privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale(actualizate până la data de 17 septembrie 2004*)
–––*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 386 din 6 iunie 2002. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 17 septembrie 2004, cu modificările şi completările aduse de: ORDINUL nr. 997 din 11 august 2004; ORDINUL nr. 1.029 din 18 august 2004.**) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Conform art. II din ORDINUL nr. 1.029 din 18 august 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 17 septembrie 2004, în tot cuprinsul Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei nr. 219/2002 sintagma „Ministerul Sănătăţii şi Familiei” se înlocuieşte cu sintagma „Ministerul Sănătăţii”. +
Capitolul IObiective şi domenii de aplicare +
Articolul 1Normele tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale (norme tehnice) reprezintă reglementarea modului în care se colectează, se ambalează, se depozitează temporar, se transporta şi se elimina aceste deşeuri, o atenţie deosebită acordându-se deşeurilor periculoase pentru a preveni astfel contaminarea mediului şi afectarea stării de sănătate. +
Articolul 2(1) Prezentele norme tehnice se aplică de către toate unităţile în care se desfăşoară activităţi medicale în urma cărora sunt produse deşeuri, indiferent de forma de organizare. … (2) Producătorul de deşeuri este răspunzător pentru îndepărtarea şi eliminarea deşeurilor rezultate din activitatea sa. … (3) Unităţile sanitare elaborează şi aplica cu prioritate programe, strategii de management şi proceduri medicale care să prevină producerea de deşeuri periculoase sau sa reducă pe cat posibil cantităţile produse. … (4) Unităţile sanitare elaborează şi aplica planul propriu de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, în concordanta cu regulamentele interne şi cu codurile de procedura, pe baza reglementărilor în vigoare. … +
Articolul 3Producătorii de deşeuri au următoarele obligaţii:a) sa diminueze cantităţile de deşeuri ce urmează să fie eliminate, încă din etapa de producere, prin toate mijloacele disponibile; … b) sa promoveze reutilizarea şi reciclarea acelor categorii de deşeuri care se preteaza la aceste operaţiuni; … c) sa separe la locul de producere deşeurile periculoase de cele nepericuloase. … +
Articolul 4Prezentele norme tehnice se aplică în toate unităţile sanitare care produc deşeuri, şi anume:a) producătorii mari: … – spitalele judeţene şi municipale;– clinicile universitare;– institutele de cercetare medicală şi farmaceutica;– Agenţia Naţionala a Medicamentului;– institutele de medicina legală;– serviciile judeţene de medicina legală;– unităţile preclinice din universităţile şi facultăţile de medicina şi farmacie;– unităţile de producţie, depozitare şi păstrare a medicamentelor şi a produselor biologice;b) producătorii medii: … – centrele de diagnostic şi tratament;– centrele de transfuzii;– centrele de recoltare şi conservare a sângelui;– laboratoarele;– serviciile de prosectura ale spitalelor;– spitalele de pneumologie;– cabinetele medicale de orice specialitate şi cabinetele stomatologice;– spitalele şi clinicile particulare;c) producătorii mici: … – laboratoarele de tehnica dentară;– laboratoarele de sănătate mentala;– spitalele de bolnavi psihici cronici;– spitalele de recuperare;– bazele de tratament balnear;– sălile de pregătire a cadavrelor din cadrul serviciilor funerare;– centrele de plasament;– centrele de îngrijire şi asistenţa;– cabinetele medicale din instituţii, întreprinderi, şcoli, licee, grădiniţe;– cabinetele pentru realizarea tatuajelor;– centrele pentru tratamente cosmetice/infrumusetare;– unităţile farmaceutice – farmacii, drogherii;– centrele de optica medicală;– centrele de acupunctura. +
Articolul 5Prezentele norme tehnice nu se referă la gestionarea deşeurilor radioactive a căror gestionare este prevăzută în reglementări specifice. +
Capitolul IIDefiniţii +
Articolul 6Prin prezentul ordin sunt definiţi următorii termeni:a) deşeurile rezultate din activităţi medicale – toate deşeurile, periculoase sau nepericuloase, care se produc în unităţile sanitare; … b) deşeurile nepericuloase – deşeurile a căror compoziţie este asemănătoare cu cea a deşeurilor menajere şi care nu prezintă risc major pentru sănătatea umană şi pentru mediu; … c) deşeurile periculoase – deşeurile rezultate din activităţi medicale, care constituie un risc real pentru sănătatea umană şi pentru mediu şi care sunt generate în unitatea sanitară în cursul activităţilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor şi recuperare medicală, inclusiv de cercetare medicală şi producere, testare, depozitare şi distribuţie a medicamentelor şi produselor biologice; … d) deşeurile anatomo-patologice şi părţi anatomice deşeurile care includ tesuturile şi organele, părţile anatomice rezultate din actele chirurgicale, din autopsii şi din alte proceduri medicale; în această categorie se includ şi animalele de laborator utilizate în activitatea de diagnostic, cercetare şi experimentare; … e) deşeurile infectioase – deşeurile lichide şi solide care conţin sau sunt contaminate cu sânge ori cu alte fluide biologice, precum şi materialele care conţin sau au venit în contact cu virusuri, bacterii, paraziti şi/sau toxinele microorganismelor; … f) deşeurile chimice şi farmaceutice – substanţele chimice solide, lichide sau gazoase, care pot fi toxice, corosive ori inflamabile; medicamentele expirate şi reziduurile de substanţe chimioterapice, care pot fi citotoxice, genotoxice, mutagene, teratogene sau carcinogene; … g) deşeurile intepatoare-taietoare – deşeurile care pot produce leziuni mecanice prin intepare sau tăiere; … h) deşeurile radioactive – deşeurile solide, lichide şi gazoase rezultate din activităţile nucleare medicale, de diagnostic şi tratament, care conţin materiale radioactive; … i) unitatea sanitară – orice unitate publică sau privată care desfăşoară activităţi cu profil sanitar; … j) activitatea medicală – orice activitate de diagnostic, preventie, tratament, monitorizare şi recuperare a stării de sănătate, care implica sau nu implica utilizarea de instrumente, echipamente ori aparatura medicală; … k) sistemul de gestionare a deşeurilor – totalitatea activităţilor de colectare separată la locul de producere, ambalare, depozitare intermediara, transport şi eliminare finala; … l) depozitarea temporară – păstrarea pe o perioadă limitată a deşeurilor ambalate corespunzător în spaţii special destinate şi amenajate, până la preluarea şi transportul lor la locul de eliminare finala; … m) eliminarea finala – totalitatea metodelor şi tratamentelor fizice, chimice şi biologice aplicate deşeurilor periculoase rezultate din activităţile medicale, care vizează eliminarea pericolelor şi riscurilor potenţiale asupra mediului şi asupra stării de sănătate a populaţiei, precum şi reducerea volumului de deşeuri; … n) incinerarea deşeurilor – arderea deşeurilor în instalaţii speciale, denumite incineratoare, cu asigurarea unei temperaturi înalte de combustie ce determina neutralizarea deşeurilor, utilizându-se echipamente de reţinere şi purificare a gazelor; … o) depozitarea sanitară – depozitarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală în locuri special amenajate, denumite depozite de deşeuri periculoase sau nepericuloase. Deşeurile periculoase sunt depozitate în depozitul de deşeuri după ce au fost supuse tratamentelor de neutralizare; … p) fişa interna a gestiunii deşeurilor – formularul de păstrare a evidentei deşeurilor produse în unităţile sanitare, cu date privind circuitul complet al deşeurilor de la producere şi până la eliminarea finala a acestora, conform Hotărârii Guvernului nr. 155/1999 pentru introducerea evidentei gestiunii deşeurilor şi a Catalogului European al Deşeurilor. … +
Capitolul IIIClasificări +
Articolul 7Clasificarea pe categorii a deşeurilor rezultate din activitatea medicală se face pe criterii practice, după cum urmează:1. deşeurile nepericuloase sunt deşeurile asimilabile celor menajere, rezultate din activitatea serviciilor medicale, tehnico-medicale, administrative, de cazare, a blocurilor alimentare şi a oficiilor de distribuire a hranei; aceste deşeuri se colectează şi se indeparteaza la fel ca deşeurile menajere. Deşeurile asimilabile celor menajere încetează sa mai fie nepericuloase când sunt amestecate cu o cantitate oarecare de deşeuri periculoase. Următoarele materiale se includ în categoria deşeurilor nepericuloase: ambalajele materialelor sterile, flacoanele de perfuzie care nu au venit în contact cu sangele sau cu alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu lichide biologice, hârtia, resturile alimentare (cu excepţia celor provenite de la secţiile de boli contagioase), sacii şi alte ambalaje din material plastic, recipientele din sticlă care nu au venit în contact cu sangele sau cu alte lichide biologice etc.;2. deşeurile periculoase se clasifica în:a) deşeurile anatomo-patologice şi părţi anatomice, care cuprind părţi anatomice, material biopsic rezultat din blocurile operatorii de chirurgie şi obstetrica (fetusi, placente), părţi anatomice rezultate din laboratoarele de autopsie, cadavre de animale rezultate în urma activităţilor de cercetare şi experimentare. Toate aceste deşeuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale; … b) deşeurile infectioase sunt deşeurile care conţin sau au venit în contact cu sangele ori cu alte fluide biologice, precum şi cu virusuri, bacterii, paraziti şi/sau toxinele microorganismelor, de exemplu: seringi, ace, ace cu fir, catetere, perfuzoare cu tubulatura, recipiente care au conţinut sânge sau alte lichide biologice, câmpuri operatorii, manusi, sonde şi alte materiale de unica folosinţa, comprese, pansamente şi alte materiale contaminate, membrane de dializa, pungi de material plastic pentru colectarea urinei, materiale de laborator folosite etc.; … c) deşeurile intepatoare-taietoare sunt reprezentate de ace, ace cu fir, catetere, seringi cu ac, branule, lame de bisturiu de unica folosinţa, pipete, sticlarie de laborator ori alta sticlarie sparta sau nu, care au venit în contact cu material infectios. Aceste deşeuri se considera infectioase conform Precautiunilor universale; … d) deşeurile chimice şi farmaceutice sunt deşeurile care includ serurile şi vaccinurile cu termen de valabilitate depăşit, medicamentele expirate, reziduurile de substanţe chimioterapice, reactivii şi substanţele folosite în laboratoare. Substanţele de curăţenie şi dezinfecţie deteriorate ca urmare a depozitarii lor necorespunzătoare sau cu termenul de valabilitate depăşit vor fi considerate deşeuri chimice, de exemplu: substanţe dezinfectante, substanţe tensioactive etc. … +
Articolul 8Materialele folosite în practica medicală, care sunt de utilizare îndelungată (nu de unica utilizare), pot fi recuperate, refolosite şi reciclate după ce au fost supuse procesului de sterilizare adecvat. Materialele şi instrumentele care se pot refolosi, utilizate la efectuarea analizelor de laborator, sunt şi ele supuse sterilizarii. +
Capitolul IVColectarea la locul de producere (sursa) +
Articolul 9Colectarea şi separarea deşeurilor pe categorii sunt primele etape în gestionarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală. În situaţia în care nu se realizează separarea deşeurilor pe categorii, întreaga cantitate de deşeuri se tratează ca deşeuri periculoase. +
Capitolul VAmbalarea deşeurilor +
Articolul 10Ambalajul în care se face colectarea şi care vine în contact direct cu deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală este de unica folosinţa şi se elimina o dată cu conţinutul. +
Articolul 11Codurile de culori ale ambalajelor în care se colectează deşeurile din unităţile sanitare sunt:a) galben – pentru deşeurile periculoase (infectioase, taietoare-intepatoare, chimice şi farmaceutice); … b) negru – pentru deşeurile nepericuloase (deşeurile asimilabile celor menajere). … +
Articolul 12Pentru deşeurile infectioase şi taietoare-intepatoare se foloseşte pictograma "Pericol biologic". Pentru deşeurile chimice şi farmaceutice se folosesc pictogramele adecvate pericolului: "Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc. +
Articolul 13Pentru deşeurile infectioase care nu sunt taietoare-intepatoare se folosesc cutii din carton prevăzute în interior cu saci din polietilena sau saci din polietilena galbeni ori marcati cu galben. Atât cutiile prevăzute în interior cu saci din polietilena, cat şi sacii sunt marcati cu pictograma "Pericol biologic". Sacii trebuie să fie confectionati din polietilena de înalta densitate pentru a avea rezistenta mecanică mare; termosuturile trebuie să fie continue, rezistente şi sa nu permită scurgeri de lichid. Sacul trebuie să se poată închide uşor şi sigur. La alegerea dimensiunii sacului se tine seama de cantitatea de deşeuri produse în intervalul dintre doua indepartari succesive ale deşeurilor. Sacul se introduce în pubele prevăzute cu capac şi pedala sau în portsac. Înălţimea sacului trebuie să depăşească înălţimea pubelei, astfel încât sacul să se rasfranga peste marginea superioară a acesteia, iar surplusul trebuie să permită închiderea sacului în vederea transportului sigur. Gradul de umplere a sacului nu va depăşi trei pătrimi din volumul sau. Grosimea polietilenei din care este confecţionat sacul este cuprinsă între 50-70 æ. +
Articolul 14Deşeurile înţepătoare-tăietoare se colectează în cutii din material rezistent la acţiuni mecanice. Cutiile trebuie prevăzute la partea superioară cu un capac special care să permită introducerea deşeurilor şi să împiedice scoaterea acestora după umplere, fiind prevăzute în acest scop cu un sistem de închidere definitivă. Capacul cutiei are orificii pentru detaşarea acelor de seringă şi a lamelor de bisturiu. Materialul din care se confecţionează aceste cutii trebuie să permită incinerarea cu riscuri minime pentru mediu. Cutiile trebuie prevăzute cu un mâner rezistent pentru a fi uşor transportabile la locul de depozitare intermediară şi, ulterior, la locul de eliminare finală. Cutiile au culoarea galbenă şi sunt marcate cu pictograma «Pericol biologic».–––––Art. 14 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.029 din 18 august 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 17 septembrie 2004. +
Articolul 15Recipientul destinat colectării deşeurilor intepatoare-taietoare trebuie să aibă următoarele caracteristici:a) să fie impermeabil şi să prezinte etanşeitate, iar prin sistemul de închidere definitivă sa împiedice posibilitatea de contaminare a personalului care manipuleaza deşeurile intepatoare-taietoare şi a mediului, precum şi posibilitatea de refolosire a acestora de către persoane din exteriorul unităţii sanitare; … b) să fie inscripţionat, în cazul recipientelor importate, şi în limba română. Inscripţia trebuie să cuprindă: modul de utilizare, pictograma "Pericol biologic", linia de marcare a nivelului maxim de umplere, unitatea sanitară care a folosit recipientul, persoana desemnată responsabilă cu manipularea sa, data umplerii definitive; … c) testele de încercare realizate de către laboratoarele acreditate pentru astfel de testări să ateste conformarea la condiţiile tehnice prevăzute de normele în vigoare. … –––––Litera c) a art. 15 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.029 din 18 august 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 17 septembrie 2004. +
Articolul 16În situaţia în care numai acele de seringa sunt colectate în recipientele descrise la art. 14 şi 15, seringile pot fi colectate separat în cutii de carton rigid prevăzute în interior cu sac din polietilena de înalta densitate, de culoare galbena, şi marcate cu pictograma "Pericol biologic". Termosuturile sacului trebuie să fie continue, rezistente şi sa nu permită scurgeri de lichid. La confecţionarea sacului trebuie să se respecte cerinţele art. 13. +
Articolul 17Pentru deşeurile infectioase de laborator se pot folosi în locul sacilor de polietilena cutiile din carton rigid prevăzute în interior cu sac de polietilena, marcate cu galben şi cu pictograma "Pericol biologic". +
Articolul 18Al doilea ambalaj în care se depun sacii şi cutiile pentru deşeurile periculoase este reprezentat de containere mobile cu pereţi rigizi, aflate în spaţiul de depozitare temporară. Containerele pentru deşeuri infectioase şi intepatoare-taietoare au marcaj galben, sunt inscripţionate "Deşeuri medicale" şi poarta pictograma "Pericol biologic". Containerele trebuie confecţionate din materiale rezistente la acţiunile mecanice, uşor lavabile şi rezistente la acţiunea soluţiilor dezinfectante. Containerul trebuie să fie etanş şi prevăzut cu un sistem de prindere adaptat sistemului automat de preluare din vehiculul de transport sau adaptat sistemului de golire în incinerator. Dimensiunea containerelor se alege astfel încât să se asigure preluarea întregii cantităţi de deşeuri produse în intervalul dintre doua indepartari succesive. În aceste containere nu se depun deşeuri periculoase neambalate (vrac) şi nici deşeuri asimilabile celor menajere. +
Articolul 19Părţile anatomice destinate incinerarii sunt colectate în mod obligatoriu în cutii din carton rigid, prevăzute în interior cu sac din polietilena de înalta densitate, sau în saci din polietilena cu marcaj galben, special destinaţi acestei categorii de deşeuri. Sacii trebuie să fie perfect etansi pentru a nu permite scurgeri de lichide biologice. În cazul recuperării placentelor, acestea sunt ambalate şi supuse dezinfectiei în conformitate cu cerinţele beneficiarului. +
Articolul 20În cazul inhumarii în cimitire părţile anatomice sunt ambalate şi refrigerate, după care se vor depune în cutii speciale, etanşe şi rezistente. Aceste cutii au un marcaj specific. +
Articolul 21Animalele de laborator urmează ciclul de eliminare a deşeurilor periculoase chiar şi după autoclavare. +
Articolul 22Deşeurile chimice şi farmaceutice se colectează în recipiente speciale, cu marcaj adecvat pericolului ("Inflamabil", "Corosiv", "Toxic" etc.). Ele se indeparteaza conform prevederilor legale privind deşeurile chimice periculoase. +
Articolul 23Deşeurile nepericuloase asimilabile celor menajere se colectează în saci din polietilena de culoare neagra, inscriptionati "Deşeuri nepericuloase". În lipsa acestora se pot folosi saci din polietilena transparenti şi incolori. +
Articolul 24Pe ambalajele care conţin deşeuri periculoase se lipesc etichete autocolante cu datele de identificare a secţiei sau laboratorului care a produs deşeurile (denumirea secţiei sau laboratorului şi data). În cazul în care nu exista etichete autocolante, datele respective se scriu cu creion tip marker rezistent la apa, direct pe sacul gol sau pe cutie. +
Capitolul VIDepozitarea temporară +
Articolul 25Depozitarea temporară trebuie realizată în funcţie de categoriile de deşeuri colectate la locul de producere. Este interzis accesul persoanelor neautorizate în încăperile destinate depozitarii temporare. +
Articolul 26Durata depozitarii temporare va fi cat mai scurta posibil, iar condiţiile de depozitare vor respecta normele de igiena în vigoare. Pentru deşeurile periculoase durata depozitarii temporare nu trebuie să depăşească 72 de ore, din care 48 de ore în incinta unităţii şi 24 de ore pentru transport şi eliminare finala. +
Articolul 27Spaţiul de depozitare temporară trebuie să existe în fiecare unitate sanitară. Amenajarea spaţiului pentru depozitarea temporară trebuie prevăzută în proiectul iniţial al unităţii, în cazul noilor construcţii. Unităţile sanitare care nu au fost prevăzute în proiect cu spaţii pentru depozitare temporară le vor construi sau le vor amenaja ulterior. +
Articolul 28Spaţiul de depozitare temporară trebuie să aibă doua compartimente:a) un compartiment pentru deşeurile periculoase, prevăzut cu dispozitiv de închidere care să permită numai accesul persoanelor autorizate; … b) un compartiment pentru deşeurile asimilabile celor menajere, amenajat conform normelor de igiena în vigoare privind mediul de viaţa al populaţiei. … +
Articolul 29Condiţiile spaţiului de depozitare pentru deşeuri periculoase trebuie să permită depozitarea temporară a cantităţii de deşeuri periculoase acumulate în intervalul dintre doua indepartari succesive ale acestora. Spaţiul de depozitare temporară a deşeurilor periculoase este o zona cu potenţial septic şi trebuie separat funcţional de restul construcţiei şi asigurat prin sisteme de închidere. Încăperea trebuie prevăzută cu sifon de pardoseala pentru evacuarea în reţeaua de canalizare a apelor uzate rezultate în urma curăţării şi dezinfectiei. Spaţiul de depozitare trebuie prevăzut cu ventilaţie corespunzătoare pentru asigurarea temperaturilor scăzute care să nu permită descompunerea materialului organic din compoziţia deşeurilor periculoase. Trebuie asigurate dezinsectia şi deratizarea spaţiului de depozitare în scopul prevenirii apariţiei vectorilor (insecte, rozatoare). +
Articolul 30Deşeurile asimilabile celor menajere se depozitează şi se evacueaza conform prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 426/2001, şi ale Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena şi a recomandărilor privind mediul de viaţa al populaţiei. +
Capitolul VIITransportul +
Articolul 31Transportul deşeurilor periculoase până la locul de eliminare finala se face cu respectarea stricta a normelor de igiena şi securitate în scopul protejării personalului şi populaţiei generale. +
Articolul 32Transportul deşeurilor periculoase în incinta unităţii sanitare se face pe un circuit separat de cel al pacientilor şi vizitatorilor. Deşeurile sunt transportate cu ajutorul unor cărucioare speciale sau cu ajutorul containerelor mobile. Cărucioarele şi containerele mobile se spala şi se dezinfecteaza după fiecare utilizare, în locul unde sunt descărcate. +
Articolul 33Transportul extern (în afară unităţii sanitare) al deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se face în conformitate cu reglementările în vigoare, elaborate de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor*), Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului*) şi Ministerul Sănătăţii.–––––Art. 33 a fost modificat de art. II din ORDINUL nr. 1.029 din 18 august 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 17 septembrie 2004, prin înlocuirea sintagmei „Ministerul Sănătăţii şi Familiei” cu sintagma „Ministerul Sănătăţii”.*) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:Prin HOTĂRÂREA nr. 412 din 23 martie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 276 din 30 martie 2004 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.HOTĂRÂREA nr. 17 din 4 ianuarie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 14 din 10 ianuarie 2001, prin care s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului a fost abrogată de HOTĂRÂREA nr. 739 din 3 iulie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 9 iulie 2003.Prin HOTĂRÂREA nr. 408 din 23 martie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 31 martie 2004 s-a dispus organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor. +
Articolul 34Transportul deşeurilor periculoase pe drumurile publice spre locul de eliminare finala se face pe rute avizate de Direcţia de sănătate publică judeţeana, respectiv a municipiului Bucureşti. +
Articolul 35Vehiculul care transporta deşeurile periculoase trebuie conceput, amenajat special şi avizat sanitar de Ministerul Sănătăţii.–––––Art. 35 a fost modificat de art. II din ORDINUL nr. 1.029 din 18 august 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 17 septembrie 2004, prin înlocuirea sintagmei „Ministerul Sănătăţii şi Familiei” cu sintagma „Ministerul Sănătăţii”. +
Articolul 36Vehiculul care transporta deşeurile periculoase trebuie să răspundă următoarelor cerinţe minime:a) compartimentul destinat containerelor să fie separat de cabina soferului şi realizat din materiale uşor lavabile şi rezistente la agenţii chimici folosiţi la dezinfecţie; … b) să aibă dispozitive de fixare a containerelor în timpul transportului; … c) să fie utilat cu sisteme etanşe de închidere a uşilor compartimentului destinat containerelor, pentru a se evita pierderile de orice fel din timpul transportului; … d) sa conţină sisteme de asigurare împotriva răspândirii deşeurilor periculoase în mediu în caz de accident. … +
Articolul 37Conducătorul auto trebuie să aibă cunoştinţe referitoare la natura încărcăturii şi la normele de igiena privind deşeurile periculoase rezultate din activitatea medicală. +
Capitolul VIIIEliminare finala +
Articolul 38Eliminarea deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală se face în conformitate cu reglementările în vigoare referitoare la această categorie de deşeuri. +
Articolul 39Deşeurile periculoase produse de unităţile sanitare trebuie eliminate prin procedee autorizate, specifice fiecărei categorii de deşeuri. +
Articolul 40Metodele de eliminare trebuie să asigure distrugerea rapida şi completa a factorilor cu potenţial nociv pentru mediu şi pentru starea de sănătate a populaţiei. +
Articolul 41Metodele folosite pentru eliminarea finala a deşeurilor rezultate din activitatea medicală sunt:a) incinerarea – incineratoarele trebuie să respecte normele şi standardele în vigoare privind emisiile de gaze în atmosfera şi pe cele privitoare la produsele secundare rezultate din procesul de incinerare; … b) depozitarea în depozitul de deşeuri – la nivelul unităţii sanitare deşeurile periculoase pot fi supuse tratamentelor de neutralizare, cum ar fi: autoclavare, dezinfecţie chimica, dezinfecţie cu microunde, incapsulare, iradiere, înainte de a fi eliminate final prin depozitare în depozitul de deşeuri. … +
Articolul 42(1) Deşeurile asimilabile celor menajere nu necesita tratamente speciale şi se includ în ciclul de eliminare a deşeurilor municipale. … (2) Excepţie fac resturile alimentare provenite din spitalele de boli contagioase, care necesita autoclavare înainte de a fi preluate de serviciile de salubritate. … +
Capitolul IXEvidenta cantităţilor de deşeuri produse de unitatea sanitară +
Articolul 43Fiecare producător este obligat sa cunoască cantităţile de deşeuri produse. +
Articolul 44Pentru cunoaşterea cantităţilor de deşeuri produse în unitatea sanitară se aplică metodologia de investigatie-sondaj pentru culegerea periodică a datelor şi pentru calcularea cantităţilor medii lunare, conform anexei nr. 2. +
Capitolul XÎnregistrarea datelor privind deşeurile periculoase predate contractanţilor de servicii pentru transport şi eliminare finala +
Articolul 45Înregistrarea datelor reprezintă controlul ciclului producere-transport-eliminare finala de către producător. +
Articolul 46Formularul de identificare pentru transportul şi eliminarea finala a deşeurilor periculoase care părăsesc unitatea producătoare în scopul eliminării finale, conform anexei nr. 6, se completează şi se semnează în 3 exemplare de către producător şi transportator la predarea/primirea fiecărui transport. Un exemplar rămâne la producător, iar celelalte doua exemplare se semnează de către agentul economic care efectuează operaţiunea de eliminare finala. După eliminarea finala un exemplar rămâne la agentul economic care a efectuat operaţiunea de eliminare finala, iar al treilea exemplar se returnează prin posta la producător de către agentul economic care a făcut operaţiunea de eliminare finala. +
Articolul 47Formularul de identificare pentru transportul şi eliminarea finala a deşeurilor conţine următoarele date:a) datele de identificare pentru unitatea producătoare şi pentru agenţii economici prestatori de servicii de transport şi eliminare finala; … b) cantităţile de deşeuri periculoase trimise, transportate şi tratate; … c) data şi ora pentru fiecare etapa (predare/primire pentru transport, predare/primire la agentul economic care va face eliminarea finala); … d) numele şi semnăturile responsabililor, pentru fiecare etapa, din partea producătorului şi din partea prestatorilor de servicii care au primit/predat deşeurile şi au aplicat procedeul de eliminare stipulat în contract; … e) procedura de eliminare finala utilizata. … +
Capitolul XIEducarea şi formarea personalului +
Articolul 48Pentru aplicarea prezentului ordin personalul responsabil cu gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală trebuie instruit sub coordonarea Ministerului Sănătăţii – Direcţia generală de sănătate publică.–––––Art. 48 a fost modificat de art. II din ORDINUL nr. 1.029 din 18 august 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 853 din 17 septembrie 2004, prin înlocuirea sintagmei „Ministerul Sănătăţii şi Familiei” cu sintagma „Ministerul Sănătăţii”. +
Articolul 49Unitatea este obligată să asigure educarea şi formarea profesională continua pentru angajaţi, în următoarele situaţii:a) la angajare; … b) la preluarea unei noi sarcini de serviciu sau la trecerea pe un alt post; … c) la introducerea de echipamente noi sau la modificarea echipamentelor existente; … d) la introducerea de tehnologii noi; … e) la recomandarea medicului Serviciului de prevenire şi control ale infectiilor nozocomiale (SPCIN) sau a medicului delegat cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea infectiilor nozocomiale, care a constatat nereguli în aplicarea codului de procedura, precum şi la recomandarea inspectorilor sanitari de stat; … f) la recomandarea coordonatorului activităţii de protecţie a mediului; … g) periodic, indiferent dacă au survenit sau nu schimbări în sistemul de gestionare a deşeurilor. … +
Articolul 50Perioada dintre doua cursuri succesive va fi stabilită de medicul SPCIN, coordonatorul activităţii de protecţie a mediului sau de medicul delegat cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea infectiilor nozocomiale, dar nu va depăşi 12 luni. +
Articolul 51Personalul implicat în sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase trebuie să cunoască:a) tipul şi cantităţile de deşeuri produse în unitate; … b) riscurile pentru mediu şi sănătatea umană în fiecare etapa a ciclului de eliminare a deşeurilor; … c) planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, cu regulamentele interne şi codurile de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul şi eliminarea deşeurilor periculoase. … +
Capitolul XIIResponsabilităţi în domeniul gestionării deşeurilor rezultate din activităţile medicale +
Articolul 52Directorul unităţii:a) iniţiază programul de introducere a sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; … b) prevede fondurile necesare pentru asigurarea funcţionarii sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; … c) nominalizeaza persoanele responsabile cu activităţile specifice sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; … d) controlează modul în care funcţionează sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase; … e) aproba planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, pe baza regulamentelor interne şi a codurilor de procedura ale sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase din unitate; … f) aproba planul de formare profesională continua. … +
Articolul 53Coordonatorul activităţii de protecţie a mediului:a) elaborează şi supune spre aprobare conducerii planul de gestionare a deşeurilor rezultate din activităţile medicale, pe baza regulamentelor interne şi a codurilor de procedura pentru colectarea, depozitarea, transportul şi eliminarea deşeurilor periculoase; … b) coordonează şi răspunde de sistemul de gestionare a deşeurilor în unitatea sanitară; … c) stabileşte codul de procedura a sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; … d) evaluează cantităţile de deşeuri periculoase şi nepericuloase produse în unitatea sanitară; … e) coordonează investigatia-sondaj pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor; în acest sens are toate atribuţiile coordonatorului echipei de investigare, conform anexei nr. 2; … f) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor periculoase; … g) propune şi alege metodele de tratare şi soluţia de eliminare finala într-un mod cat mai eficient a deşeurilor periculoase în cadrul unităţii sanitare; … h) propune directorului unităţii agentul economic prestator de servicii de transport şi eliminarea finala a deşeurilor; … i) colaborează cu medicul-şef SPCIN sau cu medicul delegat cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea infectiilor nozocomiale în scopul derulării unui sistem de gestionare corect şi eficient a deşeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală. … +
Articolul 54Medicul-şef SPCIN sau medicul delegat cu responsabilităţi în prevenirea şi combaterea infectiilor nozocomiale:a) participa la stabilirea codului de procedura a sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; … b) participa la buna funcţionare a sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; … c) supraveghează activitatea personalului implicat în gestionarea deşeurilor periculoase; … d) răspunde de educarea şi formarea continua a personalului; … e) elaborează şi aplica planul de educare şi formare continua; … f) participa la coordonarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei de date naţionale şi a evidentei gestiunii deşeurilor. … +
Articolul 55Şeful serviciului administrativ:a) asigura şi răspunde de aprovizionarea unităţii cu materiale necesare sistemului de gestionare a deşeurilor periculoase; … b) asigura şi răspunde de întreţinerea instalaţiilor de incinerare din incinta unităţii (dacă este cazul); … c) controlează respectarea condiţiilor tehnice stipulate în contractul încheiat cu agenţii economici care prestează activităţile de transport şi eliminarea finala a deşeurilor periculoase. … +
Articolul 56Medicul şef de secţie:a) controlează modul în care se aplică codul de procedura stabilit pe secţie; … b) participa la realizarea investigatiei-sondaj pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor; … c) semnaleaza imediat directorului adjunct economic şi şefului serviciului administrativ deficientele în sistemul de gestionare a deşeurilor. … +
Articolul 57Medicul care îşi desfăşoară activitatea în sistem public sau privat, în spital, sau, după caz, ca medic de familie, medic de întreprindere, medic şcolar, medic stomatolog, medicul unităţii militare, medicul penitenciarului:a) supraveghează modul în care se aplică codul de procedura stabilit în sectorul lui de activitate; … b) aplica procedurile stipulate de codul de procedura; … c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor. … +
Articolul 58Asistenţa-sefa:a) răspunde de aplicarea codului de procedura; … b) prezintă medicului şef de secţie sau coordonator planificarea necesarului de materiale pentru sistemul de gestionare a deşeurilor periculoase; … c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor. … +
Articolul 59Asistenţa:a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura; … b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei de date naţionale şi a evidentei gestiunii deşeurilor. … +
Articolul 60Infirmiera:a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura; … b) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor. … +
Articolul 61Ingrijitoarea pentru curăţenie:a) aplica procedurile stipulate de codul de procedura; … b) asigura transportul deşeurilor pe circuitul stabilit de codul de procedura; … c) aplica metodologia de investigatie-sondaj pentru determinarea cantităţilor produse pe tipuri de deşeuri, în vederea completării bazei naţionale de date şi a evidentei gestiunii deşeurilor. … ────────────────
