NORME TEHNICE din 22 decembrie 2004

privind stabilitatea navelor Ro-Ro pasager, cod MTCT.ANR-NSRP-2004



 + 
Articolul 1ScopulScopul prezentelor norme tehnice este de a asigura cerinţe specifice de stabilitate armonizate pentru navele Ro-Ro pasager, care să imbunatateasca capacitatea de supravietuire a acestui tip de nava în caz de avarie datorată unei coliziuni şi de a asigura un nivel superior de siguranţă pentru pasageri şi membrii echipajului. + 
Articolul 2DefiniţiiÎn înţelesul prezentelor norme tehnice, termenii utilizaţi se definesc după cum urmează:a) nava Ro-Ro pasager – o nava care transporta mai mult de 12 pasageri, cu încăperi ro-ro de marfa sau încăperi de categorie specială, asa cum este definită în Regula II-2/3 din Convenţia SOLAS, astfel cum a fost amendata; … b) nava noua – o nava a carei chila este pusă sau care se afla într-un stadiu similar de construcţie la 1 octombrie 2004 sau după această dată; prin stadiu similar de construcţie se înţelege stadiul la care: … (i) începe construcţia identificabila cu o nava specifică; şi(îi) asamblarea navei a început, cuprinzând cel puţin 50 tone sau 1% din masa totală estimată a materialului din care e confectionata structura ei, luându-se în considerare valoarea care este mai mica;c) nava existenta – o nava care nu este nava noua; … d) pasager – orice persoană, alta decât comandantul şi membrii echipajului sau alte persoane angajate în orice calitate la bordul unei nave, precum şi alta decât un copil cu vârsta mai mica de un an; … e) convenţii internaţionale – Convenţia internationala din 1974 pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974, la care România a aderat prin Decretul nr. 80/1979, denumita în continuare Convenţia SOLAS, precum şi Convenţia internationala asupra liniilor de încărcare, încheiată la Londra la 5 aprilie 1966, la care România a aderat prin Decretul nr. 80/1971, cu protocoalele şi amendamentele în vigoare la acestea; … f) serviciu regulat – o serie de voiajuri efectuate cu nava Ro-Ro pasager pentru asigurarea traficului între aceleaşi doua sau mai multe porturi: … (i) fie conform unui program publicat;(îi) fie cu o regularitate sau o frecventa astfel încât aceste voiajuri sunt recunoscute ca fiind un serviciu regulat;g) Acordul de la Stockholm – Acordul încheiat la Stockholm la 28 februarie 1996 conform Rezoluţiei 14 a Conferintei SOLAS 95 "Acorduri regionale privind cerinţele specifice de stabilitate pentru navele Ro-Ro pasager", adoptată la 29 noiembrie 1995; … h) Autoritatea Navala Română – organul tehnic de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, căruia i se deleagă competentele privind aplicarea prezentelor norme tehnice, denumit în continuare ANR; … i) administraţia statului pavilionului – autoritatea competentă a statului al cărui pavilion nava Ro-Ro pasager este autorizata sa îl arboreze; … j) stat gazda – România sau un stat membru al Uniunii Europene spre sau dinspre ale cărui porturi o nava Ro-Ro pasager efectuează un serviciu regulat; … k) voiaj internaţional – un voiaj pe mare dinspre un port românesc spre un port din alt stat sau invers; … l) norme tehnice specifice de stabilitate – cerinţele de stabilitate cuprinse în anexa nr. 1; … m) înălţimea semnificativă a valului h(s) – înălţimea medie calculată prin luarea în considerare a unei treimi din valurile cu înălţimea cea mai mare, observate în cursul unei perioade date; … n) bordul liber rezidual f(r) – distanta minima între puntea ro-ro avariata şi linia de plutire finala în dreptul avariei, fără a lua în calcul efectul suplimentar al apei de mare acumulate pe puntea ro-ro avariata. …  + 
Articolul 3Domeniul de aplicare(1) Prezentele norme tehnice se aplică tuturor navelor Ro-Ro pasager, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, atunci când desfăşoară un serviciu regulat efectuand voiajuri internaţionale spre sau dinspre un port românesc. … (2) În România, în calitatea sa de stat gazda, ANR se va asigura ca navele Ro-Ro pasager care nu arboreaza pavilionul românesc sau al unui stat membru al Uniunii Europene corespund în întregime cerinţelor prezentelor norme tehnice înainte ca ele să fie angajate să efectueze voiaje dinspre sau spre porturile româneşti, în conformitate cu art. 4 din Sistemul de inspecţii obligatorii pentru operarea în siguranţa a navelor de tip Ro-Ro ferry care transporta şi pasageri, precum şi a navelor de pasageri de mare viteza care operează în serviciu regulat, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 538/2003, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 264 din 16 aprilie 2003. …  + 
Articolul 4Înălţimea semnificativă a valuluiÎnălţimea semnificativă a valului h(s) va fi utilizata la determinarea inaltimii apei pe puntea ro-ro în cazul aplicării cerinţelor specifice de stabilitate prevăzute în anexa nr. 1. Probabilitatea de depasire a valorii inaltimii semnificative a valului nu va fi mai mare de 10% pe o perioadă de un an. + 
Articolul 5Zone maritime(1) ANR va întocmi o lista cuprinzând zonele maritime traversate de navele Ro-Ro pasager care efectuează un serviciu regulat spre sau dinspre porturile româneşti, precum şi valorile corespunzătoare ale inaltimii semnificative a valului din aceste zone. … (2) Zonele maritime şi valorile aplicabile ale inaltimii semnificative a valului din aceste zone vor fi determinate, atunci când este aplicabil şi posibil, printr-un acord între ANR şi autoritatea competentă a statului de la celălalt capăt al rutei. Dacă ruta navei traverseaza mai mult de o zona maritima, nava va respecta cerinţele specifice de stabilitate pentru cea mai mare valoare a inaltimilor semnificative ale valului definite pentru aceste zone. … (3) ANR va actualiza lista menţionată la alin. (1) şi o va publică într-o baza de date accesibila publicului pe site-ul sau pe Internet. …  + 
Articolul 6Cerinţe specifice de stabilitate(1) Fără a aduce prejudicii cerinţelor Regulii II-1/B/8 din Convenţia SOLAS, editia 1990, privind compartimentarea etansa şi stabilitatea în condiţii de avarie, toate navele Ro-Ro pasager menţionate la art. 3 alin. (1) vor corespunde cerinţelor specifice de stabilitate prevăzute în anexa nr. 1. … (2) Pentru navele Ro-Ro pasager exploatate exclusiv în zonele maritime unde înălţimea semnificativă a valului este egala sau mai mica de 1,5 m, conformitatea cu cerinţele regulii menţionate la alin. (1) este considerată ca fiind echivalenta conformitatii cu cerinţele specifice de stabilitate prevăzute în anexa nr. 1. … (3) La aplicarea cerinţelor prevăzute în anexa nr. 1, ANR va utiliza instrucţiunile prevăzute în anexa nr. 2, în măsura în care acest lucru este practic şi compatibil cu proiectarea navei respective. …  + 
Articolul 7Introducerea cerinţelor specifice de stabilitate(1) Navele Ro-Ro pasager noi vor corespunde cerinţelor specifice de stabilitate prevăzute în anexa nr. 1. … (2) Navele Ro-Ro pasager existente, cu excepţia acelor nave la care se aplică prevederile art. 6 alin. (2), vor corespunde cerinţelor specifice de stabilitate prevăzute în anexa nr. 1 nu mai târziu de data de 1 octombrie 2010. … (3) Navele Ro-Ro pasager existente care, la data intrării în vigoare a prezentelor norme tehnice, corespund cerinţelor regulii menţionate la art. 6 alin. (1) vor corespunde cerinţelor specifice de stabilitate prevăzute în anexa nr. 1 nu mai târziu de data de 1 octombrie 2015. … (4) Prezentul articol se va aplica fără încălcarea prevederilor art. 4 lit. e) din anexa la Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 538/2003. …  + 
Articolul 8Certificate(1) Toate navele Ro-Ro pasager noi şi existente, indiferent de pavilionul pe care îl arboreaza, trebuie să aibă la bord un certificat care să ateste conformitatea cu cerinţele specifice de stabilitate prevăzute la art. 6 şi în anexa nr. 1. … (2) Certificatul prevăzut la alin. (1), care este emis de către ANR sau de către administraţia statului pavilionului, poate fi combinat cu alte certificate pertinente şi va indica înălţimea semnificativă a valului până la care nava poate respecta cerinţele specifice de stabilitate. … (3) Certificatul prevăzut la alin. (1) rămâne valabil atât timp cat nava este exploatată într-o zona cu aceeaşi valoare sau o valoare mai mica a inaltimii semnificative a valului. … (4) În România, în calitatea sa de stat gazda, ANR va recunoaşte certificatele emise de către alt stat membru al Uniunii Europene în conformitate cu prevederile Directivei nr. 2.003/25/CE din 14 aprilie 2003. … (5) În România, în calitatea sa de stat gazda, ANR va accepta certificatele emise de către un stat terţ, care atesta faptul ca o nava care arboreaza pavilionul acestuia corespunde cerinţelor specifice de stabilitate prevăzute în prezentele norme tehnice. …  + 
Articolul 9Exploatarea sezoniera şi pe perioada scurta(1) Dacă o companie de navigaţie care efectuează un serviciu regulat pe o perioadă de un an intenţionează sa introducă suplimentar nave Ro-Ro pasager pentru a fi exploatate o perioadă mai scurta de timp în acest serviciu, ea va informa autoritatea competentă a statului gazda sau autorităţile competente ale statelor gazda asupra acestei intentii cu cel puţin o luna înainte de intrarea în exploatare a navelor suplimentare. Totuşi, dacă în cazuri neprevăzute o înlocuire de nava Ro-Ro pasager trebuie să fie efectuată rapid în scopul asigurării continuităţii serviciului, se vor aplica prevederile Ordinului ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 538/2003. … (2) Dacă o companie de navigaţie doreşte să efectueze un serviciu regulat pe o perioadă determinata a anului, cu durata maxima de 6 luni, ea va trebui sa comunice intenţia sa autorităţii competente a statului gazda sau autorităţilor competente ale statelor gazda cu cel puţin 3 luni înainte de a începe exploatarea navelor. … (3) Dacă aceasta exploatare are loc în condiţii în care înălţimea semnificativă a valului este mai mica decât cea stabilită pentru aceeaşi zona maritima pentru o exploatare anuală, ANR poate utiliza valoarea inaltimii semnificative a valului aplicabilă acestei perioade mai scurte în scopul determinării inaltimii apei pe punte atunci când se aplică cerinţele specifice de stabilitate prevăzute în anexa nr. 1. Valoarea inaltimii semnificative a valului aplicabilă acestei perioade mai scurte va fi convenită, când este aplicabil şi posibil, între ANR şi autoritatea competentă a statului de la capatul celălalt al rutei. … (4) Ca urmare a acordului dintre autorităţile competente ale statelor gazda pentru exploatarea unei nave Ro-Ro pasager, în sensul alin. (1) şi (2), aceasta trebuie să aibă la bord un certificat care atesta conformitatea cu prevederile prezentelor norme tehnice, asa cum se prevede la art. 8 alin. (1). …  + 
Articolul 10Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. + 
Anexa 1──────────la normele tehnice──────────────────CERINŢE SPECIFICE DE STABILITATEaplicabile navelor Ro-Ro pasager (în conformitate cu art. 6)1. În plus faţă de cerinţele Regulii II-1/B/8 din Convenţia SOL AS referitoare la compartimentarea etansa şi stabilitatea în condiţii de avarie, toate navele Ro-Ro pasager menţionate la art. 3, alin.(1), trebuie să respecte prevederile prezentei anexe.1.1. Prevederile Regulii II-1/B/8.2.3 trebuie să fie respectate atunci când se ia în considerare efectul cantităţii ipotetice de apa de mare presupusa ca se acumuleaza pe prima punte a compartimentului pentru incarcatura ro-ro sau a compartimentului de mărfuri speciale, asa cum este definit în Regula II-2/3, presupus a fi avariat, denumita în continuare punte ro-ro avariata, situata deasupra liniei de plutire teoretică. Nu este necesar ca celelalte prevederi ale Regulii II-1/B/8 să fie respectate la aplicarea normei de stabilitate prevăzută în prezenta anexa. Cantitatea de apa de mare, presupusa ca se acumuleaza pe aceasta punte, se calculează pe baza nivelului suprafeţei de apa situat deasupra:a) punctului cel mai de jos al marginii puntii compartimentului avariat al puntii ro-ro, sau … b) când marginea puntii compartimentului avariat este acoperită cu apa, calculul se bazează pe un nivel situat deasupra suprafeţei apei calme la toate unghiurile de banda şi asieta, după cum urmează: … (i) 0,5 m dacă bordul liber rezidual f(r) este 0,3 m sau mai mic;(îi) 0,0 m dacă bordul liber rezidual f(r) este 2 m sau mai mult; şi(iii) valorile intermediare se determina prin interpolare liniara dacă bordul liber rezidual f(r) este egal sau mai mare de 0,3 m dar mai mic de 2 m,unde bordul liber rezidual f(r) este distanta minima între puntea ro-ro avariata şi linia de plutire finala în dreptul avariei fără a lua în considerare efectul volumului de apa presupus ca se acumuleaza pe puntea ro-ro avariata.1.2. Când este prevăzută o instalatie de evacuare a apei foarte eficienta, administraţia statului pavilionului poate permite o reducere a inaltimii suprafeţei apei.1.3. Pentru navele care se găsesc în zone de exploatare delimitate din punct de vedere geografic, administraţia statului pavilionului poate reduce nivelul suprafeţei apei determinata conform paragrafului 1.1., inlocuind acest nivel după cum urmează:1.3.1. 0,0 m dacă înălţimea semnificativă a valului h(s) din zona respectiva este de 1,5 m sau mai mica;1.3.2. valoarea determinata conform paragrafului 1.1, dacă înălţimea semnificativă a valului h(s) din zona respectiva este de 4 m sau mai mare;1.3.3. valorile intermediare se determina prin interpolare liniara dacă înălţimea semnificativă a valului h(s) din zona respectiva este mai mare sau egala cu 1,5 m, dar mai mica de 4 m, cu menţiunea ca trebuie îndeplinite următoarele condiţii:1.3.4. Administraţia statului pavilionului este satisfacuta ca zona delimitata este caracterizată de o înălţime semnificativă a valului h(s)9,care nu este depăşită cu o probabilitate mai mare de 10%; şi1.3.5. pe certificate sunt indicate zona de exploatare şi, dacă este cazul, perioada de exploatare din an pentru care a fost determinata o valoare certa a inaltimii semnificative a valului h(s).1.4. Ca o alternativa la cerinţele paragrafului 1.1 sau 1.3, administraţia statului pavilionului poate scuti de aplicarea cerinţelor paragrafului 1.1 sau 1.3 şi poate accepta rezultatele încercărilor pe model efectuate pentru o nava individuală conform metodei de încercare pe model prezentată în Apendice prin care se stabileşte pe bază de încercări ca nava nu se va rasturna pe valuri neregulate dacă suferă o avarie precum cea prevăzută la Regula II-1/B/8.4, amplasata cel mai nefavorabil, asa cum indica paragraful 1.1, şi1.5. Se va menţiona în certificatele navei ca sunt acceptate rezultatelor încercărilor pe model ca fiind echivalente cu respectarea prevederilor paragrafului 1.1 sau 1.3, şi valoarea inaltimii semnificative a valului h(s) utilizata la încercările pe model.1.6. Informaţiile furnizate comandantului navei conform regulilor II-1/B/8.7.1 şi II-1/B/8.7.2, asa cum sunt completate în vederea satisfacerii regulilor II-1/B/8.2.3 până la II-1/B/8.2.3.4, trebuie aplicate nemodificat navelor Ro-Ro pasager aprobate conform acestor cerinţe.2. Pentru evaluarea efectului volumului de apa de mare presupus ca se acumuleaza pe puntea ro-ro avariata menţionată la paragraful 1.1, trebuie convenite următoarele:2.1. un perete transversal sau longitudinal trebuie să fie considerat intact dacă toate părţile sale se găsesc în interiorul celor două suprafeţe verticale situate în ambele borduri ale navei, la o distanta de invelisul bordajului egala cu o cincime din lăţimea navei, asa cum este definită la Regula II-1/2 şi masurata perpendicular pe planul diametral al navei, la nivelul liniei de încărcare maxima de compartimentare;2.2. În cazul în care corpul navei este parţial latit prin modificarea structurii sale în scopul satisfacerii prevederilor prezentei anexe, creşterea rezultată a valorii de o cincime din lăţimea navei trebuie să fie utilizata în toate calculele dar nu trebuie să determine reamplasarea trecerilor existente prin pereţi, instalaţiilor de tubulaturi existente, etc, care au fost acceptate înainte de modificare;2.3. pereţii transversali sau longitudinali care sunt consideraţi eficace pentru a retine volumul de apa de mare presupus ca se acumuleaza în compartimentul aflat pe puntea ro-ro avariata, trebuie să fie corespunzatori privind etanseitatea cu instalatia de evacuare a apei şi trebuie să reziste la presiunea hidrostatica în conformitate cu rezultatele calculelor de avarie. Aceşti pereţi trebuie să aibă o înălţime minima de 2,2 m. Totuşi, în cazul navelor cu punti suspendate pentru maşini, înălţimea minima a peretelui nu trebuie să fie mai mica decât înălţimea libera de sub puntea suspendată pentru maşini când aceasta este în poziţia cea mai de jos;2.4. în cazul unor configuratii particulare, asa cum sunt de exemplu puntile suspendate extinse pe întreaga latime şi chesoanele laterale mari, pot fi acceptate alte înălţimi ale pereţilor în funcţie de rezultatele încercărilor pe modele.2.5. efectul volumului de apa de mare presupus ca se acumuleaza poate să nu fie luat în considerare pentru un compartiment de pe puntea ro-ro avariata, dacă compartimentul are, în fiecare bord, saborduri de evacuare uniform repartizate în lungul compartimentului şi care îndeplinesc următoarele :2.5.1. A ≥ 0,3 lunde A este suprafaţa totală a sabordurilor de evacuare din fiecare bord al puntii în mp; l este lungimea compartimentului în m;2.5.2. nava trebuie să menţină un bord liber residual de cel puţin 1 m în cazul celei mai nefavorabile avarii, fără a tine cont de efectul volumului de apa presupus ca se acumuleaza pe puntea ro-ro avariata; şi2.5.3. sabordurile de evacuare trebuie să fie situate pe o înălţime de cel mult 0,6 m deasupra puntii ro-ro avariate iar extremitatea inferioară a sabordurilor trebuie să fie situata pe o înălţime de cel mult 2 cm deasupra puntii ro-ro avariate; şi2.5.4. sabordurile de evacuare trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de închidere sau clapeti pentru a împiedica apa să între pe puntea ro-ro, care însă să permită evacuarea apei presupusa ca se acumuleaza pe puntea ro-ro.2.6. Când un perete situat deasupra puntii ro-ro este presupus avariat, ambele compartimente separate de acest perete trebuie să fie presupuse inundate la aceeaşi înălţime de la suprafaţa apei calculată conform paragrafului 1.1 sau 1.3.3. La determinarea inaltimii semnificative a valului, trebuie utilizate inaltimile valurilor indicate pe harti sau în lista cuprinzând zonele maritime stabilită conform art. 5 din normele tehnice.3.1. În cazul navelor care sunt exploatate o perioadă mai scurta, autorităţile competente ale statelor ale căror porturi sunt incluse în ruta navei vor determina printr-un acord înălţimea semnificativă a valului care va fi utilizata.4. Încercările pe modele trebuie realizate conform Apendicelui la prezenta anexa. + 
Apendicela Anexa nr. 1────────────────────────Metoda de încercare pe model1. ScopLa încercările prevăzute de paragraful 1.4 din cerinţele de stabilitate din Anexa nr. 1, nava trebuie să fie capabilă sa reziste la un val asa cum se defineste în paragraful 3 al acestui apendice, în cazul de avarie cel mai defavorabil.2. Modelul navei2.1. Modelul trebuie să reproduca nava reală, atât configuraţia exterioară cat şi amenajarea interioară, şi în particular toate compartimentele avariate, care au incidenţa cu procesul de inundare şi ambarcare de apa. Modelul trebuie să simuleze cazul de avarie cel mai defavorabil definit conform Regulii II-1/B/8.2.3.2 din Convenţia SOLAS. O încercare suplimentară trebuie cerută pentru o avarie situata la mijlocul navei, la nivelul chilei, dacă amplasarea cea mai defavorabila a avariei conform standardului SOLAS 90 se găseşte la o distanta mai mare de ±10% L(pp) de mijlocul navei.Aceasta încercare suplimentară este cerută numai dacă se presupune ca compartimentele ro-ro sunt avariate.2.2. Modelul trebuie să satisfacă cerinţele următoare:2.2.1. lungimea între perpendiculare L(pp) trebuie să fie de cel puţin 3 m;2.2.2. corpul trebuie să fie suficient de subtire în zonele unde aceasta caracteristica are influenţa asupra rezultatelor;2.2.3. caracteristicile de mişcare vor fi modelate corespunzător cu cele ale navei reale, o atenţie specială fiind acordată reducerii la scara a razelor de giratie corespunzătoare miscarilor de ruliu şi tangaj.Pescajul, asieta, inclinarea şi centrul de greutate vor fi modelate pentru cazul de avarie cel mai defavorabil;2.2.4. principalele elemente constructive cum ar fi pereţii etansi, deschideri pentru aerisire, etc, de deasupra şi de sub puntea pereţilor etansi, care pot antrena o inundare asimetrica, vor fi reprezentate corespunzător situaţiei reale, în măsura în care este posibil;2.2.5. deschiderea provocată de avarie trebuie să aibă forma următoare:2.2.5.1. rectangulara cu o latime conform Regulii II-1/B/8.4.1 din Convenţia SOLAS şi nelimitată vertical;2.2.5.2. triunghi isoscel în plan orizontal cu o înălţime egala cu B/5 conform regulii II-1/B/8.4.2 din Convenţia SOLAS.3. Procedura de încercări3.1. Modelul va fi supus unui val neregulat cu creasta lungă definit de spectrul Jonswap cu o înălţime semnificativă a valului h(s) asa cum este definită la paragraful 1.3 din cerinţele de stabilitate şi având un coeficient de creştere maximal f2ă şi o perioadă la virf T(p) după cum urmează:3.1.1. T(p) = 4[h(s)^(0,5)] cu f2ă = 3,3; şi3.1.2. T(p) este egal cu perioada de rezonanta la ruliu pentru nava avariata, fără apa pe punte în condiţii de încărcare specificate, dar nu mai mare de6 [h(s)^(0,5)] şi cu f2ă = 1.3.2. Modelul trebuie să fie lăsat liber sa derive pe valuri de travers (cap de 90 de grade), cu gaura provocată de avarie în bordul din care vin valurile. Modelul nu va fi prins într-un mod care să împiedice răsturnarea. Dacă modelul este în poziţie dreapta după inundare, se da o inclinare de un grad în bordul avariat.3.3. Trebuie să fie efectuate cel puţin cinci încercări pentru fiecare perioada la virf. Durata fiecărei încercări trebuie să fie suficienta pentru a permite modelului sa ajungă în poziţie stationara dar va fi de cel puţin 30 minute de timp real. Un şir de valuri diferite trebuie să fie utilizat pentru fiecare încercare.3.4. Dacă după nici una din încercări nu rezultă inclinarea finala pe latura avariata, se vor repeta încercările de cinci ori pentru fiecare din cele doua condiţii de val specifice sau, alternativ, se va da modelului o inclinare suplimentară de un grad în bordul avariat, şi apoi se va repeta încercarea de doua ori pentru fiecare din condiţiile de val specificate.Scopul acestor încercări suplimentare este de a demonstra, cat mai bine posibil, capacitatea navei de a rezista la rasturnare în cele doua condiţii.3.5. Încercările trebuie să fie efectuate pentru următoarele cazuri de avarie:3.5.1. cazul de avarie cel mai defavorabil conform criteriului suprafeţei de sub curba GZ conform Convenţiei SOLAS; şi3.5.2. cazul de avarie cel mai defavorabil la mijlocul navei conform criteriului bordului liber rezidual în zona centrala, dacă este cerut de paragraful 2.1.4. Criterii de evaluare a incercariiNava se va considera ca supravietuieste dacă modelul ajunge la o poziţie stationara după încercările succesive prevăzute la paragraful 3.3, însă atunci când sunt observate unghiuri de ruliu mai mari de 30 de grade în raport cu axa verticala, cu o frecventa mai mare de 20% din totalul ciclurilor de ruliu sau când inclinarea de echilibru este mai mare de 20 de grade, nava va fi considerat ca fiind rasturnata, chiar dacă modelul ajunge la o poziţie stationara.5. Aprobarea incercarii5.1. Propunerile de programe de încercări pe model trebuie să fie supuse spre aprobare în prealabil administraţiei statului gazda. Trebuie de asemenea avut în vedere faptul ca avarii de mici dimensiuni pot crea situaţia cea mai defavorabila.5.2. Încercările trebuie să fie consemnate într-un proces verbal şi înregistrate pe casete video sau pe alte suporturi vizuale care vor conţine toate informaţiile pertinente referitoare la nava şi rezultatele încercărilor. + 
Anexa 2────────la normele tehnice──────────────────INSTRUCŢIUNIpentru Autoritatea Navala Română[în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (3)] + 
Partea IAplicareConform dispoziţiilor art. 6, alin. (3), al prezentelor norme, ANR trebuie să utilizeze prezentele instrucţiuni la aplicarea cerinţelor specifice de stabilitate definite în Anexa nr. 1 la normele tehnice, în măsura în care acest lucru este posibil şi compatibil cu proiectarea navei în discuţie. Numărul paragrafelor de mai jos corespunde celor din Anexa nr. 1 la normele tehnice. + 
Paragraful 1Toate categoriile de nave Ro-Ro pasager prevăzute la art. 3 alin. (1) al prezentelor norme tehnice trebuie să respecte, ca prim pas, standardul SOLAS 90 privind stabilitatea reziduala, deoarece acest standard se aplică tuturor navelor de pasageri construite la 29 aprilie 1990 sau după această dată. Acest standard defineste bordul liber rezidual f(r), necesar pentru efectuarea calculelor cerute la paragraful 1.1. + 
Paragraful 1.11. Prezentul paragraf se referă la stabilirea volumului ipotetic de apa de mare acumulat pe puntea pereţilor etansi sau pe puntea ro-ro. Apa, se presupune, ca a intrat pe punte prin deschiderea provocată de avarie. Acest paragraf impune ca la calculul cantităţii de apa de pe punte, nava, suplimentar faţă de cerinţele standardului SOLAS 90, sa corespundă şi acelei părţi din SOLAS 90 ce conţine criteriile enunţate de la punctele 2.3 până la 2.3.4 din Regula II-1/B/8. Pentru acest calcul nici o alta cerinţa a Regulii II-1/B/8 nu trebuie să fie luată în considerare. De exemplu, pentru acest calcul, nava nu trebuie să satisfacă cerinţele privind unghiurile de echilibru sau linia de supraimersiune.2. Apa acumulată este introdusă ca o incarcatura lichidă având o suprafaţa întinsă pe toate compartimentele care sunt presupuse inundate pe puntea ro-ro.Înălţimea apei h(w) pe punte depinde de bordul liber rezidual f(r) după avarie şi este masurata în dreptul avariei, conform figurii 1. Bordul liber rezidual este distanta minima între puntea ro-ro avariata şi plutirea finala, după luarea măsurilor de egalizare, dacă au fost necesare în dreptul avariei ipotetice, după analiza tuturor situaţiilor de avarie posibile conform standardului SOLAS 90, asa cum se cere la paragraful 1 din Anexa nr. 1 la normele tehnice. Nu trebuie să se ţină cont de efectul volumului ipotetic de apa de mare presupus ca se acumuleaza pe puntea ro-ro avariata când se calculează3. Dacă f(r) este 2 m sau mai mare, se presupune că nu se acumuleaza apa pe puntea ro-ro. Dacă f(r) este 0,3 m sau mai mic, înălţimea apei h(w) se presupune ca este 0,5 m. Pentru valori intermediare ale f(r), înălţimea apei se determina prin interpolare liniara, conform figurii 2. + 
Paragraful 1.2Mijloacele de evacuare a apei pot fi considerate eficace numai dacă aceste mijloace au capacitatea de a împiedica acumularea pe punte a volumelor mari de apa, şi anume mai multe mii de tone pe ora, ceea ce depăşeşte cu mult capacitatile disponibile în momentul adoptării prezentelor prescripţii. Aceste instalaţii de evacuare a apei, de mare eficienta pot fi realizate şi aprobate în viitor, pe baza recomandărilor stabilite de Organizaţia Maritima Internationala. + 
Paragraful 1.31. Cantitatea de apa presupusa ca se acumuleaza pe punte, în afară de reducerile prevăzute la paragraful 1.1, poate fi micşorată în cazul exploatării în zonele geografice definite cu restrictii. Aceste zone sunt stabilite în funcţie de înălţimea semnificativă a valului h(s), conform dispoziţiilor art. 5 al prezentelor norme tehnice.2. Dacă înălţimea semnificativă a valului h(s) în zona considerată este de 1,5 m sau mai mica, se presupune ca nici un volum de apa suplimentară nu se acumuleaza pe puntea ro-ro avariata. Dacă înălţimea valului semnificativ h(s) în zona considerată, este de 4 m sau mai mare, înălţimea volumului de apa presupus ca se acumuleaza trebuie să fie calculată conform paragrafului 1.1. Valorile intermediare se obţin prin interpolare liniara, conform figurii 3.3. Deşi înălţimea h(w) este constanta, totuşi volumul de apa adăugat este variabil deoarece el depinde de unghiul de inclinare şi dacă la acest unghi marginea puntii este imersata sau nu, conform figurii 4.Permeabilitatea de calcul a compartimentelor puntii de maşini trebuie să se ia 90% conform MSC/Circ. 649, iar permeabilitatea altor compartimente presupuse inundate, trebuie să corespundă celor stabilite în Convenţia SOLAS.4. În cazul în care calculele efectuate pentru a demonstra respectarea prevederilor prezentelor norme tehnice duc la o înălţime semnificativă a valului mai mica de 4 m, aceasta valoare restrictiva trebuie să fie consemnată în certificatul de siguranţă al navei de pasageri. + 
Paragraful 1.4 și 1.5Ca o alternativa la conformitatea cu noile cerinţe de stabilitate de la paragraful 1.1 sau 1.3, ANR poate accepta verificarea conformitatii prin încercări pe model. Cerinţele referitoare la încercările pe model sunt detaliate în Apendicele Anexei nr. 1 la normele tehnice. Instrucţiunile privind încercările pe model sunt conţinute în partea a Îi-a a prezentei anexe. + 
Paragraful 1.6Curbele critice KG sau GM stabilite după standardul SOLAS 90, utilizate în exploatare, pot sa nu fie aplicabile în cazul în care se presupune ca se acumuleaza apa pe punte în sensul prezentelor norme tehnice şi ca urmare poate fi necesar calculul curbelor critice care tine cont de efectul volumului de apa suplimentar. În acest scop trebuie efectuate calcule pentru un număr suficient de mare de valori ale pescajului şi asietei intilnite în exploatare.Notă: Curbele critice revizuite KG sau GM utilizate în exploatare pot fi stabilite prin iteratii. GM minim excedentar obţinut din calculul de stabilitate după avarie, cu apa pe punte, este adăugat la valoarea de intrare a lui KG sau dedus din GM pentru calculul valorilor bordului liber f(r) după avarie, pe baza căruia se determina volumele de apa de mare acumulate pe punte. Aceasta procedura se repeta până când GM excedentar atinge o valoare neglijabila. Se anticipeaza ca operatorii vor începe iteratia cu valori KG maximale/valori GM minime care ar putea corespunde unor valori de exploatare rezonabile şi vor cauta sa adopte o dispunere a puntii pereţilor etansi astfel încât sa reducă la minim GM excedentar obţinut din calculul de stabilitate după avarie cu apa pe punte. + 
Paragraful 2.1Ca şi în cerinţele convenţionale SOLAS aplicabile în caz de avarie, pereţii situaţi în interiorul liniei B/5 sunt consideraţi intacti în caz de avarie laterala prin coliziune. + 
Paragraful 2.2Dacă sunt instalate chesoane laterale de stabilitate în vederea respectării Regulii II-1/B/8 şi ca urmare apare o creştere a latimii B a navei şi deci a distantei BIS de la bordul navei, aceasta modificare nu trebuie să antreneze deplasarea părţilor structurale existente sau a trecerilor prin principalii pereţi transversali etansi la apa de sub puntea pereţilor etansi, conform figurii 5. + 
Paragraful 2.31. Pereţii/barierele transversale sau longitudinale existente care se iau în considerare la limitarea miscarii apei presupusa ca se acumuleaza pe puntea ro-ro avariata nu este necesar să fie complet "etansi la apa" Mici cantităţi de scurgeri pot fi permise cu condiţia ca dispozitivele de evacuare să fie capabile sa prevină acumularea apei de "cealaltă parte" a peretelui/barierei. În astfel de cazuri, când canalele de scurgere a apei devin ineficiente din cauza pierderii diferenţei pozitive între nivelele de apa, trebuie prevăzute alte mijloace de evacuare pasive2. Înălţimea B(h) pereţilor/barierelor transversale şi longitudinale nu trebuie să fie mai mica de 8 x h(w) metri, h(w) fiind înălţimea apei acumulate, calculată pe baza bordului liber rezidual şi a inaltimii valului semnificativ, asa cum se indica la paragrafele 1.1 şi 1.3. Înălţimea peretelui/barierei nu trebuie să fie în nici un caz mai mica decât cea mai mare din valorile:a) 2,2 metri; sau … b) înălţimea dintre puntea pereţilor etansi şi punctul cel mai de jos al elementelor structurale de sub puntile intermediare sau suspendate pentru maşini, când acestea sunt în poziţia cea mai de jos. Toate spaţiile situate între marginea superioară a peretelui etans şi invelisul puntilor intermediare sau suspendate pentru maşini trebuie să fie obturate în plan transversal sau longitudinal, conform figurii 6. … Pereţii/barierele cu o înălţime mai mica decât cea indicată mai sus, pot fi acceptaţi dacă încercările pe model, realizate conform părţii a II-a a prezentei anexe, confirma ca normele de supravietuire cerute pot fi respectate cu acest tip de pereţi. Când se determina înălţimea pereţilor/barierelor trebuie să se acorde atenţie faptului ca înălţimea trebuie să fie suficienta pentru a împiedica inundarea progresiva în limitele domeniului de stabilitate cerut. Încercările pe model trebuie să respecte limitele domeniului de stabilitate.Notă: Domeniul de stabilitate poate fi redus la 10 grade cu condiţia ca aria de sub curba să fie marita corespunzător, conform MSC 64/22. + 
Paragraful 2.5.1Suprafaţa "A" corespunde deschiderilor permanente. Soluţia "sabordurilor de evacuare" nu poate fi acceptată pentru navele la care respectarea criteriilor de stabilitate şi bord liber, impune flotabilitatea unei părţi sau a întregii suprastructuri. Sabordurile de evacuare trebuie să fie prevăzute cu clapeti de închidere care împiedica intrarea apei, dar permit evacuarea apei.Aceşti clapeti nu trebuie să fie acţionaţi de dispozitive. Ei trebuie să funcţioneze automat şi trebuie demonstrat ca ei nu împiedica evacuarea în mod semnificat. Orice reducere semnificativă a eficientei trebuie să fie compensata prin instalarea de deschideri suplimentare astfel încât suprafaţa cerută să fie menţinută. + 
Paragraful 2.5.2Pentru ca sabordurile de evacuare să fie considerate eficace, distanta minima între marginea inferioară a sabordului şi linia de plutire după avarie trebuie să fie cel puţin 1 m. Calculul distantei minime nu va tine cont de efectul nici unei cantităţi suplimentare de apa pe punte, conform figurii 7. + 
Paragraful 2.5.3Sabordurile de evacuare trebuie să fie situate cat mai jos posibil în parapetul lateral sau în bordaj. Marginea inferioară a deschiderii sabordului de evacuare nu trebuie să fie la mai mult de 2 cm deasupra puntii pereţilor etansi şi marginea sa superioară nu trebuie să fie la mai mult de 0,6 m faţă de aceeaşi punte, conform figurii 8.Notă: Compartimentele la care se aplică paragraful 2.5, de ex. acele compartimente prevăzute cu saborduri de evacuare sau deschideri similare, nu trebuie să fie incluse drept compartimente intacte în calculul curbelor de stabilitate în stare intactă şi după avarie. + 
Paragraful 2.61. Dimensiunea prescrisă a avariei se aplică pe toată lungimea navei. Conform standardului de compartimentare aplicat, avaria nu poate afecta nici un perete sau poate afecta numai un perete situat sub puntea pereţilor etansi sau numai un perete situat deasupra puntii pereţilor etansi sau diferite combinatii.2. Toţi pereţii/barierele transversale sau longitudinale care permit limitarea volumului de apa presupus a se acumula pe punte trebuie să fie mentinuti pe poziţie şi asiguraţi când nava este pe mare.3. În acele cazuri în care peretele/bariera este avariata, apa acumulată pe punte se considera ca se afla de o parte şi de alta a peretelui sau barierei avariate având o suprafaţa comuna şi acelaşi nivel la înălţimea h(w), conform figurii 9. + 
Partea a II-aÎncercări pe modelScopul acestor instrucţiuni este de a asigura uniformitatea metodelor folosite pentru construirea şi verificarea modelului precum şi pentru realizarea şi analiza încercărilor fiind ştiut ca mijloacele disponibile şi costurile vor influenţa aceasta uniformitate.Sensul paragrafului 1 din Apendicele la Anexa nr. 1 este evident. + 
Paragraful 2Modelul navei2.1. Materialul din care modelul este construit nu este important în sine, cu condiţia ca modelul în stare intactă şi după avarie să fie suficient de rigid ca să asigure ca caracteristicile sale hidrostatice sunt identice cu cele ale navei reale şi ca deformarea corpului pe valuri este neglijabila.Este de asemenea important să se asigure ca compartimentele avariate sunt reproduse cat mai fidel posibil, într-un mod care să asigure ca volumul de apa este reprezentat corect.Dacă infiltrarea apei, chiar şi în cantităţi mici, în părţile intacte ale modelului va afecta comportarea acestuia, trebuie luate măsuri care să asigure ca aceasta infiltrare nu se mai produce.2.2. Caracteristicile modelului2.2.1. Este important să se reducă cat mai mult posibil efectele de scara, care risca sa influenteze comportarea modelului în timpul încercărilor. Modelul trebuie să fie cat mai mare posibil pentru ca detaliile compartimentelor avariate sunt mai uşor de reprodus pe modele mari şi efectele de scara se reduc. Se recomanda ca lungimea modelului sa nu fie mai mica decât cea corespunzătoare scării 1:40. Totuşi se cere ca lungimea modelului, la nivelul liniei de încărcare de compartimentare, sa nu fie mai mica de 3 m.2.2.2(a) Modelul trebuie să fie de asemenea cat mai subtire posibil în dreptul avariei ipotetice astfel încât cantitatea de apa intrata şi centrul sau de greutate să fie corect reprezentate. Este recunoscut faptul ca corpul modelului şi elementele de compartimentare primare şi secundare în dreptul avariei nu pot fi reconstituite cu suficiente detalii pentru a putea calcula corect permeabilitatea presupusa a compartimentului.2.2.2(b) S-a constatat în timpul încercărilor ca dimensiunea verticala a modelului poate influenţa rezultatele când se efectuează încercări dinamice. Înălţimea navei deasupra puntii pereţilor etansi sau puntii de bord liber trebuie deci să se extindă pe cel puţin trei înălţimi standard ale unei suprastructuri astfel încât valurile mari din sirul de valuri sa nu se sparga pe model.2.2.2(c) Este important sa nu se verifice numai corectitudinea pescajelor modelului în stare intactă ci şi a pescajelor modelului după avarie pentru corelarea cu pescajele rezultate din calculul de stabilitate după avarie. După măsurarea pescajelor după avarie, poate fi necesară corectarea permeabilitatii compartimentului avariat prin introducerea de volume intacte sau prin adăugarea de greutăţi. Totuşi, este de asemenea important să se asigure ca centrul de greutate al apei, care pătrunde în model, este corect reprezentat. Toate corectiile trebuie să fie efectuate în limite de siguranţă acceptate.2.2.2(d) Dacă puntea modelului trebuie să fie echipata cu bariere şi dacă înălţimea acestor bariere este mai mica decât cea prevăzută la paragraful 2.3 din Anexa nr. 1 la normele tehnice, modelul trebuie să fie dotat cu un sistem de televiziune cu circuit închis (CCTV), astfel încât să se observe orice patrundere şi acumulare a apei în partea neavariata a puntii. În acest caz o înregistrare video trebuie să însoţească raportul de încercări.2.2.3. Pentru a se asigura conformitatea caracteristicilor de mişcare ale modelului cu cele ale navei reale, este necesar ca modelul să fie înclinat şi sa i se imprime o mişcare de ruliu în stare intactă astfel încât să fie verificate GM şi distribuţia masei în stare intactă.Raza de giratie transversala a navei reale nu trebuie să fie considerată mai mare de 0,4 B, iar raza de giratie longitudinala nu trebuie să fie considerată mai mare de 0,25 L.Perioada de ruliu transversal pentru model se obţine cu relaţia:2 x (pi) x 0,4 x B/(g x GMx x lambda)^(0,5)unde:GM: înălţimea metacentrica a navei reale (în stare intactă)g: acceleratia gravitationalalambda: scara modeluluiB: lăţimea navei realeNotă:Dacă încercările de inclinare şi ruliu a modelului după avarie pot fi utilizate pentru verificarea curbei de stabilitate reziduala, astfel de încercări nu pot fi acceptate în locul încercărilor cu modele în stare intactă. Cu toate acestea, modelul avariat trebuie supus unei încercări la ruliu în vederea obţinerii perioadei de ruliu necesară pentru realizarea încercărilor conform paragrafului 3.1.2.2.2.4. Sensul acestui paragraf este evident. Se presupune ca ventilatoarele compartimentului avariat care echipeaza nava reală permit inundarea şi circulaţia libera a apei. La reducerea la scara a mijloacelor de ventilaţie care echipeaza nava reală exista riscul introducerii efectelor de scara nedorite. Pentru a se asigura ca acest lucru nu se intampla se recomanda construirea mijloacelor de ventilaţie la o scara mai mare decât cea a modelului astfel încât sa nu fie afectată curgerea pe puntea maşinilor.2.2.5. Profilul de triunghi isoscel al bresei în forma prismatică va fi corespunzător liniei de plutire de încărcare. În plus, în cazul în care sunt instalate chesoane laterale de stabilitate cu o latime mai mica de B/5, lungimea avariei în dreptul chesoanelor nu trebuie să fie mai mica de 2 m, în vederea evitării tuturor efectelor de scara posibile. + 
Paragraful 3Procedura pentru încercări3.1 Spectrul de valTrebuie să fie utilizat spectrul Jonswap pentru ca descrie starea marii pe durata limitată, corespunzind majorităţii situaţiilor observate pe marile globului. Este important, din acest punct de vedere sa nu se verifice numai perioada la vârf a sirului de valuri ci şi dacă perioada de trecere prin zero este corecta.3.1.1. La o perioadă la vârf de 4 [h(s)^(0,5)] şi un coeficient de creştere maximal f2ă de 3,3, perioada de trecere prin zero nu trebuie să fie mai mare de:Tp/(1,20 la 1,28)±5%.3.1.2. La o perioadă la vârf egala cu perioada de ruliu a modelului după avarie şi un coeficient de creştere maximal f2ă de 1, perioada de trecere prin zero nu trebuie să fie mai mare de:Tp/(1,3 la 1,4)±5%cu menţiunea ca dacă perioada de ruliu a modelului după avarie este mai mare de 6 [h(s)^(0,5)], perioada la virf trebuie să fie limitată la 6 [h(s)^(0,5)].Notă: S-a stabilit ca sunt imposibil de fixat limitele perioadei de trecere prin zero ale spectrului de val modelat pe bază de formule matematice. De aceea o marja de eroare de 5% este admisă. Se cere ca pentru fiecare încercare să se înregistreze spectrul de val şi să se consemneze toate informaţiile pertinente. Măsurătorile pentru aceste înregistrări trebuie efectuate în imediata vecinătate a modelului, dar nu pe bordul adapostit de vant, conform figurii (a) de mai jos, şi de asemenea lângă dispozitivul de generat valuri. Se cere, de asemenea, ca modelul să fie echipat cu instrumente de măsura în scopul monitorizarii şi înregistrării miscarilor modelului (ruliu, pe verticala, tangaj) şi a poziţiei sale (inclinare, afundare, asieta) pe toată durata incercarii.Figura (a)Sonda de măsurare a valurilor de "lângă model" trebuie să fie amplasata pe arcul A sau B.Paragrafele 3.2, 3.3 şi 3.4Conţinutul acestor paragrafe este evident.3.5. Simularea avariilorCercetările extinse efectuate pentru a stabili criteriile aplicabile navelor noi au arătat în mod clar ca suplimentar faţă de GM şi bordul liber care sunt parametrii importanti în aprecierea supravietuirii navelor de pasageri, un alt factor important este aria de sub curba de stabilitate reziduala până la unghiul corespunzător lui GZ maxim. Când se alege cazul de avarie cel mai defavorabil prevăzut de convenţia SOLAS în vederea respectării prevederilor paragrafului 3.5.1, trebuie să se aleagă avaria pentru care aria de sub curba de stabilitate reziduala până la unghiul lui GZ maxim este cea mai redusă. + 
Paragraful 4Criterii de supravietuire Sensul acestui paragraf este evident. + 
Paragraful 5Aprobarea încercărilorUrmătoarele documente trebuie să facă parte din raportul transmis către ANR:(a) calculele de stabilitate după avarie pentru cazul de avarie cel mai defavorabil prevăzut de convenţia SOLAS şi pentru cazul de avarie la mijlocul navei (dacă diferă);(b) planul de amenajare general al modelului cu detalii de construcţie şi instrumente de măsura;(c) rapoartele încercărilor de inclinare şi ruliu;(d) calculul perioadelor de ruliu ale navei reale şi modelului;(e) spectrul de val nominal şi măsurat (în vecinătatea dispozitivului de generat valuri şi lângă model);(f) înregistrări reprezentative ale miscarilor, poziţiei şi derivei modelului;(g) înregistrări video corespunzătoare.Notă:ANR trebuie să asiste la toate încercările.Figura 1Figura 21. dacă f(r)≥ 2m, înălţimea apei pe punte h(w) = 0 m.2. dacă f(r)<0,3 m, înălţimea apei pe punte h(w) = 0,5 m.Figura 31. dacă h(s)≥4m, înălţimea apei pe punte h(w) este calculată ca în figura 3.2. dacă h(s) <1,5 m5 înălţimea apei pe punte h(w) = 0 m.De exemplu:Dacă f(r) = 1,15 m şi h(s) = 2,75 m, înălţimea h(w) = 0,125 m.Figura 4Figura 5Figura 6Nava fără punti suspendate pentru maşiniExemplul 1:Înălţimea apei pe punte = 0,25 mÎnălţimea minima cerută a barierei = 2,2 mNava cu punte suspendată (în dreptul barierei)Exemplul 2:Înălţimea apei pe punte h(w) = 0,25 mÎnălţimea minima cerută a barierei = XFigura 7Figura 8Figura 9_______________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește