OJ:C_202502120: Raportul final al consilierului-auditor – Cazul AT.40401 – Material rulant second-hand
|
Redacția Lex24 |
| Publicat in Jurnalul Oficial UE, Repertoriu EUR-Lex, 11/04/2025 |
| |
Informatii
Data documentului: 23/10/2024Emitent: Comisia Europeană, Direcția Generală Concurență
Formă: Jurnalul Oficial UE
Formă: Repertoriu EUR-Lex
 |
Jurnalul Ofícial |
RO Seria C |
|
C/2025/2120 |
11.4.2025 |
Raportul final al consilierului-auditor (1)
Cazul AT.40401 – Material rulant second-hand
(C/2025/2120)
1. INTRODUCERE
|
1. |
Prezentul raport se referă la un proiect de decizie în cazul AT.40401, prin care Comisia stabilește că České dráhy, a.s („ČD”), furnizorul tradițional de servicii de transport feroviar deținut de stat din Cehia, și Österreichische Bundesbahnen (2) („ÖBB”), furnizorul tradițional de servicii de transport feroviar deținut de stat din Austria, (împreună „părțile”) au participat la o încălcare unică și continuă a articolului 101 din TFUE. |
|
2. |
Potrivit proiectului de decizie, ČD și ÖBB au încheiat acorduri și/sau au apelat la practici concertate menite să împiedice intrarea pe piață sau extinderea concurentului lor comun RegioJet a.s. („RegioJet”) pe piața furnizării de servicii de transport feroviar intern de călători pe distanțe lungi din Cehia, precum și pe piața furnizării de servicii de transport feroviar internațional de călători pe distanțe lungi între Austria și Cehia pe ruta Praga – Viena prin împiedicarea, îngreunarea sau restricționarea accesului RegioJet la vagoane feroviare uzate pentru transportul de călători pe distanțe lungi. De asemenea, potrivit proiectului de decizie, încălcarea a vizat perioada cuprinsă între 9 mai 2012 și 21 ianuarie 2016. |
|
3. |
Evoluțiile procedurale în acest caz sunt prezentate în secțiunile 2, 3 și 4 din prezentul raport. În secțiunea 5 se analizează o serie de plângeri procedurale formulate de părți, în special de ČD. |
2. ETAPA DE INVESTIGARE
|
4. |
Între 28 iunie și 1 iulie 2016, Comisia a efectuat inspecții la sediile ČD, ÖBB și [….] (*1). |
|
5. |
La 29 august 2016, ČD a introdus o acțiune în anularea deciziei de inspecție. Această acțiune a fost respinsă prin hotărârea din 20 iunie 2018 (3), care a fost confirmată prin hotărârea din 30 ianuarie 2020 (4). |
|
6. |
La data de […], Comisia a primit din partea ÖBB o cerere de reducere a amenzilor în temeiul Comunicării Comisiei privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri din 2006 („Comunicarea privind clemența”) (5). |
|
7. |
În perioada decembrie 2019-mai 2022, au avut loc discuții și schimburi între Comisie și părți cu privire la posibilitatea soluționării cazului prin intermediul unei tranzacții (6). |
|
8. |
La 20 noiembrie 2020, Comisia a inițiat proceduri în cazul de față în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 (7) și al articolului 11 alineatul (6) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 împotriva ČD și ÖBB (8). În aceeași zi, Comisia a acordat în mod provizoriu ÖBB o reducere în cadrul primei marje de clemență (și anume 30 %-50 %) în temeiul Comunicării privind clemența din 2006. |
3. PROCEDURA SCRISĂ
3.1. Comunicarea privind obiecțiunile
|
9. |
Comisia a adoptat o comunicare privind obiecțiunile adresată ČD și ÖBB la 10 iunie 2022, care le-a fost notificată la 13 iunie 2022 („comunicarea privind obiecțiunile”). |
|
10. |
În comunicarea privind obiecțiunile, Comisia a constatat, cu titlu preliminar, că ČD și ÖBB au participat la o încălcare unică și continuă a articolului 101 alineatul (1) din TFUE. Mai precis, potrivit comunicării privind obiecțiunile, presupusa încălcare a constat în acorduri și/sau practici concertate între părți, menite să împiedice intrarea pe piață sau extinderea RegioJet prin împiedicarea, îngreunarea sau restricționarea accesului RegioJet la vagoane feroviare uzate pentru transportul de călători pe distanțe lungi. |
|
11. |
În comunicarea privind obiecțiunile, Comisia a constatat, cu titlu preliminar, că părțile sunt concurenți potențiali pe piața furnizării de servicii de transport feroviar internațional de călători pe ruta Praga – Viena, precum și pe piața furnizării de servicii de transport feroviar intern de călători pe distanțe lungi din Cehia și că acestea au convenit să adopte un comportament care a urmărit excluderea concurentului lor comun RegioJet prin restricționarea accesului la un element important, și anume vagoanele feroviare uzate pentru transportul de călători pe distanțe lungi. În consecință, în comunicarea privind obiecțiunile, Comisia a calificat acest comportament, cu titlu preliminar, drept o înțelegere sub forma unui boicot colectiv. |
|
12. |
Presupusa încălcare a vizat întregul teritoriu al Cehiei, precum și ruta Praga – Viena și a durat de la 9 mai 2012 până la 21 ianuarie 2016. |
3.2. Accesul la dosar
|
13. |
La 21 iunie 2022, DG Concurență a pus personal la dispoziția ÖBB un DVD care conținea partea accesibilă din dosarul cauzei. |
|
14. |
La 23 iunie 2022, DG Concurență a pus la dispoziția ČD, prin curier, un DVD care conținea partea accesibilă din dosarul cauzei. Accesul la declarațiile de clemență ale ÖBB fusese acordat anterior ČD prin mijloace de acces virtual la 16 și 19 aprilie 2021 (9). |
|
15. |
La 29 iulie 2022, ČD a solicitat DG Concurență acces suplimentar la dosar. Prin e-mailul din 9 august 2022, DG Concurență a respins cererea ČD de acces suplimentar la dosar. |
|
16. |
La 15 august 2022, consilierul-auditor a primit din partea ČD o cerere de acces suplimentar la dosar, în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE („cererea ČD din 15 august 2022 în temeiul articolului 7”) (10). |
|
17. |
La 25 august 2022, DG Concurență a furnizat ČD unele clarificări cu privire la anumite documente care făceau obiectul cererii în temeiul articolului 7. |
|
18. |
La 23 și 25 noiembrie 2022, la cererea consilierului-auditor și după contactarea furnizorilor de informații, DG Concurență a acordat acces suplimentar la anumite documente care făceau obiectul cererii ČD din 15 august 2022 în temeiul articolului 7 (11). DG Concurență a acordat ČD termenul de 30 decembrie 2022 pentru prezentarea unor eventuale observații suplimentare cu privire la aceste documente. La 1 decembrie 2022, ČD a solicitat o prelungire a acestui termen până la 31 ianuarie 2022 (*2). La 7 decembrie 2022, DG Concurență a acordat o prelungire a termenului până la 16 ianuarie 2023, dată la care ČD a prezentat observații suplimentare cu privire la documente. |
|
19. |
La 11 iulie 2023, ÖBB a transmis consilierului-auditor obiecțiunile sale privind divulgarea suplimentară a anumitor date cu caracter personal conținute în documentele ÖBB, în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Decizia 2011/695/UE. |
|
20. |
La 25 iulie 2023, pentru a răspunde observațiilor formulate de ČD în răspunsul său la comunicarea privind obiecțiunile cu privire la accesul la procesele-verbale ale reuniunilor, după examinarea proceselor-verbale ale convorbirilor și reuniunilor de la momentul respectiv, DG Concurență a acordat ČD acces la procesele-verbale ale unui număr de trei reuniuni desfășurate între Comisie și reprezentanții ÖBB și […] în 2017, 2018 și 2021 (12). La 22 august 2023, ČD a prezentat observații cu privire la aceste procese-verbale. |
|
21. |
La 20 septembrie 2023, la cererea consilierului-auditor și după ce a contactat furnizorii de informații, DG Concurență a acordat ČD acces suplimentar prin intermediul unor noi versiuni neconfidențiale ale anumitor documente din dosar (13) și a stabilit termenul suplimentar de 4 octombrie 2023 pentru prezentarea unor eventuale observații suplimentare cu privire la aceste documente. La 25 septembrie 2023, ČD a solicitat o prelungire a acestui termen – pe care DG Concurență a acordat-o – până la 13 octombrie 2023, dată la care ČD a prezentat observații suplimentare (14). |
|
22. |
La 21 septembrie 2023, ca răspuns la sesizarea ÖBB din 11 iulie 2023 (15), consilierul-auditor a adoptat o decizie în temeiul articolului 8 din Decizia 2011/695/UE, prin care a autorizat divulgarea către ČD a anumitor date cu caracter personal conținute în documentele ÖBB („decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB”). La 18 octombrie 2023, DG Concurență a acordat ČD acces suplimentar la aceste informații și a stabilit un termen suplimentar pentru prezentarea unor eventuale observații suplimentare cu privire la informațiile nou accesate, și anume termenul de 2 noiembrie 2023 (16). |
|
23. |
La 25 octombrie 2023, ČD a solicitat DG Concurență acordarea (a) unei prelungiri până la 16 noiembrie 2023 a termenului menționat la punctul anterior și (b) a accesului la decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB și la „[…] alte documente încă nedivulgate care au fost incluse în dosarul Comisiei după emiterea comunicării privind obiecțiunile la 10 iunie 2022 (dacă este cazul)”. |
|
24. |
La 27 octombrie 2023, DG Concurență a acordat ČD prelungirea solicitată a termenului. La 16 noiembrie 2023, ČD și-a prezentat observațiile cu privire la informațiile puse la dispoziție la 18 octombrie 2023. |
|
25. |
La 1 decembrie 2023, consilierul-auditor a adoptat o decizie privind părțile din cererea ČD din 15 august 2022 în temeiul articolului 7 care nu fuseseră soluționate anterior (astfel cum se descrie la punctele 17, 18 și 21-22) („decizia din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7”). |
|
26. |
La 20 decembrie 2023, DG Concurență a informat ČD că intenționează să divulge ÖBB informațiile incluse în răspunsul ČD din 14 iulie 2023 la solicitarea de informații din 15 iunie 2023 („răspunsul din 14 iulie 2023 la solicitarea de informații”) (17) și a acordat termenul de 7 ianuarie 2024 pentru sesizarea consilierului-auditor, în cazul în care ČD dorea să formuleze obiecțiuni cu privire la divulgarea de informații preconizată. |
|
27. |
La 5 ianuarie 2024, ČD a transmis consilierului-auditor, în temeiul articolului 8 din Decizia 2011/695/UE, obiecțiunile sale împotriva divulgării către ÖBB a anumitor informații incluse în răspunsul din 14 iulie 2023 la solicitarea de informații. |
|
28. |
La 10 ianuarie 2024, ca răspuns la cererea ČD de acces suplimentar din 25 octombrie 2023, DG Concurență a furnizat ČD o versiune neconfidențială a observațiilor ÖBB din 20 februarie 2023 […] și a indicat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la punctul 27 al doilea paragraf din Comunicarea privind accesul la dosar (18) pentru alte documente incluse în dosarul Comisiei după adoptarea comunicării privind obiecțiunile. În plus, DG Concurență a respins cererea ČD de a i se acorda acces la decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB. La 28 februarie 2024, ČD a prezentat observații cu privire la observațiile ÖBB din 20 februarie 2023. |
|
29. |
La 28 februarie 2024, consilierul-auditor a primit o nouă cerere de acces suplimentar la dosar din partea ČD în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE, care viza răspunsul DG Concurență din 10 ianuarie 2024 („cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7”). |
|
30. |
La 15 martie 2024, ca răspuns la sesizarea ČD din 5 ianuarie 2024, consilierul-auditor a adoptat o decizie în temeiul articolului 8 din Decizia 2011/695/UE, permițând divulgarea către ÖBB a informațiilor incluse în răspunsul din 14 iulie 2023 la solicitarea de informații („decizia în temeiul articolului 8 adresată ČD”). |
|
31. |
La 10 iunie 2024, la cererea consilierului-auditor și după contactarea ÖBB, DG Concurență a acordat ČD acces suplimentar la informațiile referitoare la evaluările interne ale ÖBB cu privire la materialul rulant prin intermediul unor noi versiuni neconfidențiale ale anumitor documente din dosar (19) și a stabilit termenul suplimentar de 24 iunie 2024 pentru prezentarea unor eventuale observații suplimentare cu privire la aceste documente. În plus, la 11 iunie 2024, DG Concurență a acordat ČD acces la versiunea neconfidențială a anexelor la răspunsul ÖBB la comunicarea privind obiecțiunile, cu același termen pentru prezentarea unor eventuale observații suplimentare. La cererea ČD, DG Concurență a prelungit termenul de prezentare a observațiilor suplimentare până la 19 iulie 2024. În plus, la 11 iunie 2024, DG Concurență a acordat ÖBB acces la versiunea neconfidențială a anexelor la răspunsul ČD la comunicarea privind obiecțiunile, cu același termen pentru prezentarea unor eventuale observații suplimentare. |
|
32. |
La 12 iulie 2024, consilierul-auditor a adoptat o decizie privind cererea formulată de ČD în temeiul articolului 7 la 28 februarie 2024 („decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7”). |
|
33. |
La 24 iunie 2024 și, respectiv, la 19 iulie 2024, ÖBB și ČD au prezentat observații suplimentare cu privire la informațiile puse la dispoziție în iunie 2024. La 26 iulie 2024, ČD a prezentat observații scrise cu privire la observațiile ÖBB din 24 iunie 2024. |
|
34. |
Cererile ČD din 15 august 2022 și 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7 și modul în care a fost abordat accesul la dosar în cadrul acestor proceduri sunt evaluate în secțiunea 5.5. |
3.3. Răspunsul scris la comunicarea privind obiecțiunile
|
35. |
DG Concurență a acordat inițial ČD și ÖBB un termen de douăsprezece săptămâni pentru a-și prezenta răspunsul scris la comunicarea privind obiecțiunile. Prin urmare, termenul inițial pentru prezentarea răspunsului la comunicarea privind obiecțiunile a fost 16 septembrie 2022 pentru ČD și 14 septembrie 2022 pentru ÖBB. |
|
36. |
Într-o cerere adresată DG Concurență la 29 iulie 2022, ČD a solicitat confirmarea faptului că termenul pentru răspunsul său la comunicarea privind obiecțiunile nu a început să curgă sau este suspendat sau, ca alternativă, o prelungire a termenului pentru răspunsul său scris la comunicarea privind obiecțiunile cu „cel puțin încă douăsprezece săptămâni” până la „cel puțin 9 decembrie 2022”. |
|
37. |
La 9 august 2022, DG Concurență a respins aceste cereri. |
|
38. |
La 15 august 2022, ČD a solicitat consilierului-auditor să confirme că termenul pentru răspunsul său la comunicarea privind obiecțiunile a fost suspendat sau, ca alternativă, să prelungească termenul de răspuns la comunicarea privind obiecțiunile cel puțin până la 23 decembrie 2022. Prin e-mailul din 25 august 2022, consilierul-auditor a respins cererea de suspendare a termenului pentru transmiterea răspunsului scris la comunicarea privind obiecțiunile și a prelungit termenul respectiv până la 30 septembrie 2022 în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE. |
|
39. |
La 14 septembrie 2022, ÖBB a transmis răspunsul său scris la comunicarea privind obiecțiunile („răspunsul ÖBB la comunicarea privind obiecțiunile”). În răspunsul său la comunicarea privind obiecțiunile, ÖBB a solicitat să fie audiată. |
|
40. |
La 30 septembrie 2022, ČD a transmis răspunsul său scris la comunicarea privind obiecțiunile („răspunsul ČD la comunicarea privind obiecțiunile”). În răspunsul său la comunicarea privind obiecțiunile, ČD a solicitat să fie audiată. |
|
41. |
La 15 noiembrie 2022, DG Concurență a pus la dispoziția ČD și ÖBB versiunea neconfidențială a răspunsului celeilalte părți la comunicarea privind obiecțiunile. |
3.4. Persoana terță interesată
|
42. |
La 2 noiembrie 2022, RegioJet a solicitat să fie audiată în cadrul procedurilor menționate mai sus în calitate de persoană terță interesată și să fie invitată la audiere. |
|
43. |
La 9 noiembrie 2022, am emis o decizie prin care am constatat că RegioJet a manifestat un interes suficient, în sensul articolului 27 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, al articolului 13 din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 și al articolului 5 din Decizia 2011/695/UE, pentru a fi admisă la procedură în calitate de persoană terță interesată. În decizia respectivă, am solicitat DG Concurență, în temeiul articolului 13 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 773/2004, să informeze în scris RegioJet cu privire la natura și obiectul procedurii și să stabilească un termen în care RegioJet să își poată face cunoscut punctul de vedere în scris. |
|
44. |
La 10 noiembrie 2022, am informat ČD și ÖBB că RegioJet a fost admisă ca persoană terță interesată în cadrul procedurilor. |
|
45. |
La 15 noiembrie 2022, ČD a formulat cereri de confidențialitate substanțiale în legătură cu proiectul de rezumat pregătit de DG Concurență pentru a informa RegioJet în scris cu privire la natura și obiectul procedurii. |
|
46. |
La 17 noiembrie 2022, DG Concurență a respins majoritatea afirmațiilor incluse în cererea de confidențialitate respectivă (20) și a indicat ČD că are dreptul să sesizeze consilierul-auditor în caz de dezacord. DG Concurență a solicitat ČD să facă o eventuală astfel de sesizare până la 21 noiembrie 2022. |
|
47. |
La 21 noiembrie 2022, ČD a sesizat consilierul-auditor cu privire la respingerea respectivă în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Decizia 2011/695/UE. |
|
48. |
La 24 noiembrie 2022, în așteptarea deciziei cu privire la cererea menționată la punctul anterior, DG Concurență a transmis RegioJet comunicatul de presă din 10 iunie 2022 referitor la adoptarea comunicării privind obiecțiunile, care conținea o serie de informații limitate cu privire la obiectul procedurilor (21). Întreprinderii RegioJet i s-a acordat termenul de 30 noiembrie 2022 pentru a prezenta observații scrise. |
|
49. |
La 30 noiembrie 2022, RegioJet a prezentat observații scrise cu privire la comunicatul de presă și și-a confirmat disponibilitatea de a participa la audiere. |
|
50. |
La 6 decembrie 2022, am emis o decizie prin care am constatat că este oportun să i se ofere întreprinderii RegioJet posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în cadrul audierii. |
|
51. |
La 9 decembrie 2022, am adoptat o decizie prin care am respins obiecțiunile formulate de ČD împotriva divulgării către persoana terță interesată a anumitor informații incluse în rezumatul menționat la nota de subsol 20 și am indicat că informațiile nu vor fi divulgate înainte de expirarea unui termen de zece zile de la notificarea deciziei. Prin urmare, RegioJet nu dispunea de aceste informații la momentul audierii, care a avut loc la 13 și 14 decembrie 2022 (22). |
|
52. |
La 13 decembrie 2022, RegioJet a participat la audiere prin intermediul unei prezentări. Ca urmare a cererilor de confidențialitate formulate de ČD menționate la punctele 45 și 47, RegioJet nu a putut participa la restul procedurilor de audiere, inclusiv la prezentarea făcută de echipa responsabilă de caz. |
|
53. |
Astfel cum am arătat în cadrul audierii, am considerat această situație nesatisfăcătoare (23). Am anunțat, de asemenea, în cadrul audierii, că, la 9 decembrie 2022, am decis respingerea cererilor de confidențialitate formulate de ČD cu privire la rezumatul întocmit de DG Concurență (24). |
|
54. |
La 26 ianuarie 2023, RegioJet a primit acces la rezumat și a fost invitată să își prezinte observațiile până la 10 februarie 2023. La 10 februarie 2023, RegioJet a prezentat observațiile respective. La 21 martie 2023, ČD a prezentat un răspuns la aceste observații. |
4. AUDIEREA ȘI PROCEDURA ULTERIOARĂ
4.1. Audierea
|
55. |
Audierea a avut loc la 13 decembrie și în dimineața zilei de 14 decembrie 2022. Audierea s-a desfășurat în limba engleză, după ce părțile au indicat că intenționează să își prezinte punctele de vedere numai în limba engleză și că nu va fi necesară interpretarea în limba cehă sau germană în ceea ce le privește (25). |
|
56. |
În conformitate cu punctul 108 din Comunicarea privind cele mai bune practici în materie de antitrust, prezența continuă a conducerii la nivel înalt a DG Concurență a fost asigurată prin participarea [….] (director general adjunct pe probleme antitrust) și [….] (director COMP/F). A participat și [….] (din cadrul cabinetului dnei Vestager). Printre alți reprezentanți în numele Comisiei s-au numărat: [….] (responsabil de caz, șef de unitate COMP/F1) și [….] (responsabil de caz, șef de unitate adjunct COMP/F1) și ceilalți membri ai echipei responsabile de caz și ai echipei economistului-șef, un membru al Serviciului Juridic și doi reprezentanți ai Direcției Generale Mobilitate și Transporturi (DG MOVE). În plus, la audiere au participat fizic reprezentanți ai autorităților de concurență din două state membre și, de la distanță, reprezentanți ai autorităților de concurență din alte cinci state membre (26). |
|
57. |
Următoarele puncte includ un rezumat al punctelor de vedere prezentate de către părți în cadrul audierii. |
|
58. |
Astfel cum se descrie la punctul 52, RegioJet a făcut o prezentare pe baza informațiilor indicate la punctul 48 și nu a putut participa la restul audierii. |
|
59. |
În prezentarea sa, RegioJet a indicat că dispune de puține informații cu privire la obiectul cauzei și că a obținut aceste informații prin intermediul mass-mediei. În perioada 2009-2012, RegioJet a putut cumpăra numeroase vagoane de călători de la ÖBB, colaborarea cu aceasta fiind excelentă. Începând din 2012, a devenit dificil pentru RegioJet să achiziționeze vagoane de călători uzate de la ÖBB, iar prețurile au crescut semnificativ. Prin urmare, RegioJet nu a cumpărat vagoane de călători de la ÖBB după 2012. RegioJet a susținut că, în urma acestei situații, planurile sale de extindere și proiectele sale noi au fost întârziate, iar capacitatea sa de a-și reduce costurile per loc a fost limitată. Începând din 2017, după ce RegioJet și-a început activitatea pe ruta Praga – Viena, ÖBB nu a mai vândut vagoane de călători uzate niciunei întreprinderi. |
|
60. |
În prezentările sale, ÖBB a susținut că își menține cererea de clemență și că declarațiile sale sunt exacte. Aceasta a formulat însă obiecțiuni cu privire la anumite constatări ale Comisiei, care ar depăși sfera declarațiilor din partea unei întreprinderi. În special, ÖBB a contestat presupusa dată de începere a încălcării (și anume 9 mai 2012). Aceasta a susținut că documentul „Provocări comune” nu reprezintă un temei suficient pentru a constata că încălcarea a început la 9 mai 2012. Potrivit ÖBB, nu s-a ajuns la niciun acord înainte de 7 septembrie 2012. |
|
61. |
În plus, ÖBB a contestat abordarea de a atribui ÖBB jumătate din cifra de afaceri a ČD generată pe piața cehă a serviciilor de transport de călători pe distanțe lungi în vederea stabilirii cuantumului de bază al amenzii. ÖBB a susținut că abordarea avută în vedere nu are ca temei punctul 18 din Orientările privind amenzile (27), care nu se aplică nici direct, nici prin analogie. ÖBB a susținut că nu a fost niciodată activă pe piața internă cehă și că nu există elemente de probă suficiente privind un eventual raport de concurență pe această piață. În orice caz, ÖBB a susținut că nu este relevantă întreaga cifră de afaceri a ČD obținută pe piața cehă a transportului pe distanțe lungi, Comisia neidentificând în mod corespunzător piața afectată. |
|
62. |
De asemenea, ÖBB a susținut că ČD și ÖBB au avut roluri, interese și contribuții diferite și că acestea ar trebui luate în considerare de Comisie la stabilirea amenzilor. În special, ÖBB a criticat Comisia pentru că nu a luat în considerare rolul de lider jucat de ČD și aspectele favorabile concurenței ale politicii generale a ÖBB de a vinde și nu de a casa materialul rulant uzat. În plus, ÖBB a susținut inexistența vreunui interes economic al acesteia pe piața cehă. Mai mult, ÖBB a susținut neimplicarea conducerii sale, precum și punerea în aplicare a încălcării exclusiv la nivel operațional. |
|
63. |
Astfel, ÖBB a susținut că propunerea de a atribui ÖBB jumătate din cifra de afaceri cehă a ČD încalcă principiile nediscriminării și proporționalității. |
|
64. |
În prezentările sale, ČD a invocat mai multe erori de fapt și de apreciere în comunicarea privind obiecțiunile. |
|
65. |
Din perspectiva faptelor, ČD a susținut că, în dosar, nu există elemente de probă privind o eventuală înțelegere abuzivă sau coluziune între ÖBB și ČD. ČD a susținut că nu există nicio dovadă directă a existenței vreunei înțelegeri, comunicarea privind obiecțiunile rezultând din cincisprezece evenimente separate, trei dintre acestea aflându-se în afara perioadei relevante a presupusei încălcări, șase fiind irelevante sau în contradicție cu presupusa încălcare, iar cinci vizând, cel puțin parțial, vagoane vândute către RegioJet. ČD a susținut că Comisia a denaturat faptele prin interpretarea selectivă a probelor și a evenimentelor. ČD a susținut că vânzările ÖBB au făcut obiectul unui acord de exclusivitate (dreptul de prim refuz) cu RegioJet sau au fost decise în mod liber de ÖBB și supuse principiului ofertei celei mai ridicate. ČD a susținut că, în contextul vânzărilor care pot fi considerate relevante, ÖBB a vândut 99 de vagoane către RegioJet și doar 45 către ČD. |
|
66. |
De asemenea, ČD a susținut că respectiva cerere de clemență a ÖBB nu este demnă de încredere și că Comisia nu ar fi trebuit să țină seama de aceasta. În special, ČD a susținut că succesiunea cronologică a evenimentelor demonstrează caracterul suspect al recunoașterii învinuirii de către ÖBB și că este posibil ca respectiva cerere de clemență să fi fost formulată în vederea soluționării mai multor cazuri care nu au legătură cu cazul de față. ČD a susținut că Comisia a obligat sau a influențat în mod nejustificat ÖBB să își modifice cererea de clemență (28). |
|
67. |
În plus, ČD a susținut că nu a existat nicio înțelegere sub forma unui boicot colectiv. Mai exact, ČD a susținut că, în perioada relevantă, nu a existat nicio relație orizontală între ČD și ÖBB pe nicio piață, mai exact, nici pe piața din amonte a vagoanelor second-hand și nici pe piața din aval a transportului feroviar pe distanțe lungi. Concret, ČD a susținut că ÖBB și ČD nu erau concurenți potențiali pe piețele cehe de transport intern de călători și nici în ceea ce privește ruta Praga – Viena, unde au cooperat în cadrul proiectului Railjet. ČD a criticat Comisia pentru că nu a analizat în mod corespunzător dacă părțile erau concurenți potențiali și, în special, capacitatea, stimulentele și intenția acestora de a intra pe piețele relevante. |
|
68. |
ČD a susținut, de asemenea, că respectiva calificare a presupusului comportament drept restrângere prin obiect este incorectă și, prin urmare, Comisia ar fi trebuit să evalueze efectele reale ale acestuia și să analizeze piețele relevante. ČD a susținut că, în situația contrafactuală, RegioJet ar fi putut cumpăra cel mult șase vagoane suplimentare, ceea ce ar fi putut conduce la o garnitură suplimentară. Astfel, în orice caz, potrivit ČD, presupusul acord nu ar fi putut avea un efect de excludere asupra RegioJet. ČD a susținut că RegioJet nu a fost limitată în ceea ce privește achizițiile sale de vagoane, având numeroase alte opțiuni de achiziționare a vagoanelor de călători. |
|
69. |
În plus, ČD a susținut că, întrucât relația dintre ČD și ÖBB era pur verticală, presupusul acord ar fi trebuit să beneficieze de exceptarea pe categorii a acordurilor verticale în calitate de acord vertical nereciproc, ținând seama de cotele de piață ale părților, precum și de doctrina de minimis. Mai mult, ČD a susținut că presupusul acord ar fi trebuit evaluat ca restricție accesorie în raport cu cooperarea Railjet. |
|
70. |
De asemenea, ČD a susținut că presupusul acord nu a constituit o încălcare unică și continuă, deoarece lipseau elementele necesare, și anume un plan global, un obiect identic al acțiunilor individuale, contribuția la un obiectiv comun a comportamentului fiecărei întreprinderi și cunoașterea sau previzibilitatea de către ČD a acțiunilor ÖBB. |
|
71. |
În plus, ČD a susținut că nu putea prevedea în mod rezonabil că presupusul acord va fi considerat anticoncurențial, comportamentul ČD nefiind nici intenționat, nici neglijent. În consecință, nu ar trebui aplicată nicio amendă. În orice caz, metoda de stabilire a amenzii ar fi defectuoasă și incorectă în ceea ce privește valoarea vânzărilor, gravitatea și durata presupusei încălcări. |
|
72. |
În sfârșit, în prezentările sale, ČD a invocat, de asemenea, unele neregularități procedurale, descrise și evaluate în secțiunea următoare. |
4.2. Procedura ulterioară audierii
|
73. |
La 31 ianuarie 2023, ČD a prezentat observații suplimentare cu privire la anumite evoluții care au avut loc după transmiterea răspunsului ČD la comunicarea privind obiecțiunile și, în special, cu privire la răspunsul ÖBB la comunicarea privind obiecțiunile și observațiile prezentate de RegioJet la 30 noiembrie 2022 (29). |
|
74. |
Astfel cum se indică la punctul 31, la 11 iunie 2024, DG Concurență a acordat ČD și ÖBB acces la versiunea neconfidențială a anexelor răspunsului celeilalte părți la comunicarea privind obiecțiunile. |
|
75. |
La 20 septembrie 2024, DG Concurență a organizat o reuniune de analiză a situației curente cu ÖBB, iar, la 25 septembrie 2024, cu ČD. |
|
76. |
La 2 octombrie 2024, ČD a solicitat DG Concurență să organizeze o reuniune în conformitate cu punctul 70 din Comunicarea privind cele mai bune practici în materie de antitrust (30) și să fie „informată în mod corespunzător cu privire la metodologia actualizată de calculare a amenzilor, precum și să aibă posibilitatea adecvată de a prezenta observații cu privire la aceasta”. La 9 octombrie 2024, DG Concurență a respins aceste cereri. |
|
77. |
La 10 octombrie 2024, ČD a transmis consilierului-auditor o scrisoare în care a rezumat și a reiterat o serie de plângeri procedurale. În special, ČD a susținut că, astfel cum reiese din reuniunea de analiză a situației curente din 25 septembrie 2024, decizia pe care Comisia intenționează să o adopte poate cuprinde „aspecte de drept și de fapt care nu au fost comunicate în mod adecvat CD” (în special metodologia de calculare a amenzilor), că „este necesară o a doua audiere”, că investigația a fost afectată de „erori grave” care nu au fost „remediate”, că neregularitățile procedurale și, în special, presupusa nedivulgare a proceselor-verbale ale reuniunilor ar putea determina anularea deciziei și că ar trebui organizată o reuniune în temeiul punctului 70 din Comunicarea privind cele mai bune practici în materie de antitrust. La 18 octombrie 2024, consilierul-auditor a răspuns la această scrisoare. |
5. ARGUMENTE PROCEDURALE
|
78. |
Această secțiune analizează argumentele procedurale prezentate de părți și, în special, de ČD (31), în cursul audierii, în răspunsul la comunicarea privind obiecțiunile și în mai multe observații prezentate după răspunsul la comunicarea privind obiecțiunile (32). |
5.1. Constrângere sau influență nejustificată în ceea ce privește cererea de clemență și declarațiile întreprinderii ÖBB
|
79. |
Printre susținerile ČD privind cererea de clemență și declarațiile întreprinderii ÖBB (33) se numără și cea potrivit căreia Comisia a constrâns sau a influențat în mod nejustificat ÖBB să își modifice cererea de clemență pentru a corespunde argumentației Comisiei (34). În general, ČD a susținut că acestea nu sunt demne de încredere, astfel cum o demonstrează neconcordanța dintre ele, existența unor elemente de probă care le contrazic și contextul în care au fost prezentate. ČD a susținut că există indicii în anumite procese-verbale ale reuniunilor cu privire la un acord quid pro quo între Comisie și ÖBB în vederea soluționării mai multor cazuri care nu au legătură cu cazul de față. |
|
80. |
Acuzația ČD privind posibila constrângere sau influență nejustificată a Comisiei asupra ÖBB să își modifice sau să își ajusteze cererea de clemență a fost foarte gravă. |
|
81. |
Prin urmare, în cadrul audierii, am întrebat ÖBB dacă a perceput sau a simțit vreodată constrângere sau presiune din partea Comisiei, astfel cum susține ČD. ÖBB a răspuns fără echivoc că nu a simțit o astfel de constrângere sau presiune. |
|
82. |
În plus, consider că elementele indicate de ČD ca demonstrând existența unei constrângeri sau a unei influențe nejustificate din partea Comisiei cu privire la cererea de clemență și la declarațiile întreprinderii ÖBB sunt speculative. Astfel, existența unor posibile contradicții în declarațiile întreprinderii, succesiunea evenimentelor legate de prezentarea acestora și referirile la diferite cazuri discutate în cadrul reuniunilor dintre ÖBB și Comisie nu constituie în mod necesar indicii ale vreunei constrângeri sau ale unui acord quid pro quo și, în orice caz, nu permit să se concluzioneze în această privință. |
5.2. Evaluarea imparțială a elementelor de probă
|
83. |
ČD a susținut că Comisia a încălcat principiul bunei administrări prin faptul că nu a evaluat elementele de probă în mod corect și imparțial, ci cu părtinire (35). Potrivit ČD, Comisia a ținut seama într-o măsură prea mare și într-un mod necritic de cererea de clemență (pe care, astfel cum s-a menționat, o consideră ca nefiind demnă de încredere) și a luat în considerare în mod insuficient faptele și elementele de probă care contrazic această cerere și concluziile comunicării privind obiecțiunile, exagerând sau interpretând în mod eronat alte elemente de probă în susținerea afirmațiilor sale. ČD a susținut că Comisia ar fi trebuit să investigheze suplimentar presupusul comportament și că aceasta nu a îndeplinit cerințele privind nivelul probatoriu. În special, ČD a susținut că Comisia ar fi trebuit să solicite opiniile personalului-cheie al ÖBB (în special […]) și să permită interogarea acestuia. |
|
84. |
Articolul 41 din cartă prevede dreptul la bună administrare, în temeiul căruia Comisia este obligată să acționeze imparțial, echitabil și în timp util. În cadrul procedurilor administrative, principiul bunei administrări impune instituției competente să examineze cu atenție și cu imparțialitate toate aspectele relevante ale cazului individual (36). Cu toate acestea, Comisia dispune de o marjă de apreciere în ceea ce privește oportunitatea adoptării unor măsuri de investigare suplimentare (37). Lipsa unei evaluări mai aprofundate a anumitor argumente și a unei investigații suplimentare poate fi explicată prin exercitarea de către Comisie a acestei marje de apreciere. Prin urmare, revine întreprinderilor sarcina de a dovedi că respectivele concluzii ale Comisiei nu puteau fi explicate decât prin părtinire, iar nu prin exercitarea legitimă a marjei sale de apreciere în desfășurarea investigației (38). Cerința de imparțialitate privește, pe de o parte, imparțialitatea subiectivă, în sensul că niciunul dintre membrii instituției în cauză care este însărcinat cu soluționarea cauzei nu trebuie să fie părtinitor sau să aibă prejudecăți, și, pe de altă parte, imparțialitatea obiectivă, în sensul că instituția trebuie să ofere garanții suficiente pentru a exclude în această privință orice bănuială legitimă (39). În plus, dreptul Uniunii prevede un sistem de control jurisdicțional al deciziilor Comisiei, în special al deciziilor privind procedurile de aplicare a articolului 101 din TFUE, care oferă toate garanțiile impuse de articolul 47 din cartă (40). |
|
85. |
Mai mult, conform jurisprudenței constante, Comisia își poate întemeia constatarea privind încălcarea săvârșită de o întreprindere pe declarațiile altor întreprinderi incriminate (41). Întreprinderile care doresc să beneficieze de aplicarea Comunicării privind clemența pentru a obține o reducere a amenzii nu au în mod necesar motive să prezinte elemente de probă denaturate. Într-adevăr, orice tentativă de a induce în eroare Comisia ar putea pune sub semnul întrebării sinceritatea și caracterul complet al cooperării solicitantului și, prin urmare, ar putea pune în pericol posibilitatea acestuia de a beneficia pe deplin de Comunicarea privind clemența (42). În plus, este necesar să se considere că faptul că o persoană mărturisește că a săvârșit o încălcare și recunoaște astfel existența unor fapte care depășesc ceea ce putea fi dedus direct din documentele în discuție implică a priori, în lipsa unor circumstanțe particulare de natură să indice contrariul, că această persoană a luat decizia de a spune adevărul. Astfel, declarațiile care sunt contrare interesului celui care le dă trebuie, în principiu, să fie considerate elemente de probă deosebit de credibile (43). |
|
86. |
ČD nu a fost de acord cu aprecierea Comisiei și cu alegerea elementelor de probă relevante din comunicarea privind obiecțiunile. ČD nu a făcut nicio afirmație specifică în legătură cu eventuale indicii de părtinire din partea Comisiei sau a oricăruia dintre membrii acesteia, ci a părut să considere că aceasta a fost indusă în eroare. Chiar dacă ČD a susținut că Comisia a ținut seama în mod necritic de cererea de clemență a ÖBB, aceasta a recunoscut și că Comisia a examinat alte elemente de probă relevante. Prin urmare, Comisia nu numai că poate ține seama de cererile de clemență, ci, în cazul de față, a efectuat și o analiză proprie a elementelor de probă disponibile pentru a ajunge la propriile concluzii. Afirmațiile potrivit cărora declarațiile de clemență ar fi eronate reprezintă o chestiune de fond. În orice caz, simplul fapt că Comisia contestă sau respinge argumentele unei întreprinderi nu constituie, în sine, dovada unei aprecieri părtinitoare (44). |
|
87. |
ČD a susținut, de asemenea, că Comisia ar trebui să permită ČD să interogheze personalul-cheie al ÖBB (în special […]). În plus față de cele de mai sus, în această privință, trebuie menționat că Comisia nu are competența de a cita sau de a obliga vreo persoană să se prezinte în calitate de martor în procedurile în domeniul concurenței, iar dreptul Uniunii în domeniul concurenței nu prevede posibilitatea interogării martorilor. |
5.3. Durata procedurilor
|
88. |
ČD a susținut că investigația Comisiei în acest caz a fost disproporționat de lungă și a privat ČD de posibilitatea de a se apăra (45). ČD a susținut că nu au fost disponibile elemente de probă dezincriminatoare din cauza duratei procedurilor, având în vedere că procedurile vizează evenimente care au avut loc cu aproximativ șapte până la zece ani în urmă și personal care nu mai activează în cadrul ČD. De asemenea, ČD a susținut că orice amendă ar trebui redusă în mod semnificativ ca urmare a duratei lungi a procedurilor. |
|
89. |
Respectarea unui termen rezonabil în cadrul desfășurării procedurilor administrative în materia politicii în domeniul concurenței constituie un principiu general de drept al Uniunii și a fost reafirmată la articolul 41 alineatul (2) din cartă (46). Caracterul rezonabil al duratei procedurilor trebuie apreciat în funcție de circumstanțele proprii fiecărei cauze și în special de contextul acesteia, de conduita părților în cursul procedurii, de implicațiile cauzei pentru diferitele întreprinderi interesate și de gradul de complexitate al acesteia (47). Nerespectarea unui termen rezonabil poate constitui un motiv de anulare a unei decizii prin care se constată încălcări, cu condiția să se fi stabilit că încălcarea acestui principiu a adus atingere dreptului la apărare (48). O astfel de încălcare a principiului termenului rezonabil, dacă este stabilită, nu poate conduce la o reducere a amenzii aplicate (49). Orientările privind amenzile nu prevăd obligația Comisiei de a reduce o amendă în cazul în care procedura a fost nejustificat de lungă (50), însă Comisia, în exercitarea marjei sale de apreciere în stabilirea amenzilor, ar putea efectua o astfel de reducere (51). Părțile care au suferit prejudicii ca urmare a duratei excesive a procedurilor pot introduce o acțiune în despăgubire (52). |
|
90. |
În ceea ce privește caracterul rezonabil al duratei procedurilor și conduita solicitantului, trebuie arătat că ČD a solicitat în mai multe rânduri prelungiri semnificative ale termenelor în cursul procedurii, de exemplu, în ceea ce privește răspunsul său la comunicarea privind obiecțiunile și prezentarea de observații cu privire la informațiile nou accesibile (53), precum și că aceasta a solicitat consilierului-auditor în mai multe rânduri să rezolve probleme legate de confidențialitate și de accesul la dosar (54). De asemenea, la începutul cazului, au existat discuții între Comisie și părți în vederea încheierii unei tranzacții, care ar trebui luate în considerare la evaluarea caracterului rezonabil al duratei procedurilor (55). De asemenea, voi ține seama de faptul că decizia inițială de inspecție în cazul de față, adoptată în 2016, a făcut obiectul unei acțiuni în anulare introduse de ČD, Curtea de Justiție pronunțându-se în cele din urmă asupra acesteia în ianuarie 2020, precum și de faptul că investigația a înregistrat progrese decisive după prezentarea cererii de clemență în martie 2019. ČD nu putea ignora faptul că aceste circumstanțe, inclusiv conduita părților în cursul procedurii administrative, ar încetini în mod necesar investigația (56). În concluzie, deși procedurile au fost relativ îndelungate în cazul de față, Comisia nu pare să fi rămas inactivă în vreun moment în cursul investigației. În ansamblu, consider că principiul termenului rezonabil nu a fost încălcat. |
|
91. |
În plus și în orice caz, ČD ar fi trebuit să ia măsuri corespunzătoare pentru a conserva probele de care putea dispune în mod rezonabil, în special atunci când a luat cunoștință de primele măsuri de investigare (57). În această privință, trebuie remarcat faptul că ČD a fost informată cu privire la obiectul investigației cel târziu prin decizia de inspecție a Comisiei din iunie 2016 (58), și anume la aproximativ cinci luni de la sfârșitul perioadei în care a avut loc presupusa încălcare. |
|
92. |
În măsura în care susținerea ČD urmărește numai o reducere a amenzii care urmează să îi fie aplicată pe baza duratei excesive a procedurilor, Comisia nu are nicio obligație de a efectua o astfel de reducere, astfel cum s-a explicat mai sus la punctul89. Cu toate acestea, Comisia poate acționa astfel în exercitarea marjei sale de apreciere și în funcție de circumstanțele proprii fiecărui caz în parte. |
5.4. Procesele-verbale
5.4.1. Susținerile ČD
|
93. |
În răspunsul său la comunicarea privind obiecțiunile, ČD a susținut că dosarul nu conține procese-verbale suficient de detaliate ale reuniunilor care par să fi avut loc în legătură cu acest caz (59). În primul rând, ČD a susținut că procesele-verbale ale reuniunilor dintre ÖBB și Comisie din dosar (60) oferă doar o prezentare sumară a ceea ce s-a discutat. În plus, ČD a susținut că ar fi putut exista reuniuni între Comisie și ÖBB (sau alte părți) pentru care nu există procese-verbale sau evidențe, cum ar fi discuția dintre directorul general al ÖBB și vicepreședinta executivă Vestager din 19 decembrie 2018 (61). ČD a invocat în această privință jurisprudența Google Android, Qualcomm și Intel (62). |
|
94. |
Având în vedere aceste susțineri, am sugerat DG Concurență să verifice dacă au existat procese-verbale, înregistrări sau orice alte materiale referitoare la reuniunea dintre directorul general al ÖBB și vicepreședinta executivă Vestager din 19 decembrie 2018 și dacă au avut loc alte reuniuni sau schimburi verbale cu ÖBB sau cu alte părți terțe decât cele pentru care există informații accesibile. |
|
95. |
Ca urmare a acestor verificări, la 25 iulie 2023, DG Concurență a transmis ČD procesul-verbal al reuniunii dintre vicepreședinta executivă Vestager și directorul general al ÖBB din 19 decembrie 2018 (împreună cu prezentarea făcută în cadrul acestei reuniuni), procesul-verbal al convorbirii dintre echipa de caz și ÖBB din 22 martie 2021 și procesul-verbal al convorbirii dintre echipa responsabilă de caz și [….] din 19 iunie 2017 („procesele-verbale nou accesibile ČD”). În plus, la 22 decembrie 2023, DG Concurență a furnizat ÖBB procesul-verbal al reuniunii dintre vicepreședinta executivă Vestager și directorul general al ČD din 23 aprilie 2019 („procesul-verbal nou accesibil ÖBB” și, împreună cu procesele-verbale nou accesibile ČD, „procesele-verbale nou accesibile”). Procesele-verbale nou accesibile au fost întocmite în urma solicitării ČD, pe baza documentelor interne de la momentul respectiv disponibile în registrele DG Concurență și, ulterior, au fost puse la dispoziția întreprinderilor implicate în vederea aprobării. |
|
96. |
În contextul întocmirii procesului-verbal nou accesibil ÖBB, ČD fiind invitată să își prezinte observațiile cu privire la proiectul de proces-verbal în curs de elaborare, la 14 iulie 2023, ČD a prezentat DG Concurență următoarele observații. ČD a susținut că „nu este în măsură să stabilească în mod corespunzător ceea ce s-a discutat exact în cadrul reuniunii după o perioadă atât de lungă de timp și, prin urmare, nu poate, din motive obiective, să revizuiască, să completeze și/sau să confirme în mod adecvat proiectul de proces-verbal primit de la Comisie” (63). ČD a susținut că poate formula observații cu privire la o serie de aspecte ale proiectului de proces-verbal „având în vedere evidențele existente”, însă că nu poate formula observații cu privire la alte aspecte. ČD a susținut că respectiva cerință potrivit jurisprudenței conform căreia toate contactele trebuie documentate în mod corespunzător „nu poate fi îndeplinită prin crearea unor «procese-verbale» ex post ale contactelor (reuniunilor) după o perioadă atât de lungă de timp”. De asemenea, ČD a susținut că „reuniunea abordată în prezent nu este, probabil, singura reuniune pentru care Comisia nu a întocmit evidențe corespunzătoare” și a menționat în acest sens reuniunea dintre vicepreședinta executivă Vestager și directorul general al ÖBB din 19 decembrie 2018, precum și două convorbiri între ČD și Comisie (64). |
|
97. |
La 22 august 2023, ČD a prezentat observații cu privire la accesul acordat la procesele-verbale nou accesibile ČD. ČD a afirmat că aceste procese-verbale „au fost create ex post, la mulți ani după ce au avut loc contactele respective” și că „o astfel de acțiune nu este adecvată pentru a rectifica erorile care afectează procedurile” (65). ČD a susținut că, la fel ca în cazul celorlalte procese-verbale din dosar, acestea oferă doar o prezentare „sumară” a schimburilor respective, ceea ce încalcă jurisprudența aplicabilă (66). De asemenea, ČD a susținut că procesul-verbal al convorbirii dintre echipa responsabilă de caz și ÖBB din 22 martie 2021 se referă la o altă reuniune cu ÖBB, care a avut loc la 16 martie 2021, pentru care nu există niciun proces-verbal în dosar (67). În plus, ČD a susținut că procesul-verbal al reuniunii dintre vicepreședinta executivă Vestager și directorul general al ÖBB din 19 decembrie 2018„oferă doar o trimitere foarte generală și superficială la mai multe investigații”, fără o „evidență clară” a cazurilor descrise într-o comunicare ulterioară prin e-mail referitoare la reuniunea respectivă (68). ČD a susținut că, în consecință, procesul-verbal „nu oferă o prezentare fidelă, precisă și detaliată a schimburilor în cauză” (69). În sfârșit, ČD a afirmat că procesele-verbale au fost puse la dispoziție „într-un stadiu avansat al procedurilor”, după transmiterea răspunsului său la comunicarea privind obiecțiunile și audiere și înainte de soluționarea cererii ČD din 15 august 2022 în temeiul articolului 7, fără „nicio informație semnificativă cu privire la scopul divulgării respective de informații” și fără o comunicare suplimentară privind obiecțiunile sau o scrisoare de expunere a faptelor (70). |
|
98. |
La 10 octombrie 2024, ČD a reiterat în scrisoarea sa adresată consilierului-auditor presupusele deficiențe în ceea ce privește evidențele reuniunilor (71). |
5.4.2. Jurisprudența privind înregistrarea interviurilor în temeiul articolului 19 din Regulamentul nr. 1/2003
|
99. |
Potrivit jurisprudenței instanțelor UE, „revine Comisiei obligația de a înregistra, într-o formă la alegerea sa, orice interviu organizat de aceasta, în temeiul articolului 19 din Regulamentul nr. 1/2003, pentru obținerea informațiilor privind obiectul unei investigații realizate de ea (72)”. |
|
100. |
Curtea de Justiție a subliniat că „[t]rebuie […] să se precizeze că este necesar să se facă o distincție în funcție de obiectul interviurilor pe care le efectuează Comisia, întrucât numai cele prin care se urmărește colectarea unor informații referitoare la obiectul unei investigații a Comisiei intră în domeniul de aplicare al articolului 19 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1/2003 și, prin urmare, al obligației de înregistrare” (73). Reuniunile și convorbirile cu furnizorii terți de informații care îndeplinesc această condiție trebuie să fie considerate „interviuri” în sensul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003. |
|
101. |
În ceea ce privește obligația de înregistrare, potrivit unei jurisprudențe constante a instanțelor UE, „nu este suficient pentru Comisie să facă un scurt rezumat al subiectelor abordate în cursul interviului”, ci mai degrabă „[e]a trebuie să fie în măsură să furnizeze o indicație cu privire la conținutul discuțiilor care au avut loc în cadrul interviului, în special cu privire la natura informațiilor furnizate în cadrul interviului cu privire la subiectele abordate (74)”. |
|
102. |
În ceea ce privește consecințele care trebuie deduse din neregularități procedurale în ceea ce privește procesele-verbale ale interviurilor în sensul articolului 19, Tribunalul, în hotărârea Qualcomm, în hotărârea Google Android și într-o hotărâre recentă din 18 septembrie 2024, a precizat că trebuie să se stabilească dacă, ținând seama de împrejurările de fapt și de drept specifice fiecărei cauze, întreprinderea a demonstrat în mod suficient că „și-ar fi putut asigura mai bine apărarea în lipsa neregularității procedurale respective” (75). În absența unei astfel de demonstrații, nu se poate stabili nicio încălcare a dreptului la apărare (76). |
|
103. |
Potrivit Tribunalului, „[o] asemenea demonstrație ar fi efectuată în cazul în care conținutul elementelor de probă nedivulgate nu poate fi nici determinat, nici determinabil”, întrucât, în speță, „nu se poate cere întreprinderii dovada insurmontabilă a conținutului documentului” (77). |
|
104. |
În schimb, „în cazul în care conținutul elementelor de probă la care a fost restricționat accesul este determinat sau este determinabil a posteriori, întreprinderea nu poate fi exonerată de obligația de a dovedi că nu a avut acces la elemente de probă incriminatoare sau dezincriminatoare, precum și de a explica consecințele care trebuie desprinse din acest aspect în ceea ce privește exercitarea dreptului său la apărare. Acest lucru este valabil în cazul în care întreprinderea dispune de dovezi concludente cu privire la autorii, precum și natura și conținutul documentelor la care i-a fost refuzat accesul” (78). |
|
105. |
De asemenea, Tribunalul a precizat că, în prezența unor elemente de probă incriminatoare nedivulgate, întreprinderea trebuie să demonstreze că „procedura ar fi putut conduce la un rezultat diferit în cazul în care elementele de probă incriminatoare ar fi fost divulgate”, în timp ce, în prezența unor elemente de probă dezincriminatoare nedivulgate, întreprinderea în cauză „trebuie să demonstreze că ar fi putut utiliza astfel de elemente în apărare, în sensul că, dacă s-ar fi putut prevala de acestea în cursul procedurii administrative, ar fi putut invoca elemente care nu corespundeau cu concluziile Comisiei în acea etapă și ar fi putut, așadar, influența în orice mod aprecierile Comisiei în decizia sa” (79). |
|
106. |
Pe această bază, „testul” constă, în primul rând, într-o apreciere a respectării de către Comisie a obligației sale de a înregistra interviurile pe care le-a efectuat, în temeiul articolului 19, în scopul colectării de informații referitoare la obiectul unei investigații și, în al doilea rând, în cazul în care a intervenit o neregularitate procedurală, într-o apreciere de la caz la caz a aspectului dacă, având în vedere împrejurările de fapt și de drept specifice cazului respectiv, întreprinderea a demonstrat în mod suficient că și-ar fi putut asigura mai bine apărarea în lipsa neregularității respective. |
5.4.3. Evaluare
|
107. |
Menționez că, în ceea ce privește obligația de a înregistra interviurile, ČD nu mi-a adresat nicio cerere sau plângere, nici în temeiul articolului 7 din Decizia 2011/695/UE și în niciun alt mod, până la transmiterea scrisorii sale din 10 octombrie 2024. În orice caz, consilierul-auditor este responsabil de verificarea conformității procedurilor desfășurate de Comisie în materie de concurență cu dreptul la apărare. În temeiul articolului 16 alineatul (1) și al articolului 17 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE, consilierul-auditor elaborează un raport final privind respectarea exercitării efective a drepturilor procedurale în orice etapă a procedurii, raport care va fi prezentat Comisiei împreună cu proiectul de decizie. Prin urmare, consilierul-auditor nu poate ignora o plângere precum cea de față, atunci când o parte susține că procesele-verbale furnizate de Comisie nu îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003, astfel cum au fost interpretate de jurisprudență. Într-adevăr, prin invocarea acestor puncte, ČD susține că dreptul său la apărare a fost încălcat. |
(a) Cu privire la aspectul dacă procesele-verbale în discuție se referă la reuniuni care se califică drept „interviuri” în sensul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003
|
108. |
În ceea ce privește obligația de înregistrare a interviurilor și astfel cum tocmai s-a amintit în secțiunea 5.4.2, obligația de înregistrare prevăzută la articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 se aplică numai interviurilor în cadrul cărora Comisia urmărește „colectarea unor informații referitoare la obiectul unei investigații a Comisiei” (80). |
|
109. |
Prin urmare, este clar că nu toate schimburile dintre Comisie și interlocutorii externi îndeplinesc aceste criterii. |
|
110. |
Mai precis, în opinia mea, schimburile cu privire la aspecte procedurale sau formale care nu privesc fondul unui caz (cum ar fi, de exemplu, reuniunile care se referă numai la cererile de confidențialitate) nu ar trebui să fie considerate interviuri în sensul articolului 19 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003. Aceste schimburi nu sunt efectuate în scopul colectării de informații referitoare la obiectul procedurilor; ele nu furnizează informații care ar putea servi drept „indicii” sau „probe” care pot sta la baza aprecierii pe fond a cazului. Acest din urmă tip de informații trebuie să fie consemnat într-un proces-verbal corespunzător, astfel încât acestea să poată fi puse la dispoziția întreprinderilor care fac obiectul procedurilor în domeniul concurenței și să le permită să se apere pe deplin cu privire la informațiile respective. |
|
111. |
În plus, interviurile în cauză trebuie să privească „obiectul procedurilor”. Potrivit unei jurisprudențe constante, „este […] permis să se excludă din procedura administrativă elementele care nu au nicio legătură cu susținerile în fapt și în drept care figurează în comunicarea privind obiecțiunile și care nu au, prin urmare, nicio relevanță pentru investigație” (81). Acest lucru este valabil și în ceea ce privește reuniunile în cadrul cărora conținutul discuțiilor nu are legătură cu obiectul investigației (82). |
|
112. |
În acest context, am revizuit lista schimburilor verbale care mi-a fost furnizată de DG Concurență și consider că schimburile menționate nu intră în domeniul de aplicare al articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003. Într-adevăr, aceste schimburi se referă în mod tipic la (i) confidențialitate sau la accesul la anumite documente, (ii) politica de comunicare a Comisiei și știrile care urmează să fie publicate în legătură cu procedurile, (iii) informațiile și clarificările solicitate de părți din partea Comisiei, de exemplu cu privire la solicitările sale de informații și la procedura de clemență, (iv) aspecte organizatorice, de exemplu acordarea de derogări de la regimul lingvistic și de împuterniciri și (v) informații care nu au legătură cu obiectul investigației. |
|
113. |
În ceea ce privește susținerea ČD că procesul-verbal nou accesibil ČD al convorbirii dintre echipa responsabilă de caz și ÖBB din 22 martie 2021 se referă la o altă reuniune cu ÖBB, care a avut loc la 16 martie 2021, pentru care nu există niciun proces-verbal în dosar, trebuie menționat că această reuniune din 16 martie 2021 corespunde unei reuniuni care a vizat încheierea unei tranzacții între Comisie și ÖBB, astfel cum se menționează și în procesul-verbal nou accesibil ČD din 22 martie 2021. Procesul-verbal respectiv trebuie ignorat de Comisie și nu poate fi utilizat ca element de probă în cazul în care Comisia adoptă o comunicare privind obiecțiunile care nu sprijină observațiile părților, în temeiul punctelor 27 și 29 din Comunicarea privind desfășurarea procedurilor de tranzacție, astfel cum s-a întâmplat în cazul de față. De asemenea, în scrisoarea sa din 10 octombrie 2024, ČD face referire la o reuniune între conducerea sa și comisarul responsabil cu concurența, care a avut loc în septembrie 2020 și care este posibil să nu fi fost înregistrată. Am solicitat informații din partea DG Concurență cu privire la această reuniune și mi s-a furnizat procesul-verbal intern al reuniunii respective, care corespunde unei convorbiri din 21 septembrie 2020. Din procesul-verbal intern reiese că reuniunea a vizat în principal, în ceea ce privește cazul de față, posibilitatea soluționării sale prin intermediul unei tranzacții (83). |
|
114. |
Prin urmare, consider că nu există alte schimburi decât cele vizate de procesele-verbale nou accesibile care să se califice drept interviuri în sensul articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003. |
(b) Cu privire la existența unei neregularități procedurale în ceea ce privește procesele-verbale ale convorbirilor și reuniunilor care se presupune că intră sub incidența articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003
|
115. |
În ceea ce privește procesele-verbale din dosar care sunt considerate nesatisfăcătoare de către ČD ([…] și procesele-verbale nou accesibile), consider că, în general, reuniunile sau convorbirile respective au vizat (cel puțin parțial) discuții legate de obiectul procedurilor și că, în cadrul mai multora dintre aceste contacte, este posibil ca Comisia să fi colectat informații care intră în domeniul de aplicare al procedurilor de la furnizorul de informații (84). |
|
116. |
Prin urmare, în ceea ce privește aceste procese-verbale, este necesar să se analizeze susținerile ČD potrivit cărora acestea sunt prea „sumare” pentru a constitui evidențe adecvate ale interviurilor și că au fost înregistrate la dosar și comunicate cu întârziere furnizorului de informații spre aprobare. |
|
117. |
În ceea ce privește argumentul potrivit căruia procesele-verbale sunt prea sumare pentru a constitui înregistrări exacte ale discuțiilor care au avut loc, observ că procesele-verbale care fac obiectul […] și procesele-verbale nou accesibile, deși prezintă aceste aspecte pe scurt, par a fi suficient de specifice pentru a reflecta „conținutul discuțiilor” și, în special, „natura informațiilor furnizate în cursul interviului cu privire la subiectele abordate”, putând fi posibil să se considere că acestea constituie o înregistrare exactă a interviurilor care au avut loc. În special, deși descrierea informațiilor furnizate de DG Concurență în cadrul acestor reuniuni poate fi destul de succintă, procesele-verbale permit să se identifice conținutul discuțiilor, iar nimic nu sugerează că părțile ar fi putut furniza alte informații decât cele menționate în procesele-verbale. |
|
118. |
În sfârșit, trebuie analizat argumentul ČD potrivit căruia Comisia nu a întocmit procesele-verbale respective la momentul reuniunilor respective sau la scurt timp după ce acestea au avut loc, ceea ce dă naștere unor îndoieli cu privire la exactitatea acestora. |
|
119. |
Amintesc faptul că interpretarea articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 a fost clarificată pentru prima dată de Curtea de Justiție în 2017, odată cu pronunțarea hotărârii Intel. Ulterior, în 2022 în hotărârea Google Android, Tribunalul a furnizat clarificări suplimentare în ceea ce privește relevanța prezentării sau a aprobării în timp util a proceselor-verbale. Tribunalul a statuat că anumite note sumare de la reuniuni, redactate la mai mulți ani după desfășurarea reuniunilor, trebuiau considerate „prea tardive și prea sumare pentru a putea constitui o înregistrare a unui interviu în sensul stabilit de articolul 19 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1/2003” și a precizat că, în viitor, ar fi „util și adecvat ca înregistrarea fiecărui interviu […] să fie efectuată sau validată cu ocazia desfășurării acestui interviu sau la scurt timp după acest moment” (85). În hotărârea sa recentă din 18 septembrie 2024 într-o cauză care vizează Qualcomm, Tribunalul a clarificat faptul că acordarea accesului tardiv la notele reuniunilor nu încalcă în sine dreptul la apărare (86). |
|
120. |
În această privință, observ că procesele-verbale care corespund […] au fost întocmite la momentul reuniunilor respective și, în cazul proceselor-verbale aferente […], acestea au fost aprobate de întreprinderea în cauză la momentul respectiv (87). În ceea ce privește procesele-verbale nou accesibile, înțeleg de la DG Concurență că acestea nu au fost finalizate la momentul respectiv, ci cu întârziere față de momentul în care au avut loc reuniunile sau convorbirile, deși pe baza notelor de la momentul respectiv ale funcționarilor DG Concurență care au participat la reuniuni sau la convorbiri. |
|
121. |
La fel ca în cazul Google Android, este adevărat că procesele-verbale nou accesibile au fost întocmite la mult timp după reuniunea în discuție, în două cazuri după mai mulți ani (88). Jurisprudența nu este clară cu privire la aspectul dacă întocmirea tardivă a proceselor-verbale este un factor suficient în sine pentru a concluziona că procesele-verbale nu pot constitui înregistrări valabile ale interviurilor respective. După cum s-a menționat mai sus, de exemplu, Tribunalul a ajuns la o concluzie în acest sens numai în legătură cu procese-verbale care erau atât „prea sumare”, cât și „prea tardive” pentru a constitui înregistrări adecvate ale interviurilor (89). |
|
122. |
Nu este necesar să se decidă asupra acestei chestiuni în cazul de față, având în vedere că, chiar dacă procesele-verbale examinate ar fi considerate prea sumare și/sau prea tardive pentru a constitui înregistrări adecvate ale interviurilor, acest lucru ar conduce doar la concluzia că Comisia a săvârșit o neregularitate procedurală prin faptul că nu și-a îndeplinit pe deplin obligația de înregistrare a interviului prevăzută la articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003. Ar fi totuși necesar să se stabilească dacă ČD a demonstrat în mod adecvat că și-ar fi putut asigura mai bine apărarea în lipsa acestor neregularități procedurale. |
(c) Cu privire la aspectul dacă neregularitățile procedurale au condus la o încălcare a dreptului la apărare al ČD
|
123. |
Astfel cum s-a arătat mai sus, pentru a se stabili o încălcare a dreptului la apărare al unei întreprinderi, trebuie să se demonstreze nu numai că un interviu care intră sub incidența articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 nu a fost înregistrat în mod corespunzător, ci și că această încălcare a adus atingere capacității părții de a se apăra. În general, întreprinderii care face obiectul investigației îi revine sarcina de a dovedi că nu a avut acces la elemente de probă incriminatoare sau dezincriminatoare, precum și de a explica respectivele consecințe care trebuie desprinse din acest aspect în ceea ce privește exercitarea dreptului său la apărare (a se vedea punctele 102-106 de mai sus) (90). |
|
124. |
În contextul aprecierii acestor afirmații, Tribunalul a admis că, în anumite cazuri, în urma unei aprecieri individuale, alte documente din dosar la care întreprinderea în cauză a avut acces ar putea permite părților să cunoască ceea ce s-a discutat în cadrul unui interviu, în lipsa unor procese-verbale adecvate. Acest lucru s-a întâmplat, în special, în hotărârea Google Android, în care Tribunalul a considerat că, în ceea ce privește majoritatea interviurilor pentru care Google primise doar note sumare (care nu puteau constitui o înregistrare a unui interviu), „conținutul discuțiilor care au avut loc în cadrul acestor interviuri” se regăsea totuși „în întregime în documente specifice din dosarul de investigație, la care Google […] a recunoscut că a avut acces” (91). Tribunalul a precizat, așadar, că Google „a putut obține informații din partea Comisiei cu privire la conținutul discuțiilor purtate în cadrul acestor interviuri, în special în legătură cu natura informațiilor furnizate cu acele ocazii cu privire la subiectele care au fost abordate” (92). |
|
125. |
Tribunalul a ajuns la aceeași concluzie în ceea ce privește anumite note care nu făceau „referire la niciun document din dosar”, întrucât „Google a putut totuși să o plaseze în contextul informațiilor furnizate în legătură cu alte două interviuri realizate cu aceeași întreprindere […] referitoare la același subiect”. Aceste alte două interviuri, ale căror procese-verbale au fost „validate de întreprinderea în discuție”, se refereau la „documente din dosarul de investigație ce reflectă conținutul discuțiilor purtate cu acele ocazii”. Prin urmare, Tribunalul a concluzionat că Google „cunoștea poziția acestei întreprinderi în cadrul investigației” (93). |
|
126. |
Având în vedere această jurisprudență, trebuie observat că ČD a avut acces la documente suplimentare care reflectă conținutul discuțiilor pentru reuniunile în cauză, acestea făcând obiectul proceselor-verbale nou accesibile ČD, sau că a avut cunoștință în alt mod de informații care să îi permită să plaseze reuniunile în context. Mai exact:
|
|
127. |
În plus, trebuie remarcat faptul că ČD a fost în măsură să formuleze observații cu privire la procesele-verbale nou accesibile ČD în observațiile sale din 22 august 2023 și consacră secțiunea III a acestor observații pentru a susține că procesele-verbale vin în sprijinul apărării sale. Acest lucru confirmă că ČD a fost în măsură să își prezinte punctele de vedere cu privire la orice element de probă dezincriminator care ar fi putut fi comunicat în cadrul acestor reuniuni. |
|
128. |
În plus și în orice caz, ČD nu a demonstrat că, în lipsa unor eventuale neregularități procedurale privind procesele-verbale nou accesibile, și-ar fi putut asigura mai bine apărarea. În esență, în ceea ce privește fiecare dintre procesele-verbale pe care le consideră insuficiente, ČD a susținut în termeni generici că acestea „nu oferă o prezentare fidelă, precisă și detaliată a schimburilor în cauză” (95). În ceea ce privește procesele-verbale în cauză, aceasta a susținut astfel că lipsa unor procese-verbale detaliate nu a permis ČD să stabilească în mod cert aspectele sau informațiile discutate. |
|
129. |
Cu toate acestea, ČD nu prezintă elemente care să demonstreze că nu a avut acces la elemente de probă incriminatoare (și că „procedura ar fi putut conduce la un rezultat diferit în cazul în care elementele de probă incriminatoare ar fi fost divulgate”) și nici că nu a avut acces la elemente de probă dezincriminatoare pe care ar fi putut să le invoce și care „ar fi putut […] influența în orice mod aprecierile Comisiei în decizia sa” (96). |
|
130. |
În mod similar, în ceea ce privește procesul-verbal al reuniunii dintre vicepreședinta executivă Vestager și directorul general al ČD din 23 aprilie 2019, ÖBB nu a susținut și, cu atât mai puțin, nu a demonstrat că, în lipsa unor eventuale neregularități procedurale în ceea ce privește procesele-verbale nou accesibile, și-ar fi putut asigura mai bine apărarea. Având în vedere conținutul procesului-verbal respectiv (care se referă în principal la aspecte procedurale ale cazului) și contextul reuniunii (care a fost urmată de o reuniune tehnică la 23 mai 2019 pentru care există un proces-verbal convenit cu ČD), consider că nu există niciun motiv evident pentru care situația să fi fost de așa natură. |
|
131. |
În ceea ce privește absența proceselor-verbale privind convorbirile dintre ČD și Comisie, chiar dacă aceste convorbiri ar constitui interviuri, ČD nu poate susține că nu avea cunoștință de conținutul lor și de subiectele discutate cu Comisia (97). Prin urmare, ČD era pe deplin în măsură să utilizeze orice element de probă dezincriminator care ar fi putut apărea în cursul acestor contacte pentru a-și putea asigura mai bine apărarea (98). În plus, într-o astfel de ipoteză, ar fi de așteptat ca ČD să fi luat măsuri pentru a transmite Comisiei un rezumat al contactului în cauză cu scopul de a lăsa o urmă scrisă a oricărui element de probă dezincriminator potențial în dosar (99). |
|
132. |
Prin urmare, consider că, chiar dacă au existat eventuale neregularități procedurale în ceea ce privește înregistrările interviurilor, astfel cum a invocat ČD, acestea nu ar conduce, în împrejurările prezentului caz, la o încălcare a dreptului la apărare al părților. |
5.5. Accesul la dosar
5.5.1. Susținerile ČD în temeiul articolului 7 din Decizia 2011/695/UE și decizia adoptată
|
133. |
Astfel cum s-a menționat la punctul 16, la 15 august 2022, consilierul-auditor a primit din partea ČD o primă cerere de acces suplimentar la dosar – și anume cererea ČD din 15 august 2022 în temeiul articolului 7. Această cerere a fost formulată în urma unei cereri prealabile de acces suplimentar transmise DG Concurență de ČD la 29 iulie 2022, pe care DG Concurență a respins-o integral la 9 august 2022. |
|
134. |
Cererea ČD din 15 august 2022 în temeiul articolului 7 a invocat o gamă largă de aspecte cu privire la măsura și modurile în care a fost acordat accesul la dosar în cadrul acestor proceduri. Acestea sunt formulate ca preocupări generale care afectează întregul dosar, fiind ilustrate ulterior cu referire la anumite documente care, potrivit ČD, au devenit inaccesibile în mod nejustificat sau au fost ocultate într-o prea mare măsură. Printre aspectele specifice menționate de ČD se numără, de exemplu, lipsa accesului la elemente de probă potențial dezincriminatoare, ocultarea nejustificată a informațiilor care nu mai sunt confidențiale ca urmare a trecerii timpului, ocultări nejustificate ale datelor cu caracter personal, clasificarea nejustificată a anumitor documente ca fiind interne sau inaccesibile, cum ar fi corespondența legată de clemență sau corespondența în care se discută ocultări în materie de confidențialitate, insuficienta justificare a cererilor de confidențialitate, organizarea defectuoasă a dosarului (despre care se susține că limitează posibilitatea de utilizare a acestuia) și adoptarea de către DG Concurență a unei abordări mai permisive față de alți furnizori de informații decât față de ČD atunci când tratează cererile lor de confidențialitate. |
|
135. |
Ca urmare a intervenției mele în raport cu DG Concurență și furnizorii de informații, ČD a obținut în cele din urmă acces la versiuni mai puțin ocultate sau la versiuni complet accesibile în ceea ce privește 22 de documente (100), la 23 și 25 noiembrie 2022, în ceea ce privește două documente (101), la 20 septembrie 2023, și în ceea ce privește 33 de documente, la 18 octombrie 2023 (102), care vizează, în special, informații privind valoarea economică a vagoanelor și prețurile oferite în procesele de vânzare (cu excepția cifrelor privind deprecierea și valoarea contabilă), procedurile interne ale ÖBB cu privire la vânzarea vagoanelor, precum și numele și funcțiile persoanelor menționate în documentele ÖBB (103). |
|
136. |
Celelalte aspecte din cadrul cererii ČD din 25 august 2022 în temeiul articolului 7 au fost abordate prin decizia din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7, astfel cum se menționează mai jos. |
|
137. |
Decizia din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7 a reamintit că, în vederea exercitării de către consilierul-auditor a funcției sale în temeiul articolului 7 din Decizia 2011/695/UE, orice cerere trebuie să identifice în mod clar toate informațiile la care se solicită accesul și să furnizeze o motivare suficientă (104). Prin urmare, decizia din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7 nu a luat în considerare afirmațiile făcute în abstract cu privire la documente nespecificate din dosar, pentru care ČD nu a furnizat numărul de identificare al documentului („nr. de identificare”) atribuit de DG Concurență. Decizia din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7 a evaluat susținerile ČD în legătură cu fiecare document identificat și, în special, dacă era necesar un acces suplimentar pentru exercitarea corespunzătoare a dreptului ČD de a fi ascultată. În cazul în care informațiile la care s-a solicitat accesul suplimentar erau confidențiale, consilierului-auditor i-a revenit sarcina de a găsi un echilibru între necesitatea de a proteja aceste informații confidențiale și cerința unei exercitări corespunzătoare a dreptului de a fi ascultat. Această evaluare a ținut seama în special de gradul de sensibilitate a informațiilor și de utilitatea accesului suplimentar solicitat pentru exercitarea corespunzătoare a dreptului ČD de a fi ascultată, având în vedere obiecțiunile din comunicarea privind obiecțiunile. Rezultatele acestei evaluări în legătură cu fiecare document au fost incluse în anexa la decizia din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7. |
|
138. |
În ceea ce privește documentele care fac obiectul cererii ČD din 25 august 2022 în temeiul articolului 7 și care au fost depuse în cadrul categoriilor neaccesibile 2.7.5 („Accesul la dosar, corespondența cu părțile și titularii de documente în ceea ce privește confidențialitatea și accesul”) și 2.2.6 („Clemență și corespondența cu părțile”), m-am asigurat că documentele au fost depuse în mod corespunzător și că acestea nu conțineau nicio informație necesară pentru ca ČD să își exercite în mod corespunzător dreptul de a fi ascultată. Categoria 2.7.5 este utilizată pentru schimburi de informații cu furnizorii de informații cu privire la posibilul caracter confidențial al informațiilor transmise Comisiei. Documentele din această categorie nu au o forță probantă inerentă și sunt, în general, inaccesibile pentru a proteja eventuala confidențialitate a informațiilor în discuție și pentru a asigura eficiența procedurilor. Categoria 2.2.6 este utilizată de DG Concurență pentru a plasa corespondența de natură pur organizatorică legată de procesul de solicitare a clemenței, cum ar fi aranjamentele logistice menite să asigure transmiterea în condiții de siguranță a informațiilor sensibile sau prezentarea de declarații orale, dar care nu conține în sine informații substanțiale cu privire la obiectul investigației. Accesul la declarațiile de clemență ale ÖBB și la alte documente referitoare la procedura de clemență fusese acordat anterior ČD la 16 și 19 aprilie 2021. ČD a susținut că, în speță, diferitele comunicări dintre Comisie și ÖBB referitoare la cererea de clemență a ÖBB ar trebui, în general, să fie puse la dispoziția ČD, întrucât acestea ar putea permite ČD să conteste forța probantă a cererii de clemență a ÖBB (105). În special, ČD a susținut că Comisia a influențat în mod nejustificat cererea de clemență a ÖBB în acest caz și a solicitat accesul suplimentar la orice informație care ar confirma această acuzație. Decizia din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7 a stabilit că elementele indicate de ČD ca demonstrând existența unei influențe nejustificate din partea Comisiei cu privire la cererea de clemență și declarațiile întreprinderii ÖBB sunt speculative (a se vedea secțiunile 5.1 și 5.2). |
|
139. |
Astfel cum se menționează la punctul 29 de mai sus, la 28 februarie 2024, consilierul-auditor a primit o nouă cerere de acces suplimentar la dosar din partea ČD în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE, și anume cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7. Anterior acestei cereri, ČD a solicitat DG Concurență, la 25 octombrie 2023, acordarea accesului la decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB și la „[…] alte documente încă nedivulgate care au fost incluse în dosarul Comisiei după emiterea comunicării privind obiecțiunile la 10 iunie 2022 (dacă este cazul)”. La 10 ianuarie 2024, ca răspuns la această cerere, DG Concurență a furnizat ČD un document ([…]) și a respins celelalte solicitări incluse în aceasta. |
|
140. |
În cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7, ČD a susținut în primul rând că Comisia „a refuzat în cea mai mare parte” să îi divulge ČD documentele introduse în dosar după adoptarea comunicării privind obiecțiunile, refuzând să acorde ČD accesul la decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB și la orice documente introduse în dosar după emiterea comunicării privind obiecțiunile („documente ulterioare comunicării privind obiecțiunile”), altele decât […] (106). ČD a susținut că nu îi revenea Comisiei (și nici consilierului-auditor) sarcina de a aprecia ce documente sunt dezincriminatoare și, prin urmare, informațiile inaccesibile ar trebui să fie cât mai limitate posibil. |
|
141. |
În al doilea rând, ČD a susținut că ar trebui să i se acorde „acces maxim” la dosar, inclusiv la „toate informațiile pe care le-ar putea utiliza pentru apărarea sa (și anume la toate documentele și la alte informații care ar putea fi, în sensul cel mai larg posibil al acestor termeni, dezincriminatoare/exoneratoare sau care ar putea sprijini în alt mod apărarea ČD în cadrul procedurilor)” (107). ČD a susținut că, în lipsa unor informații cu privire la documentele care au fost depuse la dosar, nu a putut identifica fiecare informație pe care ar putea să o solicite și nici explica de ce ar avea nevoie de aceasta și, prin urmare, a explicat doar tipul de informații solicitate și motivele divulgării lor (108). |
|
142. |
În sfârșit, ČD a explicat că această cerere a sa din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7 „vizează, în primul rând, documentele care au fost create sau care au intrat în posesia Comisiei în alt mod după adoptarea comunicării privind obiecțiunile”. În plus, ČD a solicitat, de asemenea, accesul la informațiile nedivulgate care au făcut obiectul deciziei consilierului-auditor din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7 și a solicitat consilierului-auditor „reexaminarea” deciziei respective (109). ČD a justificat o astfel de cerere de „reexaminare” a deciziei respective ținând seama de informațiile primite în contextul deciziei din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7 și de „alte evoluții care au avut loc în cadrul procedurilor după cererea motivată din august 2022”. |
|
143. |
Ca răspuns la cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7 și la cererea mea, DG Concurență a pus la dispoziția ČD, la 10 iunie 2024, documente și informații referitoare la evaluările interne ale ÖBB cu privire la materialul rulant (110). În urma intervenției mele, ÖBB a acceptat să renunțe la cererile sale de confidențialitate cu privire la aceste documente sau să reducă domeniul de aplicare al acestor cereri. În plus, la 11 iunie 2024, DG Concurență a acordat ČD accesul la versiunea neconfidențială a anexelor la răspunsul ÖBB la comunicarea privind obiecțiunile. |
|
144. |
În temeiul articolului 3 alineatul (7) din Decizia 2011/695/UE, orice problemă referitoare la exercitarea efectivă a drepturilor procedurale ale părților în cauză ar trebui ridicată de persoanele respective mai întâi în fața DG Concurență, înainte de a fi transmisă consilierului-auditor. În consecință, decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7 a abordat cele două aspecte invocate pentru prima dată de ČD în raport cu DG Concurență, și anume cu privire la acordarea accesului la (i) decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB și (ii) la „[…] alte documente încă nedivulgate care au fost incluse în dosarul Comisiei după emiterea comunicării privind obiecțiunile la 10 iunie 2022 (dacă este cazul)” (111). În plus, deși susținerile ČD (altele decât cele două aspecte menționate) ar trebui să fie considerate inadmisibile și au fost respinse de consilierul-auditor pe această bază, decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7 le-a evaluat, de asemenea, în ceea ce privește caracterul complet al acestora. |
|
145. |
Decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7 a respins cererea ČD de acces la decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB, din motivele prezentate mai jos. |
|
146. |
În primul rând, decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB nu este destinată ČD și nici nu urmărește să producă efecte juridice față de ČD sau față de orice altă parte în afară de ÖBB. În al doilea rând, decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB analizează cererile de confidențialitate formulate de ÖBB și argumentele în favoarea divulgării anumitor informații ale ÖBB. Informațiile în sine, a căror confidențialitate este discutată în decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB, au fost puse la dispoziția ČD. Numai aceste informații constituie „elemente de probă referitoare la afirmațiile” împotriva ČD și relevante pentru exercitarea dreptului ČD de a fi ascultată. În al treilea rând, întrucât decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB se referă la confidențialitate și la posibila divulgare de informații în contextul accesului la dosar în ceea ce privește anumite informații ale ÖBB, conținutul său este similar, prin natura sa, cu cel al documentelor din cadrul categoriei 2.7.5 din dosarul Comisiei („Accesul la dosar, corespondența cu părțile și titularii de documente în ceea ce privește confidențialitatea și accesul”). Astfel cum s-a menționat la punctul 138, aceste documente nu au o forță probantă inerentă și sunt, în general, inaccesibile pentru a proteja eventuala confidențialitate a informațiilor în discuție și pentru a asigura eficiența procedurilor. În al patrulea rând, decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB este un document care a fost depus la dosar după notificarea comunicării privind obiecțiunile. Niciun aspect din decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB nu constituie un element de probă cu privire la obiectul investigației, nici incriminator, nici dezincriminator. |
|
147. |
În ceea ce privește cererea ČD de acces la documentele ulterioare comunicării privind obiecțiunile, Comisiei îi revine sarcina de a efectua o primă apreciere a caracterului potențial dezincriminator al informațiilor respective (112). Solicitanții nu se pot prevala de jurisprudența potrivit căreia nu poate fi exclusiv în sarcina Comisiei, care notifică obiecțiunile și ia decizia prin care se aplică o sancțiune, să identifice documentele utile pentru apărarea întreprinderii în cauză. Această considerație referitoare la documentele din dosarul întocmit de Comisie nu se poate aplica documentelor care figurează în dosar după notificarea comunicării privind obiecțiunile (113). |
|
148. |
Pentru a evalua cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7 în legătură cu documentele ulterioare comunicării privind obiecțiunile (altele decât decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB), consilierul-auditor a examinat numărul, natura și conținutul documentelor respective și a efectuat verificări pentru a stabili dacă acestea ar putea conține elemente de probă incriminatoare sau dezincriminatoare. Această examinare a arătat că mai multe documente ulterioare comunicării privind obiecțiunile erau accesibile ČD (de exemplu, răspunsurile părților la comunicarea privind obiecțiunile și anexele la acestea) (114) sau erau cunoscute de ČD (și anume fiind vorba de documente provenite de la ČD). Alte documente aparțineau unei categorii de documente neaccesibile (și anume documente interne ale Comisiei și corespondența cu autoritățile naționale de concurență, precum și schimburi privind confidențialitatea), iar restul documentelor ulterioare comunicării privind obiecțiunile (și anume schimburile privind întocmirea proceselor-verbale ale reuniunilor care au fost puse la dispoziția ČD și schimburile legate de aspecte procedurale, cum ar fi organizarea și participarea la audiere, notificarea comunicării privind obiecțiunile către părți și reprezentarea părților în cadrul procedurii (115)), având în vedere natura și conținutul acestora, nu sunt adecvate pentru a include elemente de probă incriminatoare sau dezincriminatoare și, în special, nu conțin elemente de probă privind tipurile de informații identificate de ČD, astfel cum se indică la punctul 141. |
|
149. |
În ceea ce privește solicitarea unei liste a documentelor ulterioare comunicării privind obiecțiunile din dosar, decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7 a considerat-o nejustificată și a respins-o din motivele prezentate în continuare. Comisia nu avea nicio obligație legală și nu a existat o practică a DG Concurență de a furniza destinatarilor comunicării privind obiecțiunile o listă enumerativă a documentelor incluse în dosarul cazului după comunicarea privind obiecțiunile. Verificările în acest sens efectuate în raport cu DG Concurență au confirmat că, în dosar, nu exista o listă enumerativă a documentelor ulterioare comunicării privind obiecțiunile. Absența unei astfel de liste nu împiedică ČD să prezinte consilierului-auditor o cerere de acces suplimentar în temeiul articolului 7 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE și, într-adevăr, nu a împiedicat întreprinderea respectivă să formuleze astfel de cereri în cazul de față. |
|
150. |
În ceea ce privește solicitarea ČD de reexaminare a deciziei din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7, decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7 a recunoscut că deciziile de refuz al accesului la dosar și, în special, deciziile adoptate în temeiul articolului 7 din Decizia 2011/695/UE au un caracter preliminar și pot fi rectificate prin acordarea accesului la informațiile în cauză înainte de adoptarea deciziei finale în cazul respectiv. Cu toate acestea, un astfel de caracter preliminar nu implică faptul că o parte poate pur și simplu să reitereze aceeași cerere și să obțină reexaminarea sa sau că, la cerere, consilierul-auditor ar trebui să reevalueze în mod sistematic deciziile anterioare în orice moment și în absența unor motive serioase. Cu toate acestea, ar putea exista cazuri în care ar putea fi justificat ca acesta să reexamineze o decizie anterioară. De exemplu, o astfel de situație ar putea interveni atunci când întreprinderea care solicită accesul suplimentar furnizează elemente noi și semnificative, care modifică împrejurările și condițiile care au stat la baza adoptării deciziei inițiale. Decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7 a concluzionat că ČD nu a adus în atenția consilierului-auditor astfel de elemente sau aspecte noi de natură să justifice o modificare relevantă a împrejurărilor și a condițiilor care au stat la baza adoptării deciziei inițiale în ceea ce privește documentele care nu erau încă accesibile (116). |
|
151. |
De asemenea, decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7 a menționat că ČD nu a identificat în mod specific în cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7 niciunul dintre documentele pentru care solicită reexaminarea deciziei din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7. Susținerea ČD, și anume că „[…] ČD nu este în măsură să identifice pe deplin (cu atât mai puțin într-un mod foarte specific) fiecare informație pe care o poate solicita din dosar […]”, pur și simplu nu este corectă în ceea ce privește documentele incluse în dosar înainte de adoptarea comunicării privind obiecțiunile și, în special, în ceea ce privește documentele vizate de decizia din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7. ČD a primit o listă enumerativă a acestor documente și, prin urmare, le-a putut identifica în mod specific. În consecință, cererea ČD de „reexaminare” integrală a deciziei din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7, fără a identifica documentele specifice în cauză, precum și motivele pentru abaterea de la această decizie în legătură cu documente specifice, a fost respinsă în decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7. |
|
152. |
În ceea ce privește susținerea ČD potrivit căreia i s-a acordat acces suplimentar la anumite informații în contextul cererii ČD din 15 august 2022 în temeiul articolului 7 și că accesul respectiv „a clarificat”„valoarea documentelor (nedivulgate) pentru apărarea ČD” în ceea ce privește anumite informații, de exemplu informațiile referitoare la evaluările interne ale ÖBB cu privire la materialul rulant (117) și normele ÖBB privind achizițiile de vagoane (118), trebuie menționat că DG Concurență a acordat ČD acces suplimentar la informațiile referitoare la evaluările interne ale ÖBB cu privire la materialul rulant la 11 iunie 2024. În ceea ce privește normele privind achizițiile de vagoane, ČD nu a justificat motivul pentru care faptul că o persoană implicată în vânzări putea avea un rol legat de achiziții (prin urmare, în ceea ce privește achizițiile) ar demonstra că aceste norme privind achizițiile au fost aplicate, de asemenea, vânzărilor (și nu achizițiilor), astfel cum susține ČD, și, prin urmare, afirmația ČD a fost considerată speculativă. În plus față de evaluările interne ale ÖBB cu privire la materialul rulant și de normele ÖBB privind achizițiile, ČD a susținut că alte „[…] (tipuri de) documente și informații” care aparțin categoriilor menționate la punctul 141 ar trebui să fie puse la dispoziția ČD. Cu toate acestea, în ceea ce privește documentele și informațiile respective, nu numai că ČD nu a identificat documentele la care se referea, dar nici nu a invocat elemente noi de natură să modifice împrejurările și condițiile care au stat la baza adoptării deciziei din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7. Prin urmare, decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7 a confirmat concluzia deciziei din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7. |
|
153. |
În consecință, consilierul-auditor a concluzionat în decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7 că, la cererea sa, DG Concurență pusese deja la dispoziția ČD, la 11 iunie 2024, anumite documente și informații privind evaluarea internă a ÖBB cu privire la materialul rulant și acordase ČD posibilitatea de a prezenta observații cu privire la acestea, celelalte solicitări incluse în cerere fiind respinse. |
5.5.2. Susținerile ulterioare ale ČD
|
154. |
La 19 iulie 2024, după adoptarea deciziei din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7, ČD a prezentat observații suplimentare cu privire la informațiile puse la dispoziție la 11 iunie 2024, care includ informații privind evaluările interne ale ÖBB cu privire la materialul rulant și anexele la răspunsul ÖBB la comunicarea privind obiecțiunile (119). Aceste observații și susțineri, pe care ČD le-a formulat de asemenea în cursul procedurilor în contextul transmiterii observațiilor anterioare, sunt analizate în continuare. |
(a) Accesul „tardiv” și „fragmentat”
|
155. |
ČD a ridicat obiecțiuni cu privire la divulgarea „tardivă” a informațiilor în contextul accesului la dosar (120). ČD a susținut că accesul tardiv, după ce ČD și-a prezentat răspunsul la comunicarea privind obiecțiunile și după ce a avut loc audierea, nu poate remedia prejudiciul adus dreptului la apărare al ČD și dreptului său de a fi ascultată (121). |
|
156. |
ČD a susținut că Comisia „divulgă, de asemenea, în mod repetat documentele către ČD de o manieră fragmentată” (122). ČD a susținut că această practică „obligă ČD să își pregătească apărarea cu informații incomplete” și „prelungește durata deja excesivă a procedurilor” (123). ČD a susținut că „Comisia continuă să divulge mai multe versiuni ale documentelor, cu un domeniu de aplicare descrescător al informațiilor ocultate și, în multe cazuri, atribuie noi numere de identificare noilor versiuni ale documentelor” (124). ČD a susținut că acest mod de acțiune poate împiedica revizuirea oricărei eventuale decizii a Comisiei în acest caz (125). |
|
157. |
În plus, ČD a susținut că, întrucât „informațiile divulgate treptat sunt în mod clar în beneficiul ČD”, acest lucru ar însemna că „respectivele contestații anterioare privind încălcările repetate ale drepturilor procedurale ale ČD au fost, într-adevăr, valabile”, iar „evaluarea cu privire la informațiile confidențiale din dosar de către Comisie a fost în mod repetat deficitară, în detrimentul capacității ČD de a se apăra în cadrul procedurilor” (126). |
|
158. |
Respectarea dreptului la apărare impune de asemenea ca, în cursul procedurii administrative, întreprinderii în cauză să i se fi oferit posibilitatea să își exprime punctul de vedere asupra realității și pertinenței faptelor și circumstanțelor invocate, precum și asupra înscrisurilor reținute de Comisie în susținerea afirmației sale privind existența unei încălcări a tratatului (127). |
|
159. |
În loc să prelungească suplimentar termenul de răspuns la comunicarea privind obiecțiunile sau să suspende curgerea termenului, consilierul-auditor poate să acorde destinatarului comunicării privind obiecțiunile posibilitatea de a prezenta, într-o etapă ulterioară, atunci când aspectele nesoluționate privind accesul la dosar au fost soluționate, observații scrise suplimentare care să completeze sau să modifice primul răspuns la comunicarea privind obiecțiunile pe baza accesului suplimentar acordat (128). |
|
160. |
În cazul de față, ČD a primit acces la principalele documente din dosar după emiterea comunicării privind obiecțiunile (129). În consecință, termenul de răspuns la comunicarea privind obiecțiunile a început să curgă în conformitate cu punctul 102 din Comunicarea privind cele mai bune practici în materie de antitrust (130). |
|
161. |
Ulterior, DG Concurență a oferit ČD posibilitatea de a formula observații suplimentare cu privire la informațiile la care a fost acordat accesul suplimentar și, într-adevăr, ČD a prezentat observații în mai multe rânduri (131). |
|
162. |
În măsura în care ČD poate contesta lipsa unor observații orale suplimentare sau a unei noi audieri (132), se observă că dreptul de a fi ascultat nu implică faptul că persoanei interesate trebuie să i se dea posibilitatea de a-și exprima oral punctul de vedere, întrucât posibilitatea de a prezenta observații în scris permite de asemenea respectarea acestui drept (133). După cum s-a menționat, ČD a avut posibilitatea de a reacționa în scris la informațiile suplimentare puse la dispoziție, ceea ce a și făcut în mod sistematic. |
|
163. |
Procedura urmată de DG Concurență a oferit ČD posibilitatea de a examina documentele din dosar care pot fi relevante pentru apărarea sa și de a-și prezenta punctul de vedere cu privire la aceste documente în cursul procedurii administrative. |
(b) Critici referitoare la lipsa unor măsuri procedurale suplimentare (reuniuni, comunicare suplimentară privind obiecțiunile sau scrisoare de expunere a faptelor)
|
164. |
În observațiile sale din 19 iulie 2024, ČD a susținut că Comisia „a continuat să divulge documente noi către ČD fără a lua măsuri procedurale (cum ar fi organizarea unei reuniuni de analiză a situației curente sau emiterea unei scrisori de expunere a faptelor)” (134). ČD a susținut că această modalitate de acțiune a împiedicat-o să stabilească „semnificația pe care Comisia o dă documentelor și informațiilor nou divulgate”. |
|
165. |
În observațiile anterioare, ČD a susținut că Comisia ar fi trebuit să organizeze o reuniune de analiză a situației curente după audiere, în conformitate cu punctele 64 și 65 din Comunicarea privind cele mai bune practici în materie de antitrust (135). ČD a susținut că orice element de probă nou de care ar fi putut ține seama Comisia ar trebui să fie însoțit de o comunicare suplimentară privind obiecțiunile sau de o scrisoare de expunere a faptelor în temeiul secțiunii 3.1.7 din Comunicarea privind cele mai bune practici în materie de antitrust (136). ČD a susținut că aceste omisiuni au împiedicat-o să determine caracterul incriminator sau dezincriminator al informațiilor nou accesibile (137). |
|
166. |
La 2 octombrie 2024, ČD a solicitat DG Concurență să organizeze o reuniune în temeiul punctului 70 din Comunicarea privind cele mai bune practici în materie de antitrust (138). ČD a susținut că o astfel de reuniune era „importantă pentru exercitarea dreptului său la o apărare adecvată”, ČD considerând că DG Concurență „nu intenționa să ia în considerare apărarea anterioară a ČD”, „procedurile s-au desfășurat în mod inechitabil din punct de vedere procedural față de ČD” și „o parte semnificativă a elementelor de probă exoneratoare a fost pusă la dispoziția ČD numai după audiere”. Această cerere a fost ulterior adresată de CD consilierului-auditor, la 10 octombrie 2024, susținându-se, de asemenea, necesitatea unei a doua audieri (139). |
|
167. |
În conformitate cu punctul 65 din Comunicarea privind cele mai bune practici în materie de antitrust, în contextul procedurilor în cazurile de cartel, părților li se va propune organizarea unei reuniuni de analiză a situației curente după audiere. În conformitate cu punctul 70 din Comunicarea privind cele mai bune practici în materie de antitrust, constituie o practică obișnuită să se dea înalților funcționari ai părților posibilitatea de a purta discuții privind cazul fie cu directorul general al DG Concurență sau cu directorul general adjunct pe probleme antitrust, fie, dacă este cazul, cu comisarul pentru concurență. |
|
168. |
DG Concurență mi-a confirmat că, la 25 septembrie 2024, a avut loc o reuniune de analiză a situației curente cu ČD, respectiv, la 20 septembrie 2024, cu ÖBB. |
|
169. |
Părțile s-au întâlnit, de asemenea, cu comisarul pentru concurență, de pildă, în cazul ČD, în aprilie 2019 și septembrie 2020. În orice caz, punctul 70 din Comunicarea privind cele mai bune practici în materie de antitrust nu prevede un drept la o reuniune în special ca urmare a faptului că părțile nu sunt de acord cu posibilele concluzii ale DG Concurență. |
|
170. |
Necesitatea unei comunicări suplimentare privind obiecțiunile sau a unei scrisori de expunere a faptelor depinde, în definitiv, de conținutul deciziei care urmează să fie adoptată în raport cu cel al comunicării privind obiecțiunile (140). Într-adevăr, în temeiul articolului 16 din Decizia 2011/695/UE, consilierului-auditor îi revine sarcina de a examina dacă proiectul de decizie abordează numai obiecțiunile cu privire la care li s-a dat părților posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere. |
|
171. |
În mesajul său către DG Concurență din 2 octombrie 2024, ČD a solicitat, de asemenea, să fie informată în mod corespunzător cu privire la metodologia actualizată de calculare a amenzilor și să aibă posibilitatea adecvată de a prezenta observații cu privire la aceasta. Acest lucru a rezultat din faptul că, în urma reuniunii de analiză a situației curente din 25 septembrie 2024, ČD a reținut că DG Concurență avea în vedere anumite ajustări ale metodologiei de calculare a amenzilor anunțate în comunicarea privind obiecțiunile (141). Această cerere a fost respinsă de DG Concurență la 9 octombrie 2024 și a fost reiterată de ČD consilierului-auditor la 10 octombrie 2024 (142). |
|
172. |
În ceea ce privește exercitarea dreptului la apărare cu privire la aplicarea de amenzi, reiese dintr-o jurisprudență constantă că, în cazul în care Comisia indică în mod expres, în comunicarea privind obiecțiunile, că va examina dacă este necesar să aplice amenzi întreprinderilor în cauză și enunță principalele elemente de fapt și de drept susceptibile să conducă la aplicarea unei amenzi, precum gravitatea și durata presupusei încălcări și împrejurarea că aceasta a fost săvârșită „cu intenție sau din neglijență”, aceasta își îndeplinește obligația de a respecta dreptul întreprinderilor de a fi audiate (143). Potrivit jurisprudenței, în cazul în care Comisia se abate de la Orientările privind amenzile și aplică o altă metodologie adaptată în mod specific particularităților cazului, dreptul la apărare impune ca această metodologie să fie divulgată părților interesate, pentru ca acestea să își poate face cunoscut punctul de vedere cu privire la elementele pe care Comisia intenționează să își întemeieze decizia (144). |
|
173. |
În opinia mea, comunicarea privind obiecțiunile a furnizat părților suficiente indicații cu privire la metodologia de aplicare a amenzilor pe care Comisia intenționa să o adopte în acest caz (145). Părțile și-au putut face cunoscute punctele de vedere, iar Comisia a luat în considerare argumentele lor în decizia finală, menținând în același timp metodologia de aplicare a amenzilor anunțată în comunicarea privind obiecțiunile (146). În special, utilizarea veniturilor ČD din furnizarea de servicii de transport de călători pe distanțe lungi în Cehia ca bază pentru valoarea vânzărilor ÖBB a fost anunțată în comunicarea privind obiecțiunile (147), iar părțile au avut posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere cu privire la acest aspect, precum și cu privire la metodologia utilizată pentru stabilirea valorii vânzărilor (148). |
|
174. |
Prin urmare, nu consider că, în cazul de față, era necesară o comunicare suplimentară privind obiecțiunile sau o scrisoare suplimentară de expunere a faptelor sau cu privire la amenzi. |
|
175. |
În orice caz, lipsa unei reuniuni de analiză a situației curente, a unei comunicări suplimentare privind obiecțiunile și a unei scrisori de expunere a faptelor nu împiedică ČD să evalueze documentele la care se poate acorda acces suplimentar, având în vedere conținutul acestor documente. |
5.6. Afirmațiile privind inegalitatea de tratament
|
176. |
ČD a susținut că s-a confruntat cu o „inegalitate de tratament” în procedurile în discuție în comparație cu ÖBB (149). Mai exact, ČD a susținut că Comisia a aplicat standarde diferite atunci când a abordat cererile de confidențialitate formulate de ČD și cererile altor furnizori de informații din dosar, în special ÖBB (150). De asemenea, ČD a susținut că inegalitatea de tratament este evidentă prin prisma faptului că observațiile ČD din 31 ianuarie 2023 au fost puse la dispoziția ÖBB la doar câteva zile după ce ČD le-a transmis Comisiei, în timp ce răspunsul ÖBB la aceste observații a fost pus la dispoziția ČD la aproape un an de la prezentarea sa și la cererea ČD (151). |
|
177. |
ČD a avut ocazia, în cadrul procedurilor, să solicite documente care nu i-au fost divulgate și care ar putea fi necesare pentru exercitarea dreptului său de a fi ascultată, în conformitate cu articolul 7 din Decizia 2011/695/UE. De asemenea, aceasta a avut posibilitatea de a se opune divulgării informațiilor pe care le-a furnizat și care constituie informații confidențiale în temeiul articolului 8 din Decizia 2011/695/UE. ČD a utilizat aceste posibilități în mai multe rânduri în cadrul procedurilor. Astfel de sesizări adresate consilierului-auditor au fost examinate pe fond, astfel cum se descrie mai sus. |
|
178. |
În ceea ce privește presupusele întârzieri în punerea la dispoziția ČD a unor observații ale ÖBB, ar trebui remarcat faptul că mai mulți factori pot afecta calendarul comunicărilor cu părțile sau pot cauza întârzieri în transmiterea anumitor documente, de exemplu, necesitatea de a examina și de a discuta cererile de confidențialitate sau ușurința de a oferi acces suplimentar la mai multe documente, prin gruparea acestora. |
|
179. |
În orice caz și în sfârșit, accesul anterior sau ulterior la anumite documente nu ar trebui să aibă, ca regulă generală, niciun impact asupra posibilității întreprinderii de a fi ascultată cu privire la toate aspectele relevante, cu condiția ca, astfel cum se indică la punctul 158, accesul să fie acordat în cursul procedurii administrative, iar acest acces să îi permită întreprinderii să își prezinte punctul de vedere (152). |
|
180. |
În orice caz, ČD nu explică modul în care ar fi putut fi afectat dreptul său la apărare, în cazul în care ar fi survenit o neregularitate procedurală cu privire la o posibilă inegalitate de tratament. |
6. CONCLUZIE
|
181. |
În temeiul articolului 16 din Decizia 2011/695/UE, am examinat dacă proiectul de decizie abordează numai obiecțiunile cu privire la care li s-a dat părților posibilitatea de a-și face cunoscute punctele de vedere. Concluzionez că această cerință a fost respectată. |
|
182. |
În ansamblu, consider că exercitarea efectivă a drepturilor procedurale a fost asigurată în acest caz. |
Bruxelles, 18 octombrie 2024.
Eric GIPPINI FOURNIER
(1) În temeiul articolelor 16 și 17 din Decizia 2011/695/UE a președintelui Comisiei Europene din 13 octombrie 2011 privind funcția și mandatul consilierului-auditor în anumite proceduri în domeniul concurenței (JO L 275, 20.10.2011, p. 29) („Decizia 2011/695/UE”).
(2) Mai exact, Österreichische Bundesbahnen-Holding Aktiengesellschaft, ÖBB-Personenverkehr Aktiengesellschaft și ÖBB-Technische Services-Gesellschaft mbH.
(*1) Anumite părți din acest text au fost eliminate pentru a se asigura faptul că nu sunt divulgate informații confidențiale. Aceste părți sunt prezentate ca […].
(3) Hotărârea din 20 iunie 2018, České dráhy a.s./Comisia, T-621/16, ECLI:EU:T:2018:367.
(4) Hotărârea din 30 ianuarie 2020, České dráhy a.s./Comisia, C-538/18 P și C-539/18 P, ECLI:EU:C:2020:53.
(5)
JO C 298, 8.12.2006, p. 17.
(6) În perioada cuprinsă între decembrie 2019 și jumătatea anului 2021, a avut loc o primă rundă de discuții privind tranzacția între Comisie și părți. Ulterior, în martie 2022, au avut loc din nou discuții și schimburi între Comisie și părți cu privire la posibilitatea soluționării cazului prin intermediul unei tranzacții, încheiate fără succes în aprilie 2022. A se vedea Comunicarea Comisiei privind desfășurarea procedurilor de tranzacție în vederea adoptării de decizii în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazurile privind cartelurile (2008/C 167/01) (JO C 167, 2.7.2008, p. 1) („Comunicarea privind desfășurarea procedurilor de tranzacție”).
(7) Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei din 7 aprilie 2004 privind desfășurarea procedurilor puse în aplicare de Comisie în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE (JO L 123, 27.4.2004, p. 18) [„Regulamentul (CE) nr. 773/2004”].
(8) Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO L 1, 4.1.2003, p. 1) [„Regulamentul (CE) nr. 1/2003”].
(9) Din cauza restricțiilor de călătorie legate de pandemia de COVID-19, accesul la aceste declarații de clemență și la anumite alte documente a fost acordat prin intermediul unui rezumat de teleconferință, cu acordul ČD.
(10) În același timp, ČD mi-a solicitat să confirm sau să acord suspendarea sau o nouă prelungire a termenului pentru a răspunde la comunicarea privind obiecțiunile în temeiul articolului 9 alineatul (1) din Decizia 2011/695/UE (a se vedea punctul 38de mai jos).
(11) […]. Printre aceste documente figurează în special orientările interne ale ÖBB privind vânzarea materialului rulant uzat, precum și anumite informații referitoare la oferte.
(*2) Se citește: „2023”.
(12) […].
(13) […].
(14) În plus, la 24 noiembrie 2023, DG Concurență a furnizat ČD o versiune neconfidențială revizuită a documentului […]. Întrucât, prin documentul respectiv, întreprinderii ČD nu i s-a pus la dispoziție nicio informație nouă, DG Concurență nu a acordat un termen pentru prezentarea de observații suplimentare cu privire la documentul în cauză. ČD a reacționat însă la această divulgare de informații prin e-mailul din 29 noiembrie 2023.
(15) A se vedea punctul 19.
(16) Și anume numele (inclusiv adresele de e-mail) și funcțiile persoanelor menționate în următoarele documente: [….].
(17) La 7 decembrie 2023, DG Concurență a solicitat ČD să confirme că răspunsul din 14 iulie 2023 la solicitarea de informații poate fi pus la dispoziția ÖBB în întregime. ČD a răspuns la 14 decembrie 2023, formulând mai multe cereri de confidențialitate în legătură cu răspunsul din 14 iulie 2023 la solicitarea de informații și incluzând o propunere de versiune neconfidențială.
(18) Comunicarea Comisiei privind regulile de acces la dosarul Comisiei în cauzele în temeiul articolelor 81 și 82 din Tratatul CE, articolelor 53, 54 și 57 din Acordul SEE și Regulamentului (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (JO C 325, 22.12.2005, p. 7) („Comunicarea privind accesul la dosar”).
(19) […]. Documentele corespund celor identificate în decizia din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7 ca incluzând informații referitoare la evaluările interne ale ÖBB cu privire la materialul rulant.
(20) În contextul respingerii respective, DG Concurență a elaborat o versiune revizuită a proiectului de rezumat („rezumatul”).
(21)
https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_22_3585.
(22) A se vedea secțiunea 4.
(23) În teorie, aș fi putut împărți audierea în sesiuni deschise și sesiuni închise pentru RegioJet și solicita părților să includă toate informațiile confidențiale în prezentările aferente sesiunilor închise. Totuși, această soluție nu a fost posibilă în practică, având în vedere cererile de confidențialitate substanțiale și nejustificate ale ČD care vizau aproape toate informațiile din rezumat.
(24) A se vedea punctul 51.
(25) Acest lucru este în conformitate cu derogările de la regimul lingvistic acordate de ČD la 16 mai 2019 și de ÖBB la 14 octombrie 2020 și a fost confirmat în schimburile ulterioare cu consilierul-auditor, în special în e-mailurile din 29 noiembrie 2022 și în convorbirile din 7 decembrie 2022.
(26) Este disponibilă o listă completă a participanților.
(27) Orientări privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (JO C 210, 1.9.2006, p. 2) („Orientările privind amenzile”).
(28) A se vedea secțiunea 5 privind argumentele procedurale prezentate de ČD.
(29) A se vedea punctul 49.
(30) Comunicarea Comisiei privind cele mai bune practici de desfășurare a procedurilor inițiate în aplicarea articolelor 101 și 102 din TFUE (JO C 308, 20.10.2011, p. 6) („Comunicarea privind cele mai bune practici în materie de antitrust”).
(31) În răspunsul său la comunicarea privind obiecțiunile, ÖBB a susținut că nu există elemente de probă suficiente în legătură cu anumite constatări ale Comisiei. De asemenea, la punctul 7 din răspunsul ÖBB la comunicarea privind obiecțiunile, ÖBB a susținut că, prin faptul că nu a prezentat elemente de probă precise și concordante, este posibil ca Comisia să fi încălcat principiul prezumției de nevinovăție prevăzut la articolul 48 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (JO C 326, 26.10.2012, p. 393) („carta”). Întrucât susținerile ÖBB par să privească aspecte de fond ale cazului și să depindă de acestea, nu le voi analiza din perspectiva dreptului la apărare.
(32) În special și astfel cum se descrie în secțiunea 3, ČD a prezentat observații la 16 ianuarie 2023, 31 ianuarie 2023, 21 martie 2023, 22 august 2023, 12 octombrie 2023, 16 noiembrie 2023, 29 noiembrie 2023, 27 februarie 2023, 19 iulie 2024 și 26 iulie 2024, unele la cererea Comisiei, iar altele din proprie inițiativă.
(33) A se vedea, în special, punctul 57 și secțiunea IX.A.1 din răspunsul ČD la comunicarea privind obiecțiunile.
(34) ČD utilizează, de asemenea, expresiile „influență nejustificată” și „presiune” în această privință.
(35) A se vedea, în special, punctele 11, 12 și 59 și secțiunile IX.A, IX.B și X.B.1 din răspunsul ČD la comunicarea privind obiecțiunile. De asemenea, la punctele 17 și 18 din observațiile sale din 16 ianuarie 2023, ČD se referă la „[…] tratamentul nediligent, necritic și orientat spre scop din partea Comisiei în ceea ce privește investigația […]”, după cum o demonstrează discrepanțele dintre elemente de probă și cererea de clemență a ÖBB și absența unor „documente importante” din dosar, care nu au fost solicitate ÖBB de către Comisie, în pofida „valorii lor aparente pentru investigație”. ČD reiterează aceste susțineri, de exemplu, în observațiile sale din 31 ianuarie 2023 (punctele 16, 29 și 30), din 16 noiembrie 2023 (punctele 10 și 11), din 28 februarie 2024 (punctul 17), din 19 iulie 2024 (punctul 4) și din 10 octombrie 2024 (secțiunile I și IV).
(36) Hotărârea din 2 februarie 2022, Scania și alții/Comisia, T-799/17, ECLI:EU:T:2022:48, punctul 146, Hotărârea din 24 septembrie 2019, HSBC Holdings și alții/Comisia, T-105/17, ECLI:EU:T:2019:675, punctele 285 și 286, Hotărârea din 10 noiembrie 2017, Icap și alții/Comisia, T-180/15, ECLI:EU:T:2017:795, punctul 271 și Hotărârea din 27 septembrie 2012, Shell Petroleum și alții/Comisia, T-343/06, ECLI:EU:T:2012:478, punctul 170.
(37) A se vedea, de exemplu, Hotărârea din 14 martie 2014, Holcim (Deutschland) AG și Holcim Ltd/Comisia, T-293/11, ECLI:EU:T:2014:127, punctul 110 și jurisprudența citată. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 124.
(38) Hotărârea din 2 februarie 2022, Scania și alții/Comisia, T-799/17, ECLI:EU:T:2022:48, punctul 154. Acest lucru reflectă norma generală din dreptul Uniunii potrivit căreia părții care invocă un fapt îi revine în mod normal sarcina probei: a se vedea, în acest sens, Hotărârea din 30 martie 2022, Latam Airlines Group și Lan Cargo/Comisia, T-344/17, ECLI:EU:T:2022:185, punctul 166 și jurisprudența citată și Ordonanța din 23 septembrie 2020, Deutsche Telekom/Comisia, T-64/20, ECLI:EU:T:2020:481, punctul 23 și jurisprudența citată.
(39) A se vedea Hotărârea din 11 iulie 2013, Ziegler/Comisia, C-439/11 P, ECLI:EU:C:2013:513, punctul 155 și jurisprudența citată.
(40) A se vedea, prin analogie, Hotărârea din 11 iulie 2013, Ziegler/Comisia, C-439/11 P, ECLI:EU:C:2013:513, punctul 159 și jurisprudența citată.
(41) A se vedea, de exemplu, Hotărârea din 29 septembrie 2021, Nippon Chemi-Con Corporation/Comisia, T-363/18, ECLI:EU:T:2021:638, punctul 158, Hotărârea din 7 noiembrie 2019, Campine și Campine Recycling/Comisia, T-240/17, ECLI:EU:T:2019:778, punctul 117, Hotărârea din 12 iulie 2019, Sony Optiarc și Sony Optiarc America/Comisia, T-763/15, ECLI:EU:T:2019:517, punctul 47, Hotărârea din 8 septembrie 2016, Goldfish și alții/Comisia, T-54/14, ECLI:EU:T:2016:455, punctul 96 și jurisprudența citată și Hotărârea din 29 februarie 2016, Schenker/Comisia, T-265/12, ECLI:EU:T:2016:111, punctul 41.
(42) A se vedea, în acest sens, de exemplu, Hotărârea din 12 iulie 2019, Sony Optiarc, T-763/15, ECLI:EU:T:2019:517, punctul 48, Hotărârea din 7 noiembrie 2019, Campine și Campine Recycling/Comisia, T-240/17, ECLI:EU:T:2019:778, punctul 118, Hotărârea din 29 septembrie 2021, Nippon Chemi-Con Corporation/Comisia, T-363/18, ECLI:EU:T:2021:638, punctul 159 și Hotărârea din 30 martie 2022, Air Canada, T-326/17, ECLI:EU:T:2022:177, punctele 426 și 427.
(43) A se vedea, de exemplu, Hotărârea din 12 iulie 2019, Sony Optiarc, T-763/15, ECLI:EU:T:2019:517, punctul 49, Hotărârea din 7 noiembrie 2019, Campine și Campine Recycling/Comisia, T-240/17, ECLI:EU:T:2019:778, punctul 119 și Hotărârea din 29 septembrie 2021, Nippon Chemi-Con Corporation/Comisia, T-363/18, ECLI:EU:T:2021:638, punctul 160.
(44) Hotărârea din 16 mai 2018, Lufthansa/Comisia, T-712/16, ECLI:EU:T:2018:269, punctul 145.
(45) În special, răspunsul ČD la comunicarea privind obiecțiunile – punctele 61 și 67 și secțiunile IX.D.2 și XI.C.7, observațiile ČD din 28 februarie 2024, punctul 27 litera (v) și e-mailul ČD din 14 iulie 2023, al patrulea paragraf din secțiunea II.
(46) Hotărârea din 12 iulie 2019, Toshiba Samsung Technology Corp. și alții/Comisia, T-8/16, ECLI:EU:T:2019:522, punctele 467 și 468 și jurisprudența citată; confirmată prin Hotărârea din 6 iunie 2022, Toshiba Samsung Technology Corp. și alții/Comisia, C-700/19 P, punctul 176. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 104.
(47) Hotărârea din 12 iulie 2019, Toshiba Samsung Technology Corp. și alții/Comisia, T-8/16, ECLI:EU:T:2019:522, punctul 469 și jurisprudența citată; confirmată prin Hotărârea din 6 iunie 2022, Toshiba Samsung Technology Corp. și alții/Comisia, C-700/19 P, punctul 176. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 105.
(48) Hotărârea din 12 iulie 2019, Toshiba Samsung Technology Corp. și alții/Comisia, T-8/16, ECLI:EU:T:2019:522, punctul 470 și jurisprudența citată; confirmată prin Hotărârea din 6 iunie 2022, Toshiba Samsung Technology Corp. și alții/Comisia, C-700/19 P, punctul 176. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 108.
(49) Hotărârea din 12 iulie 2019, Toshiba Samsung Technology Corp. și alții/Comisia, T-8/16, ECLI:EU:T:2019:522, punctul 472 și jurisprudența citată; confirmată prin Hotărârea din 6 iunie 2022, Toshiba Samsung Technology Corp. și alții/Comisia, C-700/19 P, punctul 176; Hotărârea din 11 iulie 2019, Italmobiliare SpA/Comisia, T-523/15, ECLI:EU:T:2019:499, punctul 157.
(50) Hotărârea din 11 iulie 2019, Italmobiliare SpA/Comisia, T-523/15, ECLI:EU:T:2019:499, punctul 156.
(51) Hotărârea din 11 iulie 2019, Italmobiliare SpA/Comisia, T-523/15, ECLI:EU:T:2019:499, punctul 156; Hotărârea din 19 martie 2003, CMA CGM și alții/Comisia, T-213/00, ECLI:EU:T:2003:76, punctul 325.
(52) Hotărârea din 11 iulie 2019, Italmobiliare SpA/Comisia, T-523/15, ECLI:EU:T:2019:499, punctul 156. A se vedea, de asemenea, în acest sens, Hotărârea din 8 mai 2014, Bolloré/Comisia, C-414/12 P, ECLI:EU:C:2014:301, punctul 106.
(53) A se vedea punctele 18, 21, 23, 31, 36 și 38.
(54) A se vedea punctele 16, 27, 29 și 47.
(55) A se vedea punctul 6.
(56) A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 114.
(57) Hotărârea din 28 ianuarie 2021, Qualcomm Inc. și Qualcomm Europe, Inc./Comisia, C-466/19 P, ECLI:EU: C:2021:76, punctul 114. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 118.
(58) A se vedea punctul 4.
(59) Răspunsul ČD la comunicarea privind obiecțiunile, punctele 938-940.
(60) […]. În acest sens, observațiile ČD din 22 august 2023, nota de subsol 2.
(61) A se vedea […] în legătură cu discuția dintre directorul general al ÖBB și vicepreședinta executivă Vestager din 19 decembrie 2018. A se vedea punctul 940 din răspunsul ČD la comunicarea privind obiecțiunile [„
ČD […] solicită Comisiei să informeze ČD cu privire la orice discuții (inclusiv reuniuni cu prezență fizică, teleconferințe sau orice alte discuții) dintre Comisie și orice parte în legătură cu cazul de față și, în consecință, să furnizeze ČD evidențe suficient de detaliate ale acestor discuții…
”].
(62) Hotărârea din 14 septembrie 2022, Google Android, T-604/18, ECLI:EU:T:2022:541 („hotărârea Google Android”), Hotărârea din 15 iunie 2022, Qualcomm, T-235/18, ECLI:EU:T:2022:358 („hotărârea Qualcomm”) și Hotărârea din 6 septembrie 2017, Intel, C-413/14 P, ECLI:EU:C:2017:632 („hotărârea Intel”).
(63) E-mailul ČD din 14 iulie 2023, secțiunea I. ČD a reiterat aceste susțineri într-un e-mail din 14 decembrie 2023.
(64) E-mailul ČD din 14 iulie 2023, secțiunea II.
(65) Observațiile ČD din 22 august 2023, introducere, pagina 2.
(66) Observațiile ČD din 22 august 2023, punctul 2.
(67) Observațiile ČD din 22 august 2023, punctul 3.
(68) Observațiile ČD din 22 august 2023, punctul 3.
(69) Observațiile ČD din 22 august 2023, punctul 4.
(70) Observațiile ČD din 22 august 2023, secțiunea II. Aceste argumente, care au fost prezentate, de asemenea, de ČD în general cu privire la accesul la dosar (nu numai în ceea ce privește procesele-verbale nou accesibile) sunt evaluate în secțiunea 5.5.
(71) Scrisoarea ČD către consilierul-auditor din 10 octombrie 2024, secțiunea V.
(72) Hotărârea Intel, punctul 91; a se vedea, de asemenea, hotărârea Qualcomm, punctul 190, hotărârea Google Android, punctul 912 și Hotărârea din 25 octombrie 2023, Bulgarian Energy Holding și alții/Comisia, T-136/19, ECLI:EU:T:2023:669 («hotărârea Bulgargaz»), punctul 1157.
(73) Hotărârea din 9 martie 2023, Intermarché Casino Achats/Comisia, C-693/20 P, ECLI:EU:C:2023:172, punctul 106, Hotărârea din 9 martie 2023, Les Mousquetaires și ITM Entreprises/Comisia, C-682/20 P, ECLI:EU:C:2023:170, punctul 90 și Hotărârea din 9 martie 2023, Casino, Guichard-Perrachon și Achats Merchandises Casino/Comisia, C-690/20 P, ECLI:EU:C:2023:171, punctul 86. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 181.
(74) Hotărârea Qualcomm, punctul 190; a se vedea, de asemenea, hotărârea Intel, punctul 92, hotărârea Google Android, punctul 912 și hotărârea Bulgargaz, punctul 1160. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 177.
(75) Hotărârea Qualcomm, punctul 202 și hotărârea Google Android, punctul 935. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctele 179 și 189.
(76) Hotărârea Google Android, punctul 934.
(77) Hotărârea Google Android, punctul 935.
(78) Hotărârea Google Android, punctul 936. A se vedea, în același sens, hotărârea Intel, punctul 96: „în măsura în care această societate a arătat că [furnizorul de informații] a furnizat Comisiei elemente dezincriminatoare pe care aceasta din urmă ar fi trebuit să le consemneze într-un proces-verbal adecvat accesibil pentru Intel, trebuie amintit că, în ceea ce privește necomunicarea unui document pretins dezincriminator, revine întreprinderii în cauză sarcina să demonstreze că nedivulgarea sa a putut influența, în detrimentul acesteia din urmă, derularea procedurii și conținutul deciziei Comisiei”.
(79) Hotărârea Google Android, punctele 937 și 938. A se vedea, în același sens, hotărârea Intel, punctul 97. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctele 191 și 192.
(80) A se vedea punctul 100 de mai sus.
(81) Hotărârea din 7 ianuarie 2004, Aalborg Portland și alții/Comisia, C-204/00 P, C-205/00 P, C-211/00 P, C-213/00 P, C-217/00 P și C-219/00 P, ECLI:EU:C:2004:6, punctul 126 și Hotărârea din 16 iunie 2011, FMC Foret/Comisia, T-191/06, ECLI:EU:T:2011:277, punctul 306. A se vedea, de asemenea, hotărârea Bulgargaz, punctul 1171.
(82) În hotărârea Google Android, Tribunalul a concluzionat, de asemenea, că neregularitățile procedurale privind înregistrările a două reuniuni nu au încălcat dreptul la apărare al Google, având în vedere „lipsa dovezilor privind o legătură între aceste interviuri și abuzurile reproșate în decizia atacată” (a se vedea hotărârea Google Android, punctele 951-953).
(83) A se vedea punctul 131 și, în special, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 179.
(84) Cu toate acestea, trebuie menționat că unele dintre aceste procese-verbale se referă la reuniuni în cadrul cărora DG Concurență a fost cea care a furnizat mai degrabă anumite informații și nu părțile, informațiile respective fiind de natură generală, în special […]. Prin urmare, este discutabil faptul că […] este vorba despre schimburi care intră sub incidența articolului 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003.
(85) A se vedea hotărârea Google Android, punctele 932 și 933.
(86) Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctele 182-185.
(87) A se vedea nota de subsol 84 în ceea ce privește […].
(88) Hotărârea Google Android, punctul 928.
(89) Hotărârea Google Android, punctul 932.
(90) O posibilă excepție de la această regulă este avută în vedere numai în cazul în care „conținutul elementelor de probă nedivulgate nu poate fi nici determinat, nici determinabil”, astfel cum s-a amintit mai sus (a se vedea punctul 103 de mai sus și jurisprudența citată).
(91) Hotărârea Google Android, punctul 944.
(92) Hotărârea Google Android, punctul 945. A se vedea, de asemenea, hotărârea Intel, punctul 99, în care Curtea de Justiție a considerat, printre elementele care au determinat-o să concluzioneze că dreptul la apărare al Intel nu a fost încălcat în pofida faptului că Comisia nu a înregistrat în mod corespunzător un interviu cu Dell, că „Intel a fost pusă în posesia […] unui «document de monitorizare» care cuprindea răspunsurile scrise ale Dell la întrebări orale care fuseseră adresate [Dell] în cadrul acestui interviu”.
(93) Hotărârea Google Android, punctul 949.
(94) […].
(95) Observațiile ČD din 22 august 2023, punctul 4.
(96) A se vedea hotărârea Google Android, punctele 937 și 938. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctele 192-195.
(97) Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 179.
(98) Idem.
(99) Idem.
(100) […].
(101) […].
(102) Și anume numele (inclusiv adresele de e-mail) și funcțiile persoanelor menționate în următoarele documente: [….].
(103) În ceea ce privește datele respective cu caracter personal, la 11 iulie 2023, ÖBB a formulat obiecțiuni privind divulgarea acestora către ČD, pe care le-a transmis consilierului-auditor în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Decizia 2011/695/UE. Această obiecțiune a fost respinsă de consilierul-auditor printr-o decizie adoptată la 21 septembrie 2023, și anume decizia în temeiul articolului 8 adresată ÖBB.
(104) Acest lucru este în conformitate cu cerința mai generală ca o cerere adresată Comisiei să fie formulată în termeni suficient de preciși pentru a permite Comisiei să își exprime în mod eficace punctul de vedere. A se vedea, prin analogie, Hotărârea din 5 octombrie 2020, Les Mousquetaires și ITM Entreprises/Comisia, T-255/17, ECLI:EU:T:2020:460, punctele 37 și 47 și Hotărârea din 14 noiembrie 2012, Nexans France și Nexans/Comisia, T-135/09, ECLI:EU:T:2012:596, punctul 130.
(105) Cererea ČD din 25 august 2022 în temeiul articolului 7, punctul 65.
(106) Cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7, punctele 3-5.
(107) Cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7, punctul 6.
(108) Cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7, punctul 7 și punctele 9-16 – de exemplu, informații privind evaluarea internă a vagoanelor ÖBB.
(109) Cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7, secțiunea IV (Concluzii), punctul 10.
(110) […]. Documentele corespund celor identificate în decizia din 1 decembrie 2023 în temeiul articolului 7 ca incluzând informații referitoare la evaluările interne ale ÖBB cu privire la materialul rulant.
(111) A se vedea punctul 23. La 10 ianuarie 2024, DG Concurență a furnizat ČD un document ([…]) și a respins celelalte solicitări incluse în cererea ČD.
(112) Hotărârea din 12 iulie 2018, Brugg Kabel AG și alții/Comisia, T-441/14, ECLI:EU:T:2018:453, punctul 72 și Hotărârea din 29 septembrie 2021, Nippon Chemi-Con Corporation/Comisia, T-363/18, ECLI:EU:T:2021:638, punctele 114-116.
(113) A se vedea, în acest sens, Hotărârea din 12 iulie 2018, Brugg Kabel AG și alții/Comisia, T-441/14, ECLI:EU:T:2018:453, punctul 73 și Hotărârea din 27 septembrie 2012, Shell Petroleum și alții/Comisia, T-343/06, ECLI:EU:T:2012:478, punctul 89.
(114) […] (răspunsul la comunicarea privind obiecțiunile), […] (punct de vedere scris al RegioJet), […] (observațiile RegioJet privind informațiile referitoare la natura și obiectul procedurii) și […] (observațiile ÖBB cu privire la observațiile ČD din 31 ianuarie 2023). În plus, decizia din 12 iulie 2024 în temeiul articolului 7 prezintă în anexa sa anumite documente accesibile publicului pe care DG Concurență le-a inclus în dosar în scopul actualizării descrierii întreprinderilor menționate în comunicarea privind obiecțiunile.
(115) De exemplu, împuterniciri sau schimbarea reprezentantului legal în cadrul procedurii.
(116) În ceea ce privește evaluările interne ale ÖBB cu privire la materialul rulant, a se vedea punctele 143 și 152.
(117) Cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7, punctele 14 și 15.
(118) Cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7, punctul 16.
(119) A se vedea punctul 33.
(120) Observațiile ČD din 19 iulie 2024, punctul 4 subpunctul (v). A se vedea, de asemenea, punctul 3 subpunctul (v) și punctul 27 subpunctul (i) din observațiile ČD din 28 februarie 2024.
(121) Cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7, punctele 1 și 2.
(122) Observațiile ČD din 19 iulie 2024, punctul 30 subpunctul (ii). A se vedea, de asemenea, observațiile ČD din 28 februarie 2024, punctul 27 subpunctul (ii).
(123) În mod similar, la punctul 27 subpunctul (iv) din observațiile sale din 28 februarie 2024, ČD a susținut că „
practica
” de a „impune […] un termen pentru ca ČD să prezinte observații cu privire la documentele nou accesate, chiar dacă este probabil ca alte documente să fie divulgate în viitor
”, „[…] obligă ČD să își pregătească apărarea în baza unor informații incomplete, ceea ce face ca pregătirea apărării ČD să fie complicată în mod inutil și să necesite mult timp (și orice măsuri conexe ale Comisiei să fie dificil de urmărit și de analizat)
”.
(124) Observațiile ČD din 16 noiembrie 2023, punctul 2.
(125) Idem.
(126) Observațiile ČD din 19 iulie 2024, punctul 30 subpunctul (iii).
(127) Hotărârea din 7 ianuarie 2004, Aalborg Portland și alții/Comisia, C-204/00 P, C-205/00 P, C-211/00 P, C-213/00 P, C-217/00 P și C-219/00 P, ECLI:EU:C:2004:6, punctele 66 și 67. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 166.
(128) A se vedea, prin analogie, Hotărârea din 1 iulie 2009, ThyssenKrupp Stainless/Comisia, T-24/07, ECLI:EU:T:2009:236, punctele 285-290, și Hotărârea din 8 septembrie 2016, Arrow Group și Arrow Generics/Comisia, T-467/13, ECLI:EU:T:2016:450, punctele 357-362.
(129) A se vedea punctele 13 și 14.
(130) A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 8 iulie 2004, Mannesmannröhen-Werke/Comisia, T-44/00, ECLI:EU:T:2004:218, punctul 65 și Hotărârea din 8 septembrie 2016, Arrow Group și Arrow Generics/Comisia, T-467/13, ECLI:EU:T:2016:450, punctele 357-362.
(131) A se vedea nota de subsol 32.
(132) A se vedea scrisoarea ČD către consilierul-auditor din 10 octombrie 2024, secțiunea III.
(133) Hotărârea HeidelbergCement AG și Schwenk Zement KG/Comisia, T-380/17, ECLI:EU:T:2020:471, punctul 634 și jurisprudența citată.
(134) Observațiile ČD din 19 iulie 2024, punctul 30 subpunctul (i).
(135) Observațiile ČD din 22 august 2023, punctul 7.
(136) Observațiile ČD din 22 august 2023, punctul 7, observațiile ČD din 28 februarie 2024, punctul 27 subpunctul (ii) și observațiile ČD din 19 iulie 2024, punctul 30 subpunctul (i).
(137) Idem.
(138) A se vedea punctul 76.
(139) Scrisoarea ČD către consilierul-auditor din 10 octombrie 2024, secțiunile III și VI.
(140) Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 145.
(141) A se vedea punctul 75.
(142) Scrisoarea ČD către consilierul-auditor din 10 octombrie 2024, secțiunea II.
(143) Hotărârea din 19 ianuarie 2016, Toshiba Corp./Comisia, T-404/12, ECLI:EU:T:2016:18, punctul 40 și jurisprudența citată. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 10 iulie 2019, Comisia/NEX International Limited, Icap Management Services Ltd și Icap New Zealand Ltd („hotărârea Icap”), C-39/18 P, ECLI:EU:C:2019:584, punctele 31 și 38.
(144) Hotărârea din 10 iulie 2019, Comisia/NEX International Limited, Icap Management Services Ltd și Icap New Zealand Ltd („hotărârea Icap”), C-39/18 P, ECLI:EU:C:2019:584, punctul 34.
(145) A se vedea secțiunea 9.2 din comunicarea privind obiecțiunile și, în special, în ceea ce privește stabilirea valorii vânzărilor, secțiunea 9.2.3.1 din comunicarea privind obiecțiunile.
(146) Răspunsul ČD la comunicarea privind obiecțiunile, secțiunea XI.
(147) Comunicarea privind obiecțiunile, punctele 642-647.
(148) Răspunsul ČD la comunicarea privind obiecțiunile, secțiunea XI.C. A se vedea, de exemplu, punctele 1014 și 1015 în ceea ce privește liniile aferente obligațiilor de serviciu public (OSP).
(149) Observațiile ČD din 28 februarie 2024, punctul 26; cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7, punctul 11.
(150) Cererea ČD din 15 august 2022 în temeiul articolului 7, secțiunea I.1.3; cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7, punctul 11.
(151) Observațiile ČD din 28 februarie 2024, punctul 26; cererea ČD din 28 februarie 2024 în temeiul articolului 7, punctul 11.
(152) Hotărârea din 7 ianuarie 2004, Aalborg Portland și alții/Comisia, C-204/00 P, C-205/00 P, C-211/00 P, C-213/00 P, C-217/00 P și C-219/00 P, ECLI:EU:C:2004:6, punctele 66 și 67. A se vedea, de asemenea, Hotărârea din 18 septembrie 2024, Qualcomm Inc./Comisia, T-671/19, ECLI:EU:T:2024:626, punctul 166.
ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/2120/oj
ISSN 1977-1029 (electronic edition)
