pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv
+
Partea IDelimitari conceptuale1. DefiniţieAuditul intern reprezintă un ansamblu de activităţi şi acţiuni corelate, desfăşurate de structuri specializate, constituite la nivelul instituţiei publice în cauza sau, după caz, la nivelul instituţiei publice ierarhic superioare, care, pe baza unui plan şi a unei metodologii prestabilite, este destinat sa realizeze un diagnostic general al sistemului, sub aspect tehnic, managerial şi financiar-contabil.Auditul intern reprezintă o verificare de tip endogen şi ex post. În legătură cu caracterul ex post al auditului intern al instituţiilor publice trebuie menţionat ca acest caracter se referă la o operaţiune sau la o decizie, în timp ce, cu referire la activitatea globală desfăşurată de sistemul auditat la nivelul unui an calendaristic, auditul intern are un caracter concomitent. Acest caracter rezultă din trasatura auditului intern de a urmări o operaţiune sub aspectul obiectivelor specifice de verificare pe tot lantul sau de desfăşurare.2. Raportul dintre auditul intern şi auditul extern la instituţiile publice Auditul intern este exercitat de o structura specializată, organizată în condiţiile legii la nivelul instituţiei publice în cauza sau, după caz, de instituţia publică ierarhic superioară, structura subordonata conducătorului instituţiei publice în care este organizat.Auditul extern este exercitat de o structura sau de o persoană care este organizată în afară structurii organizatorice a instituţiei publice auditate.Certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară, exercitată de o terta persoana din afară instituţiei publice ale carei bilanţ contabil şi cont de execuţie bugetară sunt auditate, pe bază de contract, este de natura auditului intern, dacă persoana respectiva figurează în lista cuprinzând persoanele agreate de Ministerul Finanţelor, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv.3. Raportul dintre auditul instituţiilor publice şi auditul agenţilor economiciAuditul intern al instituţiilor publice se exercită în baza Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999, în timp ce auditul agenţilor economici se realizează în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată.În cazul agenţilor economici care utilizează fonduri publice şi/sau administrează patrimoniul public ori care beneficiază de drepturi exclusive sau speciale, şi numai cu privire la acestea, auditul poate fi efectuat de instituţia publică care le-a alocat fondurile, le-a dat spre administrare patrimoniul sau le-a conferit drepturile exclusive ori speciale.Deosebirea esenţială dintre cele două categorii de audit este însă aceea ca, în timp ce auditul agenţilor economici de drept privat se focalizeaza asupra conformitatii de tip financiar-contabil a operaţiunilor efectuate de cel auditat, auditul instituţiilor publice se focalizeaza asupra calităţii şi performantei de management, care include controlul de conformitate financiar-contabila ca pe o parte. Aceasta diferenţa rezultă din deosebirea criteriilor de comportament ale celor două entităţi: profitul – în cazul agenţilor economici şi buna gestiune a banului şi a patrimoniului public – în cazul instituţiilor publice.4. Raportul dintre auditul intern şi controlul intern al instituţiilor publiceÎn conformitate cu definitia auditului intern cuprinsă în Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 şi cu precizările de la pct. 1, auditul intern se constituie ca un control ex post şi, respectiv, concomitent asupra întregii activităţi a sistemului auditat şi îndeosebi asupra controlului intern al sistemului respectiv. Prin urmare, controlul intern al instituţiei publice urmează să facă el însuşi obiectul auditului intern.Nu trebuie facuta nici o confuzie între controlul intern, ca ansamblu de măsuri la dispoziţia conducătorului instituţiei publice, menit să asigure buna funcţionare a instituţiei, şi auditul intern care, fiind tot un control de tip endogen, este un control de tip evaluare şi, mai ales, este un control final, ultimul din seria controalelor efectuate de structurile proprii ale instituţiei publice în cauza. +
Partea a II-aOrganizarea structurilor de audit intern5. Organizarea auditului intern la nivelul ordonatorilor principali de crediteAuditul intern se organizează, în mod obligatoriu, la ordonatorii principali de credite, responsabilitatea pentru aceasta revenind ordonatorilor de credite respectivi.Ordonatorii principali de credite vor analiza oportunitatea infiintarii structurilor proprii de audit intern la nivelul instituţiilor/unităţilor subordonate sau aflate sub autoritatea lor. Aceasta analiza de oportunitate se va efectua având în vedere următoarele criterii:– volumul anual al fondurilor publice utilizate;– numărul instituţiilor/unităţilor subordonate şi gradul de dispersie teritorială a acestora;– numărul de personal al instituţiei publice în anasamblu, precum şi ponderea numărului de personal repartizat pe structuri subordonate;– în cazul în care ordonatorul principal de credite decide sa nu organizeze compartiment propriu de audit intern la nivelul structurilor subordonate, auditul acestor structuri va fi asigurat de compartimentul de audit intern de la nivelul ordonatorului de credite de rang imediat superior;– fostele structuri de control financiar de gestiune vor fi absorbite de cele de audit intern, acestea din urma preluand, alături de atribuţiile conferite prin Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, toate atribuţiile fostelor structuri de control financiar de gestiune;– acolo unde nu fiintau structuri de control financiar de gestiune se vor înfiinţa structuri de audit intern conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999.La fundamentarea schemei de personal pentru structurile de audit intern înfiinţate se vor avea în vedere următoarele criterii:– numărul de posturi: se recomanda drept coeficient normativ minimal un auditor la 40 de posturi, iar drept coeficient normativ maximal, un auditor la 30 de posturi;– în cazul în care ordonatorul principal de credite decide, conform criteriilor menţionate, sa nu înfiinţeze compartiment de audit intern la nivelul unor structuri instituţionale subordonate, auditul intern al acestor structuri va fi asigurat de compartimentul de audit organizat la nivelul ordonatorului de credite de rang imediat superior.La nivel central Ministerul Finanţelor organizează activitatea de audit intern prin Direcţia generală audit intern (D.G.A.I.) care se subordonează ministrului finanţelor. D.G.A.I. asigura auditul intern al activităţii proprii şi îndrumarea metodologică a compartimentelor de audit intern organizate la nivelul ordonatorilor principali de credite.La nivelul aparatului teritorial al Ministerului Finanţelor (direcţii generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti) auditul intern este organizat prin Serviciul de audit intern (S.A.I.) la nivelul judeţelor şi prin Direcţia de audit intern (D.A.I.) la nivelul Direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a municipiului Bucureşti, care se subordonează directorului general.La nivelul ordonatorilor secundari şi terţiari de credite, în cazul în care ordonatorul principal de credite decide organizarea compartimentului de audit intern la nivelul acestor două categorii de ordonatori, metodologia aplicată va fi cea prevăzută pentru ordonatorii principali de credite.La nivelul agenţilor economici care beneficiază de drepturi exclusive sau speciale, care sunt în coordonarea unei instituţii publice sau la care statul deţine mai mult de 70% din numărul de voturi în adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor, nu se organizează compartimente de audit intern în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999. Pentru utilizarea fondurilor publice sau/şi administrarea patrimoniului public auditul intern poate fi exercitat de instituţia publică care gestionează fonduri publice sau de autoritatea publică care da în administrare patrimoniul public ori de instituţia publică care a acordat drepturile speciale sau exclusive.6. Organizarea auditului intern la nivelul instituţiilor publice cu mai puţin de 25 de posturi în schema de personal6.1. În cazul unei subordonari ierarhice faţă de o instituţie publică Organizarea auditului intern se face conform prevederilor art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999.6.2. În cazul unei autonomii ierarhiceÎn cazul unei autonomii ierarhice, dacă conducătorul instituţiei publice în cauza decide sa nu înfiinţeze compartiment propriu de audit intern, va proceda astfel:– va comunică aceasta decizie direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, informand şi despre modalitatea în care înţelege sa realizeze certificarea trimestriala şi anuală a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară (prin persoane desemnate de direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat sau prin persoane fizice ori juridice externe agreate);– în cazul în care certificarea trimestriala şi anuală a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară urmează să fie facuta prin persoane desemnate de direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, aceste persoane vor fi desemnate de directorul general din cadrul personalului angajat la S.A.I., respectiv la D.A.I., la propunerea şefului compartimentului respectiv. Acceptarea sau respingerea solicitării de certificare se va face în urma analizei fondului de timp de muncă disponibil la nivelul compartimentului, a gradului de acoperire cu sarcini a personalului specializat, precum şi a altor criterii, astfel încât sa nu fie afectată îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în regulamentul de organizare şi funcţionare şi în fişa postului;– în cazul prevăzut la alineatul precedent solicitantul va încheia cu direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, un contract anual de audit intern şi certificare;– în cazul în care certificarea trimestriala şi anuală a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară urmează să fie facuta prin persoane fizice sau juridice agreate, conducătorul instituţiei publice în cauza va solicita de la direcţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeteana, respectiv a municipiului Bucureşti, lista cuprinzând persoanele agreate de Ministerul Finanţelor pentru aceste atribuţii. După alegerea persoanei agreate care va realiza certificarea, conducătorul instituţiei publice solicitante va transmite la S.A.I., respectiv la D.A.I., copia de pe contractul de certificare încheiat în acest sens. Persoanele care figurează în aceste liste vor fi reatestate în aceasta calitate de Ministerul Finanţelor prin intermediul S.A.I., respectiv al D.A.I., pentru fiecare exerciţiu financiar, pe baza următoarelor criterii:a) pentru persoane fizice: … – sa îndeplinească condiţiile cerute auditorilor interni, prevăzute de prezentele norme metodologice;– sa susţină o testare profesională la S.A.I., respectiv la D.A.I., pe probleme de audit intern, cu accent pe certificarea bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară. În cazul în care a fost agreat pentru exerciţiul financiar anterior, reatestarea pentru un nou exerciţiu financiar se va face pe baza analizei rapoartelor de certificare întocmite;– sa cunoască şi să respecte prevederile Codului de etica al auditorului intern;– să prezinte cazier judiciar;b) pentru persoane juridice: … – să aibă prevăzut în obiectul de activitate activităţi de audit intern şi de certificare a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară pentru instituţii publice;– să depună la S.A.I., respectiv la D.A.I., o documentaţie concludenta din care să rezulte capacitatea profesională şi probitatea morala pentru astfel de activităţi;– persoanele fizice care, în numele persoanei juridice respective, urmează să efectueze activităţi de audit intern şi de certificare a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară la instituţii publice trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute la lit. a).S.A.I., respectiv D.A.I., va transmite trimestrial la D.G.A.I., până la data de 15 a lunii următoare, lista cuprinzând persoanele agreate de Ministerul Finanţelor. Orice modificare operata în lista va fi comunicată la D.G.A.I. în termen de 10 zile de la data producerii acesteia.Nerespectarea de către persoanele agreate a legislaţiei privind certificarea bilanţurilor contabile şi a conturilor de execuţie bugetară, precum şi încetarea îndeplinirii criteriilor care au stat la baza agrearii atrag excluderea persoanei respective din lista. +
Partea a III-aSfera activităţii de audit intern7. Activităţile verificate de auditul internActivităţile verificate de auditul intern sunt cele menţionate la art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999.8. Caracteristicile operaţiunilor verificate de auditul internPrin auditul intern se verifica operaţiunile, activităţile sau acţiunile care se efectuează, se executa sau se desfăşoară în cadrul instituţiei publice, avându-se în vedere următoarele caracteristici (fără ca lista acestora să fie exhaustiva):1. conformitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:– legalitatea: obiectul auditului intern respecta prevederile legale în materie;– regularitatea: obiectul auditului intern respecta prevederile care se referă la modalităţi, proceduri, scheme sau la modele de efectuare, execuţie sau desfăşurare;– încadrarea în plafoanele valorice: obiectul auditului intern nu antreneaza depăşirea plafonului valoric maxim aprobat pentru acea operaţiune, acţiune sau activitate;2. economicitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:– obiectul auditat realizează condiţia costului minim în condiţiile date. Costul minim se evalueaza prin determinarea costului de oportunitate al realizării obiectului auditat;3. eficacitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor: – obiectul auditat realizează condiţia de atingere a obiectivului stabilit prin realizarea sa. Atingerea obiectivului stabilit trebuie să se realizeze într-o marja pe care auditorul o considera rezonabila;4. eficienta operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:– reprezintă o corelare între economicitate şi eficacitate, în sensul unei optimizari a celor două caracteristici, în condiţiile realizării obiectului auditat;5. oportunitatea temporala a realizării obiectului auditat:– se analizează dacă momentul în care obiectul auditat s-a realizat a fost cel mai propice sub aspectul asigurării atingerii obiectivului stabilit;6. oportunitatea structurală a realizării obiectului auditat:– se analizează dacă obiectul auditat s-a realizat în acea conjunctura actionala, normativa etc., care să confere cel mai înalt grad de eficienta. De asemenea, se analizează modul în care realizarea obiectului auditat se încadrează într-o structura mai larga de operaţiuni, activităţi sau acţiuni;7. acoperirea riscului intern asociat realizării operaţiunii, activităţii sau acţiunii auditate:– se evalueaza modul şi gradul în care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri interne (economice, tehnice, financiare, functionale etc.), precum şi modul şi gradul în care aceste riscuri interne au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat;8. acoperirea riscului de sistem asociat realizării operaţiunii, activităţii sau acţiunii auditate:– se evalueaza modul şi gradul în care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri de sistem (economice, tehnice, financiare, functionale etc.), precum şi modul şi gradul în care aceste riscuri de sistem au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat;9. conectarea sistemului, prin realizarea obiectului auditat, la viitor:– modul şi gradul în care, prin realizarea obiectului auditat, sistemul în care s-a realizat acel obiect este asigurat împotriva epuizarii functionale şi/sau primeşte impulsuri noi de dezvoltare, stabilitate şi perfecţionare specifice.9. Îndrumarea metodologică în materia auditului internÎndrumarea metodologică în materia auditului intern este asigurata de Ministerul Finanţelor printr-o structura specializată din cadrul D.G.A.I. şi se referă atât la elaborarea iniţială a prezentelor norme metodologice, cat şi la modificarea, actualizarea şi perfecţionarea acestora în mod dinamic.De asemenea, funcţia de îndrumare metodologică mai cuprinde elaborarea de machete, structuri de rapoarte de verificare şi prezentare, interpretări unitare ale prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999, elaborarea şi perfecţionarea criteriilor şi principiilor de întocmire a planului de audit intern şi de valorificare a rapoartelor de audit intern.Conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999, structura specializată din cadrul D.G.A.I. din Ministerul Finanţelor va efectua şi controlul respectării normelor, metodologiilor şi a procedurilor de audit intern de către structurile de audit intern de la nivelul ordonatorilor principali de credite.10. Auditul proiectelor de bugetScopul auditului proiectelor de buget întocmite de instituţiile publice este de a oferi ordonatorilor de credite o evaluare privind fezabilitatea şi fiabilitatea proiectelor de buget, astfel încât să se minimizeze riscurile privind colectarea veniturilor bugetare şi depăşirea cheltuielilor publice, precum şi de a fundamenta echilibrele bugetare. De asemenea, o dată cu trecerea la elaborarea bugetelor pe programe auditul proiectelor de buget are rolul de a evalua necesitatea şi impactul realizării acestor programe pe termen scurt şi mediu.Proiectele de buget întocmite de ordonatorii de credite vor fi însoţite de referate de opinie întocmite de compartimentele de audit intern proprii.Referatul de opinie va conţine evaluări şi aprecieri cel puţin cu privire la:– dimensionarea veniturilor bugetare;– gradul de certitudine a veniturilor (riscul nerealizarii veniturilor);– dimensionarea şi fundamentarea cheltuielilor bugetare;– fundamentarea investiţiilor şi a achiziţiilor publice;– riscul depăşirii cheltuielilor proiectate;– finanţarea deficitelor bugetare;– datoria publică implicita în propunerile de finanţare bugetară;– fezabilitatea propunerilor de buget pe bază de programe;– cofinantari de proiecte şi programe;– transferurile între categorii de bugete;– mărimea, structura şi destinaţia fondurilor publice provenite de la Uniunea Europeană sau din alte surse;– mărimea, structura şi implicatiile preluării la datoria publică a rezultatelor negative ale blocajelor monetare şi financiare din economie;– structura şi deficitul bugetului public consolidat;– corelarea diversilor indicatori bugetari;– implicatiile propunerilor bugetare asupra echilibrului macroeconomic, dinamicii economiei reale şi monetare, corelării fluxurilor economice interne cu cele externe, inflaţiei, somajului şi calităţii vieţii;– alte elemente relevante rezultate din legea anuală a bugetului de stat.Ordonatorul principal de credite va colecta referatele de opinie din structurile descentralizate prin compartimentul de audit intern, care va audita proiectul de buget la nivelul ordonatorului principal de credite.În cazul în care referatul de opinie pune în evidenta anumite necorelari, contradictii interne ori riscuri exagerate privind realizarea veniturilor şi încadrarea cheltuielilor în deficitele proiectate, servicii excesive ale datoriei publice interne în finanţarea, cofinantarea sau în refinantarea proiectelor ori a programelor prevăzute în buget sau alte puncte slabe ale proiectelor de buget, ordonatorul principal de credite poate dispune reanalizarea şi reproiectarea bugetelor respective. Forma reproiectata a bugetelor nu mai este supusă auditarii interne.Proiectele de buget, însoţite de documentaţii şi fundamentari detaliate, precum şi de referatul de opinie al compartimentului de audit intern al ordonatorului principal de credite, vor fi înaintate, conform prevederilor legale în vigoare privind procesul bugetar, ministrului finanţelor. Referatele de opinie ale ordonatorilor principali de credite vor sta, alături de proiectul de buget întocmit de Ministerul Finanţelor, la dispoziţia D.G.A.I.În cazul rectificarii bugetului de stat, proiectul actului normativ de rectificare se supune aceloraşi reguli de audit intern ca şi proiectul iniţial al bugetului de stat.În ceea ce priveşte bugetele locale, ele vor urma regulile procedurale privind viza compartimentului de audit intern, care au fost prezentate pentru proiectul bugetului de stat.11. Delimitari de obiect între auditul intern şi controlul financiar preventivControlul financiar preventiv (propriu sau delegat) este un control de tip ex ante, în timp ce auditul intern este un control de tip ex post. Totuşi, ca urmare a faptului ca auditul intern trebuie să urmărească o operaţiune, o activitate sau o acţiune pe tot parcursul derulării acesteia, auditul intern are un caracter sui-generis de control concomitent-ulterior: concomitent din perspectiva anului financiar, ulterior din perspectiva operaţiunii, activităţii sau acţiunii (ori a diferitelor faze temporale ale acesteia).12. Delimitari de obiect între auditul intern şi controlul de managementControlul intern, ca obiect al auditului intern, cuprinde şi controlul de management pe care îl efectuează conducătorul instituţiei publice în scopul asigurării stabilitatii şi coerentei functionale a sistemului auditat în întregul său. Ca urmare, controlul de management al instituţiei publice, ca şi controlul financiar preventiv propriu sau alte categorii de control intern specifice, face obiectul auditului intern. +
Partea a IV-aPlanul de audit intern13. Recomandările unitare ale Ministerului Finanţelor privind întocmirea planului de audit intern13.1. Trasaturi generale ale planului de audit intern:a) planul de audit intern se întocmeşte anual de compartimentul de audit intern; … b) proiectul planului anual de audit intern este elaborat, în cazul ordonatorilor principali de credite, până la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează, însoţit de un referat de justificare a modului în care au fost selectate obiectivele, activităţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan; … c) proiectul planului anual de audit intern este elaborat, în cazul ordonatorilor secundari de credite, în strânsă colaborare cu compartimentul de audit intern al ordonatorului principal de credite, până la data de 10 decembrie a anului anterior anului pentru care se elaborează, însoţit de un referat de justificare a modului în care au fost selectate obiectivele, activităţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan; … d) proiectul planului anual de audit intern este elaborat, în cazul ordonatorilor terţiari de credite, în strânsă colaborare cu compartimentul de audit intern al ordonatorului secundar de credite, până la data de 20 decembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează, însoţit de un referat de justificare a modului în care au fost selectate obiectivele, activităţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan; … e) planul anual de audit intern este aprobat de conducătorul instituţiei publice; … f) planul anual de audit intern aprobat poate fi modificat sau completat, la propunerea şefului compartimentului de audit intern sau la iniţiativa conducătorului instituţiei publice, de către acesta, ori de câte ori apar indicii sau circumstanţe care semnifica apariţia unor noi riscuri interne sau de sistem, modificarea gradului de risc al activităţilor sau operaţiunilor deja cuprinse în plan, modificarea fondului de timp disponibil sau alte elemente decizionale, toate de natura sa conducă la necesitatea realocarii fondului de capacitate de audit pe obiectivele planului; … g) pentru activităţile şi operaţiunile care au legătură nemijlocită cu certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară obiectivele cuprinse în planul de audit intern vor fi defalcate pe trimestre şi pe luni, după caz; … h) se va avea în vedere ca activităţile de audit intern aferente certificării bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară, cuprinse în planul de audit intern, sa nu depăşească 40-50% din capacitatea de audit a compartimentului respectiv (fondul de timp anual disponibil în zile-om). … 13.2. Principii generale de întocmire a planului de audit intern:a) principiul completitudinii – nici o activitate desfăşurată de instituţia publică nu poate fi exclusa de la exercitarea auditului intern; … b) principiul prudential – orice activitate sau operaţiune trebuie să fie cuprinsă în planul de audit intern cel puţin o dată la 3 ani; … c) principiul permanentei observari – o activitate sau o operaţiune prevăzută în planul de audit intern va face obiectul auditarii pe tot parcursul realizării ei; … d) principiul oportunităţii – obiectivele prevăzute în planul de audit intern vor fi stabilite prin analiza şi evaluarea gradului şi a iminentei riscului asociat; … e) principiul ierarhizarii competentei teritoriale – instituţia publică corespunzătoare ordonatorilor de credite secundari sau terţiari este auditata ca întreg (la nivelul conducătorului acesteia) de instituţia publică de rang imediat superior. … 13.3. Criterii-semnal de întocmire a planului de audit internLa întocmirea planului de audit intern se va tine seama şi de o serie de criterii-semnal care pot orienta componenta sau structurarea acestuia în anumite direcţii. Aceste criterii-semnal sunt de natura sa releve situaţii negative acute sau cu potenţial mare de acutizare în anul pentru care se elaborează planul de audit intern. Câteva dintre aceste criterii-semnal (fără ca lista lor să fie epuizata) sunt:a) deficiente constatate în rapoartele de audit anterioare; … b) deficiente constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspecţiilor de audit intern; … c) deficiente consemnate în rapoartele Curţii de Conturi; … d) informaţii şi indicii deţinute sau obţinute cu privire la disfunctionalitati sau abateri, altele decât cele de natura legalităţii şi regularitatii; … e) aprecieri ale unor specialişti, experţi etc. cu privire la structura şi dinamica unor riscuri interne sau de sistem; … f) analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale funcţionarii sistemului; … g) evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care evolueaza sistemul auditat. … 14. Modificarea dinamica a planului de audit internPlanul de audit intern poate suferi modificări pe parcursul derulării lui, în următoarele condiţii (exemplificarea este pur enumerativa şi nu exhaustiva):a) identificarea, pe parcursul derulării acţiunii de auditare, a unor obiective, activităţi, operaţiuni, a căror auditare apare ca având o valoare semnificativă importanţa pentru perioada la care se referă activitatea de audit intern; … b) obiective de control introduse pe parcursul derulării planului de audit intern de către instituţia publică ierarhic superioară; … c) modificări legislative sau organizatorice importante, de natura sa modifice gradul de semnificaţie a auditarii anumitor operaţiuni, activităţi sau acţiuni ale sistemului; … d) necesitaţi de diagnoza ad-hoc ale conducerii instituţiei publice respective. … 15. Problema verificărilor tematice ordonate de Ministerul FinanţelorMinisterul Finanţelor poate stabili anumite tematici generale de control, derivate din necesităţile proprii de analiza, evaluare şi diagnosticare a activităţii instituţiilor publice. În aceste cazuri ordonatorii principali de credite vor primi de la Ministerul Finanţelor obiectivele, metodologia şi tehnologia concretă de efectuare a auditului intern, perioada de efectuare a auditului intern şi perioada supusă auditarii. Ordonatorii principali de credite sunt obligaţi sa ia toate măsurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de Ministerul Finanţelor să fie introduse în planul de audit intern al instituţiei respective şi să fie realizate în bune condiţii şi raportate în termenul fixat. De asemenea, ordonatorii principali de credite vor lua toate măsurile ca, acolo unde este cazul, aceste tematici să fie defalcate pe structurile proprii descentralizate, astfel încât aceste defalcari să fie cuprinse în planurile de audit ale acestor structuri descentralizate.16. Structura planului de audit internPlanul de audit intern reprezintă un document oficial. El este păstrat în arhiva instituţiei publice împreună cu referatul de justificare pe aceeaşi perioadă în care este păstrat şi raportul de audit. Planul de audit intern va cuprinde cel puţin elementele enumerate mai jos:a) scopul acţiunii de auditare; … b) obiectivele acţiunii de auditare; … c) identificarea/descrierea activităţii sau a operaţiunii supuse auditului intern; … d) identificarea/descrierea unităţii sau a structurii organizatorice la care se va desfăşura acţiunea de auditare; … e) durata acţiunii de auditare; … f) perioada supusă auditarii; … g) numărul de auditori antrenati în acţiunea de auditare; … h) precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoştinţe de specialitate, precum şi a numărului de specialişti cu care urmează să se încheie contracte externe de servicii de expertiza/consultanţa (dacă este cazul); … i) numărul de auditori care urmează să fie atrasi în acţiunile de audit intern din cadrul structurilor descentralizate. … +
Partea a V-aRaportul de audit intern17. Elaborarea raportului de audit internRaportul de audit intern este un act unilateral care exprima opinia auditorului în baza constatărilor făcute.În ceea ce priveşte elaborarea raportului de audit intern, el va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puţin următoarele elemente:a) scopul şi obiectivele raportului de audit intern; … b) structura minimala a raportului de audit intern: … 1. date de identificare a acţiunii de audit intern:– baza legală a acţiunii de audit intern;– ordinul de serviciu;– echipa de auditare;– unitatea/structura organizatorică auditata;– baza legală a acţiunii de auditare;– durata acţiunii de auditare;– perioada auditata;2. modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern:– caracterul acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv; documentar/inspecţie);– proceduri, metode, tehnici utilizate;– documente, materiale etc. examinate în cursul acţiunii de audit intern;– materiale întocmite în cursul acţiunii de audit intern;3. constatări efectuate:– trebuie să fie prezentate sintetic, cu trimitere explicita la anexele la raportul de audit intern;– trebuie să fie prezentate constatările cu caracter pozitiv distinct de cele cu caracter negativ, în scopul generalizarii aspectelor pozitive pe de o parte, iar pe de altă parte, al identificarii căilor de eliminare a deficienţelor stabilite;– acele constatări care implica o răspundere juridică de orice fel sunt consemnate în acte constatatoare bilaterale care sunt anexe la raportul de audit intern; în aceste acte se va face, în mod obligatoriu, trimitere la actele normative incalcate şi se vor prezenta toate elementele constitutive ale răspunderii juridice, în funcţie de natura constatărilor;4. concluziile şi recomandările echipei de auditare:– se elaborează pe baza constatărilor făcute, având un caracter fundamentat;– trebuie să fie pertinente şi sa nu fie disproportionate în raport cu constatările pe care se bazează;– trebuie să fie de natura sa conducă la eliminarea deficientei constatate;– trebuie să fie fezabile şi economice;– trebuie să aibă un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra activităţii sistemului auditat;– trebuie să aibă caracter de anticipare şi, pe aceasta baza, de prevenire a eventualelor disfunctionalitati sau tendinte negative la nivelul sistemului auditat;– trebuie să contribuie la crearea stimulentelor sistemice de dezvoltare a activităţii şi de creştere a performantei de management;5. documentaţia-anexa la raportul de audit intern:– procesele-verbale şi notele de constatare bilaterale;– notele explicative;– note de relaţii;– situaţii, acte, documente şi orice alt material probant sau justificativ;c) prezentarea sistematica a concluziilor derivate din acţiunea de audit intern, precum şi a recomandărilor ori măsurilor, după caz, care se impun pentru remedierea sau prevenirea deficienţelor constatate. … Toate documentele-anexa la raportul de audit intern se semnează pentru conformitate de cel auditat.18. Prezentarea raportului de audit internRaportul de audit intern se caracterizează prin următoarele elemente minimale:a) este semnat pe fiecare pagina de către auditor; … b) se întocmeşte într-un singur exemplar şi se înregistrează la auditor; … c) se prezintă conducătorului instituţiei publice (ordonatorului de credite) care a aprobat auditarea şi se arhiveaza la compartimentul de audit intern. … 19. Arhivarea raportului de audit internArhivarea raportului de audit intern se face la compartimentul de audit intern pe perioada necesară fundamentarii planului de audit intern, după care se preda la arhiva instituţiei, în dosare speciale, în condiţiile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996. +
Partea a VI-aCertificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară20. Scopul certificăriiScopul certificării îl constituie asigurarea garanţiei pentru conducătorul instituţiei publice ca bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară oferă o imagine fidela, clara şi completa privind buna gestiune financiară.21. Principiile care stau la baza realizării certificării:a) exhaustivitatea (integralitatea) – toate operaţiunile care privesc instituţia publică sunt înregistrate în contabilitate pe baza documentelor justificative; … b) realitatea – toate elementele patrimoniale din evidentele contabile corespund cu cele identificabile fizic şi toate elementele de activ, pasiv, de venituri şi cheltuieli reflecta valori reale, exista şi privesc instituţia publică în cauza; toate informaţiile prezentate prin conturile anuale trebuie să poată fi justificate şi certificate; … c) corecta înregistrare în contabilitate şi corecta prezentare în conturile anuale a operaţiunilor, adică aceste operaţiuni trebuie: … 1. să fie contabilizate în perioada corespunzătoare, urmărindu-se deci respectarea independentei exerciţiilor financiare (criteriul perioadei corecte);2. să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor şi principiilor contabile, precum şi a metodelor de evaluare (criteriul corectei evaluări);3. să fie înregistrate în conturile corespunzătoare, conform planului de conturi pentru instituţiile publice (criteriul corectei imputari);4. să fie corect totalizate, centralizate, astfel încât sa li se asigure o prezentare în conturile anuale conformă cu regulile în vigoare (criteriul corectei prezentări în conturile anuale).22. Documentaţia necesară pentru certificare:a) bilanţul contabil; … b) contul de execuţie bugetară; … c) acte financiare şi de gestiune; … d) evidente contabile; … e) orice alte documente justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. … 23. Unele precizări privind certificarea:a) certificarea se face la nivelul fiecărei instituţii publice care, potrivit legii, are obligaţia sa întocmească bilanţ contabil şi cont de execuţie bugetară şi are organizat compartiment de audit intern; … b) pentru instituţiile publice care nu au organizat compartiment propriu de audit intern certificarea se va efectua de instituţia publică ierarhic superioară sau prin auditori externi, conform art. 28 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999. … 24. Raportul privind certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarăRaportul privind certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară se caracterizează prin următoarele:a) se referă exclusiv la verificările efectuate, constatările făcute şi la concluziile desprinse în procesul de certificare a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară; … b) cuprinde o prezentare sintetică a modului în care s-a efectuat verificarea, a materialelor, documentelor şi a actelor examinate, a tehnicilor, metodelor şi a procedurilor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor certificării; … c) se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul însoţeşte bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară, al doilea rămâne la auditor, iar al treilea rămâne la cel auditat. … 25. Evidenta certificăriiEvidenta certificării va fi ţinuta de compartimentele de audit intern de la nivelul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza unui registru întocmit special pentru acest scop, şi va fi transmisă trimestrial la D.G.A.I. din cadrul Ministerului Finanţelor. +
Partea a VII-aEvaluarea performantei de management26. Auditul managementului la nivelul instituţiei publiceAuditul managementului se referă la evaluarea calităţii şi a eficientei cu care conducătorul instituţiei publice (şi, pe scara ierarhica, conducătorii structurilor subordonate) organizează, conduce şi finalizează operaţiunile, activităţile şi acţiunile specifice instituţiei publice auditate.26.1. Criterii de conformitate în evaluarea managementuluiCriteriile de conformitate în evaluarea managementului se referă la acele criterii care sunt de natura, prin realizarea lor, sa ateste respectarea de către management a prevederilor legale în materia obiectului de activitate al instituţiei publice auditate, precum şi la respectarea procedurilor, metodologiilor, metodelor şi a tehnicilor adecvate pentru fundamentarea deciziilor de orice fel.26.2. Criterii de performanţă în evaluarea managementuluiCriteriile de performanţă în evaluarea managementului se referă la acele criterii care sunt de natura, prin realizarea lor, să asigure îndeplinirea obiectivelor manageriale la nivel optim. Ele trebuie să determine abaterea (cuantificata sau de natura calitativă) dintre obiectivul managerial planificat şi cel efectiv.27. Asumarea şi acoperirea riscului economico-financiarSe va analiza modul în care la fundamentarea deciziei manageriale sau la punerea ei în aplicare s-au luat în considerare riscurile interne, de natura economică şi financiară. Se va analiza de asemenea, modul în care, cu privire la riscurile menţionate, s-au luat măsuri pentru acoperirea lor, adică s-au proiectat sisteme ori mecanisme care să prevină, sa reducă sau sa compenseze efectul actualizării acestor riscuri.28. Asumarea şi acoperirea riscului structural şi funcţionalSe va analiza modul în care la fundamentarea deciziei manageriale sau la punerea ei în aplicare s-au luat în considerare riscurile interne, de natura structurală şi funcţională. Se va analiza în acest sens modul în care o anumită decizie managerială poate avea efecte structurale asupra activităţii sistemului sau efecte asupra modului în care funcţionează acel sistem. Atât în legătură cu efectele structurale, cat şi cu cele functionale, se vor analiza riscurile specifice, modul şi măsura în care acestea au fost luate în considerare la fundamentarea deciziei manageriale şi la implementarea ei.29. Asumarea şi acoperirea riscului de sistemSe va analiza modul în care la fundamentarea deciziei manageriale sau la punerea ei în aplicare s-au luat în considerare riscurile externe sau de sistem, adică acele riscuri care deriva, pentru sistemul auditat, din modificări structurale, legislative sau de orice alta natura, care au loc în mediul economic şi social-politic în care funcţionează sistemul auditat. +
Partea a VIII-aPerformanta operaţiuniiPerformanta unei operaţiuni, activităţi sau acţiuni se referă la gradul de adecvare a acelei operaţiuni, activităţi sau acţiuni la obiectivele strategice ori tactice ale sistemului auditat sau la criteriile generale de eficienta.Auditul intern va analiza şi va evalua performanta operaţiunii, activităţii sau acţiunii auditate.30. Performanta deciziei economiceSe referă la analizarea măsurii în care decizia cu privire la o operaţiune, activitate sau acţiune îndeplineşte criteriile de economicitate, eficacitate şi eficienta.30.1. EconomicitateaSe referă la analizarea costului de oportunitate al deciziei manageriale auditate. Se va urmări stabilirea gamei de costuri de oportunitate aferente deciziei şi se va selecta costul minim de oportunitate. Dacă acesta nu coincide cu costul de oportunitate al deciziei manageriale auditate, se va concluziona ca acea decizie nu respecta criteriile de economicitate.30.2. EficacitateaSe referă la analizarea efectivitatii deciziei manageriale auditate. Se va stabili abaterea efectului real faţă de efectul calculat. Dacă aceasta abatere se va încadra într-o marja prestabilita, se va aprecia ca decizia este eficace.30.3. EficientaEficienta deciziei manageriale (referitoare la o operaţiune, o activitate sau o acţiune) reprezintă un optim analitic între economicitate şi eficacitate. Ca urmare, auditorul va întocmi perechile de economicitate-eficacitate pentru a stabili compatibilitatea dintre cele doua caracteristici ale deciziei şi pentru a selecta astfel perechea dezirabila.31. Alte aspecte ale performantei operaţiuniiAuditorul va analiza şi va evalua şi alte aspecte ale performantei deciziei manageriale, cum ar fi (fără a se limita la acestea):a) aspectul social (impactul asupra pieţei muncii, asupra puterii de cumpărare şi nivelului de trai etc.); … b) aspectul ecologic (impactul asupra mediului înconjurător, natural sau artificial). … +
Partea a IX-aEfectuarea inspecţiilor de audit intern32. Conceptul de inspecţie de audit internInspecţia de audit intern reprezintă verificarea efectuată la faţa locului în cursul derulării unei operaţiuni, în scopul constatării unor eventuale abateri de la legalitate sau regularitate şi al luării de măsuri pentru protejarea fondurilor publice şi a patrimoniului public şi pentru repararea prejudiciului produs.Inspecţia de audit intern este efectuată de o structura specializată din cadrul compartimentului de audit intern şi se caracterizează prin următoarele:a) se referă la fapte sau la aspecte legate de orice operaţiune, activitate sau acţiune desfăşurată la nivelul instituţiei publice; … b) se realizează la faţa locului; … c) are un caracter punctual, eventualele necesitaţi de dezvoltare a verificării urmând să facă obiectul activităţilor ulterioare de audit; … d) se finalizează cu un act constatator bilateral, semnat şi înregistrat atât de inspectorul auditor, cat şi de cel inspectat; … e) constituie o atribuţie specifică de audit intern, cu caracter operativ; … f) asigura estimarea cantitativă a eventualelor prejudicii (efective sau potenţiale); … g) propune măsuri operative şi soluţii pentru recuperarea pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi, după caz; … h) ia măsuri operative minimale pentru stoparea sau limitarea fenomenelor negative generatoare de prejudicii (în mod efectiv sau potenţial) sau de alte disfunctionalitati constatate. … 33. Faptul generator al inspecţiei de audit intern:a) sesizarea contabilului-şef din structurile de control financiar preventiv propriu ale instituţiilor publice cu privire la efectuarea de operaţiuni pe propria răspundere a conducătorului instituţiei publice, fără viza de control financiar preventiv; … b) indicii de orice natura privind unele abateri de la legalitate sau regularitate în efectuarea de operaţiuni, desfăşurarea de activităţi sau în realizarea de acţiuni: … – sesizări din interiorul sau din exteriorul sistemului inspectat;– autosesizari ale organului de inspecţie;– concluzii cuprinse în acte de audit anterioare, în alte acte de control ale diverselor instituţii de control;– informaţii din mass-media;– orice alte indicii relevante.34. Competenţa materială în efectuarea inspecţiilor de audit internInspecţii de audit intern efectuează numai structurile specializate ale Ministerului Finanţelor (din aparatul central şi din aparatul teritorial). În acest sens, prin Ordinul ministrului finanţelor nr. 82/2000 s-a stabilit un compartiment în cadrul D.G.A.I., respectiv al S.A.I., care urmează să efectueze inspecţiile de audit intern.35. Competenţa teritorială în efectuarea inspecţiilor de audit internInspecţiile de audit intern la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi ai bugetelor fondurilor speciale sunt efectuate de serviciul specializat organizat la nivelul D.G.A.I. din cadrul Ministerului Finanţelor.Inspecţiile de audit intern la ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale, la ordonatorii secundari şi terţiari de credite sunt efectuate de structurile specializate ale S.A.I., respectiv ale D.A.I., organizate la nivelul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.36. Procedura de realizare a inspecţiei de audit intern:a) pe baza sesizării sau a indiciilor legate de abateri de la legalitatea şi regularitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor, compartimentul de inspecţie stabileşte scopul şi obiectivele acţiunii concrete ale inspecţiei de audit intern; … b) pe baza scopului şi a obiectivelor stabilite se întocmeşte, dacă este cazul, tematica inspecţiei de audit intern şi se stabilesc metodele, tehnicile şi procedeele de lucru; … c) în cazul în care faptul generator al inspecţiei de audit intern se referă la alte situaţii decât cea a sesizării transmise de contabilul-şef, ordinul de serviciu pentru efectuarea inspecţiei de audit intern se semnează de şeful D.G.A.I. pentru aparatul central al Ministerului Finanţelor, respectiv de directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aparatul teritorial al Ministerului Finanţelor, pe baza unui referat de justificare întocmit de şeful compartimentului de inspecţie de audit intern pentru aparatul central al Ministerului Finanţelor, respectiv de şeful S.A.I. pentru aparatul teritorial al Ministerului Finanţelor; … d) inspecţia de audit intern se efectuează în cel mai scurt timp posibil, asigurând totodată fundamentarea constatărilor şi a concluziilor. … 37. Actul constatator al inspecţiei de audit intern:a) se numeşte proces-verbal de inspecţie de audit intern; … b) este un act bilateral; … c) se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la cel inspectat, iar doua la organul care a efectuat inspecţia; … d) este însoţit de orice acte, documente sau materiale probatoare care să susţină constatările şi concluziile, inclusiv de note explicative şi note de relaţii; … e) constatările sunt fundamentate prin trimiteri la textul legal încălcat şi la documentaţia-anexa la procesul-verbal; … f) pe baza procesului-verbal de inspecţie de audit intern compartimentul de inspecţie de audit intern de la nivelul D.G.A.I. va transmite ministrului finanţelor o informare cuprinzând constatările făcute şi măsurile luate; … g) la nivelul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, informarea întocmită de compartimentul de inspecţie de audit intern va fi transmisă directorului general; … h) trimestrial, până la data de 20 a lunii următoare trimestrului încheiat, S.A.I., respectiv D.A.I., din fiecare judeţ, respectiv din municipiul Bucureşti, va transmite o informare sintetică la D.G.A.I. cu privire la activitatea proprie de inspecţie de audit intern. … +
Partea a X-aValorificarea actelor inspecţiei de audit intern. Contestarea actelor inspecţiei de audit intern38. Conţinutul valorificării actului de inspecţie de audit intern Valorificarea actului de inspecţie de audit intern se referă la următoarele:a) întocmirea notei de prezentare cu privire la constatările inspecţiei de audit intern; … b) luarea de măsuri operative în scopul stoparii sau al limitării producerii unor fenomene negative care generează sau ar putea genera prejudicii pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public; … c) stabilirea şi propunerea de măsuri ce urmează să fie luate de conducătorul instituţiei publice în scopul remedierii deficienţelor constatate, încadrării lor în prevederile legale, precum şi al prevenirii producerii lor în viitor; … d) în situaţia producerii efective a unor pagube, conducătorul instituţiei publice va lua măsurile dispuse de Curtea de Conturi, conform prevederilor pct. 41 din prezentele norme metodologice; … e) dacă deficientele constatate întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii, compartimentul de inspecţie de audit intern va respecta prevederile legale în materie; … f) în cazul constatării producerii sau posibilităţii producerii de pagube pe seama fondurilor publice sau/şi a patrimoniului public, conducătorul instituţiei publice care a dispus efectuarea inspecţiei de audit intern va sesiza Curtea de Conturi, care va decide cu privire la măsurile care se impun. … 39. Instanţele de informare cu privire la actul de inspecţie de audit intern şi documentele aferente informăriiÎn cazul în care inspecţia de audit intern este ordonată de directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, se informează:a) conducătorul instituţiei publice la care s-a efectuat inspecţia de audit intern – procesul-verbal al inspecţiei de audit intern, împreună cu documentaţia aferentă; … b) directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti – nota de prezentare, procesul-verbal al inspecţiei de audit intern, împreună cu documentaţia aferentă; … c) Curtea de Conturi, în cazul constatării producerii sau posibilităţii producerii de pagube pe seama fondurilor publice sau/şi a patrimoniului public – raportul de sesizare, însoţit de procesulverbal al inspecţiei de audit intern, împreună cu documentaţia aferentă, eventualele contestaţii depuse şi deciziile de soluţionare. … În cazul în care inspecţia de audit intern este ordonată de D.G.A.I. şi este efectuată de S.A.I. sau D.A.I., se informează:a) conducătorul instituţiei publice la care s-a efectuat inspecţia de audit intern – procesul-verbal al inspecţiei de audit intern, împreună cu documentaţia aferentă; … b) directorul general al direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti – nota de prezentare, procesul-verbal al inspecţiei de audit intern, împreună cu documentaţia aferentă; … c) D.G.A.I. – nota de prezentare, procesul-verbal al inspecţiei de audit intern, împreună cu documentaţia aferentă. … În cazul în care inspecţia de audit intern este efectuată de D.G.A.I., se informează:a) conducătorul instituţiei publice la care s-a efectuat inspecţia de audit intern – procesul-verbal al inspecţiei de audit intern, împreună cu documentaţia aferentă; … b) ministrul finanţelor – nota de prezentare; … c) Curtea de Conturi, în cazul constatării producerii sau posibilităţii producerii de pagube pe seama fondurilor publice sau/şi a patrimoniului public – raportul de sesizare, însoţit de procesulverbal al inspecţiei de audit intern, împreună cu documentaţia aferentă, eventualele contestaţii depuse şi deciziile de soluţionare. … 40. Conţinutul contestaţiei actului inspecţiei de audit internContestaţiile formulate împotriva proceselor-verbale ale inspecţiei de audit intern sunt cai administrative de atac prin care se solicita anularea parţială sau totală a constatărilor şi măsurilor menţionate în actul constatator.Ele sunt formulate de conducătorul instituţiei publice la care s-a efectuat inspecţia de audit intern, fiind confirmate prin semnatura şi ştampila.Contestaţia va face referire stricta la constatările şi la măsurile cuprinse în procesul-verbal de inspecţie de audit intern, fiind însoţită de elemente probatorii care să susţină solicitarea petentului.Contestaţia nu se poate baza pe acte, documente sau informaţii care la data efectuării inspecţiei de audit intern nu erau, în mod obiectiv, accesibile inspectorului de audit intern sau nu au putut fi puse la dispoziţie acestuia pe perioada efectuării inspecţiei de audit intern.41. Procedura de contestare:a) contestaţiile se depun în termen de 15 zile calendaristice de la data comunicării (data aducerii la cunoştinţa celui inspectat a rezultatelor inspecţiei de audit intern, prin înregistrarea procesului-verbal la instituţia publică inspectata) la organul care a efectuat inspecţia de audit intern; … b) contestaţiile se depun însoţite de copie certificată, pe propria răspundere, de pe actul contestat, precum şi de pe orice alte documente pe care petentul le considera necesare sau/şi utile în susţinerea cauzei sale; … c) răspunsul la contestaţie se transmite în termen de 30 de zile calendaristice de la data înregistrării contestaţiei, prin decizie motivată, semnată de conducătorul instituţiei care a efectuat inspecţia de audit intern; … d) prin soluţionarea contestaţiei nu se poate crea petitionarului o situaţie mai grea decât cea contestată şi aplicată prin actul care face obiectul contestarii; … e) decizia este definitivă; … f) în cazul în care contestaţia nu a fost depusa în termen sau, deşi a fost depusa în termen, a fost respinsă în totalitate sau în parte, iar capetele de cerere care au fost respinse se referă la producerea de prejudicii pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public ori se referă la existenta unui potenţial pentru producerea unor asemenea prejudicii, contestaţia se va transmite de către persoana care a semnat ordinul de serviciu pentru efectuarea inspecţiei de audit intern, la Curtea de Conturi, însoţită de documentaţia prevăzută la art. 26 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999; … g) în cazul în care contestarea procesului-verbal de inspecţie de audit intern s-a făcut pe capete de cerere care nu se referă la producerea de prejudicii pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, iar contestaţia a fost respinsă sau admisă în parte, contestaţia şi răspunsul la contestaţie nu vor fi transmise Curţii de Conturi. … +
Partea a XI-aAlte precizăriPrezentele norme metodologice creează cadrul general de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999.În termen de 30 de zile de la publicarea prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, fiecare ordonator principal de credite va elabora norme metodologice proprii de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999, respectând cadrul general creat.Normele metodologice proprii ale ordonatorilor principali de credite vor fi avizate pentru conformitate de D.G.A.I. din cadrul Ministerului Finanţelor.––––
