OJ:C_202501798: P10_TA(2024)0039 – Bumbacul modificat genetic COT102 – Rezoluția Parlamentului European din 26 noiembrie 2024 referitoare la Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/2627 a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic COT102, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (2024/2835(RSP))

—

având în vedere Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/2627 a Comisiei de autorizare a introducerii pe piață a produselor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbac modificat genetic COT102, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (1),

—

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare și furajele modificate genetic (2), în special articolul 7 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (3),

—

având în vedere votul Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, din 8 iulie 2024, în urma căruia nu a fost emis niciun aviz, și votul Comitetului de apel din 3 septembrie 2024, în urma căruia, din nou, nu a fost emis niciun aviz,

—

având în vedere articolul 11 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 de stabilire a normelor și principiilor generale privind mecanismele de control de către statele membre al exercitării competențelor de executare de către Comisie (3),

—

având în vedere avizul adoptat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) la 10 mai 2023 și publicat la 26 iunie 2023
 (4),

—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare în care se opune autorizării unor organisme modificate genetic („OMG-uri”) (5),

—

având în vedere articolul 115 alineatele (2) și (3) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară,

A.

întrucât, la 31 martie 2017, Syngenta Crop Protection NV/SA, cu sediul în Belgia, a transmis, în numele Syngenta Crop Protection AG, cu sediul în Elveția, o cerere adresată autorității naționale competente din Germania vizând introducerea pe piață a produselor alimentare, a ingredientelor alimentare și a furajelor care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbacul modificat genetic COT102 („bumbacul MG”), în conformitate cu articolele 5 și 17 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 („cererea”); întrucât cererea se referea și la introducerea pe piață a unor produse care conțin, constau în sau sunt fabricate din bumbacul MG destinate altor utilizări decât pentru alimente și furaje, cu excepția cultivării;

B.

întrucât, la 10 mai 2023, EFSA a adoptat un aviz favorabil, care a fost publicat la 26 iunie 2023, concluzionând că bumbacul MG este la fel de sigur ca bumbacul nemodificat genetic și ca varietățile de bumbac nemodificate genetic testate, în ceea ce privește efectele potențiale asupra sănătății umane și animale și asupra mediului;

C.

întrucât bumbacul MG conține gene care produc proteine insecticide („toxine Bt”) și o genă marker de rezistență la antibiotice („GMRA”);

D.

întrucât uleiul din semințe de bumbac poate fi utilizat în producția unei game largi de produse alimentare, cum ar fi pansamente, maioneză, produse fine de panificație, paste tartinabile din ciocolată și chipsuri; întrucât consumul de făină din semințe de bumbac este cel mai probabil modul în care oamenii ar putea fi expuși la cele două proteine rezultate din modificarea genetică; întrucât bumbacul este utilizat în mod obișnuit în hrana animalelor sub formă de semințe și făină nedelintersate;

E.

întrucât toxicitatea toxinelor Bt a fost evaluată pe baza studiilor privind alimentația, utilizându-se doar proteine Bt izolate produse de bacterii; întrucât testele toxicologice efectuate cu proteine izolate nu pot fi considerate concludente, pentru că toxinele Bt din culturile modificate genetic, precum porumbul, bumbacul și boabele de soia, sunt inerent mai toxice decât toxinele Bt izolate; întrucât acest lucru se datorează faptului că inhibitorii de protează, prezenți în țesutul vegetal, pot crește toxicitatea toxinelor Bt prin întârzierea degradării lor; întrucât acest fenomen a fost demonstrat într-o serie de studii științifice, inclusiv un studiu efectuat pentru Monsanto, care a arătat că chiar și prezența unor niveluri extrem de scăzute de inhibitori de protează a sporit toxicitatea toxinelor Bt de până la 20 de ori (6);

F.

întrucât această toxicitate crescută nu este luată în calcul în evaluările riscurilor efectuate de EFSA, deși este relevantă pentru toate plantele Bt aprobate pentru import sau cultivare în Uniune; întrucât riscurile pentru oamenii și animalele care consumă alimente și furaje care conțin toxine Bt apărute ca urmare a acestei toxicități crescute datorate interacțiunii dintre inhibitorii de protează și toxinele Bt nu pot fi, așadar, excluse;

G.

întrucât mai multe studii arată că au fost observate efecte secundare care pot afecta sistemul imunitar ca urmare a expunerii la toxinele Bt și că anumite toxine Bt pot avea proprietăți adjuvante (7), ceea ce înseamnă că pot să amplifice caracterul alergen al altor proteine cu care intră în contact;

H.

întrucât, spre deosebire de utilizarea insecticidelor, în cazul cărora expunerea are loc în momentul pulverizării și pentru o perioadă limitată după aceea, utilizarea culturilor Bt modificate genetic conduce la expunerea continuă a organismelor vizate și a celor nevizate la toxinele Bt;

I.

întrucât ipoteza că toxinele Bt prezintă un mod de acțiune unic, specific organismelor vizate, nu mai poate fi considerată corectă și efectele asupra organismelor nevizate nu pot fi excluse (8);

J.

întrucât se semnalează faptul că din ce în ce mai multe organisme nevizate sunt afectate în numeroase moduri; întrucât 39 de publicații evaluate inter pares în care se raportează efecte adverse semnificative ale toxinelor Bt asupra multor specii nevizate sunt menționate într-un articol de sinteză recent (9);

K.

întrucât una dintre lecțiile învățate în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19 și a războiului în curs din Ucraina a fost că Uniunea trebuie să pună capăt dependenței de unele materii critice; întrucât, în scrisoarea de misiune adresată comisarului desemnat Christophe Hansen, Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, îi solicită acestuia să analizeze cum pot fi reduse importurile de produse de bază critice (10);

L.

întrucât bumbacul modificat genetic produce proteina APH4, care este utilizată ca GMRA și care neutralizează activitatea antibioticelor higromicină B;

M.

întrucât articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului (11) impune să „se acord[e] o atenție specială în cazul OMG-urilor care conțin gene care prezintă rezistență la antibioticele utilizate în tratamentele medicale sau veterinare, la evaluarea riscului ecologic, în vederea identificării și a eliminării progresive din OMG-uri a markerilor de rezistență la antibiotice, care pot avea efecte adverse asupra sănătății umane și asupra mediului” și stabilește anul 2004 drept termen după care acestea nu ar mai trebui introduse pe piața Uniunii;

N.

întrucât Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 503/2013 al Comisiei (12) prevede că în prezent este posibilă dezvoltarea de OMG-uri fără utilizarea GMRA-urilor […] și, prin urmare, solicitantul ar trebui să urmărească dezvoltarea OMG-urilor fără utilizarea GMRA-urilor;

O.

întrucât mai multe state membre au formulat observații critice cu privire la utilizarea GMRA-urilor, inclusiv faptul că, în contextul crizei actuale privind rezistența la antibiotice, ar fi înțelept să se pună în aplicare principiul precauției, în special în cazul de față, în care aplicarea GMRA este complet inutilă și eliminarea GMRA din genomul plantei este posibilă; întrucât autoritatea competentă a unui stat membru a acordat autorizației un aviz nefavorabil, bazat pe prezența GMRA în genomul bumbacului MG;

P.

întrucât Agenția Europeană pentru Medicamente a confirmat că nu există produse care conțin higromicină B autorizate pentru utilizări terapeutice, profilactice sau pentru orice alte utilizări medicale la oameni sau la animale în statele membre și că nu există autorizații centralizate pentru medicamente de uz uman sau veterinar care să conțină higromicină B11; întrucât avizul EFSA afirmă că „Grupul pentru organisme modificate genetic consideră că ar putea fi necesară actualizarea evaluării riscurilor în cazul în care produse care conțin higromicină B sau alte substraturi ale enzimei APH4 ar obține în viitor o autorizație de introducere pe piață în UE”; întrucât higromicina B este totuși utilizată în produse veterinare care sunt vândute în afara Uniunii;

Q.

întrucât, cel puțin cu o ocazie anterioară, Parlamentul s-a opus importului de culturi modificate genetic care conțineau GMRA-uri (13);

R.

întrucât rezistența la antimicrobiene reprezintă o amenințare la adresa sănătății mondiale, a siguranței alimentare și a realizării obiectivelor de dezvoltare durabilă stabilite pentru 2030, iar infecțiile rezistente la medicamente nu cunosc frontiere (14);

S.

întrucât statele membre au prezentat EFSA numeroase observații critice în perioada de consultare de trei luni (15), inclusiv faptul că cultivarea bumbacului MG pe terenurile agricole trebuie considerată o contaminare deliberată a mediilor naturale cu gene de rezistență la antibiotice, precum și faptul că informațiile furnizate cu privire la caracterizarea moleculară, compoziția și toxicologia sunt insuficiente și, prin urmare, concluziile EFSA privind echivalența bumbacului MG cu bumbacul convențional în ceea ce privește siguranța alimentelor și a hranei pentru animale sunt premature;

T.

întrucât Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 prevede că produsele alimentare sau furajele modificate genetic nu trebuie să aibă efecte adverse asupra sănătății umane, a sănătății animale sau a mediului și că, atunci când își redactează decizia, Comisia trebuie să țină seama de toate dispozițiile pertinente din dreptul Uniunii și de alți factori legitimi relevanți pentru subiectul în cauză; întrucât astfel de factori legitimi ar trebui să includă angajamentele Uniunii de a combate rezistența la antimicrobiene;

U.

întrucât în cea de a opta legislatură, Parlamentul a adoptat în total 36 de rezoluții prin care se opune introducerii pe piață a unor OMG-uri pentru alimente și furaje (33 de rezoluții) și cultivării de OMG-uri în Uniune (trei rezoluții); întrucât în cea de a noua legislatură, Parlamentul a adoptat 38 de obiecții față de introducerea pe piață a OMG-urilor;

V.

întrucât, deși ea însăși recunoaște deficitul democratic, lipsa de susținere din partea statelor membre și obiecțiile Parlamentului, Comisia continuă să autorizeze OMG-uri;

W.

întrucât nu este necesar să se modifice legislația pentru a permite Comisiei să refuze autorizarea OMG-urilor atunci când autorizarea nu este susținută de o majoritate calificată a statelor membre în Comitetul de apel (16);

X.

întrucât, în urma votului din 8 iulie 2024 al Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale menționat la articolul 35 din Regulamentul (CE) nr. 1829/2003, nu a fost emis niciun aviz, ceea ce înseamnă că autorizarea nu a fost susținută de o majoritate calificată a statelor membre; întrucât nici în urma votului din 3 septembrie 2024 Comitetul de apel nu a emis un aviz,

1.

consideră că Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/2627 a Comisiei depășește competențele de executare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1829/2003;

2.

consideră că Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/2627 a Comisiei nu este în concordanță cu dreptul Uniunii, pentru că nu este compatibil cu obiectivul Regulamentului (CE) nr. 1829/2003, care, în conformitate cu principiile generale prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului (17), este de a construi o bază prin care să se garanteze un nivel ridicat de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și calității vieții animalelor, a mediului și a intereselor consumatorilor în raport cu produsele alimentare și furajele modificate genetic, asigurând totodată buna funcționare a pieței interne;

3.

solicită Comisiei să abroge Decizia de punere în aplicare (UE) 2024/2627 și să prezinte comitetului un nou proiect;

4.

solicită din nou Comisiei să nu autorizeze introducerea pe piață a unor plante modificate genetic conținând gene care conferă rezistență la antimicrobiene; ia act de faptul că autorizarea ar încălca articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2001/18/CE, care solicită eliminarea treptată a GMRA-urilor care ar putea avea efecte negative asupra sănătății umane sau asupra mediului;

5.

salută faptul că în scrisoarea sa din 11 septembrie 2020 adresată deputaților, Comisia a recunoscut în sfârșit necesitatea de a ține seama de sustenabilitate în deciziile de autorizare a OMG-urilor (18); își exprimă totuși dezamăgirea profundă față de faptul că de atunci Comisia a continuat să autorizeze importul de OMG-uri în Uniune, în pofida obiecțiilor continue formulate de Parlament și a faptului că majoritatea statelor membre au votat împotrivă;

6.

îndeamnă din nou Comisia să țină seama de obligațiile Uniunii în temeiul acordurilor internaționale, cum ar fi Acordul de la Paris privind schimbările climatice, Convenția ONU privind diversitatea biologică și obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU; solicită din nou ca proiectele de acte de punere în aplicare să fie însoțite de o expunere de motive în care să se explice modul în care acestea respectă principiul „nu cauza prejudicii” (19);

7.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.