NORME METODOLOGICE SPECIFICE din 11 iunie 2014

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL SANATATII
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 522 bis din 14 iulie 2014

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 683 11/06/2014
CAP. 1	REFERIRE LA	HG 144 23/02/2010 ANEXA 1
CAP. 1	REFERIRE LA	HG 144 23/02/2010 ANEXA 2
CAP. 2	REFERIRE LA	HOTARARE 1086 11/12/2013
CAP. 2	REFERIRE LA	NORMA 11/12/2013
CAP. 2	REFERIRE LA	LEGE (R) 672 19/12/2002 ART. 22
CAP. 2	REFERIRE LA	LEGE (R) 672 19/12/2002 ART. 23
CAP. 7	REFERIRE LA	LEGE (R) 672 19/12/2002 ART. 18
CAP. 8	REFERIRE LA	ORDIN (R) 946 04/07/2005
ANEXA 0	REFERIRE LA	HOTARARE 1086 11/12/2013
ANEXA 0	REFERIRE LA	NORMA 11/12/2013
ANEXA 0	REFERIRE LA	LEGE (R) 672 19/12/2002

Acte care fac referire la acest act:

Alegeti sectiunea:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	REFERIT DE	REGULAMENT 22/03/2022
Actul	REFERIT DE	REGULAMENT 01/08/2022
Actul	REFERIT DE	REGULAMENT 09/10/2019
Actul	APROBAT DE	ORDIN 683 11/06/2014
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 683 11/06/2014
Actul	REFERIT DE	ORDIN 683 11/06/2014

Notă …
Aprobate de Ordinul nr. 683/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2014.

ANEXA NR. 1

NORME METODOLOGICE SPECIFICE PRIVIND EXERCITAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN ÎN CADRUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII

APLICAREA NORMELOR DE AUDIT PUBLIC INTERN ÎN CADRUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII

PARTEA I

Capitolul I

Organizarea auditului public intern în Ministerul Sănătăţii

1.1. Cadrul general

Prezentele norme reglementează organizarea şi exercitarea activităţii de audit public intern în Ministerul Sănătăţii şi în entităţile publice aflate în subordinea/sub autoritatea sau în coordonarea acestuia.
1.2. Structurile de audit public intern din Ministerul Sănătăţii şi din reţeaua acestuia

În cadrul Ministerului Sănătăţii funcţionează Serviciul de audit public intern, structură funcţională aflată în subordinea directă a ordonatorului principal de credite, în conformitate cu anexa nr. 1 la H.G. nr. 144 din 23 februarie 2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare. Serviciul de audit public intern funcţionează cu un număr de 14 posturi, din care 1 post de conducere, 12 posturi de execuţie (auditori) şi un post de referent.

În subordinea/sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii funcţionează entităţi ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terţiari de credite. Aceste entităţi sunt precizate în anexa 2 la H.G. nr. 144 din 23 februarie 2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare şi în anexa nr. 1 la prezentele norme.

La nivelul acestor entităţi sunt organizate compartimente funcţionale de audit public intern, aflate în subordinea directă a ordonatorilor de credite.
1.3. Atribuţiile compartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii
1. 1.3.1. Elaborează norme metodologice privind exercitarea activităţii de audit public intern aplicabile în Ministerul Sănătăţii, avizate de către UCAAPI. Entităţile publice aflate în subordinea/sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii îşi vor desfăşura activitatea pe baza prezentelor norme.
  1. 1.3.1.1. În vederea avizării, compartimentul de audit intern din cadrul Ministerului Sănătăţii transmite proiectele de norme proprii semnate pe fiecare pagină de şeful compartimentului de audit public intern către UCAAPI, însoţit de adresa prin care se solicită avizarea, în termen de 90 de zile lucrătoare, de la data luării deciziei de elaborare/actualizare a acestora, cu aprobarea conducerii ministerului.
  2. 1.3.1.2. Normele metodologice specifice exercitării activităţii de audit public intern se transmit spre avizare însoţite de Carta auditului intern aferentă.
  3. 1.3.1.3. Clarificările, modificările şi completările la prezentul proiect de norme, venite din partea U.C.A.A.P.I. se vor realiza de către compartimentul de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii; în aceste cazuri termenele de avizare se vor prelungi în mod corespunzător în funcţie de data la care sunt transmise normele revizuite.
2. 1.3.2. Elaborează proiectul planului multianual de audit public intern şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern.
3. 1.3.3. Efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate la:
  1. a) structurile din cadrul Ministerului Sănătăţii;
  2. b) entităţile publice aflate în subordonarea/în coordonarea/sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, în special la cele care nu au un compartiment funcţional de audit public intern.
  1. 1.3.3.1. Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate în entitatea publică, inclusiv în entităţile aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.
  2. 1.3.3.2. Compartimentele de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
    1. a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea
      
      fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;
    2. b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
    3. c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului;
    4. d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului;
    5. e) constituirea veniturilor publice;
    6. f) alocarea creditelor bugetare;
    7. g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
    8. h) sistemul de luare a deciziilor;
    9. i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
    10. j) sistemele informatice;
    11. k) activităţile de asistenţă de sănătate publică, promovare a sănătăţii şi medicinei preventive; excepţie fac unităţile sanitare cu paturi aflate în subordinea şi a unităţilor aflate în coordonarea/sub autoritatea ministerului.
    12. l) asistenţă medicală;
    13. m) asistenţă de medicină legală şi de medicină sportivă. Excepţie fac entităţile publice aflate în subordine/în coordonare/sub autoritatea ministerului;
    14. n) activităţile de avizare, notificare, certificare şi reglementare specifice Ministerului Sănătăţii; excepţie fac unităţile sanitare cu paturi aflate în subordinea şi a unităţilor aflate în coordonarea/sub autoritatea ministerului.
    15. o) activitatea de achiziţii publice.
  3. 1.3.3.3. Misiunile dispuse de UCAAPI se cuprind în planul anual de audit public intern al compartimentului de audit public intern din cadrul ministerului Sănătăţii, se realizează în bune condiţii şi se raportează în termenele fixate.
4. 1.3.4. Informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii transmite la UCAAPI sinteze ale recomandărilor neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate şi consecinţele neimplementării acestora, însoţite de documentaţia relevantă, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea trimestrului. Entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea ministerului transmit la compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii sinteze ale recomandărilor neînsuşite de către conducătorul entităţii publice
  
  auditate şi consecinţele neimplementării acestora, însoţite de documentaţia relevantă, în termen de 15 zile calendaristice de la încheierea trimestrului.
5. 1.3.5. Raportează periodic la UCAAPI, asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor. Compartimentul de audit public intern transmite la UCAAPI, la solicitarea acestuia, rapoarte periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activitatea lui de audit intern. Cazurile de iregularităţi sau posibile prejudicii identificate se cuprind în raportările periodice şi anuale.
6. 1.3.6. Elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern care prezintă modul de realizare a obiectivelor compartimentului de audit public intern. Raportul anual cuprinde o centralizare a rapoartelor entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea ministerului, precum şi activitatea de audit a Ministerului Sănătăţii.
  1. 1.3.6.1. Raportul anual al activităţii de audit public intern cuprinde următoarele informaţii minimale: constatări, recomandări şi concluzii rezultate din activitatea de audit public intern, progresele înregistrate prin implementarea recomandărilor, iregularităţi sau posibile prejudicii constatate în timpul misiunilor de audit public intern, precum şi informaţii referitoare la pregătirea profesională.
  2. 1.3.6.2. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii transmite raportul la UCAAPI, până la data de 15 februarie a anului următor, pentru anul încheiat. Entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea ministerului vor transmite Raportul anual la compartimentul de audit public intern din minister pană la data de 30 ianuarie a anului următor, pentru anul încheiat.
7. 1.3.7. Raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate iregularităţile sau posibilele prejudicii identificate în realizarea misiunilor de audit public intern.
  1. 1.3.7.1. Iregularităţile sau posibilele prejudicii constatate de auditorii interni sunt raportate conducătorului entităţii publice şi structurii de control abilitate, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare.
  2. 1.3.7.2. Auditorul intern propune, după caz, suspendarea misiunii de audit public intern în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, cu acordul conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea, dacă din analiza preliminară a verificărilor efectuate se estimează că prin continuarea acesteia nu se ating obiectivele de audit intern (limitarea accesului, informaţii insuficiente ş.a.).
8. 1.3.8. Verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern la compartimentele de
  
  audit public intern organizate la nivelul entităţilor publice aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate.
  1. 1.3.8.1. Verificarea respectării normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern se realizează prin misiuni de evaluare a activităţii de audit public intern planificate sau ad-hoc.
  2. 1.3.8.2. Abaterile de la norme, instrucţiuni sau Codul privind conduita etică a auditorului intern constatate pe timpul misiunilor de evaluare sunt corectate prin formularea de recomandări în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză.
9. 1.3.9. Efectuează misiuni de audit public intern ad-hoc, care pot fi misiuni de asigurare, de evaluare sau de consiliere, la solicitarea ministrului sănătăţii.

1.3.10 Avizează numirea/destituirea conducătorului compartimentului de audit public intern de la nivelul entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea Ministerului Sănătăţii.

CAPITOLUL II

Normele aplicabile compartimentului de audit public intern şi auditorilor interni din Ministerul Sănătăţii

2.1. Prezentele Norme metodologice sunt elaborate în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 1086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern şi buna practică în domeniul auditului intern.
2.2. Norme de calificare ale auditului public intern
1. 2.2.1. Misiune, competenţe şi responsabilităţi
  1. 2.2.1.1. Rolul şi obiectivele auditului public intern, tipurile de audit intern, atribuţiile şi principiile aplicabile compartimentului de audit public intern şi auditorului intern, precum şi condiţiile şi regulile de derulare a misiunilor de audit public intern sunt definite în Carta auditului intern specifică Ministerului Sănătăţii.
  2. 2.2.1.2. Carta auditului intern menţionează poziţia compartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii, defineşte sfera de activitate a auditului intern, drepturile şi obligaţiile auditorilor interni. Acest document este elaborat de către compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii, avizat de U.C.A.A.P.I. şi aprobat de conducătorul entităţii publice. Entităţile publice aflate în subordinea/sub autoritatea sau în
    
    coordonarea Ministerului Sănătăţii îşi vor întocmi propria Carta a auditului public intern.
2. 2.2.2. Independenţă şi obiectivitate
  1. 2.2.2.1. Independenţa organizatorică. Compartimentul de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii funcţionează în subordinea directă a conducătorului entităţii publice, exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile entităţii publice.
    1. 2.2.2.1.1. Prin atribuţiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie să fie implicat în exercitarea activităţilor auditabile sau în elaborarea procedurilor specifice, altele decât cele de audit intern.
    2. 2.2.2.1.2. Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerinţelor de nicio natură, începând de la stabilirea obiectivelor de audit, realizarea efectivă a lucrărilor specifice misiunii şi până la comunicarea rezultatelor acesteia.
    3. 2.2.2.1.3. Şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii participă, în măsura în care se solicită acest lucru, la reuniunile conducerii ministerului sau ale oricărei altei comisii, oricărui altui consiliu sau comitet cu atribuţii în domeniul guvernanţei entităţii, managementului riscului şi controlului.
  2. 2.2.2.2. Obiectivitate individuală. Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială, să nu aibă prejudecăţi şi să evite conflictele de interese, să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit public intern.
3. 2.2.3. Numirea, respectiv destituirea şefului compartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii
  1. 2.2.3.1. Numirea şefului compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii se realizează de către conducătorul entităţii publice, cu avizul UCAAPI.
    1. 2.2.3.1.1. Candidaţii pentru funcţia de şef al compartimentului de audit public intern din cadrul ministerului depun la UCAAPI, următoarele documente:
      1. a) curriculum vitae;
      2. b) minimum două scrisori de recomandare de la persoane cu experienţă în domeniul auditului intern;
      3. c) o lucrare de concepţie privind organizarea şi exercitarea auditului intern la entitate publică;
      4. d) o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni.
    2. 2.2.3.1.2. Avizul comisiei de avizare UCAAPI se transmite persoanei solicitante sau conducerii ministerului, după caz.
    3. 2.2.3.1.3. Numirea şefului compartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii se face de către conducătorul ministerului în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestei funcţii.
  2. 2.2.3.2. Destituirea şefului compartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii
    
    2.2.3.2.1 Pentru destituirea şefului compartimentului de audit public intern, conducătorul ministerului solicită UCAAPI avizul în vederea destituirii, cu menţionarea motivelor destituirii.
    
    2.2.3.2.2. Comisia de avizare UCAAPI analizează motivele, efectuează investigaţii şi consultări directe cu şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii propus pentru destituire şi prezintă conducătorului ministerului, motivat în scris, avizul favorabil sau nefavorabil.
4. 2.2.4. Numirea, respectiv destituirea şefului compartimentului de audit public intern din entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea Ministerului Sănătăţii se realizează de către conducătorul respectivei entităţi publice cu avizul şefului compartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii.
  1. 2.2.4.1. Pentru numirea şefului compartimentului de audit public intern la nivelul compartimentului de audit public intern din entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea ministerului, se constituie, în funcţie de necesităţi, o comisie de avizare constituită din:
    1. a) conducătorul compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii;
    2. b) doi auditori interni, desemnaţi de conducătorul compartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii.
  2. 2.2.4.2. Candidaţii pentru funcţia de şef al compartimentului de audit public intern din entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea Ministerului Sănătăţii depun la compartimentul de audit intern din Ministerul Sănătăţii, responsabil cu atribuţia de avizare, următoarele documente:
    1. a) curriculum vitae;
    2. b) minimum două scrisori de recomandare de la persoane cu experienţă în domeniul auditului intern;
    3. c) o lucrare de concepţie privind organizarea şi exercitarea auditului intern la entitate publică;
    4. d) o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni.
  3. 2.2.4.3. Avizarea candidaţilor se face în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor, prin analizarea acestora şi prin consultări directe.
  4. 2.2.4.4. Procedura de avizare a şefului compartimentului de audit public intern se realizează prin analiza documentaţiilor depuse şi organizarea unui interviu, care este stabilit cu cel puţin două zile lucrătoare înainte de data termenului-limită de avizare.
  5. 2.2.4.5. Membrii comisiei de avizare acordă note de la 1 la 10 şi stabilesc calificativul final, astfel:
    1. a) slab, pentru medii sub 6;
    2. b) bine, pentru medii cuprinse între 6 şi 8;
    3. c) foarte bine, pentru medii peste 8.
  6. 2.2.4.6. Avizul este favorabil pentru calificativele bine şi foarte bine şi nefavorabil în cazul în care se obţine calificativul slab.
  7. 2.2.4.7. Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante sau conducerii entităţilor publice, după caz, în termen de două zile de la data susţinerii interviului.
  8. 2.2.4.8. Numirea şefului compartimentului de audit public intern se face de către conducătorii respectivelor entităţi publice, în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestei funcţii.
5. 2.2.5. Destituirea şefului compartimentului de audit public intern din entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea Ministerului Sănătăţii
  1. 2.2.5.1. Pentru destituirea şefului compartimentului de audit public intern, conducătorii entităţilor publice solicită compartimentului de audit public intern de la nivelul Ministerului Sănătăţii avizul în vederea destituirii, cu menţionarea motivelor destituirii.
  2. 2.2.5.2. Comisia de avizare analizează motivele, efectuează investigaţii şi consultări directe cu şeful compartimentului de audit public intern din entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea Ministerului Sănătăţii propus pentru destituire şi în termen de 20 zile lucrătoare prezintă conducătorului acestor entităţi, motivat în scris, avizul favorabil sau nefavorabil.
6. 2.2.6. Numirea, respectiv revocarea auditorilor interni din Ministerul Sănătăţii
  1. 2.2.6.1. Numirea auditorilor interni
    1. 2.2.6.1.1. Pentru obţinerea avizului, candidaţii pentru funcţia de auditor intern depun un dosar care cuprinde următoarele documente:
      1. a) curriculum vitae;
      2. b) o declaraţie privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni;
      3. c) o lucrare în domeniul auditului public intern;
      4. d) două scrisori de recomandare de la persoane cu experienţă în domeniul auditului intern.
    2. 2.2.6.1.2. Şeful compartimentului de audit public intern analizează dosarele de avizare depuse de solicitanţi şi realizează un interviu cu aceştia, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului; notarea şi stabilirea calificativului se face prin respectarea aceloraşi cerinţe stabilite pentru avizarea şefului compartimentului de audit public intern din prezentele norme.
    3. 2.2.6.1.3. Avizul se transmite persoanei solicitante şi conducerii Ministerului Sănătăţii, în termen de două zile de la data susţinerii interviului.
    4. 2.2.6.1.4. Numirea auditorilor interni din Ministerului Sănătăţii se face de către conducătorul ministerului, în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestei funcţii.
  2. 2.2.6.2. Revocarea auditorilor interni din Ministerul Sănătăţii
    
    2.2.6.2.1 Conducătorul Ministerului Sănătăţii înştiinţează şeful compartimentului de audit public intern despre intenţia de revocare a unui auditor intern şi despre motivele acesteia.
    
    2.2.6.2.2. Şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii analizează motivele, efectuează investigaţii, are consultări directe cu acesta, după caz, şi, în termen de 10 zile lucrătoare de la înştiinţare, prezintă avizul favorabil sau nefavorabil.
7. 2.2.7. Competenţa şi conştiinţa profesională
  1. 2.2.7.1. Competenţa. Auditorii interni din Ministerul Sănătăţii
    
    trebuie să posede cunoştinţe, îndemânare şi alte competenţe necesare pentru a-şi exercita atribuţiile şi responsabilităţile individuale, mai ales:
    1. a) competenţa în aplicarea normelor, procedurilor şi tehnicilor
      
      de audit;
    2. b) cunoştinţe în ceea ce priveşte principiile şi tehnicile
      
      contabile;
    3. c) cunoaşterea principiilor de bază în domeniile: management,
      
      economic, drept şi tehnologia informaţiei;
    4. d) cunoştinţe suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate, de a detecta şi a preveni fraudele, nefiind în sarcina auditorilor interni investigarea acestora;
    5. e) capacitatea de a comunica oral şi în scris, de a putea expune clar şi convingător obiectivele, constatările şi recomandările fiecărei misiuni de audit public intern.
    1. 2.2.7.1.1. Compartimentul de audit public intern trebuie să dispună în mod colectiv de toată competenţa şi experienţa necesară în realizarea misiunilor de audit public intern.
    2. 2.2.7.1.2. Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern vor fi încredinţate auditorilor interni care au pregătirea şi experienţa corespunzătoare nivelului de complexitate a activităţilor pe care trebuie să le auditeze.
    3. 2.2.7.1.3. Compartimentul de audit public intern trebuie să dispună de aplicaţii şi programe informatice moderne, metodologii, metode de analiză şi eşantionare şi instrumente de control a sistemelor informatice.
    4. 2.2.7.1.4. Şeful compartimentului de audit public intern trebuie să se asigure că auditorii desemnaţi posedă cunoştinţele, îndemânarea şi competenţele necesare pentru desfăşurarea corectă a fiecărei misiuni de audit public intern.
  2. 2.2.7.2. Conştiinţa profesională. Auditorii interni trebuie să depună toate eforturile în exercitarea atribuţiilor şi să ia în considerare următoarele elemente:
    1. a) perioada de lucru necesară pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit public intern;
    2. b) complexitatea şi importanţa domeniilor auditate;
    3. c) pertinenţa şi eficacitatea procesului de management al riscurilor şi de control intern;
    4. d) probabilitatea existenţei erorilor, iregularităţilor, disfuncţionalităţilor sau a fraudei;
    5. e) costurile implementării unor activităţi de control suplimentare în raport cu avantajele preconizate.
    1. 2.2.7.2.1. Auditorul intern trebuie să aibă o preocupare permanentă în ceea ce priveşte riscurile semnificative susceptibile să afecteze obiectivele, activităţile şi resursele entităţii publice.
  3. 2.2.7.3. Pregătirea profesională continuă. Auditorii interni trebuie să îşi îmbunătăţească cunoştinţele şi practica profesională printr-o pregătire continuă.
    1. 2.2.7.3.1. Şeful compartimentului de audit public intern şi conducerea Ministerului Sănătăţii vor asigura condiţiile necesare perfecţionării profesionale, perioada destinată acestui scop prin lege fiind de minimum 15 zile lucrătoare pe an.
    2. 2.2.7.3.2. Îmbunătăţirea cunoştinţelor, abilităţilor şi valorilor în cadrul formării profesionale continue se realizează prin:
      1. a) participarea la cursuri şi seminare pe teme specifice domeniilor cadrului general de competenţe profesionale sau specifice entităţii publice;
      2. b) studii individuale pe teme aprobate de şeful compartimentului de audit public intern;
      3. c) publicarea de materiale de specialitate.
  4. 2.2.7.4. În misiunile de audit public intern, care necesită cunoştinţe de strictă specialitate pentru realizarea obiectivelor, pot fi contractate servicii de expertiză/consultanţă din interiorul sau din afara ministerului, calitatea acestor servicii fiind monitorizată de către compartimentul de audit public intern solicitant.
8. 2.2.8. Evaluarea calităţii activităţii de audit public intern
  1. 2.2.8.1. Evaluarea calităţii activităţii de audit intern este o activitate ex-post, care constă în examinarea sistematică, din punctul de vedere al conformităţii şi al performanţei, a activităţii compartimentului de audit public intern, în raport cu anumite criterii şi care se concretizează în furnizarea unei opinii.
    1. 2.2.8.1.1. Evaluarea conformităţii activităţii de audit public intern urmăreşte concordanţa dintre modul de organizare şi funcţionare a activităţii de audit public intern şi cadrul normativ specific domeniului, precum şi analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite.
    2. 2.2.8.1.2. Evaluarea calităţii activităţii de audit public intern se bazează, în principal, pe:
      1. a) respectarea Normelor privind exercitarea activităţii de audit public intern şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern;
      2. b) caracterul adecvat al Cartei auditului intern, al regulilor şi procedurilor de audit intern, al obiectivelor, indicatorilor de performanţă şi sistemului de informaţii;
      3. c) contribuţia auditului intern la procesele de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă ale entităţii;
      4. d) contribuţia auditului intern la crearea unui plus de valoare şi la îmbunătăţirea funcţionării entităţii.
  2. 2.2.8.2. Evaluarea calităţii activităţii de audit intern se realizează prin evaluări interne şi evaluări externe.
    1. 2.2.8.2.1. Evaluările interne sunt realizate de către şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii şi constau în:
      1. a) evaluări periodice, realizate prin evaluări privind performanţele auditorilor interni, anual şi cu ocazia finalizării misiunii de audit intern, şi autoevaluări ale sistemului de control intern;
      2. b) evaluări continue, realizate prin monitorizarea îndeplinirii activităţilor/acţiunilor, supervizarea misiunilor de audit intern.
    2. 2.2.8.2.2. Evaluările externe sunt evaluări periodice a activităţii de audit intern, din punctul de vedere al conformităţii şi performanţei, realizate de către Ministerul Sănătăţii pentru compartimentele de audit public intern constituite la nivelul entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestuia, se efectueaza prin:
      1. a) verificarea respectării de către compartimentul de audit public intern a normelor, instrucţiunilor, Codului privind conduita etică a auditorului intern;
      2. b) evaluarea calităţii activităţii de audit intern, pe baza unor criterii de evaluare stabilite în raport cu cadrul normativ aplicabil;
      3. c) furnizarea unei opinii, în funcţie de nivelurile de apreciere acordate şi prin formularea de recomandări menite să corecteze disfuncţiile şi să îmbunătăţească activităţile, cu ocazia realizării fiecărei misiuni de audit public intern.
      4. d) avizarea numirii/destituirii sefilor compartimentelor de audit public
      intern
    3. 2.2.8.2.3. Evaluările interne cuprind şi evaluările realizate de către
      
      structurile auditate la finalizarea misiunilor de audit public intern, precum şi de alte structuri cu atribuţii în acest sens.
9. 2.2.9. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern
  1. 2.2.9.1. La nivelul compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii se elaborează un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub toate aspectele auditului intern, care să permită un control continuu al eficacităţii acestuia.
    
    2.2.9.2 Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern trebuie să garanteze că activitatea de audit intern se desfăşoară în
    
    conformitate cu normele, instrucţiunile şi Codul privind conduita etică a auditorului intern şi să contribuie la îmbunătăţirea activităţii compartimentului de audit public intern.
2.3. Norme de funcţionare a auditului public intern
1. 2.3.1. Planificarea activităţii de audit public intern
  1. 2.3.1.1. Şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţii de audit public intern şi în acest sens asigură elaborarea planurilor multianuale şi planurilor anuale de audit intern.
  2. 2.3.1.2. Planificarea activităţii de audit public intern din Ministerul Sănătăţii se realizează astfel:
    1. a) planificarea multianuală pe 3 ani cuprinde misiunile de evaluare a activităţii de audit intern care se realizează cel puţin o dată la 5 ani, misiunile privind auditarea activităţilor derulate de entitatea publică, activităţi care sunt auditate cel puţin o dată la 3 ani, precum şi misiunile de consiliere;
    2. b) planificarea anuală cuprinde misiunile ce se realizează pe parcursul unui an, ţinând cont de rezultatul evaluării riscurilor şi de resursele de audit disponibile.
  3. 2.3.1.3. Planurile anuale/multianuale ale compartimentului de audit public intern de la nivelul Ministerului Sănătăţii vor cuprinde şi misiuni aferente domeniilor/activităţilor derulate la nivelul entităţilor aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestuia şi care nu au asigurată funcţia de audit public intern.
  4. 2.3.1.4. Selectarea misiunilor de audit public intern în vederea cuprinderii în planuri se face în funcţie de următoarele elemente:
    1. a) evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, procese, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni;
    2. b) criteriile semnal şi sugestiile conducătorului entităţii publice, deficienţele constatate anterior în rapoartele de audit; deficienţele constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspecţiilor; deficienţele consemnate în rapoartele Curţii de Conturi; aprecierile unor specialişti, experţi etc. cu privire la structura şi dinamica unor riscuri interne; evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care evoluează sistemul auditat; alte informaţii şi indicii referitoare la disfuncţionalităţi sau abateri;
    3. c) misiunile recomandate de UCAAPI, fapt pentru care conducătorul ministerului are sarcina să ia toate măsurile organizatorice pentru ca acestea să fie introduse în planul anual de audit public intern al entităţii publice, să fie realizate în bune condiţii şi raportate în termenul fixat;
    4. d) numărul entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea Ministerului Sănătăţii;
    5. e) periodicitatea în auditare, cel puţin o dată la 3 ani;
    6. f) periodicitatea în evaluare, cel puţin o dată la 5 ani;
    7. g) tipurile de audit;
    8. h) recomandările Curţii de Conturi;
    9. i) resursele de audit disponibile.
  5. 2.3.1.5. Proiectul planului anual de audit public intern este întocmit până la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează. Ministrul sănătăţii aprobă proiectul planului anual de audit public intern până la data de 20 decembrie a anului precedent.
    1. 2.3.1.5.1. Planul multianual şi planul anual de audit public intern reprezintă documente oficiale, sunt avizate de şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii, aprobate de conducătorul Ministerului Sănătăţii şi păstrate 10 ani în arhiva entităţii publice împreună cu referatele de justificare.
  6. 2.3.1.6. Misiunile de audit public intern cuprinse în planurile de audit intern se fundamentează prin referatul de justificare, care prezintă în sinteză pentru fiecare misiune de audit public intern rezultatele analizei riscului asociat, criteriile semnal şi alte elemente specifice, care s-au avut în vedere la selectarea misiunii de audit respective.
  7. 2.3.1.7. Elaborarea planurilor multianuale şi anuale de audit public intern se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:
    1. a) identificarea proceselor/activităţilor/structurilor/programelor desfăşurate în cadrul entităţii publice şi cuprinse în sfera auditului public intern;
    2. b) stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor;
    3. c) determinarea punctajului total al riscului pe fiecare proces/activitate/structură/program şi ierarhizarea acestora;
    4. d) stabilirea modului de cuprindere/repartizare a misiunilor de audit public intern în plan/întocmirea referatului de justificare;
    5. e) întocmirea proiectelor planurilor de audit public intern multianual şi
    anual.
    1. 2.3.1.7.1. Planul multianual de audit public intern, prevăzut în anexa
      
      nr. 3, cuprinde cel puţin următoarele:
      1. a) domeniul auditabil;
      2. b) tema misiunii de audit public intern;
      3. c) anul realizării.
    2. 2.3.1.7.2. Planul anual de audit public intern, prevăzut în anexa nr. 4, cuprinde cel puţin următoarele:
      1. a) domeniul auditabil;
      2. b) denumirea misiunii de audit public intern;
      3. c) obiectivele generale ale misiunii de audit public intern;
      4. d) tipul misiunii de audit public intern;
      5. e) perioada de realizare a misiunii de audit public intern;
      6. f) perioada supusă auditării;
      7. g) numărul auditorilor interni implicaţi în misiunea de audit public intern;
      8. h) entitatea auditată.
    3. 2.3.1.7.3. Planul de audit intern cuprinde misiunile de audit public intern selectate şi cu resursele de audit disponibile – auditori interni, timp, resurse financiare.
    4. 2.3.1.7.4. Planul de audit intern al Ministerului Sănătăţii este structurat pe misiuni de asigurare, misiuni de consiliere şi misiuni de evaluare.
  8. 2.3.1.8. Actualizarea planurilor de audit public intern se realizează prin referat de modificare, aprobat de ministrul sănătăţii, în funcţie de:
    1. a) modificările legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de semnificaţie a auditării anumitor procese/activităţi/acţiuni;
    2. b) solicitările ministrului sănătăţii/ ale UCAAPI de a introduce/înlocui unele misiuni din planul de audit public intern;
    3. c) schimbări semnificative privind expunerea la riscuri a entităţii publice sau apariţia unor criterii semnal.
  9. 2.3.1.9. Planul multianual de audit public intern se actualizează dacă au loc modificări în structura proceselor/activităţilor/acţiunilor derulate de Ministerul Sănătăţii.
2. 2.3.2. Gestiunea resurselor umane
  1. 2.3.2.1. Şeful compartimentului de audit public intern răspunde pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit public intern şi asigură resursele necesare îndeplinirii în mod eficient a planului anual de audit public intern.
3. 2.3.3. Obiectivele activităţii de audit public intern
  1. 2.3.3.1. Obiectivele activităţii de audit public intern vizează evaluarea şi îmbunătăţirea proceselor de management al riscului, de control şi de guvernanţă, precum şi nivelurile de calitate atinse în îndeplinirea responsabilităţilor, cu scopul de:
    1. a) a oferi o asigurare rezonabilă că acestea funcţionează cum s-a prevăzut şi că permit realizarea obiectivelor şi scopurilor propuse;
    2. b) a formula recomandări pentru îmbunătăţirea funcţionării activităţilor entităţii publice în ceea ce priveşte eficienţa şi eficacitatea.
  2. 2.3.3.2. Evaluarea managementului riscurilor. Auditul intern evaluează existenţa proceselor adecvate, suficiente şi eficace în domeniul managementului riscurilor.
    1. 2.3.3.2.1. Auditul intern sprijină conducătorul Ministerului Sănătăţii în identificarea şi evaluarea riscurilor şi contribuie la îmbunătăţirea sistemului de control intern/managerial.
  3. 2.3.3.3. Evaluarea sistemelor de control intern. Auditul intern ajută organizaţia să menţină un sistem de control intern/managerial corespunzător, evaluând eficienţa şi eficacitatea şi asigurând îmbunătăţirea acestuia.
    1. 2.3.3.3.1. Evaluarea eficienţei şi eficacităţii sistemului de control intern/managerial se realizează pe baza rezultatelor evaluării riscurilor şi vizează cel puţin operaţiile cu privire la:
      1. a) fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale;
      2. b) eficacitatea şi eficienţa proceselor/activităţilor/operaţiilor specifice Ministerului Sănătăţii;
      3. c) protejarea patrimoniului;
      4. d) respectarea legilor, reglementărilor şi procedurilor.
    2. 2.3.3.3.2. Auditorii interni trebuie să examineze, pe timpul derulării misiunilor de audit public intern, procedurile formalizate în acord cu obiectivele misiunii în vederea identificării tuturor deficienţelor acestora.
    3. 2.3.3.3.3. Auditorii interni trebuie să analizeze operaţiile şi activităţile şi să determine măsura în care rezultatele corespund obiectivelor stabilite şi dacă operaţiile/activităţile sunt aplicate sau realizate în condiţii de conformitate şi performanţă.
  4. 2.3.3.4. Evaluarea procesului de guvernanţă. Auditul intern trebuie să evalueze şi să facă recomandări adecvate pentru îmbunătăţirea procesului de guvernanţă, contribuind la îndeplinirea următoarelor obiective:
    1. a) promovarea unei conduite etice şi a valorilor corespunzătoare în cadrul entităţii publice;
    2. b) asigurarea unui management eficace al performanţei în cadrul entităţii publice şi asumarea răspunderii;
    3. c) coordonarea activităţilor şi comunicarea informaţiilor privind riscul şi controlul în cadrul entităţii publice.
  5. 2.3.3.5. Auditul intern trebuie să evalueze proiectarea, implementarea şi eficacitatea obiectivelor, programelor şi activităţilor, precum şi dacă tehnologia informaţiei sprijină strategiile şi obiectivele organizaţiei.
4. 2.3.4. Planificarea şi realizarea misiunii de audit public intern
  1. 2.3.4.1. Planificarea şi realizarea misiunii de audit public intern ia în calcul următoarele:
    1. a) obiectivele misiunii de audit public intern, care trebuie să abordeze procesele de management al riscurilor, de control intern şi de guvernanţă, asociate activităţilor supuse auditului intern;
    2. b) sfera misiunii de audit public intern, care trebuie să fie suficient de extinsă şi să acopere sistemele, activităţile, operaţiile, documentele specifice sistemului sanitar;
    3. c) resursele de audit intern alocate misiunii, care trebuie să aibă în vedere natura şi complexitatea obiectivelor, limitele de timp şi rezultatele aşteptate;
    4. d) programul misiunii de audit public intern, care trebuie să asigure îndeplinirea obiectivelor misiunii şi să definească activităţile de realizat pentru colectarea, analiza, evaluarea şi documentarea informaţiilor.
  2. 2.3.4.2. Realizarea misiunii de audit public intern include colectarea, analiza şi evaluarea documentelor şi informaţiilor, efectuarea testărilor planificate, stabilirea constatărilor, formularea recomandărilor şi concluziilor auditului în concordanţă cu obiectivele misiunii de audit intern.
  3. 2.3.4.3. Auditorii interni aplică tehnici şi instrumente adecvate de audit intern pentru colectarea de informaţii necesare, fiabile, pertinente şi utile în vederea realizării obiectivelor de audit intern.
  4. 2.3.4.4. Analiza şi evaluarea corespunzătoare a informaţiilor colectate permite formularea constatărilor, recomandărilor şi concluziilor adecvate de audit.
  5. 2.3.4.5. Constatările şi concluziile auditorilor interni sunt documentate cu probe suficiente şi pertinente de audit; auditorii interni adună elemente probante, formulează recomandări bazate pe analize şi monitorizează implementarea acestora.
  6. 2.3.4.6. Misiunea de audit public intern face obiectul unei supervizări corespunzătoare în vederea garantării îndeplinirii obiectivelor, asigurării calităţii şi dezvoltării profesionale a auditorilor interni.
  7. 2.3.4.7. Misiunile ad-hoc au caracter excepţional, sunt realizate în baza ordinului de serviciu şi sunt aprobate de conducătorul entităţii publice; aceste misiuni se desfăşoară în baza procedurii stabilite prin prezentele norme metodologice.
5. 2.3.5. Raportarea rezultatelor misiunii de audit public intern
  1. 2.3.5.1. Raportarea rezultatelor misiunii de audit public intern trebuie să conţină cel puţin informaţii cu privire la:
    1. a) tema misiunii de audit public intern, obiectivele misiunii, tipul de audit intern şi baza legală a realizării misiunii de audit intern;
    2. b) sfera misiunii de audit public intern, unde se precizează activităţile auditate, perioada vizată, documentele evaluate, documentele elaborate şi natura acţiunilor executate;
    3. c) constatări, care prezintă rezultatul procesului de comparare între ceea ce ar trebui să existe, respectiv criteriile prestabilite, şi ceea ce există;
    4. d) recomandări, care asigură luarea măsurilor corective cu privire la disfuncţiile constatate şi cauzele acestora, precum şi posibilele îmbunătăţiri ale activităţilor;
    5. e) concluzii, care prezintă opiniile pe care auditorii interni le exprimă cu privire la consecinţele, constatările şi recomandările formulate pentru activităţile auditate; acestea prezintă măsura în care scopurile şi obiectivele entităţii publice sunt îndeplinite, iar activitatea auditată funcţionează aşa cum este prevăzut.
  2. 2.3.5.2. Constatările şi recomandările auditorilor interni sunt comunicate entităţii/structurii auditate, iar observaţiile sau neclarităţile sunt discutate cu responsabilii acesteia pe parcursul derulării misiunii de audit public intern.
  3. 2.3.5.3. Raportul de audit public intern se semnează pe fiecare pagină de auditorii interni şi pe ultima pagină de către supervizor/şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii; acest raport se transmite spre avizare conducătorului Ministerului Sănătăţii, care a aprobat misiunea, după care o copie se comunică entităţii/structurii auditate.
  4. 2.3.5.4. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii, în procesul de raportare a activităţii de audit intern, asigură şi raportarea asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.
6. 2.3.6. Aplicarea sancţiunilor

Numirea reprezentanţilor împuterniciţi ai Ministerului Sănătăţii pentru aplicarea contravenţiilor prevăzute la art. 23 din Legea nr. 672/2002 republicată, se face prin ordin al ministrului sănătăţii, pe baza propunerilor compartimentului de specialitate.

PARTEA II

CAPITOLUL III

Misiunile de asigurare

Misiunile de asigurare se realizează în conformitate cu tipurile de audit intern reglementate de lege şi pot fi:

a) misiuni de audit de regularitate/conformitate;
b) misiuni de audit al performanţei;
c) misiuni de audit de sistem.

3.1. Metodologia de derulare a misiunilor de audit public intern de regularitate/conformitate

3.1.1. Prin planificarea şi realizarea misiunilor de audit de regularitate/conformitate se urmăreşte examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicate.
3.1.2. Planificarea şi realizarea misiunilor de audit de regularitate/conformitate au ca obiective:
1. a) să ajute entitatea/structura auditată prin intermediul opiniilor şi recomandărilor;
2. b) să contribuie la gestionarea mai bună a riscurilor de către entitatea/structura auditată;
3. c) să asigure o mai bună monitorizare a conformităţii cu regulile şi procedurile existente;
4. d) să îmbunătăţească calitatea proceselor de management al riscului, de control şi de guvernanţă;
5. e) să se asigure că informaţiile financiare şi contabile sunt fiabile şi corecte;
6. f) să îmbunătăţească eficienţa şi eficacitatea operaţiilor.
3.1.3. Misiunile de audit de regularitate/conformitate au ca obiectiv principal asigurarea regularităţii/conformităţii procedurilor şi a operaţiunilor cu cadrul normativ de reglementare. Planificarea şi realizarea acestor misiuni au în vedere, în principal, compararea realităţii cu sistemul de referinţă stabilit.

3.1.4. Metodologia generală de derulare a misiunilor de regularitate/conformitate, presupune parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice şi elaborarea documentelor, conform schemei următoare:

Etape	Proceduri		Cod procedură	Documente	S U P E R V I Z A R E A – P 20
Pregătirea misiunii	Iniţierea auditului intern	Elaborarea Ordinului de serviciu	P-01	Ordinului de serviciu
		Elaborarea declaraţiei de independenţă	P-02	Declaraţia de independenţă
		Elaborarea notificării privind declanşarea misiunii de audit	P-03	Notificarea privind declanşarea misiunii de audit
	Colectarea şi prelucrarea informaţiilor	Constituirea/Actualizarea dosarului permanent	P-04	Chestionarul de luare la cunoştiinţă
	Colectarea şi prelucrarea informaţiilor	Prelucrarea şi documentarea informaţiilor	P-05	Studiu preliminar
	Analiza riscurilor	Evaluarea riscurilor	P-06	Stabilirea punctajului total al riscurilor şi ierarhizarea riscurilor
		Evaluarea controlului intern	P-07	Chestionarul de control intern
		Evaluarea controlului intern	P-07	Evaluarea gradului de încredere în controlul intern

	Elaborarea programului misiunii de audit public intern		P-08	Programul misiunii de audit public intern
	Şedinţa de deschidere		P-09	Minuta şedinţei de deschidere
Intervenţia la faţa locului	Colectarea şi analiza probelor de audit	Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor	P-10	Teste
				Chestionar listă de verificare- CLV;foi de lucru;
		Analiza problemelor şi formularea recomandărilor	P-11	Fişă de identificare şi analiza a problemei – FIAP
		Analiza şi raportarea iregularităţilor	P-12	Formular de constatare şi raportare a iregularităţilor – FCRI
	Revizuirea documentelor şi constituirea dosarului de audit		P-13	Nota centralizatoare a documentelor de lucru
	Şedinţa de închidere		P-14	Minuta şedinţei de închidere
Raportarea rezultatelor misiunii	Elaborarea proiectului raportului de audit public intern		Elaborarea proiectului raportului de audit public intern	P-15	Proiectul raportului de audit public intren
			Transmiterea proiectului de audit public intren	P-16	–

		Reuniunea de conciliere	P-17	Minuta reuniunii de conciliere
	Elaborarea raportului de audit public intern	Raportul de audit public intern	P-18	Raportul de audit public intern
	Elaborarea raportului de audit public intern	Difuzarea raportului de audit public intern	P-19	–
Urmărirea recomandărilor	Urmărirea recomandărilor		P-21	Fişa de urmărire a implementării recomandărilor

3.1.5. Metodologia generală de derulare a misiunilor de regularitate/conformitate presupune, conform prezentelor norme, parcurgerea următoarelor etape:
1. a) pregătirea misiunii de audit public intern;
2. b) intervenţia la faţa locului;
3. c) raportarea activităţii de audit public intern;
4. d) urmărirea recomandărilor.

3.1.6. Pregătirea misiunii de regularitate/conformitate

3.1.6.1. Iniţierea auditului intern
3.1.6.2. Elaborarea ordinului de serviciu
1. 3.1.6.2.1. Ordinul de serviciu, prevăzut în anexa nr. 5, autorizează efectuarea misiunilor de audit public intern, inclusiv misiunile ad-hoc, şi se întocmeşte de către şeful compartimentului de audit public intern, pe baza planului anual de audit public intern.
2. 3.1.6.2.2. Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenţie al echipei de auditori interni acordat de către şeful compartimentului de audit public intern. Pe baza acestuia se desfăşoară misiunea de audit public intern şi se informează persoanele interesate asupra următoarelor aspecte:
  1. a) cadrul legal privind realizarea misiunii de audit public intern;
  2. b) scopul misiunii de audit public intern şi tipul auditului intern;
  3. c) obiectivele generale ale misiunii de audit public intern;
  4. d) perioada efectuării misiunii de audit public intern;
  5. e) desemnarea supervizorului;
  6. f) perioada supusă auditului;
  7. g) numele şi prenumele auditorilor interni desemnaţi să efectueze misiunea de audit public intern.
3. 3.1.6.2.3. Procedura P-01. Ordinul de serviciu
  
  Şeful compartimentului de audit public intern
  
  Auditorii interni
  
  audit public intern
  1. a) Întocmeşte ordinul de serviciu pe baza planului anual de audit public intern.
  2. b) Semnează ordinul de serviciu.
  3. c) Furnizează copii ale ordinului de serviciu fiecărui membru al echipei de audit
  4. d) Organizează şedinţe de lucru cu echipa de audit, în cadrul cărora se comunică scopul misiunii, metodologia ce se va utiliza şi rezultatele ce se aşteaptă de la misiunea respectivă
  5. e) Stabileşte cerinţele de pregătire profesională necesare echipei de audit intern în vederea realizării misiunii
  6. f) Stabileşte cu echipa de audit desemnată modalitatea de abordare a misiunii de audit public intern
  1. a) Primesc ordinul de serviciu
  2. b) Iau cunoştiinţă despre scopul, metodologia ce se va utiliza pentru a realiza misiunea de audit public intern şi despre rezultatele aşteptate de către şeful compartimentului de
3.1.6.3. Elaborarea declaraţiei de independenţă
1. 3.1.6.3.1. Independenţa auditorilor interni desemnaţi pentru realizarea unei misiuni de audit public intern trebuie declarată prin completarea documentului Declaraţia de independenţă, prevăzut în anexa nr. 6.
2. 3.1.6.3.2. Şeful compartimentului de audit public intern analizează situaţiile de incompatibilitate, stabileşte modalităţile de eliminare sau soluţionare a incompatibilităţilor prin furnizarea de explicaţii adecvate în cadrul declaraţiei de independenţă.
3. 3.1.6.3.3. Incompatibilităţile, reale sau posibile, apărute în timpul misiunii de audit public intern trebuie declarate imediat de către auditorii interni, iar şeful compartimentului de audit public intern are responsabilitatea soluţionării acestora.
4. 3.1.6.3.4. Eliminarea sau diminuarea incompatibilităţilor personale ale auditorilor interni se poate realiza şi prin transferarea atribuţiilor în
  
  realizarea misiunii de audit public intern între auditorii interni sau prin înlocuirea auditorilor interni.
5. 3.1.6.3.5. Procedura P-02. Declaraţia de independenţă
  
  Auditorii intreni
  
  dosarul misiunii de audit public intren
  
  Şeful compartimentului de audit public intern
  1. a) Completează declaraţia de independenţă
  2. b) Declară orice incompatibilitate, existentă sau posibilă
  3. c) Îndosariază declaraţia de independenţă în
  1. a) Verifică declaraţia de independenţă
  2. b) Identifică şi analizează incompatibilitatea semnalată de către auditori şi stabileşte modalitatea în care aceasta poate fi eliminată
  3. c) Avizează declaraţia de independenţă cu privire la soluţionarea incompatibilităţilor
3.1.6.4. Elaborarea notificării privind declanşarea misiunii de audit public intern
1. 3.1.6.4.1. Compartimentul de audit public intern notifică entitatea/structura auditată cu 15 zile calendaristice înainte de data declanşării misiunii de audit public intern, prevăzute în planul de audit intern.
2. 3.1.6.4.2. Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern, prevăzută în anexa nr. 7, conţine informaţii referitoare la scopul, obiectivele generale, durata misiunii, documentele care urmează a fi puse la dispoziţie de entitatea/structura auditată, precum şi informaţii cu privire la data şedinţei de deschidere.
3. 3.1.6.4.3. Notificarea se transmite entităţii/structurii auditate împreună cu Carta auditului intern.
4. 3.1.6.4.4. Entitatea auditată poate solicita amânarea/decalarea misiunii de audit public intern, în cazuri justificate (acţiuni speciale în derulare, lipsa personalului, alte circumstanţe care nu pot asigura desfăşurarea misiunii în condiţiile legii), cu aprobarea conducerii entităţii, după consultarea prealabilă a şefului compartimentului de audit public intern. Entitatea publică va prezenta şefului compartimentului de audit public intern documentul prin care se aprobă această solicitare.
5. 3.1.6.4.5. Procedura P-03. Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern
  
  Auditorii intreni
  
  Şeful compartimentului
  
  de audit public intern
  1. a) Întocmesc notificarea către entitatea/structura auditată, inclusiv pentru structurile atrase în misiunea de audit public intern
  2. b) Pregătesc un exemplar al Cartei auditului public intern
  3. c) Atribuie un număr de înregistrare notificării
  4. d) Transmit notificarea entităţii/structurii auditate, însoţită de Carta auditului intern
  5. e) Îndosariază copia notificării în dosarul misiunii de audit public intern
  1. a) Verifică corectitudinea şi suficienţa informaţiilor compartimentului de audit public intern
  2. b) Semnează notificarea
3.1.6.5. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor
1. 3.1.6.5.1. Constituirea/Actualizarea dosarului permanent
2. 3.1.6.5.2. Dosarul permanent reprezintă sursa de informaţii generale cu privire la entitatea/structura auditată şi permite o înţelegere mai bună a activităţilor auditate. Acesta cuprinde:
  1. a) strategii interne;
  2. b) reguli, regulamente şi legi aplicabile;
  3. c) proceduri de lucru;
  4. d) materiale despre entitatea/structura auditată (îndatoriri, responsabilităţi, număr de angajaţi, fişele posturilor, graficul organizaţiei, natura şi locaţia înregistrărilor contabile);
  5. e) informaţii financiare;
  6. f) rapoarte de audit public intern anterioare şi/sau externe;
  7. g) informaţii privind posturile-cheie/fluxurile de operaţii;
  8. h) alte documente specifice domeniului auditabil.
3. 3.1.6.5.3. În această procedură auditorii interni solicită şi colectează informaţii cu caracter general despre entitatea/structura auditată, cu scopul de a cunoaşte domeniul auditabil şi particularităţile acestuia. Informaţiile
  
  colectate trebuie să fie pertinente şi utile pentru atingerea următoarelor scopuri:
  1. a) identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socioeconomic în care entitatea/structura auditată îşi desfăşoară activitatea;
  2. b) cunoaşterea organizării entităţii/structurii auditate, a diferitelor nivele de administrare, conform organigramei şi a modalităţilor de desfăşurare a activităţilor;
  3. c) identificarea punctelor-cheie ale funcţionării entităţii/structurii auditate şi ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi a punctelor slabe;
  4. d) identificarea şi evaluarea riscurilor semnificative;
  5. e) identificarea informaţiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor controlului şi selecţionării tehnicilor de investigare adecvate.
4. 3.1.6.5.4. Dosarul permanent se actualizează anual, pentru a oferi auditorilor interni informaţii disponibile şi utile în realizarea activităţilor specifice.
5. 3.1.6.5.5. În cadrul procedurii de colectare a informaţiilor se elaborează chestionarul de luare la cunoştinţă, prevăzut în anexa nr. 8, care conţine întrebări prin al căror răspuns auditorii interni pot cunoaşte contextul socioeconomic de organizare şi funcţionare a entităţii/structurii auditate.
  
  ale entităţii/structurii auditate
  1. e) Identifică personalul responsabil, posturile- cheie, fluxul operaţiilor
  2. f) Identifică informaţiile financiare, registrul riscurilor şi circuitul documentelor
  3. g) Obţin rapoartele de control/audit anterioare
  4. h) Obţin orice alte documente şi informaţii specifice domeniului auditabil
  de
  
  funcţionare, fişele posturilor, proceduri scrise
  
  d) Obţin organigrama, regulamentele
  
  activitatea
  
  familiarizează cu
  
  entităţii/structurii auditate
  1. b) Concep şi elaborează chestionarul de luare la cunoştiinţă utilizat în obţinerea informaţiilor
  2. c) Identifică strategiile, legile şi regulamentele aplicabile emtităţii/structurii auditate
  a) Se
  
  Auditorii interni
6. 3.1.6.5.6. Procedura P-04. Constituirea/Actualizarea dosarului permanent
  1. i) Identifică şi analizează factorii susceptibili de a împiedica desfăşurarea misiunii de audit
  2. j) Constituie/Actualizează dosarul permanent şi îl opisează
3.1.6.6. Prelucrarea şi documentarea informaţiilor
1. 3.1.6.6.1. Prelucrarea informaţiilor presupune gruparea şi sistematizarea informaţiilor în vederea identificării activităţilor/acţiunilor auditabile şi realizarea analizei de risc, precum şi identificarea preliminară a aspectelor pozitive şi a abaterilor de la cadrul de reglementare.
2. 3.1.6.6.2. Activitatea de prelucrare a informaţiilor constă în:
  1. a) analiza entităţii/structurii auditate şi activităţii sale (organigrama, regulamentul de organizare şi funcţionare, fişele posturilor, circuitul documentelor etc.);
  2. b) analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii/structurii auditate;
  3. c) analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern;
  4. d) analiza rezultatelor controalelor precedente;
  5. e) analiza informaţiilor externe referitoare la entitatea/structura auditată.
3. 3.1.6.6.3. Prelucrarea şi documentarea informaţiilor se finalizează prin elaborarea documentului Studiu preliminar (anexa nr. 9).
4. 3.1.6.6.4. Scopul studiului preliminar este de a asigura obţinerea de informaţii suficiente şi adecvate despre domeniul auditabil şi va conţine informaţii cel puţin cu privire la:
  1. a) caracterizarea generală a entităţii/structurii auditate;
  2. b) strategia şi politicile în domeniul auditabil;
  3. c) analiza domeniului auditabil (procese, responsabili, factori de influenţă, cadrul normativ şi metodologic specific, gestionarea riscurilor etc.);
  4. d) obiectivele entităţii/structurii auditate;
  5. e) analiza structurii şi pregătirii personalului;
  6. f) asigurarea calităţii şi politica de îmbunătăţire şi dezvoltare a activităţilor domeniului auditabil;
  7. g) asigurarea şi disponibilitatea resurselor financiare necesare realizării activităţilor auditabile;
  8. h) alte informaţii specifice domeniului auditabil;
  9. i) concluzii.
5. 3.1.6.6.5. Procedura P-05. Prelucrarea şi documentarea informaţiilor
  
  Auditorii interni
  1. a) Realizează analiza generală a entităţii/structurii auditate
  2. b) Evaluează strategia şi politicile aplicabile domeniului auditabil
  3. c) Analizează şi evaluează domeniul auditabil
  4. d) Evaluează obiectivele entităţii/structurii auditate
  5. e) Analizează structura şi pregătirea personalului
  6. f) Evaluează politicile de dezvoltare specifice domeniului auditabil
  7. g) Examinează modul de constituire şi utilizare a resurselor financiare necesare desfăşurării activităţilor în cadrul domeniului auditabil
  8. h) Evaluează constatările şi recomandările din rapoartele de audit intern anterioare şi a rapoartelor de audit extern
  9. i) Analizează şi examinează alte date şi informaţii specifice domeniului auditabil
  10. j) Stabileşte concluziile analizei preliminare
  11. k) Elaborează şi documentează studiul preliminar

3.1.6.7. Stabilirea obiectivelor misiunii de audit public intern

3.1.6.7.1. Analiza riscului
1. 3.1.6.7.1.1. Riscul reprezintă orice eveniment, acţiune, situaţie sau comportament care, dacă se produce, are un impact nefavorabil asupra capacităţii entităţii publice de a-şi realiza obiectivele.
2. 3.1.6.7.1.2. Categorii de riscuri:
  1. a) riscuri de organizare: lipsa responsabilităţilor, insuficienta organizare a resurselor umane, documentaţie insuficientă, neactualizată etc.;
  2. b) riscuri operaţionale: neînregistrarea în evidenţele contabile, arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative, lipsa controalelor operaţiilor cu risc ridicat etc.;
  3. c) riscuri financiare: plăţi nesecurizate, nedetectarea operaţiilor cu risc financiar etc.;
    
    etc.
  4. d) riscuri generate de schimbări: legislative, structurale, manageriale
3. 3.1.6.7.1.3. Componentele riscului sunt:
  1. a) probabilitatea de apariţie, care reprezintă o măsură a posibilităţii de
    
    apariţie a riscului determinată apreciativ sau prin cuantificare;
  2. b) impactul riscului, care reprezintă efectele/consecinţele asupra entităţii în cazul manifestării riscului.
4. 3.1.6.7.1.4. Scopul analizei riscurilor
  1. 3.1.6.7.1.4.1. Analiza riscurilor are drept scop identificarea riscurilor din entitatea/structura auditată asociate domeniului auditabil şi evaluarea acestora, aprecierea controlului intern şi selectarea obiectivelor misiunii de audit public intern.
  2. 3.1.6.7.1.4.2. Procesul de identificare şi evaluare a riscurilor are în vedere şi riscurile depistate în misiunile de audit public intern anterioare.
  3. 3.1.6.7.1.4.3. În procesul de identificare şi analiză a riscurilor auditorii interni utilizează dosarul permanent sau alte documente ale entităţii/structurii auditate, inclusiv registrul riscurilor.
5. 3.1.6.7.1.5. Măsurarea riscurilor
  1. 3.1.6.7.1.5.1. Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a acestora şi de gravitatea consecinţelor, adică de impactul riscului şi utilizează drept instrumente criteriile de apreciere a riscurilor.
  2. 3.1.6.7.1.5.2. Criteriile privind aprecierea riscurilor sunt:
    1. a) Aprecierea probabilităţii – element calitativ, care se realizează prin evaluarea posibilităţii de apariţie a riscurilor, prin luarea în considerare a unor criterii specifice entităţii şi se poate exprima pe o scală valorică, pe 3 niveluri, astfel: probabilitate mică, probabilitate medie şi probabilitate mare. Spre exemplu, pentru aprecierea probabilităţii, auditorii interni pot avea în vedere drept criterii următoarele: stabilitatea cadrului normativ, complexitatea şi periodicitatea operaţiilor, calitatea personalului etc.
      
      Probabilitatea
      
      Criterii
      
      Mică (1)
      1. a) Cadrul normativ este în vigoare de peste 3 ani şi nu a cunoscut modificări
      2. b) Activităţile şi acţiunile au un nivel redus de complexitate
      3. c) Personalul are experienţă de cel puţin 5 ani
      4. d) Nivel ridicat de încadrare cu personal
      5. e) Riscul nu s-a manifestat anterior, etc
      Medie (2)
      
      Mare (3)
      1. a) Cadrul normativ este relativ nou sau a cunoscut unele modificări
      2. b) Activităţile şi acţiunile au un nivel mediu de complexitate
      3. c) Personalul are experienţă sub 3 ani
      4. d) Nivel mediu de încadrare cu personal
      5. e) Riscul s-a manifestat rareori în trecut, etc.
      1. a) Cadrul normativ este nou sau a cunoscut numeroase modificări
      2. b) Activităţile şi acţiunile au un nivel ridicat de complexitate
      3. c) Personalul are experienţă sub 1 an
      4. d) Nivel scăzut de încadrare cu personal
      5. e) Riscul s-a manifestat deseori în trecut
      În practică, fiecare entitate publică va identifica şi stabili criteriile specifice pe baza cărora se va aprecia probabilitatea de apariţie a riscurilor, luând în considerare modelul prezentat.
    2. b) Aprecierea impactului – element cantitativ, care se realizează prin evaluarea efectelor riscului în cazul în care acesta s-ar produce, prin luarea în considerare a unor criterii specifice entităţii şi se poate exprima pe o scală valorică, pe 3 niveluri, astfel: impact scăzut, impact moderat şi impact ridicat. Pentru aprecierea impactului auditorii interni pot avea în vedere drept criterii următoarele: pierderi de active, costuri de funcţionare, întreruperea activităţilor, imaginea entităţii etc.
    Impact
    
    Criterii
    
    Scăzut (1)
    
    Moderat (2)
    1. a) Nu există pierderi de active (financiare, angajaţi, materiale)
    2. b) Afectarea imaginii entităţii este redusă
    3. c) Costurile de funcţionare nu sunt afectate
    4. d) Calitatea serviciilor furnizate nu este afectată
    5. e) Nu există întreruperi în activitate
    1. a) Pierderil de active (financiare, angajaţi, materiale)
    2. b) Afectarea imaginii entităţii este moderată
    3. c) Creşterea costurilor de funcţionare este moderată
    4. d) Calitatea serviciilor furnizate este afectată în mică măsură
    Ridicat (3)
    1. a) Pierderi semnificativede active (financiare, angajaţi, materiale)
    2. b) Imaginea entităţii este afectată în mod semnificativ
    3. c) Costuri ridicate de funcţionare
    4. d) Calitatea serviciilor furnizate este afectată semnificativ
    5. e) Întreruperi semnificative în activitate
    În practică, fiecare entitate publică va identifica şi stabili criteriile specifice pe baza cărora se va aprecia impactul riscurilor, luând în considerare modelul prezentat.
6. 3.1.6.7.1.6. Procedura de analiză a riscurilor
  1. 3.1.6.7.1.6.1. Identificarea activităţilor/acţiunilor şi a riscurilor asociate, care presupune parcurgerea următoarelor etape:
    1. a) detalierea pentru fiecare obiectiv general al misiunii de audit public intern a activităţilor în acţiuni succesive, descriind procesul de la iniţierea activităţii până la înregistrarea ei;
    2. b) definirea riscurilor pentru fiecare activitate/acţiune în parte. 3.1.6.7.1.6.2. Stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor – care sunt
      
      reprezentate de impactul şi probabilitatea de manifestare a riscului, fiind evaluate pe o scală cu 3 niveluri, astfel:
      1. a) aprecierea probabilităţii care se realizează pe baza analizei şi evaluării factorilor de incidenţă stabiliţi;
      2. b) aprecierea impactului care se realizează pe baza analizei şi evaluării factorilor de risc stabiliţi.
      Probabilitate
      
      3
      
      2
      
      1
      
      2
      
      4
      
      6
      
      9
      
      6
      
      3
      
      Mare (3)
      
      Medie (2)
      
      Mică (1)
      
      Scăzut (1) Moderat (2) Ridicat (3) Impact
      
      3.1.6.7.1.6.3. Stabilirea punctajului total al riscurilor şi ierarhizarea riscurilor, prevăzută în anexa nr. 10, presupune:
      1. a) stabilirea punctajului total al riscurilor, ca produsul dintre probabilitate şi impactul riscului, obţinut pe baza formulei:
        
        PT = P x I, unde: PT = punctajul total al riscului;
        
        P = probabilitate; I = impact;
      2. b) ierarhizarea riscurilor – se realizează pe baza punctajelor totale obţinute din evaluarea riscului, iar activităţile/acţiunile auditabile se împart în activităţi/acţiuni cu risc mic, mediu şi mare, astfel:
      - – pentru PT = 1 sau 2, riscul este mic;
      - – pentru PT = 3 sau 4, riscul este mediu;
        
        de
        
        de
        
        manifestare a riscului şi nivelul impactului
        
        riscului
        
        f) Stabilesc punctajul total al riscului
        
        g) Ierarhizează riscurile în funcţie punctajele obţinute
        
        probabilităţii
        
        riscurilor şi factori de apreciere a impactului riscurilor
        
        e) Stabilesc nivelul
        
        privind
        
        aprecierea probabilităţii de apariţie a
        
        riscurile asociate
        
        activităţilor/acţiunilor auditabile
        
        d) Stabilesc factori de incidenţă
        
        vedere al controalelor specifice
        
        c) Identifică
        
        pentru fiecare
        
        activitate/acţiune de realizat din punct de
        
        studiul preliminar
        
        b) Stabilesc cerinţele
        
        activităţile şi acţiunile
        
        auditabilenşi riscurile asociate acestora, în funcşie de prelucrarea şi documentarea informaţiilor conţinute în dosarul permanent şi a infirmaţiilor conţinute în
        
        a) Stabilesc
        
        Auditorii interni
      - – pentru PT = 6 sau 9, riscul este ridicat. 3.1.6.7.1.7. Procedura P-06. Analiza riscurilor
      Supervizorul/Şeful compartimentului de audit public intern
      1. h) Elaborează documentul Analiza riscurilor
      2. i) Efectuează eventuale modificări stabilite în şedinţa de lucru
      3. j) Îndosariază documentele elaborate în cadrul procedurii de analiză a riscurilor în dosarul misiunii de audit public intern.
      1. a) Analizează şi evaluează activităţile şi acţiunile auditabile stabilite şi riscurile asociate acestora
      2. b) Analizează şi evaluează punctajul total calculat al riscului
      3. c) Analizează şi evaluează ierarhizarea riscurilor
      4. d) Organizează o şedinţă de lucru cu echipa de audit pentru analiza opiniilor cu privire la analiza riscurilor
      5. e) Supervizează documentul Analiza riscurilor

3.1.6.7.2. Evaluarea iniţială a controlului intern şi stabilirea obiectivelor misiunii de audit public intern

3.1.6.7.2.1. Evaluarea iniţială a controlului intern se realizează pe baza chestionarului de control intern, prevăzut în anexa nr. 11, precum şi a documentelor existente la dosarul permanent şi are rolul de a identifica existenţa controalelor interne pentru fiecare activitate/acţiune auditabilă.
3.1.6.7.2.2. Chestionarul de control intern permite, prin intermediul întrebărilor formulate şi răspunsurilor primite, identificarea activităţilor de control intern instituite de management şi aprecierea funcţionalităţii acestora.
3.1.6.7.2.3. Evaluarea iniţială a controlului intern presupune parcurgerea următoarelor etape:
1. a) determinarea modalităţilor de funcţionare a fiecărei activităţi/acţiuni identificate;
2. b) identificarea controalelor interne existente, pe baza chestionarului de control intern şi a documentelor colectate;
3. c) stabilirea controalelor interne aşteptate pentru fiecare activitate/acţiune şi risc identificat;
4. d) stabilirea conformităţii controlului intern.

3.1.6.7.2.4. Evaluarea iniţială a controlului intern are în vedere riscurile asociate activităţilor/acţiunilor auditabile şi presupune identificarea şi analiza controalelor interne implementate de entitate pentru gestionarea

acestor riscuri cu scopul de a descoperi eventualele zone în care există semnale că acesta nu există, nu funcţionează sau funcţionează neadecvat. Aceasta prezintă sintetic rezultatul evaluării iniţiale a controlului intern pentru fiecare activitate/acţiune auditabilă. Pentru evaluarea iniţială a controlului intern se utilizează o scală, pe 3 niveluri, astfel: control intern conform, control intern parţial conform şi control intern neconform.

Control intern

Criterii

Conform

îndeplinire a obiectivelor şi dispune măsuri corective în cazul abaterilor de la obiective etc.

Parţial conform

parţial implementat; procedurile nu sunt suficiente pentru prevenirea materializării riscurilor.

anumite echipe de audit sau control.

a) Sistemul de control intern/managerial este implementat ; sunt elaborate proceduri adecvate, care pot preveni materializarea riscurilor
b) Conducerea entităţii cunoaşte cadrul de reglementare a sistemului de control intern/managerial
c) Conducerea şi personalul au o atitudine pozitivă faţă de controlul intern/managerial, existând preocuparea de a anticipa şi înlătura problemele semnalate
d) Controlul intern/managerial este integrat în activităţile curente ale entităţii/structurii auditate şi nu reprezintă o activitate distinctă sau care se desfăşoară în paralel cu acestea.
e) Procesul de management al riscului din entitate asigură identificarea riscurilor, evaluarea lor, stabilirea măsurilor de gestionare a riscurilor şi monitorizarea eficacităţii acestora.
f) Conducerea primeşte sistematic raportări privind desfăşurarea activităţilor şi gradul de

a) Sistemul de control intern/managerial este
b) Conducerea şi personalul au o atitudine subiectivă faţă de controlul intern/managerial, înlăturând problemele semnalate doar de către

	etc.
Neconform	nu sunt utilizate în procesul decizional şi nu sunt luate măsuri corective în cazul abaterilor de la obiective etc.

c) Controlul intern/managerial este parţial integrat în activităţile curente ale entităţii/structurii auditate.
d) Procesul de management al riscului din entitate asigură identificarea unor riscuri, evaluarea lor, dar măsurile de gestionare a riscurilor nu sunt întotdeauna adecvate şi eficace.
e) Conducerea primeşte anumite raportări privind desfăşurarea activităţilor, dar nu urmăreşte gradul de îndeplinire a obiectivelor

a) Sistemul de control intern/managerial nu este implementat; procedurile lipsesc, s unt puţin utilizate sau sunt implementate necorespunzător.
b) Conducerea entităţii nu cunoaşte cadrul de reglementare a sistemului de control intern/managerial.
c) Conducerea şi personalul au o atitudine necooperantă sau indiferentă faţă de controlul intern/managerial.
d) Controlul intern/managerial este perceput ca o activitate distinctă sau care se desfăşoară în paralel cu activităţile entităţii.
e) Procesul de management al riscurilor din entitate nu asigură identificarea riscurilor, nefiind stabilite măsuri adecvate de gestionare a riscurilor.
f) Conducerea primeşte unele raportări privind desfăşurarea activităţilor şi gradul de îndeplinire a obiectivelor, dar informaţiile din acestea nu sunt fiabile. Raportările

În practică, fiecare entitate publică va identifica şi va stabili criteriile specifice pe baza cărora se va evalua controlul intern, luând în considerare modelul prezentat.

3.1.6.7.2.5. Rezultatul evaluării controlului intern se concretizează prin elaborarea formularului Evaluarea iniţială a controlului intern şi stabilirea obiectivelor de audit, prevăzut în anexa nr. 12, care cuprinde obiectivele şi activităţile/acţiunile selectate, în mod obligatoriu, în vederea auditării, astfel:

a) activităţile/acţiunile cu riscurile de nivel ridicat, indiferent de rezultatul evaluării controlului intern;
b) activităţile/acţiunile cu riscurile de nivel mediu şi controalele interne parţial conforme sau neconforme;
c) activităţile/acţiunile cu riscuri mici şi controale interne neconforme. 3.1.6.7.2.6. În auditare pot fi cuprinse şi alte activităţi/acţiuni cu

riscuri medii sau mici, în funcţie de resursele de audit disponibile.

a) Stabilesc modalităţile de funcţionare a fiecărei activităţi/acţiuni.
b) Stabilesc controalele interne planificate pentru fiecare activitate/acţiune.
c) Concep şi elaborează chestionarul de control intern utilizat în identificarea controalelor interne existente.
d) Obţin răspunsurile la întrebările formulate în chestionarul de control intern.
e) Identifică controalele interne existente pentru fiecareacţiune/operaţie.
f) Realizează evaluarea iniţială a controlului intern.
g) Stabilesc obiectivele de audit şi în cadrul acestora activităţile/acţiunile ce vor fi auditate şi testate, în funcţie de nivelul riscului şi evaluarea controlului intern.
h) Elaborează formularul privind evaluarea iniţială a ontrolului intern şi stabilirea obiectivelor de audit.
i) Efectuează eventualele modificări stabilite în şedinţa de lucru.

Auditorii interni

3.1.6.7.2.7. Procedura P-07. Evaluarea iniţială a controlului intern şi stabilirea obiectivelor de audit

	j) Îndosariază documentele elaborate în cadrul procedurii de analiză a riscului în dosarul misiunii de audit public intern.
Supervizorul/Şeful compartimentului de audit public intern	obiectivelor de audit.

a) Analizează şi evaluează controalele interne aşteptate identificate.
b) Analizează şi revizuieşte chestionarul de control intern elaborat.
c) Analizează şi evaluează controalele interne existente identificate.
d) Organizează o şedinţă de lucru cu echipa de audit pentru a analiza modul în care a fost evaluat controlul intern.
e) Supervizează formularul privind evaluarea iniţială a controlului intern şi stabilirea

3.1.6.8. Elaborarea programului misiunii de audit public intern

3.1.6.8.1. Programul misiunii de audit public intern, prevăzut în anexanr. 13, este un document intern de lucru al compartimentului de audit public intern şi prezintă în mod detaliat lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze, pentru a colecta probele de audit în baza cărora formulează concluziile şi recomandările.
3.1.6.8.2. Prin programul misiunii de audit public intern se urmăreşte:
1. a) asigurarea şefului compartimentului de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern;
2. b) asigurarea repartizării sarcinilor şi planificarea activităţilor, pe fiecare auditor membru al echipei de audit intern.
3.1.6.8.3. Programul misiunii de audit public intern este structurat pe etapele misiunii de audit public intern şi activităţi, iar în cadrul fiecărui obiectiv de audit cuprinde activităţile/acţiunile selectate în auditare şi testările concrete de efectuat.

3.1.6.8.4. Procedura P-08. Elaborarea programului misiunii de audit public intern

Auditorii interni

b) Îndosariază programul misiunii de audit public intern în dosarul misiunii de audit public intern.

Supervizorul

Şeful compartimentului de

audit public intern

Aprobă programul misiunii de audit public intern.

a) Elaborează programul misiunii de audit public intern,având în vedere următoarele:
- – etapele misiunii de audit public intern;
- – activităţile derulate în cadrul fiecărei etape a misiunii de audit public intern;
- – obiectivele misiunii de audit public intern şi activităţile/acţiunile auditabile;
- – numărul de ore aferente fiecărei etape/obiectiv/activitate/acţiuni;
- – auditorii interni responsabilizaţi pentru realizarea fiecărei activităţi/acţiuni cuprinse în program;
- – locul derulării fiecărei activităţi, inclusiv a testărilor;
- – testările ce se vor efectua pe fiecare obiectiv de audit şi activitate/acţiune selectate în auditare şi durata acestora;
- – tipul verificărilor ce se efectuează în cadrul fiecărei testări.

a) Analizează programul misiunii de audit public intern.
b) Organizează o întâlnire pentru analiza programului misiunii de audit public intern.
c) Revizuieşte, după caz, activităţile, tipul testării, durata, persoanele repartizate cuprinse în programul misiunii de audit public intern.
d) Supervizează programul misiunii de audit public intern.

3.1.6.9. Şedinţa de deschidere

3.1.6.9.1. Şedinţa de deschidere a misiunii de audit public intern se derulează la unitatea auditată, cu participarea auditorilor interni şi a personalului entităţii/structurii auditate, şi are rolul de a permite realizarea de discuţii cu privire la rolul misiunii de audit public intern, obiectivele generale şi modalităţile de lucru în vederea realizării misiunii de audit public intern, precum şi pentru a stabili persoanele de contact pe perioada derulării misiunii de audit public intern.
3.1.6.9.2. În cazul în care misiunea de audit are loc la o structură aflată în altă localitate decât cea în care se află compartimentul de audit public intern, şedinţa de deschidere va avea loc la începutul etapei de intervenţie la faţa locului.
3.1.6.9.3. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:
1. a) prezentarea auditorilor interni/a supervizorului, după caz;
2. b) prezentarea obiectivelor generale ale misiunii de audit public intern;
3. c) comunicarea termenelor de desfăşurare a misiunii de audit public intern;
4. d) stabilirea persoanelor responsabile din partea structurii auditate în vederea desfăşurării misiunii de audit public intern;
5. e) prezentarea Cartei auditului intern;
6. f) asigurarea condiţiilor de lucru necesare derulării misiunii de audit public intern.
3.1.6.9.4. Minuta şedinţei de deschidere, prevăzută în anexa nr. 14, cuprinde în prima parte informaţii generale referitoare la organizarea şedinţei şi la participanţi, iar în partea a doua stenograma discuţiilor purtate.

de
1. e) Întocmesc minuta şedinţei de deschidere
2. f) Consemnează în cadrul minutei toate aspectele dezbătute
3. g) Îndosariază minuta şedinţei de deschidere în
1. a) Stabilesc data şedinţei de deschidere
2. b) Contactează telefonic entitatea/structura auditată pentru a stabili data întâlnirii
1. c) Stabilesc ordinea de zi a şedinţei deschidere
2. d) Participă la şedinţa de deschidere
Auditorii interni

3.1.6.9.5. Procedura P-09. Şedinţa de deschidere

dosarul misiunii de audit public intern

Supervizorul/ Şeful compartim.

de audit public inern

Participă la şedinţa de deschidere, după caz

Conducătorul entităţii/structurii auditate

a) Participă la şedinţa de deschidere
b) Stabileşte persoanele din cadrul entităţii/structurii auditate care vor participa la şedinţa de deschidere
c) Asigură participarea persoanelor desemnate

3.1.7. Intervenţia la faţa locului

3.1.7.1. Colectarea şi analiza probelor de audit
1. 3.1.7.1.1. Tehnici utilizate pentru colectarea probelor de audit public
  
  intern
2. 3.1.7.1.2. Verificarea – asigură validarea, confirmarea, acurateţea
  
  înregistrărilor, documentelor, declaraţiilor, concordanţa cu legile şi regulamentele, precum şi eficacitatea controalelor interne. Principalele tehnici de verificare sunt:
  1. a) confirmarea: solicitarea informaţiei din două sau mai multe surse independente în scopul validării acesteia;
  2. b) examinarea: constă în obţinerea informaţiilor din texte ori din alte surse materiale în vederea detectării erorilor sau a iregularităţilor;
  3. c) calculul: efectuarea unor calcule independente pentru a verifica corectitudinea operaţiilor.
  4. d) comparaţia: confirmă identitatea unei informaţii după obţinerea acesteia din două sau mai multe surse diferite;
  5. e) punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de înregistrări;
  6. f) urmărirea: reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat. Scopul urmăririi este de a verifica dacă toate tranzacţiile reale au fost înregistrate;
  7. g) garantarea: verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate, prin examinarea documentelor, de la articolul înregistrat spre documentele justificative.
3.1.7.2. Tehnici utilizate pentru interpretarea probelor de audit public

intern
1. 3.1.7.2.1. Examinarea documentară constă în analiza unor operaţiuni,
  
  înregistrări, procedee sau fenomene economice pe baza documentelor justificative care le reflectă, cu scopul de a stabili realitatea, legalitatea şi eficienţa acestora.
2. 3.1.7.2.2. Observarea reprezintă o tehnică de comparare a proceselor formale (oficiale) şi a liniilor directoare de aplicare a acestora cu rezultatele obţinute în realitate.
3. 3.1.7.2.3. Analiza cronologică se focalizează pe determinarea succesiunii evenimentelor sau acţiunilor şi constă în reconstrucţia cauzelor evenimentelor ori a fenomenelor prin extragerea şi analiza constatărilor din documentele sursă de informaţii.
3.1.7.3. Tehnici utilizate pentru analiza probelor de audit
1. 3.1.7.3.1. Diagnosticul constă în cercetarea şi analiza realităţii obiective, reperarea disfuncţionalităţilor şi potenţialului de dezvoltare a activităţii entităţii/structurii auditate, identificarea cauzelor şi a măsurilor de redresare, precum şi în identificarea variabilelor-cheie ale dezvoltării şi a măsurilor de ameliorare şi/sau de creştere a performanţelor.
2. 3.1.7.3.2. Evaluarea reprezintă o cercetare ştiinţifică ce aplică proceduri de colectare şi analiză a informaţiilor privind conţinutul, structura şi rezultatele programelor şi activităţilor.
3.1.7.4. Instrumente de audit public intern
1. 3.1.7.4.1. Chestionarul cuprinde întrebările pe care le formulează în scris auditorii interni persoanelor auditate. Tipurile de chestionare sunt următoarele:
  1. a) chestionarul de luare la cunoştinţă – cuprinde întrebări referitoare la contextul socio-economic, organizarea internă, funcţionarea entităţii/structurii auditate;
  2. b) chestionarul de control intern ghidează auditorii interni în activitatea de identificare obiectivă a funcţionării controalelor interne, disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestora; este utilizat pentru revizia controalelor interne;
  3. c) chestionarul – listă de verificare, prevăzut în anexa nr. 15, este utilizat pentru stabilirea şi evaluarea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Documentul cuprinde un set de întrebări standard pentru fiecare obiectiv de audit şi activitate/acţiune auditabilă privind responsabilităţile, mijloacele financiare, tehnice şi de informare, precum şi resursele umane existente.
2. 3.1.7.4.2. Interviul – instrument de analiză pentru identificarea problemelor, soluţiilor sau evaluarea implementării, este utilizat pentru a obţine o imagine de ansamblu asupra domeniului auditabil, precum şi pentru a obţine o primă listă a problemelor ce urmează a fi analizate.
3. 3.1.7.4.3. Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit) permite:
  1. a) stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea;
  2. b) stabilirea modului de arhivare a documentaţiei justificative complete;
  3. c) reconstituirea operaţiunilor de la iniţiere până la finalizarea lor şi invers.
3.1.7.5. Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor
1. 3.1.7.5.1. Colectarea probelor de audit se realizează în urma testărilor efectuate în concordanţă cu programul misiunii de audit public intern aprobat de şeful compartimentului de audit public intern.
2. 3.1.7.5.2. Activităţile derulate contribuie la obţinerea constatărilor de audit şi justificarea lor cu probe de audit.
3. 3.1.7.5.3. Testele se întocmesc pe obiectivele şi activităţile/acţiunile auditabile stabilite în programul misiunii de audit intern.
4. 3.1.7.5.4. Testul cuprinde următoarele: obiectivul testului, modalitatea de eşantionare, descrierea testării, constatări şi concluzii; modelele sunt prevăzute în anexele nr. 16 şi 17.
5. 3.1.7.5.5. Documentul elaborat se semnează de către auditorii interni şi de către supervizor.
6. 3.1.7.5.6. Procedura P-10. Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor
  
  Auditorii interni
  
  Supervizorul/Şeful compartimentului de audit public intern
  1. a) Stabilesc, pentru fiecare testare, tehnicile de audit ce urmează a fi utilizate.
  2. b) Stabilesc pista de audit prin identificarea fluxurilor de informaţii, a atribuţiilor şi responsabilităţilor.
  3. c) Utilizează tehnicile şi instrumentele specifice misiunii de audit.
  4. d) Formulează obiectivul testării.
  5. e) Stabilesc metoda de eşantionare şi determină eşantionul care va fi testat.
  6. f) Stabilesc şi descriu tipul testărilor ce se vor efectua.
  7. g) Formulează constatările şi concluziile de audit în funcţie de prelucrarea informaţiilor obţinute în urma aplicării tehnicilor şi instrumentelor specifice de audit intern şi a probelor de audit colectate.
  8. h) Elaborează chestionare, liste de control, foi de lucru, interviuri etc.
  9. i) Elaborează testele în conformitate cu programul misiunii de audit public intern.
  10. j) Colectează probe de audit pentru toate testările şi constatările efectuate.
  11. k) Apreciază dacă probele de audit obţinute sunt suficiente, relevante, competente şi utile.
  12. l) Etichetează, numerotează şi îndosariază testele în dosarul misiunii de audit public intern.
  1. a) Avizează acurateţea tehnicilor de audit stabilite pentru fiecare testare.
  2. b) Analizează şi avizează chestionarele, listele de control, foi de lucru etc., elaborate de auditorii interni.
  3. c) Confirmă fluxul de informaţii, atribuţiile şi
  responsabilităţile menţionate în pista de audit.
  1. d) Analizează şi avizează utilizarea adecvată a instrumentelor şi documentelor de lucru în vederea realizării unei auditări obiective.
  2. e) Analizează şi avizează testele elaborate de auditorii interni.

3.1.7.6. Analiza problemelor şi formularea recomandărilor

3.1.7.6.1. Fişa de identificare şi analiză a problemei, prevăzută în anexa nr. 18, se întocmeşte de regulă pentru una sau mai multe probleme, abateri, nereguli, disfuncţii constatate, dacă privesc aceeaşi cauză.
3.1.7.6.2. Documentul cuprinde următoarele rubrici: problema, constatarea, cauza, consecinţa, precum şi recomandarea formulată de auditorii interni.
3.1.7.6.3. Fişa de identificare şi analiză a problemei se întocmeşte de auditorii interni, se discută şi se supervizează de către supervizor.
3.1.7.6.4. Constatările şi recomandările formulate de auditorii interni sunt discutate pe timpul intervenţiei la faţa locului cu reprezentanţii entităţii/structurii auditate, care vor semna pentru luare la cunoştinţă fişele de identificare şi analiză a problemelor.
3.1.7.6.5. În cazurile în care reprezentanţii entităţii/structurii auditate refuză semnarea pentru luare la cunoştinţă a fişelor de identificare şi analiză a problemelor, auditorii interni transmit aceste documente prin registratura entităţii/structurii auditate şi continuă procedura.

3.1.7.6.6. Procedura P-11. Analiza problemelor şi formularea recomandărilor

Auditorii interni

a) Prelucrează testele realizate.
b) Analizează problemele identificate.
c) Enunţă consecinţele şi implicaţiile problemelor identificate.
d) Stabilesc cauzele problemelor identificate.
e) Formulează recomandări pentru eliminarea cauzelor problemelor identificate.
f) Elaborează fişele de identificare şi analiză a problemelor.
g) Indică proba de audit pentru fiecare constatare.

h) Numerotează şi îndosariază fişele de identificare

şi analiză a problemelor în dosarul misiunii de audit public intern.

Supervizorul/Şeful compartimentului de audit public intern

problemelor.

Reprezentantul

entităţii/structurii auditate

a) Analizează şi verifică documentele şi informaţiile care au stat la baza întocmirii fişelor de identificare şi analiză a problemelor.
b) Verifică suficienţa probelor de audit care susţin constatarea formulată în cadrul fişei de identificare şi analiză a problemei.
c) Supervizează fişele de identificare şi analiză a

a) Semnează pentru luarea la cunoştinţă fişele de identificare şi analiză a problemelor.

3.1.7.7. Analiza şi raportarea iregularităţilor
1. 3.1.7.7.1. Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor, prevăzut în anexa nr. 19, se întocmeşte în cazul în care auditorii interni constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi.
2. 3.1.7.7.2. Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor cuprinde următoarele rubrici: problema, constatarea, actele normative încălcate, consecinţa, recomandările şi eventualele anexe sau probe de audit.
3. 3.1.7.7.3. După completare şi supervizare, auditorii interni transmit formularul şefului compartimentului de audit public intern, care informează în termen de 3 zile conducătorul entităţii publice care a aprobat misiunea de audit public intern şi structura de control abilitată, care au obligaţia de a continua verificările şi de a stabili măsurile ce se impun.
4. 3.1.7.7.4. Procedura P-12. Analiza şi raportarea iregularităţilor
  
  Auditorii interni
  1. a) Identifică iregularitatea.
  2. b) Stabilesc actele normative încălcate.
  3. c) Stabilesc consecinţele cu privire la iregularităţile identificate.
  4. d) Formulează eventuale recomandări pentru eliminarea iregularităţii.
  5. e) Identifică probele care susţin constatările cu privire la iregularităţile identificate.
  6. f) Elaborează formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor, îl semnează şi îl transmite imediat
  şefului compartimentului de audit public intern.
  
  Supervizorul
  
  Şeful compartimentului de audit public intern
  
  public intern şi structura de control abilitată.
  1. a) Analizează şi evaluează iregularitatea identificată şi constatarea formulată.
  2. b) Apreciază suficienţa probelor de audit care susţin constatarea formulată.
  3. c) Supervizează formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor.
  1. a) Analizează şi verifică probele de audit care au stat la baza elaborării formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor.
  2. b) Informează în termen de 3 zile conducătorul entităţii publice care a aprobat misiunea de audit
3.1.7.8. Revizuirea documentelor şi constituirea dosarului de audit public intern
1. 3.1.7.8.1. Revizuirea documentelor se efectuează de către auditorii interni pentru a se asigura că documentele elaborate pe timpul derulării misiunii de audit public intern sunt pregătite în mod corespunzător şi adecvat.
  1. 3.1.7.8.1.1. Auditorii interni, prin revizuirea documentelor, se asigură că dovezile colectate pentru susţinerea constatărilor sunt suficiente, concludente şi relevante.
  2. 3.1.7.8.1.2. Procedura P-13. Revizuirea documentelor
    
    Auditorii interni
    1. a) Numerotează corespunzător documentele procedurale, documentele de lucru şi lucrările elaborate pe parcursul derulării misiunii.
    2. b) Completează documentele procedurale, documentele de lucru şi lucrările elaborate, acolo unde se consideră că sunt insuficiente.
    3. c) Se asigură că pentru fiecare constatare există probe de audit şi că acestea sunt suficiente, concludente şi relevante.
    4. d) Indexează, prin atribuirea de litere şi cifre, fiecare document justificativ aferent constatărilor auditului (probă, dovadă de audit).
    5. e) Întocmesc, dacă este cazul, nota centralizatoare a documentelor de lucru, prevăzută la anexa nr.20.
    Supervizorul/Şeful
    
    compartimentului audit public intern
    
    de
    
    a) Verifică şi avizează documentelor de lucru.
    
    nota
    
    centralizatoare
    
    a
2. 3.1.7.8.2. Dosarul de audit public intern, prin informaţiile conţinute, asigură legătura între obiectivele de audit, intervenţia la faţa locului şi raportul de audit public intern. Acestea stau la baza formulării concluziilor auditorilor interni.
  1. 3.1.7.8.2.1. Structura dosarului de audit public intern este următoarea:
    1. a) Dosarul misiunii de audit public intern cuprinde următoarele secţiuni:
      1. a.1. Secţiunea A – Raportul de audit public intern şi anexele acestuia:
        
        – ordinul de serviciu;
        
        – declaraţia de independenţă;
        
        – proiectul raportului de audit public intern şi raportul de audit public intern;
        
        – sinteza raportului de audit public intern;
        
        – testele efectuate;
        
        – fişele de identificare şi analiza a problemelor (FIAP);
        
        – formularele de constatare a iregularităţilor (FCRI);
        
        – programul de audit etc.
      2. a.2. Secţiunea B – Administrativă:
        
        – notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern;
        
        – minuta şedinţei de deschidere;
        
        – minuta şedinţei de închidere;
        
        – minuta reuniunii de conciliere;
        
        – corespondenţă cu entitatea/structura auditată etc.
      3. a.3. Secţiunea C – Analiza riscului:
        
        – documentaţia privind analiza riscului.
      4. a.4. Secţiunea D – Supervizarea şi revizuirea desfăşurării misiunii de audit public intern:
        
        – revizuirea proiectului raportului de audit public intern;
        
        – răspunsurile auditorilor interni la revizuirea proiectului raportului de audit public intern;
        
        – documentaţia privind supervizarea.
    2. b) Dosarul de lucru cuprinde copii xerox ale documentelor justificative, care confirmă şi sprijină constatările şi concluziile auditorilor interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de litere şi cifre pentru fiecare secţiune/obiectiv de audit din cadrul programului de audit. Indexarea trebuie să fie simplă şi uşor de urmărit.
  2. 3.1.7.8.2.2. Dosarele misiunii de audit public intern sunt proprietatea entităţii publice şi sunt confidenţiale, se păstrează până la implementarea recomandărilor din raportul de audit public intern, după care se arhivează în concordanţă cu reglementările legale în vigoare. Termenul de păstrare în arhivă este de 10 ani de la data finalizării misiunii de audit intern.
3.1.7.9. Şedinţa de închidere
1. 3.1.7.9.1. Şedinţa de închidere a misiunii de audit public intern are scopul de a prezenta constatările, concluziile şi recomandările preliminare ale auditorilor interni, rezultate în urma efectuării testărilor.
2. 3.1.7.9.2. În cadrul şedinţei de închidere, auditorii interni prezintă structurii auditate constatările, recomandările şi concluziile.
3. 3.1.7.9.3. Rezultatele şedinţei se consemnează în minuta şedinţei de închidere, prevăzută în anexa nr. 21.
4. 3.1.7.9.4. Procedura P-14. Şedinţa de închidere
  
  Auditorii interni
  
  Supervizorul/Şeful compartimentului de audit public intern
  
  auditorii interni.
  
  Conducătorul entităţii/structurii auditate
  1. a) Planifică şedinţa de închidere.
  2. b) Prezintă constatările, concluziile şi recomandările misiunii de audit.
  3. c) Întocmesc minuta şedinţei de închidere.
  4. d) Transmit minuta şedinţei de închidere structurii auditate, pentru semnare.
  5. e) Îndosariază minuta şedinţei în dosarul misiunii de audit public intern.
  1. a) Participă la desfăşurarea şedinţei de închidere, după caz.
  2. b) Susţine şi argumentează constatările, concluziile şi recomandările formulate de
  1. a) Participă la desfăşurarea şedinţei de închidere.
  2. b) Prezintă opiniile în privinţa constatărilor, concluziilor şi recomandărilor auditorilor interni.
  3. c) Confirmă restituirea tuturor documentelor
  puse la dispoziţia auditorilor interni pe timpul
  
  derulării misiunii de audit intern.

3.1.8. Raportarea rezultatelor misiunii de audit public intern

3.1.8.1. Elaborarea proiectului raportului de audit public intern
1. 3.1.8.1.1. La elaborarea proiectului raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele cerinţe:
  1. a) constatările aparţin domeniului şi obiectivelor misiunii de audit public intern şi sunt susţinute prin probe de audit corespunzătoare;
  2. b) recomandările sunt în concordanţă cu constatările şi determină reducerea riscurilor cu care se confruntă entitatea/structura auditată;
  3. c) constatările, concluziile şi recomandările cuprinse în proiectul raportului de audit public intern au la bază fişele de identificare şi analiză a problemelor şi formularele de constatare şi raportare a iregularităţilor elaborate sau alte probe de audit intern obţinute.
2. 3.1.8.1.2. În redactarea proiectului raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele principii:
  1. a) prezentarea constatărilor într-o manieră pertinentă şi incontestabilă;
  2. b) evitarea utilizării expresiilor imprecise, a stilului eliptic de exprimare, a limbajului abstract;
  3. c) promovarea unui limbaj simplu şi uzual şi a unui stil de exprimare concret;
  4. d) evitarea redactării jignitoare şi tendenţioase;
  5. e) prezentarea succintă a constatărilor pozitive şi prezentarea detaliată şi fundamentată a constatărilor negative;
  6. f) ierarhizarea constatărilor în funcţie de importanţă;
  7. g) evidenţierea progreselor constatate de la ultima misiune de audit. 3.1.8.1.3.Proiectul raportului de audit public intern exprimă opinia
  auditorului intern, bazată pe constatările efectuate şi pe probele de audit colectate.

3.1.8.2. Transmiterea proiectului raportului de audit public intern

3.1.8.2.1. Proiectul raportului de audit public intern transmis structurii auditate trebuie să fie complet, să cuprindă relatarea constatărilor, cauzelor, consecinţelor, recomandărilor, concluziilor şi a opiniei formulate de auditorii interni.

3.1.8.2.2. Entitatea/Structura auditată analizează proiectul raportului de audit public intern şi transmite punctul de vedere în termen de maximum 15 zile calendaristice de la primirea acestuia. Prin netransmiterea punctelor de vedere în termenele precizate se consideră acceptul tacit al proiectului raportului de audit public intern.

3.1.8.2.3. Punctele de vedere primite de la entitatea/structura auditată se verifică şi se analizează de către auditorii interni în funcţie de datele şi informaţiile cuprinse în proiectul raportului de audit public intern şi de probele de audit intern care stau la baza susţinerii acestora. Proiectul raportului de audit public intern este revizuit în funcţie de punctele de vedere acceptate.
3.1.8.2.4. Procedura P-16. Transmiterea proiectului raportului de audit public intern

Auditorii interni
Supervizorul/Şeful compartimentului de audit public intern	formulate de auditorul intern la observaţiile

a) Întocmesc adresa de transmitere a proiectului raportului de audit public intern către entitatea structura auditată şi celelalte structuri funcţionale implicate în misiunea de audit.
b) Analizează eventualele puncte de vedere la proiectul raportului de audit public intern al entităţii/structurii auditate.
c) Îşi exprimă opinia cu privire la observaţiile formulate de entitatea/structura auditată şi efectuează eventualele revizuiri ale proiectului raportului de audit public intern.
d) Discută, dacă este cazul, pregătirea unei reuniuni de conciliere cu şeful compartimentului de audit public intern.
e) Îndosariază proiectul raportului de audit public intern la dosarul misiunii de audit public intern.
f) Îndosariază punctul de vedere al entităţii/structurii auditate, dacă este cazul.

a) Semnează şi transmite adresa de transmitere a proiectului raportului de audit public intern către entitatea/structura auditată.
b) Analizează observaţiile entităţii/structurii auditate.
c) Îşi exprimă acordul asupra justificărilor

entităţii/structurii auditate.

d) Discută cu auditorii interni, dacă este cazul, pentru pregătirea unei reuniuni de conciliere cu entitatea/structura auditată.

Entitatea/Structura auditată

primirea acestuia, şi indică în mod expres dacă solicită sau nu conciliere.

a) Analizează proiectul raportului de audit public intern.
b) Formulează şi transmite eventuale puncte de vedere la proiectul raportului de audit public intern, în termen de 15 zile calendaristice de la

3.1.8.3. Reuniunea de conciliere

3.1.8.3.1 Auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în termen de 10 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere şi a solicitării entităţii/structurii auditate de a organiza concilierea. În cadrul acesteia se analizează observaţiile formulate la proiectul raportului de audit public intern de către entitatea/structura auditată.

3.1.8.3.2. Procedura P-17. Reuniunea de conciliere

Auditorii interni
Supervizorul/Şeful compartimentului de

a) Pregătesc reuniunea de conciliere în termen de 10 zile calendaristice de la primirea solicitării formulate de entitatea/structura auditată.
b) Informează entitatea/structura auditată asupra locului şi datei reuniunii de conciliere.
c) Participă la reuniunea de conciliere.
d) Prezintă punctul de vedere cu privire la eventualele observaţii formulate de entitatea/structura auditată, susţinut de probe de audit.
e) Întocmesc minuta reuniunii de conciliere, prevăzută în anexa nr. 22.
f) Îndosariază minuta reuniunii de conciliere în dosarul misiunii de audit public intern.

a) Participă la reuniunea de conciliere.
b) Îşi exprimă opinia cu privire la observaţiile

audit public intern

formulate de entitatea/structura auditată.

c) Hotărăşte, de comun acord cu auditorii interni, asupra formei finale a constatărilor, concluziilor şi recomandărilor.

Reprezentanţii entităţii/structurii auditate

a) Participă la reuniunea de conciliere.
b) Formulează eventualele observaţii cu privire la punctele de vedere aflate în divergenţă şi le susţin cu probe de audit.

3.1.8.4. Elaborarea raportului de audit public intern
1. 3.1.8.4.1. Raportul de audit public intern se definitivează prin includerea modificărilor discutate şi convenite în cadrul reuniunii de conciliere, inclusiv a celor neînsuşite.
2. 3.1.8.4.2. În cazul în care entitatea/structura auditată nu solicită conciliere şi nu formulează puncte de vedere la proiectul raportului de audit public intern, acesta devine raport de audit public intern.
3. 3.1.8.4.3. Raportul de audit public intern conţine opinia auditorilor interni şi trebuie însoţit de o sinteză a principalelor constatări şi recomandări.
4. 3.1.8.4.4. Auditorii interni sunt responsabili pentru asigurarea calităţii raportului de audit public intern.
  
  supervizorului/şefului compartimentului de audit
  
  public intern.
  1. c) Efectuează eventualele modificări sau completări propuse de supervizor/şeful compartimentului de audit public intern.
  2. d) Semnează documentul pe fiecare pagină.
  3. e) Întocmesc sinteza principalelor constatări şi recomandări.
  4. f) Solicită entităţii/structurii auditate elaborarea planului de acţiune pentru implementarea
  raportul de audit public intern
  
  a) Elaborează raportul de audit public intern ţinând cont de proiectul raportului de audit public intern şi de rezultatele reuniunii de conciliere, dacă este cazul.
  
  b) Transmit
  
  Auditorii interni
5. 3.1.8.4.5. Procedura P-18. Raportul de audit public intern
  
  recomandărilor formulate.
  
  Supervizorul
  
  Şeful compartimentului
  
  de audit public intern
  1. a) Verifică conţinutul raportului de audit public intern şi face eventuale propuneri de revizuire.
  2. b) Semnează pe ultima pagină raportul de audit public intern.
  1. a) Verifică forma finală a raportului de audit public intern
  2. b) Propune spre avizare raportul de audit public intern.
3.1.8.5. Difuzarea raportului de audit public intern
1. 3.1.8.5.1. Şeful compartimentului de audit public intern transmite raportul de audit public intern, finalizat, conducătorului entităţii publice pentru analiză şi avizare. Raportul este însoţit de sinteza principalelor constatări şi recomandări.
2. 3.1.8.5.2. După avizarea raportului de audit public intern, o copie a acestuia este transmisă entităţii/structurii auditate.
3. 3.1.8.5.3. În cazul în care în misiunea de audit sunt implicate mai multe entităţi/structuri, sunt transmise fiecăreia extrase în copie din raportul de audit public intern.
4. 3.1.8.5.4. Procedura P-19. Difuzarea raportului de audit public intern
  
  Auditorii interni
  
  Şeful compartimentului de audit public
  1. a) Pregătesc raportul de audit public intern în vederea transmiterii conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea de audit public intern.
  2. b) Întocmesc adresa de transmitere a copiei raportului de audit public intern către entitatea/structura auditată.
  3. c) Transmit raportul de audit public intern, la cerere, şi către alte structuri/organisme, numai cu aprobarea conducătorului entităţii.
  4. d) Îndosariază raportul de audit public intern la secţiunea corespunzătoare din dosarele de audit intern.
  1. a) Transmite raportul de audit public intern, însoţit de sinteza principalelor constatări şi recomandări, conducătorului entităţii publice care a aprobat
  intern
  
  misiunea, pentru analiză şi avizare.
  
  de audit public intern, însoţită de documentaţia de susţinere.
  
  Condicătorul entităţii care a
  
  aprobat misiunea de audit
  1. b) Semnează adresa de transmitere a copiei raportului de audit public intern către entitatea/structura auditată.
  2. c) Transmite UCAAPI/organului ierarhic superior o informare, în termenele legale, despre recomandările care nu au fost însuşite din raportul
  1. a) Analizează şi avizează raportul de audit public intern.

3.1.8.6. Supervizarea misiunii de audit public intern

3.1.8.6.1. Şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii/entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestuia este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor şi procedurilor de desfăşurare a misiunii de audit public intern.
3.1.8.6.2. Calitatea de supervizor în cadrul unei misiuni de audit public intern revine şefului compartimentului de audit public intern sau prin desemnarea de către acesta a unui auditor intern.
3.1.8.6.3. În cazul nominalizării a unui auditor ca supervizor al misiunii de audit se va urmări ca acesta să aibă pregătirea profesională adecvată şi competenţa necesară în vederea realizării acestei activităţi.
3.1.8.6.4. Scopul acţiunii de supervizare este de a se asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate.
3.1.8.6.5. Supervizarea, în cazul în care şeful compartimentului de audit public intern este implicat în misiunea de audit public intern, se asigură de un auditor intern desemnat de acesta.
3.1.8.6.6. La entităţile publice unde nu există un şef al compartimentului de audit public intern, supervizarea este realizată de un auditor intern care nu este implicat în auditarea activităţilor pe care le supervizează.
3.1.8.6.7. La enităţile publice unde nu există decât un singur auditor, supervizarea este realizată de conducătorul entităţii care a dispus misiunea de audit.
3.1.8.6.8. Eventualele neclarităţi între supervizor şi auditorii interni sunt soluţionate de şeful compartimentului de audit public intern.

3.1.8.6.9. Procedura P-20. Supervizarea

Auditorii interni	Prezintă supervizorului toate documentele elaborate şi probele de audit colectate în timpul misiunii de audit.
Supervizorul	activităţile sau documentele supervizate pe timpul derulării misiunii de audit public intern.

a) Verifică documentele elaborate şi prezentate de auditorii interni în toate fazele de derulare a misiunii de audit.
b) Supervizează toate documentele verificate, activitate care se realizează prin formalizare pe fiecare document verificat.
c) Verifică executarea corectă a programului de audit public intern.
d) Verifică consistenţa şi suficienţa probelor şi dovezilor de audit pentru fiecare constatare de audit efectuată.
e) Verifică dacă redactarea raportului de audit public intern este exactă, clară, concisă.
f) Întocmeşte nota de supervizare a documentelor, prevăzută în anexa nr. 23, în cazurile în care supervizorul formulează observaţii cu privire la

3.1.9. Urmărirea recomandărilor

3.1.9.1. Dispoziţii generale
1. 3.1.9.1.1. Obiectivul urmăririi recomandărilor este atât asigurarea că recomandările prezentate în raportul de audit public intern se implementează întocmai la termenele stabilite şi în mod eficace, cât şi evaluarea consecinţelor în cazul neaplicării acestora.
2. 3.1.9.1.2. Structura auditată trebuie să informeze compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor la termenele prevăzute în planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor.
3. 3.1.9.1.3. Procesul de urmărire a recomandărilor constă în evaluarea caracterului adecvat, eficacitatea şi oportunitatea acţiunilor întreprinse de către conducerea entităţii/structurii auditate pentru implementarea recomandărilor din raportul de audit public intern.
4. 3.1.9.1.4. Şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii/entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestuia poate stabili misiuni de verificare a implementării recomandărilor.
3.1.9.2. Responsabilitatea structurii auditate
1. 3.1.9.2.1. Responsabilitatea structurii auditate în implementarea recomandărilor constă în:
  1. a) elaborarea planului de acţiune pentru implementarea recomandărilor;
  2. b) stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare;
  3. c) implementarea recomandărilor;
  4. d) comunicarea periodică a stadiului progresului înregistrat în procesul de implementare a recomandărilor;
  5. e) evaluarea rezultatelor obţinute.
2. 3.1.9.2.2. Planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor se transmite de entitatea/structura auditată compartimentului de audit public intern care a realizat misiunea de audit public intern.
3. 3.1.9.2.3. Pe parcursul implementării recomandărilor entitatea/structura auditată transmite periodic informări asupra stadiului progresului înregistrat în procesul de implementare a recomandărilor şi despre situaţiile de nerespectare a termenelor de implementare.

3.1.9.3. Responsabilitatea compartimentului de audit public intern

3.1.9.3.1. Auditorii interni care au realizat misiunea de audit public intern analizează şi evaluează planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor şi propun, dacă este cazul, eventuale modificări.
3.1.9.3.2. Evaluarea stadiului de implementare a recomandărilor şi caracterul adecvat al acţiunilor întreprinse se urmăresc de către şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii/entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestuia, în funcţie de informările primite de la entităţile/structurile auditate. Acţiunile implementate necorespunzător sunt identificate de auditul intern care propune structurii auditate eventuale modificări ale planului de acţiune pentru implementarea recomandărilor.
3.1.9.3.3. Şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii/entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestuia analizează periodic rezultatele implementării, progresele înregistrate în implementarea recomandărilor raportate de entitatea/structura auditată. Raportează anual asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor către UCAAPI sau către compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii.
3.1.9.3.4. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii/entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestuia comunică semestrial către UCAAPI, respectiv către compartimentul public intern din Ministerul Sănătăţii şi conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea de audit recomandările neimplementate.

3.1.9.3.5. Procedura P-21. Urmărirea recomandărilor

Auditorii interni	recomandărilor în dosarul misiunii de audit public intern.
Entitatea/Structura auditată	de 15 zile calendaristice de la primirea raportului

a) Întocmesc fişa de urmărire a implementării recomandărilor, prevăzută în anexa nr. 24.
b) Primesc, analizează şi, eventual, propun revizuiri la planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor.
c) Verifică implementarea recomandărilor la termenele stabilite.
d) Verifică progresele inregistrate in implementarea recomandărilor.
e) Actualizează fişa de urmărire a implementării recomandărilor, corespunzător informărilor entităţii/structurii auditate sau verificărilor efectuate.
f) Îndosariază fişa de urmărire a implementării

a) Analizează recomandările formulate în raportul de audit public intern aprobat.
b) Elaborează planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor.
c) Transmite planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor către compartimentul de audit public intern, în termen

	de audit public intern.
Şeful compartimentului de audit public intern
Conducătorul entităţii care a aprobat misiunea	Dispune măsuri, în cazul neimplementării la termen a recomandărilor formulate de auditorii interni.

d) Efectuează eventuale modificării ale planului de acţiune pentru implementarea recomandărilor, în funcţie de propunerile formulate de auditorii interni.
e) Implementează acţiunile cuprinse în planul de acţiune pentru implementarea recomandărilor cu respectarea termenelor prevăzute în calendar.
f) Elaborează, periodic, informări cu privire la stadiul implementării recomandărilor.

a) Analizează propunerile de modificări ale planului de acţiune pentru implementarea recomandărilor formulate de auditorii interni.
b) Informează conducătorul entităţii care a aprobat misiunea de audit cu privire la recomandările neimplementate la termen.
c) Verifică progresele înregistrate în implementarea recomandărilor.
d) După implementarea recomandărilor evaluează valoarea adăugată de auditul intern şi cuprinde aceste informaţii în raportările periodice.

3.2. Metodologia de derulare a misiunilor de audit public intern al performanţei

3.2.1. Auditul performanţei este o activitate independentă şi obiectivă de analiză a activităţilor/proceselor/programelor/proiectelor dintr-o entitate, concepută să aducă un plus de valoare acestora, prin evaluarea şi compararea rezultatelor obţinute cu cele propuse sau aşteptate, în condiţii de economicitate, eficienţă şi eficacitate.
3.2.2. Auditul performanţei examinează dacă în procesul de implementare a obiectivelor şi atribuţiilor entităţii publice sunt stabilite criterii corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele obţinute sunt în conformitate cu obiectivele stabilite.
3.2.3. Obiectivul principal al auditului performanţei este de a evalua modul în care entitatea publică utilizează fondurile publice, respectă

principiile de economicitate, eficienţă şi eficacitate şi oferă managementului un punct de vedere independent în legătură cu atingerea rezultatelor dorite, precum şi recomandări privind căile şi mijloacele de a-şi spori performanţa.
3.2.4. Auditul performanţei se concentrează pe rezultatele obţinute de entitatea publică, prin examinarea următoarelor aspecte:
1. a) economicitatea, care constă în minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate;
2. b) eficienţa, care constă în maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate;
3. c) eficacitatea, care reprezintă gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare activitate şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii.
3.2.5. În realizarea auditului performanţei, auditorii interni adoptă următoarele abordări:
1. a) abordarea pe bază de rezultate, care constă în evaluarea performanţelor realizate, respectiv în ce măsură au fost îndeplinite cerinţele privind economicitatea, eficienţa şi eficacitatea în procesul de implementare şi derulare a unui program sau activităţi;
2. b) abordarea pe bază de probleme, care constă în identificarea, verificarea şi analiza problemelor, care se referă la economicitatea, eficienţa şi eficacitatea activităţilor ce vizează implementarea şi derularea unor programe sau realizarea unor activităţi de către entităţile auditate şi a cauzelor apariţiei acestora.
3.2.6. Auditul performanţei examinează sistemul de control intern/managerial al entităţii publice în scopul identificării slăbiciunilor ce determină nerealizarea ţintelor de performanţă. Examinarea presupune evaluarea componentelor sistemului de control intern/managerial care asigură economicitatea, eficienţa şi eficacitatea activităţilor, analiza cauzelor şi formularea de recomandări pentru remedierea slăbiciunilor constatate.
3.2.7. Criteriul principal în activitatea de selectare a temelor de audit îl reprezintă perspectiva îmbunătăţirii în ansamblu a performanţelor programelor/activităţilor.
3.2.8. Pentru realizarea misiunilor de audit al performanţei se stabileşte un sistem de referinţă, respectiv criterii la care să se raporteze rezultatele verificărilor efectuate. Criteriile sunt stabilite pe baza bunei practici în domeniu şi prin analiza datelor şi informaţiilor rezultate din următoarele surse:
1. a) legislaţie, politici publice, standarde naţionale sau internaţionale;
2. b) ghiduri şi reglementări departamentale;
3. c) practici manageriale acceptate în domeniu;
4. d) cerinţe contractuale;
5. e) standarde pe domenii şi alţi indicatori relevanţi;
6. f) literatura de specialitate, în vederea stabilirii obiectivelor şi indicatorilor de performanţă;
7. g) referinţe obţinute prin compararea cu buna practică în domeniul auditat;
8. h) rezultatele obţinute de entităţi publice similare;
9. i) criterii utilizate în audituri similare;
10. j) criterii de performanţă stabilite de către legislativ;
11. k) criterii obţinute prin valorificarea experienţei unor specialişti, experţi, cercetători în domeniu.
3.2.9. Criteriile selectate trebuie să fie relevante, rezonabile şi corespunzătoare obiectivelor auditului.

3.2.10. Metodologia generală de derulare a misiunilor de audit al performanţei, presupune parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice şi elaborarea documentelor, conform schemei următoare:

Etape	Proceduri		Cod procedură	Documente	S U P E R V I Z A R E A – P 20
Pregătirea misiunii	Iniţierea auditului intern	Elaborarea Ordinului de serviciu	P-01	Ordinului de serviciu
		Elaborarea declaraţiei de independenţă	P-02	Declaraţia de independenţă
		Elaborarea notificării privind declanşarea misiunii de audit	P-03	Notificarea privind declanşarea misiunii de audit
	Colectarea şi prelucrarea informaţiilor	Constituirea/Actualizarea dosarului permanent	P-04	Chestionarul de luare la cunoştiinţă
	Colectarea şi prelucrarea informaţiilor	Prelucrarea şi documentarea informaţiilor	P-05	Studiu preliminar
	Analiza riscurilor	Evaluarea riscurilor	P-06	Stabilirea punctajului total al

				riscurilor şi ierarhizarea riscurilor
		Evaluarea controlului intern	P-07	Chestionarul de control intern
				Evaluarea gradului de încredere în controlul intern
	Elaborarea programului misiunii de audit public intern		P-08	Programul misiunii de audit public intern
	Şedinţa de deschidere		P-09	Minuta şedinţei de deschidere
Intervenţia la faţa locului	Colectarea şi analiza probelor de audit		Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor	P-10	Teste
					Chestionar listă de verificare- CLV;foi de lucru;
			Analiza problemelor şi formularea recomandărilor	P-11	Fişă de identificare şi analiza a problemei – FIAP
			Analiza şi raportarea iregularităţilor	P-12	Formular de constatare şi raportare a iregularităţilor – FCRI
	Revizuirea documentelor şi constituirea dosarului de audit		P-13	Nota centralizatoare

				a documentelor de lucru
	Şedinţa de închidere		P-14	Minuta şedinţei de închidere
Raportarea rezultatelor misiunii	Elaborarea proiectului raportului de audit public intern	Elaborarea proiectului raportului de audit public intern	P-15	Proiectul raportului de audit public intren
		Transmiterea proiectului de audit public intren	P-16	–
		Reuniunea de conciliere	P-17	Minuta reuniunii de conciliere
	Elaborarea raportului de audit public intern	Raportul de audit public intern	P-18	Raportul de audit public intern
	Elaborarea raportului de audit public intern	Difuzarea raportului de audit public intern	P-19	–
Urmărirea recomandărilor	Urmărirea recomandărilor		P-21	Fişa de urmărire a implementării recomandărilor

3.2.11. Etapele, procedurile şi documentele elaborate în derularea misiunilor de audit al performanţei respectă aceleaşi cerinţe ca şi cele prezentate la misiunea de audit de regularitate/conformitate, cu următoarea excepţie:

– Prelucrarea şi documentarea informaţiilor. În cadrul acestei activităţi auditorii interni prelucrează informaţiile colectate cu privire la entitatea auditată şi elaborează Studiul preliminar care are scopul de a asigura obţinerea de informaţii suficiente şi adecvate despre domeniul auditabil. Studiul preliminar cuprinde următoarele:
1. a. analiza domeniului auditabil. Aceasta furnizează informaţii generale referitoare la entitatea publică şi informaţii detaliate referitoare la cadrul de reglementare, structura şi dinamica personalului, managementul
  
  riscurilor specifice domeniului auditabil, precum şi informaţii cu privire la resursele necesare desfăşurării activităţilor auditabile şi creşterii calităţii realizării acestora;
2. b. stabilirea întrebărilor principale la care trebuie să răspundă misiunea de audit public intern a performanţei. Acestea sunt derivate până la un nivel care se consideră cel mai elementar, asociat controalelor interne;
3. c. analiza obiectivelor domeniului auditabil. Această activitate presupune analiza şi evaluarea obiectivelor caracteristice domeniului auditabilşi măsura în care acestea corespund scopurilor şi strategiei dezvoltate la nivelul entităţii;
4. d. analiza indicatorilor. Această activitate presupune analiza şi evaluarea indicatorilor asociaţi obictivelor şi măsura în care aceştia măsoară complet, cantitativ şi calitativ, obiectivele;
5. e. analiza adecvării surselor de date folosite de management. Această activitate constă în analiza şi evaluarea surselor de date utilizate de management pentru măsurarea obiectivelor.
  -  procedurile de lucru specifice domeniului auditabil;
  -  informaţiile interne şi externe specifice domeniului auditabil.
  1. d. Evaluează obiectivele entităţii/structurii auditate;
  2. e. Analizează structura şi pregătirea personalului;
  3. f. Evaluează politicile de dezvoltare specifice domeniului auditabil;
  4. g. Examinează modul de constituire şi utilizare a resurselor financiare necesare desfăţurării activităţilor în cadrul domeniului auditabil;
  5. h. Evaluează constatările şi recomandările din rapoartele de audit anterioare şi a rapoartelor de audit extern;
  6. i. Analizează şi examinează alte date şi informaţii specifice domeniului auditabil;
  7. j. Stabilesc concluzille analizei preliminare;
  8. k. Elaborează şi documentează Studiul preliminar, care conţine
  şi metodologic specific domeniului
  
  auditabil;
  -  cadrul normativ
  1. a. Realizează analiza generală a entităţii/structurii auditate;
  2. b. Evaluează strategia şi politicile aplicabile domeniului auditabil;
  3. c. Analizează şi evaluează domeniul auditabil, respectiv:
    -  documentele de organizare şi funcţionare ale domeniului auditabil;
  Auditorii interni
  
  Procedura P-05. Prelucrarea şi documentarea informaţiilor
  
  informaţii referitoare la:
  1. 1. Analiza diagnostic a domeniului auditabil. Principalele informaţii prezentate în cadrul acestei analize sunt:
    -  Prezentarea generală a entităţii publice auditate;
    -  Descrierea domeniului auditabil;
    -  Structura, dinamica şi pregătirea profesională a personalului care îşi desfăşoară activitatea îb cadrul domeniului auditabil;
    -  Asigurarea resurselor în vederea realizării activităţilor/acţiunilor auditabile;
    -  Organizarea şi desfăşurarea proceselor de administrare a domeniului auditabil;
    -  Politica de îmbunătăţire şi dezvoltare a domeniului auditabil;
    -  Stabilirea întrebărilor principale la care trebuie să răspundă misiune de audit public intern de performanţă.
  2. 2. Stabilirea întrebărilor secundare pe niveluri de detaliere, până la un nivel considerat ca fiind întrebarea cea mai elementară, respectiv:
    -  derivarea întrebărilor principale până la un nivel considerat cel mai elementar;
    -  analizează întrebările în vederea identificării întinderii procedurilor de audit;
    -  stabilirea cerinţelor pentru fiecare activitate/acţiune auditabilă din punct de vederea al controalelor specifice;
    -  elaborarea Listei întrebărilor auditului.
  3. 3. Analiza obiectivelor specifice domeniului auditabil stabilite de entitatea publică. Principalele activităţi derulate sunt următoarele:
    -  identificarea obiectivelor definite de entitatea/structura auditată;
    -  urmărirea dacă obiectivele stabilite pentru domeniul auditabil derivă din obiectivele strategice ele entităţii şi sunt suficiente;
    -  urmărirea dacă obiectivele evaluate respectă caracteristicile SMART;
    -  examinarea dacă obiectivele acoperă activităţile derulate;
    -  elaborarea documentului Evaluarea obiectivelor Obiectivele care respectă caracteristicile SMART vor fi luate în considerare în realizarea misiunilor de audit. În cazul obiectivelor stabilite necorespunzător, auditorii interni vor formula recomandări pentru revizuirea lor sau definirea altora

noi şi le vor agrea cu conducerea entităţii.

Indicatorii definiţi şi stabiliţi în mod corespunzător vor fi luaţi în considerare în realizarea misiunii de audit drept criterii la care se vor raporta rezultatele obţinute. În cazul indicatorilor stabiliţi necorespunzător, auditorii interni vor formula recomandări pentru revizuirea lor sau definirea altora noi şi le vor agrea cu conducerea entităţii.

Supervizorul

. Analizează documentaţia elaborată de auditori şi se pronunţă asupra suficienţei şi adecvării acesteia.

. Analizează şi revizuieşte Studiul preliminar, inclusiv

4. Analiza indicatorilor. Principalele activităţi derulate sunt următoarele:
-  identificarea indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivelor domeniului auditat;
-  urmărirea dacă indicatorii pot fi calculaţi;
-  examinarea dacă indicatorii sunt relevanţi pentru obiective şi uşor de înteles
-  examinarea dacă indicatorii stabiliţi sunt atât cantitativi cât şi calitativi;
-  elaborarea documentului Evaluarea indicatorilor.
5. Analiza adecvării surselor de date folosite de management. Principalele activităţi derulate sunt următoarele:
-  identificarea surselor de date utilizate de management pentru măsurarea obiectivelor;
-  Evaluarea adecvării şi corectitudinii surselor de date utilizate;
-  Elaborarea documentului Evaluarea surselor de date
6. Stabilirea ariei de cuprindere a misiunii. Aria de cuprindere a misiunii, respectiv activităţile/acţiunile auditabile este determinată în funcţie de întrebările principale stabilite şi rezultatul analizei obiectivelor şi a indicatorilor, respectiv:
-  în funcţie de întrebările principale, de obiectivele şi indicatorii stabiliţi şi definiţi corespunzător de entitatea publică auditorii interni stabilesc criteriile de referinţă la care se pot raporta rezultatele misiunii ;
-  Identifică activităţile/acţiunile auditabile unde performanţa poate fi evaluată şi măsurată;
-  elaborează Lista activităţilor /acţiunilor auditabile;
-  îndosariază Studiul preliminar şi documentele aferente elaborate în dosarul misiunii.

documentele elaborate pentru realizarea acestuia, respectiv:

. Stabileşte o întâlnire de lucru cu echipa de eveluare pentru definitivarea Studiului preliminar, inclusiv a documentelor elaborate în cadrul acestuia.

. Supervizează Studiul preliminar, inclusiv Lista întrebărilor auditului, Evaluarea obiectivelor, Evaluarea indicatorilor şi Evaluarea surselor de date.

 Lista întrebărilor auditului;
 Evaluarea obiectivelor;
 Evaluarea indicatorilor;
 Evaluarea surselor de date.

Model – Studiu preliminar

Compartimentul Audit Public Intern

PREGĂTIREA MISIUNII

Data:

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

Domeniul/activitatea auditată…………………………. Denumire misiune………………………………………….

Document redactat de………………………………….

STUDIU PRELIMINAR

Obiectiv	Descrierea activităţilor derulate
Analiza diagnostic a domeniului auditabil

 Prezentarea generală a entităţii publice auditate;
 Descrierea domeniului auditabil;
 Structura, dinamica şi pregătirea profesională a personalului care îşi desfăşoară activitatea îb cadrul domeniului auditabil;
 Asigurarea resurselor în vederea realizării activităţilor/acţiunilor auditabile;
 Organizarea şi desfăşurarea proceselor de administrare a domeniului auditabil;
 Politica de îmbunătăţire şi dezvoltare a domeniului auditabil;


Stabilirea întrebărilor secundare pe niveluri de detaliere	specifice;
Analiza obiectivelor stabilite de entitate specifice domeniului auditabil
Analiza indicatorilor
Analiza adecvării surselor de date folosite de management
Stabilirea ariei de cuprindere a misiunii

 Stabilirea întrebărilor principale la care trebuie să răspundă misiune de audit public intern de performanţă

 derivarea întrebărilor principale până la un nivel considerat cel mai elementar;
 analizează întrebările în vederea identificării întinderii procedurilor de audit;
 stabilirea cerinţelor pentru fiecare activitate/acţiune auditabilă din punct de vederea al controalelor

 identificarea obiectivelor definite de entitatea/structura auditată;
 urmărirea dacă obiectivele stabilite pentru domeniul auditabil derivă din obiectivele strategice ele entităţii şi sunt suficiente;
 urmărirea dacă obiectivele evaluate respectă caracteristicile SMART;
 examinarea dacă obiectivele acoperă activităţile derulate.

 identificarea indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivelor domeniului auditat;
 urmărirea dacă indicatorii pot fi calculaţi ;
 examinarea dacă indicatorii sunt relevanţi pentru obiective şi uşor de înţeles;
 examinarea dacă indicatorii stabiliţi sunt atât calitativi cât şi cantitativi.

 identificarea surselor de date utilizate de management pentru măsurarea obiectivelor;
 Evaluarea adecvării şi corectitudinii surselor de date utilizate;

 Stabilirea criteriilor de referinţă la care se pot raporta rezultatele misiunii;
 Identificarea activităţilor/acţiunilor auditabile unde performanţa poate fi evaluată şi măsurată;

Auditori interni,

……………………………..

Model – Lista întrebărilor auditului

Compartimentul Audit Public Intern

PREGĂTIREA MISIUNII

Data:

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

Domeniul/activitatea auditată………………………….

Denumire misiune ……………………………

Document redactat de……………………………………. Supervizat……………………………………………………..

LISTA ÎNTREBĂRILOR AUDITULUI

Întrebare nivel 1:
Întrebare nivelul 2	Întrebare nivelul 3	……..	Întrebare nivelul n

Auditori interni, Supervizor,

Model – Evaluarea obiectivelor

Compartimentul Audit Public Intern

PREGĂTIREA MISIUNII

Data:

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

Domeniul/activitatea auditată………………………….

Titlul auditului performanţei……………………………

Document redactat de……………………………………. Supervizat……………………………………………………..

EVALUAREA OBIECTIVELOR

Obiectivul	EVALUARE
Obiectivul	Specific	Măsurabil	Acceptabil	Realist	Limitat în timp
Evaluare generală
Evaluare generală
Obiectiv redefinit de conducerea entităţii şi agreat cu auditorii internidin punct de vedere al cerinţelor SMART

Auditori interni, Supervizor,

Model – Evaluarea indicatorilor

Compartimentul Audit Public Intern

PREGĂTIREA MISIUNII

Data:

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

Domeniul/activitatea auditată………………………….

Denumirea misiune ……………………………………..

Document redactat de……………………………………. Supervizat……………………………………………………..

EVALUAREA INDICATORILOR

Criterii de evaluare	Indicator 1	Indicator 2	…….	Indicator n
Obiectiv:………….
Relevant pentru obiective
Definit clar fără ambiguităţi
Uşor de înţeles şi de folosit
Comparabil
Verificabil
Acoperă toate variantele de cantitate, calitate, cost durată
Raportare la timp
Evaluare generală a indicatorilor sau instrumentelor luate ca întreg
Propuneri de măsuri/indicatori noi sau alternative

Auditori interni,

Supervizor,

Model – Evaluarea surselor de date

Compartimentul Audit Public Intern

PREGĂTIREA MISIUNII

Data:

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

Domeniul/activitatea auditată………………………….

Denumirea misiune ……………………………………..

Document redactat de……………………………………. Supervizat……………………………………………………..

EVALUAREA SURSELOR DE DATE

INDICATOR

Surse de date existente

Criterii stabilite pentru evaluarea

surselor de date

Rezultatele evaluării surselor de

date

Aprecierea globală a suficienţei surselor de date

utilizate

Obiectiv:

Auditori interni, Supervizor,

3.3. Metodologia de derulare a misiunilor de audit public intern de sistem

3.3.1. Auditul de sistem reprezintă o evaluare în profunzime a sistemelor de conducere şi de control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora.
3.3.2. Auditul de sistem trebuie să furnizeze o asigurare privind funcţionarea entităţii publice în ansamblul său. Această asigurare se obţine prin analiza subsistemelor componente ale entităţii, în cadrul unor misiuni specifice.
3.3.3. Misiunea de audit de sistem trebuie să abordeze atât elemente specifice regularităţii activităţilor cu cadrul normativ care le reglementează, cu standardele sau cu bunele practici în domeniile auditate, cât şi elemente ale performanţei.
3.3.4. Criteriile abordate în cadrul derulării unei misiuni de audit de sistem sunt următoarele:
1. a) conformitatea atât cu strategia, politicile, planurile, regulamentele şi procedurile, cât şi cu cadrul normativ specific domeniului auditabil din care face parte entitatea auditată;
2. b) regularitatea operaţiilor şi etica profesională;
3. c) integritatea patrimonială şi protejarea împotriva pierderii sau deteriorării de orice natură a informaţiilor, inclusiv integritatea evidenţelor şi documentelor justificative;
4. d) economicitatea intrărilor de orice fel, a utilizării resurselor şi eficienţa operaţiilor;
5. e) realizarea obiectivelor şi atingerea ţintelor respectând standardele de calitate şi performanţă;
6. f) fiabilitatea, oportunitatea şi utilitatea informaţiilor financiare şi operaţionale.
3.3.5. Auditul de sistem ia în considerare entitatea publică ca pe un sistem, respectiv un ansamblu compus din mai multe subsisteme care contribuie la îndeplinirea obiectivelor acesteia. Abordarea pe ansamblu sau pe componente trebuie realizată în funcţie de mărimea, volumul şi diversitatea domeniilor în care activează entitatea publică.
3.3.6. Auditul de sistem presupune analiza aprofundată pe componentele entităţii publice a intrărilor, proceselor şi rezultatelor şi urmăreşte obţinerea de răspunsuri cu privire la modul în care a fost conceput şi pus în aplicare sistemul/subsistemul.

3.3.7. Metodologia generală de derulare a misiunilor de audit de sistem, presupune parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice şi elaborarea documentelor, conform schemei următoare:

Etape	Proceduri		Cod procedură	Documente	S U P E R V I Z A R E A – P 20
Pregătirea misiunii	Iniţierea auditului intern	Elaborarea Ordinului de serviciu	P-01	Ordinului de serviciu
		Elaborarea declaraţiei de independenţă	P-02	Declaraţia de independenţă
		Elaborarea notificării privind declanşarea misiunii de audit	P-03	Notificarea privind declanşarea misiunii de audit
	Colectarea şi prelucrarea informaţiilor	Constituirea/Actualizarea dosarului permanent	P-04	Chestionarul de luare la cunoştiinţă
	Colectarea şi prelucrarea informaţiilor	Prelucrarea şi documentarea informaţiilor	P-05	Studiu preliminar
	Analiza riscurilor	Evaluarea riscurilor	P-06	Stabilirea punctajului total al riscurilor şi ierarhizarea riscurilor
	Analiza riscurilor	Evaluarea controlului	P-07	Chestionarul

		intern		de control intern
				Evaluarea gradului de încredere în controlul intern
	Elaborarea programului misiunii de audit public intern		P-08	Programul misiunii de audit public intern
	Şedinţa de deschidere		P-09	Minuta şedinţei de deschidere
Intervenţia la faţa locului	Colectarea şi analiza probelor de audit		Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor	P-10	Teste
					Chestionar listă de verificare- CLV;foi de lucru;
			Analiza problemelor şi formularea recomandărilor	P-11	Fişă de identificare şi analiza a problemei – FIAP
			Analiza şi raportarea iregularităţilor	P-12	Formular de constatare şi raportare a iregularităţilor – FCRI
	Revizuirea documentelor şi constituirea dosarului de audit		P-13	Nota centralizatoare a documentelor de lucru
	Şedinţa de închidere		P-14	Minuta

				şedinţei de închidere
Raportarea rezultatelor misiunii	Elaborarea proiectului raportului de audit public intern	Elaborarea proiectului raportului de audit public intern	P-15	Proiectul raportului de audit public intren
		Transmiterea proiectului de audit public intren	P-16	–
		Reuniunea de conciliere	P-17	Minuta reuniunii de conciliere
	Elaborarea raportului de audit public intern	Raportul de audit public intern	P-18	Raportul de audit public intern
	Elaborarea raportului de audit public intern	Difuzarea raportului de audit public intern	P-19	–
Urmărirea recomandărilor	Urmărirea recomandărilor		P-21	Fişa de urmărire a implementării recomandărilor

3.3.8. Etapele, procedurile şi documentele elaborate în derularea misiunilor de audit de sistem respectă aceleaşi cerinţe ca şi cele prezentate la misiunea de audit de regularitate/conformitate, cu următoarea excepţie:

– Prelucrarea şi documentarea informaţiilor. În cadrul acestei activităţi auditorii interni prelucrează informaţiile colectate cu privire la entitatea auditată şi elaborează Studiul preliminar care are scopul de a asigura obţinerea de informaţii suficiente suficiente şi adecvate despre domeniul auditabil. Studiul preliminar cuprinde următoarele:
1. a. analiza domeniului auditabil. Aceasta furnizează informaţii generale referitoare la entitatea publică şi informaţii detaliate referitoare la cadrul de reglementare, structura şi dinamica personalului, managementul riscurilor specifice domeniului auditabil, precum şi informaţii cu privire la resursele necesare desfăşurării activităţilor auditabile şi creşterii calităţii realizării acestora;
2. b. analiza obiectivelor domeniului auditabil. Această activitatepresupune analiza şi evaluarea obiectivelor caracteristice
  
  domeniului auditabilşi măsura în care acestea corespund scopurilor şi strategiei dezvoltate la nivelul entităţii;
3. c. analiza indicatorilor. Această activitate presupune analiza şi evaluarea indicatorilor asociaţi obictivelor şi măsura în care aceştia măsoară complet, cantitativ şi calitativ, obiectivele.

Procedura P-05. Prelucrarea şi documentarea informaţiilor

Auditorii interni

Realizează analiza generală a entităţii/structurii auditate;

Evaluează strategia şi politicile aplicabile domeniului auditabil;

Analizează şi evaluează domeniul auditabil, respectiv: documentele de organizare şi funcţionare ale domeniului

auditabil;

cadrul normativ şi metodologic specific domeniului auditabil;

procedurile de lucru specifice domeniului auditabil; informaţiile interne şi externe specifice domeniului

auditabil.

Evaluează obiectivele entităţii/structurii auditate; Analizează structura şi pregătirea personalului;

Evaluează politicile de dezvoltare specifice domeniului auditabil;

Examinează modul de constituire şi utilizare a resurselor financiare necesare desfăţurării activităţilor în cadrul domeniului auditabil;

Evaluează constatările şi recomandările din rapoartele de audit anterioare şi a rapoartelor de audit extern;

Analizează şi examinează alte date şi informaţii specifice domeniului auditabil;

Stabilesc concluzille analizei preliminare;

Elaborează şi doumentează Studiul preliminar, care conţine informaţii referitoare la:

Analiza diagnostic a domeniului auditabil. Principalele informaţii prezentate în cadrul acestei analize sunt:

Prezentarea generală a entităţii publice auditate; Descrierea domeniului auditabil;

Structura, dinamica şi pregătirea profesională a personalului care îşi desfăşoară activitatea îb cadrul domeniului auditabil;

Asigurarea resurselor în vederea realizării activităţilor/acţiunilor auditabile;

Organizarea şi desfăşurarea proceselor de administrare a domeniului auditabil;

Politica de îmbunătăţire şi dezvoltare a domeniului auditabil.

Stabilirea activităţilor/acţiunilor auditabile şi elaborarea Listei activităţilor/acţiunilor auditabile, anexă la Studiul preliminar;

Analiza obiectivelor specifice domeniului auditabil stabilite de entitatea publică. Principalele activităţi derulate sunt următoarele:

identificarea obiectivelor definite de entitatea/structura auditată;

urmărirea dacă obiectivele stabilite pentru domeniul auditabil derivă din obiectivele strategice ele entităţii şi sunt suficiente;

examinarea dacă obiectivele acoperă activităţile derulate; elaborarea documentului Evaluarea obiectivelor anexă la

Studiul preliminar.

Analiza indicatorilor. Principalele activităţi derulate sunt următoarele:

identificarea indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivelor domeniului auditat;

urmărirea dacă indicatorii pot fi măsuraţi;

examinarea dacă indicatorii stabiliţi sunt atât cantitativi cât şi calitativi;

elaborarea documentului Evaluarea indicatorilor, anexă la Studiul preliminar.

Obiectivele care respectă caracteristicile SMART şi indicatorii stabiliţi în mod corespunzător vor reprezenta

criterii la care se vor raporta rezultatele obţinute.

Supervizorul

. Analizează documentaţia elaborată de auditori şi se pronunţă asupra suficienţei şi adecvării acesteia. Analizează şi revizuieşte Studiul preliminar, inclusiv documentele elaborate pentru realizarea acestuia.

Stabileşte o întâlnire de lucru cu echipa de eveluare pentru definitivarea Studiului preliminar, inclusiv a documentelor

elaborate în cadrul acestuia.

. Supervizează Studiul preliminar, inclusiv documentelor

elaborate în cadrul acesuia.

Model – Studiu preliminar

Compartimentul Audit Public Intern

PREGĂTIREA MISIUNII

Data:

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

Domeniul/activitatea auditată…………………………. Denumire misiune………………………………………….

Document redactat de………………………………….

STUDIU PRELIMINAR

Obiectiv	Descrierea activităţilor derulate
Analiza diagnostic a domeniului auditabil	 Prezentarea generală a entităţii publice auditate;  Descrierea domeniului auditabil;  Structura, dinamica şi pregătirea profesională a personalului care îşi desfăşoară activitatea îb cadrul domeniului auditabil;  Asigurarea resurselor în vederea realizării activităţilor/acţiunilor auditabile;  Organizarea şi desfăşurarea proceselor de administrare a domeniului auditabil;  Politica de îmbunătăţire şi dezvoltare a domeniului auditabil.
Stabilirea activităţilor/acţiunilor auditabile	 Stabilirea activităţilor/acţiunilor auditabile.
Analiza obiectivelor stabilite de entitate specifice domeniului auditabil	 identificarea obiectivelor definite de entitatea/structura auditată;  urmărirea dacă obiectivele stabilite pentru domeniul auditabil derivă din obiectivele strategice ele entităţii şi sunt suficiente;  urmărirea dacă obiectivele evaluate respectă caracteristicile SMART;  examinarea dacă obiectivele acoperă activităţile derulate.
Analiza indicatorilor	 identificarea indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivelor domeniului auditat;

 urmărirea dacă indicatorii pot fi calculaţi ;
 examinarea dacă indicatorii sunt relevanţi pentru obiective şi uşor de înţeles;
 examinarea dacă indicatorii stabiliţi sunt atât calitativi cât şi

cantitativi.

Auditori interni,

……………………………..

Model – Evaluarea obiectivelor

Compartimentul Audit Public Intern

PREGĂTIREA MISIUNII

Data:

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

Domeniul/activitatea auditată………………………….

Titlul auditului performanţei……………………………

Document redactat de……………………………………. Supervizat……………………………………………………..

EVALUAREA OBIECTIVELOR

Obiectivul	EVALUARE
Obiectivul	Specific	Măsurabi l	Acceptab il	Realist	Limitat în timp
Evaluare generală
Evaluare generală
Obiectiv redefinit de conducerea entităţii şi agreat cu auditorii internidin punct de vedere al cerinţelor SMART

Auditori interni, Supervizor,

Model – Evaluarea indicatorilor

Compartimentul Audit Public Intern

PREGĂTIREA MISIUNII

Data:

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

Domeniul/activitatea auditată………………………….

Denumirea misiune ……………………………………..

Document redactat de…………………………………….

Supervizat……………………………………………………..

EVALUAREA INDICATORILOR

Criterii de evaluare	Indicator 1	Indicator 2	…….	Indicator n
Obiectiv:………….
Relevant pentru obiective
Definit clar fără ambiguităţi
Uşor de înţeles şi de folosit
Comparabil
Verificabil
Acoperă toate variantele de cantitate, calitate, cost durată
Raportare la timp
Evaluare generală a indicatorilor sau instrumentelor luate ca întreg
Propuneri de măsuri/indicatori noi sau alternative

Auditori interni,

Supervizor,

CAPITOLUL IV

Misiunea de consiliere

4.1. Dispoziţii generale
1. 4.1.1. Consilierea reprezintă activitatea desfăşurată de auditorii interni menită să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele guvernanţei în entităţile publice, fără ca auditorii interni să îşi asume responsabilităţi manageriale.
2. 4.1.2. Activităţile de consiliere desfăşurate de către auditorii interni din cadrul compartimentelor de audit public intern din Ministerul Sănătăţii cuprind următoarele tipuri de misiuni:
  1. a) consultanţa propriu-zisă sau consilierea, care are ca scop identificarea obstacolelor care împiedică desfăşurarea normală a proceselor,
    
    stabilirea cauzelor, determinarea consecinţelor, prezentând totodată soluţii pentru eliminarea acestora;
  2. b) facilitarea înţelegerii, care este destinată obţinerii de informaţii suplimentare pentru cunoaşterea în profunzime a funcţionării unui sistem, standard sau prevedere normativă, necesare personalului care are ca responsabilitate implementarea acestora;
  3. c) formarea şi perfecţionarea profesională, care sunt destinate furnizării cunoştinţelor teoretice şi practice referitoare la managementul financiar, gestiunea riscurilor şi controlul intern, prin organizarea de cursuri şi seminare.
3. 4.1.3. Activitatea de consiliere se organizează şi se desfăşoară sub formă de:
  1. a) misiuni de consiliere formalizate, cuprinse în planul de audit anual şi efectuate prin respectarea schemei generale privind derularea misiunilor de consiliere;
  2. b) misiuni de consiliere cu caracter informal, realizate prin participarea în cadrul diferitelor comitete permanente sau pe proiecte cu durată determinată, la reuniuni, misiuni, schimburi curente de informaţii;
  3. c) misiuni de consiliere pentru situaţii excepţionale, ce presupun participarea în cadrul unor echipe constituite în vederea reluării activităţilor ca urmare a unei situaţii de forţă majoră sau altor evenimente excepţionale.
4. 4.1.4. Organizarea şi desfăşurarea misiunilor de consiliere, precum şi forma acestora se propun de către şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii, la solicitarea conducerii entităţii auditate, şi se aprobă de către conducerea Ministerului Sănătăţii, numai în condiţiile în care acestea nu generează conflicte de interese şi nu sunt incompatibile cu îndatoririle auditorilor interni.
5. 4.1.5. Auditorii interni informează şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii asupra oricărei situaţii care le poate afecta independenţa sau obiectivitatea, indiferent dacă această situaţie este anterioară începerii misiunii sau survine în timpul desfăşurării misiunii de consiliere.
6. 4.1.6. Realizarea misiunilor de consiliere formalizate presupune următoarele:
  1. a) respectarea dispoziţiilor Cartei auditului intern;
  2. b) prezentarea în scris a cerinţelor generale, precum şi a elementelor referitoare la modul de organizare şi desfăşurare a misiunii de consiliere;
  3. c) stabilirea sferei activităţilor necesare atingerii obiectivelor misiunii de consiliere;
  4. d) realizarea misiunilor la termenele prevăzute şi cu respectarea cadrului de reglementare prevăzut de prezentele norme;
  5. e) comunicarea şi raportarea rezultatelor misiunii de consiliere către conducerea entităţii/structurii auditate.
7. 4.1.7. Şefii compartimentelor de audit public intern răspund de organizarea, desfăşurarea misiunilor de consiliere şi asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora şi urmăresc ca activitatea auditorilor interni să se deruleze în conformitate cu prezentele norme şi cu principiile Codului privind conduita etică a auditorului intern.
4.2. Metodologia de derulare a misiunilor de consiliere formalizate presupune parcurgerea în cadrul fiecărei etape a activităţilor specifice şi realizarea documentelor aferente, conform schemei prezentate în continuare:

Etape	Proceduri		Cod procedură	Documente	S U P E R V I Z A R E P14
Pregătirea misiunii de consiliere	Iniţierea auditului intern	Elaborarea Ordinului de serviciu	P-01	Ordinului de serviciu
		Elaborarea declaraţiei de independenţă	P-02	Declaraţia de independenţă
		Elaborarea notificării privind declanşarea misiunii de consiliere	P-03	Notificarea privind declanşarea misiunii de consiliere
	Colectarea şi prelucrarea informaţiilor	Constituirea/Actualiz area dosarului permanent	P-04	Chestionarul de luare la cunoştiinţă
	Colectarea şi prelucrarea informaţiilor	Prelucrarea şi documentarea informaţiilor	P-05	Lista obiectivelor, activităţilor/acţi unilor
	Elaborarea programului misiunii de consiliere		P-06	Programul misiunii de consiliere
	Şedinţa de deschidere		P-07	Minuta şedinţei de deschidere

Intervenţia la faţa locului	Colectarea şi analiza probelor de audit		P-08	Teste
	Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor			Chestionar listă de verificare – CLV; foi de lucru; interviuri; chestionare
	Revizuirea documentelor şi constituirea dosarului de audit		P-09	Nota centralizatoare a documentelor de lucru
	Şedinţa de închidere		P-10	Minuta şedinţei de închidere
Raportarea rezultatelor misiunii de consiliere	Elaborarea raportului de consiliere	Raportul de audit public intern	P-11	Raportul de audit public intern privind activitatea de consiliere
		Difuzarea raportului de audit public intern	P-12	–
Urmărirea recomandăr ilor	Urmărirea recomandărilor		P-13	Fişa de urmărire a implementării recomandărilor

4.4. Derularea misiunii de consiliere formalizate
1. 4.4.1. Etapele, procedurile şi documentele elaborate în derularea misiunilor de consiliere formalizate respectă aceleaşi cerinţe ca şi cele prezentate la misiunea de audit de regularitate/conformitate, avand in vederede renumerotarea procedurilor, cu următoarele excepţii:

a) procedurile privind analiza riscului nu se realizează la misiunile de consiliere formalizate;
b) procedurile privind analiza problemelor şi formularea recomandărilor nu se realizează. Constatările formulate de auditorii interni sunt cuprinse direct în rapoartele de consiliere;
c) la misiunile de consiliere formalizate, pentru constatările şi problemele identificate se formulează propuneri de soluţii;
d) eventualele iregularităţi constatate sunt aduse la cunoştinţa conducătorului entităţii publice auditate şi structurii de control;
e) procedurile privind elaborarea proiectului raportului de consiliere, transmiterea acestuia şi reuniunea de conciliere nu sunt specifice misiunilor de consiliere formalizate. După etapa de intervenţie la faţa locului se elaborează direct raportul de consiliere.
f) procedura privind prelucrarea şi documentarea informaţiilor se finalizează cu Lista obiectivelor, activităţilor/acţiunilor.

CAPITOLUL V

Misiunea de evaluare a activităţii de audit public intern

5.1. Dispoziţii generale
1. 5.1.1. Evaluarea activităţii de audit public intern reprezintă o apreciere, pe baze analitice, a funcţiei de audit intern organizate şi desfăşurate în cadrul entităţii publice, prin care se oferă asigurare cu privire la atingerea obiectivelor, în conformitate cu Standardele internaţionale de audit intern.
2. 5.1.2. Evaluarea activităţii de audit public intern presupune realizarea de verificări periodice, cel puţin o dată la 5 ani, în condiţii de independenţă, în scopul examinării cu obiectivitate a activităţii de audit intern desfăşurate în cadrul entităţilor publice, din punctul de vedere al conformităţii şi performanţei.
3. 5.1.3. Structura implicată în evaluarea activităţii de audit public intern este compartimentul de audit intern organizat la nivelul Ministerului Sănătăţii, care realizează evaluarea activităţii de audit intern desfăşurate la nivelul entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestuia.
4. 5.1.4. Derularea şi realizarea misiunilor de evaluare a activităţii de audit public presupun:
  1. a) examinarea cu obiectivitate a activităţii de audit intern desfăşurate în cadrul entităţi publice, pe baza unei analize documentate, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite cerinţele de conformitate şi performanţă în raport cu criteriile predefinite, respectiv cadrul legislativ şi normativ al auditului intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern, procedurile, buna practică în domeniu;
  2. b) furnizarea de către auditorii interni care realizează misiunea de evaluare a activităţii de audit public intern a unei opinii independente şi
    
    obiective cu privire la gradul de conformitate şi de performanţă atins de compartimentul de audit public intern;
  3. c) formularea de recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii de audit public intern, în vederea creşterii eficienţei şi eficacităţii acestora.
5. 5.1.5. Auditorii interni îşi exprimă opinia cu privire la activitatea de audit intern evaluată în funcţie de nivelele de apreciere acordate şi rezultatele constatărilor efectuate cu privire la:
  1. a) respectarea normelor generale şi a normelor metodologice specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern;
  2. b) respectarea concordanţei activităţilor de audit intern cu procedurile compartimentului de audit public intern;
  3. c) gradul de acoperire a tuturor proceselor şi activităţilor entităţii publice prin misiunile de audit efectuate;
  4. d) nivelul de eficacitate al auditului intern;
  5. e) valoarea adăugată de auditul intern activităţilor entităţii publice.
6. 5.1.6. Sfera evaluărilor activităţii de audit public intern cuprinde, fără a se limita la acestea, următoarele:
  1. a) misiunea, competenţele şi responsabilităţile compartimentului de audit public intern;
  2. b) independenţa structurii de audit intern în cadrul entităţii publice;
  3. c) competenţa şi conştiinţa profesională a auditorilor interni;
  4. d) managementul activităţii de audit intern;
  5. e) natura activităţii de audit intern;
  6. f) programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit public intern;
  7. g) respectarea normelor specifice Ministerului Sănătăţii în desfăşurarea misiunilor de audit public intern;
  8. h) comunicarea rezultatelor misiunilor de audit public intern.
7. 5.1.7. În cadrul fiecărui obiectiv al misiunii de evaluare, auditorii interni au în vedere atât elemente care privesc conformitatea, cât şi elemente care privesc performanţa activităţilor evaluate.

5.2. Metodologia de derulare a misiunilor de evaluare a activităţii de audit public intern presupune parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice şi realizarea documentelor aferente, conform schemei prezentate în continuare:

Etape	Proceduri		Cod procedură	Documente	S U P E R V I Z A R E P18
Pregătirea misiunii de evaluare	Iniţierea auditului intern	Elaborarea Ordinului de serviciu	P-01	Ordinului de serviciu
		Elaborarea declaraţiei de independenţă	P-02	Declaraţia de independenţă
		Elaborarea notificării privind declanşarea misiunii de evaluare	P-03	Notificarea privind declanşarea misiunii de evaluare
	Colectarea şi prelucrarea informaţiilor	Constituirea/Actualiz area dosarului permanent	P-04	Chestionarul de luare la cunoştiinţă-CLC
	Colectarea şi prelucrarea informaţiilor	Prelucrarea şi documentarea informaţiilor	P-05	Lista obiectivelor, activităţilor/acţi unilor
	Elaborarea programului misiunii de evaluare		P-06	Programul misiunii de evaluare
	Şedinţa de deschidere		P-07	Minuta şedinţei de deschidere
Intervenţia la faţa locului	Colectarea şi analiza probelor de audit	Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor	P-08	Teste
		Efectuarea testărilor şi formularea constatărilor	P-08	Chestionar listă de verificare – CLV; foi de lucru; interviuri; chestionare
		Analiza problemelor şi formularea recomandărilor	P-09	Fişă de analiză şi identificare a problemei -FIAP
	Revizuirea documentelor şi constituirea dosarului de audit		P-10	Nota centralizatoare a documentelor de lucru
	Şedinţa de închidere		P-11	Minuta şedinţei

				de închidere
Raportarea rezultatelor misiunii de evaluare	Elaborarea proiectului raportului misiunii de evaluare	Elaborarea proiectului raportului misiunii de evaluare	P-12	Proiectul raportului misiunii de evaluare
		Transmiterea proiectului misiunii de evaluare	P-13	–
		Reuniunea de conciliere	P-14	Minuta reuniunii de conciliere
	Elaborarea raportului misiunii de evaluare	Raportul misiunii de evaluare	P-15	Raportul misiunii de evaluare
	Elaborarea raportului misiunii de evaluare	Difuzarea rapoartului de audit public intern	P-16	–
Urmărirea recomandăr ilor	Urmărirea recomandărilor		P-17	Fişa de urmărire a implementării recomandărilor

5.3. Derularea misiunii de evaluare a activităţii de audit public intern
1. 5.3.1. Etapele, procedurile şi documentele elaborate în derularea misiunilor de evaluare a activităţii de audit public intern respectă aceleaşi cerinţe ca şi cele prezentate la misiunea de regularitate/conformitate, avand în vedere renumerotarea procedurilor, cu următoarele excepţii:

a) activitatea privind analiza riscului nu se realizează la misiunile de evaluare a activităţii de audit intern;
b) eventualele iregularităţi constatate sunt aduse la cunoştinţa conducătorului entităţii publice auditate şi structurii de control.
c) procedura privind prelucrarea şi documentarea informaţiilor se finalizează cu Lista obiectivelor, activităţilor/acţiunilor.

CAPITOLUL VI

Misiunea ad-hoc de audit public intern

6.1. Dispoziţii generale
1. 6.1.1. Auditorii din cadrul compartimentelor de audit public intern din Ministerul Sănătăţii desfăşoară, cu aprobarea conducătorului entităţii publice, misiuni de audit ad-hoc, considerate misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual, pe bază de ordin de serviciu, emis de şeful compartimentului de audit public intern, care prevede în mod explicit scopul, obiectivele, tipul şi durata auditului public intern, precum şi nominalizarea echipei de auditare.

6.2. Metodologia de derulare a misiunilor ad-hoc de audit public intern presupune parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice şi realizarea documentelor aferente, conform schemei prezentate în continuare:

Etape	Proceduri		Cod procedură	Documente	S U P E R V I Z A R E A – P 12
Pregătirea misiunii	Iniţierea auditului intern	Elaborarea Ordinului de serviciu	P-01	Ordinului de serviciu
		Elaborarea declaraţiei de independenţă	P-02	Declaraţia de independenţă
		Elaborarea notificării privind declanşarea misiunii de consiliere	P-03	Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern
	Şedinţa de deschidere		P-03	Minuta şedinţei de deschidere
Intervenţia la faţa locului	Colectarea şi analiza probelor de audit		Analiza problemelor şi formularea recomandărilor	P-04		Fişă de identificare şi analiza a problemei – FIAP
Intervenţia la faţa locului	Colectarea şi analiza probelor de audit		Analiza şi raportarea iregularităţilor	P-05		Formular de constatare şi

			raportare a iregularităţilor – FCRI
	Şedinţa de închidere	P-06	Minuta şedinţei de închidere
Raportarea rezultatelor misiunii	Elaborarea proiectului raportului de audit public intern	Elaborarea proiectului raportului de audit public intern	P-07	Proiectul raportului de audit public intren
		Transmiterea proiectului de audit public intren	P-08	–
		Reuniunea de conciliere	P-09
	Elaborarea raportului de audit public intern	Raportul de audit public intern	P-10	Raportul de audit public intern
	Elaborarea raportului de audit public intern	Difuzarea raportului de audit public intern	P-11	–
Urmărirea recomandărilor	Urmărirea recomandărilor	P-12	Fişa de urmărire a implementării recomandărilor

6.3. Derularea misiunii ad-hoc de audit public intern
1. 6.3.1. Etapele, procedurile şi documentele elaborate în derularea misiunilor ad-hoc de audit public intern respectă aceleaşi cerinţe ca şi cele prezentate la misiunea de regularitate/conformitate, având în vedere renumerotarea procedurilor, cu următoarele excepţii:

a) notificarea entităţii/structurii auditate privind declanşarea misiunii de audit se realizează cu 2 zile calendaristice înainte de data declanşării misiunii de audit public intern;
b) transmiterea punctelor de vedere la Proiectul raportului de audit public intern de către entitatea/structura auditată se face în termen de maxim 2 zile calendaristice de la primirea acestuia;
c) auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată în termen de 2 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere şi a solicitării entităţii/structurii auditate de a organiza concilierea.

CAPITOLUL VII

Carta auditului intern

7.1. Elaborarea Cartei auditului intern
1. 7.1.1. Carta auditului intern se elaborează de compartimentul de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 672/2002 republicată, normele metodologice specifice Ministerului Sănătăţii privind exercitarea activităţii de audit public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern şi Standardele internaţionale de audit intern.
2. 7.1.2. Carta auditului intern reprezintă documentul oficial care prezintă misiunea, competenţa şi responsabilităţile auditului intern.
3. 7.1.3. Carta auditului intern stabileşte scopul şi sfera de activitate a auditului intern, prezintă poziţia compartimentului de audit public intern în cadrul entităţii publice, prezintă drepturile şi obligaţiile auditorilor care activează în cadrul compartimentului de audit public intern, autorizează accesul la datele, informaţiile şi alte bunuri fizice, care sunt necesare pentru realizarea activităţii de audit intern.
4. 7.1.4. Carta auditului intern informează despre obiectivele, tipurile de audit şi metodologia de audit intern, stabileşte sistemul de relaţii între auditorul intern, entitatea/structura auditată, auditorii externi şi prevede regulile de conduită etică.
7.2. Comunicarea Cartei auditului intern
1. 7.2.1. Prevederile Cartei auditului intern, prevăzută în anexa nr. 25, sunt obligatorii pentru toţi auditorii interni care activează în cadrul compartimentului de audit public intern înfiinţat la nivelul Ministerului.
2. 7.2.2. Şeful compartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii este responsabil pentru actualizarea periodică a Cartei auditului intern.
3. 7.2.3. Carta auditului intern actualizată este transmisă spre avizare către UCAAPI şi, apoi, supusă aprobării conducerii Ministerului Sănătăţii.
4. 7.2.4. Carta auditului intern se transmite structurilor din cadrul Ministerului Sănătăţii şi entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea acestuia, cu ocazia realizării misiunilor de audit
  
  public intern ori prin postare pe website-ul ministerului sau prin orice alt mijloc de comunicare ce se stabileşte în funcţie de dotările existente.
5. 7.2.5. Carta auditului intern se elaborează ca document distinct de normele specifice privind exercitarea activităţii de audit public intern.
6. 7.2.6. Elaborarea Cartei auditului intern

Auditorii interni	a) Elaborează proiectul Cartei auditului intern cu respectarea cerinţelor şi criteriilor cuprinse în prezentele norme, Codului privind conduita etică a auditorului intern şi Standardelor internaţionale de audit intern. b) Transmit proiectul Cartei auditului intern şefului compartimentului de audit public intern. c) Efectuează modificările propuse de şeful compartimentului de audit public intern în proiectul Cartei auditului intern. d) Retransmit proiectul Cartei auditului intern şefului compartimentului de audit public intern pentru validare. e) Actualizează proiectul Cartei auditului intern în conformitate cu opinia comitetului de audit public intern, după caz. f) Transmit proiectul Cartei auditului intern, însoţit de adresa de înaintare, către UCAAPI în vederea avizării. g) Actualizează proiectul Cartei auditului intern în conformitate cu opinia UCAAPI.
Şeful compartimentului de audit public intern	a) Analizează proiectul Cartei auditului intern. b) Stabileşte eventualele corecţii la proiectul Cartei auditului intern şi le transmite auditorului responsabil pentru a fi efectuate. c) Semnează proiectul Cartei auditului intern. d) Semnează adresa de înaintare a proiectului Cartei auditului intern către UCAAPI. e) Prezintă conducătorului entităţii proiectul Cartei auditului intern în vederea aprobării.
UCAAPI	Analizează şi avizează proiectul Cartei auditului intern, conform competenţelor.
Conducătorul entităţii publice	Aprobă Carta auditului intern.

PARTEA III

Capitolul VIII Termeni

a. Acţiune auditabilă – Reprezintă operaţiunea elementară din cadrul unei activităţi ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic şi comparate cu realitatea practică.
b. Procedură – Atunci când este utilizat în cadrul metodologiei de derulare a misiunilor de audit public intern, termenul se referă la activităţile necesar a fi parcurse în cadrul fiecărei etape, în funcţie de tipul misiunii. Acestea nu se identifică cu procedurile operaţionale de lucru elaborate în baza Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, republicat, cu modificările ulterioare.
c. Cauza – Explicaţia diferenţei între ceea ce ar trebui să existe şi ceea ce există efectiv cu privire la o constatare de audit.
d. Carta auditului intern – Document oficial care defineşte scopul, obiectivele, organizarea, competenţele, responsabilităţile şi autoritatea structurii de audit în cadrul entităţii publice, sfera de aplicare, natura serviciilor de audit privind asigurarea, consilierea şi evaluarea, metodologia de lucru, regulile de conduită a auditorilor interni şi autorizează accesul la documente, bunuri şi informaţii, care sunt necesare pentru realizarea activităţii de audit intern.
e. Controlul intern – Totalitatea politicilor şi procedurilor elaborate şi implementate de managementul entităţii publice pentru a asigura: atingerea obiectivelor entităţii într-un mod economic, eficient şi eficace; respectarea regulilor specifice domeniului, a politicilor şi deciziilor managementului; protejarea bunurilor şi informaţiilor, prevenirea şi depistarea fraudelor şi erorilor; calitatea documentelor contabile, precum şi furnizarea în timp util de informaţii de încredere pentru management.
f. Compartimentul de audit public intern – Noţiune generică privind tipul de structură funcţională de bază a auditului public intern care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţilor şi riscurile asociate de la nivelul entităţii publice, poate fi: direcţie generală, direcţie, serviciu, birou sau compartiment cu minimum 2 auditori interni, angajaţi cu normă întreagă.
g. Circuitul documentelor – Prezentarea schematică a circulaţiei documentelor în cadrul unei activităţi, unui proces sau unei entităţi, între diverse posturi de lucru, indicându-se originea şi destinaţia lor, şi care oferă o viziune completă a traseului informaţiilor şi a suporturilor lor. Constituie un element în abordarea auditului, care ţine cont de riscuri.
h. Mediul de control – Atitudinea şi acţiunile conducerii cu privire la importanţa controlului în entitate. Mediul de control reprezintă cadrul şi structura necesară realizării obiectivelor primordiale ale sistemului de control intern.

Mediul de control înglobează următoarele elemente:
- – integritatea şi valorile etice;
- – concepţia şi stilul conducerii;
- – structura organizatorică;
- – atribuţiile de competenţă şi de responsabilităţi;
- – politicile şi practicile relativ la resursele umane;
- – competenţa personalului.
i. Fişa de analiza şi identificare a problemei – Reprezintă un document de lucru întocmit pe parcursul misiunilor de asigurare pentru fiecare problemă identificată care sprijină auditorii în parcurgerea unui raţionament profesional pentru stabilirea naturii problemei, faptelor, criteriilor, cauzelor, consecinţelor, precum şi recomandărilor pentru remediere şi prevenirea apariţiei pe viitor a deficienţei.
j. Iregularitatea – Reprezintă abaterea semnificativă de la regulile procedurale şi metodologice, respectiv de la prevederile legale, aplicabile activităţii/acţiunii auditate, rezultată dintr-o acţiune sau omisiune care are sau ar putea avea efectul prejudicierii bugetului entităţii sau posibilele indicii de fraudă. O abatere de la prevederile normative şi procedurale aplicabile activităţii/acţiunii auditate are caracter de iregularitate dacă auditorii consideră că poate avea un impact major imediat asupra obiectivelor, patrimoniului sau imaginii entităţii, impunându-se, în funcţie de circumstanţe, luarea de măsuri imediate de investigare sau corectare de către persoanele în drept, fără a se mai aştepta parcurgerea normală Sa etapelor unei misiuni de audit public intern.
k. Probele – Informaţiile pe baza cărora se fundamentează concluziile, opiniile auditorului. Ele trebuie să fie:
- – suficiente (informaţii cantitative suficiente pentru ca auditorul să poată să îndeplinească bine munca şi calitativ imparţiale, astfel încât pot fi considerate fiabile);
- – pertinente (informaţiile corespund cu exactitate obiectivelor auditului);
- – au un cost de obţinere rezonabil (informaţiile au un cost de obţinere proporţional cu rezultatul pe care auditorul urmăreşte să îl obţină).
l. Obiectivele – Enunţuri generale elaborate de către auditorii interni care definesc rezultatele urmărite prin misiunea respectivă.
m. Obiectivitate – O atitudine mentală imparţială, care permite auditorilor interni să realizeze misiuni astfel încât să creadă în produsul muncii lor şi să nu fie nevoiţi să facă niciun compromis cu privire la calitate. Obiectivitatea presupune ca auditorii interni să nu se lase influenţaţi de alte persoane în ceea ce priveşte raţionamentul lor profesional în legătură cu aspectele de audit.
n. Ordinul de serviciu – Mandat general acordat de către o autoritate calificată unui auditor în vederea începerii unei misiuni.
o. Circuitul auditului (pista de audit) – Stabileşte fluxurile informaţiilor, atribuţiilor şi responsabilităţilor referitoare la acestea, precum şi modul de arhivare a documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să permită, totodată, reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers.
p. Planificarea activităţii de audit – Definirea obiectivelor, stabilirea politicilor, natura acestora, calendarul de proceduri şi testări destinate să îndeplinească obiectivele controalelor sau ale misiunilor de audit.

r. Programul misiunii de audit public intern – Un document care prezintă activităţile de urmat în vederea realizării misiunii de audit.
s. Raportul de audit – Opiniile scrise ale auditorului şi constatările formulate ca urmare a testărilor efectuate în timpul misiunii de audit public intern şi/sau analizele şi concluziile auditorului ca urmare a realizării misiunii.

ş. Proces – Ansamblul de activităţi/acţiuni corelate sau interactive care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire.
t. Recomandare – Propunerea formulată pentru a corecta/a elimina deficienţele constatate şi pentru a preveni materializarea riscului.

ţ. Coorodnator/Şeful compartimentului de audit public intern – Postul de nivel cel mai înalt în cadrul unei entităţi, responsabil de activitatea de audit intern.
u. Rezultate, impact – Efectele unui program sau ale unui proiect, măsurate la nivelul cel mai semnificativ, ţinând cont de realizarea programului sau a proiectului.
v. Riscul – Posibilitatea de a se produce un eveniment susceptibil, de a avea un impact asupra realizării obiectivelor. Riscul se măsoară în termeni de consecinţe şi de probabilitate.

x. Supervizarea – Supervizarea este mai întâi de toate un semn de unitate, funcţia de regularitate constând în urmărirea activităţilor/acţiunilor şi validarea operaţiilor agenţilor prin încadrare; ele se integrează sistemului de control intern. Este, de asemenea, elementul indispensabil procesului de audit. Supervizorul încadrează, orientează şi monitorizează auditorii în toate etapele de natură să ajusteze cu maximum de eficacitate operaţiile, procedurile şi testele obiectivelor urmărite.

PARTEA IV

Capitolul IX

Documente specifice desfăşurării activităţii şi misiunilor de audit public intern

Documentele specifice desfăşurării activităţii şi misiunilor de audit public intern sunt prevăzute în anexele nr. 1 – 24, care fac parte integrantă din prezentele norme.

ANEXA 1

În anexa nr. 1 sunt prezentate unităţile aflate în subordinea/sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii.

Notă: Această anexa nu va fi publicată în Monitorul Oficial, datorită numeroselor modificări legislative privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii.

ANEXA 2

Metodologie de elaborare a programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern
1. A. Îndrumarul de elaborare a programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern
  1. 1. Introducere
    1. 1.1. Scop
    2. 1.2. Autoritate şi responsabilitate
    3. 1.3. Obiectivele generale ale programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţi activităţii de audit public intern
  2. 2. Implementare
    1. 2.1. Evaluarea internă
      1. 2.1.1. Baza legală
      2. 2.1.2. Stadiul actual
        
        2.1.2.1. Supervizarea
        
        2.1.2.2. Evaluarea performanţei auditorilor interni la finalizarea misiunilor de audit public intern
        
        2.1.2.3. Monitorizarea realizării activităţilor/acţiunilor repartizate
        
        2.1.2.4. Evaluarea anuală a performanţelor profesionale individuale
        
        2.1.2.5. Evaluarea realizată de structura auditată
        
        2.1.2.6. Autoevaluarea cu privire la implementarea standardelor de control intern/managerial
        
        2.1.2.7. Alte evaluări interne
    2. 2.2. Evaluarea externă
      1. 2.2.1. Baza legală
      2. 2.2.2. Stadiul actual
        
        2.2.2.1. Evaluarea realizată de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI)/compartimentele de audit public intern de la nivelurile ierarhic superioare
        
        2.2.2.2. Evaluarea realizată de Curtea de Conturi
        
        2.2.2.3. Alte evaluări externe
  3. 3. Monitorizarea implementării programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern cuprinde măsurarea şi analiza continuă a indicatorilor de performanţă.
  4. 4. Actualizarea programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern
  5. 5. Aprobarea programului de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii activităţii de audit intern
  6. 6. Anexe
2. B. Plan de acţiune privind asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii activităţii de audit intern
  
  Comaprtiment de audit public intern
  
  Data elaborării
  
  Plan de acţiune privind asigurarea şi îmbunătăţirea calităţii activităţii de audit intern
  
  Nr.
  
  crt.
  
  Obiective
  
  Acţiuni
  
  Indicatori
  
  Termene
  
  Responsabili
  
  Observaţii
  
  Obiectivele programului vor acoperi toate rezultatele evaluărilor interne şi externe.
  
  Aprobat
  
  Şeful Compartimentului de audit public intern,
  
  ……………………
3. C. Raport privind monitorizarea calităţii activităţii de audit intern Raportul de monitorizare va cuprinde rezultatele monitorizărilor

periodice efectuate şi concluzii.

ANEXA 3

Planul multianual de audit public intern

Compartimentul de audit public intern

PLANUL MULTIANUAL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Data elaborării

Aprobat Conducătorul entităţii publice,

……………………………

PLANUL MULTIANUAL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Domeniul auditabil	Denumirea misiunii de audit public intern	Anul realizării			Observaţii
Domeniul auditabil	Denumirea misiunii de audit public intern	Anul 1	Anul 2	Anul 3	Observaţii

Avizat

Conducătorul Compartimentului de audit public intern,

……………………………

ANEXA 4

PLANUL ANUAL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Compartimentul de audit public intern

PLANUL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Data elaborării

Aprobat Conducătorul entităţii publice,

……………………………

Planul anual de audit public intern

Domeniul auditabil

Denumirea misiunii de audit public intern

Obiectivele generale ale misiunii de audit public intern

Tipul misiunii de audit public intern

Perioada de realizare a misiunii de audit public intern

Perioada supusă auditării

Nr. de auditori Implicaţi în misiunea de audit

public intern

Entitatea auditată

Avizat

Conducătorul Compartimentului de audit public intern,

…………………………..

ANEXA 5

Ordin de serviciu

Entitatea publică

Compartimentul de audit public intern Nr. ….. Data …………

ORDIN DE SERVICIU

În conformitate cu prevederile art. … lit. … din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public intern şi ale Planului anual de audit public intern în perioada ……………………. se va efectua o misiune de audit public intern la ……………….., cu tema …………………….

Perioada supusă auditării ………………………………………… Scopul misiunii de audit public intern este ………………………. . Obiectivele generale ale misiunii de audit public intern sunt:

a) ;
b) ;

…

n ………………… .

Menţionăm că se va efectua un audit de ……………

Echipa de audit public intern este formată din următorii auditori:

1. ………………………., auditor intern, coordonator echipă de audit

intern

…

n , auditor intern

Supervizor al misiunii de audit public intern este …………….., având

funcţia de ………………………………………………………….

Şeful Compartimentului de audit public intern,

…………………………..

(numele şi prenumele)

ANEXA 6

Declaraţia de independenţă

Entitatea publică

Compartimentul de audit public intern

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢĂ

Numele şi prenumele: ……………….

Misiunea de audit public intern: …………….. Data: ………….

Nr.crt.	Declararea conflictelor de interese şi a incompatibilităţii	Da	Nu
1	Aţi avut/Aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu persoane din cadrul entităţii/structurii auditate care ar putea să vă limiteze măsura în care puteţi să interveniţi şi să constataţi deficienţe de orice fel cu privire la misiunea de audit public intern?
2	Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, activităţi, procese, programe, grupuri, care au legătură cu entitatea/structura auditată şi care ar putea să vă influenţeze în misiunea de audit?
3	Aţi avut/Aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicat/implicată în ultimii 3 ani într-un alt mod în activitatea entităţiistructurii ce va fi auditată?
4	Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană?
5	Aţi fost implicat/implicată în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale entităţii/structurii ce urmează a fi auditată?
6	Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere colectivă?

7	Aveţi vreo legătură politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau din primirea de redevenţe de la vreun grup, organizaţie sau nivel guvernamental, care are legătură cu entitatea/structura auditată?
8	Aţi aprobat înainte documente, ordine de plată şi alte instrumente de plată pentru entitatea/structura ce va fi auditată?
9	Aţi fost/Sunteţi implicat/implicată în ţinerea evidenţei contabile la entitatea/structura ce va fi auditată?
10	Aţi avut/Aveţi vreun interes personal care influenţează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor de serviciu cu imparţialitate şi obiectivitate faţă de entitatea/structura auditată?
11	Puteţi evalua eficacitatea proceselor şi sistemelor în raport cu cerinţele specificate şi conformitatea obiectivelor cu politica entităţii?
12	Dacă în timpul misiunii de audit public intern apar incompatibilităţi personale, externe sau organizaţionale care afectează obiectivitatea dumneavoastră de a lucra şi a elabora rapoarte de audit imparţiale, le notificaţi şefului compartimentului de audit public intern?

1. Incompatibilităţi personale:
2. Pot fi eliminate incompatibilităţile:
3. Dacă da, explicaţi cum anume:

Data:

Auditor intern, Şeful Compartimentului audit public intern,

……………………. …………………………

(numele şi prenumele)

ANEXA 7

Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern

Entitatea publică

Compartimentul de audit public intern

NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Către: Entitatea

De la: Şeful Compartimentului de audit public intern Referitor la misiunea de audit public intern: ……………………….

Stimate/Stimată domn/doamnă ,

În conformitate cu Planul de audit public intern pe anul ……, urmează ca în perioada ……… să efectuăm o misiune de audit public intern cu tema

……………………..

Scopul misiunii de audit public intern îl reprezintă examinarea responsabilităţilor asumate de către conducerea entităţii publice şi personalul de execuţie cu privire la organizarea şi realizarea activităţilor şi îndeplinirea obligaţiilor în mod eficient şi eficace.

Obiectivele generale ale misiunii de audit public intern vor fi:
1. a) ;
2. a) ;

…

n) …………………………………………………………… .

Ulterior, vă vom contacta pentru a stabili, de comun acord, data şi

modul de organizare a şedinţei de deschidere a misiunii de audit public intern în cadrul căreia vom avea în vedere:

a) prezentarea auditorilor;
b) prezentarea şi documentarea obiectivelor generale ale misiunii de audit public intern;
c) scopul misiunii de audit public intern;
d) modalitatea de desfăşurare a misiunii de audit public intern, persoanele de contact;
e) alte aspecte.

Pentru o mai bună înţelegere a activităţii dumneavoastră, vă rugăm sa ne puneţi la dispoziţie documentaţia necesară privind: planificarea, organizarea şi controlul activităţilor manageriale, legile şi reglementările aplicabile, organigrama entităţii, regulamentul de organizare şi funcţionare, fişele posturilor, procedurile operaţionale de lucru, rapoartele de activitate etc.

Pentru eventualele întrebări privind desfăşurarea misiunii, vă rugăm să-l contactaţi pe domnul ………………., auditor intern, la telefon , e-mail

…………………………. .

Cu deosebită consideraţie, Data:

Şeful Compartimentului audit public intern,

…………………………….

(numele şi prenumele)

ANEXA 8

Chestionar de luare la cunoştinţă

Compartimentul de audit public intern

Pregătirea misiunii de audit public intern

Data

Colectarea şi prelucrarea

informaţiilor

Domeniul/activitatea auditată: Denumirea misiunii: Document redactat de:

Supervizat:

CHESTIONARUL DE LUARE LA CUNOŞTINŢĂ

Întrebări formulate	Da	Nu	Observaţii
1. Cunoaşterea contextului socioeconomic
……………………………………………
2. Cunoaşterea contextului organizaţional
…………………………………………….
3.Cunoaşterea funcţionării entităţii/structurii auditate
…………………………………………….

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 9

Studiu preliminar

Compartimentul Audit Public Intern

PREGĂTIREA MISIUNII

Data:

Colectarea şi prelucrarea informaţiilor

Domeniul/activitatea auditată…………………………. Denumire misiune………………………………………….

Document redactat de………………………………….

STUDIU PRELIMINAR

Obiectiv	Descrierea activităţilor derulate
Analiza diagnostic a domeniului auditabil	 Prezentarea generală a entităţii publice auditate;  Descrierea domeniului auditabil;  Structura, dinamica şi pregătirea profesională a personalului care îşi desfăşoară activitatea îb cadrul domeniului auditabil;  Asigurarea resurselor în vederea realizării activităţilor/acţiunilor auditabile;  Organizarea şi desfăşurarea proceselor de administrare a domeniului auditabil;  Politica de îmbunătăţire şi dezvoltare a domeniului auditabil;  Stabilirea întrebărilor principale la care trebuie să răspundă misiune de audit public intern de performanţă
Stabilirea întrebărilor secundare pe niveluri de detaliere	 derivarea întrebărilor principale până la un nivel considerat cel mai elementar;  analizează întrebările în vederea identificării întinderii procedurilor de audit;  stabilirea cerinţelor pentru fiecare activitate/acţiune auditabilă din punct de vederea al controalelor specifice;
Analiza	 identificarea obiectivelor definite de entitatea/structura

obiectivelor stabilite de entitate specifice domeniului auditabil	auditată;  urmărirea dacă obiectivele stabilite pentru domeniul auditabil derivă din obiectivele strategice ele entităţii şi sunt suficiente;  urmărirea dacă obiectivele evaluate respectă caracteristicile SMART;  examinarea dacă obiectivele acoperă activităţile derulate.
Analiza indicatorilor	 identificarea indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivelor domeniului auditat;  urmărirea dacă indicatorii pot fi calculaţi ;  examinarea dacă indicatorii sunt relevanţi pentru obiective şi uşor de înţeles;  examinarea dacă indicatorii stabiliţi sunt atât calitativi cât şi cantitativi.
Analiza adecvării surselor de date folosite de management	 identificarea surselor de date utilizate de management pentru măsurarea obiectivelor;  Evaluarea adecvării şi corectitudinii surselor de date utilizate;
Stabilirea ariei de cuprindere a misiunii	 Stabilirea criteriilor de referinţă la care se pot raporta rezultatele misiunii;  Identificarea activităţilor/acţiunilor auditabile unde performanţa poate fi evaluată şi măsurată;

Auditori interni,

……………………………..

ANEXA 10

Stabilirea punctajului total al riscurilor şi ierarhizarea riscurilor

Compartimentul de audit public intern

Pregătirea misiunii de audit public intern

Data

Analiza riscurilor

Domeniul/activitatea auditată: Denumirea misiunii: Document redactat de:

Supervizat de:

STABILIREA PUNCTAJULUI TOTAL AL RISCURILOR ŞI IERARHIZAREA RISCURILOR

Nr. crt.

Obiective

Activităţi/ acţiuni

Riscuri identificate

Criterii de analiză a

riscurilor

Punctaj

total

Ierarhizarea

riscurilor

Probabilitate

Impact

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………

ANEXA 11

Chestionar de control intern

Compartimentul de audit public intern

Pregătirea misiunii de audit public intern

Data

Colectarea şi prelucrarea

informaţiilor

Domeniul/activitatea auditată: Denumirea misiunii: Document redactat de:

Supervizat de:

CHESTIONAR DE CONTROL INTERN

Întrebări formulate	Da	Nu	Observaţii
1. Obiectiv 1
…………………………………………….
2. Obiectiv 2
…………………………………………….
3.Obiectiv 3
…………………………………………….

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 12

Evaluarea iniţială a controlului intern şi stabilirea obiectivelor de audit

Compartimentul de audit public intern

Pregătirea misiunii de audit public intern

Data

Analiza riscurilor

Domeniul/activitatea auditată: Denumirea misiunii:

Document redactat de: Supervizat de:

EVALUAREA INIŢIALĂ A CONTROLULUI INTERN ŞI STABILIREA OBIECTIVELOR DE AUDIT

Semnificaţia coloanelor din tabelul de mai jos este următoarea:

A – Controale interne aşteptate

B – Evaluarea iniţială a controlului intern

C – Selectare în auditare

Nr. crt.

Obiective

Activităţi/ acţiuni

Riscuri identificate

Ierarhizarea riscurilor

Controale interne

existente

Concluzii: (Se vor menţiona obiectivele, activităţile, acţiunile selectate în vederea auditării.)

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………

ANEXA 13

Programul misiunii de audit public intern

Compartimentul de audit public intern

Pregătirea misiunii de audit public intern

Data

Elaborarea programelor

misiunii de audit public intern

Domeniul/activitatea auditată:

Denumirea misiunii:

Document redactat de:

Supervizat de:

Aprobat de: Şeful Compartimentului de audit public intern

PROGRAMUL MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Obiective	Activităţi/ Acţiuni	Tipul testării	Durata (ore)	Auditorii interni	Locul desfăşurării

I. Pregătirea misiunii de audit public intern
	1.Întocmirea şi aprobarea ordinului de serviicu
	2.Întocmirea şi validarea declaraţiilor de independenţă
	3. Pregătirea şi transmiterea notificării privind declanşarea misiunii de audit public intern


	4.Deschiderea misiunii de audit public intern
	5.Constituirea şi actualizarea dosarului permanent
	6.Prelucrarea şi documentarea informaţiilor
	7.Evaluarea riscurilor
	8.Evaluarea controlului intern
	9.Elaborarea programului misiunii de audit public intern
II. Intervenţia la faţa locului
Obiectiv 1	1.Activitatea ……
………….	1.1 Acţiunea…….
	1.2 Acţiunea…….
	………………………
	n. Activitatea …..
	n.1 Acţiunea ……
	n.2 Acţiunea ……
	……………………..
	………………………
Obiectiv n	1.Activitatea ……
	1.1 Acţiunea…….
	1.2 Acţiunea…….
	………………………
	n. Activitatea …..
	n.1 Acţiunea ……
	n.2 Acţiunea ……
	……………………..


	Revizuirea documentelor şi constituirea dosarelor de audit intern
	Şedinţa de închidere
III. Raportarea misiunii de audit public intern
	Elaborarea Proiectului raportului de audit public intern
	Transmiterea Proiectului raportului de audit public intern
	Reuniunea de conciliere
	Elaborarea Raportului de audit public intern
	Difuzarea Raportului de audit public intern
IV. Urmărirea recomandărilor
	Elaborarea Fişei de urmărire a implementării recomandărilor

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 14

Minuta şedinţei de deschidere

Compartimentul de audit public intern

Intervenţia la faţa locului

Data

Şedinţa de deschidere

Domeniul/activitatea auditată: ……………………………………… ………………

Denumirea misiunii: ……………………………………………….. ………………… Document redactat de: ……………………………………………………………………….

Supervizat: …………………………………………………………………………………

MINUTA ŞEDINŢEI DE DESCHIDERE

A. Lista participanţilor

Numele

Funcţia

Entitatea/Structura

auditată

Semnătura
B. Stenograma şedinţei

………………………………………………………………………………………………………..

ANEXA 15

Chestionarul – Lista de verificare

Compartimentul de audit public intern

Intervenţia la faţa locului

Data

Colectarea probelor de audit

Domeniul/activitatea auditată: ……………………………………………. Denumirea misiunii: ……………………………………………………….

Document redactat de: …………………………………………………… Supervizat de: ………………………………………………..

CHESTIONARUL – LISTA DE VERIFICARE

Nr.crt.	Întrebări	Da	Nu	Observaţii
	Obiectivul de audit nr. …………….
1.	Activitatea/Acţiunea …………………………………………………………
…	Întrebări formulate
n.

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 16

Test

Compartimentul de audit public intern

Intervenţia la faţa locului

Data

Colectarea probelor de audit

Domeniul/activitatea auditată: ……………………………………………. Denumirea misiunii: ………………………………………………………. Document redactat de: ……………………………………………………

Supervizat de: ………………………………………………..

TEST

Obiectivul misiunii interne
Obiectivul testului
Modalitatea de eşantionare
Descrierea testării
Constatări
Concluzii

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 17

Test

Compartimentul de audit public intern

Intervenţia la faţa locului

Data

Colectarea probelor de audit

Domeniul/activitatea auditată: ……………………………………………. Denumirea misiunii: ……………………………………………………….

Document redactat de: …………………………………………………… Supervizat de: ………………………………………………..

TEST

Obiectivul misiunii
Obiectivul testului
Modalitatea de eşantionare
Descrierea testării

Nr. crt.	Elemente de verificat	Respectat			Constatare (Ct)/Comentari u (Co)	Recomandare	Referi nţe în dosare de lucru
Nr. crt.	Elemente de verificat	Da	Nu	Nu e cazul	Constatare (Ct)/Comentari u (Co)	Recomandare	Referi nţe în dosare de lucru

Concluzii :

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 18

Fişă de identificare şi analiză a problemei

Compartimentul de audit

public intern

Intervenţia la faţa locului

Data

Colectarea probelor de audit

Domeniul/activitatea auditată: ……………………………………………. Denumirea misiunii: ……………………………………………………….

Document redactat de: …………………………………………………… Supervizat de: ………………………………………………..

FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI

Problema
Constatarea
Cauza
Consecinţa
Recomandarea

Întocmit Data

Auditorii interni,

…………………

Pentru luare la cunoştiinţă

Reprezentantul entităţii/structurii

auditate

Supervizat Data

Supervizorul/Şeful compartimentului de audit public intern

………………….

ANEXA 19

Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor

Compartimentul de audit public intern

Intervenţia la faţa locului

Data

Colectarea probelor de audit

Supervizat de: ………………………………………………..

FORMULARUL DE CONSTATARE ŞI RAPORTARE A IREGULARITĂŢILOR

Problema
Constatarea
Actele normative încălcate
Consecinţa
Recomandări
Anexe

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 20

Notă centralizatoare a documentelor de lucru

Compartimentul de audit public intern

Intervenţia la faţa locului

Data

………

Revizuirea documentelor şi

construirea dosarelor de audit public intern

Supervizat de: ………………………………………………..

NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU

Constatarea	Documentele justificative/ Probele de audit	Există		Auditori
Constatarea	Documentele justificative/ Probele de audit	Da	Nu	Auditori
Secţiunea …..- Obiectivul de audit

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 21

Minuta şedinţei de închidere

Compartimentul de audit public intern

Intervenţia la faţa locului

Data

………

Şedinţa de închidere

Persoana auditată: ……………………………………………..

MINUTA ŞEDINŢEI DE ÎNCHIDERE

A. Lista participanţilor

Numele

Funcţia

Entitatea/Structura auditată

Semnătura
B. Concluzii:

………………………………………………………………

ANEXA 22

Minuta reuniunii de conciliere

Compartimentul de audit public intern

Raportarea activităţii de audit public intern

Data

………

Reuniunea de conciliere

Supervizat de: ……………………………………………..

MINUTA ŞEDINŢEI DE CONCILIERE

A. Lista participanţilor

Numele

Funcţia

Entitatea/Structura auditată

Semnătura
B. Concluzii:

………………………………………………………………

ANEXA 23

Nota de supervizare a documentelor

Compartimentul de audit public intern

Misiunea de audit public intern

Data

………

Nota de supervizare a

documentelor

Domeniul/activitatea auditată: ……………………………………………. Denumirea misiunii: ……………………………………………………….

Document redactat de: …………………………………………………… Supervizat de: ……………………………………………..

NOTA DE SUPERVIZARE A DOCUMENTELOR

Nr.crt.

Lucrarea

Propunerea şefului structurii de audit/supervizorului misiunii,ca urmare

a revizuirii documentului

Răspunsul auditorilor interni

Revizuirea răspunsurilor auditorilor de către şeful

structurii de audit/supervizor

……..

…………………..

………………………..

……………

……………………

ANEXA 24

Fişa de urmărire a implementării recomandărilor

Compartimentul de audit public intern

Intervenţie la faţa locului

Data

………

Fişa de urmărire a implementării recomandărilor

Supervizat de: ……………………………………………..

FIŞA DE URMĂRIRE A IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR

Entitatea publică

Compartimentul de audit public intern

Entitatea/Structura auditată

Misiunea de audit public intern

Raport de audit

publi cintern nr. …./…….

Nr.crt.

Recomandarea

Implementat

Parţial implementat

Neimplementat

Data planificată/Data implementării

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA NR. 2

CARTA AUDITULUI INTERN

ÎN CADRUL MINISTERULUI SĂNĂTĂ,II

1. Dispoziţii generale
1. 1.1. Carta auditului intern a fost elaborată în conformitate cu prevederile art. 18 alin.
  
  (1) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare şi cu prevederile Capitolului VII din normele specifice auditului public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii.
2. 1.2. Carta auditului intern reprezintă documentul oficial care prezintă misiunea, competenţa şi responsabilităţile auditului intern în cadrul Ministerului Sănătăţii..
3. 1.3. Carta auditului intern stabileşte scopul şi sfera de activitate a auditului intern, prezintă poziţia structurii de audit public intern în cadrul Ministerului Sănătăţii, prezintă drepturile şi obligaţiile auditorilor care activează în cadrul structurii, autorizează accesul la datele, informaţiile şi bunurile fizice ale structurii auditate, care sunt necesare pentru realizarea activităţii de audit intern.
4. 1.4. Carta auditului intern informează despre obiectivele, tipurile de audit şi metodologia de audit intern, stabileşte sistemul de relaţii între auditorii interni, entitatea/structura auditată, auditorii externi şi prezintă regulile de conduită etică în exercitarea profesiei.
5. 1.5. Auditul public intern, conform prevederilor Legii 672/2002 privind auditul public intern republicată, este definit ca activitate funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii publice. Ajută entitatea publică să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.
2. Misiunea şi obiectivele structurii de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii
1. 2.1. Misiunea structurii de audit public intern în cadrul Ministerului Sănătăţii este de a acorda consultanţă şi asigurări privind eficacitatea sistemelor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă, contribuind la obţinerea plusvalorii şi oferind recomandări pentru îmbunătăţirea acestora.
2. 2.2. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii asistă conducerea ministerului şi a celorlalte entităţi auditate în realizarea obiectivelor şi furnizează evaluări obiective şi detaliate cu privire la legalitatea, regularitatea, economicitatea, eficienţa şi eficacitatea activităţilor şi operaţiunilor ministerului şi a celorlalte entităţi auditate.
3. 2.3. Obiectivele compartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii se stabilesc astfel încât să sprijine entitatea/structura auditată în următoarele direcţii:
  1. a) asigurarea bunei administrări a fondurilor publice şi păstrarea patrimoniului;
  2. b) respectarea conformităţii;
  3. c) asigurarea unor sisteme contabile şi informatice fiabile;
  4. d) îmbunătăţirea managementului riscului, a controlului şi a guvernanţei;
  5. e) îmbunătăţirea eficienţei şi eficacităţii operaţiilor.
4. 2.4. Obiectivul general al auditului public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii vizează, în principal, îmbunătăţirea managementului, prin furnizarea de:
  1. a) activităţi de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate cu scopul de a furniza entităţilor publice o evaluare independentă şi obiectivă a proceselor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă;
  2. b) activităţi de consiliere, menite să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele de guvernanţă din cadrul entităţilor publice.
5. 2.5. Serviciile de asigurare furnizate de compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii acoperă:
  1. a) auditul de regularitate/conformitate, care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile;
  2. b) auditul performanţei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor Ministerului Sănătăţii sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
  3. c) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora.
6. 2.6. Serviciile de consiliere furnizate de structura de audit public intern din Ministerul Sănătăţii acoperă:
  1. a) furnizarea de consultanţă privind dezvoltarea de noi programe, sisteme şi procese şi/sau efectuarea de schimbări semnificative în programele şi procesele existente, inclusiv proiectarea de strategii de control corespunzătoare;
  2. b) acordarea de asistenţă privind obţinerea de informaţii suplimentare pentru cunoaşterea în profunzime a funcţionării unui sistem, standard sau a unei prevederi normative, necesare personalului responsabil cu implementarea acestora;
  3. c) furnizarea de cunoştinţe teoretice şi practice referitoare la managementul financiar, gestiunea riscurilor şi controlul intern, prin organizarea de cursuri şi seminare.
  2.7 Misiunile de asigurare, consiliere şi evaluare ale coompartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii se pot realiza şi sub forma unor audituri de tip ad-hoc, solicitate de către managerii entităţilor publice, aprobate de ministrul sănătăţii, neincluse în planul anual de audit public intern – şi se derulează conform normelor specifice ale auditului public intern din Ministerul Sănătăţii.
  
  2.8. Serviciile de evaluare acoperă activităţi în sfera verificării aplicării şi respectării normelor, instrucţiunilor, precum şi a codului privind conduita etică a auditorilor interni şi sunt realizate de către auditorii interni din Ministerul Sănătăţii.
3. Sfera de activitate a auditului intern în cadrul Ministerului Sănătăţii
1. 3.1. Sfera auditului public intern cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul Ministerului Sănătăţii pentru îndeplinirea obiectivelor, inclusiv evaluarea sistemului de control intern/managerial.
2. 3.2. Compartimentul de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii auditează cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
  1. a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;
  2. b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
  3. c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului;
  4. d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului;
  5. e) constituirea veniturilor publice;
  6. f) alocarea creditelor bugetare;
  7. g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
  8. h) sistemul de luare a deciziilor;
  9. i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
  10. j) sistemele informatice;
  11. k) activităţile de asistenţă de sănătate publică, promovare a sănătăţii şi medicinei preventive; excepţie fac unităţile sanitare cu paturi aflate în subordinea şi a unităţilor aflate în coordonarea/sub autoritatea ministerului.
  12. l) asistenţă medicală;
  13. m) asistenţă de medicină legală şi de medicină sportivă. Excepţie fac entităţile publice aflate în subordine/în coordonare/sub autoritatea ministerului;
  14. n) activităţile de avizare, notificare, certificare şi reglementare specifice Ministerului Sănătăţii; excepţie fac unităţile sanitare cu paturi aflate în subordinea şi a unităţilor aflate în coordonarea/sub autoritatea ministerului.
  15. o) activitatea de achiziţii publice.
4. Competenţa compartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii
1. 4.1. Statutul / Independenţa structurii de audit public intern
  1. 4.1.1. Compartimentul de audit public intern este organizat în subordinea directă a ministrului sănătăţii.
  2. 4.1.2. Şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii este numit/destituit de către ministrul sănătăţii, cu avizul Unităţii Centrale de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI).
  3. 4.1.3. Şeful structurii de audit public intern participă, în măsura în care este solicitat, la reuniunile conducerii Ministerului Sănătăţii sau ale oricărei altei structuri din cadrul entităţii, cu atribuţii în domeniul guvernanţei, managementului riscului sau controlului.
  4. 4.1.4. Activitatea de audit intern nu trebuie să fie supusă ingerinţelor (imixtiunilor) externe în ceea ce priveşte definirea sferei sale de intervenţie, realizarea efectivă a lucrărilor şi comunicarea rezultatelor.
2. 4.2. Atribuţiile compartimentului de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii
  1. 4.2.1. Prin atribuţiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern ale Ministerului Sănătăţii.
  2. 4.2.2. Atribuţiile compartimentului de audit public intern trebuie definite în conformitate cu atribuţiile stabilite în cadrul de reglementare, astfel:
    1. a) Elaborează norme metodologice privind exercitarea activităţii de audit public intern aplicabile în Ministerul Sănătăţii, avizate de către UCAAPI. Entităţile publice aflate în subordinea/sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătăţii îşi vor desfăşura activitatea pe baza prezentelor norme.
    2. b) Elaborează proiectul planului multianual de audit public intern şi, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern.
    3. c) Efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate la:
      -  structurile din cadrul Ministerului Sănătăţii;
      -  entităţile publice aflate în subordonarea/în coordonarea/sub autoritatea Ministerului Sănătăţii, în special la cele care nu au un compartiment funcţional de audit public intern.
    4. d) Informează UCAAPI despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii transmite la UCAAPI sinteze ale recomandărilor neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate şi consecinţele neimplementării acestora, însoţite de documentaţia relevantă, în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea trimestrului. Entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea ministerului transmit la compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii sinteze ale recomandărilor neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate şi consecinţele neimplementării acestora, însoţite de documentaţia relevantă, în termen de 15 zile calendaristice de la încheierea trimestrului.
    5. e) Raportează periodic la UCAAPI, asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor. Compartimentul de audit public intern transmite la UCAAPI, la solicitarea acestuia, rapoarte periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activitatea lui de audit intern. Cazurile de iregularităţi sau posibile prejudicii identificate se cuprind în raportările periodice şi anuale.
    6. f) Elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern care prezintă modul de realizare a obiectivelor compartimentului de audit public intern. Raportul anual cuprinde o centralizare a rapoartelor entităţilor publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea ministerului, precum şi activitatea de audit a Ministerului Sănătăţii.
    7. g) Compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii transmite raportul la UCAAPI, până la data de 15 februarie a anului următor, pentru anul încheiat. Entităţile publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea ministerului vor transmite Raportul anual la compartimentul de audit public intern din minister pană la data de 30 ianuarie a anului următor, pentru anul încheiat.
    8. h) Raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate iregularităţile sau posibilele prejudicii identificate în realizarea misiunilor de audit public intern.
    9. i) Verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern la compartimentele de audit public intern organizate la nivelul entităţilor publice aflate în subordine/în coordonare/sub autoritate.
    10. j) Efectuează misiuni de audit public intern ad-hoc, care pot fi misiuni de asigurare, de evaluare sau de consiliere.
3. 4.3. Independenţa organizatorică
  1. 4.3.1. Compartimentul de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii funcţionează în subordinea directă a ministrului sănătăţii, exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile ministerului.
  2. 4.3.2. Prin atribuţiile sale, compartimentul de audit public intern nu trebuie să fie implicat în exercitarea activităţilor auditabile sau în elaborarea procedurilor specifice, altele decât cele de audit intern.
  3. 4.3.3. Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerinţelor de nicio natură, începând de la stabilirea obiectivelor de audit, realizarea efectivă a lucrărilor specifice misiunii şi până la comunicarea rezultatelor acesteia.
  4. 4.3.4. Şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii participă, în măsura în care se solicită acest lucru, la reuniunile conducerii ministerului sau ale oricărei alte comisii, oricărui altui consiliu sau comitet cu atribuţii în domeniul guvernanţei entităţii, managementului riscului şi controlului.
4. 4.4. Obiectivitate individuală
  1. 4.4.1. Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială, să nu aibă prejudecăţi şi să evite conflictele de interese, să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit public intern.
  2. 4.4.2. Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul entităţii publice auditate, nu pot fi auditori interni în cadrul respectivei entităţi publice,
  3. 4.4.3. Auditorii interni din Ministerul Sănătăţii nu pot fi implicaţi în misiuni de audit public intern la entităţile/structurile în care au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod. Această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.
5. 4.5. Autoritatea şi drepturile structurii de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii
  1. 4.5.1. Compartimentul de audit public intern îşi realizează activitatea de audit cu respectarea principiilor de legalitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate.
  2. 4.5.2. Compartimentul de audit public intern are acces nelimitat la toate activităţile, înregistrările şi informaţiile pe care le consideră necesare pentru a-şi îndeplini corespunzător funcţiile sale.
  3. 4.5.3. Compartimentul de audit public intern are dreptul de a solicita informaţii şi explicaţii care sunt necesare pentru realizarea obiectivelor sale.
  4. 4.5.4. Compartimentul de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii poate solicita asistenţă de la persoane calificate din afara entităţii, în cazul în care nu deţine cunoştinţele, abilităţile şi celelalte competenţe necesare pentru a-şi realiza misiunea de audit public intern.
  5. 4.5.5. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii are dreptul de a realiza misiuni de audit public intern la entităţile publice aflate în subordonarea/în coordonarea/sub autoritatea acestuia.
6. 4.6. Standardele profesionale
  1. 4.6.1. Compartimentul de audit public intern trebuie să dispună de toată competenţa şi experienţa necesară în realizarea misiunilor de audit. Pregătirea şi experienţa auditorilor interni constituie un element esenţial în atingerea eficacităţii activităţii de audit, cu precădere în sfera activităţilor specifice sistemului de sănătate.
  2. 4.6.2. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii elaborează norme/metodologii specifice activităţii Ministerului Sănătăţii în conformitate cu normele generale privind exercitarea activităţii de audit public intern, codul privind conduita etică a auditorilor interni şi standardele internaţionale de audit intern.
  3. 4.6.3. Compartimentul de audit public intern trebuie să dispună de metodologii şi sisteme IT moderne, metode de analiză, de eşantionare şi instrumente de control.
  4. 4.6.4. Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern trebuie încredinţate acelor persoane cu o pregătire şi experienţă corespunzătoare specificului activităţii auditate.
  5. 4.6.5. Auditorii interni trebuie să respecte şi să aplice principiile fundamentale pentru profesia şi practica de audit intern.
  6. 4.6.6. În desfăşurarea activităţii de audit intern, şeful compartimentului de audit public intern şi auditorii interni trebuie:
    -  să respecte regulile de conduită profesională;
    -  să posede cunoştinţele, abilităţile şi competenţele necesare pentru realizarea activităţilor lor în condiţii de eficienţă şi eficacitate;
    -  să fie capabili să comunice eficient, în scris şi oral, pentru a expune clar şi eficace constatările, concluziile şi recomandările misiunii;
    -  să exercite activităţile de audit cu conştiinciozitate şi pricepere.
  7. 4.6.7. Auditorii interni trebuie să îşi îmbunătăţească cunoştinţele, abilităţile şi alte competenţe printr-o formare profesională continuă. În acest sens auditorii interni au obligaţia de a participa la activităţi de pregătire profesională cel puţin 15 zile lucrătoare pe an.
5. Responsabilităţile şefului compartimentului de audit public intern şi ale auditorilor interni din cadrul Ministerului Sănătăţii
1. 5.1. Responsabilităţile şefului compartimentului de audit public intern
  1. 5.1.1. Responsabilităţile şefului compartimentului de audit public intern sunt stabilite în conformitate cu atribuţiile compartimentului de audit public intern.
  2. 5.1.2. Atribuţiile şefului compartimentului de audit public intern sunt structurate potrivit celor 5 funcţii ale managementului, şi anume: planificarea, organizarea, coordonarea, antrenarea şi controlul.
  3. 5.1.3. Şeful compartimentului de audit public intern evaluează periodic
    
    dacă misiunea, competenţele şi responsabilităţile definite în carta auditului intern permit compartimentului de audit public public intern să îşi realizeze obiectivele în condiţii de eficienţă şi eficacitate.
2. 5.2. Responsabilităţile auditorilor interni
  1. 5.2.1. Atribuţiile auditorilor interni sunt stabilite în conformitate cu atribuţiile compartimentului de audit public intern.
  2. 5.2.2. Drepturile auditorilor interni sunt stabilite în conformitate cu prevederile care autorizează drepturile compartimentului de audit public intern.
6. Metodologia auditului intern în cadrul Ministerului Sănătăţii
1. 6.1. Planificarea misiunilor de audit public intern vizează 2 aspecte: planificarea anuală/ multianuală a misiunilor de audit public intern şi planificarea în detaliu a misiunii de audit intern.
  
  6.1.1 Planificarea anuală/multianuală a activităţii de audit
  
  Proiectul planului anual de audit public intern este întocmit până la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează. Ministrul sănătăţii aprobă proiectul planului anual de audit public intern până la data de 20 decembrie a anului precedent.
  
  Actualizarea planului de audit public intern al compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii se face în funcţie de modificările legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de semnificaţie a auditării anumitor operaţiuni, activităţi sau acţiuni ale sistemului şi solicitările UCAAPI/compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii de a introduce/înlocui/elimina unele misiuni din planul de audit intern, etc.
  
  Actualizarea planului de audit public intern se realizează prin întocmirea unui
  
  Referat de modificare a planului de audit public intern, aprobat de ministrul sănătăţii.
2. 6.2. Accesul auditorilor interni la informaţii şi documente
  1. 6.2.1. Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile utile şi probante, inclusiv la cele existente în format electronic, pe care le consideră relevante pentru scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern, utilizând principiul circuitului auditului (pista de audit).
  2. 6.2.2. Auditorii interni pot solicita date, informaţii, precum şi copii ale documentelor, certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice sau juridice aflate în legătură cu entitatea/structura auditată, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitată.
  3. 6.2.3. Personalul de conducere şi de execuţie din entitatea/structura auditată are obligaţia să ofere documentele şi informaţiile solicitate, în termenele stabilite, precum şi tot sprijinul necesar desfăşurării în bune condiţii a auditului public intern.
3. 6.3. Notificarea entităţii/structurii auditate
  1. 6.3.1. Responsabilul entităţii/structurii auditate va fi informat cu privire la misiunea de audit public intern ce urmează a fi realizată prin transmiterea unei notificări privind declanşarea misiunii de audit public intern. Prin acest document conducerea entităţii/structurii auditate este informată cu privire la scopul, obiectivele auditului şi durata misiunii de audit. Totodată pot fi solicitate documente necesare pregătirii misiunii de audit public intern.
  2. 6.3.2. Notificarea entităţii/structurii ce urmează a fi auditată se face cu 15 zile calendaristice înainte de declanşarea misiunii de audit. Notificarea trebuie să fie însoţită de carta auditului intern specifică Ministerului Sănătăţii. În cazul misiunilor ad-hoc notificarea entităţii/structurii auditate privind declanşarea misiunii de audit se realizează cu 2 zile calendaristice înainte de data declanşării misiunii de audit public intern.
4. 6.4. Realizarea misiunii la faţa locului
  1. 6.4.1. Misiunea de audit public intern trebuie să fie realizată într-un climat de încredere şi să vizeze îmbunătăţirea activităţilor entităţii auditate.
  2. 6.4.2. La şedinţa de deschidere, auditorii interni trebuie să stabilească, împreună cu responsabilii entităţii/structurii auditate, persoanele cu care vor comunica pe parcursul misiunii, fie pentru a efectua teste asupra muncii lor, fie pentru a lua interviuri şi a aduna informaţii.
5. 6.5. Instrumentele şi tehnicile de audit
  
  Auditorii interni pun în aplicare instrumente şi tehnici adecvate care le permit să realizeze activităţile de audit intern în condiţii de eficienţă şi eficacitate.
6. 6.6. Comunicarea rezultatelor
  1. 6.6.1. Constatările şi recomandările sunt aduse la cunoştinţa entităţii/structurii auditate pe măsura realizării, cu scopul de a obţine validarea acestora.
  2. 6.6.2. Intervenţia la faţa locului se încheie pentru fiecare misiune de audit public intern cu şedinţa de închidere, prin care se informează responsabilii entităţii/structurii auditate cu privire la constatările efectuate şi recomandările formulate.
  3. 6.6.3. Auditorii interni comunică rezultatele auditului prin transmiterea proiectului raportului de audit public intern la entitatea/structura auditată, care îl analizează şi transmite punctul de vedere în termen de 15 zile de la primirea raportului. În cazul misiunilor ad-hoc transmiterea punctelor de
    
    vedere la Proiectul raportului de audit public intern de către entitatea/structura auditată se face în termen de maxim 2 zile calendaristice de la primirea acestuia;
  4. 6.6.4. În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, compartimentul de audit public intern a Ministerului Sănătăţii/entităţile publice aflate în subordinea/sub autoritatea sau în coordonarea acestuia, organizează reuniunea de conciliere cu entitatea/structura auditată în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile pentru care s-au formulat puncte de vedere. În cazul misiunilor ad-hoc auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată în termen de 2 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere şi a solicitării entităţii/structurii auditate de a organiza concilierea.
  5. 6.6.5. Şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii informează conducerea Ministerului Sănătăţii despre recomandările care nu au fost avizate/acceptate în cadrul reuniunii de conciliere de către responsabilii entităţii/structurii auditate însoţite de documentaţia de susţinere.
  6. 6.6.6. Şeful structurii de audit public intern din Ministerul Sănătăţii transmite raportul de audit public intern, finalizat, împreună cu rezultatele concilierii, ministrului sănătăţii pentru analiză şi avizare.
7. 6.7. Urmărirea recomandărilor
  1. 6.7.1. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Sănătăţii monitorizează stadiul de implementare a recomandărilor formulate prin rapoartele de audit public intern, în vederea măsurării eficacităţii serviciilor de audit intern şi stabilirii gradului de adecvare a soluţiilor date la problemele identificate.
  2. 6.7.2. Responsabilul entităţii/structurii auditate elaborează şi transmite structurii de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii un plan de acţiune pentru implementarea recomandărilor. Responsabilul entităţii/structurii auditate asigură urmărirea aplicării planului de acţiune. Entitatea/structura auditată informează structura de audit public intern periodic la termenele stabilite cu privire la stadiul de implementare a recomandărilor, progresele înregistrate şi termenele care nu sunt respectate.
  3. 6.7.3. Structura de audit public intern din Ministerul Sănătăţii evaluează periodic progresele înregistrate în implementarea recomandărilor raportate de entitatea/structura auditată.
7. Reguli de conduită
1. 7.1. Auditorii interni trebuie să respecte codul privind conduita etică .a auditorilor interni.
2. 7.2. Auditorii interni trebuie să păstreze secretul profesional pentru toate informaţiile colectate cu ocazia realizării misiunii de audit public intern.
3. 7.3. Auditorii interni trebuie să raporteze imediat, pe linie ierarhică, orice indicii de fraudă sau iregularitate semnificativă constatată cu ocazia misiunii de audit, nefiind în sarcina auditorilor interni să investigheze frauda sau să efectueze cercetări administrative în vederea recuperării unor prejudicii sau stabilirii persoanelor vinovate.
8. Colaborarea cu auditorii externi
1. 8.1. Compartimentul de audit public intern trebuie să menţină un dialog cu auditorii externi pentru a asigura coordonarea activităţii în vederea evitării suprapunerilor, uniformitatea de opinii, utilizarea eficientă de resurse, schimbul de informaţii şi conştientizarea constatărilor de audit.
2. 8.2. Şeful compartimentului de audit public intern colaborează cu auditorii externi pentru a se asigura că aceştia primesc informaţii adecvate despre activitatea desfăşurată în cadrul structurii pe care o conduce.
3. 8.3. Compartimentul de audit public intern din cadrul Ministerului Sănătăţii transmite Curţii de Conturi, până la finele trimestrului I pentru anul precedent, raportul privind activitatea de audit public intern desfăşurată.
4. 8.4. Reprezentanţilor autorizaţi ai Comisiei Europene şi ai Curţii de Conturi Europene li se asigură drepturi similare celor prevăzute pentru auditorii interni, cu scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene. Aceştia trebuie să fie împuterniciţi în acest sens printr-o autorizaţie scrisă, care să le ateste identitatea şi poziţia, precum şi printr-un document care să indice obiectul şi scopul controlului sau inspecţiei la faţa locului.
9. Dispoziţii finale
1. 9.1. Prevederile prezentei carte a auditului intern sunt obligatorii pentru toţi auditorii interni care activează în cadrul compartimentului de audit public intern înfiinţat la nivelul Ministerului Sănătăţii.
2. 9.2. Şeful compartimentului de audit public intern din Ministerul Sănătăţii este responsabil pentru actualizarea periodică a cartei auditului intern.
3. 9.3. Carta auditului intern se elaborează ca document distinct de normele specifice privind exercitarea activităţii de audit public public intern în cadrul Ministerului Sănătăţii.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 06/12/2024

Probabilitatea	Criterii
Mică (1)

Medie (2)
Mare (3)

Impact	Criterii
Scăzut (1)
Moderat (2)

Informatii Document

NORME METODOLOGICE SPECIFICE PRIVIND EXERCITAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN ÎN CADRUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII

APLICAREA NORMELOR DE AUDIT PUBLIC INTERN ÎN CADRUL MINISTERULUI SĂNĂTĂŢII

PARTEA I

PARTEA II

Procedura P-05. Prelucrarea şi documentarea informaţiilor

Model – Studiu preliminar

STUDIU PRELIMINAR

EVALUAREA OBIECTIVELOR

EVALUAREA INDICATORILOR

EVALUAREA SURSELOR DE DATE

Procedura P-05. Prelucrarea şi documentarea informaţiilor

Model – Studiu preliminar

Model – Evaluarea obiectivelor

Model – Evaluarea indicatorilor

PARTEA III

PARTEA IV

Studiu preliminar

STUDIU PRELIMINAR