ORDIN nr. 1.289 din 14 iulie 2006

pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 3.0/2006



Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, ca autoritate de stat în domeniul transporturilor,în scopul armonizării reglementărilor aeronautice civile naţionale în domeniul serviciilor de trafic aerian cu standardele şi practicile recomandate, emise de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale, cuprinse în anexa nr. 3 la Convenţia de la Chicago privind aviaţia civilă internationala, editia 15, iulie 2004, cu amendamentele ulterioare,în temeiul prevederilor art. 12 lit. b) şi 1) din Ordonanţa Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 4 lit. b), e) şi f), ale art. 62 şi ale art. 66 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, republicată, cu modificările ulterioare, ale art. 4 pct. 4.1. din anexa la Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înfiinţarea Autorităţii Aeronautice Civile Române, cu modificările ulterioare, precum şi ale art. 4 alin. (1) pct. 11 şi 12, precum şi ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, cu modificările şi completările ulterioare,ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul ordin: + 
Articolul 1Se aprobă Reglementarea Aeronautica Civilă Română privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 3.0/2006, prevăzută în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin.–––Notă …
*) Anexa se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1. + 
Articolul 2Direcţia generală aviatie civilă din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautica Civilă Română" şi Regia Autonomă "Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA" vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. + 
Articolul 3Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Articolul 4La data intrării în vigoare a prezentului ordin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 665/2005 pentru aprobarea Reglementării Aeronautice Civile Române privind asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice RACR-ASMET, editia 2.0/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 19 mai 2005, se abroga.Ministrul transporturilor,construcţiilor şi turismului,Radu Mircea BerceanuBucureşti, 14 iulie 2006.Nr. 1.289. + 
Anexa REGLEMENTAREprivind asistenţa meteorologica a activităţiloraeronautice civile RACR-ASMET, editia 3.0/2006Informaţii referitoare la modul de interpretare a prevederilor prezentei reglementări pot fi solicitate la:MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUIDirecţia Generală Aviatie CivilăStr. Dinicu Golescu Nr. 38, Sector 1, BucureştiTel. +40.21.224.9018Fax. +40.21.222.5579Cererile pentru obţinerea de copii şi amendamente ale prezentei reglementări pot fi transmise la:AUTORITATEA AERONAUTICA CIVILĂ ROMÂNĂSos. BUCUREŞTI-PLOIESTI Km. 38-40Cod 013695, sector 1, BUCUREŞTITel. +40.21.208.1508Fax. +40.21.208.1572care le va livra contra cost.MINISTERUL TRANSPORTURILOR CONSTRUCŢIILOR ŞI TURISMULUI RACR – ASMETReglementări Aeronautice Civile Române───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────INTRODUCEREREGULI DE AMENDAREPrezenta reglementare este amendabila în următoarele condiţii:(1) Modificarea prevederilor prezentei reglementări se poate face numai prin amendament; … (2) Amendamentul este aprobat prin Ordin al Ministrului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; … (3) După primirea amendamentului aprobat, fiecare deţinător va introduce noile pagini emise şi va distruge paginile înlocuite. … INDEXUL AMENDAMENTELOR┌────┬────────────────┬───────────────┬────────────────────────────┬───────────┐│Nr. │ Numărul │ Data intrării │ Numele persoanei care a │ Semnatura ││crt.│ amendamentului │ în vigoare │ introdus amendamentul │ │├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤├────┼────────────────┼───────────────┼────────────────────────────┼───────────┤└────┴────────────────┴───────────────┴────────────────────────────┴───────────┘LISTA PAGINILOR ÎN VIGOARE┌────────────────┬─────────────────┐ ┌────────────────┬─────────────────┐│ NUMĂRUL │ EDITIA/DATA │ │ NUMĂRUL │ EDITIA/DATA ││ PAGINII │ │ │ PAGINII │ │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ Coperta │ 3.0/2006 │ │ 4-29 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ Contracopertă │ 3.0/2006 │ │ 4-30 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ i │ 3.0/2006 │ │ 4-31 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ îi │ 3.0/2006 │ │ 4-32 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ iii │ 3.0/2006 │ │ 5-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ iv │ 3.0/2006 │ │ 5-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ v │ 3.0/2006 │ │ 5-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ vi │ 3.0/2006 │ │ 5-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ vii │ 3.0/2006 │ │ 5-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ viii │ 3.0/2006 │ │ 5-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ ix │ 3.0/2006 │ │ 6-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ x │ 3.0/2006 │ │ 6-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ xi │ 3.0/2006 │ │ 6-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ xii │ 3.0/2006 │ │ 6-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ xiii │ 3.0/2006 │ │ 6-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ xiv │ 3.0/2006 │ │ 6-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-1 │ 3.0/2006 │ │ 7-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-2 │ 3.0/2006 │ │ 7-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-3 │ 3.0/2006 │ │ 7-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-4 │ 3.0/2006 │ │ 7-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-5 │ 3.0/2006 │ │ 7-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-6 │ 3.0/2006 │ │ 7-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-7 │ 3.0/2006 │ │ 7-7 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-8 │ 3.0/2006 │ │ 7-8 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-9 │ 3.0/2006 │ │ 7-9 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-10 │ 3.0/2006 │ │ 7-10 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-11 │ 3.0/2006 │ │ 7-11 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 1-12 │ 3.0/2006 │ │ 7-12 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 2-1 │ 3.0/2006 │ │ 8-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 2-2 │ 3.0/2006 │ │ 8-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 2-3 │ 3.0/2006 │ │ 8-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 2-4 │ 3.0/2006 │ │ 8-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 3-1 │ 3.0/2006 │ │ 9-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 3-2 │ 3.0/2006 │ │ 9-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 3-3 │ 3.0/2006 │ │ 9-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 3-4 │ 3.0/2006 │ │ 9-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-1 │ 3.0/2006 │ │ 9-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-2 │ 3.0/2006 │ │ 9-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-3 │ 3.0/2006 │ │ 9-7 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-4 │ 3.0/2006 │ │ 9-8 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-5 │ 3.0/2006 │ │ 9-9 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-6 │ 3.0/2006 │ │ 9-10 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-7 │ 3.0/2006 │ │ 9-11 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-8 │ 3.0/2006 │ │ 9-12 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-9 │ 3.0/2006 │ │ 9-13 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-10 │ 3.0/2006 │ │ 9-14 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-11 │ 3.0/2006 │ │ 9-15 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-12 │ 3.0/2006 │ │ 9-16 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-13 │ 3.0/2006 │ │ 10-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-14 │ 3.0/2006 │ │ 10-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-15 │ 3.0/2006 │ │ 10-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-16 │ 3.0/2006 │ │ 10-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-17 │ 3.0/2006 │ │ 10-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-18 │ 3.0/2006 │ │ 10-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-19 │ 3.0/2006 │ │ 11-1 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-20 │ 3.0/2006 │ │ 11-2 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-21 │ 3.0/2006 │ │ 11-3 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-22 │ 3.0/2006 │ │ 11-4 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-23 │ 3.0/2006 │ │ 11-5 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-24 │ 3.0/2006 │ │ 11-6 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-25 │ 3.0/2006 │ │ 11-7 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-26 │ 3.0/2006 │ │ 11-8 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-27 │ 3.0/2006 │ │ 11-9 │ 3.0/2006 │├────────────────┼─────────────────┤ ├────────────────┼─────────────────┤│ 4-28 │ 3.0/2006 │ │ 11-10 │ 3.0/2006 │└────────────────┴─────────────────┘ └────────────────┴─────────────────┘PREAMBUL(1) Activitatea aeronautica civilă pe teritoriul şi în spaţiul aerian naţional este reglementată prin Codul Aerian aprobat prin Legea nr. 130/2000, prin actele normative interne din domeniu, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internationala, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenţii şi acorduri internaţionale la care România este parte. … (2) Reglementările aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau adoptate în conformitate cu prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, precum şi în conformitate cu prevederile Convenţiei privind aviaţia civilă internationala, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele şi practicile recomandate în anexele la aceasta, precum şi cu prevederile convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care România este parte, astfel încât să se asigure un caracter unitar, coerent şi modern procesului de elaborare şi dezvoltare a sistemului naţional de reglementări aeronautice civile române … (3) În conformitate cu prevederile Codului Aerian şi în scopul reglementării domeniului aviaţiei civile, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) în calitatea sa de autoritate de stat, asigura direct sau prin delegare de competenţa unor organisme tehnice specializate, instituţii publice sau, după caz, societăţi comerciale autorizate, elaborarea şi punerea în aplicare a reglementărilor aeronautice corespunzătoare, care au caracter obligatoriu pentru toţi participanţii la activităţile aeronautice civile şi conexe. … (4) În conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului României (HGR nr. 405/12.09.1993) şi ale Ordinului Ministrului Transporturilor (OMT nr. 649/1999), Autoritatea Aeronautica Civilă Română (AACR) asigura aplicarea reglementărilor aeronautice naţionale şi supravegherea respectării lor de către persoanele juridice şi fizice, române sau străine, care desfăşoară activităţi aeronautice civile ori proiectează sau executa produse şi servicii pentru aviaţia civilă pe teritoriul României, precum şi executa prevederile înţelegerilor şi acordurilor aeronautice internaţionale la care statul român este parte. … (5) Prezenta reglementare aeronautica civilă română reprezintă transpunerea în cadrul reglementat naţional a standardelor şi practicilor recomandate prevăzute în Anexa 3 la Convenţia privind aviaţia civilă internationala (referita în continuare ca Anexa 3 OACI), Servicii meteorologice pentru navigaţia aeriană internationala, ed. 15, iulie 2004, inclusiv amendamentele sale ulterioare. Anexa 3 OACI, împreună cu Planul European de Navigaţie Aeriană (EUR-ANP) reglementează furnizarea serviciilor meteorologice pentru aviaţia civilă internationala în Europa. … (6) Standardele şi practicile recomandate în Anexa 3 OACI, se aplică în acele porţiuni de spaţiu aerian aflate sub jurisdicţia unui stat membru semnatar al Convenţiei privind aviaţia civilă internationala, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944, în care se furnizează servicii meteorologice aeronautice, precum şi în acele spaţii aeriene unde statul accepta responsabilitatea de a furniza servicii de navigaţie aeriană deasupra marii libere sau în spaţii aeriene de suveranitate nedeterminată. … (7) Orice diferenţe faţă de standardele şi practicile recomandate în Anexa 3 OACI, sau încetarea acestor diferenţe se notifica la OACI în baza Articolului 38 al Convenţiei privind aviaţia civilă internationala, semnată la Chicago la 7 decembrie 1944. Aceste diferenţe se publică şi prin serviciul de informare aeronautica. … (8) Prezenta reglementare, potrivit prevederilor Anexei 3 OACI, se aplică în vederea stabilirii în România, precum şi în teritoriile şi spaţiile aeriene de deasupra marii libere care sunt asimilate spaţiului aerian naţional din punctul de vedere al navigaţiei aeriene, după caz, a spaţiilor aeriene în care se furnizează servicii de asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile, a serviciilor şi unităţilor acestor servicii necesare în scopul asigurării desfăşurării navigaţiei aeriene în siguranţa, ordonat şi expeditiv. … (9) Regulile şi celelalte prevederi conţinute în prezenta reglementare aeronautica civilă română au fost elaborate cu acordarea consideratiei cuvenite intelesului standardelor şi practicilor recomandate adoptate de Consiliul OACI potrivit prevederilor Convenţiei de la Chicago şi care constituie conţinutul Anexelor la Convenţie. Astfel, potrivit prevederilor Convenţiei, statutul componentelor unei Anexe la Convenţia de la Chicago este după cum urmează: … ■ Standardele constituie toate acele specificăţii privind caracteristici fizice, configuratii, materiale, performanţe, personal sau proceduri ale căror aplicare uniforma este recunoscută ca fiind necesară pentru siguranţa sau regularitatea navigaţiei aeriene internaţionale, specificăţii cărora statele contractante la Convenţia de la Chicago trebuie să li se conformeze potrivit prevederilor Convenţiei. În cazul imposibilităţii de conformare, statul contractant este obligat sa notifice Consiliul OACI, potrivit Art. 38 al Convenţiei;■ Practicile recomandate constituie toate acele specificăţii privind caracteristici fizice, configuratii, materiale, performanţe, personal sau proceduri ale căror aplicare uniforma este recunoscută ca fiind oportuna, de dorit, în interesul siguranţei, regularitatii sau eficientei navigaţiei aeriene internaţionale, specificăţii despre care se presupune ca statele contractante întreprind eforturile necesare în vederea conformarii cu ele, potrivit prevederilor Convenţiei.■ Apendicii ("Appendices") la Anexele OACI conţin prevederi grupate separat, din considerente practice, dar care fac parte integrantă din standardele şi practicile recomandate adoptate de Consiliul OACI.■ Definiţiile termenilor utilizaţi în standardele şi practicile recomandate nu au statut independent dar constituie părţi esenţiale ale fiecărui standard şi fiecărei practici recomandate în care se utilizează termenul respectiv, având în vedere ca orice schimbare a intelesului termenului respectiv ar afecta specificăţia.■ Tabelele şi figurile care suplimenteaza sau ilustreaza standardele şi practicile recomandate şi la care se face referire în cuprinsul textului fiecărei Anexe la Convenţie constituie parte integrantă a respectivelor standarde şi practici recomandate şi au acelaşi statut cu acestea.Totodată, se va avea în vedere ca Anexele OACI mai conţin anumite materiale aprobate de către Consiliul OACI spre publicare în asociere cu standardele şi practicile recomandate, după cum urmează:■ Preambuluri ("Forewords") – conţin explicaţii şi precizări în ceea ce priveşte istoricul acţiunilor Consiliului OACI, inclusiv precizări privind obligaţiile statelor contractante referitor la aplicarea standardelor şi practicilor recomandate ce decurg din Convenţia de la Chicago şi din Rezoluţia de Adoptare a Convenţiei;■ Introduceri ("Introductions") – cuprind explicaţii introduse la începutul părţilor, capitolelor sau secţiunilor Anexei, în scopul de a facilita înţelegerea modului cum trebuie aplicat textul;■ Note ("Notes") – sunt incluse în text, acolo unde este cazul, sunt menite a furniza informaţii sau îndrumări privind anumite documentaţii de referinţa care trebuie avute în considerare în asociere cu standardul sau practica recomandată în cauza; notele nu constituie parte integrantă din standarde sau din practicile recomandate;■ Suplimentele ("Attachements") – conţin prevederi suplimentare standardelor şi practicilor recomandate sau prevederi care sunt incluse ca indicaţii, în scopul aplicării lor.(10) În sensul precizărilor de mai sus, se va avea în vedere ca prevederile RACR-ASMET au fost astfel elaborate încât: … ■ Standardele prevăzute în Anexa 3 OACI sunt transpuse integral în RACR-ASMET ca reguli, în conformitate cu prevederile OACI, făcându-se totodată, acolo unde a fost cazul, particularizarile necesare în scopul de a se facilita înţelegerea şi aplicarea corecta (de ex., acolo unde standardul OACI prevede o responsabilitate a statului, regula corespunzătoare din RACR-ASMET precizează, în contextul instituţional din aviaţia civilă română, carei anume funcţii/instituţii – ex. autoritatea de stat, autoritatea delegată, administraţie sau unităţi furnizoare de servicii, etc – îi revine responsabilitatea respectiva).■ Practicile recomandate prevăzute în Anexa 3 OACI sunt transpuse fidel şi integral în RACR-ASMET ca reguli. Este valabilă aceeaşi observatie de mai sus în ceea ce priveşte precizările suplimentare ce au fost introduse în text, după caz;■ Apendicii ("Appendices") şi Suplimentele ("Attachements") la Anexa 3 vor fi transpuse integral, în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR-ASMET.■ Tabelele şi figurile din Anexa 3 OACI, vor fi, de asemenea, transpuse fidel în procedurile specifice de aplicare a prevederilor RACR-ASMET, pastrandu-se conformitatea textului.■ Preambulul la prezenta reglementare preia, parţial, precizările din Preambulul Anexei 3 OACI.■ Notele din textul original au fost transpuse, parţial sau total, după caz, ca text asociat regulilor, acolo unde s-a apreciat ca precizările respective sunt necesare sau utile în aplicarea regulilor.■ Au fost transpuse în prezenta reglementare şi acele standarde şi practici recomandate ale Anexei 3 OACI pentru care serviciile meteorologice aeronautice din România nu dispun încă, la data aprobării prezentei editii, de suportul tehnico-operational necesar, considerându-se însă ca implementarea acestor standarde şi practici ca reguli naţionale este necesară pentru dezvoltarea, în continuare, a serviciilor meteorologice aeronautice şi a sistemului SNA naţional.■ Elaborarea RACR-ASMET a păstrat, în cea mai mare măsura posibil, aceeaşi numaratoare/identificare a capitolelor, secţiunilor faţă de Anexa 3 OACI, cu observatia ca, prevederile conţinute în Partea a II-a au fost adăugate capitolelor şi paragrafelor corespunzătoare din Partea I fără a se realiza diferentierea dintre acestea. Acest fapt a fost considerat necesar întrucât ambele părţi conţin în egala măsura standarde şi practici recomandate necesar a fi implementate ca reguli pe plan naţional, existând o corespondenta intrinseca între acestea.(11) Conformarea cu regulile şi recomandările prevăzute în RACR-ASMET trebuie realizată împreună cu aplicarea procedurilor şi instrucţiunilor de aeronautica civilă, asociate prezentei reglementări. Ele se elaborează şi se emit atât de către autoritatea meteorologica aeronautica, sub forma de documente tip PIAC aplicabile la nivel naţional (potrivit prevederilor RACR-11), cat şi, pe linie interna, de către administraţia meteorologica aeronautica. Orice furnizor de servicii de navigaţie aeriană supus regulilor RACR-ASMET trebuie să urmărească sa realizeze cerinţele respective specifice aplicând acele mijloace de conformare prevăzute în manualele procedurale, circularele, etc. emise de OACI, dar şi utilizând materialele cu caracter orientativ şi indicaţiile OMM şi Eurocontrol. Alte mijloace de conformare pot fi permise numai în condiţiile în care furnizorul de servicii de navigaţie aeriană în cauza justifica şi argumenteaza autorităţii meteorologice aeronautice, fără echivoc, ca prin utilizarea acestor alte mijloace de conformare se atinge acelaşi nivel de siguranţă. …  + 
Capitolul 1TERMENI ŞI DEFINIŢII1.1. DefiniţiiAtunci când următorii termeni sunt intalniti în prezenta reglementare, aceştia vor avea următoarele semnificatii:Acord regional de navigaţie aerianăAcord aprobat de către Consiliul Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale (OACI), de obicei cu avizul unei reuniuni regionale de navigaţie aeriană.Administraţia meteorologica aeronauticaOrganizaţie desemnată de către autoritatea de stat drept responsabilă pentru furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice într-un spaţiu aerian alocat.AerodromSuprafaţa delimitata pe pământ sau pe apa, inclusiv clădirile, instalaţiile şi echipamentele, destinată să fie utilizata, în totalitate sau în parte, pentru sosirea, plecarea şi miscarea aeronavelor la sol. Un aerodrom utilizat exclusiv pentru elicoptere se numeşte heliport.Aerodrom de rezervaUn aerodrom spre care se poate indrepta o aeronava atunci când devine imposibil sau nerecomandabil să se îndrepte către sau sa aterizeze la aerodromul pe care intentiona sa aterizeze. Aerodromurile de rezerva includ următoarele:Aerodrom de rezerva la decolareUn aerodrom de rezerva pe care poate ateriza o aeronava, în caz ca acest lucru devine necesar, la scurt timp după decolare şi aerodromul de plecare nu se poate utiliza;Aerodrom de rezerva pe rutaUn aerodrom pe care poate ateriza o aeronava în urma apariţiei unei situaţii anormale sau de urgenta în timpul zborului pe ruta;Aerodrom de rezerva pe ruta ETOPSUn aerodrom de rezerva convenabil şi adecvat pe care poate ateriza o aeronava în cazul cedarii unui motor sau în urma apariţiei unei alte situaţii anormale sau de urgenta în timpul zborului pe ruta în timpul operarii ETOPS;Aerodrom de rezerva la destinaţieUn aerodrom de rezerva spre care se poate indrepta o aeronava în cazul în care devine imposibil sau nerecomandabil sa aterizeze pe aerodromul pe care intentiona sa aterizeze.Aerodromul de plecare poate constitui, de asemenea, aerodrom de rezerva pe ruta sau de rezerva la destinaţie pentru acel zbor.AeronavaOrice aparat care se poate menţine în atmosfera cu ajutorul altor reactiuni ale aerului decât cele asupra suprafeţei pământului.AltitudineDistanta în plan vertical a unui nivel, punct sau obiect considerat ca un punct, masurata faţă de nivelul mediu al marii (MSL).Altitudinea minima de sectorCea mai joasa altitudine care poate fi utilizata şi care oferă o înălţime minima de siguranţă de 300 m (1000 ft) deasupra tuturor obstacolelor situate într-o zona situata într-un sector de cerc cu raza de 46 km (25 NM) centrat pe un mijloc de radio-navigaţie.Asigurarea calităţiiToate activităţile planificate şi efectuate în mod sistematic implementate în cadrul unui sistem de calitate şi demonstrate ca necesare, pentru a oferi încredere ca organizaţia îndeplineşte cerinţele de calitate (ISO 9000:2000 – Sisteme de management a calităţii).Autoritate ATSMinisterul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, în calitatea sa de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile, sau Autoritatea Aeronautica Civilă Română, ca organism tehnic specializat desemnat de către acesta, atunci când contextul se referă la o problemă de reglementare, autorizare (certificare) sau supraveghere a siguranţei pe linia responsabilităţilor autorităţii de stat în domeniul activităţilor aeronautice civile, sau după caz, administraţia sau alţi agenţi aeronautici desemnaţi de statul român pentru a furniza servicii de navigaţie aeriană atunci când contextul se referă la o problemă care este, conform legii, de competenţa agenţilor aeronautici autorizaţi pentru furnizarea de servicii de navigaţie aerianăAutoritate de statMinisterul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în calitate de autoritate de stat în domeniul aviaţiei civile.Autoritate meteorologica aeronauticaAutoritatea Aeronautica Civilă Română, în calitatea sa de organism tehnic specializat desemnat de către autoritatea de stat drept responsabil pentru reglementarea, autorizarea, controlul şi supravegherea agenţilor aeronautici civili care furnizează servicii meteorologice aeronautice.Atunci când este folosit în Anexa 3 OACI, termenul "autoritate" în funcţie de context, poate face referire la autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, la autoritatea căreia i-au fost delegate competente privind supravegherea siguranţei în aviaţia civilă, la administraţia serviciilor meteorologice aeronautice sau la o unitate a serviciilor meteorologice aeronautice care furnizează efectiv servicii în spaţiul aerian în cauza.Birou meteorologic de aerodromUnitate, situata la aerodrom, desemnată sa furnizeze servicii meteorologice pentru activităţile aeronautice civile în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.Buletin meteorologicText care cuprinde informaţii meteorologice precedat de un antet corespunzător.Centru consultativ asupra cenusii vulcanice (VAAC)Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană sa furnizeze informaţii spre consultare către centrele de veghe meteorologica, centrele regionale de control, centrele de informare a zborurilor, centrele mondiale de prognoza de zona şi către băncile internaţionale de date OPMET, cu privire la extinderea orizontala şi verticala şi deplasarea prognozata a cenusii vulcanice în atmosfera după ce a avut loc o eruptie vulcanica.Centru consultativ asupra ciclonilor tropicali (TCAC)Centru meteorologic stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană sa furnizeze spre consultare informaţii prognozate cu privire la poziţia, direcţia şi viteza de deplasare, presiunea în centru şi vantul maxim la suprafaţa pentru ciclonii tropicali, către centrele de veghe meteorologica, centrele mondiale de prognoza de zona şi către băncile internaţionale de date OPMET.Centru de informare a zborurilorUnitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de informare a zborurilor şi serviciul de alarmare.Centru de veghe meteorologicaUnitate desemnată sa furnizeze servicii meteorologice pentru activităţile aeronautice civile în limitele unei regiuni de informare a zborurilor sau regiuni de control, în conformitate cu prevederile prezentei reglementăriCentru mondial de prognoze de zonaCentru meteorologic destinat pentru elaborarea şi furnizarea la scara globală a prognozelor de timp semnificativ şi de altitudine, sub forma digitala, prin mijloacele adecvate, parte a serviciului fix aeronautic.Centru pentru coordonarea acţiunilor de salvareUnitate responsabilă pentru organizarea eficienta a serviciilor de căutare şi salvare şi pentru coordonarea desfăşurării operaţiunilor de căutare şi salvare într-o regiune de căutare şi salvare.Centru regional de control (ACC)Unitate stabilită în scopul de a furniza serviciul de control al traficului aerian zborurilor controlate, în regiunea/ile de control aflată/e în responsabilitatea sa.Ciclon tropicalTermen generic utilizat pentru un ciclon la scara sinoptica neînsoţit de un sistem frontal, care ia naştere deasupra apelor tropicale sau subtropicale şi care prezintă o convectie bine delimitata şi o mişcare ciclonica bine definită a vantului la suprafaţa.ConsultatieDiscuţie cu un meteorolog calificat asupra condiţiilor meteorologice existente şi/sau prevăzute relative la operaţiunile de zbor; discuţia include raspunsuri la întrebări.Control operationalExercitarea autorităţii asupra iniţierii, continuării, devierii sau terminării unui zbor, în interesul siguranţei zborului, ai regularitatii şi eficientei zborului.Controlul calităţiiTehnici şi activităţi operationale utilizate pentru a îndeplini cerinţele de calitate (ISO 9000:2000 – Sisteme de management a calităţii).Cota aerodromuluiCota celui mai înalt punct al suprafeţei de aterizare.CotaDistanta verticala a unui punct sau nivel, pe suprafaţa solului sau asimilat acesteia, masurata de la nivelul mediu al marii.Date în puncte de grila sub forma digitalaDate meteorologice prelucrate cu ajutorul calculatorului pentru un set de puncte distribuite uniform pe harta, pentru a putea fi transmise (de la un calculator la alt calculator) în forma codificata, apte pentru utilizare în sisteme automatizate. În majoritatea cazurilor, asemenea date sunt transmise pe canale de telecomunicaţii de viteze medii şi mari.Distanta vizuala în lungul pistei (RVR)Distanta până la care pilotul unei aeronave aflată în axa pistei poate vedea marcajele de pe suprafaţa pistei sau luminile care delimiteaza pista sau care identifica axa acesteia.Documentaţie de zborDocumente scrise de mana sau tipărite, incluzând harti sau formulare, care conţin informaţii meteorologice pentru un zbor.Expozeu verbal (briefing)Comentariu oral asupra condiţiilor meteorologice existente şi/sau prevăzute.Harta de niveluri înalteHarta meteorologica referitoare la o suprafaţa specifică la nivel înalt sau un strat precizat al atmosferei.Harta de prognozaReprezentare grafica pe harta a prognozei unui element meteorologic pentru un anumit moment sau interval de timp precizate şi pentru o regiune sau porţiune a spaţiului aerian precizată.Informaţie AIRMETInformaţie emisă de un centru de veghe meteorologica referitoare la apariţia sau apariţia prognozata a unor fenomene meteorologice pe ruta specificate, care pot afecta siguranţa zborului la niveluri joase şi care nu au fost deja introduse în prognozele emise pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborului corespunzătoare sau într-o subregiune a acesteia.Informaţie meteorologicaUn mesaj de observatie meteorologica, analiza, prognoza şi orice alta descriere referitoare la condiţiile meteorologice existente sau prognozate.Informaţie SIGMETInformaţie elaborata şi comunicată de către centrul de veghe meteorologica asupra apariţiei sau apariţiei prognozate a unor fenomene meteorologice pe ruta specificate, care pot afecta siguranţa zborului.ÎnălţimeDistanta verticala a unui nivel, punct sau obiect considerat a fi un punct, masurata de la un sistem de referinţa specificat.Membru al echipajului de zborUn membru al echipajului, posesor al unei licenţe, căruia îi revin sarcini esenţiale pentru operarea aeronavei în timpul zborului.Managementul calităţiiToate activităţile incluse în managementul general al sistemului de calitate care stabilesc politica, obiectivele şi responsabilităţile şi le implementeaza prin metode de planificarea calităţii, controlul calităţii, asigurarea calităţii şi îmbunătăţirea calităţii în cadrul sistemului de calitate (ISO 9000:2000 – Sisteme de management a calităţii).Mesaj meteorologicO descriere a condiţiilor meteorologice observate într-un anumit loc şi la un anumit moment de timp.NivelTermen generic utilizat referitor la poziţia pe verticala a unei aeronave în zbor şi care înseamnă, după caz, înălţime, altitudine sau nivel de zbor.Nivel de croazieraNivel menţinut de o aeronava pe parcursul unei porţiuni semnificative a zborului.Nivel de zborSuprafaţa izobara care este raportată la presiunea atmosferica standard de 1013,2 hectopascali (hPa) şi care este separată de alte suprafeţe izobare prin intervale de presiune specificate. Un altimetru barometric calibrat în conformitate cu Atmosfera Standard:a) va indica altitudinea atunci când este calat pe QNH; … b) va indica înălţimea deasupra unui element referit prin QFE atunci când este calat pe QFE; … c) poate fi utilizat pentru a indica nivelurile de zbor atunci când este calat pe presiunea standard 1013,2 hPa. … Termenii "înălţime" şi "altitudine", folosiţi mai sus, indica înălţimi şi altitudini altimetrice şi nu geometrice.Nori semnificativi din punct de vedere operationalNori cu baza sub 1500 m (5000 ft) sau sub altitudinea minima de sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m.Observatie (meteorologica)O descriere a unuia sau a mai multor elemente meteorologice.Observatie de la aeronava în zborEvaluarea unuia sau mai multor elemente meteorologice efectuată dintr-o aeronava în zbor.Operare pe distanta extinsă (ETOPS)Orice zbor efectuat de o aeronava cu doua turbomotoare, ai cărui timp de zbor, cu un motor inoperant la o viteză de croaziera anumită (în atmosfera standard şi în aer calm), de la un punct de pe ruta la un aerodrom de rezerva adecvat, este mai mare decât pragul de timp aprobat de autoritatea statului operatorului aerian.Operator aerianO persoana, o organizaţie sau o instituţie implicata în sau planificandu-şi să se implice în operarea aeronavelor.Pilot comandant de aeronavaPilotul desemnat de operatorul aerian, sau în cazul aviaţiei generale, proprietarul, responsabil pentru operarea în siguranţa a unei aeronave pe durata zborului.PistaO suprafaţa dreptunghiulara definită, situata pe un aerodrom, amenajată pentru aterizarea şi decolarea aeronavelor.Plan european de navigaţie aeriană (EUR-ANP)Document internaţional stabilit de Consiliul OACI în care sunt evidentiate, în detaliu, facilităţile, serviciile şi procedurile cerute pentru navigaţia aeriană internationala în regiunea stabilită – EUROPA.Plan de zbor operationalPlanul operatorului aerian întocmit pentru desfăşurarea în siguranţa a zborului şi care tine seama de performanţele aeronavei, alte limitări operationale şi condiţiile relevante pe ruta şi la aerodromurile de interes.Planificare operationalaPlanificarea operaţiunilor de zbor de către un operator aerian.Pragul pisteiÎnceputul acelei porţiuni a pistei care poate fi utilizata pentru aterizare.Principii de factori umaniPrincipii care se aplică activităţilor de proiectare, certificare, pregătire, întreţinere precum şi operaţiunilor aeronautice şi care urmăresc realizarea unei interfete sigure între om şi alte componente ale sistemelor prin considerarea în mod adecvat a performantelor umane.PrognozaO descriere a condiţiilor meteorologice prevăzute pentru un anumit moment sau interval de timp şi pentru o anumită zona sau porţiune a spaţiului aerian.Prognoza de zona GAMETPrognoza de zona în limbaj clar abreviat în limba engleza, pentru zborurile la niveluri joase, pentru o regiune de informare a zborului sau părţi ale acesteia, elaborata de unităţile meteorologice aeronautice desemnate de administraţia meteorologica aeronautica şi autorizate de autoritatea meteorologica aeronautica şi schimbată cu alte unităţi meteorologice aeronautice aparţinând unor regiuni de informare a zborului invecinate, pe baza unui acord convenit între autorităţile meteorologice aeronautice interesate.Punct de raport din zborUn reper geografic precizat, faţă de care se poate raporta poziţia unei aeronave.Raport din zbor (AIREP)Mesaj provenind de la o aeronava aflată în zbor şi emis în conformitate cu cerinţele pentru raportare a poziţiei şi raportarea informaţiilor operationale şi/sau meteorologice. Detalii cu privire la formatul mesajului AIREP se regăsesc în procedurile şi instrucţiunile de aeronautica civile, întocmite în baza documentului OACI PANS-ATM (Doc. 4444).Regiune de control (CTA)Porţiune din spaţiul aerian controlat, cu dimensiuni stabilite lateral şi pe verticala, care se întinde în sus de la o limita specificată deasupra suprafatei solului.Regiune de informare a zborului (FIR)Spaţiu aerian cu dimensiuni precizate, în limitele căruia se asigura serviciul de informare a zborului şi serviciul de alarmare.Reţeaua serviciului fix de telecomunicaţii aeronautice (AFTN)Reţea mondială de circuite fixe aeronautice, în cadrul serviciului fix aeronautic, destinată schimbului de mesaje şi/sau date numerice între staţiile aeronautice fixe cu caracteristici de comunicaţie identice sau compatibile.Rezumat climatologic de aerodromRezumat concis al unor elemente meteorologice specificate pentru un aerodrom, bazat pe date statistice.Satelit meteorologicSatelit artificial al Pământului ce efectuează observaţii meteorologice şi le transmite pe Pământ.Serviciu fix aeronautic (AFS)Serviciu de telecomunicaţii stabilit între puncte fixe specificate, furnizat în primul rând pentru siguranţa navigaţiei aeriene precum şi pentru operarea regulată, economică şi eficienta a serviciilor aeronautice.Serviciu mobil aeronautic (RR S1.32)Serviciu de telecomunicaţii mobil stabilit între staţiile aeronautice şi staţiile de la bordul aeronavelor, sau între staţiile de la bordul aeronavelor, la care pot participa şi staţii de salvare de la bord; de asemenea, mai pot participa în acest serviciu staţiile radiobaliza indicatoare a poziţiei în situaţii de urgenta, pe frecventele de alarmare sau de urgenta desemnate.Sistem de calitateStructura organizatorică, procedurile, procesele şi resursele, necesare pentru a implementa managementul calităţii (ISO 9000:2000 – Sisteme de management a calităţii).Sistem mondial de prognoze de zona (WAFS)Sistemul mondial care asigura punerea la dispoziţie, într-o formă unica, standardizata, a prognozelor meteorologice aeronautice pe ruta, prin intermediul centrelor mondiale şi regionale de prognoze de zona.Statie de telecomunicaţii aeronauticeStatie din cadrul serviciului de telecomunicaţii aeronautice.Statie meteorologica aeronauticaStatie desemnată pentru efectuarea observaţiilor şi întocmirea mesajelor de observatie meteorologice utilizate în activităţile aeronautice civile.Suprafaţa izobarica standardSuprafaţa izobarica folosită la nivel mondial pentru reprezentarea grafica şi analizarea condiţiilor în atmosfera.Supraveghere dependenta automată (ADS)Tehnica de supraveghere în care aeronava furnizează automat, prin transmisie de date digitale, date provenite de la sistemele de la bord pentru navigaţie şi determinare a poziţiei, inclusiv cele privind identificarea aeronavei, poziţia sa cvadridimensionala precum şi alte date suplimentare, după caz.Tabel climatologic de aerodromTabel care conţine date statistice asupra apariţiei unuia sau mai multor elemente (fenomene) meteorologice observate la un aerodrom.Turn de control de aerodrom (TWR)O unitate de trafic stabilită pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru traficul de aerodrom.Unitate de control de apropiere (APP)O unitate de trafic desemnată pentru a furniza serviciul de control al traficului aerian pentru aeronavele controlate care sosesc la sau pleacă de la unul sau mai multe aerodromuri.Unitate a serviciilor de căutare şi salvareTermen generic, care de la caz la caz, poate fi un centru de coordonare a salvării, un centru ajutator pentru salvare sau un post de alarmare.Unitate a serviciilor de trafic aerianTermen generic însemnând, după caz, o unitate de control a traficului aerian, un centru de informare a zborului sau un birou de raportare al serviciilor de trafic aerian (ARO).Unitate meteorologica aeronauticaEntitate operationala indeplinind una sau mai multe din funcţiile de statie meteorologica aeronautica, birou meteorologic de aerodrom sau centru de veghe meteorologica, desemnată să asigure asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile naţionale şi internaţionale în zona sa de responsabilitate.Veghe asupra vulcanilor în traficul aerian internaţional (IAVW)Acord internaţional pentru monitorizarea şi furnizarea către aeronave a avertizarilor de cenusa vulcanica în atmosfera. Sistemul internaţional de veghe asupra vulcanilor se bazează pe cooperarea între unităţile operationale ale aviaţiei şi ale altor domenii ce utilizează informaţii derivate din sursele şi reţelele de observare ale statelor. Veghea este coordonata de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale cu cooperarea altor organizaţii internaţionale interesate.VizibilitateVizibilitatea orizontala utilizata în domeniul aeronautic este cea mai mare valoare dintre:a) distanţa maximă la care poate fi observat şi recunoscut un obiect negru de dimensiuni potrivite, situat în apropierea solului, atunci când este observat pe un fond luminos; … b) distanţa maximă la care pot fi observate şi recunoscute lumini de aproximativ 1000 de candele, atunci când sunt observate pe un fond intunecat … Cele doua distanţe au valori diferite pentru acelaşi coeficient de transmitere dat şi cea de la b) variaza cu iluminarea fondului. Cea de la a) reprezintă distanta optica meteorologica (MOR).Vizibilitate predominantaValoarea vizibilitatii, observata în conformitate cu definitia "vizibilitatii", observata pe o jumătate de tur de orizont sau mai mult sau pentru cel puţin jumătate din suprafaţa aerodromului. Aceasta valoare poate să fie observata pentru o zona continua sau discontinuu, pe sectoare. Aceasta valoare poate fi observata de către meteorolog şi/sau cu ajutorul instrumentelor. Când sunt instalate aceste instrumente trebuie să se ţină seama de faptul ca vor fi utilizate pentru a obţine cea mai buna estimare a vizibilitatii predominante.VOLMETInformaţii meteorologice pentru aeronavele în zbor.VOLMET prin legătură de date (D-VOLMET)Furnizarea prin legătură de date a mesajelor regulate de observaţii meteorologice (METAR), mesajelor speciale de observaţii meteorologice (SPECI), prognozelor de aerodrom (TAF), mesajelor SIGMET, rapoartelor din zbor speciale care nu au fost incluse în SIGMET şi, unde sunt disponibile, mesajelor AIRMET;Emisiune VOLMETEmisiune radio cu caracter continuu şi repetitiv, conţinând, după caz, mesaje actuale METAR, SPECI, TAF şi SIGMET.Zona de responsabilitate (pentru sistemul mondial de prognoza de zona)O zona geografică pentru care centrul mondial de prognoza de zona este responsabil cu emiterea prognozelor de zona către serviciile meteorologice şi alţi utilizatori.Zona de contactParte din pista, situata imediat după pragul acesteia, unde conform calculelor, aeronavele care aterizeaza realizează primul contact cu suprafaţa pistei.1.2. Termeni cărora li se atribuie o definiţie restrânsăÎn prezenta reglementare, următorii termeni sunt utilizaţi cu înţelesul prezentat mai jos:a) pentru a se evita orice confuzie între o entitate administrativă asigurând un serviciu şi termenul "serviciu meteorologic" corespunzător notiunii de "funcţie" sau de "serviciu asigurat", prima notiune este redata prin "administraţie meteorologica" în timp ce a doua este redata prin "serviciu"; … b) termenul "asigurarea serviciilor" se utilizează numai în legătură cu asigurarea asistenţei meteorologice sau a serviciului meteorologic aeronautic; … c) termenul "emite" se utilizează numai în acele cazuri când exista o obligaţie stabilită de autoritatea meteorologica aeronautica în privinta trimiterii de informaţii către un beneficiar; … d) termenul "a pune la dispoziţie" se utilizează numai în acele cazuri când obligaţia se limitează la asigurarea accesului beneficiarului la informaţie, … e) termenul "a furniza" se utilizează în acele cazuri când se folosesc termenii de la c) sau d). …  + 
Capitolul 2GENERALITATI2.1. Scopul, stabilirea şi asigurarea asistenţei meteorologice a activităţilor aeronautice civile2.1.1. Asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile din România trebuie să aibă ca obiectiv contribuţia la siguranţa, regularitatea şi eficienta navigaţiei aeriene naţionale şi internaţionale.2.1.2. Acest obiectiv trebuie să fie realizat prin furnizarea către următorii utilizatori: operatorilor aerieni, membrilor echipajelor aeronavelor, unităţilor serviciilor de trafic aerian, unităţilor serviciilor de căutare şi salvare, administraţiilor aeroporturilor şi altor agenţi aeronautici civili implicaţi în desfăşurarea activităţilor aeronautice civile naţionale şi internaţionale, a informaţiilor meteorologice necesare pentru îndeplinirea funcţiilor pe care le deţin.2.1.3. Asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile în România este realizată în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, de către administraţia meteorologica aeronautica desemnată, prin unităţile meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica. Asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile este asigurata în spaţiul aerian al României. Detalii cu privire la administraţia meteorologica aeronautica desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautica AIP România.2.1.4. Reglementarea, supravegherea şi controlul întregii activităţi de asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile este efectuată de autoritatea meteorologica aeronautica. Detalii cu privire la autoritatea meteorologica aeronautica desemnată sunt incluse în documentul de informare aeronautica AIP România.2.1.5. Personalul meteorologic aeronautic face parte din personalul aeronautic civil nenavigant. Pregătirea şi calificarile personalului meteorologic aeronautic care furnizează servicii de asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile sunt efectuate în conformitate cu reglementările aeronautice civile în vigoare şi prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări, în baza cerinţelor Anexei 1 OACI şi respectiv, Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM) din documentul nr. 49, Reglementări tehnice, Volumul I, Capitolul B.4 – Educaţie şi pregătire.2.2. Furnizarea, asigurarea calităţii şi utilizarea informaţiilor meteorologice aeronautice2.2.1. Administraţia meteorologica aeronautica, în calitate de furnizor al informaţiilor meteorologice aeronautice trebuie să menţină permanent legătură cu utilizatorii informaţiilor meteorologice asupra aspectelor care pot afecta furnizarea serviciilor meteorologice aeronautice.2.2.2. Administraţia meteorologica aeronautica trebuie să stabilească şi sa implementeze un sistem de calitate organizat corespunzător, care să conţină procedurile, procesele şi resursele necesare asigurării managementului calităţii informaţiilor meteorologice furnizate utilizatorilor menţionaţi în paragraful 2.1.2.2.2.3. Sistemul de calitate stabilit în conformitate cu paragraful 2.2.2 trebuie să fie în conformitate cu standardele de asigurarea calităţii seriile 9000 ale organizaţiei internaţionale pentru standardizare (ISO) şi trebuie să fie certificat de către o organizaţie de certificare recunoscută. Standardele de asigurarea calităţii seriile 9000 ale organizaţiei internaţionale pentru standardizare (ISO), oferă cadrul general pentru dezvoltarea programului de asigurarea calităţii. Implementarea programului de asigurarea calităţii în cadrul administraţiei meteorologice aeronautice trebuie să ţină seama de conformarea cu toate reglementările aeronautice civile române şi cu procedurile asociate specifice domeniului meteorologic aeronautic sau conexe acestuia.2.2.4. Sistemul de calitate trebuie să confirme utilizatorilor ca informaţiile meteorologice furnizate către aceştia sunt conforme cu cerinţele prezentei reglementări în ceea ce priveşte acoperirea geografică şi spatiala, formatul şi conţinutul, momentul de timp, frecventa emiterii, perioada de valabilitate, precum şi acuratetea măsurătorilor, observaţiilor şi prognozelor. Acolo unde sistemul de calitate indica faptul ca informaţiile meteorologice ce trebuie furnizate către utilizatori nu sunt conforme cu cerinţele prezentei reglementări şi procedurile de corectare automată a erorilor nu sunt corespunzătoare, aceste informaţii meteorologice nu trebuie să fie furnizate către utilizatori decât dacă sunt validate de către originator (emitent).2.2.5. Referitor la schimbul de informaţii meteorologice în scop operational, sistemul de calitate trebuie să includă procedurile de verificare a conformarii cu prevederile prezentei reglementări, de verificare şi validare şi resursele pentru monitorizarea conformarii cu programul prestabilit de transmitere a mesajelor individuale şi buletinelor de mesaje necesar a fi transmise şi momentele de timp ale definitivării acestora în scopul transmiterii. Sistemul de calitate trebuie să fie capabil sa identifice timpii de transfer excedentari pentru mesajele şi buletinele de mesaje primite.2.2.6. Demonstrarea conformarii sistemului de calitate aplicat trebuie să fie realizată prin audit. În cazul identificarii neconformitatilor trebuie să fie iniţiate acţiuni pentru a determina şi corecta cauzele acestora. Pentru toate rapoartele de audit trebuie să fie realizată evidenta şi corectitudinea documentelor.2.2.7. Informaţiile meteorologice furnizate către utilizatorii menţionaţi la paragraful 2.1.2 trebuie să ţină seama de principiile factorilor umani şi trebuie să fie într-un format care să necesite o interpretare minima de către utilizatori. Materiale de îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683.2.3. Notificări necesare din partea operatorilor aerieni2.3.1. Un operator aerian care solicită furnizarea serviciului de asistenţa meteorologica aeronautica sau modificări în furnizarea acestui serviciu trebuie să informeze, cu suficient timp înainte, unităţile meteorologice aeronautice sau administraţia meteorologica aeronautica, după caz. Perioada necesară notificării în avans trebuie să fie stabilită pe baza unui acord între administraţia meteorologica aeronautica sau unităţile meteorologice aeronautice, după caz şi operatorul aerian interesat.2.3.2. Administraţia meteorologica aeronautica trebuie să fie notificată de operatorul aerian care solicită furnizarea serviciului de asistenţa meteorologica, atunci când:a) se planifica noi rute sau noi tipuri de zbor; … b) se fac modificări de durata în orarul curselor regulate; … c) se planifica alte schimbări care pot afecta furnizarea serviciului de asistenţa meteorologica aeronautica. … Aceste informaţii trebuie să conţină toate detaliile necesare pentru ca administraţia meteorologica aeronautica să-şi poată planifica activităţile respective.2.3.3. Unitatea meteorologica aeronautica care asigura informarea meteorologica trebuie să fie notificată de operatorul aerian sau de un membru al echipajului aeronavei:a) despre orarul zborurilor; … b) atunci când sunt efectuate zboruri neprogramate; şi … c) atunci când zborurile sunt întârziate, devansate sau anulate. … 2.3.4. Înştiinţarea unităţii meteorologice aeronautice de către operatorii aerieni asupra efectuării unor zboruri individuale trebuie să conţină următoarele informaţii, exceptând cazul când, pentru zborurile planificate, pe baza unui acord între unitatea meteorologica aeronautica şi operatorul aerian, se poate renunţa parţial sau total la toate aceste date:a) aerodromul de plecare şi ora estimată pentru decolare; … b) destinaţia şi ora estimată pentru sosire; … c) ruta prevăzută şi orele estimate de sosire şi plecare pentru orice aerodrom intermediar; … d) aerodromurile de rezerva necesare pentru a completa planul operational de zbor selectate din lista continuta în planul regional de navigaţie aeriană; … e) nivelul de croaziera; … f) pentru zborurile supersonice, nivelul de croaziera subsonic şi localizarea zonelor de accelerare sau decelerare transonica şi traiectoriile de urcare sau de coborare în regim subsonic; … g) tipul de zbor: efectuat conform regulilor de zbor la vedere sau regulilor de zbor instrumental; … h) tipurile de informaţii meteorologice cerute de membrii echipajului aeronavei: documentaţie de zbor şi/sau expozeu verbal sau consultatie; … i) orele la care sunt cerute expozeul verbal, consultatia şi/sau documentaţia de zbor. …  + 
Capitolul 3UNITĂŢI METEOROLOGICE AERONAUTICE3.1. Birouri meteorologice de aerodrom3.1.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească unul sau mai multe birouri meteorologice de aerodrom şi/sau alte unităţi meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica, pentru furnizarea serviciului de asistenţa meteorologica a activităţilor aeronautice civile, în scopul satisfacerii cerinţelor navigaţiei aeriene naţionale şi internaţionale.3.1.2. Un birou meteorologic de aerodrom trebuie să îndeplinească total sau parţial următoarele funcţii necesare pentru îndeplinirea cerinţelor operaţiunilor de zbor la acel aerodrom:a) elaborează şi/sau obţine prognoze sau alte informaţii meteorologice pentru zborurile a căror asistenţa o asigura; limita până la care sunt stabilite responsabilităţile unei asemenea unităţi privind elaborarea prognozelor trebuie să ţină seama de: posibilităţile locale de receptionare şi utilizare a materialelor de prognoza pentru ruta şi de aerodrom primite de la alte unităţi meteorologice aeronautice, precum şi de calificarea personalului meteorologic; … b) elaborează şi/sau obţine prognoze ale condiţiilor meteorologice locale; … c) menţine o supraveghere continua a condiţiilor meteorologice la aerodromurile pentru care este autorizat sa pregătească prognoze; … d) asigura expozeul verbal, consultatia şi documentaţia de zbor membrilor echipajelor aeronavelor şi/sau altui personal de operaţiuni zbor; … e) furnizează alte informaţii meteorologice beneficiarilor aeronautici; … f) afişează informaţiile meteorologice disponibile; … g) schimba informaţii meteorologice cu alte unităţi meteorologice aeronautice; … h) atunci când este cazul, furnizează informaţii primite referitoare la activitatea vulcanica preeruptiva, eruptiile vulcanice sau norii de cenusa vulcanica unităţii de trafic aerian asociate, unităţii de informare aeronautica şi centrului de veghe meteorologica pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. … 3.1.3. Birourile meteorologice de aerodrom pentru care este necesară documentaţie de zbor şi regiunile pentru care trebuie emisă aceasta documentaţie sunt stabilite de către autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica şi publicate în EUR-ANP.3.1.4. Birourile meteorologice de aerodrom pentru care sunt necesare prognoze de aterizare sunt stabilite de către autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica şi publicate în EUR-ANP.3.1.5. Pentru aerodromurile fără birouri meteorologice:a) administraţia meteorologica aeronautica, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească una sau mai multe unităţi meteorologice aeronautice care să furnizeze informaţiile meteorologice solicitate; … b) administraţia meteorologica aeronautica, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să stabilească mijloacele prin care aceste informaţii pot fi furnizate aerodromurilor interesate. … 3.1.6. În cazul în care un birou meteorologic de aerodrom poate îndeplini parţial funcţiile specificate în paragraful 3.1.2 de mai sus, administraţia meteorologica aeronautica, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice trebuie să stabilească o unitate meteorologica aeronautica care să elaboreze produsele respective în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.3.2. Centre de veghe meteorologica aeronautica3.2.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească, pentru o regiune de informare a zborurilor sau o regiune de control pentru care a acceptat responsabilitatea furnizarii serviciilor de trafic aerian, un centru de veghe meteorologica aeronautica, autorizat de către autoritatea meteorologica aeronautica.3.2.2. Centrul de veghe meteorologica aeronautica trebuie să îndeplinească următoarele funcţii:a) menţine veghea asupra condiţiilor meteorologice care pot afecta operaţiunile de zbor din zona sa de responsabilitate; … b) elaborează informaţii SIGMET şi alte informaţii pentru zona sa de responsabilitate; … c) furnizează informaţii SIGMET şi, la cerere, alte informaţii meteorologice către unităţile de trafic aerian asociate; … d) difuzează informaţii SIGMET; … e) în cazul în care EUR-ANP prevede acestea: … 1) elaborează informaţii AIRMET pentru zona sa de responsabilitate;2) furnizează informaţii AIRMET către unităţile de trafic aerian asociate; şi3) difuzează informaţii AIRMET;f) atunci când este cazul, furnizează informaţiile primite, referitoare la activitatea vulcanica preeruptiva, eruptiile vulcanice sau norii de cenusa vulcanica pentru care nu a fost emis un mesaj SIGMET, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate pe baza procedurii de coordonare dintre acestea şi către VAAC asociat în conformitate cu prevederile EUR-ANP; şi … g) atunci când este cazul, furnizează informaţii primite referitoare la eliberarea accidentala în atmosfera a materialelor radioactive, pentru zona sa de responsabilitate sau pentru zonele invecinate acesteia, unităţii de trafic aerian ACC/FIC asociate şi unităţilor de informare aeronautica, pe baza procedurii de coordonare dintre acestea. Informaţiile trebuie să conţină localizarea, data şi ora accidentului şi traiectoriile prognozate pentru materialele radioactive. Aceste informaţii sunt furnizate, la solicitarea autorităţii meteorologice naţionale, de către centrele OMM meteorologice regionale specializate (RSMC) în furnizarea produselor rezultate din modelare pentru răspunsul urgent asupra stării protecţiei mediului din punct de vedere radiologic. Aceste produse sunt transmise de către RSMC către punctul de contact din cadrul administraţiei meteorologice naţionale din România. Acest punct de contact are responsabilitatea de a redistribui produsele RSMC către administraţia meteorologica aeronautica pe baza procedurilor între aceştia. … 3.2.3. Limitele zonei de responsabilitate pentru menţinerea supravegherii meteorologice de către centrul de veghe meteorologica trebuie să coincida, în măsura posibilităţii, cu limitele regiunii de informare a zborurilor sau a regiunii de control sau a combinatiei între regiunea de informare a zborurilor şi/sau regiunile de control, după caz, în funcţie de organizarea spaţiului aerian din România.3.2.4. Veghea meteorologica trebuie să fie menţinută continuu; totuşi, în zonele cu densitate scăzută a traficului, veghea poate fi restrictionata la perioada relevanta pentru operaţiunile de zbor planificate. + 
Capitolul 4OBSERVAŢII ŞI MESAJE METEOROLOGICE AERONAUTICE4.1. Staţii şi observaţii meteorologice aeronautice4.1.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să stabilească, după cum considera necesar, staţii meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica, pentru fiecare aerodrom şi în orice alte puncte semnificative pentru navigaţia aeriană internationala de pe teritoriul României.4.1.2. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile, poate stabili staţii meteorologice aeronautice, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica, pe platformele maritime sau în alte puncte semnificative pentru a furniza servicii operaţiunilor de zbor cu elicoptere către platformele maritime, dacă sunt necesare pentru navigaţia aeriană internationala.4.1.3. Staţiile meteorologice aeronautice trebuie să efectueze observaţii regulate la intervale fixe de timp. Pe aerodrom, observaţiile meteorologice regulate trebuie să fie suplimentate de observaţii meteorologice speciale ori de câte ori apar modificările stabilite în evoluţia vantului la suprafaţa, a vizibilitatii orizontale, a distantei vizuale în lungul pistei (RVR), a fenomenelor meteorologice de timp prezent, a norilor şi/sau temperaturii aerului.4.1.4. În scopul menţinerii unei înalte calităţi a observaţiilor meteorologice, administraţia meteorologica aeronautica trebuie să asigure inspectarea periodică a statiilor meteorologice aeronautice, trebuie să se asigure ca instrumentele şi indicatoarele funcţionează corect şi trebuie să verifice dacă reprezentativitatea acestora s-a schimbat semnificativ.4.1.5. În scopul deservirii operaţiunilor de zbor la apropierea finala, aterizare şi decolare, la aerodromurile pe care se desfăşoară operaţiuni de apropiere şi aterizare instrumentale de categoriile I, II şi III trebuie să fie instalate sisteme automate pentru măsurarea sau evaluarea, după caz, şi pentru monitorizarea şi indicarea la distanta a vantului la suprafaţa solului, a vizibilitatii, a RVR-ului, a inaltimii norilor, a temperaturii aerului şi temperaturii punctului de roua şi a presiunii atmosferice. Aceste sisteme trebuie să fie sisteme integrate automate de colectare, de prelucrare, transmitere/afişare în timp real a parametrilor meteorologici semnificativi pentru operaţiile de aterizare/decolare. Realizarea sistemelor integrate automate trebuie să ţină seama de principiile factorilor umani şi trebuie să includă proceduri de rezerva. Categoriile de precizie pentru operaţiunile de apropiere şi precizie sunt definite în reglementarea aeronautica JAR-OPS 1, potrivit prevederilor Anexei 6 OACI, Partea I. Materiale de îndrumare cu privire la aplicarea principiilor factorilor umani se regăsesc în documentul OACI nr. 9683.4.1.6. Atunci când sunt utilizate sisteme integrate automate pentru difuzarea/afişarea informaţiilor meteorologice acestea trebuie să permită introducerea manuală a acelor elemente meteorologice care nu pot fi observate cu ajutorul mijloacelor automate.4.1.7. Observaţiile efectuate trebuie să stea la baza elaborării mesajelor de observatie destinate a fi difuzate în cadrul aerodromului emitent şi a mesajelor de observaţii care trebuie să fie difuzate în afară aerodromului.4.1.8. Datorită variabilitatii elementelor meteorologice în spaţiu şi în timp, a limitelor tehnicilor de observare şi a limitarilor cauzate de definiţiile anumitor elemente meteorologice, beneficiarul informaţiilor trebuie să aibă în vedere ca valorile concrete ale elementelor raportate în mesajele de observatie trebuie să fie înţelese ca cea mai buna aproximare posibila a condiţiilor reale existente în momentul efectuării observatiei. Indicaţii asupra preciziei măsurătorilor şi observaţiilor dorita din punct de vedere operational şi cea realizabila în prezent sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.4.1.9. Instrumentele meteorologice utilizate pe aerodrom trebuie să fie instalate în asa fel încât sa furnizeze date care sunt reprezentative pentru zona pentru care este necesară efectuarea măsurătorilor. Detalii cu privire la amplasarea echipamentelor şi instalaţiilor în zonele operationale, în scopul diminuării maxime a pericolului pe care îl prezintă ca obstacole pentru aeronave sunt conţinute în reglementarea aeronautica elaborata potrivit prevederilor Anexei 14 (OACI), Volumul I, Capitolul 8.4.1.10. Aparatura meteorologica a statiei meteorologice aeronautice trebuie să fie instalata, exploatată şi intretinuta conform procedurilor specifice stabilite de autoritatea meteorologica aeronautica şi ţinând seama de practicile, procedurile şi specificăţiile emise de Organizaţia Meteorologica Mondială, precum şi de reglementările naţionale specifice.4.1.11. Personalul meteorologic ce efectuează observaţii meteorologice la aerodrom trebuie să fie localizat, atât cat este posibil, astfel încât să poată efectua aceste observaţii meteorologice pentru a furniza date meteorologice reprezentative pentru zona în care sunt necesare aceste observaţii.4.1.12. Dacă un echipament de observaţii meteorologice automat face parte dintr-un sistem semiautomat integrat de observaţii meteorologice, afişările de date puse la dispoziţia unităţilor serviciilor de trafic aerian pe plan local trebuie să fie o parte a datelor şi afişate în paralel cu cele de la unitatea meteorologica locală. În aceste afisaje fiecare element meteorologic trebuie să fie însoţit de o specificare a locatiilor pentru care acel element este reprezentativ.4.2. Procedura de coordonare între administraţia meteorologica aeronautica şi autoritatea ATS4.2.1. Între administraţia meteorologica aeronautica şi autoritatea ATS corespunzătoare trebuie să fie stabilită o procedură de coordonare care trebuie să conţină, printre altele, detalii privind:a) furnizarea afisajelor sistemelor automate integrate la unităţile serviciilor de trafic aerian; … b) calibrarea şi întreţinerea acestor afisaje/instrumente; … c) modul în care trebuie utilizate aceste afisaje/instrumente de către personalul serviciilor de trafic aerian; … d) informaţiile meteorologice de la aeronavele care decoleaza, sau aterizeaza (de exemplu asupra forfecarii vantului); … e) dacă sunt disponibile, informaţii meteorologice obţinute de la radarele meteorologice de sol. … Materiale de îndrumare cu privire la procedura de coordonare între serviciile meteorologice aeronautice şi serviciile de trafic aerian se regăsesc în documentul OACI nr. 9377 "Manualul de coordonare a serviciilor de trafic aerian, serviciilor de informare aeronautica şi serviciilor meteorologice aeronautice".4.3. Observaţii regulate şi mesaje regulate de observaţii meteorologice4.3.1. La aerodromuri, observaţiile meteorologice regulate trebuie să fie efectuate 24 de ore zilnic, cu excepţia celor în care administraţia meteorologica aeronautica, administraţia ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi au agreat în comun un alt program. Aceste observaţii trebuie efectuate la intervale de o jumătate de ora pentru toate aerodromurile deschise traficului internaţional regulat sau de rezerva din România. Pentru alte staţii meteorologice aeronautice, care nu sunt situate la aerodromuri, programul şi intervalul de efectuare a observaţiilor se stabileşte de administraţia meteorologica aeronautica, ţinând seama de cerinţele unităţilor serviciilor de trafic aerian şi a operaţiunilor de zbor.4.3.2. Mesajele regulate de observaţii meteorologice corespunzătoare unei observaţii meteorologice regulate trebuie să fie emise ca:a) mesaj regulat local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc şi care pleacă de la aerodrom); şi … b) mesaj METAR, pentru a fi difuzat în afară aerodromului emitent (destinat planificarii zborurilor, emisiunii VOLMET şi D-VOLMET). … Informaţiile meteorologice utilizate în serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce şi D-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observaţii meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautica RACR-ATS, capitolul 4, elaborata potrivit prevederilor Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g).4.3.3. La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore mesajele METAR şi mesajele difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate cu cel puţin două ore înainte de deschiderea aerodromului sau în baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare între unitatea meteorologica aeronautica, unităţile serviciilor de trafic aerian, operatorii aerieni şi alţi utilizatori locali interesaţi.4.4. Observaţii speciale, mesaje speciale de observaţii meteorologice4.4.1. Observaţiile speciale trebuie să fie efectuate în baza criteriilor stabilite prin procedurile de coordonare între administraţia meteorologica aeronautica, autoritatea ATS corespunzătoare, operatorii aerieni şi alţi utilizatori interesaţi.4.4.2. Mesajele speciale de observati meteorologice corespunzătoare unei observaţii meteorologice speciale trebuie să fie emise ca:a) mesaj special local, pentru a fi difuzat doar la aerodromul emitent, (destinat aeronavelor care sosesc şi care pleacă de la aerodrom); şi … b) mesaj SPECI, pentru a fi difuzat în afară aerodromului emitent (destinat planificarii zborurilor, emisiunii VOLMET şi D-VOLMET). … Informaţiile meteorologice utilizate în serviciul aeronautic de informare a traficului (ATIS) (ATIS prin voce şi D-ATIS) trebuie să fie preluate din mesajele regulate locale de observaţii meteorologice în conformitate cu reglementarea aeronautica RAC-ATS, capitolul 4, potrivit Anexei 11 OACI, paragraful 4.3.6.1. g).4.4.3. Observaţiile speciale trebuie să fie emise ca mesaje SPECI sau mesaje speciale locale pentru acele aeroporturi pentru care sunt efectuate observaţii meteorologice regulate din ora în ora şi aceste mesaje trebuie să fie transmise fără întârziere.4.4.4. La aerodromurile care nu sunt deschise 24 de ore, odată cu reluarea efectuării observaţiilor meteorologice, mesajele SPECI şi mesajele speciale locale trebuie să fie emise, pe acelaşi principiu ca şi mesajele regulate, conform prevederilor 4.3.3 de mai sus.4.5. Criterii generale cu privire la mesajele meteorologice4.5.1. Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice stabilite de către autoritatea meteorologica aeronautica potrivit prevederilor prezentei reglementări.4.5.2. Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice în cod METAR şi SPECI trebuie să fie furnizate în conformitate cu procedurile specifice stabilite de către autoritatea meteorologica aeronautica pe baza codurilor OMM. Formele codificate METAR şi SPECI sunt utilizate în baza documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri, volumul 1.1, Partea A – Coduri alfanumerice.4.5.3. Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice în cod METAR şi SPECI trebuie să fie furnizate băncilor de date OPMET internaţionale şi centrului responsabil pentru operarea SADIS.4.5.4. Mesajele regulate de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate către unităţile serviciilor de trafic aerian şi trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni şi altor beneficiari la aerodrom.4.5.5. Mesajele speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie furnizate imediat după apariţia condiţiilor meteorologice specifice. Totuşi, pe baza procedurii de coordonare între unitatea meteorologica aeronautica şi unităţile serviciilor de trafic aerian, acestea pot sa nu fie emise pentru:a) orice element pentru care la unitatea locală a serviciilor de trafic aerian se afla un indicator similar cu cel existent la statia meteorologica şi dacă exista procedurile corespunzătoare pentru utilizarea acestui indicator la actualizarea informaţiilor incluse în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local; … b) RVR, când toate schimbările acestui element, corespunzând la diverse praguri de pe scara de raportare utilizata, sunt comunicate către unitatea locală a serviciilor de trafic aerian de un meteorolog aeronautic de pe aerodrom. … Mesajele speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie disponibile operatorilor aerieni şi altor beneficiari la aerodrom.4.6. Conţinutul mesajelor meteorologice4.6.1. Mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să conţină următoarele elemente în ordinea indicată mai jos:a) identificatorul tipului de mesaj; … b) indicatorul de localizare; … c) ora observatiei; … d) identificatorul pentru mesaj automat sau mesaj lipsa, când este cazul; … e) viteza şi direcţia vantului la suprafaţa; … f) vizibilitatea orizontala; … g) distanta vizuala în lungul pistei, când este cazul; … h) fenomenele meteorologice de timp prezent; … i) nebulozitatea, tipul norilor (doar pentru Cumulonimbus şi Cumulus Congestus) şi înălţimea bazei norilor, sau în cazul în care este masurata, vizibilitatea verticala; … j) temperatura aerului şi temperatura punctului de roua; şi … k) QNH şi dacă este necesar, QFE (QFE trebuie inclus doar în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local). … Indicatorii de localizare menţionaţi la punctul b) şi semnificatia acestora este publicată în documentul OACI nr. 7910 – Indicatori de localizare.4.6.2. Suplimentar faţă de elementele enumerate mai sus, mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să conţină informaţii suplimentare şi acestea trebuie incluse în mesaj după informaţiile de la punctul k) de mai sus.4.6.3. Elementele opţionale care sunt raportate în grupa informaţiilor suplimentare şi care trebuie să fie incluse în mesajele METAR şi SPECI sunt:a) informaţiile asupra temperaturii suprafeţei marii şi asupra stării marii de la staţiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine în scopul deservirii operaţiunilor de zbor cu elicoptere; … b) informaţiile despre starea pistei furnizate de către administraţia aeroportului; … 4.7. Criterii de emitere a mesajelor SPECI şi mesajelor speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local4.7.1. Criteriile pentru emiterea mesajelor speciale de observaţii meteorologice trebuie să includă următoarele:a) acele valori care sunt apropiate cat mai mult de minimele de exploatare ale operatorilor care utilizează aerodromul respectiv; … b) acele valori care să satisfacă alte cerinţe locale ale unităţilor serviciilor de trafic aerian şi ale operatorilor aerieni; … c) o creştere a temperaturii aerului de 2°C sau mai mult faţă de valoarea indicată în ultimul mesaj, sau faţă de o valoare de prag convenită în procedurile de colaborare între administraţia meteorologica aeronautica, serviciile de trafic aerian şi operatorii aerieni interesaţi; … d) informaţiile suplimentare disponibile asupra apariţiei condiţiilor meteorologice semnificative în zona de apropiere şi urcare iniţială în conformitate cu procedurile specifice; şi … e) acele valori care constituie criterii pentru mesajele SPECI. … 4.7.2. SPECI trebuie să fie emise atunci când se produc schimbări care corespund următoarelor criterii:a) direcţia medie a vantului la suprafaţa s-a modificat cu 60° sau mai mult, în comparatie cu direcţia indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie a vantului înainte şi/sau după aceasta modificare este de 10 kt (20 km/h) sau mai mult; … b) viteza medie a vantului la suprafaţa s-a modificat cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult faţă de viteza indicată în ultimul mesaj de observatie; … c) variatia faţă de viteza medie a vantului la suprafaţa (rafala) a crescut cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult, în comparatie cu viteza indicată în ultimul mesaj, iar viteza medie înainte şi/sau după modificare este de 15 kt (30 km/h) sau mai mult; … d) vantul se schimba trecând prin valori de importanţa operationala. Valorile de prag trebuie stabilite în procedurile specifice între administraţia meteorologica aeronautica după consultarea cu operatorii aerieni şi serviciile de trafic aerian interesate, luând în considerare schimbările vantului care: … 1) necesita schimbarea pistei în serviciu; şi2) indica componente ale vantului de spate şi ale vantului lateral pe pista trecând prin valori corespunzătoare limitelor principale de utilizare a aeronavelor care folosesc aerodromul;e) vizibilitatea orizontala creşte, se schimba la sau trece una sau mai multe din următoarele valori sau vizibilitatea orizontala scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: … 1) 800, 1 500 sau 3 000 m; şi2) 5000 m, în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;f) RVR creşte, se schimba la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori sau RVR scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 150, 350, 600 sau 800; … g) apariţia, încetarea şi modificarea intensitatii oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinatii ale acestora: … – precipitatii care ingheata– precipitatii moderate sau puternice (incluzând aversele)– furtuna de praf– furtuna de nisip;h) apariţia, încetarea şi modificarea intensitatii oricăruia dintre fenomenele meteorologice următoare sau combinatii ale acestora: … – ace de gheaţa– ceata care ingheata– transport la sol de praf, nisip sau zapada– transport la înălţime de praf, nisip, sau zapada– oraj (cu sau fără precipitatii)– vijelie– tromba (terestra sau marina);i) înălţimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC creşte, se schimba la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau înălţimea bazei celui mai jos strat de nori cu nebulozitate BKN sau OVC scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: … 1) 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft); şi2) 450 m (1500 ft) în cazul în care un număr semnificativ de zboruri sunt executate conform regulilor de zbor la vedere;j) nebulozitatea unui strat de nori situat mai jos de 450 m (1500 ft) se schimba: … 1) de la SKC, FEW sau SCT la BKN sau OVC, sau2) de la BKN sau OVC la SKC, FEW sau SCT; şik) cerul este invizibil şi vizibilitatea verticala creşte, se schimba la sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori, sau vizibilitatea verticala scade sau trece prin una sau mai multe din următoarele valori: 30, 60, 150 sau 300 m (100, 200, 500 sau 1000 ft). … 4.7.3. Când agravarea unui element sau fenomen meteorologic este însoţită de îmbunătăţirea altuia trebuie emis un singur mesaj SPECI; acesta trebuie considerat ca un mesaj de agravare.4.7.4. Mesajul "SPECI" care reprezintă o agravare a condiţiilor meteorologice trebuie să se difuzeze imediat după observatie. Mesajul "SPECI" care reprezintă o imbunatatire a condiţiilor meteorologice trebuie să se difuzeze numai dacă îmbunătăţirea se menţine pe un interval de timp de 10 minute; dacă este necesar, mesajul trebuie să se amendeze înaintea difuzării pentru a reflecta condiţiile predominante la sfârşitul intervalului de timp de 10 minute. Mesajul "SPECI" care reprezintă agravarea unui element produsă concomitent cu îmbunătăţirea altui element trebuie să fie difuzat imediat după efectuarea observatiei.4.8. Observarea şi raportarea vantului la suprafaţaReprezentativitate4.8.1. Direcţia medie şi viteza medie a vantului la suprafaţa, precum şi variatiile semnificative ale direcţiei şi vitezei vantului trebuie să fie măsurate şi raportate în grade, faţă de Nordul adevărat şi respectiv, noduri (sau km/h).4.8.2. În cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, observaţiile asupra vantului la suprafaţa trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile de-a lungul pistei; în cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observaţiile asupra vantului la suprafaţa trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a rotilor cu pista.4.8.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile asupra vantului la suprafaţa trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile deasupra întregii piste, unde este o singura pista şi deasupra întregului complex de piste acolo unde exista mai multe piste.Amplasare4.8.4. Vantul la suprafaţa trebuie să fie observat la o înălţime de aproximativ 10 m (30 ft) deasupra pistei (pistelor).4.8.5. Observaţiile reprezentative asupra vantului la suprafaţa se pot obţine prin utilizarea senzorilor, situaţi în mod corespunzător. Senzorii pentru efectuarea observaţiilor asupra vantului la suprafaţa destinate mesajelor regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local trebuie să fie amplasati astfel încât sa furnizeze cea mai buna indicaţie posibila asupra condiţiilor în lungul pistei şi asupra zonei de contact. Pe aerodromurile unde condiţiile topografice sau cele meteorologice predominante generează diferenţe însemnate ale vantului la suprafaţa pe diferite tronsoane ale pistei trebuie să fie instalati senzori suplimentari. Deoarece, în practica, vantul la suprafaţa nu poate fi măsurat direct pe pista, observaţiile asupra vantului la suprafaţa pentru aterizare şi decolare trebuie să reprezinte cea mai buna aproximare a vantului pe care îl poate intalni aeronava la decolare sau aterizare.Afişare4.8.6. Indicatoarele pentru vantul la suprafaţa referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica şi trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la statia meteorologica şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se fiecare pista şi tronsoanele pistei supravegheate de senzorul corespunzător.4.8.7. Direcţia medie şi viteza medie a vantului la suprafaţa, precum şi variatiile semnificative ale direcţiei şi vitezei vantului pentru fiecare senzor trebuie să fie calculate şi afişate de către echipamentele automate.Mediere4.8.8. Perioada de mediere pentru vantul la suprafaţa trebuie să fie:a) 2 minute pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru indicatoarele de vant amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi … b) 10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor când direcţia şi/sau viteza vantului prezintă o discontinuitate marcanta în cursul acestei perioade de 10 minute şi în consecinţa, numai datele observate după aceasta discontinuitate trebuie mediate, iar perioada medierii redusă în consecinţa. O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca şi prelungită a direcţiei vantului de 30° sau mai mult, cu o viteză a vantului de 10 kt (20 km/h) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vantului de 10 kt (20 km/h) sau mai mult care se manifesta cel puţin 2 minute. … 4.8.9. Perioada de mediere pentru măsurarea variatiilor faţă de viteza medie a vantului (rafalele) trebuie să fie de 3 secunde în cazul mesajelor regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, mesajelor METAR şi SPECI şi pentru indicatoarele amplasate la unităţile de trafic aerian.Raportare4.8.10. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, direcţia şi viteza vantului la suprafaţa trebuie să fie raportate în praguri de 10 grade faţă de Nordul adevărat pentru direcţie şi respectiv, 1 kt (1 km/h) pentru viteza. Orice valoare observata care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximate la valoarea cea mai apropiată.4.8.11. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI:a) trebuie să fie indicate unităţile de măsura pentru viteza vantului; … b) variatiile de la direcţia medie a vantului, cu o variatie totală de 60° sau mai mult, observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate după cum urmează: … 1) dacă variatia totală a direcţiei vantului este între 60° şi 180° şi viteza vantului este de 3 kt (6 km/h) sau mai mult, variatia directionala trebuie să fie raportată ca cele doua direcţii extreme între care a variat vantul la suprafaţa;2) dacă variatia totală a direcţiei vantului este între 60° şi 180° şi viteza vantului este mai mica de 3 kt (6 km/h), direcţia vantului trebuie să fie raportată ca variabila fără a specifică direcţia medie; sau3) dacă variatia totală a direcţiei vantului este de 180° sau mai mult, direcţia vantului trebuie să fie raportată ca variabila fără a specifică direcţia medie;c) variatiile de la viteza medie a vantului (rafalele), observate în decursul ultimelor 10 minute trebuie să fie raportate în cazul în care viteza maxima a vantului depăşeşte cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie, … d) când viteza vantului, mediata pe intervalul corespunzător, este mai mica de 2 km/h (1 kt) aceasta trebuie să fie raportată ca vant calm; … e) când viteza vantului, mediata pe intervalul corespunzător, este mai mare de 200 km/h (100 kt) aceasta trebuie să fie raportată ca fiind mai mare de 199 km/h (99 kt); şi … f) direcţia şi/sau viteza vantului prezintă o discontinuitate marcanta în cursul acestei perioade de 10 minute trebuie raportate numai variatiile de la direcţia medie şi viteza vantului observate după aceasta discontinuitate. O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca şi prelungită a direcţiei vantului de 30° sau mai mult, cu o viteză a vantului de 10 kt (20 km/h) înainte sau după schimbare, sau o schimbare a vitezei vantului de 10 kt (20 km/h) sau mai mult care se manifesta cel puţin 2 minute. … 4.8.12. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:a) dacă vantul la suprafaţa este observat într-unul sau mai multe tronsoane ale pistei, trebuie să fie indicate locatiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; … b) atunci când se utilizează una sau mai multe piste şi vantul la suprafaţa este observat pe toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori; … c) dacă variatia totală a direcţiei vantului de la direcţia medie este între 60° şi 180° şi viteza vantului este de 3 kt (6 km/h) sau mai mult, trebuie să fie raportate cele doua direcţii extreme între care a variat vantul la suprafaţa; … d) dacă variatiile de la viteza medie a vantului (rafalele), depăşesc cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportate valorile minime şi maxime între care a variat vantul; … 4.8.13. În mesajele METAR şi SPECI, dacă variatiile de la viteza medie a vantului (rafalele), depăşesc cu 10 kt (20 km/h) sau mai mult viteza medie, trebuie să fie raportată valoarea maxima atinsa.4.9. Observarea şi raportarea vizibilitatii orizontaleReprezentativitate4.9.1. Vizibilitatea orizontala trebuie să fie masurata sau observata şi raportată în metri sau kilometri.4.9.2. În cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care pleacă de la aerodrom, observaţiile asupra vizibilitatii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile de-a lungul pistei; în cazul în care mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local sunt utilizate pentru aeronavele care sosesc la aerodrom, observaţiile asupra vizibilitatii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru zona de contact a rotilor cu pista.4.9.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile asupra vizibilitatii orizontale trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom.Amplasare4.9.4. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii, observaţiile reprezentative asupra vizibilitatii trebuie să fie obţinute prin utilizarea unor senzori instalati corespunzător. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea vizibilitatii trebuie să fie instalati pentru a furniza cele mai bune indicaţii ale vizibilitatii de-a lungul pistei şi pentru zona de contact a rotilor cu pista. Vizibilitatea orizontala trebuie să fie masurata la o înălţime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra nivelului pistei.Afişare4.9.5. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii, indicatoarele pentru vizibilitatea orizontala referitoare la fiecare senzor trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica şi trebuie să corespundă cu indicatoarele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la statia meteorologica şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se zona, de exemplu pista şi tronsoanele pistei, supravegheate de fiecare din senzori.Mediere4.9.6. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru vizibilitatea orizontala trebuie să fie:a) 1 minut pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru indicatoarele de vizibilitate orizontala amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi … b) 10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care vizibilitatea orizontala prezintă o discontinuitate marcanta în decursul unei perioade de 10 minute anterioare momentului observatiei şi în consecinţa, numai datele observate după aceasta discontinuitate trebuie mediate. … O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca şi prelungită a vizibilitatii orizontale, care se manifesta cel puţin 2 minute şi care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI.Raportare4.9.7. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI vizibilitatea aceasta trebuie să se raporteze în praguri de 50 m atunci când este mai mica de 800 m; în praguri de 100 m atunci când vizibilitatea orizontala este mai mare de 800 m dar mai mica sau egala cu 5 km; în praguri de 1 kilometru atunci când vizibilitatea orizontala este 5 km sau mai mult, dar mai puţin de 10 km; şi trebuie să fie raportată ca 10 km atunci când vizibilitatea orizontala este 10 km sau mai mult, cu excepţia cazurilor când condiţiile meteorologice permit utilizarea termenului "CAVOK". Orice valoare observata care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximata la valoarea inferioară cea mai apropiată. Specificaţii cu privire la utilizarea termenului "CAVOK" sunt precizate în continuare.4.9.8. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local vizibilitatea orizontala de-a lungul pistei trebuie să fie raportată împreună cu unităţile de măsura.4.9.9. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea vizibilitatii orizontale, în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:a) dacă vizibilitatea orizontala este observata pentru mai multe tronsoane ale pistei, valoarea reprezentativa pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei şi trebuie să fie indicate locatiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; şi … b) atunci când se utilizează mai multe piste şi vizibilitatea orizontala este observata pe toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din aceste piste împreună cu pistele la care se referă aceste valori. … 4.9.10. În mesajele METAR şi SPECI vizibilitatea orizontala trebuie să fie raportată ca vizibilitate predominanta. Când vizibilitatea nu este aceeaşi în toate direcţiile şia) când vizibilitatea minima este diferita de vizibilitatea predominanta şi mai mica de 1500 m sau mai puţin de 50% din vizibilitatea predominanta, vizibilitatea minima trebuie să fie raportată împreună cu direcţia, indicată prin referinţa la unul din cele 8 puncte cardinale în care este observata, relativă la aerodrom. Dacă vizibilitatea minima este observata în mai multe direcţii trebuie raportată direcţia semnificativă din punct de vedere operational; şi … b) când vizibilitatea fluctueaza rapid şi vizibilitatea predominanta nu poate fi determinata trebuie să fie raportată doar vizibilitatea minima fără vreo indicaţie asupra direcţiei. … 4.10. Observarea şi raportarea distantei vizuale în lungul pistei (RVR)Reprezentativitate4.10.1. RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele care sunt planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria II şi III. Materiale de îndrumare cu privire la RVR sunt conţinute în documentul OACI – "Manualul metodelor de observare şi de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328).4.10.2. RVR trebuie să fie evaluat pentru toate pistele utilizate în condiţii de vizibilitate redusă, inclusiv:a) pentru piste utilizate pentru apropiere de precizie planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I; şi … b) pentru piste utilizate pentru decolare având lumini de mare intensitate care delimiteaza pista şi/sau care identifica axul acesteia; … Pistele utilizate pentru apropiere de precizie sunt definite în reglementarea aeronautica elaborata potrivit prevederilor Anexei 14, Volumul I, Capitolul I "Piste instrumentale".4.10.3. RVR evaluat în conformitate cu 4.10.1. şi 4.10.2 de mai sus, trebuie să fie raportat în metri şi pe toată perioada în care ori vizibilitatea orizontala, ori RVR-ul sunt mai mici de 1500 m.4.10.4. Evaluarile RVR trebuie să fie reprezentative pentru:a) zona de contact pentru piste utilizate pentru apropiere fără precizie sau planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria I; … b) zona de contact şi zona de mijloc a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a II-a; şi … c) zona de contact, zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei pentru piste planificate a fi utilizate pentru operare la Categoria a III-a. … 4.10.5. Unităţile serviciilor de trafic aerian şi serviciul de informare aeronautica la aerodrom trebuie să fie informate fără întârziere cu privire la schimbările în starea tehnica a echipamentelor automate utilizate pentru evaluarea RVR.Amplasare4.10.6. RVR trebuie să fie măsurat la o înălţime de aproximativ 2,5 m (7,5 ft) deasupra nivelului pistei.4.10.7. RVR trebuie să fie evaluat la o distanta laterala faţă de axul pistei care să nu depăşească 120 m. Ca observaţiile să fie reprezentative pentru zona de contact a rotilor cu pista, punctul de observatie trebuie să fie situat la aproximativ 300 m, masurati în lungul pistei de la pragul acesteia. Ca observaţiile să fie reprezentative pentru zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei, punctele de observatie trebuie să fie fixate la o distanta de 1000 m până la 1500 m faţă de pragul pistei şi la o distanta de aproximativ 300 m faţă de cealaltă extremitate a pistei. Dispunerea exactă a punctelor de observatie şi după caz, a punctelor de observatie suplimentare trebuie stabilită în funcţie de factori aeronautici, meteorologici şi climatologici cum ar fi: lungimea mare a pistei, vecinătatea unor arii mlastinoase sau a altor zone favorabile formării cetii.Măsurare4.10.8. Deoarece acuratetea măsurătorilor poate varia de la un tip de instrument la altul, înainte de selectarea tipului de echipament ce va fi utilizat pentru evaluarea RVR trebuie verificate performanţele acestuia. Calibrarea unui vizibilometru trebuie să aibă trasabilitate şi să fie verificata prin comparatie cu un transmisometru a cărui acuratete a fost verificata pentru intervalul operational planificat. Materiale de îndrumare cu privire la utilizarea transmisometrelor şi vizibilometrelor în sisteme instrumentale de evaluare RVR sunt conţinute în documentul OACI – "Manualul metodelor de observare şi de comunicare în mesaje a RVR" (Doc 9328).4.10.9. Instrumentele de tip transmisometru sau vizibilometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria II şi III.4.10.10. Instrumentele de tip transmisometru sau vizibilometru trebuie să fie utilizate pentru evaluarea RVR pe piste utilizate pentru operare la Categoria I.4.10.11. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, calcularea valorilor trebuie efectuată pentru fiecare pista în parte. Se recomanda ca RVR sa nu fie calculat dacă intensitatea balizajului este de 3% sau mai puţin decât intensitatea maxima disponibilă pe pista.Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, intensitatea balizajului utilizata la calculul RVR se recomanda să fie:a) în cazul în care balizajul este aprins, intensitatea utilizata în mod curent, şi … b) în cazul în care balizajul este stins (sau pe o treapta inferioară în funcţie de nivelul operarii), intensitatea optima care este necesară pentru operare ţinând seama de condiţiile predominante la aerodrom. … În cazul mesajelor METAR şi SPECI, la calcularea RVR trebuie să se ia în considerare intensitatea maxima a balizajului. Instrucţiuni cu privire la conversia valorilor măsurate în RVR sunt date prin proceduri specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Afişare4.10.12. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, unul sau mai multe afisaje trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica şi trebuie să corespundă cu afisajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Afisajele de la statia meteorologica şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, afisajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica pista şi tronsoanele pistei, supravegheate de fiecare din senzori.4.10.13. În cazul în care RVR este observat de către meteorolog, RVR trebuie să fie raportat către unitatea serviciilor de trafic aerian corespunzătoare ori de câte ori este o schimbare a valorii raportate (cu excepţia cazurilor în care se aplică prevederile 4.5.5 de mai sus). Transmiterea acestor mesaje trebuie să fie efectuată într-un interval de 15 secunde imediat după efectuarea observatiei.Mediere4.10.14. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru evaluarea RVR, valorile măsurate trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 60 de secunde pentru a permite furnizarea valorilor reprezentative actuale. Perioada de mediere pentru RVR trebuie să fie:a) 1 minut pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, precum şi pentru afisajele RVR amplasate la unităţile serviciilor de trafic aerian; şi … b) 10 minute pentru mesajele METAR şi SPECI, cu excepţia cazurilor în care valorile RVR prezintă o discontinuitate marcanta în decursul unei perioade de 10 minute anterioare momentului observatiei şi în consecinţa, numai datele observate după aceasta discontinuitate trebuie mediate. … O discontinuitate marcanta înseamnă o schimbare brusca şi prelungită a RVR, care se manifesta cel puţin 2 minute şi care atinge sau trece prin valorile considerate criterii pentru emiterea mesajelor SPECI.Raportare4.10.15. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, RVR trebuie să se raporteze în praguri de 25 m atunci când RVR este mai mic de 400 m; în praguri de 50 m atunci când RVR este între 400 m şi 800 m; şi în praguri de 100 m atunci când RVR este mai mare de 800 m. Orice valoare observata care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie aproximata la valoarea inferioară cea mai apropiată.4.10.16. Limita inferioară a evaluării RVR este de 50 m iar limita superioară a evaluării RVR este de 2000 m. În afară acestor limite, mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi mesajele METAR şi SPECI trebuie să indice doar ca RVR este mai mic de 50 m sau mai mare de 2000 m.4.10.17. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI:a) atunci când RVR depăşeşte valoarea maxima ce poate fi determinata de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea "ABV" în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi abrevierea "P" în mesajele METAR şi SPECI, urmată de valoarea maxima pe care o poate determina sistemul utilizat; şi … b) atunci când RVR este sub valoarea minima ce poate fi determinata de sistemul utilizat, RVR trebuie raportat utilizând abrevierea "BLW" în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi abrevierea "M" în mesajele METAR şi SPECI, urmată de valoarea minima pe care o poate determina sistemul utilizat. … 4.10.18. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:a) trebuie să fie incluse şi unităţile de măsura; … b) dacă RVR este observat doar dintr-un punct de pe pista, de exemplu zona de contact, valoarea trebuie să fie inclusă fără referire la locatie; … c) dacă RVR este observat pentru mai multe tronsoane ale pistei, valoarea reprezentativa pentru zona de contact trebuie să fie raportată prima, urmată, după caz, de valorile reprezentative pentru zona de mijloc şi cea îndepărtată a pistei şi trebuie să fie indicate locatiile pentru care sunt reprezentative aceste valori; şi … d) atunci când se utilizează mai multe piste, trebuie să fie raportate toate valorile RVR disponibile pentru fiecare pista şi trebuie să fie indicate şi pistele la care se referă aceste valori. … 4.10.19. În mesajele METAR şi SPECI:a) trebuie să fie raportată doar valoarea RVR reprezentativa pentru zona de contact, fără referire la locatie; şi … b) atunci când se utilizează mai multe piste pentru aterizare, trebuie să fie raportate doar valorile RVR reprezentative pentru zona de contact pentru toate pistele şi trebuie să fie indicate şi pistele la care se referă aceste valori. … 4.10.20. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea RVR, variatiile RVR în timpul celor 10 minute care preced imediat observatia trebuie să fie raportate în mesajele METAR şi SPECI după cum urmează:a) dacă în timpul celor 10 minute, valorile RVR manifesta o tendinta distinctă de variatie astfel încât media valorilor pentru primele 5 minute variaza cu cel puţin 100 m faţă de media valorilor pentru ultimele 5 minute aceasta trebuie raportată. Dacă variatia valorilor RVR manifesta o tendinta de creştere aceasta trebuie raportată prin abrevierea "U", iar dacă manifesta o tendinta de scădere aceasta trebuie raportată prin abrevierea "D". Dacă fluctuatiile apărute în perioada celor 10 minute nu indica o tendinta distinctă aceasta trebuie raportată cu abrevierea "N". Dacă indicaţiile referitoare la tendinta nu sunt disponibile abrevierile mai sus menţionate nu trebuie utilizate; … b) dacă valorile RVR observate într-un minut în timpul perioadei de 10 minute ce precede momentul observatiei variaza faţă de valoarea medie cu mai mult de 50 m sau cu mai mult de 20% din valoarea medie, trebuie raportată valoarea minima mediata pe un minut şi valoarea maxima mediata pe un minut în locul valorii medii pe 10 minute. Dacă în cele 10 minute ce preced observatia se constata o discontinuitate marcanta în valorile de RVR se vor utiliza numai valorile observate după acea discontinuitate pentru a determina valorile medii şi variatiile corespunzătoare. … O discontinuitate marcanta reprezintă o schimbare brusca şi prelungită a valorilor RVR, adică o schimbare care durează cel puţin 2 minute şi în cursul căreia valoarea RVR atinge sau trece prin valorile stabilite în 4.3.3 f) pentru emiterea mesajelor de observaţii speciale selecţionate.4.11. Observarea şi raportarea fenomenelor meteorologice de timp prezentReprezentativitate4.11.1. Observaţii asupra fenomenelor de timp prezent care apar la aerodrom şi/sau în vecinătatea lui, trebuie să fie observate şi raportate după cum este necesar.4.11.2. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, informaţiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom.4.11.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI informaţiile privind fenomenele de timp prezent trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom, iar pentru anumite fenomene meteorologice, şi în vecinătatea acestuia.4.11.4. Când observarea fenomenelor de timp prezent se efectuează cu ajutorul instrumentelor, acestea trebuie să permită inserarea manuală a acelor elemente ale fenomenelor de timp prezent care nu pot fi determinate corespunzător de aceste instrumente.Amplasare4.11.5. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru observarea fenomenelor de timp prezent, informaţiile reprezentative trebuie să fie obţinute prin utilizarea unor senzori instalati corespunzător.Raportare4.11.6. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului şi caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom.4.11.7. În mesajele METAR şi SPECI fenomenele meteorologice de timp prezent observate trebuie raportate, prin indicarea tipului şi caracteristicilor acestora precizându-se, când este cazul, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom.4.11.8. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate următoarele tipuri de fenomene meteorologice de tip prezent precizându-se abrevierile lor corespunzătoare şi criteriile specifice de raportare, ţinând seama de semnificatia lor pentru aviatie, după cum urmează:a) Precipitatii   – Burnita DZ   – Ploaie RA   – Ninsoare SN   – Ninsoare grauntoasa SG   – Granule de gheaţa PL   – Ace de gheaţa IC   (ace de gheaţa foarte mici aflate în suspensie cunoscute şi ca "pulbere de   diamant") – Fenomen semnalat doar când vizibilitatea corespunzătoare este   mai mica sau egala cu 5000 m   – Grindina GR   Fenomen semnalat când granulele de gheaţa au diametrul mai mare sau cel puţin   egal cu 5 mm   – Mazariche tare şi/sau mazariche moale GS   Fenomen semnalat când granulele de gheaţa au diametrul sub 5 mm.b) Fenomene obscurizante (litometeori)   – Ceata FG   Fenomen semnalat când vizibilitatea este sub 1000 m, exceptând cazurile când   este însoţită de descriptorii "MI", "BC", "PR" sau "VC"   – Aer cetos BR   Fenomen semnalat când vizibilitatea este de cel puţin 1000 m şi până la 5000   m inclusivc) Fenomene obscurizante (litometeori)   Fenomenele menţionate mai jos trebuie raportate numai când reducerea   vizibilitatii e datorată în majoritate de litometeori şi când vizibilitatea   este mai mica sau egala cu 5000 m, în afară de cazul "SA" însoţit de "DR" şi   de cenusa vulcanica.   – Nisip SA   – Praf (răspândit pe o suprafaţa larga) DU   – Pacla HZ   – Fum FU   – Cenusa vulcanica VAd) Fenomene diverse   – Vartejuri de praf/nisip PO   – Vijelie SQ   – Tromba (terestra sau marina) FC   – Furtuna de praf DS   – Furtuna de nisip SS4.11.9. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate următoarele caracteristici ale fenomenelor meteorologice de tip prezent precizându-se abrevierile lor corespunzătoare şi criteriile specifice de raportare, ţinând seama de semnificatia lor pentru aviatie, după cum urmează:– Oraj TSUtilizat pentru a raporta oraj cu ploaie "TSRA", oraj cu ninsoare "TSSN",oraj cu granule de gheaţa "TSPL", oraj cu grindina "TSGR", sau oraj cumazariche tare şi/sau mazariche moale "TSGS" sau cu combinatii ale acestora,de exemplu "TSRASN"Dacă tunetul se produce în timpul celor 10 minute care preced momentulobservatiei, dar nu se observa nici o precipitatie la aerodrom, trebuie săse raporteze abrevierea "TS" fără alt calificativ.– Aversa SHUtilizat pentru a raporta aversa de ploaie "SHRA", aversa de ninsoare"SHSN", aversa de granule de gheaţa "SHPL", aversa de grindina "SHGR", sauaversa de mazariche tare şi/sau mazariche moale "SHGS" sau cu combinatii aleacestora, de exemplu "SHRASN".Aversele observate în vecinătatea aerodromului trebuie raportate sub forma"VCSH" fără nici o indicaţie asupra tipului sau intensitatii precipitatiei.– Care ingheata FZ(picaturi de apa sau precipitatii supraracite, acest descriptor insotindnumai "FG", "DZ", "RA")– Transport la înălţime BLDescriptor folosit pentru "DU", "SA" sau "SN" (inclusiv pentru viscol),ridicate de vant la o înălţime de 2 m (6 ft) sau mai mult deasupra solului;poate fi folosit şi în cazul zapezii căzute din nori amestecata cu zapadaridicată de vant de la sol.– Transport la sol DRDescriptor folosit pentru "DU", "SA" sau "SN" ridicate de vant la mai puţinde 2 m deasupra solului– Subtire MI(ceata sub 2 m deasupra nivelului solului)– Bancuri BC(bancuri de ceata acoperind din loc în loc aerodromul)– Parţial PR(o mare parte a aerodromului este acoperită de ceata, în timp ce restul estedegajat)4.11.10. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI intensitatea fenomenelor meteorologice de tip prezent sau, după caz, apropierea lor de aerodrom trebuie raportată după cum urmează:(mesaje regulate şi speciale (METAR şi SPECI)                      de observaţii meteorologice                       difuzate pe plan local)Slab FBL –Moderat MOD (fără indicaţie)Puternic HVY +Se raportează numai cu: precipitatii sau în combinatii ale acestora (în aceste cazuri intensitatea sereferă la precipitatii), DS şi SS (în aceste cazuri trebuie utilizate numai intensitatile moderat şi puternic)Apropiere (Vecinătate) VCFenomenul nu este observat la aerodrom, dar nu la mai mult de 8 km de la perimetrul aerodromului;Acest descriptor este utilizat numai în METAR şi SPECI şi se raportează numai cu: DS, SS, FG, FC, SH, PO, BLDU, BLSA, BLSN, TS şi VA când nu este raportat conform prevederilor de la 4.11.9.4.11.11. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI trebuie raportate, una până la maxim trei din abrevierile fenomenelor meteorologice de timp prezent enumerate mai sus indicandu-se, dacă este cazul, caracteristicile, intensitatea sau apropierea faţă de aerodrom, în scopul unei descrieri complete a timpului prezent observat la aerodrom sau în vecinătatea lui, semnificativ pentru operaţiunile de zbor. La raportarea acestor informaţii, intensitatea sau vecinătatea, după caz, trebuie raportată prima urmată de caracteristicile şi tipul fenomenului meteorologic. Când sunt observate doua tipuri diferite de fenomene meteorologice trebuie raportate în doua grupe distincte, indicatorul de intensitate sau de apropiere referindu-se la fenomenul care urmează acestui indicator. Totuşi, dacă exista mai multe tipuri de precipitatii în momentul observatiei, acestea trebuie raportate într-o singura grupa, tipul fenomenului meteorologic dominant fiind indicat primul şi precedat de un singur indicator de intensitate care să caracterizeze intensitatea de ansamblu a fenomenelor.4.12. Observarea şi raportarea norilorReprezentativitate4.12.1. Nebulozitatea, tipul norilor şi înălţimea bazei norilor trebuie să fie observate şi raportate pentru a descrie repartiţia generală a norilor semnificativi din punct de vedere operational. În cazul în care cerul este obscurizat, vizibilitatea verticala trebuie să fie observata şi raportată, atunci când este masurata, în locul nebulozitatii, tipului norilor şi inaltimii bazei norilor. Înălţimea bazei norilor şi vizibilitatea verticala trebuie să fie raportate în picioare.4.12.2. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local, observaţiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru zona de apropiere.4.12.3. Pentru mesajele METAR şi SPECI observaţiile privind norii trebuie să fie reprezentative pentru condiţiile la aerodrom şi pentru vecinătatea acestuia.4.12.4. Când observarea norilor se efectuează cu ajutorul instrumentelor, acestea trebuie să permită inserarea manuală a nebulozitatii şi când este cazul, a tipului norilor precum şi a inaltimii straturilor sau maselor noroase care nu pot fi determinate corespunzător de aceste instrumente.4.12.5. Înălţimea bazei norilor trebuie raportată faţă de cota aerodromului, în cazul în care se utilizează pista cu apropiere de precizie, iar pragul este mai jos cu 15 m sau mai mult faţă de cota aerodromului, înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată aeronavelor la sosire faţă de cota pragului pistei. În cazul mesajelor de la staţiile de pe platformele maritime, înălţimea bazei norilor trebuie raportată faţă de nivelul mediu al marii.Amplasare4.12.6. În cazul în care sunt utilizate instrumente pentru măsurarea nebulozitatii şi inaltimii bazei norilor, observaţiile reprezentative trebuie să fie obţinute prin utilizarea unor senzori instalati corespunzător. Pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local senzorii pentru observarea nebulozitatii şi inaltimii bazei norilor trebuie să fie instalati pentru a furniza cele mai bune indicaţii ale nebulozitatii şi inaltimii bazei norilor pentru zona markerului intermediar al ILS sau, pentru aerodromurile neechipate cu ILS, la o distanta de 900 până la 1200 m de pragul fizic sau decalat al pistei. Specificaţii cu privire la zona markerului intermediar al ILS sunt date în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 10 OACI, Volumul I, Capitolul 3 şi Anexei C.Afişare4.12.7. În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea inaltimii bazei norilor, indicatoarele/afisajele pentru înălţimea bazei norilor trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica şi trebuie să corespundă cu indicatoarele/afisajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Indicatoarele de la statia meteorologica şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori, iar în cazurile când, conform prevederilor de mai sus, sunt necesari şi senzori suplimentari, indicatoarele trebuie să fie marcate cu claritate, precizându-se zona supravegheată de fiecare din senzori.Nivel de referinţa4.12.8. Înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată, în mod normal, deasupra cotei aerodromului. În cazul în care este utilizata o pista cu apropiere de precizie care are cota pragului cu 15 m (50 ft) sau mai mult sub cota aerodromului, trebuie stabilite proceduri locale pentru ca înălţimea bazei norilor raportată aeronavelor la sosire, să fie masurata faţă de cota pragului, în cazul mesajelor provenite de la platformele maritime, înălţimea bazei norilor trebuie să fie raportată deasupra nivelului mariiRaportare4.12.9. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI:a) nebulozitatea trebuie raportată cu ajutorul următoarelor abrevieri: "FEW" (1-2 optimi), "SCT" (3-4 optimi), "BKN" (5-7 optimi), sau "OVC" (8 optimi); … b) norii Cumulonimbus şi norii Cumulus congestus trebuie raportati cu abrevierile "CB" şi respectiv "TCU"; … c) înălţimea bazei norilor trebuie raportată în multipli de 30 m (100 ft) până la 3000 m (10000 ft) şi în multipli de 300 m (1000 ft) peste înălţimea de 3000 m (10000 ft). … d) vizibilitatea verticala trebuie să fie raportată în multipli de 30 m (100 ft) până la 600 m (2000 ft); … e) în absenta norilor, în cazul în care nu trebuie raportată vizibilitatea verticala şi dacă abrevierea "CAVOK" nu poate fi utilizata, trebuie utilizata abrevierea "SKC"; … f) în absenta norilor semnificativi din punct de vedere operational, în absenta norilor Cumulonimbus şi în cazul în care nu trebuie raportată vizibilitatea verticala şi dacă abrevierile "CAVOK" şi "SKC" nu pot fi utilizate, trebuie utilizata abrevierea "NSC"; … g) dacă mai multe straturi sau mase noroase semnificative din punct de vedere operational sunt observate, nebulozitatea şi înălţimea bazei norilor trebuie raportată în ordine crescatoare ţinând seama de înălţimea bazei norilor şi în conformitate cu următoarele criterii: … 1) stratul sau masa noroasa cea mai joasa, oricare ar fi nebulozitatea, sub forma FEW, SCT, BKN sau OVC după caz;2) următorul strat sau masa noroasa şi care acoperă mai mult de 2/8, sub forma SCT, BKN sau OVC după caz;3) următorul strat sau masa noroasa şi care acoperă mai mult de 4/8, sub forma BKN sau OVC după caz; şi4) norii Cumulonimbus şi/sau Cumulus congestus oricând sunt observati dar nu au fost raportati la punctele 1), 2) sau 3) de mai sus;h) dacă baza norilor este neregulata, zdrentuita sau variaza rapid înălţimea minima a bazei norilor, sau fragmentelor de nori, trebuie raportată; şi … i) dacă un strat individual de nori sau o masa noroasa se compune din nori Cumulonimbus şi TCU care au aceeaşi baza, tipul norilor trebuie raportat doar ca şi Cumulonimbus. Termenul TCU este utilizat pentru a indica un nor Cumulus congestus cu mare dezvoltare pe verticala. … 4.12.10. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:a) trebuie să fie incluse şi unităţile de măsura pentru înălţimea bazei norilor şi vizibilitatea verticala, după caz; şi … b) atunci când se utilizează mai multe piste şi înălţimea bazei norilor este observata cu ajutorul instrumentelor pentru toate aceste piste, trebuie să fie raportate toate valorile disponibile pentru fiecare din acestea împreună cu pistele la care se referă aceste valori. … 4.13. Utilizarea CAVOK4.13.1. Atunci când următoarele condiţii meteorologice apar simultan la momentul observatiei:a) vizibilitatea orizontala este 10 km sau mai mult (raportată conform prevederilor anterioare); … b) nici un nor sub 1500 m (5000 ft) sau sub altitudinea minima de sector dacă aceasta este mai mare de 1500 m şi nici un nor Cumulonimbus; … c) nici un fenomen meteorologic semnificativ pentru aviatie (conform prevederilor anterioare); … informaţiile asupra vizibilitatii orizontale, RVR-ului, fenomenelor meteorologice de timp prezent şi nebulozitatii, inaltimii bazei norilor şi tipului norilor trebuie să fie înlocuite în toate mesajele meteorologice de termenul "CAVOK".4.14. Observarea şi raportarea temperaturii aerului şi temperaturii punctului de rouaReprezentativitate4.14.1. Temperatura aerului şi temperatura punctului de roua trebuie să fie măsurate şi raportate în grade Celsius.4.14.2. Observaţiile asupra temperaturii aerului şi temperaturii punctului de roua pentru mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi pentru mesajele METAR şi SPECI trebuie să fie reprezentative pentru întregul complex de piste.Afişare4.14.3. În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea temperaturii aerului şi temperaturii punctului de roua, indicatoarele/afisajele pentru temperatura aerului şi temperatura punctului de roua trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica şi trebuie să corespundă cu indicatoarele/afisajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. indicatoarele de la statia meteorologica şi de la unităţile serviciilor de trafic aerian trebuie să fie conectate la aceeaşi senzori.Raportare4.14.4. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI temperatura aerului şi temperatura punctului de roua trebuie să fie raportate în multipli de grade Celsius întregi. Orice valori observate care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie rotunjite la gradul întreg cel mai apropiat, cu valorile observate ale căror prima zecimala este 5(0,5°) rotunjite la gradul Celsius întreg imediat superior.4.14.5. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI temperaturile sub 0°C trebuie să fie identificate în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prezentei reglementări.4.15. Observarea şi raportarea presiunii atmosfericeReprezentativitate4.15.1. Presiunea atmosferica trebuie să fie masurata şi valorile presiunilor QNH şi/sau QFE trebuie să fie calculate şi raportate în hectopascali.Afişare4.15.2. În cazul în care sunt utilizate echipamente automate pentru măsurarea presiunii, indicatoarele/afisajele QNH-ului şi, dacă este necesar a QFE-ului, în conformitate cu 4.15.5 b), trebuie să fie localizate la statia meteorologica aeronautica şi trebuie să corespundă cu indicatoarele/afisajele instalate la unităţile serviciilor de trafic aerian. Dacă valorile QFE sunt calculate pentru mai multe piste, în conformitate cu 4.15.5 d), indicatoarele/afisajele trebuie să identifice afisajele trebuie să fie marcate cu claritate, pentru a identifica la care se referă valorile afişate ale QFE.Nivel de referinţa4.15.3. La calcularea QFE trebuie utilizat ca nivel de referinţa cota aerodromului. Pentru piste cu apropiere fără precizie ce au pragurile situate cu 2 m sau mai mult sub sau deasupra cotei aerodromului şi, dacă se considera necesar, pentru piste cu apropiere de precizie, valorile QFE trebuie calculate în funcţie de cota pragului respectiv.Raportare4.15.4. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, QNH şi QFE trebuie calculate cu zecimi de hectopascal şi trebuie raportate în multipli de hPa întregi, utilizând 4 cifre. Orice valoare observata care nu se încadrează în intervalele de raportare trebuie să fie rotunjite la hectopascalul întreg inferior.4.15.5. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local:a) trebuie să fie inclus QNH-ul; … b) QFE trebuie inclus în mod regulat, doar dacă este solicitat de către utilizatori sau agreat pe plan local între serviciile meteorologice aeronautice şi serviciile de trafic aerian; … c) trebuie să fie incluse şi unităţile de măsura pentru valorile QNH şi QFE; … d) dacă valorile QFE sunt cerute pentru mai mult de o pista, valorile QFE trebuie să fie raportate pentru fiecare pista împreună cu indicarea pistei la care se referă fiecare din aceste valori. … 4.15.6. În mesajele METAR şi SPECI trebuie să fie raportate doar valorile QNH.4.16. Informaţii suplimentare4.16.1. Observaţiile efectuate la aerodrom trebuie să conţină, după caz, informaţiile suplimentare disponibile referitoare la condiţiile meteorologice semnificative, în particular pentru zonele de apropiere şi de urcare iniţială. Atunci când este posibil, informaţiile trebuie să identifice şi localizarea fenomenelor meteorologice.4.16.2. Dacă observaţiile se fac cu ajutorul unui echipament de observaţii automat, acesta trebuie să permită posibilitatea introducerii manuale a informaţiilor asupra condiţiilor meteorologice semnificative, pe care acest echipament nu le poate determina în mod adecvat.4.16.3. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local şi în mesajele METAR şi SPECI, următoarele fenomene meteorologice recente, adică fenomenele meteorologice care au fost observate la aerodrom în ultima ora sau în intervalul de timp de la ultimul mesaj regulat de observaţii meteorologice dacă acesta este mai mic de o ora, dar nu mai sunt prezente în momentul observatiei trebuie să fie raportate, ca informaţii suplimentare, folosindu-se maxim trei grupe:– Precipitatii care ingheata REFZDZ, REFZRA– Precipitatii moderate sau puternice REDZ, RERA, RESN, RESG, REPL,  (inclusiv aversele) RESHRA, RESHSN, RESHGR, RESHGS– Transport de zapada la înălţime REBLSN  Furtuna de praf, furtuna de nisip REDS, RESS– Tromba (terestra sau marina) REFC– Cenusa vulcanica REVA4.16.4. În mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate pe plan local următoarele fenomene meteorologice sau combinatii ale acestora trebuie să fie raportate ca informaţii suplimentare:– Nori Cumulonimbus CB– Oraj TS– Turbulenta moderata sau puternica MOD TURB, SEV TURB– Forfecarea vantului WS– Grindina GR– Linie de gren puternica SEV SQL– Givraj moderat sau puternic MOD ICE, SEV ICE– Precipitatii care ingheata FZDZ, FZRA– Unde orografice puternice SEV MTW– Furtuna de praf, furtuna de nisip DS, SS– Transport de zapada la înălţime BLSN– Tromba (terestra sau marina) FCLocalizarea fenomenelor meteorologice trebuie să fie indicată. Dacă este necesar trebuie să fie incluse informaţii suplimentare în limbaj clar abreviat.4.16.5. În mesajele METAR şi SPECI, când condiţiile locale o permit, trebuie să fie raportate informaţiile cu privire la forfecarea vantului. Condiţiile locale menţionate anterior cuprind cazurile de forfecare a vantului de natura persistenta care pot fi legate de inversiuni de temperatura la joasa înălţime sau de topografie locală, dar ele nu sunt neapărat limitate la aceste cazuri.4.16.6. În mesajele METAR şi SPECI trebuie să fie incluse următoarele informaţii ca informaţii suplimentare:a) informaţiile asupra temperaturii suprafeţei marii şi asupra stării marii de la staţiile meteorologice aeronautice situate pe platformele marine în scopul deservirii operaţiunile de zbor cu elicoptere; … b) informaţiile despre starea pistei furnizate de către administraţia aeroportului; … Codificarile pentru starea marii şi starea pistei sunt efectuate conform procedurilor PIAC-CMA, potrivit documentului OMM nr. 306, Manualul de coduri, volumul I.1, partea A – Coduri alfanumerice, Tabelele de cod 0366, 0519, 0919 şi 1079.4.17. Raportarea informaţiilor meteorologice de la sisteme automate de observare4.17.1. Mesajele METAR şi SPECI de la sisteme automate de observare meteorologica trebuie să fie emise numai în intervalul de timp în care aerodromul nu este operational. Aceste mesaje METAR şi SPECI automate trebuie să fie identificate prin cuvântul de cod "AUTO".4.17.2. În mesajele METAR şi SPECI automate vantul la suprafaţa, RVR-ul, temperatura aerului şi temperatura punctului de roua şi presiunea atmosferica trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior.4.17.3. În mesajele METAR şi SPECI automate vizibilitatea orizontala trebuie să fie raportată în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi, când senzorii de vizibilitate sunt pozitionati astfel încât nu poate fi raportată variatia directionala, valorile vizibilitatii trebuie să fie raportate urmate de abrevierea "NDV".4.17.4. În mesajele METAR şi SPECI automate fenomenele meteorologice de timp prezent trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi, în plus faţă de tipurile de precipitatii menţionate, abrevierea "UP" trebuie să fie utilizata în cazul în care tipul de precipitatii nu poate fi identificat de echipamentele automate de observare meteorologica.4.17.5. În mesajele METAR şi SPECI automate norii şi vizibilitatea verticala trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi:a) când tipul norilor nu poate fi observat de echipamentul automat de observare meteorologica, tipul norilor din fiecare grupa de nori trebuie să fie înlocuit cu '///'; şi … b) când norii nu pot fi detectati de echipamentul automat de observare meteorologica, acest fapt trebuie să fie indicat prin abrevierea "NCD". … 4.17.6. În mesajele METAR şi SPECI automate informaţiile suplimentare trebuie să fie raportate în conformitate cu prevederile corespunzătoare menţionate anterior. Totuşi, în plus faţă de fenomenele meteorologice de timp recent menţionate anterior, abrevierea "REUP" trebuie să fie utilizata în cazul în care tipul de precipitatii recente nu pot fi identificate de echipamentele automate de observare meteorologica. + 
Capitolul 5OBSERVAŢII ŞI RAPOARTE DE LA AERONAVELE ÎN ZBOR5.1. Obligaţii5.1.1. Autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile trebuie să organizeze în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, efectuarea observaţiilor de către aeronavele înregistrate, ce operează pe rutele aeriene internaţionale din spaţiul aerian din România, precum şi raportarea şi înregistrarea acestor observaţii.5.2. Tipuri de observaţii de la aeronavele în zbor5.2.1. Următoarele observaţii trebuie să fie efectuate de la bordul aeronavelor aflate în zbor:a) observaţii regulate pe ruta şi în faza de urcare; şi … b) observaţii speciale şi alte tipuri de observaţii neregulate în timpul oricărei faze a zborului. … 5.3. Observaţii regulate efectuate de aeronavele în zbor – organizare5.3.1. În cazul în care se aplică supravegherea dependenta automată (ADS) şi este utilizata legătură de date aer – sol, trebuie să fie efectuate observaţii regulate în mod automat, la fiecare 15 minute în timpul zborului pe ruta şi la fiecare 30 de secunde în faza de urcare, pentru primele 10 minute ale zborului.5.3.2. În cazul în care se utilizează comunicaţiile prin fonie, în timpul fazei de zbor pe ruta observaţiile regulate trebuie să fie efectuate la intervalele şi punctele de raportare utilizate de către serviciile de trafic aerian:a) pentru care sunt stabilite rapoarte de poziţie regulate prin procedurile serviciilor de trafic aerian aplicabile; şi … b) care sunt separate prin distanţe ce corespund cel puţin unor intervale de o ora de zbor. … 5.3.3. Pentru operaţiunile cu elicoptere la şi de la aerodromurile situate pe platforme maritime, observaţiile regulate trebuie să fie efectuate de către elicoptere la punctele şi la momentele de timp stabilite prin acord între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni interesaţi.5.3.4. În cazul rutelor aeriene cu densitate mare de trafic aerian (de exemplu rutele de traversare a oceanului), dintre aeronavele care operează la fiecare nivel de zbor, la intervale de aproximativ o ora, trebuie să fie stabilită o aeronava pentru a efectua observaţii regulate în conformitate cu 5.3.1 sau 5.3.2, după caz. Procedurile de desemnare aeronavelor care efectuează aceste observaţii regulate sunt stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană.5.3.5. În cazul în care exista cerinţa raportarii observaţiilor în timpul fazei de urcare (după decolare), la intervale de aproximativ 1 ora, la fiecare aerodrom, trebuie să fie desemnată o aeronava care să facă observaţii regulate, în conformitate cu 5.3.1.5.4. Observaţii regulate efectuate de aeronavele în zbor – excepţii5.4.1. Atunci când sunt utilizate comunicaţiile în fonie, o aeronava trebuie să fie exceptată de a efectua observaţiile regulate specificate în 5.3.2 în următoarele cazuri:a) aeronava nu este echipata RNAV; sau … b) durata zborului este de 2 ore sau mai puţin; sau … c) aeronava este la o distanta echivalenta cu mai puţin de 1 ora de zbor de aterizare; sau; … d) nivelul de zbor este mai mic de 1500 m (5000 ft). … 5.4.2. În cazul în care se utilizează comunicaţiile în fonie, prin acord regional de navigaţie aeriană se fac exceptari suplimentare de efectuare a observaţiilor pentru zborurile pe ruta şi în zone cu densitate mare de trafic şi/sau cu o reţea meteorologica sinoptica corespunzătoare. Astfel de proceduri trebuie să fie sub forma unor proceduri de exceptare sau de alocare şi trebuie:a) sa răspundă, în măsura posibilităţilor, cerinţelor minime de observaţii efectuate de aeronave de la toate centrele (unităţile) meteorologice interesate; şi … b) să fie exprimate cat mai simplu posibil şi, de preferinta, sa nu ia în considerare cazurile individuale. … 5.5. Observaţii speciale efectuate de aeronavele în zbor5.5.1. Observaţiile speciale trebuie să fie efectuate de către toate aeronavele ori de câte ori se întâlnesc sau se observa următoarele condiţii:a) turbulenta puternica; sau … b) givraj puternic; sau … c) unde orografice puternice; sau … d) oraj, fără grindina, obscurizat, inglobat în alte tipuri de nori, pe o zona extinsă sau care formează o linie de gren; sau … e) oraj, cu grindina, obscurizat, inglobat în alte tipuri de nori, pe o zona extinsă sau care formează o linie de gren; sau … f) furtuni puternice de praf sau nisip; sau … g) nori de cenusa vulcanica; sau … h) activitate vulcanica preeruptiva sau eruptie vulcanica. Activitatea vulcanica preeruptiva, în acest context, înseamnă o activitate vulcanica neobisnuita şi/sau în creştere, care ar putea precede o eruptie vulcanica. … În plus, în cazul zborurilor transonice şi supersonice:i) turbulenta moderata; sau … j) grindina; sau … k) nori cumulonimbus. … 5.6. Alte observaţii efectuate de aeronavele în zbor5.6.1. Atunci când sunt intalnite condiţii meteorologice altele decât cele enumerate mai sus, de exemplu forfecarea vantului şi care în opinia pilotului comandant poate afecta siguranţa sau în mod deosebit eficienta operaţiunilor de zbor a altor aeronave, acesta trebuie să anunţe cat mai curând serviciile de trafic aerian corespunzătoare. Givrajul, turbulenta şi în mare măsura, forfecarea vantului, sunt elemente care, în prezent, nu pot fi observate în mod satisfăcător de la sol şi în cele mai multe cazuri observaţiile acestora de la bordul aeronavelor în zbor reprezintă singurele evidente disponibile.5.6.2. Raportarea observaţiilor de la aeronava asupra forfecarii vantului intalnita în fazele zborului de apropiere sau de urcare după decolare trebuie să includă şi tipul aeronavei.5.6.3. În cazul în care au fost raportate sau prognozate, dar nu au fost intalnite condiţii de forfecarea vantului în fazele zborului de apropiere sau de urcare după decolare, pilotul comandant trebuie să anunţe unităţile serviciilor de trafic aerian cat mai curând posibil cu excepţia situaţiei când pilotul comandant cunoaşte faptul ca unităţile serviciilor de trafic aerian au fost anunţate în prealabil de o aeronava precedenta.5.7. Raportarea observaţiilor de la aeronave în timpul zborului5.7.1. Observaţiile de la aeronave trebuie să fie raportate prin legătură de date aer sol. În cazul în care legătură de date aer-sol nu exista sau nu este corespunzătoare, acestea trebuie raportate prin comunicaţii în fonie.5.7.2. Observaţiile de la aeronave în zbor trebuie să fie raportate în momentul în care sunt observate sau imediat după, cat mai curând posibil.5.7.3. Observaţiile de la aeronave trebuie să fie raportate sub forma de rapoarte din zbor.5.7.4. Formatul şi conţinutul rapoartelor din zbor, precum şi criteriile de raportare trebuie să respecte prevederile prezentei reglementări şi trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice elaborate de către autoritatea meteorologica aeronautica în acest sens.5.8. Distribuirea rapoartelor din zbor5.8.1. Administraţia meteorologica aeronautica trebuie să stabilească proceduri de coordonare cu autoritatea ATS astfel încât să fie asigurată receptionarea de către unităţile ATS a:a) rapoartelor regulate şi speciale din zbor, transmise prin comunicaţii prin voce, iar acestea să le transmită fără întârziere centrului de veghe meteorologica asociat; … b) rapoartelor regulate din zbor transmise prin legătură de date, iar acestea să le transmită fără întârziere către centrul de veghe meteorologica asociat pentru a fi înaintate către WAFC; şi … c) rapoartelor speciale din zbor transmise prin legătură de date, iar acestea să le transmită fără întârziere către centrul de veghe meteorologica asociat pentru a fi înaintate către WAFC. … 5.8.2. În cazul în care este cerută distribuirea suplimentară a rapoartelor din zbor pentru a răspunde unor cerinţe speciale aeronautice sau meteorologice, aceasta distribuire trebuie să fie realizată prin acord între administraţiile meteorologice interesate.5.9. Responsabilităţile centrului de veghe meteorologica cu privire la schimbul rapoartelor din zbor5.9.1. Centrul de veghe meteorologica trebuie să colecteze rapoartele din zbor transmise prin comunicaţii prin voce şi trebuie să le distribuie către WAFC Londra şi către celelalte centre de veghe meteorologica în conformitate cu procedurile stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană. În cazul în care exista un număr considerabil de mesaje acestea pot fi schimbate din ora în ora în colective de mesaje.5.9.2. Centrul de veghe meteorologica trebuie să transmită fără întârziere rapoartele speciale din zbor primite, ce au fost transmise prin comunicaţii prin voce, către WAFC Londra şi către celelalte centre de veghe meteorologica a căror arie de responsabilitate este cuprinsă total sau parţial într-o arie de 1850 km (1000 NM) faţă de centrul emitent al mesajelor pentru a asigura distribuţia acestora către unităţile serviciilor de trafic aerian şi birourilor meteorologice de aerodrom.5.9.3. Centrul de veghe meteorologica trebuie să transmită fără întârziere către VAAC rapoartele speciale din zbor primite în ceea ce priveşte activitatea vulcanica preeruptiva, eruptiile vulcanice sau norul de cenusa vulcanica.5.9.4. În cazul în care este primit un raport special din zbor la centrul de veghe meteorologica, dar meteorologul prognozist considera ca fenomenul meteorologic ce a cauzat emiterea respectivului raport a fost prognozat sa înceteze şi, drept urmare, nu face obiectul emiterii unui mesaj SIGMET, raportul special din zbor trebuie să fie transmis către banca de date OPMET Viena.5.9.5. Rapoartele din zbor trebuie să fie transmite în formatul în care au fost primite, cu excepţia cazurilor când sunt utilizate comunicaţiile prin voce, caz în care dacă este data poziţia aeronavei prin referire la un punct de raportare ATS, aceasta trebuie să fie transformata de către centrul de veghe meteorologica în latitudinea şi longitudinea corespunzătoare.5.10. Înregistrarea şi raportarea după zbor a observaţiilor de la aeronava în ceea ce priveşte activitatea vulcanica5.10.1. Observaţiile speciale de la aeronave în ceea ce priveşte activitatea vulcanica preeruptiva, o eruptie vulcanica sau nori de cenusa vulcanica trebuie să fie înregistrate într-un formular corespunzător rapoartelor speciale pentru activitate vulcanica. O copie a formularului trebuie să fie inclusă în documentaţia de zbor furnizată operaţiunilor de zbor pentru acele rute, care, în opinia autorităţii meteorologice interesate pot fi afectate de norii de cenusa vulcanica. Instrucţiuni detaliate cu privire la înregistrarea şi raportarea observaţiilor privind activitatea vulcanica sunt date în procedurile PIAC-ATS întocmite în baza documentului OACI nr. 4444 PANS-ATM, Anexa 1.5.10.2. După sosirea unei aeronave la aerodrom, raportul privind activitatea vulcanica, completat, trebuie să fie predat la sosire de către operatorul aerian sau de către un membru al echipajului către unitatea meteorologica de aerodrom sau în cazul în care unitatea meteorologica aeronautica nu este uşor accesibila membrilor echipajelor la sosire, formularul completat trebuie să fie transmis în conformitate cu procedurile locale stabilite între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorul aerian în cauza.5.10.3. Raportul privind activitatea vulcanica, completat, primit de către unitatea meteorologica aeronautica, trebuie să fie transmis fără întârziere către centrul de veghe meteorologica din regiunea de informare a zborurilor în care a fost observata activitatea vulcanica. + 
Capitolul 6PROGNOZE6.1. Interpretarea şi utilizarea prognozelor6.1.1. Datorită variabilitatii elementelor meteorologice în spaţiu şi timp, limitarilor tehnicilor de prognoza şi a limitarilor datorate definitiilor unor elemente meteorologice, valoarea specifică a oricărui element indicat într-o prognoza trebuie să fie inteleasa ca valoarea cea mai probabila a acelui element din timpul perioadei de prognoza. Similar, dacă ora de aparitie sau de variatie a unui element este indicată într-o prognoza, aceasta ora trebuie să fie inteleasa ca cea mai probabila ora. Indicaţii asupra preciziei dorite din punct de vedere operational pe care ar trebui sa o aibă prognozele sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.6.1.2. Emiterea unei noi prognoze, de către o unitate meteorologica aeronautica, de exemplu o prognoza regulată de aerodrom, trebuie să fie inteleasa ca o anulare a oricărei alte prognoze de acelaşi tip, emisă anterior, pentru acelaşi loc, aceeaşi perioadă de valabilitate sau pentru o parte a acestei perioade.6.2. Prognoze de aerodrom6.2.1. O prognoza de aerodrom trebuie să fie elaborata de către o unitate meteorologica aeronautica autorizata de către autoritatea meteorologica aeronautica în conformitate cu prevederile legale în vigoare.6.2.2. O prognoza de aerodrom trebuie să fie emisă la un moment de timp specificat şi trebuie să reprezinte o expunere concisă asupra condiţiilor meteorologice prognozate la un aerodrom pe o perioadă de timp determinata.6.2.3. Prognozele de aerodrom şi amendamentele la acestea trebuie să fie emise în cod TAF şi trebuie să includă următoarele informaţii în ordinea indicată mai jos:a) identificarea tipului prognozei; … b) indicator de localizare; … c) momentul de timp al emiterii prognozei; … d) identificarea unei prognoze care lipseşte, când este cazul; … e) data şi perioada de valabilitate a prognozei; … f) identificarea unei prognoze anulate, când este cazul; … g) vantul la suprafaţa; … h) vizibilitatea; vizibilitatea trebuie să fie vizibilitatea predominanta prognozata; … i) fenomenele meteorologice; … j) norii; şi … k) schimbările semnificative prognozate pentru unui sau mai multe din aceste elemente pe parcursul perioadei de valabilitate. … Grupele opţionale din codul TAF nu trebuie să fie utilizate pentru prognozele TAF valabile pentru 9 ore, iar grupele opţionale pentru prognoza turbulentei şi givrajului nu trebuie să fie utilizate pentru prognozele TAF valabile pentru 18 ore. Totuşi, grupele opţionale pentru prognoza temperaturii pot să fie incluse pentru aerodromurile stabilite pe baza acordului între administraţia meteorologica aeronautica şi utilizatorii interesaţi.6.2.4. Unităţile meteorologice aeronautice care elaborează prognoze TAF trebuie să supravegheze constant aceste prognoze şi, când este necesar, trebuie să emita prompt amendamentele necesare. Lungimea mesajelor de prognoza şi numărul de schimbări indicate în prognoza trebuie să fie menţinut la minimum.6.2.5. Mesajele TAF care nu pot fi menţinute sub o revizuire continua trebuie să fie anulate.6.2.6. Prognozele TAF trebuie să aibă perioada de valabilitate de 9 ore şi/sau 18 ore şi trebuie să fie emise ţinând seama de următoarele cerinţe:a) prognozele TAF valabile 9 ore trebuie să fie emise pentru toate aerodromurile utilizate în mod regulat de către transportul aerian internaţional planificat (RS) şi aerodromurile utilizate ca rezerva de către transportul aerian internaţional planificat (AS); … b) prognozele TAF valabile 9 ore trebuie să fie emise pentru aerodromurile utilizate în mod regulat de către transportul aerian internaţional neplanificat (RNS) specificate în EUR-ANP (tabelul MET 1); … c) prognozele TAF valabile 18 ore trebuie să fie emise pentru toate aerodromurile specificate în EUR-ANP (tabelul MET 1). … 6.2.7. Intervalele de valabilitate şi orele la care trebuie să fie disponibile prognozele de aerodrom valabile pe o perioadă de 9 ore trebuie să fie: 00-09, 03-12, 06-15, 09-18, 12-21, 15-24, 18-03, 21-06 UTC exceptând cazul prognozelor de aerodrom pentru acele aerodromuri care sunt difuzate prin MOTNE, perioada de disponibilitate fiind cea precizată în programul MOTNE.6.2.8. Intervalele de valabilitate şi orele la care trebuie să fie disponibile prognozele de aerodrom valabile pe o perioadă de 18 ore trebuie să fie: 00-18, 06-24, 12-06, 18-12 UTC.6.2.9. Fiecare prognoza TAF trebuie să se refere la un singur aerodrom.6.2.10. TAF trebuie să fie emis în conformitate cu forma specificată în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificata TAF sunt conţinute în publicaţia OMM Nr. 306, Manual de coduri, Volumul I. Acuratetea operationala dorita în cazul prognozelor trebuie să fie în conformitate cu cele specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.6.2.11. Prognozele TAF şi amendamentele la acestea trebuie să fie transmise către banca de date OPMET Viena şi către centrul desemnat pentru operarea sistemului SADIS, respectiv WAFC Londra.6.3. Prognoze de aterizare6.3.1. Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate de către o unitate meteorologica aeronautica autorizata de către autoritatea meteorologica aeronautica în conformitate cu prevederile legale în vigoare; aceste prognoze trebuie să răspundă nevoilor utilizatorilor locali şi aeronavelor care se găsesc la mai puţin de o ora de zbor de aerodrom.6.3.2. Prognozele de aterizare trebuie să fie elaborate sub forma de prognoze de tip TREND, în conformitate cu formatul şi criteriile specificate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Modele de prognoze de aterizare sunt prezentate în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.6.3.3. Prognoza de aterizare de tip tendinta trebuie să fie alcătuită dintr-o expunere concisă a tendintei prognozate pentru condiţiile meteorologice la acel aerodrom şi trebuie adăugată la mesajul regulat sau special de observaţii meteorologice difuzat pe plan local sau la mesajul METAR sau la mesajul SPECI. Perioada de valabilitate a prognozei de aterizare de tip tendinta trebuie să fie de 2 ore, începând de la ora mesajului de observaţii care face parte din prognoza de aterizare.6.3.4. Prognoza de aterizare de tip tendinta trebuie să indice schimbările semnificative a unuia sau a mai multor elemente meteorologice după cum urmează: vant la suprafaţa, vizibilitate, fenomene meteorologice şi nori. Trebuie să fie incluse numai elementele pentru care se prognozeaza o evoluţie semnificativă. În cazul unei evolutii semnificative a nebulozitatii, toate grupele de nori prognozate, inclusiv straturile sau masele de nori pentru care nu s-a prevăzut o schimbare, trebuie să fie indicate. În cazul evoluţiei semnificative a vizibilitatii, fenomenul care va produce reducerea de vizibilitate trebuie să fie indicat. Dacă nu se prognozeaza nici o schimbare, aceasta trebuie să se indice prin abrevierea "NOSIG".6.3.5. Emiterea prognozelor de aterizare trebuie să fie limitată la acele perioade de timp stabilite prin acord între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni interesaţi.6.4. Prognoze pentru decolare6.4.1. Prognozele pentru decolare trebuie să fie elaborate de către o unitate meteorologica aeronautica autorizata de către autoritatea meteorologica aeronautica, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.6.4.2. O prognoza pentru decolare trebuie să se refere la o perioadă de timp determinata şi trebuie să conţină informaţii despre condiţiile prognozate pentru ansamblul pistelor în ceea ce priveşte direcţia şi viteza vantului la suprafaţa precum şi orice variatii a acestora, temperatura, presiunea (QNH) şi orice alte elemente dacă acestea au fost agreate, pe plan local.6.4.3. O prognoza pentru decolare trebuie să fie furnizată operatorilor şi membrilor echipajelor aeronavelor, la cerere, în intervalul de 3 ore ce precede momentul planificat al plecării.6.4.4. Unităţile meteorologice aeronautice care elaborează prognoze pentru decolare trebuie să urmărească permanent aceste prognoze şi, când este necesar, trebuie să difuzeze în cel mai scurt timp amendamentele necesare.6.4.5. Formatul prognozei de decolare trebuie să fie agreat pe baza unui acord între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii interesaţi. Ordinea elementelor, terminologia, unităţile şi scarile de valori utilizate în prognozele pentru decolare trebuie să coincida cu cele utilizate în mesajele de observatie pentru acelaşi aerodrom.6.4.6. Criteriile pentru emiterea amendamentelor la prognozele pentru decolare pentru direcţia şi viteza vantului la suprafaţa, temperatura, presiune (QNH) şi orice alte elemente agreate pe plan local trebuie să fie agreate pe baza unui acord între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii interesaţi. Aceste criterii trebuie să corespundă cu criteriile existente pentru emiterea mesajelor speciale de observaţii pentru aerodromul respectiv, în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, Capitolul 4.6.5. Prognoze de zona şi prognoze de ruta emise pe plan naţional6.5.1. Prognozele de zona şi de ruta trebuie să conţină informaţii despre vantul şi temperatura în altitudine, fenomenele meteorologice semnificative pe ruta şi norii asociaţi. La cerere, prin acord între administraţia meteorologica aeronautica, autoritatea ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi, se pot adauga şi alte elemente la acestea. Aceste informaţii trebuie să ţină seama de orarul, altitudinea şi extinderea geografică a zborurilor cărora le sunt destinate.6.5.2. Unităţile meteorologice aeronautice autorizate de autoritatea meteorologica aeronautica sa elaboreze prognoze de zona şi de ruta trebuie să urmărească permanent aceste prognoze şi trebuie să emita amendamente când este necesar.6.5.3. Prognozele de zona şi de ruta şi amendamentele la acestea, distribuite pe plan local trebuie să fie în formatul ROFOR stabilită de Organizaţia Meteorologica Mondială pentru schimbul acestor informaţii între unităţile meteorologice aeronautice sau în alt format după cum a fost agreat pe plan local, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificata ROFOR sunt conţinute în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, Volumul I.6.5.4. Ordinea elementelor în prognozele de zona şi de ruta (sau în amendamentele la aceste prognoze) elaborate în limbaj clar abreviat, trebuie să urmeze, în mod normal, ordinea elementelor din forma codificata a mesajului. Terminologia şi unităţile utilizate trebuie să corespundă cu cele utilizate în mesajele de observatie de aerodrom şi prognozele de aerodrom. Indicativul folosit trebuie să fie "AREA FCST" respectiv "ROUTE FCST" precedat, în cazul unui amendament, de "AMD". Procedura CAVOK utilizata în prognozele de aerodrom nu trebuie folosită în prognozele de zona şi de ruta.6.5.5. Lista criteriilor utilizate pentru amendamentele la prognozele de zona şi de ruta trebuie să fie stabilite de administraţia meteorologica aeronautica, cu consultarea operatorilor şi a altor utilizatori interesaţi.6.5.6. Amendamentele la prognozele de zona şi de ruta trebuie să fie emise în conformitate cu criteriile stabilite prin procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.6.6. Prognoze de zona pentru zboruri la niveluri joase6.6.1. Frecventa emiterii, formatul şi momentul fix de timp sau perioada de valabilitate a acestor prognoze precum şi criteriile de amendare a acestora trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări şi trebuie să fie stabilite de către administraţia meteorologica aeronautica, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, pe baza acordului cu operatorii aerieni interesaţi.6.6.2. Prognozele de zona destinate acestor zboruri trebuie să fie elaborate în formatul stabilit în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări şi agreat între unităţile meteorologice aeronautice responsabile pentru emiterea documentaţiei de zbor pentru zborurile la niveluri joase în regiunile de informare a zborului corespunzătoare. Când este utilizat limbajul clar abreviat, prognoza trebuie să fie elaborata ca prognoza de zona GAMET utilizând abrevieri OACI aprobate şi valori numerice. Prognozele de zona trebuie să fie emise pentru a acoperi stratul de la sol până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivelul de zbor 150 în zona muntoasa, sau mai sus dacă este necesar) şi trebuie să conţină informaţii despre fenomenele meteorologice pe ruta care afectează zborurile la niveluri joase, în sprijinul informaţiilor AIRMET, precum şi informaţii suplimentare cerute de zborurile la niveluri joase.6.6.3. Prognozele de zona pentru zborurile la niveluri joase elaborate în sprijinul emiterii informaţiilor AIRMET trebuie să fie emise la intervale de 3 ore, cu o perioadă de valabilitate de 6 ore şi trebuie să fie transmise unităţilor meteorologice aeronautice interesate, în conformitate cu acordul încheiat cu acestea, cel mai târziu cu o ora înainte de începutul perioadei lor de valabilitate.6.6.4. Prognozele de zona pentru zborurile la niveluri joase în format GAMET trebuie să fie elaborate cu formatul şi conţinutul specificat în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.6.6.5. În cazul în care fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase au fost incluse în prognoza de zona GAMET şi fenomenul prognozat nu mai apare, sau nu mai este prognozat, trebuie emis un amendament GAMET AMD, ce amendeaza elementul meteorologic în cauza. Prevederile pentru elaborarea şi difuzarea informaţiilor AIRMET care amendeaza prognozele de zona în ceea ce priveşte fenomenele meteorologice periculoase pentru zborurile la niveluri joase sunt enunţate în Capitolul 7 al prezentei reglementări.6.6.6. Prognozele de zona pentru zborurile la niveluri joase elaborate în scopul emiterii informaţiilor AIRMET trebuie să fie schimbate între unităţile meteorologice responsabile pentru emiterea documentaţiei de zbor pentru zborurile la niveluri joase în regiunea de informare a zborurilor în cauza. + 
Capitolul 7INFORMAŢII SIGMET ŞI AIRMET, AVERTIZARI DE AERODROM ŞI DE FORFECAREA VANTULUI7.1. Informaţii SIGMET7.1.1. Informaţiile SIGMET trebuie să fie emise de către un centru de veghe meteorologica şi trebuie să constituie o descriere concisă, în limbaj clar abreviat asupra apariţiei şi/sau apariţiei prognozate a fenomenelor meteorologice pe ruta specificate, care pot afecta siguranţa operaţiunilor de zbor, precum şi evoluţia acestor fenomene în timp şi spaţiu.7.1.2. Informaţiile SIGMET trebuie fie anulate atunci când fenomenele meteorologice semnalate încetează sau nu mai sunt prognozate să se producă în zona.7.1.3. Perioada de valabilitate a mesajului SIGMET trebuie să fie nu mai mult de 6 ore şi de preferinta nu mai mult de 4 ore.7.1.4. În cazurile speciale în care sunt emise mesaje SIGMET pentru nori de cenusa vulcanica şi cicloni tropicali, acestea trebuie să includă şi o prognoza de până la 12 ore dincolo de perioada de valabilitate specificată la punctul 7.1.3 de mai sus şi care să ofere informaţii cu privire la traiectoria norului de cenusa vulcanica, respectiv a centrului ciclonului tropical.7.1.5. Mesajele SIGMET emise în conformitate cu punctul 7.1.4 de mai sus, cu privire la norii de cenusa vulcanica şi ciclonii tropicali trebuie să se bazeze pe informaţiile consultative furnizate de către VAAC şi respectiv de TCAC, desemnate prin acord regional de navigaţie aeriană pentru regiunea EUR. Pentru regiunea EUR, VAAC Toulouse este desemnat sa furnizeze centrelor de veghe meteorologica informaţii consultative cu privire la traiectoria norului de cenusa vulcanica.7.1.6. Între centrul de veghe meteorologica şi ACC/FIC asociat trebuie menţinută o strânsă coordonare, pentru ca informaţiile cu privire la cenusa vulcanica incluse în mesajele SIGMET şi NOTAM să fie coroborate.7.1.7. Mesajele SIGMET cu privire la apariţia prognozata a fenomenelor meteorologice pe ruta, cu excepţia norilor de cenusa vulcanica şi ciclonilor tropicali, trebuie să fie emise cu cel mult 6 ore şi de preferinta, nu mai mult de 4 ore, înainte de ora estimată de aparitie a fenomenelor.7.1.8. Atunci când se prognozeaza ca un nor de cenusa vulcanica sau un ciclon tropical vor afecta o regiune de informare a zborului, mesajele SIGMET corespunzătoare trebuie să fie emise cu până la 12 ore înainte de începutul perioadei de valabilitate sau cat mai curând posibil, în cazul în care existenta acestor fenomene nu a făcut obiectul unei avertizari prealabile. Mesajele SIGMET pentru cenusa vulcanica şi cicloni tropicali trebuie să fie actualizate cel puţin la fiecare 6 ore.7.2. Forma mesajelor SIGMET7.2.1. Conţinutul, ordinea elementelor şi criteriile de includere a fenomenelor meteorologice care se raportează într-un mesaj SIGMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări şi sunt detaliate prin proceduri specifice.7.2.2. Mesajele ce includ informaţii SIGMET pentru aeronavele subsonice trebuie să fie identificate ca "SIGMET" iar acelea care conţin informaţii SIGMET despre aeronavele supersonice în timpul zborurilor supersonice sau transonice trebuie să fie identificate ca "SIGMET SST".7.2.3. Numărul de ordine al mesajului trebuie să corespundă cu numărul de mesaje SIGMET emise pentru regiunea de informare a zborurilor de la 0001 UTC în ziua în curs. Pentru mesajele "SIGMET" şi "SIGMET SST" trebuie utilizate serii separate ale numerelor de ordine. Centrele de veghe meteorologica ale căror arii de responsabilitate cuprind mai mult decât un FIR şi/sau o zona de control trebuie să emita mesaje SIGMET diferite pentru fiecare FIR şi/sau zona de control din cuprinsul ariilor de responsabilitate.7.2.4. Doar unul din următoarele fenomene trebuie să fie inclus într-un mesaj SIGMET, folosind abrevierile după cum urmează:a) la nivele de croaziera subsonica: … oraje   – obscurizate OBSC TS   – inglobate în nori EMBD TS   – frecvente FRQ TS   – linie de vijelie SQL TS   – obscurizate, cu grindina OBSC TSGR   – inglobate în nori, cu grindina EMBD TSGR   – frecvente, cu grindina FRQ TSGR   – linie de gren, cu grindina SQL TSGRciclon tropical   – ciclon tropical având o viteză medie a vantului la TC (+ numele     suprafaţa de 63 km/h (34 kt) sau mai mult ciclonului)turbulenta   – turbulenta puternica SEV TURBgivraj   – givraj puternic SEV ICE   – givraj puternic datorat ploii care ingheata SEV ICE (FZRA)unde orografice   – unde orografice puternice SEV MTWfurtuna de praf   – furtuna de praf puternica HVY DSfurtuna de nisip   – furtuna de nisip puternica HVY SScenusa vulcanica   – cenusa vulcanica VA (+ numele   (fără a se tine seama de altitudine) vulcanului                                                             dacă este cunoscut)b) la nivele de croaziera transonice şi supersonice: … turbulenta   – turbulenta moderata MOD TURB   – turbulenta puternica SEV TURBcumulonimbus   – cumulonimbus izolati ISOL CB   – cumulonimbus ocazionali OCNL CB   – cumulonimbus frecventi FRQ CBgrindina   – grindina GRcenusa vulcanica   – cenusa vulcanica VA (+ numele vulcanului,   (fără a se tine seama de altitudine) dacă este cunoscut)7.2.5. Informaţiile SIGMET trebuie să conţină doar elementele descriptive care sunt necesare. În descrierea fenomenelor meteorologice pentru care mesajul SIGMET este emis, trebuie incluse doar elementele descriptive menţionate în 7.2.4. Informaţiile SIGMET cu privire la oraje sau ciclon tropical nu trebuie să includă referiri la turbulenta şi givrajul care le sunt asociate.7.2.6. Centrele de veghe meteorologica pot sa emita informaţii SIGMET pentru nori de cenusa vulcanica şi cicloni tropicali sub forma grafica utilizând forma codificata BUFR a OMM, suplimentar faţă de emiterea acestora în limbaj clar abreviat ca informaţii SIGMET în conformitate cu 7.2.1. Materiale de îndrumare cu privire la forma codificata BUFR sunt conţinute în publicaţia OMM nr. 306, Manualul de Coduri, vol. I.2, partea B – Coduri Binare.7.3. Distribuirea mesajelor SIGMET7.3.1. Mesajele SIGMET trebuie să fie distribuite către centrele de veghe meteorologica a căror arie de responsabilitate este total sau parţial într-o arie de 1850 km (1000 NM) de central emitent al mesajelor pentru a asigura distribuţia acestora către unităţile serviciilor de trafic aerian şi birourilor meteorologice de aerodrom. Suplimentar, toate informaţiile SIGMET trebuie transmise către WAFC Londra şi în cazul informaţiilor SIGMET asupra cenusii vulcanice şi ciclonilor tropicali, distribuirea trebuie să fie şi către Banca de date OPMET Viena, la adresa LOZZMMSS pentru a asigura distribuţia mai departe către toate centrele de veghe meteorologica în regiunea EUR şi în consecinţa, disponibilitatea pentru planificarea înaintea zborului. Mesajele SIGMET referitoare la cenusa vulcanica trebuie de asemenea să fie distribuite către toate centrele VAA, inclusiv a celor din afară regiunii EUR.7.3.2. Mesajele SIGMET trebuie să fie distribuite şi către WAFC Londra, desemnat prin acord regional de navigaţie aeriană pentru exploatarea sistemelor de distribuţie prin satelit SADIS a serviciilor aeronautice fixe.7.4. Informaţii AIRMET7.4.1. Informaţiile AIRMET trebuie să fie emise de centrul de veghe meteorologica, luând în considerare densitatea traficului aerian ce se desfăşoară sub nivelul de zbor 100. Informaţiile AIRMET trebuie să ofere o descriere concisă, în limbaj clar abreviat, asupra apariţiei sau apariţiei prognozate a fenomenelor meteorologice pe ruta specifice, care nu au fost incluse în în secţiunea I a prognozelor de zona pentru zborurile la nivele joase emise conform Capitolului 6 şi care pot afecta siguranţa zborurilor la nivele joase, precum şi evoluţia acestor fenomene în timp şi în spaţiu.7.4.2. Informaţiile AIRMET trebuie fie anulate atunci când fenomenele semnalate încetează sau nu mai sunt prognozate să se producă în zona.7.4.3. Perioada de valabilitate a unui mesaj AIRMET trebuie să fie nu mai mult de 6 ore, şi de preferinta nu mai mult de 4 ore.7.5. Forma mesajelor AIRMET7.5.1. Conţinutul, ordinea elementelor şi criteriile de includere a fenomenelor meteorologice care se raportează într-un mesaj AIRMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări şi sunt detaliate prin proceduri specifice.7.5.2. Numărul de ordine al mesajului trebuie să corespundă cu numărul de mesaje AIRMET emise pentru regiunea de informare a zborurilor de la 0001 UTC în ziua în curs. Centrele de veghe meteorologica ale căror arii de responsabilitate cuprind mai mult decât un FIR şi/sau o CTA trebuie să emita mesaje AIRMET diferite pentru fiecare FIR şi/sau CTA din cuprinsul ariilor lor de responsabilitate.7.5.3. Regiunea de informare a zborurilor poate să fie împărţită în sectoare, dacă este necesar.7.5.4. Doar unul din următoarele fenomene trebuie să fie incluse într-un mesaj AIRMET, folosind abrevierile indicate mai jos:la nivele de croaziera sub nivelul de zbor 100 (sau sub nivelul de zbor 150 în zonele de munte, sau mai sus, după cum este necesar):– viteza vantului la suprafaţa     – viteza medie a vantului la suprafaţa pe o arie SFC WSPD (+ viteza vantului şi unităţile     extinsă, viteza mai mare de 60 km/h (30 kt) de măsura)– vizibilitatea la suprafaţa     – suprafeţe extinse afectate de reducerea SFC VIS      vizibilitatii la mai puţin de 5000 m, inclusiv (+ vizibilitatea)      fenomenele meteorologice care au cauzat (+ unul dintre următoarele fenomene      reducerea vizibilitatii meteorologice sau combinatii ale                                                      acestora: BR, DS, DU, DZ, FC, FG, FU,                                                      GR, GS, HZ, IC, PL, PQ, RA, SA, SG, SN,                                                      SQ, SS sau VA)– oraje     – izolate fără grindina ISOL TS     – ocazionale fără grindina OCNL TS     – izolate cu grindina ISOL TSGR     – ocazionale cu grindina OCNL TSGR– obscurizarea montană     – munti obscurizati MT OBSC– nori     – suprafeţe intinse cu acoperire (nebulozitate)       fragmentata sau totală, cu înălţimea bazei       norilor sub 300 m (1000 ft) deasupra solului:          – fragmentati BKN CLD (+ înălţimea bazei norului şi                                                       vârful acestuia, precum şi unităţile de                                                       măsura)          – cer total acoperit OVC CLD (+ înălţimea bazei norului şi                                                       vârful acestuia, precum şi unităţile de                                                       măsura)              – nori cumulonimbus care sunt:                   – izolati ISOL CB                   – ocazionali OCNL CB                   – frecventi FRQ CB              – nori cumulus congestus care sunt:                   – izolati ISOL TCU                   – ocazionali OCNL TCU                   – frecventi FRQ TCU– givraj     – givraj moderat MOD ICE       (exceptând givrajul în nori convectivi)– turbulenta     – turbulenta moderata MOD TURB       (exceptând turbulenta în nori convectivi)– unde orografice     – unde orografice moderate MOD MTW7.5.5. Informaţiile AIRMET trebuie să conţină doar elementele descriptive necesare. În descrierea fenomenelor meteorologice pentru care se emite un mesaj AIRMET, trebuie să fie incluse doar elementele descriptive menţionate la 7.5.4. Informaţiile AIRMET referitoare la oraje sau la norii cumulonimbus nu trebuie să includă menţiuni în legătură cu turbulenta şi givrajul asociate. Detalii în legătură cu informaţiile SiGMET care sunt, de asemenea, aplicabile zborurilor la nivele joase sunt date la 7.2.4.7.6. Distribuirea mesajelor AIRMET7.6.1. Mesajele meteorologice AIRMET trebuie să fie distribuite către centrele de veghe meteorologica în regiunile de informare a zborurilor invecinate şi către alte unităţi meteorologice, conform procedurilor de coordonare între administraţiile meteorologice interesate.7.6.2. Mesajele meteorologice de tip AIRMET trebuie transmise către banca de date OPMET Viena şi către WAFC Londra, desemnat prin acord regional de navigaţie aeriană, pentru exploatarea sistemelor de distribuţie prin satelit SADIS a serviciilor aeronautice fixe, după cum va fi stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană.7.7. Avertizari de aerodrom7.7.1. Avertizarile de aerodrom trebuie să fie emise de către unităţile meteorologice aeronautice autorizate de autoritatea meteorologica aeronautica şi trebuie să conţină informaţii concise despre condiţiile meteorologice care pot afecta în mod negativ aeronavele la sol, inclusiv aeronavele parcate, facilităţile şi serviciile de aerodrom.7.7.2. Avertizarile de aerodrom trebuie să fie anulate atunci când condiţiile semnalate încetează şi/sau nu mai sunt prognozate să se producă la aerodrom.7.7.3. În cazul în care sunt cerute de operatorii aerieni şi serviciile de aerodrom, avertizarile de aerodrom trebuie să fie emise în formatul stabilit prin procedurile specifice şi trebuie să fie distribuite local în conformitate cu procedurile de coordonare dintre administraţia meteorologica aeronautica şi cei interesaţi.7.7.4. Avertizarile de aerodrom trebuie să se refere la apariţia sau apariţia prognozata a unuia sau mai multora din următoarele fenomene meteorologice:– oraj;– grindina;– ninsoare (inclusiv depozitul de zapada observat sau prognozat);– precipitatiile care ingheata;– givraj sub forma de bruma sau de chiciura;– furtuna de nisip;– furtuna de praf;– nisip sau praf transportat la înălţime;– vant puternic la suprafaţa şi rafale;– vijelie;– tornada;– alte fenomene, după cum s-a agreat pe plan local.7.7.5. Utilizarea unui text suplimentar la abrevierile specificate prin procedurile specifice de abreviere a acestor avertizari trebuie să fie minim. Textul suplimentar trebuie să fie întocmit în limbaj clar abreviat utilizând abrevierile OACI aprobate şi valorile numerice corespunzatore. Dacă abrevierile OACI nu sunt disponibile, textul trebuie întocmit utilizând limbajul clar în limba engleza.7.7.6. Când sunt necesare criteriile cantitative pentru emiterea unor avertizari de aerodrom ca de exemplu, viteza maxima a vantului prognozata sau căderea de zapada prognozata, criteriile trebuie să fie stabilite prin procedurile de coordonare între administraţia meteorologica aeronautica şi utilizatorii avertizarilor.7.8. Avertizari despre forfecarea vantului7.8.1. Avertizarile despre forfecarea vantului trebuie să fie întocmite de către unităţile meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica şi trebuie să conţină informaţii concise despre existenta observata sau prognozata a forfecarii vantului care ar putea afecta în mod negativ aeronavele aflate pe panta de apropiere în vederea aterizarii sau decolarii sau în tur de pista între nivelul pistei şi 500 m (1600 ft) deasupra acestui nivel precum şi aeronavele aflate pe pista în timpul rulajului după aterizare sau înainte de decolare. Acolo unde datorită topografiei locale manifestarea forfecarii vantului este semnificativă şi la înălţimi care depăşesc 500 m (1600 ft) deasupra nivelului pistei, atunci pragul de 500 m nu trebuie considerat restrictiv. Material de îndrumare cu privire la forfecarea vantului sunt detaliate în documentul nr. 9817 OACI, Manualul despre forfecarea vantului.7.8.2. Avertizarile despre forfecarea vantului destinate aeronavelor care sosesc şi/sau aeronavelor care pleacă trebuie să fie anulate atunci când rapoartele de la aeronave indica încetarea forfecarii, sau după trecerea unui interval de timp convenit. Criteriile de anulare a unei avertizari de forfecare a vantului trebuie să fie stabilite pe plan local, pentru fiecare aerodrom în parte, prin procedurile de coordonare încheiate între administraţia meteorologica aeronautica, unităţile ATS corespunzătoare şi operatorii aerieni interesaţi.7.8.3. Dovezi asupra existenţei forfecarii vantului trebuie să fie luate în considerare atunci când provin de la:a) un echipament de detectie de la distanta a forfecarii vantului, instalat la sol, de ex. radar Doppler; … b) un echipament montat la sol pentru detectarea forfecarii vantului, de ex. reţea de senzori la suprafaţa pentru măsurarea vantului şi/sau a presiunii destinaţi a monitoriza una sau mai multe piste împreună cu traiectoriile de apropiere şi depărtare asociate; … c) observaţii ale aeronavelor în timpul fazelor de urcare sau de apropiere efectuate în conformitate cu Capitolul 5 ale prevederilor prezentei reglementări; sau … d) alte informaţii meteorologice obţinute, de exemplu, cu ajutorul senzorilor specifici, instalati pe stâlpi, pe turnuri situate în apropierea aerodromului sau pe inaltimile inconjuratoare. … Condiţiile de forfecare a vantului sunt asociate, în mod normal, următoarelor fenomene:– oraje, microrafale, trombe (trombe terestre sau trombe marine) şi fronturi de rafale;– suprafeţe frontale;– vanturi puternice la suprafaţa asociate cu topografia locală;– fronturi de briza marina;– unde orografice (inclusive rotori la nivele joase în zona terminala);– inversiuni de temperatura la nivele joase7.8.4. Avertizarile de forfecare a vantului trebuie să fie elaborate în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice şi trebuie să fie difuzate pentru acele aerodromuri unde forfecarea vantului este considerată un factor de risc în conformitate cu cele agreate prin procedurile de coordonare între unitatea meteorologica aeronautica desemnată sa furnizeze servicii pentru aerodromul respectiv, cu administraţia ATS corespunzătoare şi operatorii interesaţi sau trebuie să fie distribuita direct de la senzori sau de la echipamentele automate de teledetectie de la sol menţionate la 7.8.3 a) şi b).7.8.5. Informaţiile asupra forfecarii vantului trebuie, de asemenea, să fie incluse ca informaţii suplimentare în mesajele regulate şi speciale de observaţii meteorologice difuzate la nivel local, precum şi în mesajele METAR şi SPECI în conformitate cu procedurile specifice.7.8.6. În cazul în care sunt observate microrafale, raportate de către piloti sau detectate de senzori sau de echipamentele automate de teledetectie a forfecarii vantului de la sol, avertizarile de forfecare a vantului trebuie să includă referinţe specifice despre microrafale.7.8.7. În cazul în care informaţiile de la senzori sau echipamente automate de teledetectie de la sol a forfecarii vantului sunt utilizate pentru elaborarea avertizarilor de forfecarea vantului, avertizarea, dacă se poate, trebuie să se refere la porţiuni specifice ale pistei şi distanţe de-a lungul pantei de apropiere sau decolare în conformitate cu procedurile de coordonare agreate între administraţia meteorologica aeronautica, administraţia ATS corespunzătoare şi operatorii interesaţi.7.8.8. În cazul în care un raport de la o aeronava este utilizat pentru elaborarea avertizarilor de forfecare a vantului sau pentru a confirma o avertizare emisă anterior, raportul de la aeronava corespunzător, inclusiv tipul aeronavei, trebuie inclus în avertizare, fără modificări.7.8.9. Dacă forfecarea vantului este semnalata pe de o parte de către aeronavele care sosesc şi pe de altă parte de către aeronavele care pleacă, pot exista doua avertizari de forfecare a vantului destinate diferit, una aeronavelor care sosesc şi alta aeronavelor care pleacă. Detalii privind raportarea intensitatii forfecarii vantului sunt încă în lucru pe plan internaţional. Totuşi, este recunoscut faptul ca atunci când pilotii semnaleaza forfecarea vantului, pot utiliza calificativele: "moderata", "puternica" sau "foarte puternica", bazate într-o mare măsura pe evaluarea lor subiectiva asupra intensitatii forfecarii vantului intalnite, în conformitate cu prevederile de mai sus, astfel de rapoarte urmează să fie adăugate, fără modificări, în avertizarile de forfecare a vantului.7.8.10. Utilizarea unui text suplimentar la forma codificata specificată în procedurile specifice trebuie să fie cat mai redusă. Textul suplimentar trebuie să fie elaborat în limbaj clar abreviat utilizând abrevierile OACI aprobate şi valorile numerice corespunzătoare. Dacă abrevierile OACI nu sunt disponibile, atunci textul poate fi întocmit utilizând limbajul clar în limba engleza.7.9. Transmiterea rapoartelor speciale din zbor către aeronave7.9.1. Rapoartele speciale din zbor trebuie transmise către aeronava într-un interval de 60 de minute de la emiterea acestora.7.9.2. Informaţiile despre vant şi despre temperatura aerului incluse în rapoartele speciale automate din zbor nu trebuie transmise şi către alte aeronave aflate în zbor. + 
Capitolul 8INFORMAŢII CLIMATOLOGICE AERONAUTICE8.1. Prevederi generale8.1.1. Administraţia meteorologica aeronautica trebuie să satisfacă cerinţele de informaţii climatologice aeronautice la nivel naţional şi trebuie să asigure colectarea, procesarea şi înregistrarea datelor de observatie cu ajutorul mijloacelor informatice disponibile la nivel naţional. În cazul în care, în practica nu este posibil să se satisfacă cerinţele de informaţii climatologice aeronautice la nivel naţional, precum şi colectarea, procesarea şi stocarea datelor de observatie, acestea pot fi asigurate cu ajutorul mijloacelor informatice disponibile la nivel internaţional şi responsabilitatea pentru elaborarea informaţiilor climatologice aeronautice necesare poate fi delegată, cu acordul autorităţii aeronautice de stat.8.1.2. Informaţiile climatologice aeronautice necesare pentru planificarea zborurilor trebuie să fie elaborate sub forma de tabele climatologice de aerodrom şi rezumate climatologice de aerodrom. Aceste informaţii trebuie să fie furnizate utilizatorilor aeronautici conform acordului încheiat între administraţia meteorologica aeronautica şi aceştia. Datele climatologice necesare în scopul planificarii de aerodrom sunt cele prevăzute în reglementarea aeronautica RACR-AD-PETA, Capitolul 3 şi Anexa A, potrivit prevederilor Anexei 14 (OACI), volumul I.8.1.3. Informaţiile climatologice aeronautice trebuie să se bazeze pe observaţii efectuate pe o perioadă de cel puţin cinci ani şi la furnizarea informaţiilor trebuie indicată această perioadă.8.1.4. Datele climatologice referitoare la amplasarea a noi aerodromuri şi a pistelor suplimentare la aerodromurile existente trebuie să fie colectate cat mai devreme posibil, înainte de a fi date în funcţiune aceste aerodromuri sau piste.8.1.5. Observaţiile meteorologice pentru aerodromurile permanente şi pentru aerodromurile de rezerva trebuie colectate, procesate şi înregistrate în forma adecvată pentru elaborarea informaţiilor climatologice de aerodrom.8.1.6. Informaţiile climatologice aeronautice trebuie schimbate, la cerere, între administraţiile meteorologice aeronautice. Operatorii aerieni şi alţi beneficiari aeronautici care au nevoie de asemenea informaţii trebuie să se adreseze administraţiei meteorologice aeronautice responsabilă pentru elaborarea acestora.8.2. Tabele climatologice de aerodrom8.2.1. Administraţia meteorologica aeronautica trebuie să se asigure ca este efectuată colectarea şi înregistrarea datelor meteorologice de observaţii necesare de către unităţi meteorologice aeronautice autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica şi acestea trebuie să deţină capabilitatea de a:a) întocmi tabele climatologice de aerodrom pentru fiecare aerodrom internaţional de destinaţie şi de rezerva din zona sa de responsabilitate; şi … b) pune la dispoziţia beneficiarilor aeronautici aceste tabele climatologice de aerodrom în intervalul de timp stabilit prin acord cu aceştia. … 8.2.2. Tabelul climatologic de aerodrom trebuie să indice, în funcţie de disponibilitatea datelor:a) valorile medii şi variatiile în raport de acestea, inclusiv valorile maxime şi minime ale elementelor meteorologice (de exemplu, temperatura aerului); şi/sau … b) frecventa apariţiei fenomenelor meteorologice de timp prezent care influenţează operaţiunile de zbor în zona aerodromului (de exemplu, orajele); şi/sau … c) frecventa apariţiei valorilor specifice a unuia sau a unei combinatii de doua sau mai multe elemente (de exemplu, o combinaţie de vizibilitate redusă şi nori josi). … 8.2.3. Tabelele climatologice de aerodrom trebuie să conţină informaţiile necesare pentru întocmirea rezumatelor climatologice de aerodrom în concordanta cu prevederile de mai jos.8.3. Rezumate climatologice de aerodrom8.3.1. Rezumatele climatologice de aerodrom trebuie să fie elaborate conform procedurilor stabilite de Organizaţia Meteorologica Mondială. Atunci când exista mijloacele informatice care să permită înregistrarea, procesarea şi extragerea informaţiilor, rezumatele trebuie publicate, sau puse la dispoziţia beneficiarilor aeronautici, la cererea acestora. Când aceste facilităţi nu sunt disponibile, rezumatele trebuie să fie elaborate folosind modele specificate de Organizaţia Meteorologica Mondială şi trebuie să fie publicate şi aduse la zi după caz.8.3.2. Rezumatele climatologice de aerodrom trebuie să cuprindă:a) frecventele cazurilor când distanta vizuala în lungul pistei/vizibilitatea şi/sau înălţimea bazei celui mai jos strat de nori, de nebulozitate BKN sau OVC sunt inferioare unor valori specifice, la momente de timp precizate; … b) frecventele cazurilor când vizibilitatea este inferioară unor valori specifice, la momente de timp precizate; … c) frecventele cazurilor când înălţimea bazei celui mai jos strat de nori, de nebulozitate BKN sau OVC, este inferioară unor valori specifice, la momente de timp precizate; … d) frecventele de aparitie simultană a unor valori specifice ale direcţiei şi vitezei vantului în intervale precizate; … e) frecventele temperaturii la suprafaţa în intervale de 5°C precizate, la momente de timp precizate; … f) valorile medii şi variatiile în raport cu aceste medii, inclusiv valorile maxime şi minime ale elementelor meteorologice cerute în scopul planificarii operaţiunilor de zbor, inclusiv pentru calcule ale performantelor la decolare. … Modelele rezumatelor climatologice de aerodrom menţionate de la a) până la e) sunt date în publicaţia OMM Nr. 49, Regulamentul tehnic, vol. II, C.3.2.8.4. Copii ale datelor de observaţii meteorologice8.4.1. La cerere şi în măsura posibilităţilor, administraţia meteorologica aeronautica, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, poate să pună la dispoziţia oricărei alte administraţii meteorologice aeronautice, operatorilor aerieni şi tuturor celor interesaţi de aplicarea meteorologiei în navigaţia aeriană internationala, datele de observaţii meteorologice necesare pentru cercetări, investigaţii sau alte analize operationale. + 
Capitolul 9ASISTENŢA METEOROLOGICA PENTRU OPERATORII AERIENI ŞI PENTRU MEMBRII ECHIPAJELOR AERONAVELOR9.1. Prevederi generale9.1.1. Informaţiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor pentru:a) planificarea preliminară a zborurilor efectuată de operatorii aerieni; … b) replanificarea în timpul zborului efectuată de către operatorii aerieni care utilizează control operational centralizat a operaţiunilor de zbor; … c) utilizarea de către membrii echipajelor aeronavelor înainte de plecare; … d) aeronavele în zbor. … 9.1.2. Informaţiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să acopere cerinţele zborului ţinând seama de ora, altitudinea şi extinderea geografică. Astfel, aceste informaţii trebuie să se refere la o anumită ora sau anumit interval de timp şi trebuie să fie extinse, pentru asigurarea întregului traiect, până la aerodromul ales pentru aterizare unde se asigura obţinerea unor informaţii noi. La cerere, sau atunci când condiţiile meteorologice creează incertitudini asupra posibilităţii aterizarii pe un anumit aerodrom trebuie să fie incluse informaţii suplimentare despre condiţiile meteorologice prevăzute între aerodromul de destinaţie şi aerodromul de rezerva stabilit de către operatorul aerian. În plus, conform acordului între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni, se pot pune la dispoziţie informaţii meteorologice până la un aerodrom mai îndepărtat (altul decât cel de destinaţie sau de rezerva).9.1.3. Informaţiile meteorologice furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să cuprindă date despre vantul şi temperatura în altitudine, fenomene meteorologice de timp semnificativ pe ruta, mesaje METAR şi SPECI (incluzând prognoze de aterizare), prognoze TAF, prognozele pentru decolare, informaţii SIGMET şi rapoartele din zbor speciale care n-au făcut obiectul unei informaţii SIGMET şi informaţii AIRMET, care sunt disponibile la unitatea meteorologica aeronautica şi care prezintă importanţa pentru zborurile planificate.9.1.4. Administraţia meteorologica aeronautica trebuie să initieze coordonarea cu alte administraţii meteorologice aeronautice, dacă este cazul, pentru a obţine de la acestea mesajele de observaţii şi/sau prognoze cerute de operatorii aerieni sau membrii echipajelor aeronavelor.9.1.5. Informaţiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor în locaţia stabilită de administraţia meteorologica aeronautica, în urma consultării operatorilor aerieni şi la ora care se stabileşte în baza acordului între unitatea meteorologica aeronautica şi operatorul aerian interesat. Asistenţa meteorologica trebuie să fie limitată în mod normal la zborurile provenind de pe teritoriul naţional, exceptând cazul existenţei unui acord între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorul aerian interesat. La un aerodrom fără birou meteorologic, modalitatea de comunicare a informaţiilor meteorologice trebuie să se stabilească între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorul aerian interesat.9.1.6. Informaţiile meteorologice trebuie să fie furnizate operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor prin una sau mai multe mijloace de mai jos, pe baza acordului între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorul aerian interesat şi în ordinea de mai jos, fără ca aceasta sa impună o anume prioritate:a) text scris de mana sau imprimat, inclusiv harti şi formulare specifice; … b) date digitale în puncte de grila; … c) expozeu verbal (briefing); … d) consultatie; … e) afisaj; sau … f) în locul celor specificate de la a) la e) mai sus, prin intermediul sistemului automat de informare înaintea zborului ce furnizează auto-informare şi facilităţi pentru documentaţia de zbor, dar care permite accesul operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor la consultatie, după cum este necesar, cu unitatea meteorologica aeronautica în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. … 9.1.7. Administraţia meteorologica aeronautica, în urma consultării operatorilor aerieni, trebuie să stabilească:a) tipul şi formatul informaţiilor meteorologice ce vor fi furnizate; şi … b) metodele şi mijloacele utilizate pentru furnizarea acestor informaţii. … 9.1.8. La cererea operatorului aerian, informarea meteorologica furnizată pentru planificarea zborului trebuie să includă datele necesare pentru determinarea celui mai jos nivel de zbor utilizabil.9.2. Informaţii destinate planificarii preliminare a zborului de operatorii aerieni şi replanificarii în timpul zborului sub control operational centralizat9.2.1. Informaţiile meteorologice pentru operatorii aerieni destinate planificarii preliminare a zborului şi replanificarii în timpul zborului, trebuie să cuprindă parţial sau în totalitate următoarele informaţii, după cum a fost stabilit prin acord între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni interesaţi:a) date actuale şi prognozate asupra: vantului în altitudine, temperaturii în altitudine şi umiditatii; … b) înălţimea şi temperatura tropopauzei şi direcţia, viteza şi înălţimea vantului maxim; … c) date existente şi prevăzute asupra fenomenelor meteorologice de timp semnificativ pe ruta şi amendamentelor la acestea; … d) o prognoza pentru decolare; … e) mesaje METAR şi, unde sunt disponibile, mesaje SPECI (incluzând prognoze de aterizare) pentru aerodromurile de plecare, aerodromurile de rezerva la decolare, aerodromurile de aterizare şi de rezerva la destinaţie; … f) mesaje TAF şi amendamente la acestea pentru aerodromurile de plecare, aerodromurile de rezerva la decolare, aerodromurile de aterizare şi de rezerva la destinaţie; … g) informaţii SIGMET şi mesajele speciale din zbor corespunzătoare relevante pentru întreaga ruta; mesajele speciale din zbor corespunzătoare trebuie să fie acelea care un au fost deja incluse în informaţiile SIGMET; şi … h) informaţii AIRMET pentru zborurile la niveluri joase, după cum se stabileşte prin acord regional de navigaţie aeriană. … 9.2.2. Când informaţiile privind condiţiile în altitudine sunt furnizate sub forma de harti, acestea trebuie să fie harti ale nivelelor de zbor standard.9.2.3. Informaţiile asupra vantului şi temperaturii în altitudine şi informaţiile asupra fenomenelor meteorologice de timp semnificativ pe ruta cerute pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului de către operatorii aerieni trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile, dar nu mai târziu de 3 ore înainte de ora de plecare. Alte informaţii meteorologice cerute pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului de către operatorii aerieni trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile.9.2.4. Informaţiile pentru nivele înalte furnizate de către WAFC pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului sunt transmise şi trebuie să fie recepţionate în forma codificata GRIB. Forma codificata GRIB este continuta în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, volumul I.2, partea B – coduri binare.9.2.5. Informaţiile despre fenomenele meteorologice semnificative furnizate de către WAFC pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului sunt transmise şi trebuie să fie recepţionate în forma codificata BUFR. Forma codificata BUFR este continuta în documentul OMM nr. 306, Manual de coduri, volumul I.2, partea B – coduri binare.9.2.6. Informaţiile meteorologice pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului, efectuate de către operatorii aerieni pentru aeronave supersonice, trebuie să conţină date despre nivelele utilizate în regim transonic şi supersonic, împreună cu nivelele care pot fi utilizate în zborul subsonic. Trebuie menţionate, în mod particular, apariţia sau apariţia prognozata a norilor cumulonimbus, turbulentei şi precipitatiilor, precizând localizarea şi extinderea lor verticala.9.2.7. Informaţiile meteorologice pentru planificarea preliminară a zborurilor şi replanificarea în timpul zborului, efectuate de către operatorii aerieni pentru zborurile elicopterelor către platformele maritime trebuie să conţină date referitoare la stratul de la nivelul marii şi până la nivelul de zbor 100. Trebuie menţionate, în mod particular, prognoza vizibilitatii la suprafaţa, nebulozitatii, tipului norilor (când sunt disponibile), bazei şi vârfului norilor sub nivelul de zbor 100, stării marii şi temperaturii suprafeţei marii, presiunii la nivelul mediu al marii şi apariţiei şi apariţiei prognozate a turbulentei şi givrajului.9.3. Expozeul verbal (briefing), consultatie şi afişare9.3.1. Expozeul verbal şi/sau consultatia trebuie să fie furnizate la cerere membrilor echipajelor aeronavelor şi/sau altui personal operational de zbor. Scopul acestora este furnizarea ultimelor informaţii disponibile asupra condiţiilor meteorologice existente şi prevăzute de-a lungul rutei de zbor, la aerodromul de destinaţie, la aerodromurile de rezerva şi la alte aerodromuri care prezintă interes, pentru a explica şi completa informaţiile conţinute în documentaţia de zbor sau, în baza acordului încheiat între administraţia meteorologica şi operatorul aerian, pentru a înlocui documentaţia de zbor.9.3.2. Informaţiile meteorologice folosite pentru expozeul verbal şi pentru consultatie trebuie să cuprindă, parţial sau total, informaţiile de la 9.2.1.9.3.3. Dacă unitatea meteorologica aeronautica exprima o părere diferita despre evoluţia condiţiilor meteorologice la un aerodrom, care se deosebeşte substanţial de prognoza pentru aerodromul respectiv inclusă în documentaţia de zbor, trebuie să fie atrasa atenţia membrilor echipajului aeronavei asupra diferenţei respective. Partea care conţine diferenţa menţionată trebuie să fie înregistrată la momentul expozeului verbal, şi aceasta înregistrare trebuie să fie pusă la dispoziţia operatorilor aerieni.9.3.4. Expozeul verbal, consultatia, afişarea şi/sau documentaţia de zbor necesară trebuie să fie asigurate, în mod normal, de către unitatea meteorologica asociata aerodromului de plecare. La un aerodrom unde aceste servicii nu sunt disponibile, informaţiile necesare pentru a răspunde cerinţelor membrilor echipajelor aeronavelor trebuie să fie furnizate pe baza unui acord între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni interesaţi. În situaţii excepţionale, de exemplu o întârziere neprevăzută, unitatea meteorologica asociata aerodromului trebuie să asigure, la cerere, un nou expozeu verbal, o noua consultatie şi/sau o noua documentaţie de zbor, după cum este necesar.9.3.5. Membrii echipajelor aeronavelor sau alt personal operational de zbor pentru care au fost cerute expozeul verbal, consultatia şi/sau documentaţia de zbor trebuie să se prezinte la unitatea meteorologica aeronautica la ora convenită între unitatea meteorologica şi operatorul aerian interesat. Acolo unde condiţiile locale la aerodrom nu permit asigurarea în mod direct a unei consultaţii sau a expozeului verbal, unitatea meteorologica trebuie să asigure aceste servicii prin telefon sau prin alte mijloace corespunzătoare de telecomunicaţii.9.3.6. Expozeul verbal şi/sau consultatia pentru membrii echipajelor aeronavelor supersonice trebuie să conţină informaţii meteorologice pentru nivelele de zbor transonice şi supersonice. Trebuie menţionate, în mod particular, apariţia sau apariţia prognozata a norilor cumulonimbus, a turbulentei şi precipitatiilor, precizând localizarea şi extinderea lor verticala.9.3.7. Expozeul verbal şi/sau consultatia efectuate pentru zborurile la nivele joase, inclusiv cele efectuate după reguli de zbor la vedere, trebuie să conţină informaţii meteorologice până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar). Trebuie menţionate, în mod particular, apariţia sau apariţia prognozata a oricăror fenomene meteorologice pe o suprafaţa extinsă şi care pot reduce vizibilitatea sub 5000 m, precum şi apariţia sau apariţia prognozata a norilor care pot afecta zborul.9.3.8. Pentru a asista membrii echipajelor aeronavelor şi alt personal interesat care participa la pregătirea zborului şi în scopul asigurării expozeului verbal şi a consultatiei, unitatea meteorologica aeronautica trebuie să afiseze ultimele informaţii disponibile, după cum urmează:a) mesaje METAR şi SPECI; … b) mesaje TAF şi prognoze de aterizare; … c) avertizari de aerodrom referitoare la aerodromul local; … d) prognoze pentru decolare; … e) informaţii SIGMET şi AIRMET şi rapoarte speciale din zbor care nu fac obiectul unei informaţii SIGMET; … f) harti ale condiţiilor prezente şi prognozate; … g) imagini sau combinatii de imagini de la satelitii meteorologici şi/sau nefanalize; şi … h) informaţii furnizate de radarul meteorologic de la sol; … 9.3.9. Materialele afişate trebuie să fie uşor accesibile pentru membrii echipajelor aeronavelor sau personalului de operaţiuni zbor interesaţi. Prin acord între administraţia meteorologica aeronautica şi beneficiari, afisajul poate fi utilizat în locul expozeului verbal şi/sau a consultatiei.9.4. Documentaţia de zborGeneralitati9.4.1. Documentaţia de zbor trebuie să se refere la toată ruta pe care se zboara şi trebuie să conţină informaţiile specificate la 9.2.1. a), c) şi de la e) la h). Totuşi, pe baza acordului între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii interesaţi, documentaţia de zbor pentru zborurile cu o durată de 2 ore sau mai puţin, după o scurta escala intermediara sau pentru un zbor cu întoarcerea la aerodromul de plecare, poate fi limitată la minimul necesar pentru operare, dar în toate cazurile documentaţia de zbor trebuie să conţină cel puţin informaţii asupra elementelor indicate în 9.2.1 e), f), g) şi, dacă este necesar, h).9.4.2. Pentru documentaţia de zbor, unităţile meteorologice aeronautice trebuie să furnizeze informaţiile primite din cadrul sistemului mondial de prognoze de zona. Documentaţia de zbor trebuie să fie prezentată sub forma de harti, tabele sau texte în limbaj clar abreviat. Prognozele TAF trebuie să fie prezentate în forma codificata sau sub forma tabelara în limbaj clar abreviat în conformitate cu procedurile specifice. Modelele hartilor şi formularelor utilizate pentru documentaţia de zbor în România trebuie să fie în conformitate cu procedurile specifice elaborate în conformitate cu prevederile prezentei reglementări. Modelele utilizate la nivel internaţional şi modul în care trebuie să fie completate sunt specificate în procedurile specifice pe baza celor stabilite de Organizaţia Meteorologica Mondială pe baza cerinţelor operationale relevante, formulate de Organizaţia Aviaţiei Civile Internaţionale.9.4.3. Ori de câte ori apare situaţia în care informaţiile meteorologice care trebuie incluse în documentaţia de zbor vor diferi semnificativ decât cele care au fost puse la dispoziţia operatorilor aerieni pentru planificarea preliminară a zborului şi replanificarea în timpul zborului, operatorul aerian trebuie să fie anuntat imediat şi dacă este posibil, sa îi fie furnizate informaţiile revizuite după cum a fost stabilit prin acord între unitatea meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni.9.4.4. De fiecare data când este necesar şi posibil, documentaţia de zbor trebuie să fie innoita, în scris sau oral, înainte de a fi furnizată membrilor echipajului. Dacă este necesară amendarea unei documentaţii de zbor care a fost deja furnizată şi dacă decolarea aeronavei nu s-a produs, prin acord local unitatea meteorologica aeronautica trebuie să comunice amendamentul sau informaţiile actualizate operatorilor aerieni sau unităţii serviciilor de trafic aerian, pentru a fi transmise aeronavei, după cum a fost stabilit prin acord între unitatea meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni.9.4.5. Formularele şi hartile incluse în documentaţia de zbor trebuie tipărite şi completate în limba engleza sau în limba română, după caz. Abrevierile corespunzătoare trebuie să fie utilizate în conformitate cu prevederile prezentei reglementări şi procedurile specifice asociate. Unităţile de măsura folosite pentru fiecare element trebuie raportate; acestea trebuie să fie utilizate în conformitate cu prevederile prezentei reglementări şi procedurile specifice asociate.9.4.6. Unitatea meteorologica aeronautica care a furnizat documentaţia de zbor, trebuie să păstreze o copie scrisă sau tiparita a acestei documentaţii, cuprinzând hartile sau formularele specifice, furnizate membrilor echipajelor aeronavelor, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile de la data furnizarii. Aceste informaţii trebuie să fie disponibile, la cerere, pentru anchete sau investigaţii şi, în acest caz, trebuie să fie păstrate până la terminarea anchetei sau a investigatiei.9.4.7. Hartile incluse în documentaţia de zbor trebuie să fie foarte clare şi lizibile şi trebuie să aibă următoarele caracteristici fizice:a) pentru facilitare, dimensiunea maxima ale hartilor trebuie să fie aproximativ 42 x 30 cm (format standard A3) şi dimensiunea minima de aproximativ 21 x 30 cm (format standard A4). Alegerea între aceste doua formate trebuie să depindă de lungimea rutei şi de cantitatea detaliilor care trebuie să fie reprezentate pe harta, după cum a fost agreat între administraţia meteorologica aeronautica şi beneficiari; … b) principalele caracteristici geografice precum liniile de coasta, principalele cursuri de apa şi principalele lacuri trebuie să fie prezentate într-un mod uşor de recunoscut; … c) pentru hartile întocmite pe calculator, datele meteorologice trebuie să aibă prioritate asupra informaţiilor cartografice de baza, primele anulandu-le pe cele secundare ori de câte ori acestea se suprapun; … d) principalele aerodromuri trebuie să fie reprezentate prin puncte şi indicate prin prima litera a numelui oraşului pe care îl deservesc, nume care se găseşte în Tabelul AOP din EUR-ANP; … e) o grila geografică formată din meridiane şi paralele ce trebuie să fie reprezentate prin linii, punctate la intervale de 10°, atât în latitudine cat şi în longitudine; spaţiul între puncte trebuie să fie de 1°; … f) valorile de latitudine şi longitudine trebuie să fie indicate în diferite locuri pe harta (şi nu numai pe marginile acesteia); … g) legenda hartilor trebuie să fie clara şi simpla şi trebuie să indice, fără ambiguitate, numele centrului de prognoza care emite harta, tipul hârtii, data şi ora de valabilitate şi, dacă este necesar, tipul de unităţi de măsura utilizat. … 9.4.8. Informaţiile meteorologice utilizate în documentaţia de zbor trebuie să fie reprezentate după cum urmează:a) vantul trebuie să fie reprezentat pe harti prin sageti cu barbule şi fanioane pline pe o grila suficient de deasa; … b) temperaturile trebuie să fie reprezentate prin cifre pe o grila suficient de deasa; … c) datele de vant şi temperatura selecţionate din ansamblul de date primite de la un centru mondial de prognoze de zona trebuie să fie reprezentate pe o grila de latitudini şi longitudini suficient de deasa; … d) sagetile vantului trebuie să aibă prioritate faţă de temperaturi şi oricare din aceste doua elemente trebuie să aibă prioritate faţă de fondul hartilor. … 9.4.9. Pentru zborurile scurt-curier, hartile trebuie să fie elaborate pentru zone limitate, la scara de 1/15.000.000, după caz, în conformitate cu procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.9.4.10. Numărul minim de harti pentru zborurile efectuate între nivelele de zbor 250 şi 630 trebuie să includă o harta cu fenomenele meteorologice semnificative pentru nivele superioare (între nivelele de zbor 250 şi 630) şi o harta cu prognoza vantului şi temperaturii în altitudine pentru nivelul de 250 hPa. Hartile actuale cu fenomene meteorologice semnificative furnizate pentru planificarea înaintea şi în timpul zborului şi pentru documentaţia de zbor trebuie să fie cele stabilite prin acord între administraţia meteorologica aeronautica şi beneficiari, din zona de responsabilitate.9.4.11. Setul de harti care va fi procurat din cadrul sistemului mondial de prognoze de zona pentru zborurile efectuate sub nivelul de zbor 250, trebuie să fie agreat între statele utilizatoare şi beneficiari.9.4.12. Indicaţiile de înălţime din documentaţia de zbor trebuie să fie date după cum urmează:a) toate referinţele la condiţiile meteorologice pe ruta, ca de exemplu indicaţiile de înălţime pentru vantul la nivele înalte, turbulenta sau bazele şi vârfurile norilor, trebuie să fie exprimate în nivele de zbor; acestea pot fi exprimate şi în presiune, altitudine sau, pentru zborurile la nivele joase, înălţimi deasupra nivelului solului; şi … b) toate referinţele la condiţiile meteorologice la aerodrom, ca de exemplu indicaţiile de înălţime pentru bazele norilor trebuie să fie exprimate în înălţimi deasupra cotei aerodromului. … Informaţii asupra vantului şi temperaturii în altitudine9.4.13. Când informaţiile asupra vantului şi temperaturii în altitudine sub forma de harta sunt furnizate membrilor echipajului aeronavei, înainte de plecare, acestea trebuie să fie harti prognozate pentru momente fixe de timp, pentru nivele de zbor standard. În zonele tropicale sau pentru zboruri de durata scurta, pot fi furnizate harti ale condiţiilor prezente în locul hartilor prognozate; în aceste cazuri nivelele descrise trebuie să corespundă suprafeţelor izobarice standard.9.4.14. Hartile de vant şi temperatura în altitudine pentru zborurile la niveluri joase trebuie să fie furnizate pentru puncte situate la o distanta de nu mai mult de 500 km (300 NM) şi pentru cel puţin următoarele altitudini: 600, 1500 şi 3000 (2000, 5000 şi 10000 ft).9.4.15. Când informaţiile asupra vantului şi temperaturii în altitudine sunt furnizate sub forma de tabel, acesta trebuie să conţină date pentru aceleaşi nivele de zbor standard ca şi hartile. Aceste informaţii trebuie să fie furnizate în puncte stabilite pe o grila normală. Modelele pentru formularele de prezentare a prognozelor de vant şi temperatura în altitudine sub forma de tabel sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Informaţii asupra fenomenelor meteorologice semnificative9.4.16. Atunci când informaţiile asupra fenomenelor meteorologice semnificative pe ruta sub forma de harti sunt furnizate membrilor echipajului aeronavei înainte de plecare, acestea trebuie să fie harti de timp semnificativ valabile pentru un moment fix de timp. Aceste harti trebuie să reprezinte, conform rutei de zbor, următoarele elemente:a) oraje; … b) cicloni tropicali; … c) linii de vijelie puternice; … d) turbulenta moderata sau puternica (în nori sau în aer clar); … e) givraj moderat sau puternic; … f) furtuni de nisip/praf pe suprafeţe extinse; … g) pentru nivele de zbor de la 100 la 250, norii asociaţi fenomenelor de la a) la f) de mai sus; … h) deasupra nivelului de zbor 250, norii cumulonimbus asociaţi fenomenelor de la a) la f) de mai sus; pentru aeronavele care operează peste nivelul de zbor 250, fenomenele de la a) la f) trebuie să fie indicate pe harta doar dacă sunt prognozate să se manifeste deasupra acestui nivel şi în cazul fenomenului de la punctul a), doar acele oraje care au făcut subiectul emiterii unui mesaj SIGMET în condiţiile prevăzute în prezenta reglementare. Indicaţii cu privire la utilizarea termenului "FRQ TS" sunt date în procedurile specifice; … i) poziţia la suprafaţa a zonelor de convergenta bine definite; … j) poziţia la suprafaţa, viteza şi direcţia de deplasare a sistemelor frontale când sunt asociate cu fenomenele meteorologice semnificative pe ruta; … k) inaltimile tropopauzei; … l) curentii jet; … m) informaţii asupra locului eruptiilor vulcanice care produc nori de cenusa semnificativi pentru operaţiunile de zbor, inclusiv a celor care produc doar aburi şi care conţin: simbolul de eruptie vulcanica la locaţia în care se afla vulcanul şi la marginea hârtii, simbolul eruptiei vulcanice, numele vulcanului, numărul sau internaţional, latitudinea/longitudinea, data şi ora primei eruptii, dacă este cunoscută şi referinţa la informaţiile SIGMET şi NOTAM sau ASHTAM emise pentru zona respectiva; şi … n) informaţii asupra locului eliberării accidentale în atmosfera a materialelor radioactive cu semnificaţie pentru operaţiunile de zbor şi care conţin: simbolul radioactiv la locaţia la care s-a produs accidentul, data şi ora accidentului şi o atenţionare a utilizatorilor de a revedea mesajul NOTAM emis pentru zona respectiva. … În cazul în care o eruptie vulcanica sau eliberarea accidentala a materialelor radioactive în atmosfera impun includerea simbolului de activitate vulcanica sau a simbolului de activitate radioactiva pe hartile de fenomene meteorologice semnificative, aceste simboluri trebuie să fie incluse în toate hartile pe înălţimi diferite (nivele joase, medii şi înalte) la care se raportează sau care sunt prevăzute să fie atinse de coloana de cenusa sau de materialul radioactiv.Numărul internaţional al vulcanului este alocat de Asociaţia Internationala Vulcanologica şi a Chimiei Interiorului Pământului (IAVCEI) şi pot fi regasite în documentul OACI nr. 9691, Manualul asupra norilor de cenusa vulcanica, material radioactiv şi substanţe chimice toxice.9.4.17. Abrevierea "CB" sau simbolul orajului care figurează pe hartile cu fenomene meteorologice semnificative trebuie să fie interpretată ca ingloband toate fenomenele meteorologice în mod normal asociate norilor Cumulonimbus sau orajelor, respectiv givraj moderat sau puternic, turbulenta moderata sau puternica şi grindina. Abrevierea "CB" este inclusă doar atunci când se face referire la existenta sau la apariţia prognozata a unei zone intinse de nori Cumulonimbus sau de nori Cumulonimbus dispusi în linie în care exista sau nu spaţii mici între nori individuali, sau pentru norii Cumulonimbus inglobati în alte straturi noroase sau mascati de pacla. Aceasta abreviere nu este folosită pentru norii Cumulonimbus izolati sau imprastiati, neinglobati în straturi noroase sau nemascati de pacla.9.4.18. Hartile cu fenomene meteorologice semnificative destinate zborurilor la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar) trebuie să indice, în măsura în care ele se referă la zbor, următoarele elemente:a) fenomenele meteorologice care impun emiterea unui mesaj SIGMET conform prevederilor prezentei reglementări, capitolul 7 şi care sunt prognozate sa afecteze zborurile la niveluri joase; şi … b) elementele incluse în prognozele de zona pentru zborurile la niveluri joase conform prevederilor prezentei reglementări, capitolul 6 exceptând elementele de la r) şi u) referitoare la vantul şi temperatura în altitudine şi respectiv, prognoza celei mai mici valori a QNH. … Modelele formularelor care reprezintă hartile fenomenelor meteorologice semnificative sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. Indicaţii cu privire la utilizarea termenilor "ISOL", "OCNL" şi "FRQ" referitoare la norii Cumulonimbus şi oraje sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.9.4.19. Când documentaţia de zbor pentru condiţiile meteorologice semnificative pe ruta nu este furnizată sub forma de harta, aceasta poate fi furnizată sub forma de tabel şi/sau text în limbaj clar abreviat. Modelele pentru formularele de prezentare a prognozelor sub forma de tabel sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.Prevederi pentru prognozele TAF9.4.20. Documentaţia de zbor trebuie să conţină în toate cazurile prognoze de aerodrom pentru aerodromul de plecare şi pentru aerodromul de aterizare planificat. În plus, documentaţia de zbor trebuie să conţină prognoze de aerodrom pentru unul sau mai multe aerodromuri de rezerva corespunzătoare, după cum este necesar pentru completarea planului de zbor operational, şi care sunt stabilite pe baza unui acord între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni interesaţi şi care fac parte din lista publicată în EUR-ANP.9.4.21. Mesajele TAF primite de la alte unităţi meteorologice aeronautice trebuie să fie incluse în documentaţia de zbor fără modificări de conţinut.9.4.22. În baza acordului între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni, documentaţia de zbor trebuie să conţină mesaje TAF pentru aerodromuri de rezerva pe ruta şi pentru aerodromuri pe care sunt planificate escale.9.4.23. Mesajul TAF trebuie să fie prezentat în forma codificata specificată prin procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări; de asemenea, poate fi prezentat sub forma de tabel sau sub forma de text în limbaj clar abreviat. Indicatorii de localizare şi abrevierile folosite trebuie să fie explicate în documentaţia de zbor. Mesajele TAF pentru aerodromurile de plecare, de destinaţie şi de rezerva trebuie să acopere cel puţin 1 ora înainte şi 2 ore după ora estimată de sosire. Dacă sunt incluse mai multe mesaje TAF, acestea trebuie să fie prezentate într-o maniera care să permită identificarea imediata a inceputului şi sfarsitului fiecărei prognoze. Modele pentru formele de prezentare ale mesajelor TAF sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări.9.4.24. Când un mesaj TAF nu este primit la timp, unitatea meteorologica aeronautica asociata aerodromului de plecare trebuie să depună eforturile necesare pentru a obţine prognoza, iar dacă aceasta nu poate fi obţinută, trebuie să pregătească, în măsura în care este posibil, o prognoza provizorie. Unitatea meteorologica aeronautica trebuie să informeze membrii echipajului aeronavei ca aceasta prognoza este provizorie şi trebuie să o introducă în documentaţia de zbor.Informaţii pentru zborurile la niveluri joase9.4.25. Atunci când prognozele sunt furnizate sub forma de harta, documentaţia de zbor pentru zborurile la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar) trebuie să conţină, următoarele elemente necesare zborului:a) informaţii din mesajele SIGMET şi AIRMET relevante; … b) harti pentru vant şi temperatura în altitudine conform prevederilor de mai sus; şi … c) harti de fenomene meteorologice semnificative conform prevederilor de mai sus. … 9.4.26. Atunci când prognozele nu sunt furnizate sub forma de harta, documentaţia de zbor pentru zborurile la niveluri joase, inclusiv zborurile executate conform regulilor de zbor la vedere, care operează până la nivelul de zbor 100 (sau până la nivel de zbor 150 sau mai sus în zonele montane, dacă este necesar) trebuie să conţină, următoarele elemente necesare zborului:a) informaţii SIGMET şi AIRMET; şi … b) informaţii incluse în prognozele de zona pentru zborurile la niveluri joase conform prevederilor Capitolului 6 sau în cazul în care prognozele sunt emise sub forma de text în limbaj clar abreviat, prognozele de zona GAMET. Modele de prognoza de zona GAMET sunt date în procedurile specifice de aplicare a prevederilor prezentei reglementări. … 9.5. Sisteme automate de informare înaintea zborului pentru expozeul verbal (briefing), consultatie, planificarea zborurilor şi documentaţia de zbor9.5.1. În cazul în care unitatea meteorologica aeronautica utilizează sisteme automate de informare înaintea zborului pentru a furniza şi afişa informaţiile meteorologice pentru operatorii aerieni şi membrii echipajelor aeronavelor în scopul autoinformarii, planificarii zborurilor şi documentaţiei de zbor, informaţiile furnizate şi afişate trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.9.5.2. Sistemele automate de informare înaintea zborului ce oferă posibilitatea accesarii din acelaşi loc a informaţiilor meteorologice şi a informării realizată de serviciile de informare aeronautica de către operatorii aerieni, membrii echipajelor aeronavelor şi alte categorii de personal interesate trebuie să fie stabilite prin acord între administraţia meteorologica aeronautica şi administraţia serviciilor de informare aeronautica stabilită în conformitate cu prevederile reglementării aeronautice RACR-AIS, potrivit prevederilor Anexei 15 OACI, 3.1.1 c) şi trebuie să fie autorizate corespunzător de către autoritatea meteorologica aeronautica. Informaţiile meteorologice la care se face referire trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări, iar informarea realizată de serviciile de informare aeronautica trebuie să ţină seama de prevederile reglementării aeronautice RACR-AIS, potrivit Anexei 15 OACI, 8.1 şi, respectiv 8.2.9.5.3. În cazul în care sunt utilizate sisteme automate de informare înaintea zborului ce oferă posibilitatea accesarii din acelaşi loc a informaţiilor meteorologice şi a informării realizată de serviciile de informare aeronautica de către operatorii aerieni, membrii echipajelor aeronavelor şi alte categorii de personal interesate, administraţia meteorologica aeronautica trebuie să fie responsabilă pentru managementul şi controlul calităţii informaţiilor meteorologice prin mijloacele specificate la Capitolul 2. Responsabilităţile referitoare la informarea realizată de serviciile de informare aeronautica şi asigurarea calităţii acestei informări trebuie să fie în conformitate cu prevederile reglementării aeronautice RACR-AIS, potrivit prevederilor Anexei 15 OACI, capitolul 3.9.5.4. Sistemele automate de informare înaintea zborului ce furnizează facilităţi de autoinformare trebuie să permită accesul operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor la consultatie, după caz, cu o unitate meteorologica aeronautica, prin intermediul telefonului sau a altor mijloace de telecomunicaţii.9.5.5. Sistemele automate de informare înaintea zborului pentru furnizarea informaţiilor meteorologice pentru autoinformare, planificarea înaintea zborului şi documentaţia de zbor trebuie să:a) permită actualizarea continua şi la timp a bazei de date a sistemului şi să monitorizeze valabilitatea şi integritatea (corectitudinea) informaţiilor meteorologice stocate; … b) permită accesul la sistem a operatorilor aerieni şi membrilor echipajelor aeronavelor, precum şi a altor utilizatori aeronautici prin intermediul mijloacelor de comunicaţie adecvate; … c) utilizeze procedurile de interogare şi acces utilizând limbajul clar abreviat şi, după cum este necesar, indicatorii de localizare OACI şi indicatorii de tip de date meteorologice aeronautice în forma codificata OMM sau bazate pe interfata pentru utilizator pe bază de meniu de acces sau alte mecanisme pe baza acordului între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni interesaţi; şi … d) furnizeze răspuns rapid pentru o cerere de informaţii a utilizatorului. … Materiale de îndrumare cu privire la codurile şi abrevierile OACI şi indicatorii de localizare sunt date în documentele OACI nr. 8400 PANS-ABC şi nr. 7910, Indicatori de localizare iar pentru indicatorii de tip de date meteorologice aeronautice în forma codificata în documentul OMM nr. 386, Manualul sistemului global de telecomunicaţii.9.6. Informaţii pentru aeronavele în zbor9.6.1. Informaţiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate de către unitatea meteorologica aeronautica către unitatea serviciilor de trafic aerian asociata şi prin intermediul emisiunilor VOLMET sau D-VOLMET. Informaţiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operatorul aerian pentru aeronavele în zbor trebuie să fie furnizate la cerere, după cum a fost agreat între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorul aerian interesat.9.6.2. Informaţiile meteorologice destinate aeronavelor în zbor trebuie să fie furnizate către unităţile serviciilor de trafic aerian în conformitate cu prevederile prezentei reglementări de la Capitolul 10.9.6.3. Informaţiile meteorologice trebuie să fie furnizate prin intermediul emisiunilor D-VOLMET sau VOLMET după cum a fost stabilit prin acord regional de navigaţie aeriană şi în conformitate cu prevederile prezentei reglementări de la Capitolul 11.9.6.4. Dacă o aeronava în zbor solicita informaţii meteorologice, unitatea meteorologica aeronautica responsabilă trebuie să îi furnizeze informaţiile, cu ajutorul, dacă este necesar, a altei unităţi meteorologice aeronautice.9.6.5. Informaţiile meteorologice pentru planificarea efectuată de operator pentru aeronava în zbor trebuie furnizată în timpul duratei zborului şi trebuie să conţină, în mod normal, toate sau o parte din următoarele elemente:a) mesaje de observaţii meteorologice, mesaje TAF şi prognozele de aterizare; … b) informaţii SIGMET şi AIRMET şi rapoarte speciale din zbor relevante pentru zborul respectiv, în cazul în care aceste informaţii nu au constituit deja subiectul unui mesaj SIGMET; şi … c) informaţii asupra vantului în altitudine şi temperaturii în altitudine. … 9.6.6. Pentru aeronavele supersonice în zbor, unitatea meteorologica aeronautica care deserveşte aerodromul planificat pentru aterizare trebuie să furnizeze, la cererea operatorului aerian, o prognoza care acoperă fazele de decelerare transonica şi coborare subsonica. Aceasta prognoza trebuie transmisă centrului regional de dirijare şi control sau centrului de informare a zborului, într-un interval de doua ore înainte de sosire. Operatorul aerian trebuie să anunţe, în timp util, unitatea meteorologica aeronautica asupra localizarii traiectoriei de coborare şi a orei la care avionul este asteptat sa înceapă coborârea. + 
Capitolul 10INFORMAŢII PENTRU SERVICIILE DE TRAFIC AERIAN, SERVICIILE DE CĂUTARE ŞI SALVARE ŞI SERVICIILE DEINFORMARE AERONAUTICA10.1. Informaţii pentru serviciile de trafic aerian10.1.1. Administraţia meteorologica aeronautica, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice, trebuie să desemneze câte o unitate meteorologica aeronautica, autorizata de către autoritatea meteorologica aeronautica, asociata fiecărui organ al serviciilor de trafic aerian. Unitatea meteorologica asociata trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea, după coordonarea cu unitatea serviciilor de trafic aerian, a informaţiilor meteorologice actualizate, după cum este necesar a fi executate funcţiile acestuia.10.1.2. Unitatea meteorologica aeronautica asociata unui turn de control de aerodrom (TWR) sau unei unităţi pentru controlul de apropiere (APP) trebuie să fie un birou meteorologic de aerodrom.10.1.3. Unitatea meteorologica aeronautica asociata unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de dirijare şi control (ACC) trebuie să fie un centru de veghe meteorologica.10.1.4. În cazul în care, datorită circumstanţelor locale, este convenabil pentru atribuţiile unei unităţi meteorologice aeronautice asociate să fie împărţite între doua sau mai multe unităţi meteorologice aeronautice, împărţirea responsabilităţilor trebuie să fie efectuată de către administraţia meteorologica aeronautica prin coordonare cu autoritatea ATS corespunzătoare, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice.10.1.5. Orice informaţii meteorologice solicitate de o unitate a serviciilor de trafic aerian aflată în legătură cu o aeronava într-o situaţie de urgenta trebuie să fie furnizată cat mai curând posibil.10.1.6. Unitatea meteorologica aeronautica asociata unui turn de control de aerodrom (TWR) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informaţii meteorologice:a) mesaje meteorologice regulate şi speciale difuzate pe plan local, mesaje METAR şi SPECI, prognoze TAF şi prognoze de aterizare şi amendamente la acestea, referitoare la aerodromul respectiv; … b) informaţii SIGMET şi AIRMET, avertizari de forfecare a vantului şi avertizari de aerodrom; … c) orice informaţii meteorologice suplimentare stabilite pe plan local, de exemplu prognoze ale vantului la suprafaţa pentru aprecierea unor posibile schimbări ale pistei în serviciu; şi … d) informaţii primite asupra norului de cenusa vulcanica, pentru care nu a fost emis deja un mesaj SIGMET, conform acordului între unitatea meteorologica aeronautica şi unitatea serviciilor de trafic aerian în cauza. … 10.1.7. Unitatea meteorologica aeronautica asociata unei unităţi pentru controlul de apropiere (APP) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informaţii meteorologice:a) mesaje meteorologic regulate şi speciale difuzate pe plan local, mesaje METAR şi SPECI, prognoze TAF şi prognoze de aterizare şi amendamente la acestea, referitoare la aerodromul(urile) din aria sa de responsabilitate; … b) informaţii SIGMET şi AIRMET, avertizari de forfecare a vantului şi rapoarte speciale din zbor pentru spaţiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate şi avertizari de aerodrom; … c) orice informaţii meteorologice suplimentare stabilite pe plan local; şi … d) informaţii primite asupra norului de cenusa vulcanica, pentru care nu a fost emis deja un mesaj SIGMET, conform acordului între unitatea meteorologica aeronautica şi unitatea serviciilor de trafic aerian în cauza. … 10.1.8. Centrul de veghe meteorologica asociat unui centru de informare a zborurilor (FIC) sau unui centru regional de dirijare şi control (ACC) trebuie să furnizeze acestuia următoarele informaţii meteorologice:a) mesaje METAR şi SPECI, inclusiv valorile de presiune actuale pentru aerodromuri şi alte locatii, prognoze TAF şi prognoze de aterizare şi amendamente la acestea pentru regiunea de informare a zborului (FIR) sau pentru regiunea de control (ACC) şi la solicitarea centrului de informare a zborului (FIC) sau a centrului regional de dirijare şi control (ACC), pentru aerodromurile din regiunile de informare a zborului vecine; … b) prognoze ale vantului în altitudine şi temperaturii în altitudine şi ale fenomenelor meteorologice semnificative pe ruta şi amendamentele la acestea, în particular pentru acele fenomene care fac imposibil zborul după reguli la vedere, informaţii SIGMET şi AIRMET şi rapoarte speciale din zbor pentru spaţiul aerian aflat în aria sa de responsabilitate; rapoartele speciale din zbor asupra fenomenelor meteorologice pe ruta care nu au fost incluse în mesaje SIGMET deja emise sau care vor fi emise trebuie să fie transmise şi către centrele de veghe meteorologica a căror zone de responsabilitate sunt incluse total sau parţial în 1850 km (1000 NM) de la centrul emitent al mesajului astfel încât să fie asigurată distribuirea acestuia către unităţile ATS şi unităţile meteorologice de aerodrom; … c) orice alta informaţie meteorologica solicitată de către centrul de informare a zborului (FIC) sau de către centrul regional de dirijare şi control (ACC) pentru a răspunde cererilor venite din partea aeronavelor în zbor; dacă centrul de veghe meteorologica nu dispune de informaţia solicitată acesta trebuie să se adreseze unei alte unităţi meteorologice pentru a-i fi furnizată; … d) informaţii primite asupra norului de cenusa vulcanica, pentru care nu a fost deja emis un mesaj SIGMET, conform procedurii de coordonare între administraţia serviciilor meteorologice aeronautice şi unităţile serviciilor de trafic aerian interesate; … e) informaţii primite asupra activităţii vulcanice preeruptive şi/sau asupra eruptiilor vulcanice, conform procedurii de coordonare între administraţia meteorologica aeronautica şi unităţile serviciilor de trafic aerian interesate; şi … f) informaţii primite referitoare la eliberarea accidentala a materialelor radioactive în atmosfera, conform procedurii de coordonare între administraţia meteorologica aeronautica şi unităţile serviciilor de trafic aerian interesate. … 10.1.9. Unităţile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cat mai curând posibil, informaţiile SIGMET referitoare la regiunea de informare a zborurilor în care îşi desfăşoară activitatea şi alte informaţii SIGMET care pot afecta aeronava în zbor pe ruta, pe o distanta în limita a 925 km (500 NM).10.1.10. Unităţile serviciilor de trafic aerian interesate trebuie să primească, cat mai curând posibil, orice raport special din zbor asupra fenomenelor meteorologice care pot afecta aeronava în zbor pe o distanta în limita a 925 km (500 NM).10.1.11. Informaţiile furnizate centrelor de informare a zborului (FIC) şi centrelor regionale de dirijare şi control (ACC) pentru aeronavele supersonice trebuie să acopere nivelele utilizate pentru zborul transonic şi supersonic şi trebuie să conţină prognoze pentru traiectoriile de coborare, în regim subsonic, spre aerodromurile situate în regiunea de informare a zborului.10.1.12. În cazul în care sunt necesare pentru planificarea zborurilor, mesaje actuale de observaţii şi prognoze meteorologice trebuie să fie transmise statiilor de telecomunicaţii aeronautice desemnate. O copie a informaţiilor transmise trebuie să fie furnizată, dacă este solicitat, centrului de informare a zborului (FIC) sau centrului regional de dirijare şi control (ACC).10.1.13. Mesajele meteorologice regulate şi speciale difuzate pe plan local, mesajele METAR şi SPECI, prognozele TAF şi prognozele de aterizare, informaţiile SIGMET şi AIRMET, prognozele vantului şi temperaturii în altitudine şi amendamentele la acestea trebuie să fie transmise unităţilor de trafic aerian în formatul în care sunt elaborate şi distribuite către alte centre meteorologice sau primite de la acestea, cu excepţia cazurilor când a fost agreat altfel prin procedurile de coordonare locale.10.1.14. Atunci când datele de altitudine în puncte de grila sunt disponibile, în forma digitala, unităţilor serviciilor de trafic aerian, pentru a fi utilizate în sistemele computerizate ale acestora, conţinutul, formatul şi procedeul de transmitere a datelor trebuie stabilite pe baza procedurii de coordonare dintre administraţia meteorologica aeronautica şi cea a serviciilor de trafic aerian interesate. Datele trebuie să fie furnizate imediat ce sunt disponibile, după terminarea prelucrării lor pentru prognoze.10.2. Informaţii pentru serviciile de căutare şi salvare10.2.1. Unităţile meteorologice aeronautice desemnate de către autoritatea de stat în domeniul aviaţiei civile şi autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica trebuie să furnizeze unităţilor care asigura serviciul de căutare şi salvare informaţiile meteorologice stabilite în procedurile de coordonare dintre acestea. În acest scop, unitatea meteorologica aeronautica desemnată trebuie să menţină o legătură permanenta, în timpul întregii operaţiuni de căutare şi salvare, cu unitatea serviciului de căutare şi salvare. Unităţile meteorologice aeronautice desemnate trebuie să fie publicate în EUR-ANP.10.2.2. Informaţiile furnizate către centrele de coordonare a serviciului de căutare şi salvare trebuie să includă informaţii privind condiţiile meteorologice existente în zona ultimei poziţii cunoscute a aeronavei dispărute şi pe ruta planificata a aeronavei respective, în mod particular asupra:a) fenomenelor meteorologice semnificative pe ruta; … b) nebulozitatii şi tipului norilor, în special Cumulonimbus; înălţimea bazei şi vârfului norilor; … c) vizibilitatii şi fenomenelor care au determinat reducerea vizibilitatii; … d) vantului la suprafaţa şi vantului în altitudine; … e) stării solului, în special, prezentei stratului de zapada sau a inundaţiilor; … f) temperaturii suprafeţei marii, stării suprafeţei marii, acoperirea cu gheaţa, dacă este cazul, curentii marini, atunci când sunt necesare pentru zona de căutare; şi … g) valorilor de presiune la nivelul marii. … 10.2.3. La solicitarea centrului de coordonare a acţiunii de căutare şi salvare, unitatea meteorologica aeronautica desemnată trebuie să ia măsurile necesare pentru a obţine detalii privind conţinutul documentaţiei de zbor care a fost furnizată aeronavei dispărute, împreună cu toate amendamentele la prognoze care au fost transmise aeronavei în zbor.10.2.4. Pentru a facilita operaţiunile de căutare şi salvare, unitatea meteorologica aeronautica desemnată trebuie să pună la dispoziţie, la cerere:a) informaţii complete şi amanuntite asupra condiţiilor meteorologice actuale şi prognozate în regiunea de căutare; … b) condiţiile actuale şi prognozate pe ruta, pentru zborurile aeronavei de la şi înspre aerodromul de la care sunt efectuate operaţiunile de căutare. … 10.2.5. La solicitarea centrului de coordonare a acţiunii de salvare, unitatea meteorologica aeronautica desemnată trebuie să furnizeze sau să asigure furnizarea informaţiilor meteorologice cerute de navele care efectuează operaţiuni de căutare şi salvare.10.2.6. Informaţiile disponibile cu privire la prezenta ghetii pe mare, lacuri sau râuri trebuie să fie furnizate în cazul în care acestea sunt relevante pentru acţiunile de căutare şi salvare.10.3. Informaţii destinate unităţilor serviciilor de informare aeronautica10.3.1. Administraţia meteorologica aeronautica în colaborare cu autoritatea ATS corespunzătoare trebuie să se asigure ca sunt furnizate cele mai recente informaţii meteorologice către unităţile serviciilor de informare aeronautica relevante, după caz, pentru îndeplinirea funcţiilor ce le revin pe baza procedurilor de coordonare cu unităţile meteorologice aeronautice corespunzătoare, autorizate de către autoritatea meteorologica aeronautica în acest sens.10.3.2. Următoarele informaţii trebuie să fie furnizate, după caz, unităţilor serviciilor de informare aeronautica:a) informaţii asupra funcţionarii serviciilor meteorologice destinate navigaţiei aeriene naţionale şi internaţionale pentru a fi incluse în publicaţiile de informare aeronautica în cauza; detalii asupra acestor informaţii sunt date în reglementarea aeronautica RACR-AIS, elaborata în conformitate cu Anexa 15, Suplimentul 1, partea 1, 3.5 şi partea a 3-a, 2.2, 2.11, 3.2 şi 3.11; … b) informaţii necesare pentru elaborarea NOTAM-urilor sau ASHTAM-urilor cuprinzând, în particular, informaţii despre: … 1) înfiinţarea, retragerea şi schimbările semnificative în funcţionarea serviciilor meteorologice aeronautice. Aceste informaţii trebuie comunicate unităţilor serviciilor de informare aeronautica cu suficient timp înaintea datei de intrare în vigoare pentru a permite emiterea NOTAM-ului în conformitate cu reglementarea aeronautica RACR-AIS, elaborata potrivit prevederilor Anexei 15, 5.1.1 şi 5.1.1.1;2) începutul unei activităţi vulcanice; informaţiile specifice cerute sunt date în capitolele 3 şi 4 ale prezentei reglementări; şi3) eliberarea accidentala în atmosfera a materialelor radioactive, după cum a fost stabilit prin procedurile de coordonare între administraţia serviciilor meteorologice aeronautice şi unităţile serviciilor de informare aeronautica; informaţiile specifice cerute sunt date în capitolul 3 al prezentei reglementări;c) informaţiile necesare pentru elaborarea circularelor de informare aeronautica cuprinzând, în particular, informaţii despre: … 1) modificări importante prevăzute a fi făcute în procedurile, serviciile şi facilităţile meteorologice aeronautice oferite; şi2) efectul anumitor fenomene meteorologice asupra operaţiunilor de zbor. + 
Capitolul 11CERINŢE PENTRU MIJLOACELE DE COMUNICAŢIE ŞI UTILIZAREA ACESTORA11.1. Cerinţe privind comunicaţiile11.1.1. Administraţia meteorologica aeronautica trebuie să decidă în funcţie de capabilitatile sale interne asupra organizării şi responsabilităţilor pentru implementarea facilităţilor de telecomunicaţii la care se face referire în acest capitol.11.1.2. Facilităţi de telecomunicaţii adecvate trebuie să fie disponibile pentru a permite birourilor meteorologice de aerodrom şi, după caz, statiilor meteorologice de aerodrom sa furnizeze informaţiile meteorologice necesare unităţilor serviciilor de trafic aerian la aerodromurile pentru care aceste birouri sau staţii sunt responsabile şi, în particular, turnurilor de control de aerodrom, unităţilor de control a apropierii şi statiilor de telecomunicaţii aeronautice ce deservesc aceste aerodromuri. Circuitele serviciului fix aeronautic sunt utilizate pentru colectarea şi schimbul regional şi inter-regional al informaţiilor meteorologice operationale, precum şi pentru accesul la băncile internaţionale de date meteorologice operationale. Sunt utilizate trei sisteme de distribuţie satelitara ale serviciului fix aeronautic, cu acoperire globală, pentru a realiza schimbul regional şi inter-regional de informaţii meteorologice operationale. Prevederi referitoare la sistemele de distribuţie satelitara se regăsesc în procedurile PIACCNS, potrivit prevederilor Anexei 10, volumul III, Partea 1, 10.1 şi 10.2.11.1.3. Facilităţi de telecomunicaţii adecvate trebuie să fie puse la dispoziţia centrului de veghe meteorologica pentru a-i permite furnizarea informaţiilor meteorologice necesare unităţilor serviciilor de trafic aerian şi serviciilor de căutare şi salvare pentru regiunea de informare a zborului corespunzătoare, regiunile de dirijare şi control şi regiunea de căutare şi salvare pentru care acest centru este responsabil şi în particular, centrului de informare a zborului, centrelor regionale de dirijare şi control, centrelor de coordonare a cautarii şi salvării şi statiilor de telecomunicaţii aeronautice asociate.11.1.4. Facilităţile de telecomunicaţii între birourile meteorologice sau, dacă este necesar, staţiile meteorologice aeronautice şi turnurile de control de aerodrom sau unităţile controlului de apropiere trebuie să permită comunicaţiile în fonie, viteza cu care comunicaţiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde.11.1.5. Facilităţile de telecomunicaţii între unităţile meteorologice aeronautice, pe de o parte şi centrele de informare a zborului, centrele regionale de dirijare şi control, centrele de coordonare a cautarii şi salvării şi staţiile de telecomunicaţii aeronautice, pe de altă parte, trebuie să permită:a) comunicaţiile în fonie, viteza cu care comunicaţiile pot fi stabilite fiind astfel încât punctele solicitate să poată fi în mod normal contactate în aproximativ 15 secunde; şi … b) comunicaţiile imprimate (de exemplu prin telex), când destinatarii au nevoie de o înregistrare scrisă; durata transmiterii mesajului nu trebuie să depăşească 5 minute. … Exprimarile "aproximativ 15 secunde" se referă la comunicaţii telefonice care implica utilizarea unui panou de comutare şi "5 minute" se referă la comunicaţii prin telex care pot implica retransmiterea lor.11.1.6. Facilităţile de telecomunicaţii necesare în conformitate cu 11.1.4 şi 11.1.5 de mai sus trebuie să fie suplimentate, după cum şi unde sunt necesare, prin alte forme de comunicaţii vizuale sau auditive, de exemplu televiziune cu circuit închis sau sisteme informatice distincte.11.1.7. Prin acord între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni, se pot stabili mijloacele de telecomunicaţie corespunzătoare pentru obţinerea informaţiilor meteorologice de către operatorii aerieni de la birourile meteorologice de aerodrom sau de la alte surse corespunzătoare.11.1.8. Pentru a permite unităţilor meteorologice aeronautice sa schimbe informaţii meteorologice operationale cu alte unităţi meteorologice aeronautice trebuie să fie disponibile facilităţi de telecomunicaţii adecvate.Pentru schimbul informaţiilor meteorologice operationale, facilităţile de telecomunicaţii utilizate trebuie să apartina serviciului fix aeronautic. Sistemul satelitar de distribuţie (SADIS) este implementat şi utilizat ca o componenta a sistemului fix aeronautic. SADIS furnizează un serviciu internaţional cap – cap multiderivaţie şi duplex protejat cu acelaşi grad de prioritate a informaţiilor, pe un interval de 24 de ore. SADIS trebuie să fie utilizat pentru a receptiona produse WAFS, precum şi pentru colectarea şi distribuirea informaţiilor OPMET în format alfanumeric oriunde este necesar în zona de acoperire a sistemului. SADIS este capabil sa transmită produse meteorologice aeronautice adiţionale în cazul în care este necesar.11.1.9. Toate informaţiile meteorologice operationale (excluzând produsele sistemului de prognoza de zona) schimbate la nivel internaţional pentru a fi utilizate în regiunea EUR trebuie să fie transmise către băncile internaţionale de date EUR OPMET.11.1.10. Informaţiile meteorologice operationale necesare în regiunea EUR după cum sunt specificate în Partea a VI a – MET a EUR-ANP FASID trebuie să fie schimbate între staţiile la sol şi trebuie să fie puse la dispoziţia utilizatorilor aeronautici atât cat este necesar pentru a răspunde cerinţelor operaţiunilor existente. În ceea ce priveşte schimbul mesajelor TAF trebuie să fie luate în considerare următoarele:a) schimburile de mesaje TAF trebuie să fie implementate numai când sunt cerute din punct de vedere operational; … b) schimburile regulate de mesaje individuale TAF trebuie să fie implementate doar pentru zborurile care se desfăşoară cu o frecventa mai mare de 5 zboruri pe săptămâna; şi … c) schimburile de mesaje TAF adiţionale pot fi realizate pentru a răspunde unor cerinţe speciale de prognoze pentru aerodromuri de rezerva pe ruta sau pentru operaţiuni de zbor neplanificate. … 11.1.11. Colectarea şi distribuţia mesajelor TAF, METAR, SPECI şi SIGMET de avertizare asupra cenusii vulcanice şi ciclonilor tropicali, precum şi a rapoartelor speciale din zbor trebuie să fie efectuate utilizând componentele corespunzătoare ale serviciului fix aeronautic.11.1.12. Mesajele şi buletinele AFTN conţinând informaţii meteorologice operationale trebuie să realizeze timpi de tranzit mai mici decât următoarele valori:Mesaje SIGMET, AIRMET, informaţii de avertizare cu privire la cenusa vulcanica şiciclonii tropicali şi rapoarte speciale din zbor ………………………….. 5 minuteAmendamente în limbaj clar abreviat referitoare la prognoze ale fenomenelormeteorologice semnificative şi prognoze de altitudine ……………………… 5 minuteAmendamente şi corectii la TAF ………………………………………….. 5 minuteMesaje METAR +Prognoze de aterizare + 0-900 km …….. 5 minutePrognoze de aerodrom | mai mult deMesaje SPECI + 900 km ……… 10 minute11.1.13. Amendamentele mesajelor TAF trebuie să fie transmise cu ajutorul aceloraşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea mesajelor TAF.11.1.14. Mesajele SPECI trebuie să fie transmise cu ajutorul aceloraşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea mesajelor METAR.11.1.15. Mesajele SIGMET şi rapoartele speciale din zbor trebuie să fie întocmite fără întârziere şi trebuie să fie transmise cu prioritate în reţeaua de telecomunicaţii.11.1.16. În cazul în care datele de altitudine în puncte de grila sub forma digitala sunt puse la dispoziţia serviciilor de trafic aerian pentru a fi utilizate în sistemele lor computerizate, organizarea transmiterii acestor date trebuie să facă obiectul unor proceduri de coordonare între administraţia meteorologica aeronautica şi administraţia serviciilor de trafic aerian.11.1.17. În cazul în care datele de altitudine în puncte de grila sub forma digitala sunt puse la dispoziţia operatorilor aerieni pentru a fi utilizate în sistemele lor computerizate la planificarea zborurilor, organizarea transmiterii acestor date trebuie să facă obiectul unor proceduri de coordonare între administraţia meteorologica aeronautica şi operatorii aerieni interesaţi, cu acordul autorităţii meteorologice aeronautice.11.1.18. Amendamentele la datele WAFS în puncte de grila trebuie să fie transmise cat mai curând posibil utilizând aceleaşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea datelor iniţiale.11.1.19. În cazul apariţiei unor cerinţe pentru noi zboruri, schimbul informaţiilor meteorologice operationale trebuie să fie agreat bilateral între administraţiile meteorologice aeronautice, cu acordul autorităţilor meteorologice aeronautice şi trebuie să fie notificat corespunzător către Biroul OACI pentru Europa pentru amendarea corespunzătoare a EUR-ANP.11.2. Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului fix aeronautic – Buletine meteorologice în format alfanumeric11.2.1. Buletinele meteorologice conţinând informaţii meteorologice operationale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic trebuie să fie emise de către centrul, biroul meteorologic aeronautic sau de statia meteorologica aeronautica corespunzătoare. Buletinele meteorologice ce conţin informaţii meteorologice operationale care sunt autorizate să fie transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic, precum şi priorităţile şi indicativele de prioritate relevante, sunt specificate în procedurile PIAC-CNS, potrivit prevederilor Anexei 10 (OACI), Volumul II, Capitolul 4.11.2.2. Ori de câte ori este posibil, schimbul informaţiilor meteorologice operationale trebuie făcut în buletine compacte ce conţin acelaşi tip de informaţii meteorologice.11.2.3. Buletinele meteorologice necesare pentru transmiterea programata la ore fixe trebuie să fie completate regulat şi la momentele prestabilite ale programării. Buletinele de mesaje METAR trebuie să fie disponibile pentru transmitere, nu mai târziu de 5 minute după momentul efectuării observatiei. Buletinele de mesaje TAF transmise pe plan internaţional în mod regulat trebuie să fie disponibile pentru transmitere cu cel puţin 30 minute înaintea intrării lor în valabilitate, pentru mesajele TAF valabile pentru 9 ore şi cu cel puţin 6'bd ora înaintea intrării lor în valabilitate, pentru mesajele TAF valabile pentru 18 ore.11.2.4. Buletinele meteorologice conţinând informaţii meteorologice operationale pentru a fi transmise prin intermediul serviciului fix aeronautic trebuie să aibă un antet compus din următoarele elemente:a) o grupa de identificare din patru litere şi doua cifre; … b) indicatorul OACI de localizare din patru litere corespunzător poziţiei geografice a biroului meteorologic emitent sau responsabil de alcătuirea buletinului meteorologic; … c) o grupa data-ora; şi … d) dacă este necesar, un indicator din trei litere. … Specificaţii detaliate despre forma şi conţinutul antetului figurează în Manualul sistemului mondial de telecomunicaţii (OMM), Volumul I; de asemenea, sunt menţionate în Manualul de practici în domeniul meteorologiei aeronautice (Doc. 8896, OACI). Indicatorii OACI de localizare sunt precizati în Doc. 7910 – Indicatori de localizare.11.2.5. Buletinele meteorologice care conţin informaţii meteorologice operationale ce sunt transmise prin reţeaua serviciului fix de telecomunicaţii aeronautice (AFTN) trebuie să fie conţinute în partea de text a formei de mesaj AFTN.11.3. Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului fix aeronautic – Produsele sistemului mondial de prognoze de zona11.3.1. Administraţia meteorologica aeronautica trebuie să asigure receptionarea produselor sistemului mondial de prognoze de zona transmise utilizând tehnici de comunicaţii de date binare. Mijloacele de distribuţie pentru produsele sistemului mondial de prognoze de zona trebuie să garanteze disponibilitatea acestor produse pentru a răspunde necesităţilor operationale.11.3.2. Facilităţile de comunicaţii utilizate pentru receptionarea produselor sistemului mondial de prognoze de zona trebuie să fie serviciul fix aeronautic.11.3.3. Hartile WAFS trebuie să fie disponibile către utilizatori:a) cu 7 ore înainte de intrarea în vigoare, pentru zborurile în regiunea EUR şi zona Mediteraneana; … b) cu 9 ore înainte de intrarea în vigoare, pentru zborurile din regiunea EUR către alte regiuni. … 11.3.4. Atunci când produsele sistemului mondial de prognoze de zona sunt distribuite sub forma de harta, calitatea hartilor recepţionate trebuie să permită reproducerea într-o formă suficient de lizibila în documentaţia de zbor şi pentru planificarea zborurilor. Hartile recepţionate trebuie să fie lizibile în peste 95% din suprafaţa lor.11.3.5. Transmisiile trebuie efectuate astfel încât să se asigure ca întreruperea lor nu depăşeşte 10 minute pe o perioadă de 6 ore.11.3.6. Buletinele meteorologice conţinând produse WAFS în forma digitala care sunt transmise prin mijloacele serviciilor fixe aeronautice trebuie să conţină un antet în conformitate cu paragraful 11.2.4.11.3.7. Amendamentele la hartile WAFS furnizate pentru documentaţia de zbor trebuie să fie emise ca mesaje în limbaj clar abreviat transmise pe AFTN sau alte circuite de comunicaţie, cat mai curând posibil, utilizând aceleaşi mijloace de telecomunicaţii ca şi cele utilizate pentru transmiterea hartilor originale.11.4. Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului mobil aeronautic11.4.1. Conţinutul şi formatul informaţiilor meteorologice transmise către şi de la aeronavele în zbor trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.11.4.2. Conţinutul buletinului meteorologic transmis prin intermediul serviciului mobil aeronautic trebuie să rămână neschimbat în raport cu buletinul de origine.11.5. Utilizarea mijloacelor de comunicaţii ale serviciului aeronautic prin legătură de date – conţinutul emisiunilor D-VOLMET11.5.1. D-VOLMET trebuie să conţină mesaje actuale METAR şi SPECI împreună cu prognozele de aterizare TREND, în cazul în care sunt disponibile, mesaje TAF, SIGMET, rapoarte speciale din zbor care nu au fost înlocuite de SIGMET şi informaţii AIRMET, în cazul în care sunt disponibile.Cerinţele pentru furnizarea mesajelor METAR şi SRECI pot fi îndeplinite de serviciul de informare a zborurilor prin legătură de date (D-FIS), aplicatia numita "Serviciul de legături de date – mesaj meteorologic regulat de aerodrom (D-METAR)"; cerinţele pentru furnizarea mesajelor TAF pot fi îndeplinite prin D-FIS, aplicatia numita "Serviciul de legături de date – prognoza de aerodrom (D-TAF)"; şi cerinţele pentru furnizarea mesajelor SIGMET şi AIRMET pot fi îndeplinite prin D-FIS, aplicatia numita "Serviciul de legături de date – SIGMET (D-SIGMET)". Detalii cu privire la aceste servicii de legături de date sunt precizate în Manualul aplicatiilor pentru legături de date pentru serviciile de trafic aerian, Doc. 9694.11.5.2. Aerodromurile pentru care sunt disponibile mesaje METAR, SPECI şi TAF pentru a fi transmise prin legătură de date către aeronava în zbor sunt stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană.11.5.3. Regiunile de informare a zborurilor pentru care sunt disponibile mesaje SIGMET şi AIRMET pentru a fi transmise prin legătură de date către aeronava în zbor sunt stabilite prin acord regional de navigaţie aeriană.11.5.4. Mesajele METAR, SPECI, TAF, SIGMET şi AIRMET transmise prin legătură de date către aeronava în zbor trebuie să fie ultimele disponibile.11.5.5. Mesajul TAF inclus în D-VOLMET trebuie să fie amendat în consecinţa pentru a asigura ca prognoza transmisă către aeronava în zbor reprezintă ultima opinie a unităţii meteorologice responsabile cu emiterea acestuia.11.5.6. În cazul în care nici un mesaj SIGMET nu este disponibil pentru regiunea de informare a zborurilor, indicaţia "NIL SIGMET" trebuie să fie inclusă în D-VOLMET.11.5.7. Conţinutul şi formatul mesajelor de observaţii, prognoza şi informaţii SIGMET şi AIRMET incluse în D-VOLMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.11.6. Utilizarea serviciului de emisie a informaţiilor aeronautice – conţinutul emisiunilor VOLMET11.6.1. Emisiunile VOLMET continue, utilizând în mod normal frecvente foarte înalte (VHF), trebuie să conţină mesaje actuale de observaţii de aerodrom, cu prognoza de aterizare TREND, atunci când este disponibilă.11.6.2. Aerodromurile pentru care mesajele de observatie şi de prognoza sunt incluse în emisiunile VOLMET, ordinea în care sunt transmise şi orele de emitere sunt publicate în EURANP.11.6.3. Regiunile de informare a zborurilor pentru care mesajele SIGMET trebuie să fie incluse în emisiunile VOLMET sunt stabilite conform acordului regional de navigaţie aeriană şi sunt publicate în EUR-ANP. Atunci când acest aspect este implementat, mesajul SIGMET sau indicaţia "NIL SIGMET" trebuie să fie transmise la începutul emisiei sau la intervale de 5 minute.11.6.4. Dacă un mesaj de observatie nu a fost primit de la un aerodrom în timpul necesar emiterii, trebuie să fie inclus în emisie ultimul mesaj disponibil împreună cu ora de observatie corespunzătoare.11.6.5. Prognozele de aerodrom incluse în emisiile VOLMET la ore fixe trebuie să aibă o perioadă de valabilitate de 9 ore; acestea trebuie să fie elaborate şi comunicate la fiecare 3 ore şi, între aceste ore regulate, ele trebuie să fie amendate după caz, astfel încât în momentul când sunt transmise ele sa reflecte ultima opinie a unităţii meteorologice aeronautice emitente.11.6.6. Conţinutul şi formatul mesajelor de observatie, prognozelor şi informaţiilor SIGMET incluse în emisiunea VOLMET trebuie să fie în conformitate cu prevederile prezentei reglementări.11.6.7. Emisiunile VOLMET trebuie să utilizeze frazeologia standard utilizata în radiotelefonie în conformitate cu procedurile specifice. Materiale de îndrumare cu privire la frazeologia standard utilizata în radiotelefonie sunt în documentul OACI nr. 9377, Manualul de coordonare între serviciile de trafic aerian, serviciile de informare aeronautica şi serviciile meteorologice aeronautice, Anexa A.–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește