiare vor continua să acorde suficientă atenție și să depună eforturile necesare pentru a implementa la timp proiectele finanțate.Deși nu există riscuri inerente identificabile privind obiectivele ce trebuie îndeplinite în cadrul diferitelor proiecte, riscul general al programului este că asistența permanentă în domeniul securității nucleare implică riscul de a crea o dependență din partea beneficiarului. Trebuie acordată o atenție deosebită modului în care organizațiile beneficiare vor susține rezultatele proiectelor. În cazul asistenței în domeniul reglementării, accentul trebuie pus pe transferul de tehnologie către beneficiar și pe evitarea înlocuirii funcțiilor din domeniul de responsabilitate al organizației beneficiare prin activitățile contractorului. … 1.4.CondiționalitățiLansarea efectivă a unora dintre proiectele menționate mai sus se va face în condiții speciale care sunt descrise mai detaliat în fișele de proiect respective. În special, implementarea corectă a Proiectului 017-519.01.03 (Bulgaria) cere implementarea la timp a Proiectului PHARE 2002/632.01.01 și emiterea permiselor de reglementare. Proiectul 017-519.02.02 (Croația) solicită un acord între autoritățile naționale competente din Croația care să permită accesul echipei RODOS atât la datele meteorologice, cât și la modelele de tipuri de soluri și modelele lanțurilor alimentare. În cazul României, implementarea Proiectului 017-519.03.02 este subordonată transmiterii raportului preliminar al analizei de securitate nucleară corespunzător în timp util. În general construcția de noi instalații necesită pregătirea prealabilă a rapoartelor preliminare corespunzătoare de analize de securitate nucleară și evaluarea impactului asupra mediului. …  … 2.Buget (euro)2.1.Tabel privind bugetulPHARE/Instrument financiar de preaderare

 … 2.2.Principiul cofinanțăriiÎn conformitate cu ghidurile PHARE, toate proiectele de investiții cu sprijin PHARE trebuie să primească cofinanțare din fondurile publice naționale.Contribuția comunitară poate ajunge la 75% din totalul cheltuielilor publice eligibile. Taxele nu sunt un element eligibil pentru cofinanțare.Cofinanțarea pentru proiectele de întărire a capacității instituționale este asigurată de țara beneficiară care suportă unele costuri privind infrastructura și implementarea operațională, finanțând resursele umane și alte resurse necesare pentru absorbția efectivă și eficientă a asistenței PHARE. …  … 3.Agențiile de implementarePentru componenta națională specifică, Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (CFCU) împreună cu Ministerul de Finanțe vor fi agențiile de implementare responsabile pentru licitație, contractare și raportare financiară.Pentru componenta multinațională, Comisia va fi responsabilă pentru implementarea componentei centralizate a programului. … 4.Aranjamente de implementare4.1.Metoda de implementareValoarea prezentei propuneri de finanțare este destinată unui program orizontal. Proiectele vor fi implementate prin intermediul structurilor Programului PHARE național. Propunerea de finanțare va fi împărțită între țări, obținându-se 3 memorandumuri de finanțare, conform tabelului anterior. Exclusiv pentru componenta multinațională a acestui program unitatea D.3 "Programe și contracte orizontale" din cadrul Direcției generale pentru extindere din sediul central al Comisiei va implementa, conduce și coordona acest program pentru țările beneficiare.Pentru componenta specifică națională, implementarea programului se va face în conformitate cu art. 53 (1) b (a doua variantă) din Regulamentul financiar*2). Țara beneficiară va asigura respectarea în permanență a condițiilor prevăzute în art. 164 (1) (a)-(e) din Regulamentul financiar. Înaintea acreditării agențiilor de implementare, prevăzută în art. 12 (2) din Reglementarea 1.266/1999*3), selecția proiectului, licitația și contractarea de către țara beneficiară vor face subiectul unei aprobări ex-ante a Comisiei.*2) Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 1.605/2002 din 25 iunie 2002, JO L 248 din 16 septembrie 2002; pag. 1.*3) Regulamentul Consiliului (CE) 1.266/1999 din 21 iunie 1999, JO L 161 din 26 iunie 1999; pag. 68.Pentru componenta multinațională, programul va fi implementat de Comisia Europeană în conformitate cu art. 53.1(a) din Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) nr. 1.605/2002 din 25 iunie 2002 privind aplicabilitatea Regulamentului financiar la bugetul general al Comisiei Europene (Regulamentul financiar: RF) detaliat în Regulile de implementare a Regulamentului Consiliului referitor la Regulamentul financiar aplicat bugetului general al CE (Reguli de implementare: RI). … 4.2.Reguli generale de achizițieAchiziția va fi în conformitate cu prevederile părții 2 cap. IV din Regulamentul financiar și cap.3, partea a doua, cap. III din Regulile de implementare*4) a acestuia, precum și în conformitate cu Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2*5).*4) Regulamentul Comisiei (CE, Euratom), 2.342/2002 din 23 decembrie 2002, JO L 357 din 31 decembrie 2002; pag. 1.*5) Decizia Comisiei SEC (2003) 387/2 privind regulile și procedurile pentru contractele de servicii, achiziții și lucrări publice finanțate din bugetul general al Comunității Europene în curs de cooperare cu țările terțe, adoptată la 25 martie 2003.Autoritățile contractante vor folosi, de asemenea, ghidurile de procedură, formatele și modelele standard care facilitează aplicarea regulilor prevăzute în Ghidul practic al procedurilor de contractare finanțate din bugetul general al CE în contextul acțiunilor externe (Ghid practic), publicat pe site-ul CE*6) la data inițierii procedurii de achiziție sau de acordare a grantului.*6) Adresa actuală: http://europa.eu.int/comm/europeaid/tender/gestion/index_en.htm.Pentru componenta națională specifică, în conformitate cu art. 164 din Regulamentul financiar, Comisia poate decide să permită autorităților contractante să aibă responsabilități de gestionare descentralizată în achiziție, în conformitate cu legislația națională și ghidurile care transpun directivele Uniunii Europene de achiziție publică. …  … 5.Gestionarea asistenței5.1.Gestionarea proiectului5.1.1.ResponsabilitățiCoordonatorul național al asistenței de preaderare (NAC) va avea responsabilitatea generală pentru programarea și monitorizarea programelor PHARE.Responsabilul național autorizat (NAO) și NAC vor fi împreună responsabili pentru coordonarea dintre PHARE (incluzând PHARE CBC), ISPA și SAPARD, precum și fondurile structurale și de coeziune.NAO și responsabilul de program autorizat (PAO) vor asigura ca programele să fie implementate în conformitate cu procedurile prevăzute în instrucțiunile Comisiei. Ei vor asigura, de asemenea, ca toate contractele necesare pentru implementarea acordului de finanțare să fie acordate în conformitate cu procedurile și documentele standard pentru acțiunile externe în vigoare la momentul implementării și că sunt respectate regulile de sprijin ale statelor Uniunii Europene (UE).Așa cum se arată mai sus, serviciile Comisiei (unitatea D.3 "Programe orizontale și contracte" din cadrul Direcției generale pentru extindere) vor fi responsabile cu programarea și implementarea componentei multinaționale a programului. … 5.1.2.Valoarea proiectuluiDeși în general valoarea proiectelor finanțate din fonduri PHARE este de peste două milioane euro, datorită caracterului specific al sprijinului necesar și al modalității de implementare în domeniul nuclear, proiectele sunt în general de valoare mai redusă. … 5.1.3.Termenul limită pentru contractarea și executarea contractelor, termenul limită al programării(1)Toate contractele trebuie să fie încheiate până la data de 30 noiembrie 2007.(2)Derularea tuturor contractelor trebuie finalizată până la 30 noiembrie 2008.(3)Pentru componenta națională specifică, conform procedurilor sistemului de implementare descentralizată PHARE (DIS), un dosar de licitație complet trebuie transmis delegației spre aprobare, cu mult înainte de termenul limită pentru contractare și preferabil nu mai târziu de 6 luni de la semnarea acordului de finanțare (AC). În cazul nerespectării celor de mai sus, țara beneficiară va informa Comitetul mixt de monitorizare (JMC), care poate recomanda realocarea fondurilor în conformitate cu art. 5 din Acordul de înțelegere (MoU) privind Fondul național. … 5.1.4.Evaluarea impactului de mediu și conservarea naturiiProcedurile pentru evaluarea impactului de mediu, așa cum au fost stabilite de directiva EIA*7) sunt pe deplin aplicabile pentru proiectele de investiții sub egida PHARE. Dacă directiva EIA nu a fost încă în întregime transpusă, procedurile vor trebui să fie similare celor stabilite în directiva mai sus menționată. Dacă un proiect corespunde obiectivelor din anexa 1 sau anexa 2 la directiva EIA, trebuie să fie demonstrată*8) îndeplinirea procedurii EIA.*7) Directiva 85/337/CEE , JO L 175/40 din 5 iulie 1985, amendată.*8) În anexa EIA la fișa de proiect corespunzătoare pentru proiectele de investiții.Dacă un proiect poate afecta amplasamente importante din punctul de vedere al conservării naturii, trebuie să fie efectuată o evaluare adecvată în conformitate cu art. 6 din Directiva pentru habitaturi*9).*9) În anexa "Conservarea naturii", corespunzătoare fișei de proiect pentru proiectele de investiții.Toate proiectele de investiții trebuie realizate în conformitate cu legislația comunitară relevantă din domeniul mediului. Fișele de proiect vor conține clauze specifice privind conformitatea cu legislația UE relevantă din domeniul mediului, în conformitate cu tipul de activitate efectuat în cadrul fiecărui proiect de investiții. …  … 5.2.Gestionarea financiară pentru componenta specifică națională5.2.1.Principii și responsabilitățiFondul Național (NF) din ministerul de finanțe, condus de NAO, va supraveghea gestionarea financiară a programului și va fi responsabil pentru raportarea către Comisia Europeană. NAO va deține în întregime responsabilitatea privind gestionarea financiară a fondurilor PHARE și întreaga responsabilitate contabilă privind fondurile PHARE ale programului până la închiderea acestuia.NAO va asigura că sunt respectate regulile, reglementările și procedurile PHARE care au legătură cu raportarea și gestionarea financiară și că funcționează un sistem de raportare și de informare asupra proiectelor.Comisia va transfera fondurile către NF în conformitate cu memorandul de înțelegere semnat între Comisie și fiecare dintre țările implicate, respectiv Bulgaria, Croația și România.Fondurile vor fi transferate, ca urmare a solicitării NAO, într-un cont bancar special în euro, care va fi deschis și gestionat de NF la Banca centrală sau la o bancă agreată anterior cu Comisia. În principiu, toate conturile bancare vor fi producătoare de dobânzi. Dobânzile vor fi reinvestite în program.În conformitate cu art. 3 și 4 din Regulile de implementare a reglementărilor financiare, dobânda acumulată este proprietatea țării beneficiare. NAO trebuie să asigure că dobânda acumulată este într-adevăr înregistrată în întregime ca venit la bugetul național. În plus, NAO va asigura cu regularitate raportarea dobânzii prin intermediul Perseus. … 5.2.2.Transferul fondurilor către NFUn prim transfer*10) de până la 20% din fondurile gestionate local*11) va fi trimis către NF după semnarea acordului de finanțare și a acordurilor de implementare dintre NF și agențiile de implementare (IAs)/Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (CFCU). În plus, NAO trebuie să supună spre aprobare Comisiei nominalizarea responsabililor de program (PAOs) și o descriere a sistemului implementat, subliniind fluxul de informații dintre NF și IA/CFCU și modul de realizare a plăților.*10) Reprezentând avansul, așa cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.*11) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.Se vor realiza două transferuri ulterioare*12), de până la 30%, din fondurile aferente gestionării locale*13). Al doilea transfer va fi efectuat când 5% din bugetul total*14) în vigoare au fost plătite de către IAs și CFCU. Al treilea transfer poate fi cerut când 35% din bugetul total*15) în vigoare au fost plătite.Al patrulea transfer final va fi realizat când 70% din bugetul total*16) în vigoare au fost plătite și când toate contractele au fost semnate.*12) Reprezentând avansul, așa cum este definit în art. 105 (1) din Regulile de implementare a Regulamentului financiar.*13) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.*14) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.*15) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.*16) Excluzând suma prevăzută pentru programele comunitare.În mod excepțional, NAO poate solicita plata unui procent mai mare decât cel menționat, dacă se poate demonstra, prin prognoze financiare, că cerințele financiare din perioada ulterioară vor depăși acest procent. În cazul în care totalul fondurilor depuse în conturile NF, CFCU și IAs depășește 15% din bugetul total în vigoare pentru program, Comisia poate, în mod excepțional, să autorizeze o plată, dacă NAO oferă dovezi substanțiale corespunzătoare că obligațiile contractuale nu pot fi îndeplinite cu fondurile disponibile. … 5.2.3.Transferul fondurilor de la Fondul Național către agenția de implementareFondul Național va transfera fonduri către agenția de implementare, inclusiv CFCU, în conformitate cu acordurile de implementare semnate între NF și IAs/CFCUs. Conturile bancare pentru subprograme vor fi deschise în numele agenției de implementare/CFCU în cauză responsabilă cu gestionarea financiară a subprogramului, în conformitate cu art. 13 din MoU privind Fondul Național.Atât timp cât implementarea se face urmând procedurile DIS, fiecare acord de implementare individual trebuie să fie avizat în avans de către Comisia Europeană. În cazurile în care NF este el însuși un agent plătitor pentru CFCU/IA, nu se vor face transferuri de fonduri de la NF la CFCU. CFCU și IAs trebuie conduse fiecare de către un responsabil de program autorizat (PAO) nominalizat de NAO după consultare cu NAC. PAO va fi responsabil pentru toate activitățile realizate de CFCU/IA în cauză. … 5.2.4.Transferul fondurilor în cazul clauzelor contractuale de reținerePentru acele contracte cu clauze contractuale de reținere (de exemplu, fonduri reținute pentru o perioadă de garanție), agenția de implementare își asumă întreaga responsabilitate pentru depozitarea fondurilor până când plata finală este efectuată, precum și pentru garantarea că aceste fonduri vor fi folosite numai pentru a efectua plăți asociate clauzelor de reținere.IA își asumă în plus întreaga responsabilitate față de contractori pentru îndeplinirea obligațiilor asociate clauzelor de reținere. Fondurile neplătite contractorilor după ce plățile finale au fost stabilite vor fi rambursate Comisiei. … 5.2.5.Încheierea cheltuielilor și lichidarea conturilorNu mai târziu de 17 luni de la încheierea activităților din cadrul contractelor, NF va transmite o declarație finală asupra cheltuielilor care acoperă atât sprijinul PHARE, cât și cofinanțarea și o atestare privind regularitatea, acuratețea și veridicitatea sumelor transmise. Cheltuielile finale aprobate ar trebui, în acest moment, să egaleze valoarea inițială a contractului minus orice reduceri și economii agreate cu contractorul în timpul implementării. Acesta va trebui, de asemenea, să egaleze plățile efectuate plus orice sumă importantă în contul reținerilor contractuale.Dacă finanțarea primită de la Comisie depășește cheltuielile finale aprobate, NF va rambursa surplusul către Comisie în momentul transmiterii declarației finale. Dacă există plăți urgente (cu excepția fondurilor de reținere contractuale), NF va furniza o explicație și o eșalonare a plăților la momentul finalizării acestora. NF va raporta trimestrial situația evoluției fondurilor de reținere contractuale și a plăților urgente. Dacă ele nu sunt transferate contractorului, acestea vor fi rambursate către Comisie.După evaluarea declarației finale, Comisia își va declara poziția asupra oricărei cheltuieli care va fi exclusă de la finanțarea comunitară, în cazul în care se constată că aceste cheltuieli nu au fost efectuate în conformitate cu regulamentul comunitar.Rezultatele verificărilor Comisiei și concluziile ei de a exclude cheltuielile de la finanțare vor fi notificate în scris către NF, căruia i se va acorda o lună să transmită răspunsul în scris.Dacă nu se ajunge la niciun acord în decurs de o lună de la primirea răspunsului scris al NF, Comisia va decide și va stabili sumele care vor fi excluse, ținând cont în special de gradul de neconformitate constatat, de natura și gravitatea abaterii, precum și de pierderea financiară suferită de Comunitate.Ca urmare a deciziei asupra sumelor care vor fi excluse, toate cheltuielile neeligibile vor fi recuperate fără să se aducă un prejudiciu tratării neregularităților și corecțiilor financiare prevăzute mai jos.Fondurile vor fi recuperate prin rambursare directă de la NF sau prin compensare în conformitate cu regulile Comunității. …  …  … 6.Monitorizarea și evaluareaComponenta națională specificăImplementarea proiectului va fi monitorizată prin intermediul Comitetului mixt de monitorizare (JMC). Acesta include NAO, NAC și serviciile Comisiei. JMC se va întruni cel puțin o dată pe an pentru a analiza toate programele cu finanțare PHARE în scopul de a evalua progresul lor în vederea atingerii obiectivelor stabilite în acordurile de finanțare și în parteneriatul de aderare. JMC poate recomanda o modificare a priorităților și/sau realocarea fondurilor PHARE. În plus, JMC va analiza o dată pe an progresul tuturor programelor de asistență de preaderare cu fonduri UE (PHARE/instrumentul de preaderare, ISPA, SAPARD).În ceea ce privește Programul PHARE/instrumentul de preaderare, JMC va fi asistat de subcomitetul de monitorizare sectorial (SMSC) care va include NAC, PAO din fiecare agenție de implementare (și CFCU, dacă este cazul) și serviciile Comisiei. SMSC va analiza în detaliu progresul fiecărui program, inclusiv componentele și contractele sale, convocate de JMC în sectoare de monitorizare adecvate. Fiecare sector va fi condus de un SMSC, pe baza rapoartelor curente de monitorizare redactate de agenția de implementare și pe baza evaluărilor intermediare efectuate de evaluatorii independenți. SMSC va înainta recomandări privind aspectele de gestionare și proiectare, asigurându-se că acestea au fost puse în aplicare. SMSC va raporta către JMC, căruia îi va transmite rapoarte generale, detaliate privind toate programele cu finanțare PHARE din sectorul său.Serviciile Comisiei se vor asigura că acest program va face obiectul unei evaluări intermediare (centralizat sau descentralizat) și/sau al unei evaluări ex-post.Componenta multinaționalăComisia va monitoriza implementarea programului pe baza rapoartelor de la contractorii selectați și pe baza evaluărilor independente. Așa cum sunt prevăzute în regulile de implementare a reglementărilor financiare mai sus menționate, serviciile Comisiei vor asigura că acest program va face obiectul evaluărilor interimare și/sau evaluărilor ex-post. … 7.Audit, control financiar, măsuri antifraudă, acțiuni preventive și corective7.1.Supravegherea și controlul financiar efectuate de către Comisie și de Curtea Europeană de AuditoriToate acordurile de finanțare, precum și toate contractele rezultate sunt subiectul supravegherii și controlului financiar ale Comisiei (inclusiv Biroul European Antifraudă) și ale auditurilor organizate de Curtea Europeană de Auditori. Atât timp cât Sistemul de implementare descentralizată extins (EDIS) nu este încă aplicabil agențiilor de implementare din țara beneficiară, aceasta presupune măsuri precum verificarea ex-ante a ofertei și contractării realizate de către delegația Comisiei Europene în țara beneficiară.Pentru a asigura protecția eficientă a intereselor financiare ale Comunității Europene, Comisia (inclusiv Biroul European Antifraudă) poate realiza verificări și inspecții la fața locului, în conformitate cu procedurile prevăzute în Regulamentul Consiliului (CE, Euratom) 2.185/96*17).*17) Regulamentul Consiliului (EC, Euratom) 2.185/96 din 11 noiembrie 1996, JO L 292 din 15 noiembrie 1996, p. 2.Misiunile de control și auditurile descrise mai sus se adresează tuturor contractorilor și subcontractorilor care au primit fonduri comunitare.Fără prejudicierea responsabilităților Comisiei și Curții Europene de Auditori*18), conturile și operațiunile Fondului Național și, după caz, ale CFCU și toate agențiile de implementare implicate pot fi verificate, la solicitarea Comisiei, de către Comisie sau de către un auditor extern angajat de Comisie.*18) Așa cum se face referire în Condițiile generale referitoare la acordul de finanțare anexat la acordul-cadru. … 7.2.Obligațiile țării beneficiare implicate pentru componenta națională specifică7.2.1.Auditul și controlul financiarPentru a asigura o gestionare financiară eficientă a fondurilor PHARE/instrumentului de preaderare, țara beneficiară trebuie să aibă un sistem de gestionare și control al asistenței, în conformitate cu principiile generale acceptate și cu standardele în vigoare. Acest sistem trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute în art. 164 din Regulamentul financiar și, în special, să garanteze corectitudinea, regularitatea și eligibilitatea cererilor de asistență comunitară.Sistemele de gestionare și control ale țării beneficiare vor furniza suficiente date auditului, în conformitate cu art. 7 (2) din Regulamentul Comisiei 438/2001*19).*19) Regulamentul Comisiei (CE, Euratom) 438/2001 din 2 martie 2001, JO L 63 din 3 martie 2001, p. 21.Autoritatea competentă națională de control financiar va efectua controale financiare corespunzătoare tuturor părților implicate în implementarea programului.În fiecare an, un plan de audit, un rezumat al consultărilor și principalelor recomandări ale auditurilor efectuate și o evidențiere a rezolvării recomandărilor auditurilor anterioare vor fi transmise Comisiei. Rapoartele de audit vor sta la dispoziția Comisiei. … 7.2.2.Măsuri preventiveȚara beneficiară va lua toate măsurile adecvate pentru prevenirea și combaterea practicilor de corupție*20) activă și pasivă în oricare dintre stadiile procedurii de achiziționare sau ale procedurii de acordare a granturilor, precum și pe durata implementării contractelor corespunzătoare.*20) Corupția activă este definită ca o acțiune deliberată a oricui promite sau acordă, direct ori printr-un intermediar, un avantaj de orice fel, unui oficial, pentru el personal sau pentru o terță parte, în scopul realizării ori nerealizării unei acțiuni în concordanță cu îndatoririle sale sau în exercitarea funcției pe care o deține, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunității Europene.Corupția pasivă este definită ca o acțiune deliberată a unui oficial care direct sau printr-un intermediar solicită ori primește avantaje de orice fel pentru el sau o terță parte ori acceptă o promisiune a unor astfel de avantaje, în scopul realizării sau nerealizării unei acțiuni în concordanță cu îndatoririle sale ori în exercitarea funcției pe care o deține, într-un mod în care prejudiciază sau poate prejudicia interesele financiare ale Comunității Europene.Autoritățile din țara beneficiară, inclusiv personalul responsabil pentru implementarea programului, vor iniția luarea oricăror precauții necesare pentru a evita orice risc de conflict de interes și vor informa imediat Comisia despre orice asemenea conflict de interes sau orice situație asemănătoare care conduce la un asemenea conflict. … 7.2.3.Măsuri antifraudă și acțiuni corectiveȚările beneficiare vor avea, în primul rând, responsabilitatea asigurării investigațiilor și tratării în mod satisfăcător a cazurilor suspecte sau reale de fraudă și a abaterilor constatate în urma controalelor naționale sau comunitare.Autoritățile naționale vor asigura funcționarea unui mecanism de control și raportare similar cu cel prevăzut în Regulamentul Comisiei 1.681/94*21).*21) Regulamentul Comisiei (CE) 1.681/94 din 11 iulie 1994; 12 iulie 1994, p. 43.În special, toate cazurile suspecte sau reale de fraudă*22) și abatere*23), precum și toate măsurile luate de către autoritățile naționale trebuie raportate fără întârziere serviciilor Comisiei. Dacă nu există niciun caz suspect sau real de fraudă și abatere de raportat, țara beneficiară va informa Comisia în termen de două luni de la sfârșitul fiecărui trimestru.*22) Fraudă va însemna orice act sau omisiune intenționată referitoare la: utilizarea ori prezentarea unei declarații sau documente false, incorecte ori incomplete, care are ca efect delapidarea sau reținerea incorectă de fonduri din bugetul general al Comunității Europene ori din bugetele gestionate de sau pentru Comunitatea Europeană; nedivulgarea informațiilor în scopul încălcării obligațiilor specifice cu același efect; delapidarea fondurilor în alte scopuri decât cele pentru care sunt acordate.*23) Abatere va însemna orice încălcare a prevederilor legislației naționale sau comunitare, ale prezentului memorandum de finanțare ori ale viitoarelor contracte, rezultată dintr-un act sau o omisiune a unui operator economic care are ori ar putea avea ca efect prejudicierea bugetului general al Comunității sau a bugetului gestionat de Comunitate printr-un alineat nejustificat referitor la cheltuieli. În acest context termenul lege comunitară va fi definit ca totalitatea regulilor comunitare aplicabile între părțile semnatare ale memorandumului de finanțare (de exemplu: acordurile europene, acordurile-cadru, Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național etc.).În caz de abatere sau fraudă, țara beneficiară are obligația de a efectua corecțiile financiare necesare privind abaterea în cauză. Corecțiile efectuate de țara beneficiară vor consta în anularea totală sau parțială a contribuției comunitare. Fondurile comunitare obținute în acest fel pot fi refolosite de către Fondul Național în cadrul programului, în conformitate cu art. 5 din Memorandumul de înțelegere privind înființarea Fondului Național. …  … 7.3.Recuperarea fondurilor în caz de abatere sau fraudă pentru componenta națională specificăOrice abatere*24) sau fraudă*25) demonstrată și descoperită în orice moment pe durata implementării programului sau ca rezultat al unui audit va duce la recuperarea fondurilor de către Comisie.*24) Vezi definiția de mai sus.*25) Vezi definiția de mai sus.Dacă după efectuarea verificărilor necesare Comisia constată că:a)țara beneficiară nu și-a îndeplinit obligațiile de prevenire, detectare și corectare a abaterilor; sau … b)implementarea proiectului pare să nu justifice o parte sau toată asistența alocată; sau … c)există serioase eșecuri ale sistemelor de gestionare sau de conducere care pot duce la abateri. … Comisia poate suspenda finanțarea viitoare a acestui program și, declarând motivele sale, poate să solicite statului beneficiar să transmită comentarii și, dacă este cazul, să ia orice măsuri de corecție într-o anumită perioadă de timp.Dacă nu se ajunge la nicio înțelegere până la sfârșitul perioadei stabilite de către Comisie și dacă măsurile de corecție solicitate nu au fost luate, Comisia poate, luând în considerare orice comentarii ale țării beneficiare, să decidă în decursul a 3 luni să:a)reducă sau să anuleze orice plată pentru programul în cauză; sau … b)efectueze corecțiile financiare impuse prin anularea parțială sau totală a asistenței furnizate în cadrul programului în cauză. … Atunci când decide valoarea corecției, Comisia va lua în considerare principiul proporționalității, tipul de abateri, extinderea și implicațiile financiare ale deficiențelor identificate în sistemul de gestionare și control al țării beneficiare.În absența unei decizii pentru a proceda conform lit. a) sau b), finanțarea viitoare a programului va reîncepe imediat.NAO va asigura rambursarea oricăror fonduri neutilizate sau a oricărei alte sume plătite greșit în termen de 60 de zile calendaristice de la data notificării. Dacă NAO nu restituie suma datorată Comunității, țara beneficiară va rambursa această sumă către Comisie.Dobânda la suma plății întârziate va fi aplicată la valoarea nerestituită prin aplicarea regulilor prevăzute în Regulamentul financiar. …  … 8.Transparență și publicitatePentru componenta națională specifică, PAO în funcțiune va fi responsabil pentru a asigura că sunt luate măsurile necesare în scopul asigurării publicității corespunzătoare pentru toate activitățile finanțate în cadrul programului. Aceasta se va realiza în strânsă legătură cu Comisia. Detalii suplimentare sunt prevăzute în anexa privind transparența și publicitatea.Pentru componenta multinațională, în implementarea programului, Comisia va asigura transparență maximă pentru acțiunile UE în țările beneficiare. În acest sens, Comisia va aplica consecvent nota "Informare și publicitate pentru programele PHARE ale Comunităților Europene". … 9.Condiții speciale pentru componenta națională specificăÎn cazul în care angajamentele convenite nu sunt îndeplinite din motive care intră în competența Guvernului, Comisia poate revizui programul în vederea anulării, conform hotărârii sale, a întregului program sau a unei părți din acesta ori în vederea realocării fondurilor neutilizate în alte scopuri care sunt în conformitate cu obiectivele Programului PHARE/instrumentului de preaderare. … 

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește