OJ:C_202501989: Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu EUR-Lex, Jurnalul Oficial UE, 02/04/2025


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Jurnalul Ofícial al Uniunii EuropeneROSeria CC/2025/19892.4.2025Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei(C/2025/1989)Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu...

Informatii

Data documentului: 02/04/2025
Emitent: Comisia Europeană, Direcția Generală Agricultură și Dezvoltare Rurală
Formă: Repertoriu EUR-Lex
Formă: Jurnalul Oficial UE
European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2025/1989

2.4.2025

Publicarea unei comunicări privind aprobarea unei modificări standard a caietului de sarcini al unei denumiri din sectorul vitivinicol, menționată la articolul 17 alineatele (2) și (3) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei

(C/2025/1989)

Prezenta comunicare este publicată în conformitate cu articolul 17 alineatul (5) din Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei (1).

COMUNICAREA APROBĂRII UNEI MODIFICĂRI STANDARD

„Saint-Mont”

PDO-FR-A0711-AM02

Data comunicării: 8.1.2025

DESCRIEREA ȘI MOTIVELE MODIFICĂRII APROBATE

1.   Soiurile de viță-de-vie

Soiul tardiv introdus în 2020 în lista soiurilor ca soi de interes în scop de adaptare a devenit un soi accesoriu. Așadar, Manseng N rămâne singurul soi de interes în scop de adaptare.

Prin urmare, soiurile de viță-de-vie aferente denumirii sunt următoarele:

Vinuri roșii:

soi principal: Tannat N

soiuri complementare: Cabernet-Sauvignon N, Fer N

soiuri accesorii: Cabernet franc N, Merlot N, Tardif N

soiuri de interes în scop de adaptare: Manseng N

Vinuri roze:

soiuri principale: Tannat N, Cabernet-Sauvignon N, Fer N

soiuri accesorii: Cabernet franc N, Merlot N, Tardif N, Manseng B, Arrufiac B, Petit Courbu B, Courbu B, Petit Manseng B

soiuri de interes în scop de adaptare: Manseng N

Această modificare vizează majorarea ponderii soiului Tardif în combinația de soiuri a denumirii. De fapt, acest soi este adaptat la provocările pe care le prezintă schimbările climatice și reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor. De asemenea, acest soi prezintă beneficii viticole semnificative, deoarece contribuie la dezvoltarea complexității aromatice, a calității și a caracterului unic al vinurilor cu această denumire, păstrându-și, totodată, identitatea. În plus, acest soi permite valorificarea patrimoniului viticol al regiunii.

Aceste modificări vizează documentul unic.

2.   Recoltarea

Conținutul de zaharuri al strugurilor

Ca urmare a introducerii soiului Tardif ca soi accesoriu, a fost precizat conținutul de zaharuri al strugurilor din acest soi.

Această modificare nu vizează documentul unic.

3.   Arealul geografic

Caietul de sarcini a fost modificat pentru a fi inclusă referirea la Codul geografic oficial, care recunoaște și stabilește lista comunelor per departament la nivel național. Această modificare de redactare face posibile referirea la arealul geografic în raport cu versiunea Codului geografic oficial aflată în vigoare până atunci, publicată de INSEE, și asigurarea delimitării arealului geografic din punct de vedere juridic.

Documentul unic a fost completat cu această trimitere la punctul „Arealul geografic”.

4.   Arealul parcelat delimitat

Caietul de sarcini a fost modificat pentru a se introduce o nouă dată de aprobare a delimitării parcelelor propice pentru obținerea produsului cu denumirea de origine protejată în cauză.

Scopul acestei modificări este de a adăuga data la care autoritatea națională competentă a aprobat o modificare a arealului parcelat delimitat în cadrul arealului geografic de producție. Delimitarea parcelelor constă în identificarea, în cadrul arealului geografic de producție, a parcelelor propice pentru obținerea produsului cu denumirea de origine protejată în cauză.

Arealul geografic nu a fost modificat.

Această modificare nu vizează documentul unic.

DOCUMENT UNIC

1.   Denumirea (denumirile)

Saint-Mont

2.   Tipul indicației geografice

DOP – Denumire de origine protejată

3.   Categoriile de produse viticole

1.

Vin

3.1.   Codul din Nomenclatura combinată

22 – BĂUTURI, LICHIDE ALCOOLICE ȘI OȚET

2204 – Vinuri din struguri proaspeți, inclusiv vinurile îmbogățite cu alcool; musturi de struguri, altele decât cele de la poziția 2009

4.   Descrierea vinului (vinurilor)

1.   Vinuri roșii

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile roșii au o culoare intensă. În general, acestea se caracterizează printr-o concentrație plăcută de arome la degustare, adesea cu note de fructe roșii și negre. Structura tanică le conferă acestor vinuri un potențial de păstrare bun, care le permite să dobândească arome complexe de fructe confiate și mirodenii, asociate adesea cu note lemnoase legate de elevajul în baricuri.

Vinurile roșii prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 12 %.

Orice lot de vin gata de comercializare în vrac sau ambalat prezintă:

o tărie alcoolică totală care, după îmbogățire, nu depășește 13,5 % în cazul vinurilor roșii;

în cazul vinurilor roșii, un conținut de acid malic de cel mult 0,4 grame per litru;

un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) de maximum:

3 grame per litru în cazul vinurilor roșii cu o tărie alcoolică naturală în volume de maximum 14 %;

4 grame per litru în cazul vinurilor roșii cu o tărie alcoolică naturală în volume de peste 14 %.

Aciditatea totală, aciditatea volatilă și conținutul de dioxid de sulf total sunt cele stabilite de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume): —

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) 12

Aciditatea totală minimă: —

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru): —

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru): —

2.   Vinuri albe și roze

SCURTĂ DESCRIERE TEXTUALĂ

Vinurile roze au o culoare uneori intensă și, din punct de vedere olfactiv, sunt caracterizate, în general, de note de fructe roșii. La degustare, finalul lor este intens, acestea fiind vinuri armonioase, care prezintă un bun echilibru între onctuozitate și aciditate. Vinurile albe sunt foarte aromate, onctuoase și echilibrate, datorită prezenței soiului de viță-de-vie Gros Manseng B.

Vinurile albe și roze prezintă o tărie alcoolică naturală minimă în volume de 11,50 %.

Orice lot de vin gata de comercializare în vrac sau ambalat prezintă:

o tărie alcoolică totală care, după îmbogățire, nu depășește 12,5 % în cazul vinurilor albe și roze;

un conținut de zaharuri fermentabile (glucoză + fructoză) de maximum 4 g/l în cazul vinurilor albe și roze.

Aciditatea totală, aciditatea volatilă și conținutul de dioxid de sulf total sunt cele stabilite de legislația Uniunii Europene.

Caracteristici analitice generale

Tăria alcoolică totală maximă (% în volume): —

Tăria alcoolică dobândită minimă (% în volume) 11,5

Aciditatea totală minimă: —

Aciditatea volatilă maximă (în miliechivalenți per litru): —

Conținutul maxim total de dioxid de sulf (în miligrame per litru): —

5.   Practici vitivinicole

5.1.   Practici oenologice specifice

1.

 

Practică oenologică specifică

Vinurile roze se obțin prin presare directă.

În ceea ce privește elaborarea vinurilor roze, este autorizată folosirea cărbunilor de uz oenologic pentru musturi, în limita a 20 % din volumul vinurilor roze elaborate de către vinificatorul respectiv, pentru recolta în cauză.

Îmbogățirea prin concentrarea mustului de struguri este autorizată în cazul vinurilor roșii, iar nivelul maxim al concentrației parțiale în raport cu volumele utilizate este stabilit la 10 %.

După îmbogățire, vinurile nu depășesc o tărie alcoolică totală în volume de 13,5 % în cazul vinurilor roșii și de 12,5 % în cazul vinurilor albe și roze.

În afara dispozițiilor de mai sus, vinurile trebuie să respecte, în ceea ce privește practicile oenologice, obligațiile existente la nivelul UE și în Codul rural și al pescuitului maritim.

2.

 

Practică de cultivare

Densitatea de plantare

Vița-de-vie prezintă o densitate minimă de 4 000 de butuci per hectar.

Distanța dintre rânduri este mai mică sau egală cu 2,50 metri, iar distanța dintre butucii de pe același rând este cuprinsă între 0,80 metri și 1,10 metri.

Aceste dispoziții nu se aplică viței-de-vie plantate pe terase.

În cazul viței-de-vie plantate pe terase, distanța dintre butucii de pe același rând este cuprinsă între 0,90 și 1,10 metri.

Reguli privind tăierea

Vița-de-vie este tăiată fie în sistem Guyot simplu sau dublu, fie prin metoda tăierii scurte (prin metoda „cordon de Royat”), cu un număr maxim de:

12 ochi per butuc, în cazul soiului Tannat N;

18 ochi per butuc, în cazul soiurilor Petit Courbu B și Petit Manseng B;

16 ochi per butuc, în cazul celorlalte soiuri.

Indiferent de tehnica de tăiere utilizată, numărul de lăstari cu rod per butuc, în etapa de „pârgă”, nu poate depăși:

10 în cazul soiului Tannat N;

16 în cazul soiurilor Petit Courbu B și Petit Manseng B;

12 în cazul altor soiuri;

Irigarea poate fi autorizată.

Soiul Tannat N și soiurile destinate elaborării de vinuri roșii se recoltează manual.

5.2.   Randamente maxime

1.

Vinuri roșii

63 de hectolitri per hectar

2.

Vinuri roze

68 de hectolitri per hectar

3.

Vinuri albe

69 de hectolitri per hectar

6.   Arealul geografic delimitat

Arealul geografic

Recoltarea strugurilor, vinificarea, precum și elaborarea și elevajul vinurilor se realizează în arealul geografic care, la data aprobării caietului de sarcini de către comitetul național competent, cuprinde în totalitate sau parțial teritoriile următoarelor comune, pe baza Codului geografic oficial din 2024:

Comunele al căror teritoriu face parte în totalitate din arealul geografic: Aignan, Arblade-le-Bas, Armous-et-Cau, Aurensan, Beaumarchès, Bernède, Bouzon-Gellenave, Castelnavet, Caumont, Corneillan, Couloumé-Mondebat, Courties, Fusterouau, Gazax-et-Baccarisse, Ju-Belloc, Labarthète, Ladevèze-Ville, Ladevèze-Rivière, Lannux, Lasserrade, Lelin-Lapujolle, Louslitges, Loussous-Débat, Lupiac, Margouët-Meymes, Maulichères, Peyrusse-Grande, Peyrusse-Vieille, Plaisance, Pouydraguin, Projan, Riscle (fosta comună Riscle), Sabazan, Saint-Aunix-Lengros, Saint-Mont, Saint-Pierre-d’Aubézies, Sarragachies, Tasque, Termes-d’Armagnac, Tieste-Uragnoux, Tourdun, Verlus. Comunele al căror teritoriu face parte parțial din arealul geografic: Averon-Bergelle, Dému, Marciac, Seailles.

7.   Soiul/soiurile de struguri de vin

Arrufiac B – Arrufiat

Cabernet franc N

Cabernet-Sauvignon N

Courbu B – Gros Courbu

Fer N – Fer Servadou, Braucol, Mansois, Pinenc

Gros Manseng B

Manseng noir N

Merlot N

Petit Courbu B

Petit Manseng B

Tannat N

Tardif N

8.   Descrierea legăturii (legăturilor)

Arealul geografic este situat la o distanță egală, de aproximativ 100 km, de Pirinei, la sud și de Oceanul Atlantic, la vest. Arealul se întinde pe un sector de coline situat pe ambele laturi ale văii fluviului Adour și a afluentului său, Arros.

Parcelele viticole se întind pe versanți, în centrul unei regiuni agricole utilizate pentru culturile agricole mixte și creșterea animalelor, în care cultivarea porumbului ocupă un loc important.

Arealul cuprinde teritoriul a 46 de comune.

Temperaturile, în general blânde, sunt destul de omogene în întregul areal geografic. Precipitațiile prezintă un gradient puternic, de la vest la est, de la 1 000 mm pe an la 800 mm pe an.

Vara și începutul toamnei sunt calde și adesea uscate, în special sub acțiunea vântului dinspre sud, de tip föhn, care suflă frecvent în această perioadă.

Substratul geologic este variat. La vest, acesta este reprezentat în principal de „nisipuri roșiatice” („sables fauves”), o formațiune marină din era terțiară, a cărei limită meridională coincide cu limita arealului geografic. Deasupra acestora se află straturi aluvionare antice, ai căror galeți formează coluvii pe versanți.

Mai spre est, nisipurile roșiatice dispar și sunt înlocuite de molasă, cu bancuri calcaroase care marchează în mod clar peisajul.

Solurile dezvoltate pe acest substrat sunt:

fie soluri argilo-calcaroase, dezvoltate pe molasă;

fie soluri levigate acide, dezvoltate pe „nisipurile roșiatice” și pe coluvii cu galeți.

Aceste soluri sunt sărace în elemente minerale.

Drenarea excesului de apă este asigurată de pantă și, în partea de vest a arealului, de textura nisipoasă și pietroasă a solului.

Structura complexă a reliefului de-a lungul axelor principale (Adour/Arros), adesea ghidate de tectonică, apoi decuparea în creste secundare, formează un mozaic de amplasamente cu orientări extrem de variate.

Morfologia văilor este în mod clar asimetrică. Versantul orientat spre vest este adesea abrupt, spre deosebire de versantul orientat spre est, care este ușor înclinat.

De la sfârșitul Evului Mediu, pe lângă vinurile roșii și cele „clairet”, produse într-o parte importantă a bazinului fluviului Adour și destinate muntenilor din Pirinei, în vestul arealului geografic există o producție de vinuri albe, care sunt exportate în nordul Europei încă din secolul al XVII-lea.

Apariția succesivă a făinării, a manei și a filoxerei, precum și cererea mare de vinuri pentru distilare în vederea obținerii de Armagnac, au condus la o reducere considerabilă a suprafețelor viticole destinate producției de vinuri de calitate, îl locul cărora au fost preferate soiurile „Piquepoules”, vițe-de-vie joase utilizate pentru fabricarea vinurilor pentru distilare.

În cele din urmă, mecanizarea agriculturii, la mijlocul secolului al XX-lea, a dus la extinderea suprafețelor cultivate cu porumb și la accentuarea scăderii suprafețelor viticole.

Prima asociație pentru protejarea vinurilor „Saint-Mont” a fost înființată în 1957. În 1970, aceasta a inițiat reînnoirea unei podgorii cu soiuri locale, precum soiurile negre Tannat N, Cabernet Franc N, Cabernet Sauvignon N și Fer N sau soiurile albe Arrufiac B, Courbu B, Gros Manseng B și Petit Manseng B.

Denumirea de origine protejată „Saint-Mont” a fost recunoscută în 2011.

Vinurile roșii au o culoare intensă. În general, acestea se caracterizează printr-o concentrație plăcută de arome la degustare, adesea cu note de fructe roșii și negre. Structura tanică le conferă acestor vinuri un potențial de păstrare bun, care le permite să dobândească arome complexe de fructe confiate și mirodenii, asociate adesea cu note lemnoase legate de elevajul în baricuri.

Vinurile roze au o culoare uneori intensă și, din punct de vedere olfactiv, sunt caracterizate, în general, de note de fructe roșii. La degustare, finalul lor este intens, acestea fiind vinuri armonioase, care prezintă un bun echilibru între onctuozitate și aciditate.

Vinurile albe sunt foarte aromate, onctuoase și echilibrate, datorită prezenței soiului de viță-de-vie Gros Manseng B.

Podgoria este situată pe parcelele cele mai favorabile, grupate în insule, repartizate pe pante bine orientate și care prezintă soluri sărace în elemente minerale și bine drenate.

Arealul geografic face parte din bazinul hidrografic al fluviului Adour, cu plantații dominate de soiul Tannat N și de soiurile Gros Manseng B și Petit Manseng B, adaptate în special la clima mai degrabă umedă a arealului geografic și la solurile adânci. Însă amplasarea sa la răscruce între mai multe regiuni viticole a îmbogățit podgoria prin aportul regiunilor înconjurătoare și, mai exact, în ceea ce privește patrimoniul său vegetal, cu cele trei soiuri din bazinul hidrografic al fluviului Garonne, Cabernet Franc N, Cabernet Sauvignon N și Merlot N, a căror cultivare este, de asemenea, favorizată de influența climei oceanice.

Practicile puse în aplicare de către viticultori au dus la obligația de recoltare manuală a soiurilor de viță-de-vie destinate producției de vinuri roșii.

A fost impusă o perioadă de elevaj în cuvă, după fermentare, pentru a se obține un vin roșu cu arome complexe, dar, mai ales, pentru ca taninurile să devină rotunde și mătăsoase. Așadar, elevajul vinurilor are loc cel puțin până la data de 1 martie a anului următor celui al recoltei.

9.   Alte condiții esențiale (ambalarea, etichetarea, alte cerințe)

Cadrul juridic:

Legislația națională

Tipul condiției suplimentare:

Dispoziții complementare referitoare la etichetare

Descrierea condiției:

Denumirea de origine protejată „Saint-Mont” poate fi completată cu denumirea complementară care menționează unitatea geografică mai mare „Sud-Ouest” (sud-vest), în conformitate cu dispozițiile prevăzute în caietul de sarcini.

Link către caietul de sarcini al produsului

https://info.agriculture.gouv.fr/boagri/document_administratif-8564051e-3037-488d-8a6f-a5c55a999fe1


(1)  
JO L 9, 11.1.2019, p. 2.


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2025/1989/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)


Top

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x