NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022

Notă …

Aprobate prin ORDINUL nr. 2.536 din 28 septembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 999 din 14 octombrie 2022 + 
Articolul 1(1)Amenajarea pădurilor, ca știință și practică a organizării și conducerii structurale a pădurilor în scopul realizării obiectivelor complexe ecologice, sociale și economice urmărite prin gospodărirea pădurilor, se bazează pe conceptul gestionării durabile. Prin gestionarea durabilă a pădurilor se înțelege administrarea și utilizarea ecosistemelor forestiere, astfel încât să li se mențină și amelioreze biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea, sănătatea și să li se asigure pentru prezent și viitor capacitatea de a exercita funcțiile multiple ecologice, economice și sociale, la nivel local, regional și mondial, fără a genera prejudicii altor ecosisteme.(2)În vederea realizării gestionării durabile, amenajarea pădurilor respectă următoarele principii:a)principiul continuității, care reflectă preocuparea permanentă de a asigura prin amenajament condițiile necesare pentru gestionarea durabilă a pădurilor, astfel încât acestea să ofere societății – în mod continuu – produse lemnoase și de altă natură, precum și servicii de protecție și sociale cât mai mari și de calitate superioară. Acesta se referă, deci, atât la continuitatea în sens progresiv a funcțiilor de producție, cât și la permanența și ameliorarea funcțiilor de protecție și sociale, urmărind atât interesele generației actuale, cât și pe cele de perspectivă ale societății; … b)principiul eficacității funcționale, care exprimă preocuparea permanentă atât pentru creșterea productivității și calității pădurilor, cât și pentru sporirea capacității lor de a proteja factorii de mediu în condițiile unei maxime eficiențe economice și stabilității ecologice; … c)principiul conservării și ameliorării biodiversității prin care se urmărește conservarea și ameliorarea biodiversității la cele patru niveluri ale acesteia (diversitatea genetică intraspecifică, diversitatea speciilor, ecosistemelor și peisajelor), în condițiile maximizării stabilității și potențialului polifuncțional al pădurilor; … d)principiul economic – prin produsele pe care pădurile le oferă și prin serviciile ecosistemice pe care le realizează, pădurile reprezintă un bun economic de importanță națională. Prin organizarea procesului de producție trebuie să se creeze condiții favorabile realizării cu continuitate a funcțiilor de producție și de protecție în condiții cât mai avantajoase sub raport economic. …  + 
Articolul 2(1)Pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor de cultură, producție ori administrație silvică, iazurile, albiile pâraielor, precum și terenurile neproductive și terenurile ocupate temporar și cele aflate în litigiu incluse în amenajamentele silvice, în condițiile legii constituie, indiferent de natura proprietății, fondul forestier național. În situațiile în care se identifică modificări de suprafețe și amplasament în baza documentelor legale sau ca urmare a corectării limitelor fondului forestier pe hotarele materializate în teren de administratorul/proprietarul acestuia, a corectării cursurilor de apă – eroziuni de maluri sau depuneri de aluviuni -, a determinării cu precizie mai ridicată a suprafețelor, a corectării unor amplasamente și suprafețe incluse eronat sau omise din fondul forestier național pentru care proprietarul/ administratorul deține documente legale sau are justificări dovedite cu măsurători, acestea se vor opera de șeful de ocol silvic/bază experimentală în Tabelul 1E – Evidența mișcărilor de suprafață din fondul forestier din amenajamentul silvic și se vor prelua cu prilejul reamenajării fondului forestier care face obiectul amenajamentului silvic.(2)Sunt considerate păduri terenurile cuprinse în fondul forestier național, acoperite cu vegetație forestieră cu o suprafață de cel puțin 0,25 ha și în care arborii pot să atingă o înălțime minimă de 5 m la maturitate, în condiții normale de vegetație. + 
Articolul 3(1)Fondul forestier național este o componentă a fondului funciar. Normele tehnice pentru introducerea cadastrului general precizează că fondul forestier național cuprinde terenurile cu destinație forestieră incluse în amenajamentele silvice (TDF). Potrivit acestor norme, terenurile respective au următoarele folosințe: păduri și terenuri destinate împăduririi; terenuri care servesc nevoilor de cultură, producție și administrație silvică; perdele de protecție și tufărișuri-mărăcinișuri.(2)În amenajamentul silvic se folosește clasificarea utilizată în evidențele silvice, caracterizată prin următoarele categorii de folosințe:A.Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririiA.1.Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi pentru care se reglementează recoltarea de produse principale (TIII-TVI)A.1.1.0.Păduri, inclusiv plantațiile cu reușită definitivă. … A.1.2.0.Regenerări artificiale fără reușită definitivă (C<0,7) … A.1.3.0.Regenerări naturale sau mixte cu reușită parțială obținute în urma tăierilor definitive (C<0,7) … A.1.4.1.Terenuri de reîmpădurit în urma tăierilor rase … A.1.4.2.Terenuri de reîmpădurit în urma doborâturilor de vânt … A.1.4.3.Terenuri de reîmpădurit în urma altor cauze … A.1.5.2.Poieni destinate împăduririlor. …  … A.2.Păduri și terenuri destinate împăduririi sau reîmpăduririi pentru care nu se reglementează recoltarea de produse principale (T I și T II)A.2.1.0.Păduri, inclusiv plantații cu reușită definitivă … A.2.2.0.Regenerări naturale cu reușită parțială (C<0,7) … A.2.2.2.Regenerări artificiale cu reușită parțială (C<0,7) … A.2.2.3.Regenerări mixte cu reușită parțială (C<0,7) … A.2.3.0.Jnepenișuri … A.2.4.0.Perdele forestiere … A.2.5.0.Teren (fâșie) frontieră cu vegetație forestieră … A.2.6.0.Terenuri degradate cu vegetație arbustivă din fondul forestier … A.2.7.1.Terenuri de reîmpădurit în urma doborâturilor de vânt … A.2.7.2.Terenuri de reîmpădurit în urma altor cauze … A.2.8.2.Poieni destinate împăduririi … A.2.8.3.Terenuri degradate intrate în fondul forestier și destinate împăduririi. …  …  … B.Terenuri cu alte destinațiiB.3.1.1.Linii parcelare principale (L) … B.3.1.2.Linii de vânătoare (V) … B.3.2.0.Terenuri de hrană pentru vânat (V) … B.3.3.1.Instalații de transport forestiere – drumuri (D) … B.3.3.2.Instalații de transport forestiere – căi ferate (D) … B.3.3.3.Instalații de transport forestiere – funiculare permanente (D) … B.3.3.4.Căi de acces și alte amenajări aferente diverselor obiective (drumuri de pământ etc.) … B.3.4.1.Clădiri (C) … B.3.4.2.Curți (C) … B.3.4.3.Depozite permanente (C) … B.3.5.0.Pepiniere (P) … B.3.6.1.Plantații semincere (P) … B.3.6.2.Culturi de plantă-mamă (P) … B.3.6.3.Colecții dendrologice (P) … B.3.7.1.Răchitării naturale … B.3.7.2.Răchitării create prin culturi … B.3.7.3.Culturi de arbuști fructiferi (Z) … B.3.7.4.Culturi de plante medicinale (Z) … B.3.7.5.Culturi de plante melifere etc. (Z) … B.3.8.1.Terenuri pentru alte nevoi ale administrației (A) … B.3.8.2.Terenuri cu fazanerii (S) … B.3.8.3.Terenuri cu păstrăvării (S) … B.3.8.4.Terenuri cu centre de prelucrare a fructelor de pădure (S) … B.3.8.5.Terenuri cu uscătorii de semințe etc. (S) … B.3.9.1.Culoare pentru linii electrice de înaltă tensiune (R) … B.3.9.2.Culoare pentru linii electrice de medie tensiune (R) … B.3.9.3.Ape care fac parte din fondul forestier – curgătoare (T) … B.3.9.4.Ape care fac parte din fondul forestier – stătătoare (T) … B.3.9.5.Teren (fâșie) frontieră fără vegetație forestieră. …  … C.Terenuri neproductiveC.4.1.1.Terenuri neproductive – stâncării (N) … C.4.1.2.Terenuri neproductive – abrupturi (N) … C.4.1.3.Terenuri neproductive – grohotișuri (N) … C.4.1.4.Terenuri neproductive – nisipuri (N) … C.4.1.5.Terenuri neproductive – sărături (N) … C.4.1.6.Terenuri neproductive – mlaștini (N) … C.4.1.7.Terenuri neproductive – râpe, ravene etc. (N) … C.4.1.8.Terenuri neproductive – gropi de împrumut (N) … C.4.1.9.Terenuri neproductive – halde de steril (N) … C.4.2.1.Terenuri neproductive – japșe (N) …  … D.Terenuri ocupate temporar din fondul forestierD.5.1.1.Transmise prin acte normative în folosință temporară pentru instalații electrice (F) … D.5.1.2.Transmise prin acte normative în folosință temporară pentru instalații petroliere (F) … D.5.1.3.Transmise prin acte normative în folosință temporară pentru instalații hidroenergetice (F) … D.5.1.4.Transmise prin acte normative în folosință temporară pentru cariere (F) … D.5.1.5.Transmise prin acte normative în folosință temporară pentru depozite (F) … D.5.1.6.Transmise prin acte normative în folosință temporară pentru alte scopuri (F) … D.5.1.7.Terenuri concesionate (F) … D.5.2.1.Deținute de persoane juridice fără aprobări legale necesare – ocupații (M) … D.5.2.2.Deținute de persoane fizice fără aprobări legale necesare – ocupații (M) … D.5.2.3.Deținute de persoane juridice fără aprobări legale necesare – litigii (M) … D.5.2.4.Deținute de persoane fizice fără aprobări legale necesare – litigii (M) …  … E.Terenuri cu statut juridic incertE.6.1.1.Terenuri care la data amenajării au statut juridic incert …  … (3)Evidența fondului forestier pe categorii utilizate în evidența fondului funciar se prezintă astfel:

 + 
Articolul 4(1)Ocolul silvic/Baza experimentală, proprietatea, unitatea administrativ-teritorială sau asociația de proprietari constituie unități teritoriale de amenajament la nivelul contractării, organizării și desfășurării lucrărilor de amenajare a pădurilor.(2)Unitatea de producție/protecție – U.P. – este unitatea teritorială pentru care se elaborează un amenajament silvic. Unitatea de producție/protecție se constituie la nivelul fondului forestier proprietate publică a statului precum și al fondului forestier aparținând unui proprietar, asociații de proprietari sau unități teritorial-administrative. În cadrul ocolului silvic/bazei experimentale, al proprietății, al asociației de proprietari sau unității administrativ-teritoriale, unitățile de producție/protecție vor purta indicative numerice – cifre romane – și denumiri proprii care se vor păstra, pe cât posibil, nemodificate de la o amenajare la alta.(3)Parcela este diviziunea cu caracter permanent a fondului forestier formată în cadrul unei unități de producție/protecție cu ocazia amenajării pădurilor, în vederea organizării teritoriale a acesteia. Parcelele se separă între ele prin linii parcelare care pot fi sau nu deschise și pichetate. Liniile parcelare deschise, neconstituite ca parcele, se pichetează.(4)Unitatea teritorială elementară pentru studiul arboretelor și pentru planificarea și executarea lucrărilor silvice, denumită convențional unitate amenajistică – u.a., este subparcela sau parcela nedivizată în subparcele. Subparcela reprezintă o porțiune din parcelă, omogenă din punct de vedere stațional, biometric, funcțional și al folosinței și care – în consecință – reclamă aceleași măsuri de gospodărire. Suprafața minimă a subparcelei este, de regulă, 0,5 ha. Terenurile afectate gospodăririi silvice, terenurile goale și cele degradate, terenurile ocupate temporar din fondul forestier, terenurile neproductive etc. se pot constitui în subparcele și dacă au suprafețe cuprinse între 0,01 și 0,5 ha. Dacă măsurile de gospodărire sunt aceleași, suprafețele respective pot fi grupate în aceeași subparcelă. + 
Articolul 5(1)Unitatea de gospodărire – U.G. – este unitatea pentru care se stabilesc țeluri de gospodărire distincte și pentru care se reglementează separat fie procesul de producție lemnoasă – cu luarea în considerare a necesității promovării și a altor funcții atribuite arboretelor-, fie acțiuni/măsuri speciale de ocrotire/conservare a unor ecosisteme forestiere de interes deosebit. Unități de gospodărire pot fi organizate la nivelul unităților de producție și la nivelul ocolului silvic/bazei experimentale. Tipurile de unități de gospodărire ce se pot constitui sunt prezentate în Ghidul de bune practici privind amenajarea pădurilor, prevăzut în anexa nr. 2 la ordin.(2)Mărimea unităților de gospodărire se stabilește în raport cu necesitatea exercitării cu continuitate a funcțiilor de protecție și/sau de producție.(3)Suprafața minimă a unei unități de gospodărire în vederea realizării cu continuitate a țelurilor stabilite este, de regulă, de: 300 ha la codru regulat (inclusiv codru cvasigrădinărit); 150 ha la codru grădinărit; 100 ha la crâng, inclusiv la culturile de plopi euramericani și sălcii selecționate. În cazuri bine justificate se pot constitui și subunități de întinderi mai mici. Pădurile supuse regimului de ocrotire și conservare deosebită, inclusiv materialele de bază – surse de semințe și arboretele destinate conservării resurselor genetice, se constituie în unități distincte, indiferent de suprafața lor. + 
Articolul 6(1)Sistemul de informații geografice pentru amenajarea pădurilor se va elabora în conformitate cu standardul precizat în Ghidul de bune practici privind amenajarea pădurilor, prevăzut în anexa nr. 2 la ordin. Standardul pentru elaborarea GIS-ului în amenajarea pădurilor este structurat în:a)structura bazei de date GIS (punct, linie, poligon), care poate fi creată și utilizată și cu alte softuri dedicate GIS-ului (de exemplu, QGIS) decât cele prezentate în standard; … b)elementele standardizate pentru hărțile amenajistice, care au fost create pentru ArcGIS Desktop, iar pentru utilizarea altor softuri trebuie concepute simboluri cartografice similare. … (2)Baza de date geografice are două componente: baza de date cartografică, care cuprinde planurile topografice scanate, georeferențiate și vectorizate, și baza de date descriptivă, reprezentată de informațiile ce caracterizează stațiunile și vegetația forestieră, centralizate și procesate cu ajutorul programelor informatice specifice. Tot ca parte a bazei de date geografice sunt și elementele de tip annotation – etichete, toponimii, nume de localități. + 
Articolul 7(1)Prin inventarierea fondului de producție se urmărește determinarea mărimii, structurii și creșterii acestuia, pornind de la stabilirea caracteristicilor dendrometrice ale fiecăruia dintre arboretele componente. Această inventariere se face atât în scopul reglementării procesului de producție, cât și în cel de supraveghere a stării pădurilor. Aceasta nu se face pentru a constitui gestiuni ale proprietarilor/administratorilor, întrucât preciziile de determinare a volumelor sunt mai mici decât cele în baza cărora se întocmesc actele de evaluare a volumului de lemn destinat valorificării. Unitatea de inventariat este arboretul – unitatea amenajistică.(2)Metodologia de inventariere se bazează pe aplicarea metodelor statisticii matematice și cu deosebire pe aplicarea metodei selective.(3)Datele urmărite vor fi utilizate la determinarea principalelor caracteristici ale arboretelor: compoziția specifică, diametrul mediu, înălțimea medie, numărul de arbori la hectar (desimea), indicele de densitate, clasa de producție, volumul pe specii, creșterea curentă pe specii, clasele de diametre și clasele de calitate. În acest scop se va amplasa o rețea de suprafețe de probă circulare sau relascopice. În cazul arboretelor pluriene, tratate în grădinărit sau în curs de transformare la grădinărit, se vor face inventarieri în suprafețe de probă permanente, în vederea unui control mai riguros al evoluției structurii și pentru determinarea corectă a creșterilor.(4)La inventarierea fondului de producție se au în vedere următoarele toleranțe și probabilități de acoperire pentru volume sau suprafețe de bază, după caz:

(5)Toleranțele prevăzute la alin. (4) se pot realiza numai în cazul arboretelor pure, echiene și al celor pluriene cu structură echilibrată. Erorile pot depăși aceste limite și în cazul evaluării volumelor arboretelor prin tabele de producție simplificate, pe baza indicelui de acoperire estimat de proiectant – volume calculate prin programele dedicate de prelucrare a datelor amenajistice.(6)În raport cu suprafața, consistența și clasa de omogenitate ale arboretelor se pot efectua inventarieri integrale.(7)Având în vedere preciziile de determinare scăzute, volumele cuprinse în amenajamentul silvic, determinate pe bază statistică, nu pot fi luate în considerare la calculul prejudiciilor. + 
Articolul 8(1)Obiectivele ecologice, economice și sociale se exprimă prin natura produselor și a serviciilor ecosistemice ale pădurii și se definesc în raport cu cerințele societății și decurg din:a)strategiile de dezvoltare a silviculturii; programele forestiere întocmite la nivel național, zonal sau local; … b)studiile și proiectele referitoare la sistematizarea și organizarea teritoriului și la amenajarea bazinelor hidrografice; … c)documentațiile privind noi obiective ecologice, economice, social-culturale și științifice care pot beneficia de serviciile sau produsele pădurii. … (2)Obiectivele avute în vedere trebuie să se reflecte în țelurile de producție ori de protecție, la nivelul unităților de amenajament. Țelurile respective sunt evidențiate și în expresia funcțiilor atribuite arboretelor, cu luarea în considerare a unor diferențieri ce se impun sub raportul efectelor de protecție și de producție urmărite.(3)Corespunzător obiectivelor ecologice, economice și sociale, amenajamentul precizează funcțiile pe care trebuie să le îndeplinească pădurile. Funcțiile se atribuie fiecărui arboret în raport cu țelurile de protecție ori de producție stabilite. Încadrarea arboretelor pe grupe, subgrupe și categorii funcționale este realizată prin zonare, ținând seama de funcția prioritară.(4)În cazul arboretelor încadrate în grupa I funcțională care îndeplinesc două sau mai multe funcții, la stabilirea funcției prioritare se va avea în vedere următoarea ordine de importanță:a)funcția de interes științific, de ocrotire a genofondului și ecofondului forestier și a altor ecosisteme cu elemente naturale de valoare deosebită; … b)funcția specială pentru conservarea și ocrotirea biodiversității; … c)funcția de protecție a terenurilor și solurilor, funcții predominant pedologice; … d)funcția de protecție, funcții predominant sociale; … e)funcția de protecție a apelor, funcții predominant hidrologice; … f)funcția de protecție contra factorilor climatici naturali sau antropici, funcții predominant climatice. Această ordine este orientativă, în fiecare caz concret funcția stabilindu-se cu luarea în considerare a complexului de factori de influență. … (5)În amenajamentul silvic, pe lângă funcția prioritară, se vor menționa și celelalte funcții rezultate din aplicarea criteriilor de zonare funcțională. Aceste funcții, împreună cu cea prioritară, vor fi luate în considerare la constituirea unităților de gospodărire și la stabilirea măsurilor propuse.(6)În scopul diferențierii măsurilor de gospodărire și al reglementării lor prin amenajament, categoriile funcționale se grupează în 6 tipuri funcționale. În fiecare din aceste tipuri se includ categorii funcționale cu grad similar de intensitate a funcțiilor atribuite arboretelor componente.(7)Definirea tipurilor funcționale se face astfel:a)tipul I (TI): păduri cu funcții speciale de protecție în care este interzisă, prin reglementări, exploatarea de masă lemnoasă sau de alte produse, fără aprobări emise în baza actelor administrative privind protecția mediului și/sau acordul administratorului ariei naturale protejate; … b)tipul II (TII): păduri cu funcții speciale de protecție în care nu este permisă reglementarea procesului de producție lemnoasă – produse principale. În acest tip funcțional sunt admise lucrări speciale de conservare; … c)tipul III; IV (TIII; TIV): păduri cu funcții speciale de protecție pentru care se reglementează procesul de producție lemnoasă – produse principale, fiind admise, de regulă, tratamente care promovează regenerarea naturală; … d)tipul V (TV): păduri cu funcții de producție și protecție destinate producției de lemn de calitate superioară, în care sunt admise tratamentele adecvate țelurilor urmărite; … e)tipul VI (TVI): păduri cu funcții de producție și protecție în care se poate aplica întreaga gamă a tratamentelor silviculturale. … (8)În arboretele încadrate în tipurile funcționale TII-TVI sunt permise lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, luându-se în considerare intensitatea funcțiilor atribuite fiecărui arboret. De asemenea, în aceste tipuri funcționale, sunt permise lucrări de regenerare și tăieri de igienă.(9)Cu ocazia revizuirii amenajamentului silvic se reanalizează încadrarea arboretelor pe grupe și subgrupe funcționale, în raport cu noile obiective social-economice și ecologice. Stabilirea obiectivelor ecologice, economice și sociale și a funcțiilor pădurii se face de comun acord cu reprezentanții proprietarilor și administratorilor de păduri, cu luarea în considerare a punctelor de vedere ale tuturor factorilor interesați, inclusiv cele ale beneficiarilor diverselor funcții de protecție ale pădurilor. + 
Articolul 9(1)Pentru a îndeplini, în condiții corespunzătoare, funcțiile atribuite, atât arboretele luate individual, cât și pădurea în ansamblul ei trebuie să îndeplinească anumite condiții de structură. Structura arboretelor și a pădurii, atât cea normală, cât și cea corespunzătoare diferitelor etape intermediare, se definește prin bazele de amenajare:a)regim; … b)compoziție-țel; … c)tratament; … d)exploatabilitate, exprimată prin vârsta exploatabilității la codru și crâng și prin diametrul limită la codrul grădinărit; … e)ciclu. … (2)Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri – din sămânță sau pe cale vegetativă – definește structura pădurii din acest punct de vedere. La regenerarea pădurilor se va da prioritate regimului codru cu regenerare din sămânță, urmărindu-se realizarea obiectivelor stabilite și exercitarea cu continuitate a funcțiilor atribuite. Regimul crângului, cu regenerare din lăstari și drajoni, este admis, indiferent de natura proprietății, numai în arboretele de salcâm, anin, plopi indigeni și sălcii. Regimul specific plantațiilor de plop euramerican este regimul codrului convențional, asimilat codrului.(3)Compoziția-țel reprezintă combinația de specii din cadrul unui arboret care îmbină, în orice moment al existenței lui, în modul cel mai favorabil, prin proporția și gruparea lor, exigențele biologice ale pădurii cu cerințele ecologice, economice și sociale. Compoziția-țel, ca bază de amenajare, se exprimă astfel:a)compoziția-țel la exploatabilitate care se stabilește pentru arboretele neexploatabile. Ea reprezintă cea mai favorabilă compoziție la care ajung arboretele la vârsta exploatabilității în raport cu compoziția lor actuală și cu posibilitățile de ameliorare a acesteia, prin intervențiile ce se fac în direcția realizării compoziției optime; … b)compoziția-țel de regenerare care se stabilește pentru terenurile de împădurit, pentru arboretele exploatabile în prezent și pentru cele care devin exploatabile în cursul primei perioade de amenajament, ținându-se seama de compoziția-țel optimă și de sistemul de cultură adoptat. … (4)La fixarea compoziției-țel a fiecărui arboret vor fi avute în vedere: compoziția corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure; conservarea biodiversității; condițiile staționale determinate; funcțiile ecologice, economice și sociale atribuite arboretelor; starea actuală a acestora.(5)În cazul structurii grădinărite nu se mai stabilește o compoziție-țel la exploatabilitate și o compoziție-țel de regenerare, ci numai compoziția-țel optimă.(6)Prin amenajament se vor promova cu precădere compozițiile-țel corespunzătoare tipului natural fundamental de pădure. Unele modificări se pot aduce prin promovarea de specii valoroase economic, estetic și cultural, urmărind creșterea eficacității funcționale a arboretului.(7)În sens larg, tratamentul reprezintă ansamblul de măsuri silviculturale la care este supus un arboret, de-a lungul întregii lui vieți, pentru a se asigura condițiile ecologice și structurale corespunzătoare funcțiilor social-ecologice și economice atribuite. Ca bază de amenajare, tratamentul definește structura arboretului din punctul de vedere al repartiției arborilor pe categorii dimensionale și al distribuției lor spațiale.(8)Din punct de vedere silvicultural, tratamentul indică numai metoda de regenerare a arboretului, care nu este un scop în sine, ci doar un mijloc de realizare a structurii-țel, corespunzătoare funcției atribuite. Între structura unui arboret și capacitatea lui de a îndeplini anumite funcții social-economice există o strânsă legătură. În primul rând, trebuie stabilit tipul de structură (grădinărit, regulat, cvasigrădinărit sau etajat) ce urmează a se realiza și care constituie, din acest punct de vedere, țel de gospodărire. Evident, realizarea acestui țel necesită alegerea și aplicarea unui anumit tratament.(9)Alegerea tratamentului se face odată cu realizarea amenajamentelor, în raport cu tipurile de categorii funcționale, avându-se în vedere condițiile staționale și formațiile mari de păduri – cu diferențieri pe categorii de productivitate și de structură a arboretelor, ținându-se cont și de înclinarea terenului, pentru fiecare arboret de regenerat, luându-se în considerare:a)condițiile ecologice date; … b)funcțiile atribuite arboretului respectiv; … c)cerințele sociale, economice și ecologice. … (10)Condițiile naturale și cerințele ecologice, economice și sociale impun ca majoritatea pădurilor să fie conduse spre structuri diversificate, amestecate – pluriene, relativ pluriene, naturale sau de tip natural – capabile a îndeplini funcții multiple de protecție și de producție. Prin amenajament se va promova cu precădere regenerarea naturală, tratamentele stabilindu-se în așa fel încât să se asigure și conservarea în condiții optime a biodiversității ecosistemelor forestiere.(11)Exploatabilitatea este calitatea de a fi exploatabil atribuită arborilor sau arboretelor, atunci când eficiența acestora, oricare ar fi funcția pe care o îndeplinesc, începe să scadă. Exploatabilitatea definește structura arboretelor sub raport dimensional și se exprimă prin diametre-limită, în cazul structurilor de codru grădinărit, și prin diametrele medii de realizat, respectiv prin vârsta exploatabilității, în cazul structurilor de codru regulat, cvasigrădinărit și de crâng, din tipurile III-VI de categorii funcționale.(12)Diametrul-limită reprezintă diametrul de bază al arborilor de o anumită specie dintr-un arboret grădinărit, care constituie limita superioară a distribuției arborilor pe categorii de diametre. Numărul de arbori din categoria respectivă trebuie să fie de minimum un arbore la hectar. Diametrul-limită condiționează structura de realizat în cazul arboretelor de tip grădinărit. Acesta se stabilește pe bază de măsurători și prin comparații periodice, în spiritul metodei controlului.(13)Vârsta exploatabilității se stabilește pentru fiecare arboret, în raport cu:a)funcțiile atribuite; … b)specia preponderentă, corespunzătoare compoziției-țel la exploatabilitate; … c)clasa de producție; … d)sortimentul-țel principal: … e)modul de regenerare; … f)starea arboretului (urgența de regenerare). … (14)În funcție de criteriile de la alin. (13) se stabilesc:a)vârsta exploatabilității tehnice, pentru pădurile din grupa a II-a funcțională, se calculează după criteriul creșterii medii a volumului corespunzător sortimentului sau grupei de sortimente fixate ca țel de producție, fiind definită de momentul când această creștere este maximă; … b)vârsta exploatabilității de protecție, pentru pădurile din grupa I funcțională, tipurile III-IV de categorii funcționale, care corespunde momentului scăderii mediei maximului efectului protector al arboretului. Se stabilește pentru toate arboretele destinate să îndeplinească funcții speciale de protecție și care sunt luate în considerare la reglementarea procesului de producție lemnoasă. … (15)Ca principală bază de amenajare în cazul pădurilor de codru cvasigrădinărit, codru regulat și crâng, ciclul determină mărimea și structura pădurii în ansamblul ei, în raport cu vârsta arboretelor componente. La stabilirea ciclului vor fi luate în considerare:a)formațiile și speciile forestiere care compun pădurea; … b)funcțiile ecologice, economice și sociale atribuite arboretelor respective; … c)media vârstei exploatabilității; … d)posibilitățile de creștere a eficacității funcționale a arboretelor și a pădurii în ansamblul ei. …  + 
Articolul 10(1)Reglementarea procesului de producție lemnoasă se realizează prin stabilirea volumului de lemn ce poate fi recoltat în perioada de aplicare a amenajamentului – a posibilității -, elaborarea planului de recoltare, a planului lucrărilor de îngrijire și conducere și a planului lucrărilor de regenerare.(2)Această reglementare reprezintă o concretizare a deciziilor de conducere structurală, decizii diferențiate pe două nivele:a)un nivel inferior, de arboret, în care se urmărește crearea unor structuri care să asigure stabilitatea ecologică și creșterea eficacității funcțiilor atribuite; … b)un nivel superior, de fond de producție, în care se urmărește crearea unei structuri de ansamblu capabile să asigure continuitatea, în timp și spațiu, a satisfacerii cerințelor social-economice. … (3)Modalitățile concrete de reglementare a procesului de producție lemnoasă sunt diferențiate în raport cu regimul, tipul de structură și intensitatea funcțiilor atribuite arboretelor. Din considerente practice, ansamblul funcțiilor potențiale pe care le poate îndeplini un arboret – structurate în grupe, subgrupe și categorii funcționale – a fost regrupat în 6 tipuri funcționale, astfel încât fiecare tip -T – a inclus categorii funcționale cu grad similar de intensitate a funcției. O regrupare a celor 6 tipuri de intensități funcționale, realizată în concordanță cu caracteristicile reglementării procesului de producție lemnoasă, permite constituirea următoarelor modalități, denumite în continuare MR:a)MR I (include T-I) – evoluție naturală a structurii reale; nu se stabilesc decizii de conducere; nu se stabilește posibilitatea și nu se planifică lucrări de recoltare și de cultură; … b)MR II (include T-II) – evoluție dirijată, caracterizată prin intervenții de intensitate redusă, a structurii reale; se stabilesc decizii de conducere structurală la nivel inferior, de arboret; reglementare restrânsă, fără stabilirea posibilității și cu planuri de conservare și cultură; … c)MR III (include T-III – T-VI) – evoluție dirijată, cu intensități variate, adecvate tipului funcțional, a structurii reale; se stabilesc decizii de conducere structurală la nivel inferior, de arboret și superior, de fond de producție; reglementare clasică, cu stabilire de posibilitate, planuri de recoltare și cultură. … (4)Pentru pădurile încadrate în MR II, reglementarea are în vedere asigurarea permanenței pădurii și a continuității funcției atribuite, de protecție, și cuprinde:a)plan de lucrări de conservare, pentru arborete ce au atins vârste adecvate: intensitatea tăierilor este stabilită în raport cu starea reală a fiecărui arboret și se elaborează la nivel de unitate de gospodărire – M, K; … b)plan de lucrări de îngrijire și de regenerare care se elaborează la nivelul unității de producție. … (5)Pentru pădurile încadrate în MR III, luând în considerare criteriile de regim și structură, se pot diferenția următoarele tipuri de reglementare ale procesului de producție lemnoasă:

(6)Codurile unităților de gospodărire indicate în paranteze au următoarea semnificație:A – codru regulat: sortimente obișnuite: lemn pentru cherestea, construcții, celuloză etc.;B – codru regulat: sortimente superioare: lemn pentru furnire, rezonanță, claviatură;D, I – codru regulat: obiective de protecție;G – codru grădinărit: obiective de protecție și producție;J – codru cvasigrădinărit: obiective de protecție și producție (furnire, cherestea);Q – crâng simplu – salcâm: obiective de protecție și producție;Y – crâng cu tăieri în scaun;V – unități de interes cinegetic – regim codru;U – unități de interes cinegetic – regim crâng;X – unități cu zăvoaie de plopi și sălcii;Z – unități cu plopi și sălcii selecționate pentru celuloză și cherestea;W – unități cu plopi și sălcii selecționate pentru furnire;M – unități cu arborete supuse regimului de conservare;K – unități cu materiale de bază – surse de semințe și arborete destinate conservării resurselor genetice;E – unități cu arborete supuse ocrotirii integrale: obiective de ocrotire genofond și ecofond forestier.(7)Diferențierea modului de reglementare în raport cu regimul, structura arboretelor și intensitatea funcțiilor atribuite se prezintă în anexa la prezentele norme. + 
Articolul 11(1)Principala caracteristică a arboretelor de codru grădinărit este structura plurienă, reflectată în descreșterea continuă a numărului de arbori pe categorii de diametre, de la cele mai mici către cele mai mari. Cu cât repartiția numărului de arbori pe categorii de diametre se apropie mai mult de o progresie geometrică descrescătoare, cu atât sunt îndeplinite mai bine condițiile continuității. La această structură se ajunge printr-un îndelungat proces de transformare, mai scurt la arboretele pluriene și mai lung la arboretele relativ echiene și echiene supuse transformării spre grădinărit.(2)Analiza structurii fondului de producție în raport cu grosimea arborilor se face pe baza distribuirii acestora pe clase de grosimi și categorii de diametre, astfel:

(3)Structura caracterizată prin descreșterea în progresie geometrică a numărului de arbori pe categorii de diametre și care asigură o eficiență maximă în raport cu obiectivele stabilite se consideră normală. Unei asemenea structuri îi corespunde o anumită mărime a fondului de producție, care se consideră optimă pentru condițiile date. Atât structura, cât și mărimea fondului normal de producție se stabilesc pe cale experimentală, prin inventarieri reprezentative succesive, în suprafețe de probă permanente.(4)Structura normală se stabilește în raport cu situația reală, din aproape în aproape, în cursul procesului de producție, distinct pentru fiecare arboret gospodărit în codru grădinărit, întrucât distribuția numărului de arbori pe categorii de diametre și compoziția arboretelor variază în funcție de condițiile staționale. Fondul normal și fondul real de producție, stabilite cum s-a arătat mai sus, servesc în continuare la calculul posibilității.(5)La arboretele cu structuri pluriene și relativ pluriene posibilitatea se va stabili în mod diferit pentru fiecare arboret în parte, parcurgând următoarele etape:a)determinarea caracteristicilor fondului de producție normal. Fondul de producție normal se exprimă prin distribuția pe specii a volumului la hectar și prin repartiția numărului de arbori și a volumului acestora pe categorii de diametre; … b)determinarea caracteristicilor fondului de producție real. Caracteristicile fondului de producție real se determină prin inventariere, pe categorii de diametre de 2 cm, începând de la 12 cm. Diametrul arborilor se măsoară întotdeauna în același loc, marcat corespunzător pe trunchiul fiecărui arbore inventariat. La fiecare inventariere se va utiliza același procedeu pentru determinarea volumului; … c)determinarea creșterii în volum. La prima inventariere, creșterea curentă în volum se stabilește pe baza creșterii în diametru pe ultimii 10 ani, prin sondaj, la un număr de 20-30 de arbori reprezentativi, aleși din categoria diametrului central pentru fiecare specie identificată în compoziția arboretului. Creșterea curentă periodică în volum pentru fiecare specie se determină prin procedeul înălțimilor medii reduse și al tabelelor biometrice corespunzătoare. Procentul creșterii în volum se poate obține și direct din tabele, în funcție de diametru și mărimea creșterii radiale. Pe baza procentelor creșterii în volum, pentru fiecare categorie de diametre se calculează creșterea în volum (i_v) cu ajutorul relației:unde:V reprezintă volumul categoriei.Prin însumarea creșterilor obținute la nivelul tuturor categoriilor de diametre se obține creșterea totală.La a doua inventariere, creșterea se determină prin diferența de volume, calculată prin procedeele dendrometrice specifice; … d)stabilirea posibilității și rotației. Posibilitatea rezultă din compararea fondului de producție real cu cel normal ținând cont de creștere. Ea se calculează pentru fiecare arboret cu ajutorul relației:P = C_v ± Q,unde: C_v reprezintă creșterea în volum a arboretului pe o perioadă egală cu rotația (R);Q – o cantitate determinată în funcție de diferența dintre fondul real și fondul normal.Creșterea în volum (C_v) se determină ca bilanț al diferențelor dintre volumele la începutul și sfârșitul rotației, ținând cont și de volumul extras în această perioadă:C_v = V_2 + V_r – V_1,unde: V_1, V_2 și V_r reprezintă volumul arboretului la începutul, sfârșitul rotației și, respectiv, volumul recoltat în această perioadă.Cota de corecție a creșterii Q se determină în funcție de raportul dintre F_r și F_n și de intensitatea maximă admisibilă a tăierilor:unde: T reprezintă intervalul de timp, exprimat ca multiplu de rotații, necesar pentru normalizarea mărimii fondului de producție; valoarea T se stabilește în funcție de diferența exprimată procentual dintre fondul de producție real și cel normal, astfel: … (6)La arboretele echiene și relativ echiene incluse în unități de gospodărire de codru grădinărit, posibilitatea se stabilește astfel:a)cu vârste până la 80 ani, posibilitatea va fi constituită din masa lemnoasă ce rezultă din lucrări de îngrijire cu caracter de transformare. Stabilirea cuantumului de extras se va face conform indicațiilor date în Ghidul de bune practici privind îngrijirea și conducerea arboretelor, ținându-se seama de caracterul special al intervențiilor, care trebuie să pregătească trecerea treptată a arboretelor spre grădinărit; … b)cu vârste mai mari de 80 ani, posibilitatea se va stabili pentru fiecare arboret în parte după criterii silviculturale, prin aplicarea procentului de recoltare corespunzător intensității intervenției preconizate. Se va urmări ca prin stabilirea volumelor de extras să nu se afecteze calitatea fondului de producție ori să se declanșeze regenerarea pe suprafețe mari. Lucrările ce se vor executa vor avea caracter de transformare a structurii echiene (relativ echiene) în structură relativ plurienă și plurienă, proces ce se desfășoară pe o perioadă îndelungată. …  + 
Articolul 12(1)Posibilitatea unităților în care se aplică tăieri cvasigrădinărite, de tip J, se determină în urma comparării posibilității stabilită prin procedeul suprafeței periodice revocabile cu valoarea creșterii indicatoare.(2)În cadrul procedeului, în raport cu ciclul și cu perioada de regenerare adoptată (40-60 ani), se constituie prima suprafață periodică, respectiv suprafața periodică în rând. Se urmărește ca, în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise, suprafața respectivă (s_r) să nu depășească suprafața periodică normală (s_n), dar să fie, pe cât posibil, egală cu aceasta. Valoare lui s_n se obține cu ajutorul relației:unde:S reprezintă suprafața unității de gospodărire;r – ciclul;N – numărul de ani ai perioadei adoptate (de regulă 40 sau 60 ani).(3)Posibilitatea prin intermediul procedeului suprafeței periodice revocabile se obține prin însumarea volumelor medii de extras anual din arboretele încadrate în prima suprafață periodică, ținând seama că, în principiu, vârsta arboretelor nou-create trebuie să varieze între 1 an și n ani, n fiind numărul anilor corespunzător perioadei adoptate. Practic, se aplică următoarele modalități de stabilire a posibilității:a)cu ajutorul relației prevăzute la procedeul claselor de vârstă, adaptat pentru perioade de regenerare de 40-60 ani, urmărind parcurgerea aceleiași proceduri:în care:V_i reprezintă volumul arboretelor incluse în suprafața periodică în rând majorat cu creșterea lor pe următorii cinci ani; i = 1…m;m – numărul arboretelor încadrate în suprafața periodică în rând;n_i – numărul de ani în care ar urma să se recolteze volumul lemnos existent, respectiv numărul anilor rămași din perioada de regenerare corespunzătoare fiecărui arboret; restricție: 10 ≤ n_i ≤ n, în care n reprezintă numărul de ani corespunzători perioadei de regenerare normale a arboretului luat în considerare; … b)prin însumarea volumelor de extras stabilite pe cale inductivă în baza indicilor procentuali de recoltare pentru fiecare arboret exploatabil în parte, cu luarea în considerare a mărimii perioadei de regenerare specifice arboretului, a periodicității și numărului intervențiilor, a necesității diversificării vârstelor. … (4)Indicatorul de posibilitate prin intermediul suprafeței periodice revocabile se stabilește prin analiza atentă a rezultatelor obținute prin cele două modalități, cu justificarea valorii adoptate.(5)Indicatorul de posibilitate stabilit prin intermediul suprafeței periodice revocabile se va compara cu valoarea creșterii indicatoare.(6)Posibilitatea care se va adopta pe baza acestei comparații trebuie să îndeplinească următoarele condiții:a)să nu depășească, decât în cazuri bine justificate, volumul obținut prin aplicarea relației prevăzute la alin. (3) lit. a); … b)să nu fie mai mică decât o zecime din volumul arboretelor care, potrivit stării și urgențelor de regenerare/refacere corespunzătoare, trebuie să fie exploatate integral în primul deceniu; … c)în cazul unităților de gospodărire cu structură echilibrată sub raportul vârstelor și în cazul celor cu excedent de arborete exploatabile, să fie egală sau apropiată de volumul creșterii indicatoare. …  + 
Articolul 13(1)Stabilirea posibilității în codru regulat se face atât prin intermediul volumelor, cât și prin intermediul suprafețelor, aplicându-se în principal procedee specifice metodei creșterii indicatoare și metodei claselor de vârstă adaptată. În vederea unui control pe suprafață se utilizează, în paralel, și procedeul mediilor succesive.(2)Mărimea posibilității prin metoda creșterii indicatoare se stabilește cu ajutorul relației:P_CI = m · CI,unde: CI reprezintă creșterea indicatoare, respectiv creșterea curentă a producției principale a fondului de producție, calculată în raport cu compoziția, clasele de producție și consistențele (densitățile) reale ale arboretelor componente și cu luarea în considerare a unei structuri caracterizate prin clase de vârstă egale ca mărime;m – un factor modificator stabilit în mod diferențiat, în funcție de mărimea volumului de lemn al arboretelor exploatabile existent în fondul de producție.(3)Creșterea indicatoare este egală cu creșterea medie a producției principale la o vârstă a arboretelor egală cu mărimea ciclului adoptat, calculată prin luarea în considerare a compozițiilor, a claselor de producție și a consistențelor reale. Creșterea medie a producției principale – creșterea medie a arboretului după intervenții – se obține din tabelele de producție, utilizând ca elemente de intrare specia, clasa de producție și vârsta egală cu mărimea ciclului.(4)Relația de calcul a creșterii indicatoare are următoarea expresie:unde: CI reprezintă creșterea indicatoare a fondului de producție aferent unității de gospodărire;V_jk – volumul la hectar, după intervenție, identificat în tabela de producție al unui arboret pur din specia „j“, clasa de producție „k“ și vârsta egală cu valoarea ciclului adoptat (r);j – indicele specie; j = 1……s; s – numărul de specii identificate în descrierea parcelară a unității de gospodărire;k – indicele clasei de producție; k = 1…..5;SR_jk – suprafața redusă totală a speciei „j“, calculată în funcție de suprafața unităților amenajistice (S_i), proporția de participare a speciei „j“ în compoziția arboretului „i“ (P_ij) și consistența calculată conform precizărilor anterioare (D_i);(5)Determinarea factorului modificator „m“, stabilit în mod diferențiat în funcție de mărimea excedentului de arborete exploatabile existent în fondul de producție, se face prin intermediul relației:unde: Q reprezintă indicatorul existenței în fondul de producție a excedentului de arborete exploatabile calculat prin intermediul relației:unde:DM = min {V_k – 10·k·CI}k = 1,6;Vk reprezintă volumul de material lemnos care ar putea fi recoltat, în limita sacrificiilor de exploatabilitate admise, în primii (10·k) ani, ținând seama de arboretele care pot fi exploatate în intervalele de timp respective, de volumul lor la începutul intervalului în care devin exploatabile, precum și de perioadele de regenerare adoptate în cadrul tratamentelor alese. Corespunzător principiului de asigurare a continuității mărimii recoltelor pe cel puțin 60 de ani, V_k se stabilește prin relația:unde: VD_i reprezintă volumul de material lemnos care ar putea fi recoltat, în condițiile precizate la V_k, în deceniul i _i = 1, 6; deceniul 1 se consideră a fi deceniul de aplicare al amenajamentului în curs de elaborare.Astfel, pentru k = 1 se obține V1 = VD1, volumul de material lemnos ce se poate recolta din arboretele exploatabile în primii 10 ani, iar pentru k = 6 se obține V_6 = VD_1 + VD_2 + VD_3 + VD_4 + VD5 + VD_6, volumul de material lemnos ce se poate recolta din arboretele exploatabile în primii 60 de ani;Q’ – indicator al mărimii corectate a excedentului de arborete exploatabile, calculat prin intermediul relației:unde: VD_1' reprezintă volumul de material lemnos ce s-ar putea recolta din arboretele exploatabile în primii 10 ani, cu structura stabilă (plurienă sau relativ plurienă), stare de vegetație cel puțin normală și consistența plină, iar VDi are semnificația și modul de calcul prezentate anterior.(6)Coeficienții ecuației de regresie – a, b -, diferențiați în raport cu mărimea ciclului au următoarele valori:

(7)În vederea stabilirii mărimii celor 6 valori ale indicatorului VD_i, se identifică arboretele ce devin exploatabile, în limita sacrificiilor admise, în următoarele 6 decenii. Încadrarea unui arboret în una dintre cele 6 mulțimi se rezumă la stabilirea valorii indicelui i (numărul deceniului în care un arboret devine exploatabil) și va fi egală cu cea mai mică dintre valorile j pentru care este adevărată relația:TA + 10·j > TE – 0,5PRM pentru j = 1,6,unde: TA, TE și PRM reprezintă vârsta actuală, vârsta exploatabilității și, respectiv, mărimea, în ani, a perioadei de regenerare determinată în raport cu stadiul de aplicare a tratamentului adoptat.(8)Arboretele exploatabile în decursul fiecărui deceniu din cele 6 identificate anterior se diferențiază în următoarele trei categorii:N1i – mulțimea arboretelor ce devin exploatabile în deceniul i și al căror volum se impune a fi recoltat, în raport cu stadiul de aplicare a tratamentelor adoptate, într-o perioadă de 10 ani (i = 1, 6; N11, N12, …, N16 reprezintă mulțimea arboretelor exploatabile în deceniul 1, 2 și, respectiv, 6). Notând cu mi – card N1i, atunci m1, m2, …, m6 reprezintă numărul de arborete exploatabile, incluse în mulțimile N11, N12, și, respectiv, N16;N2i – mulțimea arboretelor ce devin exploatabile în deceniul i și al căror volum se impune a fi recoltat, în raport cu stadiul de aplicare a tratamentelor adoptate, într-o perioadă de 20 de ani (i = 1, 6; N21, N22, …, N26 reprezintă mulțimea arboretelor exploatabile în deceniul 1, 2 și, respectiv, 6). Notând cu n_i – card N2i, atunci n1, n2, …, n6 reprezintă numărul de arborete exploatabile, incluse în mulțimile N21, N22 și, respectiv, N26;N3i – mulțimea arboretelor ce devin exploatabile în deceniul i și al căror volum se impune a fi recoltat, în raport cu stadiul de aplicare a tratamentelor adoptate, într-o perioadă de 30 de ani (i = 1, 6; N31, N32, …, N36 reprezintă mulțimea arboretelor exploatabile în deceniul 1, 2 și, respectiv, 6). Notând cu r_i – card N3i, atunci r1, r2, …, r6 reprezintă numărul de arborete exploatabile, incluse în mulțimile N31, N32 și, respectiv, N36.(9)În aceste condiții cele 6 valori ale indicatorului VD_i se determină cu relația:pentru i = 1,6, (7.4.1.1.12)unde: J_i, K_i, L_i reprezintă indicii arboretelor exploatabile în deceniul i, ale căror volume se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10, 20 și, respectiv, 30 ani. (J_i = 1, m_i; m_i = 1, n_i; L_i = 1, r_i; evident, mulțimile arboretelor exploatabile corespunzătoare indicilor K_0, L_0 și L_–1 din ultimele trei acolade ale relației (7.4.1.1.12) sunt vide – n_0 = 0, r_0 = 0, r_-1 = 0);V^R_(TA)Ji, V^R_(TA)Ki, V^R_(TA)Li – volumele reale (R) stabilite pe bază de măsurători în teren, la vârsta actuală (TA), ale arboretelor exploatabile în deceniul i, ce se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10, 20, respectiv 30 de ani;V^C_(TA)Ji, V^C_(TA)Ki, V^C_(TA)Li – volumele calculate (C) prin intermediul unor ecuații de regresie ca expresie a tabelelor de producție, la vârsta actuală TA, ale arboretelor exploatabile în deceniul i, ce se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10, 20, respectiv 30 de ani;V^C_[TA + 10(i–1)]Ji, V^C_[TA + 10(i–1)]Ki, V^C_[TA + 10(i–1)]Li – volumele calculate (C) prin modalitatea precizată anterior, la vârsta [TA + 10 (i – 1)] , ale arboretelor exploatabile în deceniul i, ce se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10, 20, respectiv 30 de ani;V^C_[TA + 10i]Ji, V^C_[TA + 10(i+1)]Ki, VC[TA + 10(i+2)]Li – volumele calculate (C) prin modalitatea precizată anterior, la vârstele [TA + 10i], [TA + 10 (i + 1)], [TA + 10 (i + 2)], ale arboretelor exploatabile în deceniul i, ce se impun a fi recoltate într-o perioadă de 10, 20, respectiv 30 de ani.(10)Pentru unitățile de gospodărire cu o structură caracterizată prin existența, într-o proporție ridicată, a arboretelor încadrate în urgența I și în categoriile de urgențe II.1-II.3 și a căror stare de sănătate impune exploatarea lor, integrală sau parțială, într-un ritm mai accelerat decât cel corespunzător cerințelor privind normalizarea fondului de producție, valoarea indicatorului (P_1) se obține prin relația:unde: P_CI reprezintă valoarea obținută prin aplicarea relației;V_u1 – volumul arboretelor încadrate în urgența I de regenerare;VD_u2.1-2.3 – volumul de material lemnos de recoltat în primul deceniu din arboretele încadrate în urgențele de regenerare II.1-II.3, ținând seama de participarea arborilor puternic afectați, care nu pot fi menținuți peste limitele deceniului de aplicare, precum și de posibilitățile aplicării corespunzătoare a tratamentelor adoptate în vederea regenerării arboretelor în cauză. + 
Articolul 14(1)Procedeul analitic derivat din metoda claselor de vârstă de stabilire a posibilității are la bază fundamentele teoretice bazate atât pe normalizarea structurii fondului de producție, cât și pe repartiții pe perioade – afectații.(2)Stabilirea indicatorului de posibilitate după acest procedeu se face parcurgându-se următoarele etape: a)stabilirea mărimii perioadei de amenajare; … b)stabilirea numărului de perioade de amenajare corespunzător ciclului adoptat; … c)repartizarea provizorie a arboretelor pe perioadele de amenajare constituite; … d)definitivarea mărimii suprafețelor periodice prin transferarea arboretelor dintr-o perioadă în alta; … e)distribuirea pe decenii a arboretelor incluse în suprafața periodică în rând; … f)determinarea volumului posibil de recoltat din arboretele distribuite în deceniile perioadei I; … g)echilibrarea volumului posibil de recoltat în deceniile perioadei I; … h)stabilirea posibilității anuale pentru deceniul de aplicare a amenajamentului. … (3)Perioada de amenajare este definită ca perioada de timp, subdiviziune a ciclului, necesară regenerării integrale a arboretelor existente pe o parte din suprafața unității de gospodărire, numită suprafața periodică. Perioada de regenerare reprezintă intervalul de timp în care urmează să se realizeze integral, în concordanță cu caracteristicile tratamentului adoptat, regenerarea unui arboret, recomandându-se următoarele perioade de amenajare:a)20 de ani pentru unități de gospodărire cu arborete de cvercinee (stejar pufos, stejar brumăriu, gârniță, cer, stejar pedunculat și gorun), amestecuri de gorun cu fag sau cu alte specii, precum și pentru cele de șleauri de câmpie, luncă sau de deal; … b)30 de ani pentru unități de gospodărire cu făgete, amestecuri de rășinoase cu fag, brădete și amestecuri de brad cu molid; ponderea acestor arborete în suprafața unității de gospodărire trebuie să reprezinte minimum 25%. … (4)Stabilirea numărului de perioade de amenajare. Notând cu „p“ mărimea perioadei de amenajare și cu „r“ mărimea ciclului adoptat, numărul de perioade de amenajare (n) se determină cu relația:
Numărul și mărimea perioadelor de amenajare corespunzătoare principalelor cicluri

(5)Repartizarea provizorie a arboretelor pe perioadele de amenajare constituite se face, într-o primă etapă, utilizând drept criteriu timpul, măsurat în ani, necesar unui arboret să ajungă de la vârsta pe care o are la vârsta exploatabilității.În aceste condiții, un arboret cu vârsta actuală TA ani, vârsta exploatabilității TE ani și cu o perioadă de regenerare (inițială sau rămasă) PR ani este exploatabil (poate fi parcurs cu tăieri de regenerare specifice unui tratament) după „a“ ani, dacă se verifică relația:TA – TE + a + 2^–1 PR > 0._(6)Definitivarea mărimii suprafețelor periodice presupune echilibrarea mărimii suprafețelor periodice prin realizarea unor transferuri de arborete dintr-o perioadă în alta și necesită, inițial, stabilirea mărimii suprafețelor periodice normale și apoi echilibrarea mărimii suprafețelor periodice în raport cu valorile normale ale acestora. Stabilirea mărimii suprafețelor periodice normale se realizează prin două modalități:a)o primă modalitate urmărește ca fiecare suprafață periodică să fie egal reprezentată, ignorându-se influența productivității și compozițiilor reale ale arboretelor incluse în fondul de producție. Se admite astfel că speciile și clasele de producție sunt repartizate uniform pe clase de vârstă, ipoteză care în practică, în mod evident, nu se confirmă; … b)cea de a doua modalitate de calcul ia în considerare diferențele de productivitate ale arboretelor generate de natura speciilor din compozițiile reale și de clasa de producție a acestora incluse în suprafața fondului de producție real. Mărimea suprafețelor periodice normale variază invers proporțional cu productivitatea arboretelor incluse în acestea, astfel încât volumul la exploatabilitate însumat al arboretelor din fiecare perioadă să fie aproximativ egal. … (7)Echilibrarea mărimii suprafețelor periodice în raport cu valorile normale ale acestora se face în funcție de abaterile relative ale mărimilor suprafețelor periodice reale (SPR_k) față de cele normale (SPN_k). Cu cât aceste sume sunt mai mari, cu atât structura fondului de producție real este mai dezechilibrată, impunându-se astfel decizii în direcția diminuării sau eliminării acestora prin transferuri de arborete dintr-o perioadă în alta.(8)Transferurile se efectuează când mărimile suprafețelor periodice reale diferă de cele normale, luându-se în considerare criterii diferențiate legate de consistență, clasă de producție, structură, stare de vegetație și de deceniul perioadei în care arboretul inclus în aceasta devine exploatabil. Se disting două tipuri de transfer:a)transfer „de la stânga la dreapta“, în care se „mută“ unitățile amenajistice dintr-o perioadă cu număr de ordine mic într-o perioadă cu număr de ordine mai mare cu o unitate decât precedenta. În fapt acest tip de transfer echivalează cu o întârziere a recoltării arboretului în raport cu vârsta exploatabilității acestuia. … b)transfer „de la dreapta la stânga“, în care se „mută“ unitățile amenajistice dintr-o perioadă cu număr de ordin mare într-o perioadă cu număr de ordin mai mic cu o unitate decât precedenta. Acest tip de transfer echivalează cu o anticipare a recoltării arboretului în raport cu vârsta exploatabilității. … (9)După efectuarea transferurilor de echilibrare a mărimii suprafețelor periodice, arboretele incluse în perioada I urmează să fie redistribuite pe deceniile constituite în perioadă în funcție de momentul în care devin exploatabile.(10)Volumul posibil de recoltat din arboretele distribuite în deceniile perioadei I ce urmează a fi luat în considerare la stabilirea posibilității este condiționat de numărul de ani rămași din perioada de regenerare stabilită inițial pentru fiecare arboret, de caracteristicile tratamentului aplicat și de deceniul din perioadă în care arboretul devine exploatabil.(11)În situația în care între valorile VR1, VR2, VR3 există diferențe semnificative ce depășesc 10% din VR1, se impune efectuarea unor transferuri de arborete dintr-un deceniu în altul, astfel încât în final aceste diferențe să fie atenuate sau chiar anulate. Având în vedere că în ultimul deceniu al perioadei de amenajare este posibil să se regăsească arborete care au fost transferate din perioada a II-a și cărora li s-a aplicat „un sacrificiu de exploatabilitate“, acestea nu vor fi luate în considerare la un eventual transfer impus de echilibrarea volumelor posibil de recoltat în deceniile perioadei.(12)Notând cu VR1’, VR2’, VR3’ volumele posibil de recoltat în deceniile perioadei de amenajare, rezultate după echilibrarea efectuată anterior, posibilitatea anuală ce poate fi adoptată în cadrul amenajamentului se stabilește prin intermediul relației:după cum perioada de amenajare adoptată are mărimea de 20 sau de 30 de ani. + 
Articolul 15(1)Controlul pe suprafață al posibilității se realizează prin procedeul de calcul bazat pe mediile succesive. Aplicarea lui prezintă interes, în primul rând, sub raportul evoluției structurii fondului de producție, precum și al suprafețelor ocupate de arborete de diferite vârste. Indicatorul reprezentând posibilitatea anuală pe suprafață se determină după relația:P_s = S–_r + Q,unde: S–_r reprezintă raportul dintre suprafața redusă a unității de gospodărire și ciclu;Q – un coeficient, stabilit în funcție de ansamblul caracteristicilor structurale ale fondului de producție real după relația:_unde: K reprezintă raportul dintre volumul mediu unitar al arboretelor exploatabile (V_e) și volumul unitar calculat la vârsta ciclului în funcție de caracteristicile medii ale fondului de producție real (V);S–_mr – o mărime calculată prin intermediul mediilor succesive și corectată diferențiat în funcție de abaterea structurii reale față de cea normală. (2)Mărimea posibilității pe suprafață se calculează astfel:Mărimea S–_mr se determină diferențiat, în funcție de valorile E_h, calculate prin intermediul expresiei:E_h = 10 (m – j + 1) (S_jr – S–_r),în care: m reprezintă numărul de clase de vârstă de 10 ani, în funcție de mărimea ciclului;j – indicele clasei de vârstă, în această relație variază de la (m – 5) la m (ultimele 6 valori);h – indice ce variază de la 1 la 6 după relația h = j – m + 6;S_jr – mărimea medie a suprafeței reduse a arboretelor ce se pot exploata anual luând în considerare primii [10 (m – j +1)] ani; se calculează prin intermediul relației:(3)În raport cu valorile mărimii E_h se deosebesc două situații:a)E_h ≥ 0, pentru h = 1,6 (toate valorile E_h ≥ 0). Mărimea S–_mr se determină prin relația:a_c, b_c – coeficienții ecuației de regresie corespunzători ciclului „c“. Valorile coeficienților din ecuația de regresie S–_mr = (a_cX + b_c) S–_r se prezintă astfel:

Dacă excedentul este alcătuit din arborete cu restricții funcționale, mărimea S–_mr este egală cu S–_r. … b)Cel puțin una dintre valorile E_h^ este negativă. Mărimea^ S–_mr se determină prin intermediul unei relații care compensează, pe termen mediu, valorile mai mici decât^ S_mr^ existente în primii 60 de ani:în care:"t" fiind numărul de clase de vârstă în care S_jr este mai mic decât S_mr(S_mr > S_jr). … (4)Posibilitatea anuală pe suprafață calculată prin intermediul relațiilor prezentate stă la baza stabilirii posibilității pe volum (P_v):P_v = P_s · V_n,unde V_n reprezintă volumul mediu la hectar ce se poate exploata în primul deceniu, determinat ca raport între suma volumelor arboretelor exploatabile și suma suprafețelor reduse ale acestora.(5)Rezultatul obținut prin procedeul mediilor succesive este utilizat și la elaborarea planului de recoltare, când se urmărește ca suprafața ce va fi parcursă cu tăieri definitive să fie aproximativ egală cu echivalentul a 10 posibilități anuale pe suprafață. + 
Articolul 16(1)Indicatorii de posibilitate calculați prin procedeele specificate la art. 13-15 vor fi luați în considerare la definitivarea mărimii posibilității. Mărimea posibilității se va stabili în urma unei analize complexe, cu luarea în considerare a tuturor factorilor care o influențează.(2)În raport cu abaterea structurii reale a fondului de producție de la starea normală se deosebesc următoarele situații:a)în unități de gospodărire cu structura apropiată de cea normală, Q ≈ 1), posibilitatea va fi egală cu mărimea creșterii indicatoare. Mărimea acesteia se va compara cu rezultatul obținut după procedeul analitic derivat din metoda claselor de vârstă și, în situațiile în care se constată diferențe semnificative, proiectantul, ținând seama de situațiile reale de teren, va justifica diferențele respective și va propune și susține soluția pe care o consideră optimă în raport cu obiectivele gestionării durabile; … b)în unități de gospodărire cu deficite sau cu excedente semnificative de arborete exploatabile, la stabilirea posibilității se vor lua în considerare valorile rezultate din aplicarea procedeului bazat pe creșterea indicatoare și a procedeului analitic derivat din metoda claselor de vârstă. În situația unităților de gospodărire cu excedente semnificative de arborete exploatabile, soluția propusă spre adoptare va avea în vedere valoarea rezultată din aplicarea procedeului analitic derivat din metoda claselor de vârstă sau pe cea rezultată din aplicarea procedeelor bazate pe creșterea indicatoare. Adoptarea trebuie să fie justificată în raport cu obiectivul normalizării fondului de producție și al asigurării continuității producției de lemn. … (3)Rezultatul obținut prin procedeul mediilor succesive va fi avut în vedere la întocmirea planului de recoltare a produselor principale.(4)Propunerile proiectantului vor fi supuse spre analizare și însușire cu ocazia preavizării soluțiilor tehnice din amenajamentul silvic, conferința a II-a de amenajare a pădurilor, iar responsabilitatea adoptării posibilității revine participanților la ședința de preavizare a soluțiilor tehnice din amenajament. Mărimea posibilității adoptate va fi justificată temeinic. + 
Articolul 17(1)Alegerea arboretelor din care urmează a se realiza posibilitatea de produse principale se face pe baza unei cartări prealabile pe categorii de urgențe de regenerare, iar la stabilirea definitivă a suprafeței de parcurs cu tăieri se ține seama de necesitățile regenerării și de condițiile reale de exploatare.(2)Ținând seama de urgențele respective și de condițiile reale de exploatare și de regenerare, se stabilesc arboretele ce urmează a fi parcurse cu tăieri în primii 10 ani, ele înscriindu-se în planul decenal de recoltare a produselor principale cu datele de caracterizare și cu lucrările prevăzute pentru regenerarea lor. Pentru fiecare dintre aceste arborete, pe lângă suprafața și volumul total, în evidența respectivă se indică felul tăierii, numărul intervențiilor și volumul de extras în cursul primului deceniu, suma acestora din urmă trebuind să fie egală cu volumul a 10 posibilități anuale.(3)Volumul de extras din arboretele incluse în planul decenal de recoltare a produselor principale este orientativ, volumul efectiv recoltat va fi cel stabilit în teren cu ocazia aplicării tratamentului specificat pentru acel arboret în planul decenal de recoltare, în condițiile respectării tipului tratamentului stabilit prin amenajamentul silvic și încadrării în posibilitatea anuală stabilită la nivel de unitate de gospodărire. Intensitatea intervenției se stabilește în funcție de condițiile concrete de regenerare și exploatare, fără a depăși intensitățile stabilite în normele tehnice pentru acel tratament. Volumul cumulat de produse principale recoltat în cursul unui an nu poate depăși posibilitatea anuală.(4)La întocmirea planului de recoltare a produselor principale se va urmări respectarea tuturor restricțiilor silviculturale referitoare la mărimea și perioada de alăturare a parchetelor și, în mod deosebit, se vor evita dezgolirea solului și a versanților pe mari suprafețe, precum și concentrarea tăierilor pe bazinete ori în zone de interes deosebit sub raport ecologic și social. Ca regulă generală, suprafața de parcurs în primul deceniu cu tăieri unice sau cu tăieri definitive/de racordare nu trebuie să depășească, decât în cazuri bine justificate, întinderea a zece posibilități pe suprafață (10 P_s) stabilite după procedeul mediilor succesive.(5)Planul de recoltare a produselor principale cuprinde două părți:a)cu date de caracterizare a arboretului; … b)cu elemente de plan. … (6)În planul decenal de recoltare a produselor principale se vor introduce și arboretele, indiferent de vârstă, afectate de factori biotici/abiotici, cu un grad de vătămare ce conduce la încadrarea arboretului în urgența I de regenerare și în care se impune extragerea integrală a materialului lemnos. + 
Articolul 18(1)Sistemul lucrărilor de îngrijire și conducere a arboretelor grupează următoarele lucrări: degajări, depresaj, curățări, rărituri, elagaj artificial, emondaj, îngrijirea marginii de masiv și a lizierelor, tăieri de igienă, îngrijirea subetajului și a subarboretului.(2)Posibilitatea de produse secundare se stabilește separat pentru rărituri și curățări. Volumul de extras prin deschidere tehnologică a arboretelor se include în volumul de recoltat prin curățarea sau răritura ce se execută concomitent.(3)Volumul de recoltat prin rărituri sau curățări se stabilește prin folosirea indicilor de recoltare medii. Pe baza observațiilor și măsurătorilor de teren efectuate cu prilejul descrierii unităților amenajistice, a datelor și experienței acumulate de ocoalele silvice în practicarea lucrărilor de îngrijire, indicii de recoltare vor fi, de fiecare dată, adaptați la particularitățile concrete ale arboretelor respective.(4)În vederea stabilirii volumului de extras pe deceniu vor fi luate în considerare periodicitățile specifice lucrărilor de îngrijire preconizate, stadiul de dezvoltare în care se află sau va trece fiecare arboret, precum și particularitățile silviculturale ale acestuia.(5)Pe unitatea de gospodărire, posibilitatea de produse secundare – rărituri și curățări evidențiate separat – rezultă din însumarea volumelor de extras pe durata deceniului din fiecare arboret în parte, cu luarea în considerare a numărului intervențiilor, și împărțirea sumei respective la 10. + 
Articolul 19(1)Prin elaborarea planului lucrărilor de regenerare se urmărește introducerea imediată în producție a terenurilor destinate împăduririi și regenerarea lor cu speciile forestiere cele mai indicate din punct de vedere economic, ecologic și al menținerii și ameliorării biodiversității.(2)Planificarea lucrărilor de regenerare se face ținând seama de situația înregistrată cu prilejul descrierii unităților amenajistice, de nevoile de regenerare ce decurg din aplicarea planului de recoltare a produselor principale, de necesitatea asigurării unei structuri corespunzătoare a arboretelor în raport cu funcțiile atribuite, precum și de cerința reîmpăduririi sau împăduririi urgente a tuturor terenurilor goale din fondul forestier, cu excepția celor destinate pentru administrație și a celor care, datorită stării lor, nu se pot împăduri – stâncării, mlaștini.(3)În plan se înscriu subparcelele în funcție de modul de regenerare și de compozițiile de regenerare, precizându-se totodată lucrările necesare până la realizarea reușitei definitive.(4)După modul de regenerare se vor deosebi: regenerări naturale, artificiale și mixte. Regenerarea naturală va fi asigurată prin aplicarea corectă a tratamentelor, cea artificială prin împăduriri integrale, iar regenerarea mixtă, prin regenerări naturale cu completări pe cale artificială. Prin aceste lucrări se urmărește și asigurarea compoziției de regenerare.(5)La întocmirea planurilor de amenajament și în textele referitoare la acestea se vor avea în vedere soluții și recomandări vizând conservarea și ameliorarea biodiversității pădurilor prin:a)stabilirea corespunzătoare a compozițiilor de regenerare și a compozițiilor-țel, acordând atenție deosebită speciilor locale în raport cu condițiile staționale și de vegetație specifice; … b)diversificarea structurii orizontale și verticale a arboretelor, pe calea promovării regenerării naturale, a aplicării tratamentelor cu perioade lungi de regenerare și modalităților de îngrijire și de conducere a arboretelor; … c)menținerea în arborete a unor exemplare (1-3 la ha) din specii rar întâlnite în cadrul ecosistemelor respective, a unor preexistenți de dimensiuni ieșite din comun, a unor arbori cu particularități evidente sub raportul diversității biologice – cu scorburi, cu forme deosebite; … d)identificarea și menținerea unor porțiuni cu asemenea particularități, inclusiv prin constituirea în acest fel a unor subparcele distincte. …  + 
Articolul 20(1)Stabilirea posibilității la arboretele încadrate în subunități de gospodărire de crâng se face prin procedeul specific metodei afectațiilor. Corespunzător specificului metodei afectațiilor, procedeul utilizat constă în:a)stabilirea ciclului și a mărimii perioadelor constituite; … b)repartizarea arboretelor pe perioade; … c)stabilirea mărimii suprafeței periodice în rând și a volumului de recoltat în primul deceniu; … d)elaborarea planului de recoltare. … (2)Pe baza mărimii ciclului și a mărimii perioadei adoptate se stabilește numărul de perioade. Mărimea perioadelor poate fi de 5 sau 10 ani. De regulă, se adoptă perioade de 10 ani, cu excepția unităților de gospodărire constituite din arborete de plopi și sălcii, când se adoptă o perioadă de 5 ani.(3)Repartizarea arboretelor pe perioade se face pe baza criteriilor utilizate la unitățile de gospodărire de codru regulat. Se are în vedere o echilibrare a suprafețelor periodice, făcânduse eventuale sacrificii de exploatabilitate, în minus sau în plus, fără a se afecta starea de vegetație și capacitatea de regenerare naturală a arboretelor.(4)În cadrul unităților de gospodărire cu excedent de arborete exploatabile se va urmări ca lichidarea acestuia să se facă pe o perioadă de până la un ciclu, în funcție de starea de vegetație și/sau capacitatea de regenerare naturală a arboretelor.(5)Posibilitatea decenală pe volum rezultă din însumarea volumelor arboretelor incluse în suprafața periodică în rând, după ce s-a adăugat echivalentul creșterilor în volum pe un număr de ani egal cu jumătatea din numărul de ani ai unei perioade de aplicare a amenajamentului.(6)Pentru unitățile de gospodărire cu perioade de 5 ani, la care amenajamentul se elaborează pentru o perioadă de aplicabilitate de 10 ani, se va întocmi planul de recoltare pe 10 ani, care va include arboretele repartizate în primele două cincinale. Creșterea în volum adăugată va fi corespunzătoare jumătății perioadei de aplicare a amenajamentului. + 
Articolul 21(1)La arboretele încadrate în subunități de gospodărire de crâng, stabilirea posibilității se face prin procedeul mediilor succesive.(2)Calculele se fac distinct pentru unitățile de gospodărire constituite din arborete de salcâm, cu fondul de producție structurat pe clase de vârstă de 10 ani, și pentru unități de gospodărire de zăvoaie constituite din arborete de plopi indigeni, sălcii etc., cu fondul de producție structurat pe clase de vârstă de 5 ani.(3)Pentru unitățile de gospodărire de salcâm, posibilitatea se stabilește pe suprafață, pentru o perioadă de 10 ani (egală cu perioada de aplicare a amenajamentului). În acest scop, se introduc notațiile:m reprezintă numărul de clase de vârstă stabilit în raport cu ciclul (m = ciclul/10);S_i – suprafața arboretelor incluse în clasa de vârstă „i“;S^r_i – suprafața redusă a arboretelor incluse în clasa de vârstă „i“.(4)Posibilitatea pe suprafață se obține cu ajutorul relației:V_m – volumul mediu unitar (pe hectar) la exploatabilitate calculat în funcție de caracteristicile medii ale fondului de producție real;V_e – volumul mediu unitar (pe hectar) al arboretelor exploatabile ale fondului de producție real;(5)Posibilitatea pe volum se stabilește după nominalizarea, în ordinea urgențelor de regenerare (vârstă, consistență, starea de vegetație etc.), în limita mărimii P^D_S, a arboretelor exploatabile (cu luarea în considerare a sacrificiilor de exploatabilitate admise). La volumele acestor arborete se va adăuga jumătate din creșterea producției lor totale pe perioada de 10 ani.(6)Pentru unitățile de gospodărire de zăvoaie de plopi și sălcii, posibilitatea se stabilește pentru o perioadă de 5 ani (egală, de regulă, cu perioada de aplicare a amenajamentului pentru asemenea păduri). În acest scop, se introduc notațiile:m reprezintă numărul de clase de vârstă de 5 ani stabilit în raport cu ciclul (m = ciclul/5);S_i – suprafața arboretelor incluse în clasa de vârstă „i“;S^r_i – suprafața redusă a arboretelor incluse în clasa de vârstă „i“;unde:P^C_S – mărimea posibilității pe suprafață pentru o perioadă de timp de 5 ani;V_m – volumul mediu unitar (pe hectar) la exploatabilitate calculat în funcție de caracteristicile medii ale fondului de producție real;V_e – volumul mediu unitar (pe hectar) al arboretelor exploatabile ale fondului de producție real;(7)Posibilitatea pe volum se stabilește după nominalizarea, în ordinea urgențelor de regenerare (vârstă, consistență, starea de vegetație etc.), în limita mărimii P^C_S, a arboretelor exploatabile (cu luarea în considerare a sacrificiilor de exploatabilitate admise). La volumele acestor arborete se va adăuga jumătate din creșterea producției lor totale pe perioada de 5 ani.(8)În cazul unor unități de gospodărire din ocoalele silvice cu procent ridicat de păduri de terasă, pentru care revizuirile se fac la intervale de 10 ani, se impune și calculul posibilității pentru o nouă perioadă de 5 ani. Acest calcul se poate face în același mod, după aflarea, prin simularea evoluției fondului de producție, a elementelor din relațiile de mai sus la momentul expirării primei perioade de 5 ani. + 
Articolul 22Reglementarea procesului de producție pentru unitățile de gospodărire alcătuite din culturi de plopi euramericani și sălcii selecționate se face pe o perioadă de 5 ani. Pentru calculul posibilității se va aplica relația utilizată în cazul crângului pentru unitățile de zăvoaie de plopi și sălcii prevăzută la art. 21 alin. (6). + 
Articolul 23(1)Pentru pădurile cu rol prioritar cinegetic se urmărește reglementarea procesului de producție lemnoasă, în raport cu obiectivele urmărite. Se are în vedere realizarea unei structuri a pădurii cât mai favorabile dezvoltării vânatului, precum și a condițiilor necesare desfășurării corespunzătoare a activității de vânătoare.(2)Condiții de structură ale arboretelor și pădurilor constituite în fonduri cinegetice cu caracter special (arboretele din complexuri de vânătoare și crescătorii de vânat autorizate, destinate creșterii intensive a vânatului, în scopul recreerii prin vânătoare) se realizează prin adoptarea corespunzătoare a bazelor de amenajare, avându-se în vedere recomandările de mai jos. + 
Articolul 24(1)Prevederile art. 11-21 referitoare la reglementarea procesului de producție sunt valabile și pentru pădurile care au făcut sau fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate potrivit legislației referitoare la fondul funciar.(2)Prin excepție de la prevederile art. 1, în fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice și proprietate publică și privată a unităților administrativ-teritoriale, cu suprafețe de maximum 100 ha, reglementarea procesului de producție se face la nivel de arboret cu condiția asigurării continuității la acest nivel, aplicând tratamente adecvate. + 
Articolul 25(1)În pădurile încadrate legal în sistemul de protecție integrală a naturii – tip funcțional I – recoltările de masă lemnoasă sunt interzise, nefiind permise niciun fel de activități de exploatare a resurselor naturale sau alte intervenții silviculturale, cu excepțiile prevăzute de reglementările în vigoare.(2)În cazul pădurilor din grupa I funcțională supuse regimului de conservare – tip funcțional II -, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă – produse principale, se va întocmi o evidență a arboretelor în care se impun lucrări speciale de conservare – lucrări de igienă, lucrări de regenerare naturală și artificială, lucrări de îngrijire și conducere a arboretelor, tăieri de conservare – pe categorii funcționale, precizându-se volumul lemnos de recoltat pe durata deceniului de aplicare și cel mediu anual, precum și natura intervențiilor de conservare necesare, ținându-se seama de următoarele considerente:a)în cadrul lucrărilor speciale de conservare, volumul de extras din arboretele mature se va stabili de la caz la caz, în funcție de necesitatea asigurării permanenței pădurii și a continuității funcțiilor de protecție ale acesteia, urmărind valorificarea corespunzătoare a nucleelor de semințiș/tineret și înlăturarea treptată a elementelor din vechiul arboret, numai pe măsura preluării de către noua generație a funcțiilor respective; … b)limita minimă a extragerilor va fi corespunzătoare volumului care se impune a fi recoltat prin tăieri de igienă; limita superioară poate diferi, de la caz la caz, în raport cu starea fiecărui arboret; se va urmări ca extragerile care depășesc 10% din volumul arboretului calculat în raport cu caracteristicile actuale (compoziție, clasă de producție, vârstă), dar la densitate normală (1,0), să fie temeinic justificate; în cazul arboretelor de salcâm, plopi euramericani și zăvoaielor, procentul de extras, de regulă, este 100%, urmărindu-se valorificarea capacității lor de regenerare și exercitarea cu continuitate a funcțiilor atribuite; … c)în cazul arboretelor în care se înregistrează scăderea evidentă a capacității funcționale se vor prevedea măsuri de ajutorare a regenerării, iar în porțiunile cu declin ireversibil (uscări, degradarea pronunțată a coroanelor) se vor crea nuclee de regenerare, în vederea asigurării permanenței și funcționalității ecosistemelor în cauză. …  + 
Articolul 26(1)Ariile naturale protejate sunt zone terestre, acvatice și/sau subterane în care există specii de plante și animale sălbatice, elemente și formațiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă natură, cu valoare ecologică, științifică ori culturală deosebită, care au un regim special de protecție și conservare, stabilit conform prevederilor legale.(2)Potrivit prevederilor reglementărilor în vigoare, principalele categorii de arii naturale protejate sunt:a)de interes național: rezervații științifice, parcuri naționale, monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri naturale; … b)de interes internațional: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de importanță internațională, rezervații ale biosferei, coridoare ecologice; … c)de interes comunitar sau situri „Natura 2000“: situri de importanță comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecție specială avifaunistică. … (3)Potrivit sistemului de încadrare funcțională, se definesc pădurile de protecție a naturii încadrate în categoriile funcționale: 1.5.C, 1.5.D, 1.5.F, 1.5.J, 1.5.O, 1.6.A, 1.6.B, 1.6.F, 1.6.G, 1.6.J, 1.6.M, 1.6.Q din tipul funcțional I. Pădurile gospodărite în regim cu protecție strictă/de ocrotire a naturii sunt încadrate în categoriile funcționale 1.5.C, 1.5.D, 1.5.F, 1.5.J, 1.5.O, 1.6.A, 1.6.F, 1.6.J, 1.6.M, 1.6.Q, iar cele gospodărite în regim de protecție integrală în categoriile 1.6.B și 1.6.G.(4)În cazul ariilor naturale protejate complexe precum parcuri naționale, parcuri naturale, rezervații ale biosferei, arboretele destinate protecției naturii se includ în zone cu protecție strictă și în zone de protecție integrală, potrivit zonării interne a ariei naturale protejate precizate în planul de management, după cum urmează:a)zone cu protecție strictă în care se interzice desfășurarea oricăror activități umane, cu excepția activităților de cercetare și educație, cu limitările descrise în planurile de management. Arboretele din această subzonă se includ în categoriile funcționale 1.5.C, 1.5.D, 1.5.F, 1.5.J, 1.5.O, 1.6.A, 1.6.F, 1.6.J, 1.6.M, 1.6.Q; … b)zone cu protecție integrală (TI) în care sunt interzise orice forme de exploatare sau utilizare a resurselor naturale, precum și orice forme de folosire a terenurilor, incompatibile cu scopul de protecție și/sau de conservare, cu excepțiile prevăzute de planul de management. Arboretele din aceste zone se includ în categoriile funcționale 1.6.B și 1.6.G. … (5)Pentru încadrarea arboretelor în categoriile 1.5.J și 1.5.O, ca păduri virgine și cvasivirgine, se vor avea în vedere criteriile și indicatorii prevăzuți în reglementările în vigoare, precum și datele existente în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine și pe cele din studiile aprobate, de identificare a acestora. Arboretele încadrate în amenajamentele anterioare, ca păduri seculare în categoria 1.5.J (TII), vor fi reîncadrate ca păduri virgine sau cvasivirgine doar în măsura în care acestea respectă criteriile și indicatorii prevăzuți în reglementările actuale.(6)Pădurile supuse regimului de conservare deosebită sunt încadrate în categoriile funcționale 1.5.A, 1.5.E, 1.5.G (după caz), 1.5.H, 1.5.I, 1.5.K, 1.5.L, 1.5.M, 1.5.P, 1.5.U, 1.6.C și 1.6.N, din tipul funcțional II. Prin gospodărirea lor se urmărește conservarea habitatelor naturale și a unor specii sau grupuri de specii, prin realizarea/conservarea unor structuri apropiate de cele specifice ecosistemelor naturale, ameliorarea structurii arboretelor necorespunzătoare ecologic, conservarea peisajului etc.(7)S-a stabilit un mod mai puțin intensiv, de intensitatea funcțională a tipului II, pentru următoarele categorii funcționale:a)în categoriile funcționale 1.5.A și 1.5.E se încadrează arboretele rezervații naturale și monumente ale naturii constituite în scopul conservării unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier etc., respectiv în scopul conservării unor elemente naturale cu valoare și semnificație ecologică, științifică, peisagistică deosebite. Managementul acestora este diferențiat, în funcție de prevederile planurilor de management/regulamentelor aprobate; … b)în categoria funcțională 1.5.G se încadrează arboretele ce includ suprafețe experimentale pentru cercetări forestiere de durată încadrate în care se adoptă un management diferențiat, de natură să conducă la realizarea obiectivelor pentru care au fost constituite, recomandat în tema de cercetare; … c)în categoria funcțională 1.5.I se încadrează arboretele destinate ocrotirii unor specii din faună, de interes pentru conservare, conform legislației în vigoare, fiind permise măsuri de management active doar pentru asigurarea continuității ecosistemului forestier existent în situația în care acesta este periclitat; … d)în categoria funcțională 1.5.P se încadrează pădurile naturale seculare de valoare deosebită, fiind permise măsuri de management active pentru realizarea/ameliorarea unor structuri apropiate de cele specifice ecosistemelor naturale; … e)în categoria funcțională 1.5.U se încadrează ecosistemele forestiere rare, amenințate sau periclitate, iar pentru categoriile funcționale 1.5.R și 1.5.Q din cadrul rețelei ecologice Natura 2000 se vor proiecta măsuri de gospodărire care să favorizeze menținerea stării lor de conservare, corespunzătoare intensității funcționale a tipurilor TII și TIV; … f)în cazul parcurilor naționale, arboretele incluse în zone de conservare durabilă constituite din primul rând de parcele (1.6.C), limitrofe zonei de protecție strictă/integrală potrivit zonării interne a ariei naturale protejate precizate în planul de management, se gospodăresc în regim de conservare; … g)în rezervații ale biosferei se constituie zone de protecție cu regim de gospodărire similar – zone tampon – în care arboretele se încadrează în categoria funcțională 1.6.N. … (8)Pădurile din arii protejate în care, în vederea realizării obiectivelor de management și potrivit structurii lor actuale, se recomandă tratamente intensive (TIII) care să favorizeze menținerea stării lor de conservare, se încadrează în categoriile funcționale 1.5.B, 1.6.D, 1.6.H, 1.6.K, 1.6.O și 1.6.R. În privința regimului de gospodărire, trebuie să se aibă în vedere că, în toate cazurile, obiectivele de ordin ecologic și social au prioritate față de cele de ordin economic.(9)Pădurile incluse în arii protejate ce urmează a fi gospodărite prin tratamente cu impunerea unor restricții în aplicare (TIV), care să favorizeze menținerea stării lor de conservare, se încadrează în categoriile funcționale 1.5.Q, 1.5.R, 1.5.S, 1.5.T, 1.6.E, 1.6.I, 1.6.L și 1.6.P. Aceste păduri sunt situate în afara zonelor cu protecție strictă, a celor de protecție integrală și a celor de management durabil/conservare durabilă din parcurile naționale și naturale, precum și în rețeaua ecologică Natura 2000.(10)În cazurile în care siturile de importanță comunitară se suprapun peste arii protejate de interes național se fac următoarele precizări:a)dacă siturile se suprapun peste arii naturale protejate cu regim de protecție mai restrictiv, în zonele de suprapunere se va adopta regimul de protecție mai restrictiv. Prin urmare, se consideră prioritară funcția care impune cele mai mari exigențe/restricții în gospodărirea ariei protejate respective, menite să conducă la realizarea obiectivelor stabilite prin planul de management; … b)măsuri de gospodărire corespunzătoare tipului funcțional III se vor propune în cazul în care siturile se suprapun peste zonele de management durabil/conservare durabilă din parcuri naționale și naturale, precum și peste zonele de reconstrucție ecologică din rezervații ale biosferei; … c)măsuri de gospodărire corespunzătoare tipului funcțional IV se vor propune în cazurile în care siturile se suprapun peste zonele de dezvoltare durabilă din ariile naturale protejate. …  + 
Articolul 27(1)Conservarea biodiversității este unul dintre obiectivele de gospodărire prioritare avute în vedere la amenajarea pădurilor care au ca obiective de conservare protecția biodiversității. El răspunde cerințelor unei gospodăriri durabile a pădurilor, contribuind la conservarea speciilor și habitatelor naturale.(2)Conservarea biodiversității vizează realizarea mai multor obiective ce conduc la adoptarea următoarelor tipuri de măsuri/acțiuni:a)măsuri generale favorabile biodiversității, urmărite la nivelul fiecărui arboret, oricare ar fi funcțiile atribuite pe care acesta le îndeplinește, respectiv unitatea de gospodărire din care face parte; … b)măsuri specifice, urmărite la nivelul pădurilor cu rol de ocrotire a ecofondului și genofondului forestier. … (3)Se vor avea în vedere următoarele măsuri generale menite să asigure conservarea diversității biologice la nivelul tuturor ecosistemelor forestiere în vederea maximizării funcției ecoprotective prin conservarea diversității genetice și specifice:a)promovarea cu prioritate a regenerării naturale a arboretelor cu prilejul aplicării tratamentelor silviculturale; … b)în cazul în care se recurge la regenerare artificială, în amenajament se va recomanda ca materialul genetic, pentru fiecare specie, să fie de proveniență locală, populația locală fiind unitatea de bază în raport cu care se stabilește strategia de management; … c)constituirea de subparcele cu suprafețe cât mai mari care să includă arbori din aceeași specie și populație și de aceeași vârstă sau vârste apropiate; … d)conservarea ecotipurilor (climatice, edafice, biotice) prin includerea lor în subparcele distincte și stabilirea de țeluri de gospodărire corespunzătoare; … e)menținerea unui amestec bogat de specii la nivelul fiecărui arboret prin promovarea tuturor speciilor adaptate condițiilor staționale locale, potrivit tipului natural fundamental de pădure, în proporții corespunzătoare ecologic și economic ce păstrează, din punctul de vedere al bogăției de specii, caracterul natural al ecosistemelor; … f)prevederea prin amenajament a extragerii speciilor alohtone cu ocazia aplicării intervențiilor silvotehnice, atunci când acestea devin invazive; … g)prin planurile de amenajament se vor face recomandări de a nu se extrage subarboretul cu prilejul efectuării intervențiilor silvotehnice (cu excepția situațiilor în care afectează mersul regenerării în arboretele cuprinse în planul decenal de recoltare a produselor principale sau dezvoltarea arboretelor tinere); … h)se va recomanda protejarea arbuștilor în culturile înființate pe terenuri degradate, în liziere sau luminișurile din cuprinsul pădurii, unde speciile de animale găsesc hrană și adăpost; … i)menținerea luminișurilor, poienilor și terenurilor pentru hrana faunei sălbatice în vederea conservării biodiversității păturii ierbacee, respectiv păstrarea unei suprafețe mozaicate; … j)păstrarea arborilor morți („pe picior“ și „la sol“) cu prilejul efectuării tăierilor de regenerare și a lucrărilor de îngrijire și conducere; … k)păstrarea unor „arbori pentru biodiversitate“ – buchete, grupe de arbori sau porțiuni și mai mari, reprezentative sub raportul biodiversității. Aceste porțiuni se pot constitui și ca subparcele distincte și urmează a fi conduse până la limita longevității, urmând a fi apoi înlocuite, progresiv, cu altele cu prilejul aplicării tăierilor de regenerare și este de dorit să fie cât mai dispersate în cuprinsul unității de gospodărire. Pot fi aleși în acest scop arbori care prezintă deja putregai, scorburi, arbori cu lemn aflat într-un stadiu avansat de descompunere. Nu se pune problema menținerii acestor arbori în arboretele afectate de factori destabilizatori (cu o intensitate a atacului cel puțin slabă), în care există deja arbori uscați, atacați de insecte, vătămați de vânt și zăpadă sau de vânat, răniți prin aplicarea lucrărilor silvotehnice etc.; … l)în cadrul unităților de gospodărire se va urmări realizarea unei structuri echilibrate pe clase de vârstă întrucât fiecare clasă de vârstă este însoțită de un anume nivel al biodiversității; … m)conducerea arboretelor la vârste mari potrivit exploatabilității tehnice care să favorizeze adoptarea de cicluri lungi creează premisa sporirii biodiversității. Faptul că într-o unitate de gospodărire cu structură pe clase de vârstă echilibrată există arboretele exploatabile cu vârste înaintate denotă un nivel ridicat al biodiversității; … n)referitor la habitatele marginale/fragile (liziere, zone umede, păduri ripariene, grohotișuri, stâncării), prin amenajament se recomandă protejarea acestora și a vegetației limitrofe, după caz (zone umede, grohotișuri), pentru menținerea condițiilor specifice în vederea protejării biodiversității caracteristice acestor suprafețe. Detalierea acestor măsuri de protejare se va regăsi la capitolul de reglementare a procesului de producție; … o)ori de câte ori într-un arboret există elemente remarcabile care pot să facă obiect de conservare, zona în care acestea se află va fi individualizată în subparcelă aparte, urmând a i se aplica un regim de gospodărire favorabil protejării elementelor respective și a habitatului lor. … (4)Se au în vedere următoarele măsuri specifice:a)includerea în capitolul referitor la biodiversitate a obiectivelor de protejat (specii, habitate), inclusiv o listă a elementelor de biodiversitate prezente în cadrul suprafețelor ce fac obiectul amenajării; … b)se vor evidenția de către administrator/custode/autoritate competentă suprafețele, distribuția și abundența speciilor de interes deosebit întâlnite în cuprinsul pădurii pentru a se putea proiecta măsurile de gospodărire corespunzătoare; … c)transpunerea în amenajament a măsurilor specifice de protecție adoptate în baza planurilor de management/măsurilor minime de conservare aprobate. … d)se va genera „Harta biodiversității“ care va cuprinde cel puțin: limitele ariilor naturale protejate, habitatele forestiere de interes conservativ. Acolo unde sunt disponibile, prin planurile de management al ariilor protejate în vigoare, și alte informații legate de distribuția speciilor/altor habitate de interes conservativ, acestea vor fi incluse în Harta biodiversității. …  + 
ANEXĂla norme
Diferențierea modului de reglementare în raport cu regimul,
structura arboretelor și intensitatea funcțiilor atribuite

–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește