OJ:C_202502024: Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Blaye”

PDO-FR-A0712-AM03

Data comunicării: 13 ianuarie 2025

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Arealul geografic

Punctul IV – Arealul geografic – din caietul de sarcini se modifică pe baza Codului geografic oficial, care recunoaște și enumeră comunele din fiecare departament la nivel național. Această modificare de redactare face posibilă trimiterea la arealul geografic în raport cu versiunea actuală a Codului geografic oficial, publicată de INSEE, precum și asigurarea delimitării arealului geografic din punct de vedere juridic.

Se modifică punctul 6 din documentul unic.

2.   Arealul delimitat

Arealul parcelat delimitat se modifică pentru a se introduce o procedură de identificare a parcelelor de pe care sunt recoltați strugurii.

Parcelele sunt identificate de un comitet de experți pe baza unor criterii legate de poziția lor.

Orice producător care dorește identificarea unei parcele viticole trebuie să trimită o cerere grupului, care va transmite o copie a cererii către Institutul Național pentru Origine și Calitate înainte de data de 31 martie a anului de recoltă.

Lista cu noile parcele identificate este aprobată anual de comitetul național competent din cadrul Institutului Național pentru Origine și Calitate, în urma unui aviz al comitetului de experți menționat mai sus.

Listele cu criterii și parcele identificate pot fi obținute de la Institutul Național pentru Origine și Calitate și de la organismul de protecție și gestionare relevant.

Documentul unic nu este vizat.

3.   Zona situată în imediata vecinătate

Se elimină zona situată în imediata vecinătate, definită prin derogare pentru vinificarea, elaborarea și învechirea vinurilor.

Modificarea vizează punctul 9 din documentul unic.

4.   Soiuri de viță-de-vie

Soiul accesoriu Côt N (sau Malbec) devine un soi principal.

Se revizuiesc normele privind ponderea în exploatație.

Soiurile de viță-de-vie principale trebuie să reprezinte, împreună, 85 % din soiurile cultivate, ponderea anterioară fiind de 50 %.

Se elimină ponderea impusă pentru soiurile de viță-de-vie accesorii Carmenère N și Petit Verdot N.

Se modifică și normele legate de cupaje.

De asemenea, se precizează că denumirea se referă la un vin cupajat din cel puțin două soiuri, cu o pondere a soiului Merlot de cel puțin 50 %.

În consecință, se elimină normele privind ponderea soiurilor principale.

Documentul unic nu este vizat.

5.   Densitatea de plantare

Se modifică norma legată de distanța dintre rânduri și se elimină norma legată de distanța dintre butuci, înlocuindu-se cu o nouă dispoziție, care prevede că fiecare butuc trebuie să dispună de o suprafață maximă de 1,67 m2, obținută prin înmulțirea distanței dintre rânduri cu distanța dintre butucii de pe același rând.

Valoarea de 1,67 m2 este direct corelată cu densitatea/ha. Densitatea minimă de plantare nu se modifică.

Modificarea vizează punctul 5.1.1 din documentul unic.

6.   Sisteme de conducere a viței-de vie – Dispoziții privind agromediul

Se adaugă următoarele dispoziții legate de mediu:

Aceste modificări sunt gândite astfel încât să se țină mai bine seama de cerințele societale referitoare la reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor și la nevoile mediului.

Documentul unic nu este vizat.

7.   Practici vitivinicole

Îmbogățirea este acum strict interzisă. Această practică autorizată anterior nu fusese pusă în aplicare.

Modificarea vizează punctul 5.1.3 din documentul unic.

8.   Data circulației între antrepozitarii autorizați

Se elimină data punerii în circulație a vinurilor între antrepozitarii autorizați, pentru a se permite circulația vinurilor între toți operatorii situați în areal.

Documentul unic nu este vizat.

9.   Data eliberării pentru consum

Data de 31 martie se înlocuiește cu data de 1 aprilie.

Documentul unic nu este vizat.

10.   Legătura

Partea referitoare la legătură din documentul unic (punctul 8) se aliniază la cea din caietul de sarcini al produsului. Secțiunea referitoare la soiurile de viță-de-vie și la cupajare se revizuiește în conformitate cu modificările aduse caietului de sarcini al produsului.

11.   Măsuri tranzitorii

Se elimină măsurile tranzitorii legate de arealul delimitat și de densitatea de plantare care au expirat. Se elimină, de asemenea, cerința de ținere a evidențelor aferentă.

Documentul unic nu este vizat.

12.   Obligații legate de declarare

Se adaugă cerința declarării în prealabil a lucrărilor, în conformitate cu dispoziția privind agromediul prevăzută în cazul unei modificări substanțiale a solului.

Se elimină derogările de la declarația prealabilă comercializării vinului în vrac și de la declarația prealabilă ambalării pentru operatorii cu o activitate continuă sau semicontinuă.

Documentul unic nu este vizat.

13.   Tabelul principalelor puncte care trebuie supuse controlului

Tabelul se actualizează având în vedere modificările aduse caietului de sarcini al produsului.

Documentul unic nu este vizat.

14.   Trimitere la organismul de control

Se reformulează trimiterea la organismul de control, în vederea armonizării ei cu formularea din alte caiete de sarcini. Modificarea este doar de redactare.

Documentul unic nu este vizat.

15.   Alte modificări de redactare

Formularea caietului de sarcini se adaptează în funcție de aspecte legate exclusiv de redactare.

Documentul unic nu este vizat.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Blaye

2.   Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categorii de produse viticole

3.1.   Codul din Nomenclatura combinată

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile sunt roșii, seci și liniștite. Acestea prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 12 %, iar după îmbogățire nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 14 %. Fiecare lot de vin comercializat are un conținut de acid malic de maximum 0,3 grame per litru. Fiecare lot de vin comercializat are un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză și fructoză) de maximum 3 grame per litru. Fiecare lot de vin comercializat în vrac are un conținut de aciditate volatilă de maximum 13,27 meq/l. Fiecare lot de vin comercializat în vrac are o cantitate totală de dioxid de sulf de maximum 140 de miligrame per litru.

Aceste vinuri roșii liniștite sunt obținute în principal din soiul Merlot N, care este bine adaptat la solurile argilo-calcaroase de pe pantele dealurilor, unde atinge un nivel ridicat de maturitate. Din acest soi se obțin vinuri corpolente, puternice, de un roșu viu, adesea cu note aromatice intense de fructe roșii, care, în timpul învechirii, evoluează frecvent în note de mirodenii.

Cupajele cu celelalte soiuri principale, și anume Cabernet Franc N și Cabernet Sauvignon N, adaugă prospețime și structură, sporind astfel potențialul de învechire și complexitatea aromatică ale vinurilor. Din Côt N (sau Malbec), care este tot un soi principal, se obțin vinuri deosebit de potrivite pentru învechire, bogate în taninuri, concentrate, puternice și foarte colorate, cu note de mirodenii și de fructe negre.

În ultimul rând, soiurile accesorii precum Carmenère N sau Petit Verdot N contribuie la bogăția și complexitatea acestor vinuri.

Caracteristici analitice generale

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

5.2.   Producții/Randamente maxime

6.   Arealul geografic delimitat

Recoltarea strugurilor, vinificarea, elaborarea și învechirea vinurilor sunt realizate pe teritoriul următoarelor comune:

Departamentul Gironde

Anglade, Berson, Blaye, Braud-et-Saint-Louis, Campugnan, Cars, Cartelègue, Cavignac, Cézac, Civrac-de-Blaye, Cubnezais, Donnezac, Etauliers, Eyrans, Fours, Générac, Laruscade, Marcenais, Marsas, Mazion, Plassac, Pleine-Selve, partea din comuna Pugnac care aparținea de Lafosse înainte de fuziunea acestora din 1 iulie 1974, Reignac, Saint-Androny, Saint-Aubin-de-Blaye, Saint-Christoly-de-Blaye, Saint-Ciers-sur-Gironde, Saint-Genès-de Blaye, Saint-Girons-d’Aiguevives, Saint-Mariens, Saint-Martin-Lacaussade, Saint-Palais, Saint-Paul, Saint Savin, Saint-Seurin-de-Cursac, Saint-Vivien-de-Blaye, Saint-Yzan-de-Soudiac, Saugon și Val de Livenne.

7.   Soiul (soiurile) de struguri de vinificație

Cabernet Franc N

Cabernet Sauvignon N

Carménère N

Côt N – Malbec

Merlot N

Petit Verdot N

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

8.1.   Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură

Arealul geografic al denumirii de origine protejate „Blaye” este situat în partea de nord a departamentului Gironde, pe malul drept al estuarului Gironde. Datorită prezenței estuarului, prin care pătrunde aer marin dinspre ocean, la care se adaugă o perioadă îndelungată de expunere la soare (240 de zile pe an), această regiune are o climă temperată și condiții foarte favorabile pentru viticultură. Acest areal geografic cuprinde 40 de comune din cele trei foste cantoane Blaye, Saint-Ciers-sur-Gironde și Saint-Savin.

Clima oceanică, însoțită în unii ani de câteva depresiuni atmosferice care aduc ploaie în timpul toamnei sau, dimpotrivă, de toamne târzii calde și foarte însorite, este la originea unui efect important al anului de recoltă.

În zona Blaye există trei tipuri de structuri geomorfologice: o parte de estuar cu pante calcaroase, drenată la vest și sud-vest de o rețea scurtă și densă de căi navigabile, o parte interioară cu un platou mai argilos, drenată la nord de o rețea lungă de căi navigabile care provoacă o mică fragmentare a peisajului și, în cele din urmă, o regiune mai nisipoasă de hinterland la nord și est, unde sunt prezente doar câteva cursuri de apă efemere, cu un impact topografic foarte redus.

Diversitatea geologică a regiunii se reflectă în natura solului. Baza calcaroasă prezintă un strat subțire de sol brun, cu puțină argilă și adesea de tip rendzină. În interiorul platoului, solul brun devine mai argilos, tinzând spre nisipos pe pante. În nordul și estul arealului geografic, solul local, cu nisip și pietriș, este în mare parte gri spre negru, acid, adesea pe un subsol feric de tip „hardpan”. Aceste podzoluri iau diferite forme. Caracterizarea precisă a diferitelor tipuri de soluri prezente în arealul geografic al denumirii „Blaye” a fost stabilită printr-un studiu al solului efectuat în mai 2015.

Astfel, arealul geografic al denumirii „Blaye” prezintă două tipuri principale de peisaj. Platourile și pantele care domină estuarul sunt foarte marcate de viticultură. Structurate în jurul orașului Blaye și al citadelei sale, orășelele rurale, satele și cătunele sunt dispersate prin zona acoperită de plantații viticole, alături de câteva zone împădurite mici, situate în principal în văi. Pe platourile din partea de est, cultivarea viței-de-vie se practică împreună cu creșterea animalelor, iar zonele cultivate cu viță-de-vie se prezintă mai des sub formă de luminișuri într-un mediu cu lande sau păduri de pin maritim.

8.2.   Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură

Încă din antichitate, romanii care s-au stabilit în această regiune au pus bazele viticulturii și au început să dezvolte comerțul cu vin. Domeniile viticole au evoluat rapid de-a lungul țărmului estuarului, fiind favorizate de transportul maritim dinamic și înfloritor.

În Evul Mediu, plantațiile viticole se limitau la vecinătatea portului din Blaye. În timpul domniei lui Ludovic al XIV-lea, poziția strategică a orașului Blaye a fost consolidată prin construirea citadelei de către Vauban. Această nouă vocație militară a perturbat considerabil activitatea comercială din regiune.

În secolul al XVIII-lea, când zona a redevenit relativ calmă, experimentarea cu noi soiuri de viță-de-vie, optimizarea metodelor de cultivare și procesele inovatoare de vinificație, cum ar fi învechirea în butoaie și apoi în sticle cu ajutorul tehnicii „l’allumette hollandaise” („chibritul olandez” în limba franceză), cu un fitil îmbibat în sulf (ENJALBERT, H. La naissance des grands vins et la formation du vignoble moderne de Bordeaux: 1647-1767, 1978), au condus la o renaștere a pieței vitivinicole și la o nouă prosperitate.

Plantațiile viticole din această regiune nu au fost ferite de flagelurile din secolul al XIX-lea (făinarea, mana și filoxera). Prin urmare, producția de vin din Blaye s-a prăbușit în 1853 până la 10 % din recolta normală. La începutul secolului al XX-lea, în urma unui litigiu împotriva unui proprietar de terenuri, o hotărâre din 18 iulie 1929 a Tribunalului Civil din Blaye a definit denumirea „Blaye” sau „Blayais” pentru vinurile roșii și albe produse în cele trei cantoane Blaye, Saint-Ciers-sur-Gironde și Saint-Savin. Arealul geografic a fost confirmat prin Decretul din 11 septembrie 1936, care recunoaște denumirea de origine protejată „Blaye” sau „Blayais”.

În urma unei scăderi a cererilor la sfârșitul anilor 1980, Syndicat viticole des appellations „Blaye” et „Premières Côtes de Blaye”
(Sindicatul viticol al denumirilor „Blaye” și „Premières Côtes de Blaye”) a efectuat o revizuire a condițiilor de producție. Aceste condiții de producție au fost stabilite pentru prima dată într-o cartă și apoi în caietul de sarcini al produsului.

8.3.   Interacțiuni cauzale

Această regiune, situată la intersecția dintre departamentele Gironde, Charente și Charente Maritime, oferă o diversitate de medii și peisaje în care viticultorii au reușit, de-a lungul timpului, să creeze o identitate comună. Deși măiestria locală i-a îndemnat inițial pe viticultori să producă vinuri roșii și albe, de la recunoașterea denumirilor, pe plantațiile viticole s-au plantat în principal soiuri roșii.

Dintre vechile plantații viticole din Bordeaux, soiurile vizate de denumirea „Blaye”, cultivate într-o climă oceanică, au trebuit cultivate pe araci începând cu secolul al XVIII-lea. A urmat apoi generalizarea palisării și o metodă de tăiere suficient de severă pentru a se asigura o bună distribuire a strugurilor și un coronament suficient pentru fotosinteză, care să permită obținerea unei maturități optime.

Solurile pe care vița-de-vie este plantată la densități deosebit de mari pentru regiune au un drenaj adecvat (natural sau artificial) și reprezintă sursa tăriei și a rotunjimii vinurilor.

Datorită caracterizării precise a solurilor din arealul denumirii, parcelele, selectate cu atenție în principal pe platouri sau pe pante, optimizează calitățile soiurilor locale, care au fost alese de-a lungul timpului pentru capacitatea lor de păstrare și caracterul lor adecvat pentru învechire, pentru ca vinurile să poată fi transportate pe distanțe lungi. Pentru asigurarea unei recolte satisfăcătoare fără supraîncărcarea viței-de-vie, garantându-se astfel o proporție ridicată de fructe, densitatea de plantare este ridicată.

Vinurile sunt supuse învechirii cel puțin până la data de 15 martie a anului următor anului recoltei. Această perioadă lungă de învechire este necesară pentru stabilizarea, rafinarea și îmbunătățirea calităților vinului.

În prezent, „Blaye” ocupă un loc de cinste printre denumirile de origine protejate din nordul departamentului Gironde.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Unitatea geografică mai amplă

Cadrul juridic:

În legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții suplimentare privind etichetarea

Descrierea condiției:

Pe eticheta vinurilor care poartă denumirea de origine protejată poate figura unitatea geografică superioară „Vin de Bordeaux” sau „Grand Vin de Bordeaux”.

Dimensiunile caracterelor cu care este înscrisă unitatea geografică superioară nu depășesc, nici în înălțime, nici în lățime, două treimi din dimensiunile caracterelor care formează denumirea de origine controlată.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/gedei/site/bo-agri/document_administratif-7b05ccc5-8789-4e3c-abea-2774b314886b

(1)  
JO L 9, 11.1.2019, p. 2.