cu privire la încasarea şi plata drepturilor de folosinţă cuvenite principalilor realizatori cu drept de autor ai filmelor din producţia naţionala
Centrul Naţional al Cinematografiei, în conformitate cu dispoziţiile alin. 3 al art. 7 din Hotărîrea Guvernului nr. 532 din 4 septembrie 1992, emite următoarele Norme metodologice cu privire la încasarea şi plata drepturilor de folosinţă cuvenite principalilor realizatori cu drept de autor ai filmelor din producţia naţionala:1. Autorul scenariului literar, autorul compoziţiei muzicale şi regizorul ca autor al unui film din producţia naţionala, angajaţi pe bază de contract individual, au dreptul de a trage foloase din exploatarea filmelor cinematografice sub forma unor plati periodice, dacă la încheierea contractului nu au cedat dreptul de folosinţă unităţii cu care au încheiat contractul de folosire a operei.2. Cedarea dreptului de folosinţă se face prin achitarea unei sume globale negociate la încheierea contractului de comanda, caz în care producătorul va menţiona despre achiziţionarea tuturor drepturilor de autor în contractul cu difuzorul sau distribuitorul, după caz, la darea în exploatare a filmului.În cazul în care la încheierea contractului de comanda autorul cedează dreptul de folosinţă şi consimte la încasarea periodică a unor sume, difuzorul sau distribuitorul este obligat să efectueze plata acestor drepturi în cote procentuale din încasările brute obţinute din difuzarea şi exploatarea filmului în reţeaua cinematografica, potrivit art. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992, fără a lua în calcul valoarea Timbrului cinematografic.3. Remuneraţia de folosinţă se plăteşte în procentele prevăzute în Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992 fiecărui realizator cu drept de autor angajat pe bază de contract individual, care nu a încasat drepturile de folosinţă, printr-o sumă globală potrivit pct. 2 alin. 1 din prezentele norme.Cînd una şi aceeaşi persoana a realizat scenariul literar, compozitia muzicala şi regia aceluiaşi film sau numai doua dintre ele, remuneraţia de folosinţă se cumulează şi se plăteşte în procentele rezultate prin cumul din încasările brute.Notificarea asupra calculului plăţii remuneraţiei de folosinţă în cote procentuale se face de producător sau distribuitor, după caz, la încheierea contractului cu difuzorul (organizatorul de spectacole) pentru predarea-preluarea filmului în difuzare şi exploatare în ţara.4. În cazul spectacolelor cinematografice în care sînt programate un film românesc de lung metraj şi unul de scurt metraj, remuneraţiile de folosinţă cuvenite autorilor angajaţi pe bază de contract individual se cumulează, fără a putea depăşi prin acest cumul 4,50% pentru regie film, 3,25% pentru scenarii literare şi 2,25% pentru operele muzicale, din reteta bruta (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).În aceste cazuri, remuneraţiile de folosinţă se vor calcula cu următoarele cote:A. Regie de filma) film de lung metraj – 4,15% din reteta bruta; … b) film de scurt metraj – 0,35% din reteta bruta. … B. Scenariu literara) film de lung metraj – 2,95% din reteta bruta; … b) film de scurt metraj – 0,30% din reteta bruta. … C. Muzica de filma) film de lung metraj – 2,05% din reteta bruta; … b) film de scurt metraj – 0,20% din reteta bruta. … Procentele sînt stabilite prin raportarea cuantumurilor prevăzute de Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992, astfel încît sa reprezinte o justa proporţie.5. În cazul spectacolelor cinematografice în care filmele româneşti de scurt metraj sînt programate cu doua filme de lung metraj sau cu filme în doua serii ori cu filme panoramice, cotele procentuale prevăzute la art. 2 lit. A, B, şi C din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992 se aplică la jumătate din reteta bruta realizată (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).6. În situaţia prezentării de "pachete" de filme româneşti de scurt metraj într-un singur spectacol, suma cuvenită se va calcula în funcţie de durata ocupată în spectacol de fiecare titlu de film (lungimea unui film de scurt metraj este între 151-600 m.u.) şi la aceasta se aplică cotele procentuale aferente filmului de scurt metraj; (pentru filmele cu o lungime de pînă la 900 m.u. cotele se vor dubla; pentru cele cu o lungime de pînă la 1.200 m.u. cotele se vor tripla; pentru cele cu o lungime de pînă la 1.500 m.u. se vor majoră de patru ori, iar pentru cele cu o lungime de pînă la 1.800 m.u. se vor majoră de 5 ori), astfel încît prin cumularea acestora sa nu se depăşească 4,50% pentru regie, 3,25% pentru scenarii literare şi 2,25% pentru muzica de film, din reteta bruta (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).7. În cazul spectacolelor cinematografice în care filme româneşti de scurt metraj sînt programate în mod excepţional cu un film de lung metraj din producţie străină, pentru completarea spectacolului cinematografic, remuneraţia de folosinţă se calculează (exclusiv Timbrul cinematografic) numai pentru scurt metraje şi se plăteşte autorilor angajaţi pe bază de contract individual.8. Pentru filmele ce nu intra sub incidenţa prevederilor H.C.M. nr. 1081/1970 şi ale Hotărîrii Guvernului nr. 532/1992, în sensul că nu sînt realizate în exclusivitate pe bază de contract individual – scurt metrajele documentare şi de animatie -, drepturile ce se cuvin autorilor scenariului literar şi ai compoziţiei muzicale se calculează de organizatorul spectacolului cinematografic cu plata asupra încasărilor brute realizate (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic) şi sumele se virează direct uniunilor din domeniul de creaţie cărora le aparţine autorul pentru care se face plata.Pentru aceste filme nu se calculează şi nu se virează drepturi de autor pentru regie decît atunci cînd, în mod expres, producătorul sau, după caz, distribuitorul a menţionat acest lucru la darea în locatie a filmului şi la programarea lui în reţeaua cinematografica.9. Pentru filmele executate de către unităţile faţă de care Centrul Naţional al Cinematografiei îndeplineşte atribuţiile ministerului de resort, la comanda unor ministere, instituţii publice, agenţi economici, asociaţii sau fundaţii cu scop nelucrativ, avînd teme sau tratind probleme de interes general, ca, de pilda: siguranţa circulaţiei, măsuri de prevenire a incendiilor, educaţia sanitară, protecţia muncii şi altele asemenea, difuzate în reţeaua cinematografica, nu se calculează şi nu se plătesc drepturi de folosinţă de subunitatile din cadrul Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "România film".Realizatorii unor astfel de filme au dreptul sa ceara producătorului (celui ce a făcut comanda realizării filmului) rezolvarea drepturilor patrimoniale ce decurg din drepturile de autor.Difuzorul sau, după caz, distribuitorul ori organizatorul de spectacol cinematografic pentru filmele prevăzute la alin. 1 nu are nici o obligaţie bănească faţă de unităţile care au produs filmele şi nici faţă de colaboratorii cu drept de autor care au participat la realizarea lor, atît cu privire la remuneraţii, cît şi cu privire la drepturi de baza şi de folosinţă.10. Remuneraţia de folosinţă pentru filmele româneşti de lung şi scurt metraj se calculează de organizatorul de spectacol cinematografic cu plata asupra încasărilor brute realizate (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic) din momentul prezentării în premiera a filmului în reţeaua cinematografica, indiferent de numărul de spectatori ce au vizionat filmul. Suma astfel calculată se depune lunar în contul Regiei Autonome a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor "România film" care, trimestrial, efectuează plata către cei în drept.Se considera data a premierei data la care are loc primul spectacol cu plata şi se realizează încasări din exploatarea comercială a filmului.11. Pentru filmele ieşite în premiera anterior datei de 1 septembrie 1992 se va proceda în felul următor:a) pentru filmele de lung metraj care au mai puţin de 5 ani de la ieşirea lor în premiera (după 1 septembrie 1987), dar nu au realizat încă milionul de spectatori, la care remuneraţia de folosinţă s-a calculat cu cotele procentuale în vigoare pînă la data de 1 septembrie 1992, fără a fi plătite autorilor, Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor "România film" va achită celor în drept sumele cumulate, calculate pînă la data intrării în vigoare a prevederilor Hotărîrii Guvernului nr. 532/1992; … b) pentru filmele de lung metraj care au realizat milionul de spectatori în cadrul termenului de 5 ani, autorii lor beneficiază de remuneraţia de folosinţă în situaţia în care anterior datei de 1 septembrie 1992 se aflau în exploatare în reţeaua cinematografica şi autorilor li s-a calculat remuneraţia de folosinţă cu cotele procentuale în vigoare pînă la această dată, fără a fi plătită anterior, Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor "România film" va achită celor în drept sumele cumulate, calculate şi neplătite; … c) remuneraţia de folosinţă nu se plăteşte pentru filmele care nu au fost vizionate de cel puţin un milion de spectatori şi au împlinit termenul de 5 ani de la premiera pînă la 31 august 1992. Remuneraţia de folosinţă, virata din reţeaua cinematografica în astfel de cazuri, se face venit la Regia Autonomă a Distribuţiei şi Exploatării Filmelor "România film" potrivit dispoziţiilor legale în vigoare la data virarii; … d) în toate cazurile în care filmele româneşti ieşite în premiera anterior datei de 1 septembrie 1992 sînt reprogramate şi exploatate în reţeaua cinematografica, remuneraţia de folosinţă se va calcula şi se va plati cu cotele prevăzute de art. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992, indiferent dacă, potrivit cerinţelor anterioare ale legii, au realizat sau nu un milion de spectatori. … 12. Dreptul de a trage foloase din exploatarea cinematografica a filmului exista pe toată durata recunoscută de lege autorului pentru a trage astfel de foloase din opera realizată.Scenaristul, compozitorul muzicii şi regizorul, ca principali realizatori cu drept de autor al unui film cinematografic, se bucura pe tot timpul vieţii de dreptul de autor şi de dreptul de a trage foloase din opera realizată.La moartea autorului sau vreunuia dintre coautori, drepturile patrimoniale de autor se transmit prin moştenire potrivit Codului civil, însă numai pentru termenele prevăzute de lege privind dreptul de autor.Termenele în vigoare în prezent, în raport de gradul de rudenie al moştenitorilor, sînt cele prevăzute în anexa.Calitatea de moştenitor se poate dovedi, în cazul soţului supravieţuitor, cu certificatul de căsătorie sau cu certificatul de moştenitor eliberat de autoritatea publică competenţa.Descendenţii şi ceilalţi moştenitori care urmează a trage foloase patrimoniale din opera cinematografica a defunctului trebuie să dovedească aceasta calitate cu certificatul de moştenitor.13. Realizatorii români care au realizat în aceasta calitate coproductii sau au efectuat prestaţii de servicii de filme cinematografice realizate în studiourile aparţinînd Centrului Naţional al Cinematografiei au dreptul la plata remuneraţiei de folosinţă în aceleaşi condiţii ca şi pentru filmele româneşti, cînd acestea sînt distribuite în reţeaua cinematografica din ţara, cu condiţia ca aceştia sa fi cedat, prin contract, folosirea operelor studioului din ţara de la care au primit remuneraţia de baza.Nu beneficiază de acest drept regizorii care au încheiat contract direct cu producătorul extern şi au încasat direct de la acesta drepturile de autor.Dispoziţiile alin. 3 al art. 3 din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992, menţionate la alin. 1 de mai sus, se aplică faţă de orice coproductie sau prestaţii realizate anterior datei de 1 septembrie 1992, dacă filmele cinematografice realizate în aceste condiţii de un regizor român sînt reprogramate în reţeaua cinematografica.14. Crearea unei noi versiuni a unui film pe baza aceloraşi secvente dintr-o opera anterioară şi cu filmarea numai a unor racorduri, indiferent de lungimea acestora, ori prin montaj din filme anterioare nu da dreptul la încasarea remuneraţiei de folosinţă, chiar dacă anterior datei de 1 septembrie 1992 nu s-au încasat drepturi de folosinţă pentru filmul ori filmele din care s-au copiat secventele sau s-a efectuat montajul.Filmele ce se constituie în studiu ştiinţific asupra unui subiect anume determinat, cum ar fi personalităţi, tari, unităţi economice, bogatii sau ca un tratat detaliat şi multilateral şi sînt realizate ca monografii, nu dau dreptul la remuneraţie de folosinţă.15. Regizorul, scenaristul şi compozitorul unui film din producţia naţionala, difuzat în străinătate, dacă nu au încasat drepturile de folosinţă printr-o sumă globală la încheierea contractului pentru realizarea filmului, au dreptul fiecare la remuneraţie de folosinţă.Remuneraţia de folosinţă se calculează cu cotele procentuale prevăzute la art. 2 al Hotărîrii Guvernului nr. 532/1992 asupra contravalorii în lei a valutei obţinute de distribuitorul român.Cursul de schimb ce se va lua în calcul va fi cel de la data la care s-a încasat suma de la partenerul extern.16. Remuneraţia de folosinţă se calculează de către toţi organizatorii de spectacole cu plata – persoane fizice sau juridice – pentru filmele din producţia naţionala, indiferent de locul unde are loc spectacolul cinematografic şi de procedeul tehnic de proiectie folosit, asa cum se arata în art. 5 al Hotărîrii Guvernului nr. 532/1992.Sumele datorate se calculează prin aplicarea procentelor prevăzute la art. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992 şi pct. 4, 5 şi 6 din prezentele norme asupra încasărilor brute din preţul biletului de intrare (exclusiv valoarea Timbrului cinematografic).Cînd proiectiile de filme din producţia naţionala se fac în hoteluri sau pe mijloace de transport, pe nava, aeronava sau autocar, remuneraţia de folosinţă se calculează în procentele prevăzute la art. 2 din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992 asupra tarifului suplimentar ce se percepe beneficiarilor de servicii în astfel de cazuri.Sumele astfel calculate şi datorate în condiţiile alin. 1-3 de mai sus se depun trimestrial în contul indicat de distribuitor la încheierea contractului de dare în locatie.17. Distribuitorul filmelor din producţia naţionala, la încheierea contractului de dare în exploatare cu organizatorii de spectacole prevăzuţi la art. 5 din Hotărîrea Guvernului nr. 532/1992, poate negocia achitarea remuneraţiei de folosinţă printr-o sumă globală inclusă în costul de închiriere a filmului. În astfel de cazuri, remuneraţia de folosinţă în procentele prevăzute la art. 2 al Hotărîrii Guvernului nr. 532/1992 se calculează asupra sumei obţinute din închirierea filmului şi se plăteşte principalilor realizatori cu drept de autor.18. Pentru filmele din producţia naţionala prezentate în programele televiziunii, principalii realizatori cu drept de autor au dreptul la plata remuneraţiei de folosinţă, ori de cîte ori opera în totalitate sau în parte le este folosită în cadrul emisiunilor, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege ca permise fără consimţămîntul autorului şi fără plata vreunei remuneraţii.De aceleaşi drepturi beneficiază realizatorii coproductiilor şi ai filmelor versiunea românească, cu respectarea prevederilor de la pct. 13 din prezentele norme.Cotele prevăzute la art. 2 al Hotărîrii Guvernului nr. 532/1992 se vor calcula asupra sumelor rezultate din contractul anual încheiat cu televiziunea naţionala, de stat sau particulară, după caz. În lipsa unui astfel de contract, procentele se vor aplica asupra sumei încasate pentru fiecare film din producţia naţionala cedat spre exploatare prin proiectia pe micul ecran sau pentru ilustrarea unor emisiuni.Plata drepturilor de folosinţă se face periodic de către distribuitor, în raport cu încasările de la televiziune.19. Distribuitorul este obligat ca, la darea în locatie a unui film, sa pretindă prin contract, organizatorului de spectacol cinematografic cu plata, reţinerea şi vărsarea către cei în drept a sumelor cu titlu de drept de folosinţă sau sa menţioneze, cînd opera a trecut în domeniul public, că nu se mai încasează şi nu se mai plătesc drepturi de folosinţă.20. Regia Autonomă de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor "România film", potrivit atribuţiilor prevăzute de lege, are obligaţia sa urmărească şi să asigure plata drepturilor de folosinţă principalilor realizatori cu drept de autor de către toţi organizatorii de spectacole cinematografice cu plata cărora le-a dat în locatie pentru exploatare filme din producţia naţionala. Preşedintele Centrului Naţionalal Cinematografiei,Petre Salcudeanu +
Anexa 1TERMENELE ÎN VIGOAREîn raport cu gradul de rudenie al moştenitorilor, în care se transmit drepturile patrimoniale 1. Soţului supravieţuitor şi ascendenţilor de orice grad ai autorului, pe tot timpul vieţii fiecăruia.2. Descendenţilor, pe timp de 50 de ani.3. Celorlalţi moştenitori, pe timp de 15 ani, fără ca în acest caz dreptul să se poată transmite din nou prin moştenire. În cazul moştenitorilor minori din această categorie, termenul se prelungeşte pînă la împlinirea virstei de dobîndire a capacităţii de exerciţiu (în acest caz, 18 ani) sau pînă la terminarea studiilor superioare, dar fără a se putea depăşi data implinirii virstei de 25 de ani.Termenele se socotesc de la data de 1 ianuarie a anului următor morţii autorului.(A se vedea art. 6 din Decretul nr. 321/1956 privind dreptul de autor.)––––-
