NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022

Notă …

Aprobate prin ORDINUL nr. 2.537 din 28 septembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 995 din 13 octombrie 2022. + 
Articolul 1(1)Controlul anual al regenerărilor este o lucrare tehnică complexă prin care se determină starea regenerărilor și se stabilesc măsurile necesare pentru a asigura dezvoltarea normală a acestora, până la realizarea stării de masiv.(2)Scopul controlului anual al regenerărilor este de a determina reușita regenerărilor și modul în care acestea s-au dezvoltat, precum și de a stabili lucrările care trebuie executate în continuare, în vederea realizării compoziției de regenerare și a compoziției țel prevăzute prin documentațiile tehnice.(3)Obiectul controlului anual al regenerărilor îl constituie toate suprafețele regenerate pe cale naturală, mixtă sau artificială, care nu au realizat starea de masiv. Starea de masiv reprezintă momentul – anul – din care o regenerare se poate dezvolta independent, exemplarele componente realizând o desime la care acestea interacționează în creștere și dezvoltare, fără a mai necesita lucrări ulterioare de completare sau întreținere.(4)Perioada de urmărire a regenerărilor prin controlul anual este cuprinsă între momentul – anul – declanșării acestora și momentul – anul – realizării stării de masiv. Procedura pentru efectuarea controlului anual al regenerărilor se poate aplica atât în pădurile proprietate publică, cât și în pădurile proprietate privată. + 
Articolul 2(1)Controlul regenerărilor se execută în fiecare an, în perioada 1 septembrie-31 decembrie, și are următoarele etape:a)1 septembrie-15 octombrie, faza de teren și centralizarea datelor la nivelul de bază al structurii organizatorice – ocol silvic, bază experimentală, persoane juridice, persoane fizice; … b)15 octombrie-15 noiembrie, verificarea, centralizarea și analiza lucrărilor la nivelul superior al structurii organizatorice – direcție silvică și structurii silvice de rang superior, dacă aceasta este înființată; … c)15 noiembrie-31 decembrie, depunerea și susținerea documentației la administratorii fondului forestier proprietate publică, respectiv la structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de silvicultură pentru celelalte tipuri de proprietăți forestiere. … (2)Numărul de echipe necesar se determină în funcție de suprafața totală pe care se va efectua controlul anual al regenerărilor, astfel încât definitivarea lucrărilor de teren să nu depășească data de 15 octombrie și să fie asigurată precizia necesară în preluarea și prelucrarea datelor.(3)Echipele de teren constituite efectuează următoarele lucrări:a)amplasează în teren suprafețele de control, pe suprafețele cu regenerarea naturală, artificială sau mixtă; … b)verifică și revizuiesc suprafețele de control amplasate la recepția tehnică a lucrărilor de împăduriri, în șantierele care s-au regenerat integral pe cale artificială sau mixtă; … c)inventariază puieții din suprafețele de control și completează fișele de teren; … d)controlează dacă lucrările executate pe parcursul anului sunt cele înscrise în documentațiile tehnice, în bonurile de lucru-recepție și în fișele de evidență a lucrărilor de regenerare; … e)propun lucrările necesare în continuare pentru regenerarea suprafeței respective pentru realizarea compoziției stabilite și atingerea stării de masiv în termenul planificat. …  + 
Articolul 3Controlul anual al regenerărilor se execută, în funcție de natura și stadiul de dezvoltare al acestora, în două etape:a)etapa I care are ca obiectiv numai suprafețele pe care se asigură regenerarea naturală a pădurilor gospodărite în regimul codrului, în perioada scursă de la declanșarea regenerării până la trecerea unui sezon de vegetație de la executarea tăierii definitive, în care semințișul se află sub adăpostul arboretului matern; … b)etapa a II-a care se execută în suprafețele care se regenerează în totalitate pe cale naturală, exceptând suprafețele pe care se aplică tratamentul tăierilor grădinărite, mixtă sau artificială, și începe după trecerea unui sezon de vegetație:(i)de la executarea tăierii definitive, în cazul regenerării naturale integrale; … (ii)de la executarea completării regenerării naturale, pentru regenerarea mixtă; … (iii)de la executarea împăduririlor, pentru regenerarea artificială. …  …  + 
Articolul 4(1)În etapa I se urmărește modul în care evoluează semințișul natural, se stabilesc măsuri pentru aplicarea corectă a tăierilor de regenerare, natura lucrărilor de ajutorare necesare în vederea dirijării regenerărilor naturale în direcția dorită, precum și momentul înlăturării complete a arboretului matern.(2)Culegerea datelor de teren se face pe baza suprafețelor de control amplasate conform prevederilor din anexa nr. 1.(3)Prin semințiș se înțelege exemplarele sau grupele de semințiș care corespund scopului urmărit pentru regenerarea arboretului, aparținând speciilor din compoziția de regenerare, viguroase, sănătoase, fără răni sau cicatrici, bine conformate, indiferent de vârsta sau înălțimea pe care o au, capabile să se integreze în viitorul arboret.(4)Semințiș neutilizabil se consideră cel format din exemplarele vătămate, rău conformate, închircite, cu coroane tabulare sau sub formă de umbrelă, sau cu alte defecte și caracteristici care nu corespund scopului urmărit, precum și semințișul alcătuit din specii care nu corespund compoziției de regenerare. + 
Articolul 5(1)În etapa a II-a a controlului anual al regenerărilor obiectivul principal constă în inventarierea puieților viabili rezultați prin regenerare naturală din speciile care fac parte din compoziția de regenerare, viguroși, sănătoși, fără răni sau cicatrici, bine conformați, inclusiv exemplarele care se pot reface prin lucrări silviculturale, capabili să formeze viitorul arboret, precum și cei din regenerare artificială.(2)Forma, amplasarea și materializarea pe teren a suprafețelor de control sunt prezentate în anexa nr. 1. Obiectivul secundar al acestei etape constă în stabilirea lucrărilor care trebuie executate în vederea realizării stării de masiv la termenele fixate pentru fiecare suprafață regenerată.(3)Reușita regenerărilor se stabilește separat pentru regenerarea naturală și pentru cea artificială.(4)Pentru înscrierea corectă a reușitei regenerărilor se menționează următoarele:a)în cazul regenerărilor naturale care nu întrunesc pe întreaga suprafață numărul minim de puieți la hectar din speciile prevăzute în compozițiile țel, din sămânță, drajoni sau lăstari, stabilit pentru categoria „bună“, potrivit anexei nr. 2A, se iau în considerare și se raportează la reușita bună numai suprafețele care se încadrează în această categorie. Diferența va fi raportată la categoria regenerări artificiale, potrivit anexei nr. 2B; … b)determinarea reușitei regenerării naturale rezultate din tăierile în crâng se face în funcție de numărul de lăstari/drajoni la hectar, iar la tăierile în scaun, în funcție de numărul minim de scaune viabile la hectar, potrivit anexei nr. 2A; … c)reușita regenerărilor artificiale se determină prin raportare atât la numărul total de puieți plantați, cât și la numărul total de puieți plantați din speciile principale de bază și de amestec, potrivit anexei nr. 2B. … (5)În funcție de numărul de puieți viabili la hectar, reușita regenerărilor artificiale se stabilește pentru terenurile normale, terenurile degradate și terenuri cu condiții extreme, luând în considerare următoarele elemente:a)favorabilitatea condițiilor climatice din două grupe de etaje și zone bioclimatice – regiunea montană – premontană și de dealuri; regiunea de silvostepă de deal și de câmpie -, din zonele ocupate de dunele continentale și fluviomarine și din zonele de luncă, determinate de condițiile staționale corespunzătoare grupelor ecologice incluse și procentele de reușită stabilite în mod diferențiat pentru aceste condiții, în cazul terenurilor normale din cea mai mare parte a fondului forestier și pentru terenurile destinate perdelelor forestiere de protecție; … b)favorabilitatea condițiilor de mediu determinate de tipul degradării și procentele de reușită stabilite în mod diferențiat pentru tipurile de degradare existente, în cazul terenurilor degradate din fondul forestier; … c)caracterul limitativ al unor condiții de mediu, existente în cazul terenurilor cu condiții extreme din fondul forestier, și procentele de reușită stabilite în mod diferențiat pentru stațiunile extreme identificate în cazul celor trei categorii în care se încadrează și terenurile normale. … (6)Reușita este condiționată de volumul pierderilor ce se înregistrează cu ocazia inventarierii puieților la controlul anual al regenerărilor. Se consideră pierderi puieții dispăruți pentru care există urme evidente că au fost plantați, puieții uscați din diverse cauze, precum și puieții vătămați, zdreliți, răniți, roși parțial sau total de vânat, tufăriți, atacați de ciuperci sau alți dăunători care nu mai pot fi readuși în stare normală de vegetație prin măsuri silviculturale și care trebuie să fie înlocuiți, nemaiputând contribui la realizarea compoziției de regenerare.(7)Pierderile pot fi uniform răspândite sau grupate. Prin pierdere grupată se înțelege lipsa în același loc a cel puțin 4 puieți pentru toate schemele sau desimile de plantare, cu excepțiile următoare:a)răchitării, la care lipsa butașilor viabili trebuie să fie pe o lungime de cel puțin 1 m; … b)plantații executate la scheme mari – nuc, plop, salcie -, la care pierderea nu trebuie să fie mai mare de un puiet; … c)în regenerări naturale, în care suprafața goală, fără semințiș viabil, depășește minimum 4 puieți conform unei scheme de regenerare artificială aplicată la specia respectivă. … (8)În situația în care pierderile de puieți sunt mari, reușita culturilor fiind sub 20%, se consideră că pierderea este totală. În acest caz se prevede refacerea integrală a lucrării respective.(9)După cauze, pierderile se grupează astfel: pierderi tehnologice și pierderi accidentale. Pierderile tehnologice reprezintă pierderile care se înregistrează în perioada de până la realizarea stării de masiv, fiind generate de interacțiunea dintre puieți și mediu (șocul de transplantare), prin care se elimină exemplarele care sunt mai puțin adaptate. Pierderile accidentale sunt acele pierderi care se înregistrează peste cele tehnologice, acestea fiind cauzate de factori obiectivi sau subiectivi.(10)Primăvara, în termen de 30 de zile de la încetarea lucrărilor de plantare, se întocmește procesul-verbal pentru stabilirea procentului de prindere în plantațiile realizate și/sau refăcute în toamna anului anterior sau primăvara anului curent, proces-verbal care va contribui la încadrarea cât mai corectă a pierderilor de puieți în cele două categorii: tehnologice sau accidentale. În baza situației din teren se prevăd lucrările necesare care să asigure realizarea stării de masiv până cel târziu la termenul stabilit: completarea și refacerea pierderilor, revizuiri, mobilizări de sol, descopleșiri, recepări, rărirea puieților, curățări.(11)Completările se prevăd ca obligatorii în cazul pierderilor grupate, indiferent de reușita regenerării și de anul când apar aceste pierderi, până la realizarea stării de masiv. La realizarea completărilor se vor utiliza numai puieți corespunzători, bine dezvoltați, care să poată ajunge la starea de masiv în cel mai scurt timp, odată cu puieții plantați inițial. Completările se prevăd obligatoriu în primii doi ani de la plantare, numai în cazul când reușita este sub cea prevăzută în anexa nr. 2B. Aceste completări vor trebui să asigure în momentul închiderii stării de masiv o reușită bună, avându-se în vedere următoarele: a)speciile care se introduc în culturile respective prin completări vor trebui să asigure proporțiile stabilite prin compozițiile de regenerare; … b)lucrările de întreținere care se propun vor reprezenta o estimare a necesităților reale, în funcție de încadrarea bioclimatică a culturii și de experiența locală privind natura și frecvența acestor lucrări. … (12)În regenerările artificiale cu reușită nesatisfăcătoare, stabilită prin raportare atât la numărul total de puieți plantați, cât și la numărul total de puieți plantați din speciile principale de bază și amestec, se vor face completări cu numărul necesar de puieți pentru realizarea unei reușite bune. (13)Starea de masiv pentru regenerările naturale se consideră realizată în următoarele situații:a)la foioase: când coroanele puieților se ating în proporție de minimum 80%; … b)la rășinoase: când înălțimea puieților este de 1,0-1,20 m în stațiuni normale și de 0,6-0,7 m în stațiuni extreme. … (14)Starea de masiv pentru regenerările artificiale se consideră realizată în următoarele situații:a)la foioase: când coroanele puieților se ating, pe rând sau în grupe, în proporție de cel puțin 80%, iar pentru plopi e.a. și nuc, când diametrul la 1,30 m este de minimum 8 cm; … b)la rășinoase: când înălțimea puieților este de 1,2-1,4 m în stațiuni normale și de 0,6-0,8 m în stațiuni extreme și terenuri degradate. … (15)Starea de masiv se declară în momentul în care aceasta se realizează pe întreaga suprafață a regenerării analizate. În cazul unor goluri neregenerate mai mari de 2.500 mp, acestea pot fi separate de restul suprafeței regenerate, cu starea de masiv realizată, dacă pierderile se datorează unor condiții staționale diferite de restul suprafeței regenerate și vor fi din categoria de folosință corespunzătoare. + 
Articolul 6(1)Datele de teren culese și prelucrate pentru fiecare suprafață supusă controlului anual al regenerărilor se înregistrează în centralizatorul lucrărilor de control anual al regenerărilor. În cazul fondului forestier de stat administrat de administratorii prevăzuți de lege, precum și în cazul celui administrat/pentru care sunt asigurate servicii silvice de către ocoale silvice de regim, se numește o comisie de verificare a lucrărilor de control anual al regenerărilor care analizează și verifică:a)cel puțin 20% din numărul suprafețelor de control, sub aspectul amplasării și delimitării lor corecte; … b)prin sondaj, realitatea datelor culese din suprafețele de control; … c)necesitatea lucrărilor executate în anul când se efectuează controlul anual, calitatea execuției și perioada realizării lor; … d)eficacitatea lucrărilor executate, sub aspect tehnic și economic; … e)temeinicia cauzelor prin care se justifică pierderile înregistrate în suprafețele supuse controlului și corectitudinea estimării acestor pagube; … f)dacă pierderile înregistrate la controlul anterior au fost refăcute, precum și dacă eventualele ieșiri din fondul forestier sunt legale. … (2)La terminarea lucrărilor de inventariere comisia de verificare a controlului anual va prezenta următoarele:a)aprecieri asupra desfășurării controlului anual (respectarea îndrumărilor tehnice privind constituirea echipelor de control, numărul și mărimea suprafețelor de control și procentul acestora din suprafața regenerată, modul de verificare pe teren a lucrărilor de control anual etc.); … b)realizarea și eficacitatea completărilor, refacerilor și lucrărilor de întreținere propuse la controlul anterior; … c)calitatea regenerărilor executate, respectiv calitatea materialului de plantat folosit, calitatea lucrărilor executate, respectarea prevederilor documentațiilor tehnice privind realizarea compoziției de regenerare, modul de dezvoltare și starea fitosanitară; … d)aprecieri asupra pierderilor înregistrate peste limitele tehnologice, cauzele, justificările și modalitățile de recuperare a pagubelor; … e)concluzii și recomandări propuse, necesitatea aplicării acestora; … f)regenerările care au realizat starea de masiv; … g)regenerările care nu au realizat starea de masiv la termenul stabilit, însoțite de justificări și măsuri pentru remedierea cauzelor; … h)justificarea scoaterii din evidența controlului anual al regenerărilor a suprafețelor regenerate; … i)procesul-verbal întocmit. …  + 
Anexa nr. 1la norme
CRITERII
de stabilire și amplasare a suprafețelor de control la lucrările de regenerări (naturale, mixte și artificiale) + 
Articolul 1(1)Stabilirea situației regenerărilor, a calității și cantității lucrărilor executate, precum și a celor ce trebuie efectuate în continuare se face anual pe baza unor analize tehnice. Pentru culegerea datelor de teren se utilizează suprafețe de control care se amplasează și delimitează după cum urmează:– în suprafețele cu regenerare naturală sub adăpost (numai pentru arborete intrate în clasa de regenerare, exploatabile) se folosesc suprafețe de control de formă dreptunghiulară de 5 mp – 5 m x 1 m – sau circulară – R = 1,26 m, numărul acestora fiind de:(i)10 pe hectar, în cazul suprafețelor aflate în control sub 3 ha; … (ii)5 pe hectar, în cazul suprafețelor aflate în control între 3 și 10 ha; … (iii)2 pe hectar, în cazul suprafețelor aflate în control peste 10 ha. …  … (2)Materializarea suprafețelor de control pe teren, prin țăruși cu numere de ordine, este obligatorie numai pentru perioada executării și verificării lucrărilor de control anual din anul respectiv.(3)În cazul în care pe anumite suprafețe se înregistrează starea de masiv cu specii principale corespunzătoare compoziției de regenerare stabilite de amenajament, atunci aceste suprafețe se exclud din procesul controlului anual. Ele se trec în fișe ca regenerate. În cazul în care nu sunt îndeplinite aceste două condiții, starea de masiv și participarea speciilor principale din compoziția de regenerare, suprafețele vor fi menținute în procesul de control al regenerării, etapa I. + 
Articolul 2(1)În regenerările din etapa a II-a realizate pe toată suprafața parchetului, în urma tăierilor definitive, indiferent pe ce cale sunt obținute, inițial, mixtă sau artificială, se vor utiliza suprafețe de control care, însumate, să reprezinte:a)8% din suprafața culturii aflată în control, pentru suprafețe sub 5 ha; … b)4% din suprafața culturii aflată în control, pentru suprafețe cuprinse între 5 și 10 ha; … c)2% din suprafața culturii aflată în control, pentru suprafețe peste 10 ha. … (2)Forma acestor suprafețe de control va fi regulată, cerc, pătrat sau dreptunghi. Dimensiunile unei asemenea suprafețe vor diferi în funcție de panta terenului și de mărimea suprafeței regenerate aflate în control. Într-o suprafață regenerată se vor amplasa numai suprafețe de control de același tip, ca formă și mărime.(3)În funcție de suprafața regenerării se vor utiliza următoarele mărimi ale suprafețelor de control:a)suprafețele sub 0,25 ha se vor inventaria integral; … b)100 mp pentru suprafețe ale regenerării mai mici de 5 ha; … c)100 sau 200 mp pentru suprafețe ale regenerării mai mari de 5 ha. … (4)Suprafețele de control se mențin permanent în amplasamentul inițial, până la realizarea stării de masiv, fiind necesar ca acestea să fie materializate pe teren prin borne și țăruși.(5)La plantațiile cu aceeași specie, executate la scheme mari – plopi e.a., salcie, nuc, precum și la răchită, suprafețele de control se pot constitui din rânduri întregi sau părți de rând, distribuite uniform, materializarea făcându-se prin borne la capătul rândurilor.(6)Suprafețele de control se amplasează în teren la data încheierii acțiunii de împădurire, utilizându-se și la recepția tehnică a lucrărilor, pentru regenerările realizate pe cale artificială și mixte, sau la data executării controlului anual, în cazul suprafețelor regenerate natural. + 
Anexa nr. 2Ala norme
CRITERII
pentru stabilirea reușitei regenerărilorPENTRU REGENERĂRI NATURALE

A.1.PENTRU TĂIERILE ÎN SCAUN LA ZĂVOAIE

 … *) La fiecare cioată se vor inventaria numai 2 lăstari, indiferent de numărul acestora.**) Se vor lua în considerare numai scaunele care au minimum 5 lăstari. + 
Anexa nr. 2Bla normeB.PENTRU REGENERĂRILE ARTIFICIALEB.1.PENTRU ÎMPĂDURIRILE ÎN TERENURI NORMALE DIN FOND FORESTIERB.1.1.REGIUNEA MONTANĂ ȘI PREMONTANĂ ȘI REGIUNEA DE DEALURIEtajul molidișurilor (FM3 II-I), amestecurilor de fag cu rășinoase (FM2), făgetelor montane (FM1) și al făgetelor premontane (FD4), etajul complexurilor de făgete și gorunete (FD3), al cvercetelor pure și în amestec (FD1 și FD2), grupele ecologice GE6-GE12, GE8A, GE14A, GE15-GE23, GE25-GE30, GE33A, GE34B, GE35-GE42, GE45-GE49, GE55-GE58, GE60-GE61, GE63, GE65-GE66

 … B.1.2.REGIUNEA DE DEAL – SILVOSTEPĂ (SsD), REGIUNEA DE CÂMPIEZONA FORESTIERĂ DE CÂMPIE (FC) și SILVOSTEPA DE CÂMPIE (SsC)Grupele ecologice GE68, GE70-GE76, GE75A, GE76A, GE78-GE86, GE82A, GE88-GE91

 … B.1.3.DUNE CONTINENTALE ȘI FLUVIOMARINE,Grupele ecologice GE92-GE96

 … B.1.4.LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII ȘI LUNCILE INTERIOARE MARIGrupele ecologice GE97-GE100, GE100A, GE107A, GE102-GE114

 … B.1.5.SUPRAFEȚELE BUTĂȘITE CU RĂCHITĂ (numai pentru anul I)

 …  … B.2.PENTRU ÎMPĂDURIRI ÎN TERENURI DEGRADATE(Din fond forestier sau preluate din sectorul agricol)B.2.1.TERENURI ERODATE DE APĂ ȘI RAVENATEGrupele staționale GS1-GS38

 … B.2.2.DEPOZITE NATURALE DE MATERIALE DEPLASATE (DEPOZITE ALUVIALE, GROHOTIȘURI)Grupele staționale GS39-GS47

 … B.2.3.TERENURI FUGITIVE AFECTATE DE ALUNECĂRI SAU CURGERI DE NOROIGrupele staționale GS48-GS63

 … B.2.4.TERENURI CU EROZIUNE EOLIANĂGrupele staționale GS64-GS81

 … B.2.5.TERENURI SĂRĂTURATEGrupele staționale GS82-GS87

 … B.2.6.TERENURI CU EXCES DE APĂGrupele staționale GS88-GS113

 … B.2.7.TERENURI DEGRADATE ANTROPIC (HALDATE, DECOPERTATE, TALUZATE ȘI CU SOLURI DERANJATE SAU DESFUNDATE)Grupele staționale GS114-GS143

 … NOTĂ:Pentru terenurile degradate cuantumul pierderilor tehnologice admise și reușita regenerării peste care nu se fac completări au fost stabilite pe baza rezultatelor obținute de către colectivele specializate în acest domeniu.  … B.3.PENTRU ÎMPĂDURIRILE ÎN STAȚIUNI EXTREMEPrin stațiuni extreme se înțeleg cele în care unul sau mai mulți factori staționali (mai ales de natură edafică) sunt limitativi (săruri, lipsă sau exces de umiditate, nisipuri necoezive, soluri cu conținut mare de pietrișuri, soluri cu eroziune de suprafață și în adâncime pe cel puțin 50% din suprafață, terenuri în alunecare, puternic fragmentate, stâncării, prundișuri grosiere, scheletice sau superficiale, care au un volum fiziologic redus, pante mari, insolații etc.).Încadrarea terenurilor în categoria „stațiuni extreme“ este confirmată de direcția silvică și se evidențiază în documentația tehnico-economică întocmită pentru executarea lucrărilor de împăduriri.B.3.1.REGIUNEA MONTANĂEtajul subalpin (FSa+FM3 III), grupele ecologice GE1-GE5

 … B.3.2.REGIUNEA MONTANĂ ȘI PREMONTANĂ ȘI REGIUNEA DE DEALURIEtajul molidișurilor (FM3 II-I), amestecurilor de fag cu rășinoase (FM2), făgetelor montane (FM1) și al făgetelor premontane (FD4), etajul complexurilor de făgete și gorunete (FD3), al cvercetelor pure și în amestec (FD1 și FD2), grupele ecologice GE13-GE14, GE14B, GE24, GE30A, GE31-GE34, GE34A, GE43-GE44, GE50-GE54, GE59, GE62, GE64

 … B.3.3.REGIUNEA DE DEAL – SILVOSTEPĂ (SsD), REGIUNEA DE CÂMPIEZONA FORESTIERĂ DE CÂMPIE (FC) și SILVOSTEPA DE CÂMPIE (SsC)Grupele ecologice GE67, GE69, GE76B, GE77, GE87

 … B.3.4.LUNCA ȘI DELTA DUNĂRII ȘI LUNCILE INTERIOARE MARIGrupele ecologice GE101, GE107B, GE114A

 … B.3.5.SUPRAFEȚELE BUTĂȘITE CU RĂCHITĂ (numai pentru anul I)

 … NOTĂ:Pentru anii următori (începând cu anul al III-lea după plantare, respectiv anul al IV-lea după plantare în cazul terenurilor degradate) pierderile tehnologice se pot majora cu câte 2% pentru fiecare an, cu condiția ca până la închiderea stării de masiv majorările cumulate să nu depășească 10%, să nu fie grupate și să nu fie necesare lucrări de completări.  …  … –-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește