NORME METODOLOGICE din 6 octombrie 2004

Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: CASA NATIONALA DE ASIGURARI DE SANATATE
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 34 bis din 11 ianuarie 2005

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ARE LEGATURA CU	DECIZIE 512 06/10/2004
Actul	REFERIRE LA	LEGE 161 19/04/2003
Actul	REFERIRE LA	ORDIN 38 15/01/2003 ART. 4
Actul	REFERIRE LA	LEGE 672 19/12/2002
Actul	REFERIRE LA	OUG 150 31/10/2002
Actul	REFERIRE LA	OUG 150 31/10/2002 ART. 77

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	APROBAT DE	DECIZIE 512 06/10/2004
Actul	CONTINUT DE	DECIZIE 512 06/10/2004

privind exercitarea auditului public intern în cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate*)

Notă …
*) Aprobate prin Decizia nr. 512/06.10.2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 34 din 11 ianuarie 2005.

ANEXĂ

privind exercitarea auditului public intern în cadrul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate

și al caselor de asigurări de sănătate

2. Tipuri de audit

Legea privind auditul public intern defineşte urmatoarele tipuri de audit:
1. a) Auditul de sistem – reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora;
2. b) Auditul performanţei – examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
3. c) Auditul de regularitate – reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale si metodologice, conform normelor legale.
B. STRUCTURILE DE AUDIT PUBLIC INTERN IN ROMANIA SI IN CADRUL SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE
3. Organizarea auditului public intern

În conformitate cu art. 4 din Legea privind auditul public intern, auditul public intern este organizat astfel:
1. a) UCAAPI – structură distinctă în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, constituită din compartimente de specialitate, în directa subordonare a ministrului finanţelor publice, având atribuţii de coordonare, evaluare, sinteză în domeniul activităţii de audit public intern la nivel naţional, care efectuează şi m1smni de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale. UCAAPI este condusă de un director general, numit de ministrul finantelor publice, cu avizul CAPI;
2. b) CAPI – organism cu caracter consultativ, constituit din 11 membri, specialişti din afara Ministerului Finantelor Publice, condus de un preşedinte. CAPisprijină UCAAPI în definirea strategiei şi îmbunătăţirii activităţii de audit public intern în sectorul public;
3. c) Compartimentele de audit public intern• din entităţile publice – structuri funcţionale de bază în domeniul auditului public intern, care exercită efectiv funcţia de audit public intern.
3.1. Organizarea auditului public intern la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al caselor de asigurări de sănătate

Auditul public intern la nivelul sistemului de asigurări sociale de sănătate reprezintă o activitate funcţional independentă şi obiectivă, organizată la nivelul CNAS, care dă asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile desfăşurate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate. Ajută CNAS şi casele de asigurări de sănătate să-şi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este organizată şi funcţionează în

conformitate cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 150/2002.

La nivelul CNAS activitatea de audit public intern este asigurată de Direcţia Audit Public Intern.

Direcţia Audit Public Intern funcţionează în subordinea directă a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile entităţii publice. Prin atribuţiile sale, Direcţia Audit Public Intern a CNAS nu trebuie să fie implicată în vreun fel în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern din cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate.

La casele de asigurări de sănătate aflate în subordinea CNAS auditul este organizat sub formă de compartimente, birouri sau servicii, ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 161/2003.
1. 1. La nivelul CNAS fac obiectul auditului, conform prevederilor Legii nr. 672/2002, procesele şi activităţile desfăşurate la nivelul întregii structuri organizatorice.
2. 2. La nivelul caselor de asigurări de sănătate aflate în subordonarea CNAS fac obiectul activităţii de audit toate procesele şi activităţile desfăşurate la nivelul structurilor organizatorice ale acestor instituţii.
4. Atributiile compartimentului de audit public intern

În conformitate cu art.11 din Legea auditului public intern, atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt:
1. a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice care, după aprobare de Preşedintele CNAS, se înaintează structurii de audit public intern din Ministerul Sănătăţii pentru avizare;
2. b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;
  
  Precizările referitoare la atribuţiile de la literele a) si b) sunt prezentate la punctul 6, subpunctele 6.1.3, respectiv 6.1.1 din prezentele norme.
3. c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt
  
  conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
  
  Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate în CNAS, inclusiv din entităţile subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public.
  
  Compartimentul de audit public intern auditează, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:
  - – angajamentele bugetare şi legale din care derivă direct sau indirect obligaţii de
    
    plată, inclusiv din fondurile comunitare;
  - – plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
  - – vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri;
  - – constituirea veniturilor publice;
  - – alocarea creditelor bugetare;
  - – sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
  - – sistemul de luare a deciziilor;
  - – sistemele de conducere şi control precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
  - – sistemele informatice.
4. d) DAPI informează structura de audit public intern din Ministerul Sănătăţii despre recomandările neînsuşite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
  
  Structurile de audit public intern de la casele de asigurări vor transmite trimestrial Direcţiei Audit Public Intern sinteze ale recomandărilor neînsuşite de către conducătorul casei de asigurări şi consecinţele neimplementării acestora, însoţite de documentaţia relevantă, după cum urmează:
  - – entităţile publice subordonate transmit către DAPI sinteza, trimestrial în maxim 5 zile de la încheierea trimestrului;
  - – DAPI transmite sinteza, trimestrial la structura de audit public intern din Ministerul Sănătăţii, în termen de 1O zile de la încheierea trimestrului.
5. e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;
  
  Structurile de audit public intern transmit la DAPI/Ministerul Sănătăţii, după caz,
  
  la cererea acestora, rapoarte periodice privind constatările, concluziile şi recomandările rezultate din activitătile lor de audit.
  
  '
6. f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern;
  
  Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern cuprind principalele constatări, concluzii şi recomandări rezultate din activitatea de audit, progresele înregistrate prin implementarea recomandărilor, eventualele iregularităţi/prejudicii constatate în timpul misiunilor de audit public intern, precum şi informaţii referitoare la pregătirea profesională şi riscuri identificate.
  
  Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern se transmit la DAPI/Ministerul Sănătăţii, după caz, conform următorului calendar:
  - – Casele de asigurări de sănătate transmit rapoartele anuale la DAPI până la 1O ianuarie;
  - – DAPI transmite raportul anual la Ministerul Sănătăţii, până la 15 ianuarie.
7. g) in cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entitătii publice şi structurii de control intern abilitate.
care

'In situaţia în în timpul misiunilor de audit public intern se constată abateri de

la regulile procedurale şi metodologice, respectiv de la prevederile legale, aplicabile structurii/activităţii/operaţiunii auditate, auditorii interni trebuie să înştiinţeze conducătorul entităţii publice şi structura de inspecţie sau o altă structură de control intern stabilită de conducatorul entităţii publice, în termen de 3 zile.

Cazurile de identificare a iregularităţilor şi fraudelor sunt prezentate în capitolul referitor la raportările periodice şi anuale.

În cazul identificării unor iregularităţi majore, auditorul intern poate continua misiunea sau poate să o suspende cu acordul conducătorului entităţii care a aprobat-o, dacă din rezultatele preliminare ale auditării se estimează că, prin continuarea acesteia, nu se ating obiectivele stabilite (limitarea accesului, informaţii insuficiente, etc.).

C. NORMELE APLICABILE COMPARTIMENTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN ŞI AUDITORILOR INTERNI
5. Norme de calificare
1. 5.1. Carta auditului intern şi Codul privind conduita etică a auditorului intern
  1. 5.1.1. Carta auditului intern defineşte obiectivele, drepturile şi obligaţiile auditului intern şi este elaborată de către fiecare şef al structurii de audit public intern şi aprobată de conducătorul entităţii publice. Carta auditului intern informează despre obiectivele şi
    
    metodele de audit, clarifică misiunea de audit, fixează regulile de lucru între auditor şi auditat şi promovează regulile de conduită.
  2. 5.1.2. Codul privind conduita etică a auditorului intern reprezintă un ansamblu de principii şi reguli de conduită care trebuie să guverneze activitatea auditorilor interni. Scopul Codului privind conduita etică a auditorului intern este de a promova cultura etică în viziunea globală a profesiei de auditor intern. Codul privind conduita etică a auditorului intern cuprinde regulile pe care auditorii inte1ni trebuie sa le respecte în exercitarea atributiilor.
2. 5.2. Independenţa şi obiectivitate
  
  5.2.J. Independenţta organizatorică
  
  Direcţia Audit Public Intern funcţionează în subordinea directă a preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, exercitând o funcţie distinctă şi independentă de activităţile entităţii publice. Prin atribuţiile sale, structura de audit public intern nu trebuie să fie implicată în elaborarea procedurilor de control intern.
  
  Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerinţelor externe începând de la stabilirea obiectivelor auditabile, realizarea efectivă a lucrărilor şi până la comunicarea rezultatelor acesteia.
  
  . 5.2.2. Obiectivitate individuală
  
  Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparţială, să nu aibă prejudecăţi şi să evite conflictele de interese.
  
  Auditorii interni trebuie să-şi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit public intern.
  În cazul promovării concursului, numirea şefului de serviciu din structura DAPI se face de către Preşedintele CNAS.
  
  5.2.2.2. Numirea/revocarea auditorilor interni
  
  Auditorul public intern este acea persoană publică cu studii superioare economice, juridice, medicale sau farmaceutice care, în urma promovării concursului organizat la nivelul CNAS, este desemnată să efectueze auditul public intern la o structură din cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate şi care-şi asumă responsabilitatea ultimă în legătură cu auditul efectuat.
  
  Numirea/revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii publice, numai cu avizul prealabil al sefului structurii de audit public intern, astfel:
  1. a) Pentru acordarea avizului în vederea numirii auditorilor interni, seful structurii de audit public intern analizează dosarele de înscriere depuse de candidaţii pentru ocuparea funcţiei de auditori interni şi poate avea consultări directe cu aceştia, cu 5- 1O zile înainte de data susţinerii examenului. Dosarele de înscriere vor cuprinde în mod obligatoriu declaraţiile candidaţilor privind respectarea prevederilor art.20, alin.(1) din Legea privind auditul public intern, referitoare la incompatibilităţile auditorilor interni, precum si scrisori de recomandare. În cazul obţinerii unui aviz favorabil, numirea în funcţie se face de către conducătorul entităţii publice, în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea şi desfăşurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestor funcţii;
  2. b) Pentru revocarea auditorilor interni, conducătorul entităţii publice înştiinţează seful structurii de audit public intern despre intenţia de revocare a unui auditor intern şi despre motivele acesteia. Seful structurii de audit public intern analizează motivele, efectuează investigaţii, are consultări directe cu aceştia, după caz, şi în termen de 1O zile prezintă avizul favorabil/nefavorabil revocarii.
  3. c) Candidaţii pentru ocuparea posturilor de auditori în cadrul DAPI vor depune la directorul direcţiei documentele prevăzute la punctul 5.2.2.2 pentru obţinerea avizului de participare la concurs. Dacă avizul este nefavorabil, candidatul respectiv nu poate participa la concurs.
  În cazul promovării concursului, numirea auditorilor din structura DAPI se face de către Preşedintele CNAS.
  
  5.2.3. Pierderea independenţei şi obiectivităţii auditorilor interni
  
  Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv, cu conducătorul entităţii publice, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi publice. Auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o structură/entitate publică dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv,
  
  cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă.
  
  Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern ale entităţilor publice.
  
  Auditorii interni care au responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană, nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe.
  
  Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod. Această interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani.
  
  Auditorii interni care se găsesc într-una din situaţiile prevăzute mai sus, au obligaţia de a informa de îndată, în scris, conducătorul entităţii publice şi şeful structurii de audit public intern.
3. 5.3. Competenţa şi conştiinţa profesională
  1. 5.3.1. Competenţa
    
    Pregătirea şi experienţa auditorilor interni constituie un element esenţial în atingerea eficacităţii activităţii de audit.
    
    Auditorii interni trebuie să posede cunoştinţe, îndemânare şi alte competenţe necesare pentru a-şi exercita responsabilităţile individuale, mai ales:
    - – competenţa în vederea aplicării normelor, procedurilor şi tehnicilor de audit;
    - – competenţa în ceea ce priveste principiile şi tehnicile contabile;
    - – cunoaşterea principiilor de bază îin economie, în domeniul juridic şi în domeniul tehnologiilor informatice;
    - – cunoştinţe suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate şi frauda, nefiind în sarcina auditorilor interni investigarea acestora;
    - – capacitatea de a comunica oral şi în scris, de a putea expune clar şi eficient obiectivele, constatările şi recomandările fiecarei misiuni de audit public intern.
    Structura de audit public intern trebuie să dispună în mod colectiv de toată competenţa şi experienţa necesară în realizarea misiunilor de audit.
    
    Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern vor fi încredinţate acelor persoane cu o pregătire şi experienţă corespunzătoare nivelului de complexitate al sarcmu.
    
    Structura de audit public intern trebuie să dispună de metodologii şi sisteme IT modeme, de metode de analiză analitică, eşantioane statistice şi instrumente de control a sistemelor informatice.
    
    Seful structurii de audit public intern trebuie sa se asigure ca pentru fiecare misiune de audit public intern, auditorii desemnati poseda cunostintele, indemanarea si competentele necesare pentru desfasurarea corecta a misiunii.
    
    Pentru cunostinte de stricta specialitate pot fi contractate servicii de expertiza/ consultanta din afara entitatii publice.
  2. 5.3.2. Conştiinţa profesională
    
    Auditorul intern trebuie să depună toate eforturile în decursul exercitării funcţiei sale şi să ia in consideraţie urmatoarele elemente:
    - – perioada de lucru necesara pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit;
    - – complexitatea şi importanţa domeniilor auditate;
    - – pertinenţa şi eficacitatea procesului de gestiune a riscurilor şi de control; probabilitatea existenţei erorilor, iregularităţilor şi a unor disfuncţionalităţi semnificative;
    - – costurile implementării unor controale suplimentare în raport cu avantajele preconizate.
    Fiind conştient ca procedurile de audit public intern nu pot garanta ca toate riscurile semnificative au fost detectate, auditorul intern trebuie să dea dovadă de o vigilenţă sporită în ceea ce priveşte riscurile semnificative susceptibile să afecteze obiectivele, activităţile şi resursele entităţii publice.
  3. 5.3.3. Pregatirea profesională continuă
    
    Auditorii interni trebuie să-şi îmbunatăţească cunoştinţele şi practica profesională printr-o pregatire continuă.
    
    Şeful structurii de audit public intern, respectiv conducerea entităţii publice, va asigura condiţiile necesare pregatirii profesionale, perioada destinată în acest scop fiind de minim 15 zile pe an.
    
    În scopul auditării unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiză/consultanţă din afara entităţii publice. Competenţa şi capacitatea acestor servicii trebuie să fie verificate şi lucrările supervizate de către structura de audit public intern solicitantă.
4. 5.4. Programul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii
  1. 5.4.1. De.finire
    
    Şeful structurii de audit public intern trebuie să elaboreze un program de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii sub toate aspectele activităţii de audit public intern. Programul trebuie să asigure că normele, instrucţiunile şi codul etic sunt respectate de auditorii interni.
  2. 5.4.2. Evaluarea programului de calitate
    
    Auditul public intern necesita adoptarea unui proces permanent de supraveghere si evaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie sa permita evaluari interne si externe.
    1. 5.4.2.1. Evaluarea internă
      
      Evaluarea internă presupune efectuarea de controale permanente, prin care şeful structurii de audit public intern examinează eficacitatea normelor interne de audit public intern pentru a verifica dacă procedurile de asigurare a calităţii misiunilor de audit intern sunt aplicate în mod satisfăcător, garantând calitatea rapoartelor de audit public intern. În acest cadru, supervizarea realizării misiunilor de audit public intern va permite depistarea deficienţelor, iniţierea îmbunătăţirilor necesare unei derulări corespunzătoare a viitoarelor misiuni de audit public intern şi planificarea activităţilor de perfecţionare profesională.
    2. 5.4.2.2. Evaluarea externă
      
      prm:
      
      Evaluarea externă este efectuată de către DAPI/Ministerul Sănătăţii, după caz,
      - – verificarea respectării normelor, instrucţiunilor şi a Codului privind conduita etică a auditorului intern, cel puţin o dată la cinci ani, iniţiindu-se măsurile corective necesare în colaborare cu conducătorul entităţii publice în cauză;
      - – avizarea numirii/ destituirii şefilor structurilor de audit public intern din entităţile publice.
6. Norme de funcţionare a auditului public intern
1. 6.1. Cerinţe privind funcţionarea compartimentului de audit public intern
  
  Directorul Direcţiei Audit Public Intern şi şeful structurii de audit public intern de la casele de asigurări sunt responsabili pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit public intern.
  1. 6.1.1. Planificarea activitatii de audit public intern bazata pe analiza riscurilor
    1. 6.1.1.1. Elaborarea planului de audit public intern
      
      Planul de audit public intern se întocmeşte anual de către DAPI şi de către structurile de audit public intern din cadrul caselor de asigurări de sănătate.
      
      Selectarea misiunilor de audit public intern se face in functie de urmatoarele elemente de fundamentare:
      1. a) Evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni;
      2. b) Criteriile semnal/sugestiile conducătorului entităţii publice, respectiv: deficienţe constatate anterior în rapoartele de audit; deficienţe constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspecţiilor; deficienţe consemnate în rapoartele Curţii de Conturi; alte informaţii şi indicii referitoare la disfuncţionalităţi sau abateri; aprecieri ale unor specialişti, experţi etc. cu privire la structura şi dinamica unor riscuri interne sau de sistem;analiza unor trenduri pe termen lung privind unele aspecte ale funcţionării sistemului; evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care evoluează sistemul auditat;
      3. c) Temele defalcate din planul anual al DAPI/Ministerului Sănătăţii. Conducătorii entităţilor publice sunt obligaţi să ia toate măsurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de DAPI/Ministerul Sănătăţii să fie introduse în planul anual de audit public intern al entităţii publice, să fie realizate în bune condiţii şi raportate în termenul fixat;
      4. d) Numărul entităţilor publice subordonate;
      5. e) Respectarea periodicităţii în auditare, cel puţin o data la 3 ani;
      6. f) Tipurile de audit convenabile pentru fiecare entitate subordonata;
      7. g) Recomandările Curţii de Conturi.
      Proiectul planului anual de audit public intern la nivelul CNAS este intocmit de DAPI până la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează.
      
      Preşedintele CNAS aprobă proiectul planului anual de audit public intern pana la 20 decembrie a anului precedent.
      
      Proiectul planului anual de audit public intern la nivelul caselor de asigurări este întocmit de structurile de audit public intern până la data de 1O decembrie a anului
      
      precedent, se avizează de Preşedintele – Director Gerteral al casei de asigurări, după care se înaintează directorului DAPI, în vederea aprobării, însoţit de referatul de justificare.
      
      Planul anual de audit public intern reprezintă un document oficial. El este păstrat în arhiva instituţiei publice împreună cu referatul de justificare in conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Nationale.
    2. 6.1.1.2. Referatul de justificare
      
      Proiectul planului anual de audit public intern este însoţit de un referat de justificare a modului in care sunt selectate misiunile de audit cuprinse in plan.
      
      Referatul de justificare trebuie să cuprindă pentru fiecare misiune de audit public intern, rezultatele analizei riscului asociat (anexă la referatul de justificare), criteriile semnal şi alte elemente de fundamentare, care au fost avute în vedere la selectarea misiunii respective.
    3. 6.1.1.3. Structura planului de audit public intern
      
      Planul anual de audit intern are următoarea structură:
      - – scopul acţiunii de auditare;
      - – obiectivele acţiunii de auditare;
      - – identificarea/descrierea activităţii/operaţiunii supuse auditului public intern;
      - – identificarea/descrierea entităţii/entităţilor sau a structurilor organizatorice la care se va desfăşura acţiunea de auditare;
      - – durata acţiunii de auditare;
      - – perioada supusă auditării;
      - – numărul de auditori proprii antrenaţi în acţiunea de auditare;
      - – precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor cunoştinţe de specialitate, precum şi a numărului de specialişti cu care urmează să se încheie contracte externe de servicii de expertiză/consultanţă (dacă este cazul);
      - – numărul de auditori care urmează să fie atraşi în acţiunile de audit public intern din cadrul structurilor descentralizate.
    4. 6.1.1.4. Actualizarea planului de audit public intern
      
      Actualizarea planului de audit public intern se face în funcţie de:
      - – Modificările legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de semnificaţie a auditării anumitor operaţiuni, activităţi sau acţiuni ale sistemului;
      - – Solicitarile DAPI/Ministerului Sănătăt,ii de a introduce/înlocui/elimina unele misiuni din planul de audit intern.
        
        Actualizarea planului de audit public intern se realizeaza prin intocmirea unui Referat de modificare a planului de audit public intern, aprobat de conducătorul entităţii publice.
  2. 6.1.2. Gestiunea resurselor umane
    
    Şeful structurii de audit public intern este responsabil pentru organizarea si desfăşurarea activităţilor de audit public intern şi trebuie să asigure resursele necesare îndeplinirii planului de audit public intern în mod eficient.
  3. 6.1.3. Reglementarea activităţii de audit public intern în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate
    
    Direcţia Audit Public Intern a CNAS elaborează norme metodologice specifice întregului sistem de asigurări sociale de sănătate, norme care se vor înainta spre avizare la Ministerul Sănătăţii, după aprobarea acestora de către preşedintele CNAS.
  4. 6.1.4. Raportarea activităţii de audit public intern
    
    Raportul de audit public intern finalizat, împreună cu rezultatele concilierii, este transmis conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea, pentru analiză şi avizare
    
    Structura de audit public intern asigură:
    1. a) raportarea periodică asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit;
    2. b) elaborarea raportului anual al activităţii de audit public intern;
    3. c) în cazul identificării unor iregularităţi sau posibile prejudicii, se raporteaza imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate;
    4. d) informarea DAPI/structurii de audit public intern din Ministerul Sănătăţii, după caz, despre recomandările neînsuşite de către conducatorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora;
    5. e) verificarea şi raportarea la DAPI/Ministerului Sănătăţii, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.
2. 6.2. Obiective aferente unei activităţi de audit public intern în cadrul sistemului asigurărilor sociale de sănătate
  1. 6.2.1. Evaluarea managementului riscurilor
    
    Auditul public intern trebuie să sprijine conducătorul entităţii publice în identificarea şi evaluarea riscurilor semnificative contribuind la îmbunătăţirea sistemelor de management al riscurilor. Auditul public intern trebuie să supravegheze şi să evalueze eficacitatea acestui sistem.
    
    Auditul public intern trebuie să evalueze riscurile aferente operaţiilor şi sistemelor informatice ale entităţii publice, privind:
    - – fiabilitatea şi integritatea informaţiilor financiare şi operaţionale;
    - – eficacitatea şi eficienta operaţiilor;
    - – protejarea patrimoniului;
    - – respectarea legilor, reglementărilor şi contractelor.
    În cursul misiunilor, auditorii interni vor identifica toate riscurile, inclusiv cele care exced perimetrul misiunii, în cazul în care acestea sunt semnificative.
  2. 6.2.2. Evaluarea sistemelor de control
    
    Auditul public intern ajută entitatea publică să menţină un sistem de control adecvat prin evaluarea eficacităţii şi eficienţei acestuia, contribuind la îmbunatăţirea lui continuă.
    
    Evaluarea pertinenţei şi eficacităţii sistemului de control intern se va face pe baza rezultatelor evaluării riscurilor şi va viza operaţiile şi sistemele informatice ale entităţii publice din următoarele puncte de vedere:
    - – fiabilităţii şi integrităţii informaţiilor financiare şi operaţionale;
    - – eficacităţii şi eficienţei operaţiilor;
    - – protejării patrimoniului;
    - – respectării legilor, reglementărilor şi procedurilor.
    În cursul misiunilor, auditorul intern trebuie să examineze procedurile de control intern în acord cu obiectivele misiunii în vederea identificării tuturor deficienţelor semnificative ale acestora.
    
    Auditorii interni trebuie să analizeze operaţiile şi activităţile şi să determine masura în care rezultatele corespund obiectivelor stabilite şi dacă operaţiile/activităţile sunt aplicate sau realizate conform prevederilor.
    
    Pentru evaluarea sistemului de control sunt necesare utilizarea unor criterii adecvate. Auditorii interni trebuie să determine masura în care conducătorul entităt,ii publice a definit criterii adecvate de apreciere şi dacă obiectivele au fost realizate. Dacă aceste criterii sunt adecvate, acestea pot fi utilizate şi de auditorii interni în evaluarea sistemului de control intern. Dacă acestea sunt inadecvate, auditorii interni trebuie, împreuna cu conducerea entitatii publice, să elaboreze în mod corespunzător aceste criterii.
    
    Aceasta parte prezintă metodele şi instrumentele utilizate în derularea unei misiuni de audit public intern.
7. Schema generală privind derularea misiunii de audit public intern

Graficul prezentat mai jos oferă o viziune globală asupra procesului de audit public intern. În partea stângă a graficului sunt prezentate etapele procesului de audit public intern, cu referire la procedurile de urmat, iar în partea dreaptă rezultatele obtinute cu referire la documentele corespunzătoare.

În Ghidul procedural sunt descrise procedurile şi modelele standard ale documentelor utilizate.

Derularea misiunii de audit public intern

Ordinul de serviciu Declaraţia de independenţă

Notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern

A-Ol A-02

B-01

Initicrea auditului

PO I, P02, P03

,

– ţ'.•

Analiza riscurilor P05

Elaborare programului de audit ] public intern P06

Deschiderea sedintci P07

-·->· Minuta sedintei de deschidere B-02

."'

j,

Cokctarea dovezilor

., ' POS

Teste A-04

Formularele constatarilor de audit A-05

–––',,–-

Interventia la fata locului

l o"""""' şi raro””””

iregularitatilor P09

Formular de constatare şi raportare a iregularităţilor A-06

-.

' :_ 0-vi-z-ui-re_a_d_o_c_u_m_e_nt_e_lo_r_d_e_lL_,c_n_, r_u_ :_ ‘_c_e_nt_ra_liz:::: –do_c_u_ff_,e_n_t,:-lo_r_d_ _-_02

1

1–}>Minuta şedinţei de închidere B-03•

a_u_d_it_P_1_2 –l>· I Proiect de raport A07-l Transmiterea proiectului de Raport

P13

Elaborarea proiectului de raport de

Reuniunea de conciliere P14

Minuta Reuniunii

de conciliere B-04

R_,_'P_o_rt_u_l1_1,_1a_1_r_1_s , > I Raportul finalA07-2

Supervizarea P16

I

Unnirirea rcconrnndnrilor Pl8

Fişa de urn1irire n

-,';,, Recom,mdilrik1r A-OS

Prcgatirea misiunii de audit

Dililzareu Raportului de audit public intern PI 7

Programul de audit A03

Programul preliminar al interventiilor la fata locului A03–1

Tabelul «puncte tari si puncte slabe» C-01

Colectarea şi prelucrarea informatiilor P04

Etape :Proceduri Documente

Raportul de auclit public intern

Urmarirea

recomanclari lor

8. Pregătirea misiunii de audit public intern
1. 8.1. Ordinul de serviciu
  
  Ordinul de serviciu se întocmeşte de şeful compartimentului de audit public intern, pe baza planului anual de audit public intern aprobat de conducătorul entitatii publice. Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenţie dat de către compartimentul de audit public intern.
  
  Ordinul de serviciu repartizează sarcinile de serviciu auditorilor interni, astfel încât
  
  aceştia să poată demara misiunea de audit.
2. 8.2. Declaraţia de independenţă
  
  Independenţa auditorilor interni selectaţi pentru realizarea unei misiuni de audit public intern, trebuie declarată. În acest sens fiecare auditor intern trebuie să întocmească o declaraţie de independenţă.
3. 8.3. Notificarea privind declanşarea misiunii de audit public intern
  
  Compartimentul de audit public intern notifică entitatea/structura auditată cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern, despre scopul, principalele obiective, durata acesteia, precum şi despre faptul că, pe parcursul misiunii, vor avea loc intervenţii la faţa locului al căror program va fi stabilit ulterior, de comun acord.
4. 8.4. Colectarea şi prelucrarea informaţiilor
  1. 8.4.1. Colectarea informaţiilor
    
    În această etapă auditorii interni solicită şi colectează informaţii cu caracter general despre entitatea/structura auditată. Aceste informaţii trebuie să fie pertinente şi utile pentru a atinge urmatoarele scopuri:
    1. a) identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socio-economic în care entitatea/structura auditată îşi desfăşoară activitatea;
    2. b) cunoaşterea organizării entităţii/structurii auditate, a tehnicilor sale de lucru si a diferitelor nivele de administrare, conform organigramei;
    3. c) identificarea punctelor cheie ale funcţionării entitatii/structurii auditate şi ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe;
    4. d) identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă;
    5. e) identificarea informaţiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor controlului şi selecţionării tehnicilor de investigare adecvate.
  2. 8.4.2. Prelucrarea informaţiilor
    
    Prelucrarea informatiilor constă în :
    1. a) analiza structurii/ent'ităţii auditate şi activităţii sale (organigrama, regulamente de funcţionare, fişe ale posturilor, circuitul documentelor);
    2. b) analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entităţii/structurii auditate;
    3. c) analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern;
    4. d) analiza rezultatelor controalelor precedente;
    5. e) analiza informaţiilor externe referitoare la entitatea/structura auditată.
5. 8.5. Identificarea obiectelor auditabile
  
  8.5.1 Obiectul auditabil
  
  Obiectul auditabil reprezintă activitatea elementară a domeniului auditat, ale cărei caracteristici pot fi definite teoretic şi comparate cu realitatea practică.
  
  8.5.2. Etapele identificării obiectelor auditabile
  
  Identificarea obiectelor auditabile se realizează în 3 etape:
  1. a) detalierea fiecărei activităţi în operaţii succesive descriind procesul de la realizarea acestei activităţi până la înregistrarea ei (circuitul auditului);
  2. b) definirea pentru fiecare operaţiune în parte a condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească din punct de vedere al controalelor specifice şi al riscurilor aferente (ce trebuie să fie evitate);
  3. c) determinarea modalităţilor de funcţionare necesare pentru ca entitatea să atingă obiectivul şi să elimine riscul.
  8.5.3. Lista centralizatoare a obiectelor auditabile
  
  Lista centralizatoare a obiectelor auditabile, definite sub aspectele caracteristicilor specifice şi ale riscurilor asociate, constituie suportul analizei riscurilor.
6. 8.6. Analiza riscurilor
  1. 8.6.1. Definirea riscului
    
    Riscul reprezinta orice eveniment, acţiune, situaţie sau comportament cu impact nefavorabil asupra capacităţii entităţii publice de a realiza obiectivele.
    1. 8.6.1.1. Categorii de riscuri
      
      Categorii de riscuri:
      1. a) Riscuri de organizare (neformalizarea procedurilor): lipsa unor responsabilităţi precise; insuficienta organizare a resurselor umane; documentaţia insuficientă, neactualizată;
      2. b) Riscuri operationale: neînregistrarea îin evidenţele contabile; arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative; lipsa unui control asupra operaţiilor cu risc ridicat;
      3. c) Riscuri financiare: plăţi nesecurizate, nedetectarea operaţiilor cu risc financiar;
      4. d) Riscuri generate de schimbările legislative, structurale, manageriale etc.
    2. 8.6.1.2. Componentele riscului
      
      Componentele riscului sunt:
      - – probabilitatea de apariţie;
      - – nivelul impactului, respectiv gravitatea consecinţelor şi durata acestora.
  2. 8.6.2. Scopul analizei riscurilor
    
    Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern, care are drept scopuri:
    1. a) să identifice pericolele din entitatea/structura auditată;
    2. b) să identifice dacă controalele interne sau procedurile entităţii/structurii auditate pot preveni, elimina sau minimiza pericolele;
    3. c) să evalueze structura/evoluţia controlului intern al entităţii/structurii auditate.
  3. 8.6.3. Fazele analizei riscurilor
    
    Fazele analizei riscurilor sunt urmatoarele :
    1. a) analiza activităţii entităţii/structurii auditate;
    2. b) identificarea şi evaluarea riscurilor inerente, respectiv a riscurilor, de eroare semnificativă a activităţilor entităţii/structurii auditate, cu incidenţă asupra operaţiilor financiare;
    3. c) verificarea existenţei controalelor interne, a procedurilor de control intern, precum şi evaluarea acestora;
    4. d) evaluarea punctelor slabe, cuantificarea şi împărţirea lor pe clase de risc.
    Auditorii interni trebuie să integreze în procesul de identificare şi evaluare a riscurilor semnificative şi pe cele depistate în cursul altor misiuni.
  4. 8.6.4. Măsurarea riscurilor
    
    Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariţie a riscului şi de gravitatea consecinţelor evenimentului. Pentru realizarea masurării riscurilor se utilizează drept instrumente de masurare, criteriile de apreciere.
    1. 8.6.4.1. Măsurarea probabilităţii
      
      Criteriile utilizate pentru măsurarea probabilităţii de apariţie a riscului sunt:
      1. a) aprecierea vulnerabilităţii entităţii;
      2. b) aprecierea controlului intern.
      Probabilitatea de apariţie a riscului variază de la imposibilitate la certitudine şi este exprimată pe o scara de valori pe trei nivele:
      - – probabilitate mică;
      - – probabilitate medie;
      - – probabilitate mare.
        
        a) Aprecierea vulnerabilităţii entităţii
        
        Pentru a efectua aprecierea, auditorul va examina toţi factorii cu incidenţă asupra vulnerabilităţii domeniului auditabil, cum ar fi:
      - – resursele umane;
      - – complexitatea prelucrării operaţiilor;
      - – mijloacele tehnice existente. Vulnerabilitatea se exprimă pe trei nivele:
      - – vulnerabilitate redusă;
      - – vulnerabilitate medie;
      - – vulnerabilitate mare.
        
        b) Aprecierea controlului intern
        
        Aprecierea controlului intern se face pe baza unei analize al entităţii, pe trei nivele:
      - – control intern corespunzător;
      - – control intern insuficient;
      - – control intern cu lipsuri grave.
      a calitătii controlului intern
      
      '
    2. 8.6.4.2. Măsurarea gravităţii consecinţelor evenimentului (nivelul impactului)
      
      Nivelul impactului reprezintă efectele riscului în cazul producerii sale şi se poate exprima pe o scară valorică, pe trei nivele:
      - – impact scăzut;
      - – impact moderat;
      - – impact ridicat. Probabilitate
        
        mare
        
        medie
        
        mică
        
        I I I I I
        
        I I I I
        
        I I I I
        
        mpact
        
        scăzut moderat ridicat
  5. 8.6.5. Metoda – model de analiză a riscurilor

Prezentele norme metodologice exemplifică efectuarea analizei riscurilor pnn parcurgerea următorilor paşi:

a) identificarea (listarea) operaţiilor/activităţiilor auditabile, respectiv a obiectelor

auditabile. În această fază se analizează si se identifica activităţile/operaţiile precum şi interdependenţele existente între acestea, fixându-se perimetrul de analiză;
b) identificarea ameninţărilor, riscurilor inerente posibile, asociate acestor operaţiuni/ activităţi, prin determinarea impactului financiar al acestora;
c) stabilirea criteriilor de analiză a riscului. Recomandăm utilizarea criteriilor : aprecierea controlului intern, aprecierea cantitativă şi aprecierea calitativă;
d) stabilirea nivelului riscului pentru fiecare criteriu, prin utilizarea unei scări de valori pe trei nivele, astfel :

d1) pentru aprecierea controlului intern: control intern corespunzător – nivel 1; control intern insuficient – nivel 2; control intern cu lipsuri grave – nivel 3;

d2) pentru aprecierea cantitativă: impact financiar slab – nivel 1; impact financiar mediu- nivel 2; impact financiar important- nivel 3;

d3) pentru aprecierea calitativă: vulnerabilitate redusă – nivel 1; vulnerabilitate medie -nivel 2; vulnerabilitate mare – nivel 3.
e) stabilirea punctajului total al criteriului utilizat (T). Se atribuie un factor de greutate şi un nivel de risc fiecărui criteriu. Produsul acestor doi factori dă punctajul pentru criteriul respectiv iar suma punctajelor pentru o anumită operaţie/activitate auditabilă conduce la determinarea punctajului total al riscului operaţiei/activităţii respective. Punctajul total al riscului se obţine utilizând formulele:

i = 1

Unde:

sau

Pi= ponderea riscului pentru fiecare criteriu;

Ni = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;

T = Nl x N2 x x Ni, unde

N = nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat.
f) clasarea riscurilor, pe baza punctajelor totale obţinute anterior, în: risc mic, nsc mediu, risc mare;
g) ierahizarea/operaţiunilor activităţiilor ce urmeaza a fi auditate, respectiv elaborarea tabelului puncte tari si puncte slabe. Tabelul punctelor tari şi punctelor slabe prezintă sintetic rezultatul evaluarii fiecărei activităţi/operaţiuni/teme analizate şi permite ierarhizarea riscurilor în scopul orientării activităţii de audit public intern, respectiv stabilirea tematicii în detaliu. Tabelul prezinta în partea stângă rezultatele analizei riscurilor (domeniile/obiectele auditabile, obiectivele specifice, riscuri, indicatori şi indici), iar în partea dreaptă opinia şi comentariile auditorului intern.

Domeniu

Obiective

Riscuri

Opinie

Comentariu

T/S

Consecinte

Gradul de încredere

Notă: T – tare

S – slab

8. 7. Elaborarea tematicii in detaliu a misiunii de audit public intern

Tematica în detaliu cuprinde totalitatea domeniilor/obiectelor de auditat selectate (obiectivele de îndeplinit), este semnată de şeful compartimentului de audit public intern si adusă la cunostinţa principalilor responsabili ai entităţii/structurii auditate în cadrul şedinţei de deschidere.
8.7.2 Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului

Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului se intocmeste in baza programului de audit public intern si prezintă în mod detaliat lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze, respectiv studiile, cuantificările, testele, validarea acestora cu materiale probante si perioadele în care se realizează aceste verificări la faţa locului.
Compartimentul de audit public intern trebuie să notifice entitatea/structura auditată despre programul verificărilor la faţa locului, inclusiv perioadele de desfăşurare. Odată cu această notificare trebuie să se transmită şi Carta auditului intern.
9. Intervenţia la faţa locului (munca de teren)
1. 9.1. Definire şi etape
  
  Intervenţia la faţa locului constă în colectarea documentelor, analiza şi evaluarea acestora.
  
  Intervenţia la faţa locului cuprinde următoarele etape:
  1. a) cunoaşterea activităţii/sistemului/procesului supus verificării şi studierea procedurilor aferente;
  2. b) intervievarea personalului auditat;
  3. c) verificarea înregistrărilor contabile;
  4. d) analiza datelor şi informaţiilor;
  5. e) evaluarea eficienţei şi eficacităţii controalelor interne;
  6. f) realizarea de testări;
  7. g) verificarea modului de realizare a corectării acţiunilor menţionate în auditările precedente (verificarea realizării corectării)
2. 9.2. Tehnici si instrumente de audit intern
  1. 9.2.1. Principalele tehnici de audit intern
    1. 9.2.1.1. Verificarea – asigură validarea, confirmarea, acurateţea înregistrărilor, documentelor, declaraţiilor, concordanţa cu legile şi regulamentele, precum şi eficacitatea controalelor interne.
      
      Tehnicile de verificare sunt:
      1. a) Comparaţia: confirmă identitatea unei informaţii după obţinerea acesteia din două sau mai multe surse diferite;
      2. b) Examinarea: presupune urmărirea în special a detectării erorilor sau a iregularităţilor;
      3. c) Recalcularea: verificarea calculelor matematice;
      4. d) Confirmarea: solicitarea informaţiei din două sau mai multe surse independente (a treia parte) în scopul validării acesteia;
      5. e) Punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de îmegistrări;
      6. f) Garantarea: verificarea realităţii tranzacţiilor înregistrate prin examinarea documentelor, de la articolul îmegistrat spre documentele justificative;
      7. g) Urmărirea: reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul îmegistrat. Scopul urmăririi este de a verifica dacă toate tranzacţiile reale au fost îmegistrate.
    2. 9.2.1.2. Observarea fizică reprezintă modul prin care auditorii interni îşi formeaza o părere proprie.
      
      9.2.1.3 Interviul se realizează de catre auditorii interni prin intervievarea persoanelor auditate/implicate/interesate. Informaţiile primite trebuie confirmate cu documente.
      
      9.2.1.4. Analiza constă în descompunerea unei entităţi în elemente, care pot fi izolate, identificate, cuantificate şi măsurate distinct.
  2. 9.2.2. Principalele instrumente de audit intern
    1. 9.2.2.1. Chestionarul cuprinde întrebările pe care le formulează auditorii interni. Tipurile de chestionare sunt:
      1. a) chestionarul de luare la cunoştiinţă (CLC) – cuprinde întrebări referitoare la contextul socio-economic, organizarea internă, funcţionarea entitătii/structurii auditate;
      2. b) chestionarul de control intern (CCI) – ghidează auditorii interni în activitatea de identificare obiectivă a disfuncţiilor şi cauzelor reale ale acestor disfuncţii;
      3. c) chestionarul-listă de verificare (CLV) – este utilizat pentru stabilirea condiţiilor pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Cuprinde un set de întrebări standard privind obiectivele definite, responsabilităţile şi metodele mijloacele financiare, tehnice şi de informare, resursele umane existente.
    2. 9.2.2.2. Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit), care permite:
      - – stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiilor si responsabilităţilor referitoare la acestea;
      - – stabilirea documentaţiei justificative complete;
      - – reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi mvers.
    3. 9.2.2.3. Formularele constatărilor de audit public intern – se utilizează pentru prezentarea fundamentată a constatărilor auditului public intern.
      1. a) Fişa de identificare şi analiză a problemelor (FIAP) – se întocmeşte pentru fiecare disfuncţionalitate constatată. Prezintă rezumatul acesteia, cauzele şi consecinţele, precum şi recomandările pentru rezolvare. FIAP trebuie să fie aprobată de către coordonatorul misiunii, confirmată de reprezentanţii entităţii/structurii auditate şi supervizată de şeful compartimentului de audit (sau de către înlocuitorul acestuia).
      2. b) Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor – se întocmeşte în cazul în care auditorii interni constată existenţa sau posibilitatea producerii unor iregularităţi. Se transmite imediat şefului compartimentului de audit public intern, care va informa în termen de 3 zile conducătorul entităţii publice şi structura de control abilitată pentru continuarea verificărilor.
10. Raportul de audit public intern
1. 10.1. Elaborarea proiectului de Raport de audit public intern (raport intermediar)
  
  În elaborarea proiectului Raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele cerinţe:
  1. a) constatările trebuie să aparţină domeniului/obiectivelor misiunii de audit public intern şi să fie susţinute prin documente justificative corespunzătoare;
  2. b) recomandările trebuie să fie în concordanţă cu constatările şi să determine reducerea riscurilor potenţiale;
  3. c) proiectul de raport trebuie să exprime opinia auditorului intern, bazată pe constatările efectuate;
  4. d) se întocmeşte pe baza FIAP-urilor.
  În redactarea proiectului Raportului de audit public intern, trebuie să fie respectate următoarele principii:
  1. a) constatările trebuie să fie prezentate într-o manieră pertinentă şi incontestabilă;
  2. b) evitarea utilizării expresiilor imprecise (se pare, în general, uneori, evident), a stilului eliptic de exprimare, limbajului abstract;
  3. c) promovarea unui limbaj cât mai uzual şi a unui stil de exprimare concret;
  4. d) evitarea tonului polemic, jignitor, tendenţios;
  5. e) ierarhizarea constatărilor (numai cele importante vor fi prezentate în sinteză sau la concluzii);
  6. f) evidenţierea aspectelor pozitive şi a îmbunătăţirilor constatate de la ultima misiune de audit public intern.
  I 0.2. Structura proiectului de Raport de audit public intern
  
  Proiectul Raportului de audit public intern trebuie să cuprindă cel puţin următoarele elemente:
  1. a) scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern;
  2. b) date de identificare a misiunii de audit public intern (baza legală, ordinul de serviciu, echipa de auditare, unitatea/structura organizatorică auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată);
  3. c) modul de desfăşurare a acţiunii de audit intern (sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode si tehnici utilizate; documente/materiale examinate; materiale întocmite în cursul acţiunii de audit public intern);
  4. d) constatări efectuate;
  5. e) concluzii şi recomandări;
  6. f) documentaţia-anexă (notele explicative; note de relaţii; situaţii, acte, documente şi orice alt material probant sau justificativ).
  10.3. Transmiterea proiectului de Raport de audit public intern
  
  Proiectul de Raport de audit public intern se transmite la structura auditată, iar aceasta trimite in maxim 15 zile de la primire punctele sale de vedere. Punctele de vedere primite trebuie analizate de către auditorii interni.
  
  10.4. Reuniunea de conciliere
  
  În termen de 1O zile de la pnmirea punctelor de vedere, auditorii interni organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile în vederea acceptării recomandărilor formulate. Se întocmeşte o minută privind desfăşurarea reuniunii de conciliere.
  
  1O.5. Elaborarea Raportului de audit public intern
  
  Raportul de audit public intern trebuie să includă modificările discutate şi convenite din cadrul reuniunii de conciliere. Raportul de audit public va fi însoţit de o sinteză a principalelor constatări şi recomandări.
  
  Raportul de audit public intern este semnat de fiecare membru al echipei de audit pe fiecare pagină a acestuia, iar ultima pagină este semnată şi de către şeful structurii de audit public intern.
  
  Şeful compartimentului de audit public intern trebuie să informeze DAPI sau Ministerul Sănătăţii, după caz, despre recomandările care nu au fost avizate de conducătorul entităţii publice. Aceste recomandări vor fi însoţite de documentaţia de
  
  sustinere.
  
  '
  
  1O.6. Difuzarea Raportului de audit public intern
  
  Şeful compartimentului de audit public intern trimite Raportul de audit public intern, finalizat, împreună cu rezultatele concilierii şi punctul de vedere al entităţii/structurii auditate conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea, pentru analiză si avizare.
  
  Pentru instituţia publică mică, Raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia.
  
  După avizarea recomandărilor cuprinse în Raportul de audit public intern, acestea vor fi comunicate structurii auditate.
  
  Curtea de Conturi are acces la Raportul de audit public intern în timpul verificărilor pe care le efectuează.
  
  Accesul altor instituţii abilitate la raportul de audit public intern şi la dosarele de lucru se face numai cu acordul Preşedintelui CNAS.
  
  Când accesul este permis, se transmit solicitantului doar copii ale documetelor respective.
11. Urmărirea recomandărilor

Obiectivul acestei etape este asigurarea că recomandările menţionate în Raportul de audit public intern sunt aplicate întocmai, în termenele stabilite, în mod eficace şi că, conducerea a evaluat riscul de neaplicare a acestor recomandări.

Structura auditată trebuie să informeaze compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor.
1. 11.1. Responsabilitatea structurii auditate
  
  Responsabilitatea structurii auditate în aplicarea recomandărilor constă în : elaborarea unui plan de acţiune, însoţit de un calendar privind îndeplinirea acestuia;
  
  stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare; punerea în practică a recomandărilor;
  
  comunicarea periodică a stadiului progresului îndeplinirii recomandărilor; evaluarea rezultatelor obţinute.
  
  I 1.2. Responsabilitatea compartimentului de audit public intern
  
  Compartimentul de audit public intern verifică şi raportează DAPI sau Ministerului Sănătăţii, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.
  
  Compartimentul de audit public intern va comunica conducătorului entităţii publice stadiul implementării recomandărilor.
12. Supervizarea misiunii de audit public intern

Şeful compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor de desfăşurare a misiunii de audit public intern.

Scopul acţiunii de supervizare este de a asigura ca obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate, astfel :
1. a) ofera instrucţiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit;
2. b) verifică executarea corectă a programului misiunii de audit;
3. c) verifică existenţa elementelor probante;
4. d) verifică dacă redactarea raportului de audit public intern, atât cel intermediar cât şi cel final, este exactă, clară, concisă şi se efectuează în termenele fixate.
În cazul în care şeful compartimentului de audit public intern este implicat în misiunea de audit, supervizarea este asigurată de un auditor intern desemnat de acesta.

13. PROCEDURA P – 01 ORDINUL DE SERVICIU

Scopul:

De a repartiza sarcinile de serviciu pe auditori interni, astfel încât aceştia să poată demara misiunea de audit public intern.

Premise:

Ordinul de serv1cm reprezintă mandatul de interventie dat de către compartimentul de audit public intern şi se întocmeşte de către şeful acestui compartiment, pe baza planului anual de audit public intern.

Procedura:

Şeful Compartimentului de audit public intern

serv1cm

fiecare auditor în parte;

Personalul de secretariat

Auditorii

5. Iau la cunoştinţă de Ordinul de serviciu şi de sarcinile repartizate.

1. Repartizează sarcinile de .. pe
2. Întocmeşte Ordinul de serviciu pe baza planului anual de audit public intern.

3. Alocă un număr Ordinului de serviciu;
4. Asigură copii ale Ordinului de serviciu fiecărui membru al echipei de audit.

Exemplu

Entitatea publica Nr…….Data………

Model A-Ol

ORDIN DE SERVICIU

În conformitate cu prevederile …….şi cu Planul anual de audit public intern, se va efectua o misiune de audit public intern la………..în perioada Scopul

misiunii de audit este…….., iar obiectivele acesteia sunt…….. Mentionăm că se va efectua un audit de……..

Echip' a de audit public intern este formată din următorii auditori…..

Conducătorul Compartimentului de audit public intern

14. PROCEDURA P – 02 DECLARAREA INDEPENDENT,EI

Scopul:

De a demonstra independenţa auditorilor faţă de entitatea/structura auditată.

Premise:

În vederea desemnării auditorilor interni pentru efectuarea misiunii de audit public intern vor fi verificate incompatibilităţile personale ale acestora. Astfel, un auditor nu va fi desemnat acolo unde există incompatibilităţi personale, doar dacă repartizarea lui este imperios necesară, fiind fumizată în acest sens o justificare din partea conducătorului Compartimentului de audit public intern. Dacă în timpul efectuării misiunii de audit apare o incompatibilitate, reală sau presupusă, auditorii sunt obligaţi să informeze de urgenţă conducerea.

Procedura:

Auditorii	1. Completează Declaraţia de Independenţă – Model A02;
Şeful structurii de audit
Auditorii

2. Verifică Declaraţia de Independenţă;
3. Identifică incompatibilitatea semnalată de catre auditori şi stabileşte modalitatea în care aceasta poate fi atenuată;
4. Aprobă Declaraţiile de Independenţă;

5. lndosariază Declaraţia de independentă în dosarul de audit;
6. Dacă în timpul misiunii apare o incompatibilitate reală sau presupusă, informează de urgenţă conducerea.

DECLARAT/A DE INDEPENDENTĂ-Model A-02

Entitatea publică……..

A fi completat de către auditori, inclusiv consultanţii: Numele ….………….………..……………………….. Data ………..

Misiunea de audit public intern …………………………………….

Incompatibilităţi
În legatura cu entitatea/structura auditată ……..	Da	Nu
Aţi avut/aveţi vreo relaţie oficială, financiară sau personală cu cineva care ar putea să vă limiteze măsura în care puteţi să vă interesaţi, să descoperiţi sau să constatati slăbiciuni de audit în orice fel?
Aveţi idei preconcepute faţă de persoane, grupuri, organizaţii sau obiective care ar putea să vă influenteze în misiunea de audit?

Ati avut/aveţi funcţii sau aţi fost/sunteţi implicat(ă) în ultimii 3 ani într-un alt mod în activitatea entităţii/structurii ce va fi auditată?
Aveţi responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau partial de Uniunea Europeană?
Aţi fost implicat în elaborarea şi implementarea sistemelor de control ale entităţii/structurii ce urmează a fi auditată?
Sunteţi soţ/soţie, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu conducatorul entităţii/structurii ce va fi auditată sau cu membrii organului de conducere colectivă?
Aveţi vreo legătură politică, socială care ar rezulta dintr-o fostă angajare sau primirea de redevenţe de la vreun grup anume, sau organizaţie sau nivel guvernamental?
Aţi aprobat înainte facturi, ordine de plata, şi alte instrumente de plata pentru entitatea/structura ce va fi auditată?
Ati tinut anterior contabilitatea la entitatea/structura ce va fi auditată?
Aveţi vreun interes direct sau unul de fond financiar indirect la entitatea/structura ce va fi auditată?
Dacă în timpul misiunii de audit, apare orice incomptibilitate personală, externă sau organizaţională care ar putea să vă afecteze abilitatea dvs. de a lucra şi a face rapoartele de audit imparţiale, notificaţi şeful Compartimentului de audit public intern de urgentă?

Auditor, Conducător Compartiment de audit public intern,

ModeIA-02 Entitatea publică

Se completează de către Şeful de serviciu

I. Incompatibilităţi personale (a se trece din pagina anterioară)

2. Pot fi negociate/ diminuate incompatibilităţile? Dacă da, explicaţi cum anume

Data şi semnatura

15. PROCEDURA P – 03 NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN

Scopul:

Să informeze entitatea/structura auditată de declanşarea misiunii de audit public intern.

Premise:

Se intenţionează ca prin notificarea entitaţii/structurii auditate să se asigure desfăşurarea corespunzătoare a procedurilor de audit.

Procedura:

Auditorii	I .Pregătesc adresa de notificare către părţile interesate în vederea transmiterii acesteia cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern;
Conducătorul Compartimentului de audit
Personalul de secretariat	4. Alocă un număr adresei de notificare şi o transmite entitătii/structurii auditate;
Auditorii

2. Verifică adresa de notificare;
3. Semnează adresa de notificare;

5. Includ domeniile de interes (dacă se comunică) în programul de audit;
6. Îndosarieaza copia adresei de notificare în dosarul permanent.

Model B-01 Entitatea publica Data

NOTIFICAREA PRIVIND DECLANŞAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Catre Părtile interesate

De la Conducătorul Compartimentului de audit public intern Ref Denumirea misiunii de audit public intern Stimate(ă)……………………..

In conformitate cu Planul anual de audit public intern, urmează ca în perioada de……….. să efectuăm o misiune de audit public intern cu tema la

(numele entităţii/structurii auditate).

Auditul va examina responsabilităţile asumate de catre (numele entităţii/structurii auditate) şi va determina dacă aceasta îşi îndeplineşte obligaţiile sale într-un mod eficient şi efectiv.

Va vom contacta ulterior pentru a stabili de comun acord o sedinta de deschidere in vederea discutarii diverselor aspecte ale misiunii de audit, cuprinzand:

– prezentarea auditorilor;
– prezentarea principalelor obiective ale misiunii de audit public intern;
– programul intervenţiei la faţa locului;
– scopul misiunii de audit public intern;
– alte aspecte.

Pentru o mai bună înţelegere a activităţii dumneavoastră, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie următoarea documentaţie necesară: …………………

Dacă aveţi unele întrebări privind această acţiune, vă rog să contactaţi pe (numele auditorului) sau pe mine.

Cu stimă Data

Conducătorul Compartimentului de audit public intern

16. PROCEDURA P-04 COLECTAREA ŞI PRELUCRAREA INFORMAŢIILOR

Scopul:

Cunoaşterea domeniului auditabil îl ajută pe auditor să se familiarizeze cu entitatea/structura auditată. Colectarea informaţiilor facilitează procedurile de analiză de risc şi cele de verificare.

Premise:

Colectarea este, în fapt, pregătirea informaţiilor în vederea efectuării analizei de risc şi pentru identificarea informaţiilor necesare, fiabile, pertinente şi utile pentru a atinge obiectivele misiunii de audit public intern.

Colectarea informaţiilor presupune:
- – identificarea principalelor elemente ale contextului instituţional şi socio economic în care entitatea/structura auditatş îşi desfăşoara activitatea;
- – analiza cadrului normativ ce reglementeazş activitatea entităţii/structurii auditate;
- – analiza entităţii/structurii auditate şi activităţiile sale (organigrama, regulamente de funcţionare, fişe ale posturilor, procedurile scrise);
- – analiza factorilor susceptibili de a impiedica buna desfăşurare a misiunii de audit public intern;
- – identificarea punctelor cheie ale funcţionării entităţii/structurii auditate şi ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari şi slabe;
- – să identifice constatările semnificative şi recomandările din rapoartele de audit precedente care ar putea să afecteze stabilirea obiectivelor misiunii de audit public intern;
- – identificarea şi evaluarea riscurilor cu incidenţă semnificativă;
- – să identifice surse potenţiale de informaţii care ar putea fi folosite ca dovezi ale auditului şi să considere validitatea şi credibilitatea acestor informatii.
'

Procedura:

Auditorii

Conducătorul Compartimentului de audit public intern
1. 1. Identifică legile ş1 regulamentele aplicabile entităţii/structurii auditate;
2. 2. Obţin organigrama, regulamentele de funcţionare, fişe ale posturilor, proceduri scrise ale entităţii/structurii auditate;
3. 3. Identifică personalul responsabil;
4. 4. Identifică circuitul documentelor;
5. 5. Obţin exemplare ale rapoartelor de audit anterioare;
6. 6. Adună date statistice asupra performanţei pentru a-i sprijini în faza de analiză a riscului;
7. 7. Se familiarizează cu activitatea entităţii/structurii auditate;
1. 8. Revede documentaţia;
2. 9. Organizează o şedinţă pentru identificarea obiectivelor auditabile şi a criteriilor de analiză de risc. Reevaluează stabilirea obiectivelor, a scopului auditului şi a metodologiei,

17. PROCEDURA P – 05 ANALIZA RISCURILOR

Scopul:

Analiza riscului reprezintă o etapă majoră în procesul de audit public intern, care are drept scopuri: identificarea pericolelor din entitatea/structura auditată, dacă controalele interne sau procedurile entităţii/structurii auditate pot preveni, elimina sau minimiza pericolele, evaluarea structurii/evoluţiei controlului intern al entităţii/structurii auditate.

Premise:

Reprezintă un punct de pornire în elaborarea tabelului ăpuncte tari şi puncte slabe".

Aprecierea unui risc are la bază doua estimări:

– gradul de gravitate al pierderii care poate să rezulte ca urmare a riscului (sau al consecinţelor directe şi indirecte);
– probabilitatea ca riscul să revină (noţiune cuantificată formal).

Riscurile potenţiale se pot concretiza în recomandări de audit, aceastea depinzând de rezultatele de la controalele, testările şi verificările anterioare.

Punctele tari şi punctele slabe se exprimă calitativ şi cantitativ în funcţie de rezultatele aşteptate şi de condiţiile de obţinere a acestora.

Un punct tare sau un punct slab trebuie să fie exprimat în funcţie de un obiectiv de

control intern sau de o caracteristica urmărită, pentru a asigura buna funcţionare a entităţii/structurii auditate sau atingerea unui rezultat scontat.

Procedura:

Auditorii

constatările făcute către conducătorul Compartimentului de

audit public intern;

Conducătorul Compartimentului de audit public intern

1O. Organizează o sedinţă pentru identificarea obiectivelor de audit şi a criteriilor de analiză de risc. Reevaluează stabilirea obiectivelor, a scopului auditului şi a metodologiei, după caz;

11. Avizează Tabelul puncte tari şi puncte slabe şi Fişele de Constatare şi Analiză a Problemelor iniţiate pentru fiecare control potenţial.

Auditorii

12. Îndosariază Tabelul puncte tari şi puncte slabe în dosarul

permanent, secţiunea C.

1. Din activitatea desfăşurată în timpul colectării ŞI prelucrării informaţiilor, pregătesc o listă centralizatoare a obiectelor auditabile;
2. Identifică ameninţările (riscurile) asociate acestor operaţiuni/activităţi;
3. Stabilesc criteriile de analiză a riscurilor;
4. Stabilesc ponderea fiecărui criteriu al riscului;
5. Stabilesc nivelul riscurilor pentru fiecare criteriu utilizat;
6. Stabilesc punctajul total al criteriului utilizat;
7. Claseaza riscurile pe baza punctajelor totale obtinute;
8. Ierarhizează operaţiunile activităţiilor ce urmează a fi auditate, respectiv elaborează Tabelul puncte tari şi puncte slabe;
9. Transmit Tabelul puncte tari ŞI puncte slabe ŞI

Exemplu Entitatea publică

Model C-01 Tabelul ăPUNCTE TARI SI PUNCTE SLABE"

Denumirea misiunii de audit………. Perioada supusă auditului

Întocmit de … .. … . Data………

Aprobat de………. Data………

Dome- niul

Obiective

Riscuri

Opinie

Comenta- nu

Conse cinte

Gradul de încre-dere

Ghidul de Evaluare al controlului intern

Controlul intern este	Dacă
SLAB
POTRIVIT
PUTERNIC

• conducerea şi/sau personalul demonstrează o atitudine necooperantă ŞI nepasătoare cu pnvire la conformitate, păstrarea dosarelor, sau reviziile externe.
• auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit probleme deosebite.
• analiza dezvaluie că nu sunt în functiune tehnici de control adecvate şi suficiente. '
• procedurile de control intern lipsesc sau sunt putin utilizate.

• conducerea şi personalul demonstrează o atitudine cooperantă cu privire la conformitate, păstrarea dosarelor şi reviziilor externe.
• Auditurile anterioare sau studiile preliminare au descoperit anumite probleme, dar conducerea a luat măsuri de remedire şi a raspuns satisfacător la recomandările auditului.
• analiza arată că sunt în funcţiune tehnici de control adecvate şi suficiente.

• conducerea ŞI personalul demonstrează o atitudine constructiva, existând preocuparea de a anticipa şi înlătura

problemele.

• auditurile anterioare şi studiile preliminare nu au descoperit nici un fel de probleme.
• analiza arată că sunt în funcţiune numeroase şi eficiente tehnici de control intern.
• procedurile sunt bine susţinute de documente.

18. PROCEDURA P – 06 ELABORAREA PROGRAMULUI DE AUDIT

Scopul:

Asigură conducătorul Compartimentului de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern şi asigură repartizarea sarcinilor şi planificarea activităţiilor, de către supervizor.

Premise:

Programul de audit este un document intern de lucru al Compartimentului de audit public intern, care se întocmeşte în baza tematicii detaliate. Cuprinde pe fiecare obiectiv din tematica detaliată acţiunile concrete de efectuat necesare atingerii obiectivului, precum şi repartizarea acestora pe fiecare auditor intern.

Programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului se întocmeşte în baza Programului de audit public intern şi prezintă detaliat lucrările pe care auditorii interni îşi propun să le efectueze, respectiv studiile, cuantificările, testele, validarea acestora cu materiale probante şi perioadele în care se realizează aceste verificări la faţa locului.

Procedura:

Auditorii	I.Pregătesc programul de audit, incluzând următoarele elemente:
Conducătorul Compartimentului de audit
Auditorii

– obiectivele auditului;
– testările care se vor efectua;
– alte proceduri de audit şi teste, după caz.

2. Pregatesc o Notă cu următoarele anexe:
- – colectarea si prelucrarea datelor;
- – tabelul ăPuncte tari si puncte slabe”;
- – programul preliminar al intervenţiilor la faţa locului.

3. Organizează şedinţa de analiză.
4. Verifică Nota şi anexele acesteia.
5. Analizează şi modifică după caz documentele prezentate.
6. Aprobă Nota şi anexele.

7. Îndosariază programul de audit -Model A-03.
8. Utilizează programul de audit în efectuarea misiunii.

Exemplu Model A-03

Entitatea publică

A. PROGRAMUL DE AUDIT

Denumirea misiunii de audit………. Perioada

supusă auditului …..

Întocmit de…. Data.. ..

Aprobat de…… Data.. .

OBIECTIVE	Activităt,i	Durata	Persoanele implicate	Locul desfăşurării
Tema generală
………
Obiective:
A. Enunt,area obiectivului (A)
B. Enunţarea obiectivului (B)
	1. Ordinul de .. serv1cm		Conducătorul Compartimen tului de audit public intern	Entitatea publică
	2.Declarat,ia de independenţă		Auditorii	Entitatea publică
	3. Notificarea		Auditorii	Entitatea publică
Obiectivul A
	Colectarea şi prelucrarea informaţiilor		Auditorii	Entitatea publică/ Entitatea auditată
	-testul 1
	– testul 2
	……

	Prelucrarea testelor	Auditorii	Entitatea publică/ Entitatea auditată
	Elaborarea FIAP-urilor
	adunarea dovezilor
	Constatarea şi raportarea iregularităţilor	Auditorii	Entitatea publică
	Întocmirea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor
	Revizuirea documentelor	Auditorii	Entitatea publică
	Indosarierea	Auditorii	Entitatea publică
Obiectivul B	Colectarea şi prelucrarea informatiilor	Auditorii	Entitatea publică/ Entitatea auditată
	-testul 1
	– testul 2
	.…..
	Prelucrarea testelor	Auditorii	Entitatea publică/ Entitatea auditată
	elaborarea FIAP-urilor
	adunarea dovezilor
	Constatarea şi raportarea iregularitătilor	Auditorii	Entitatea publică
	Intocmirea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor
	Revizuirea documentelor	Auditorii	Entitatea publică
	Îndosarierea	Auditorii	Entitatea publică

4. Şedinţa de închidere	Auditorii	Entitatea publică/ Entitatea auditată
5. Elaborarea Proiectului de raport	Auditorii	Entitatea publică
6. Transmiterea Proiectului de raport	Conducătorul Compartimen tului de audit public intern	Entitatea publică
7. Reuniunea de conciliere	Auditorii	Entitatea publică/ Entitatea auditată
8. Raportul de audit final	Auditorii	Entitatea publică
9. Difuzarea Raportului de audit	Auditorii	Entitatea publică
1O. Urmarirea recomandărilor	Auditorii	Entitatea publică

Model A03-l

B. PROGRAMUL INTERVENTIEI I:A FATA LOCULUI

' '

Denumirea misiunii de audit………. Perioada supusă auditului ………….

Întocmit de …. .. .. . Data………

Aprobat de………. Data………

Obiectivele	Tipul verificării	Locul testării	Durata testării	Auditorii

19. PROCEDURA P – 07 SEDINTA DE DESCHIDERE

Scopul:

Să efectueze o şedinţă de deschidere cu reprezentanţii (denumirea entitătii/structurii auditate) pentru a discuta scopul auditului, obiectivele urmărite şi modalităţile de lucru privind auditul.

Premise:

Şedinţa de deschidere serveşte ca întilnire de început a misiunii de audit. Ordinea de zi a şedinţei de deschidere va cuprinde:

– prezentarea auditorilor;
– prezentarea obiectivelor misiunii de audit;
– stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificărilor;
– prezentarea în detaliu a tematicii;
– acceptarea calendarului întâlnirilor;
– analiza şi acceptul cartei auditorului;
– asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii.

Procedura:

Auditorii	1.Contactează telefonic entitatea/structura auditată pentru a stabili data întâlnirii.
Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii Reprezentanţii entităţii/structurii auditate	2. Participă la desfăşurarea şedinţei de deschidere.
Auditorii	3.Întocmesc Minuta şedinţei de deschidere (Model B-02) cu următoarea structură: A. Menţiuni generale B.Stenograma Şedinţei de deschidere:
Auditorii	– cuprinde redactarea în detaliu a dezbaterilor Şedinţei de deschidere. 4. Îndosariază Minuta Şedinţei de deschidere în dosarul permanent – Model B-02

– tema misiunii de audit public intern;
– perioada auditată;
– numele celor care întocmesc Minuta şedinţei de deschidere;
– numele persoanei însărcinate cu verificarea întocmirii Minutei şedinţei de deschidere conform prezentei proceduri;
– lista participanţilor la şedinţa de deschidere cu menţionarea numelui, funcţiei, direcţiei şi a numărului de telefon.

Exemplu

MINUTA ŞEDINŢEI DE DESCHIDERE

Model B-02 Entitatea publică
A. Mentiuni generale
Tema misiunii de audit: Auditul…………… Perioada auditată…..–….
Întocmit de………	Data………
Verificat de…………	Data………
Lista participanţilor: Numele Functia Direcţia ' B. Stenograma Şedinţei de deschidere	/ Serviciul	Nr. telefon

20. PROCEDURA P- 08 COLECTAREA INFORMAT,IILOR

Scopul:

Informaţiile colectate asigură o evidenţă suficientă, competentă şi relevantă şi oferă o bază rezonabilă pentru constatările şi concluziile auditorilor.

Premise:

În timpul fazei de colectare şi prelucrare a informaţiilor, auditorii efectuează testări în concordanţă cu Programul de Audit aprobat. Munca în cadrul acestei faze produce dovezi de audit în baza cărora auditorii formulează constatări, concluzii şi recomandări.

Procedura:

Auditorii

I.Efectuează testările şi procedurile stabilite în programul de audit;

Conducătorul Compartimentului

de audit

9. Analizează şi aprobă testele – Model A-04; IO.Revede şi aprobă Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor – Model A-05;

Auditorii

I I.Etichetează, numerotează şi îndosariază testele – Model A-

04 şi Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor – Model A05- în dosarul permanent;

2. Apreciază dacă dovezile obţinute sunt suficiente, relevante, competente şi folositoare;
3. Colectează documente pentru toată misiunea de audit; 4.Etichetează şi numerotează toate documentele; 5.Pregătesc Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor;

6. La sfăirşitul fazei de colectare a informaţiilor, finalizează Fisele de Identificare si Analiza Problemelor;
7. Transmit Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor şefului compartimentului de audit public intern;
8. Îndosariază documentele utilizate în cadrul misiunii de audit.

Exemplu Model A-04

Entitatea publică

CHESTIONARUL – LISTA DE VERIFICARE

Denumirea misiunii de audit………. Perioada supusă auditului

Întocmit de …. Data… .

Aprobat de …… Data.. .

Obiectivul 1

Să evalueze eficienţa şi eficacitatea controalelor interne asupra operaţiunilor entităţii/structurii auditate în urmatorul ciclu de operaţiuni:

– plăţi
– contabilitate

ACTIVITATEA DE AUDIT	DA	NU	AUDITORI
PLĂTI '
1. verificati dacă există proceduri scrise
2. verificaţi dacă atribuirea responsabilităţilor şi delegarea competentelor sunt declarate în proceduri
3. controlaţi dacă angajaţii sunt informaţi despre procedurile care se aplică
4. verificaţi dacă procedurile asigură separarea sarcinilor
5. verificaţi dacă procedurile sunt aprobate
6. verificaţi dacă procedurile sunt actualizate
7.verificaţi dacă operaţiile de control sunt însoţite de liste de verificare (check-list)
8. apreciati calitatea listelor de verificare
9. verificati dacă controalele efectuate au fost forma'lizate (data, semnatura)
10. controlaţi conformitatea plăţii cu procedurile privind cursul de schimb
11. urmariţi plăţile cu extrasele de cont
12. urmariţi plăţile în cartea mare asigurându-vă că sunt transcrie corect
13. revizuiţi procedurile referitoare la plăţile care nu sunt efectuate
14. verificat,i dacă este stabilită atribuirea responsabilităţilor
15. verificaţi dacă procedurile asigură separarea responsabilităţilor
16. verificaţi dacă contabilul principal are o autoritate adecvată asupra angajaţilor din compartimentul contabil
17. verificaţi dacă procedurile stabilesc şi explică politica contabilă şi procedurile
18. verificaţi dacă numai persoanele autorizate pot să modifice sau să stabilească noi politici sau proceduri

19. controlaţi ca procedurile de declaratii să includă: a) planul de conturi însoţit de explicaţii ale operaţiunilor; b) identificarea şi descrierea principalelor înregistrări contabile, intrările periodice; c) identificarea posturilor care au autoritatea să aprobe că intrările sunt efectuate; d) explicaţii pentru documentele şi necesităţile de aprobare pentru diversele tipuri de tranzactii periodice şi neperiodice şi intrările în jurnal;
20. verificaţi pregatirea şi aprobarea funcţiilor pentru intrările în jurnal pentru a controla că ele sunt separate
21. verificaţi că toate intrarile în jurnal sunt revăzute şi aprobate de către persoanele competente la nivelurile adecvate
22. toate intrările în jurnal sunt explicate corespunzător şi justificate
23. rapoartele financiare sunt pregătite pentru perioadele contabile solicitate
24. revedeţi procedurile privind corectarea rapoartelor
25. revizuiţi procedurile de închidere
26. verificaţi dacă fiecare cont bancar corespunde unui cont în registre
27. revizuiţi cartea mare pentru a verifica dacă tranzactiile sunt trecute în contul corect
28. verificaţi sumele defalcate pe creditori şi debitori
29. verificaţi dacă cecurile din jurnal sunt trecute în ordine numerică şi dacă cele care lipsesc sunt semnalate

Model A-05

Numele auditorului: Data realizării:

Entitatea publică: ………………………………

Tema misiunii de audit public intern:…………

FIŞĂ DE IDENTIFICARE ŞI ANALIZĂ A PROBLEMEI

Nr ……………..

1. Problema: ………………………………….………….

2. Constatări: ……………………………………………..

3. Cauze: ………………………………………………….

4. Consecinţe: …………………………………………….

Recomandări şi soluţii propuse: ……………………….

Intocmit de: Supervizat Pentru conformitate: Entitatea auditată

1–·-·–

21. PROCEDURA P-09 CONSTATAREA SI RAPORTAREA IREGULARITĂTILOR

Scopul:

De a fumiza un ghid în cazurile de descoperire de iregularităţi

Premise:

Câind auditorii ajung la concluzia, bazată pe FIAP-uri, că s-a comis o iregularitate, ei vor trebui să raporteze, cel mai târziu a doua zi, conducatorului Compartimentului de audit public intern prin transmiterea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor.

Procedura:

Auditorii	I.Raportează, cel mai târziu a doua zi, conducătorului Compartimentului de audit public intern orice iregularitate constatată prin transmiterea Formularului de constatare şi raportare a iregularităţilor.
Conducătorul	2. Informează în termen de 3 zile conducătorul entitătii
Compartiemntului	publice şi structura de control abilitată pentru continu'area
de audit public intern	verificărilor.

FORMULAR DE CONSTATARE ŞI RAPORTARE A IREGULARITĂŢILOR

Model A-06 Entitatea publică

Către: conducătorul Compartimentului de audit public intern

În urma misiunii de audit public intern………………………. efectuată la

…………………………………………………… s-au constatat următoarele:

a) constatarea (abaterea);
b) actul sau actele normative încălcate;
c) recomandări ;
d) anexe.

Auditor …………

Data .. ./.. ./…….

22. PROCEDURA P – 10 REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU

Scopul:

Să asigure că documentele sunt pregatite în mod corespunzător şi că acestea fumizează un sprijin adecvat pentru munca efectuată şi pentru dovezile adunate în timpul misiunii de audit public intern.

Premise:

Auditorii revăd FIAP-urile şi documentele de lucru din punct de vedere al formatului şi al conţinutului, asigurându-se că dovezile de audit prezentate în actele dosarului pot trece testul de evidenţa. Pentru a trece testul, evidenţa trebuie să fie suficientă, concludentă şi relevantă.

Procedura:

Auditorii

1. Pe măsură ce auditul progresează, etichetează şi numerotează toate documentele.
2. Apreciază dacă FIAP-urile şi documentele de lucru asigură un sprijin corespunzător pentru misiunea de audit public intern.
3. Revizuiesc lucrările din punctul de vedere al conţinutului şi al formei şi apreciază dacă FIAP-urile şi documentele de lucru pot trece testul de evidenţă.
4. Efectuează modificările necesare la documente.
5. Întocmesc Nota centralizatoare a documentelor de lucru – Model C-02

Model C-02

Entitatea publică Entitatea auditată

NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU

Denumirea misiunii de audit………….

Perioada auditată ………………..

Întocmit de…………..Data……..

Constatarea	Documentul justificativ	Există		Auditori
Constatarea	Documentul justificativ	Da	Nu
Sectiunea E
•••••••••••••••••

Secţiunea F
……………….

Auditori,

23. PROCEDURA P-11 ŞEDINŢA DE ÎNCHIDERE

Scopul:

Permite prezentarea către entitatea/structura auditată a opiniei auditorilor interni, a recomandărilor finale din Proiectul raportului de audit public intern.

Premise:

Să se asigure că Raportul de Audit este clar, obiectiv, fundamentat, relevant, respectiv:

– Clar:să fie uşor de înţeles, evident, să nu permită interpretări;
– Obiectiv: să nu fie părtinitor;
– Fundamentat: fiecare constatare să aibă la bază documente doveditoare şi să facă trimiteri la textul legal incident;
– Relevant: aspectele semnalate să ajute conducerea entităţii/structurii auditate în luarea

Secretariatul	1. Planifică şedinta de închidere
Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii Conducătorii entitătii/structurii auditate '	2. Participă la desfăşurarea şedinţei de închidere. Conducătorii entităţii/structurii auditate îşi declară părerile lor în privinţa constatărilor auditorilor, ale concluziilor şi recomandărilor, precum şi a corecţiilor de efectuat.
Auditorii	3. Fac rezumatul discuţiilor într-o Minută a şedinţei de închidere.
Conducătorul Compartimentului de audit public intern Auditorii	4. Cad de acord asupra modificărilor raportului de audit, dacă este nevoie.
Auditorii	raport de audit.

5. Pregătesc acte suplimentare necesare pentru a justifica modificările la raportul de audit.
6. Îndosariază toate modificările aprobate la raportul de audit, Minuta şedinţei de închidere – Model B-03 şi revăd Proiectul de

unor decizii manageriale pentru eliminarea deficienţelor constatate. Procedura:

Exemplu

MINUTA ŞEDINŢEI DE ÎNCHIDERE

Model B-03 Entitatea publică
A. Menţiuni generale
Tema misiunii de audit: Auditul…………… Perioada auditată………
Întocmit de...…...		Data..…….
Verificat de…………		Data………
Lista participanţilor:
Numele Functia	Direcţia	/ Serviciul	Nr. telefon
'
B. Concluzii:

24. PROCEDURA P – 12 ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT

Scopul:

Prezintă cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile şi recomandările auditorilor publici interni.

Premise:

În elaborarea Proiectului de raport de audit public intern, auditorul foloseşte dovezile de audit raportate în Fişele de Identificare şi Analiză a Problemelor şi în Formularul de constatare şi raportare a iregularităţilor.

Procedura:

Auditorii

!.Redactează Proiectul raportului de audit utilizând formatul prezentat mai jos;

Proiectul raportului de audit, împreună cu dovezile constatărilor;

Conducătorul Compartimentului de audit public intern

trebuie să fie transmise la compartimentul juridic pentru revizuirea lui din punct de vedere juridic;

2. lndică pentru fiecare constatare din Proiectul raportului de audit dovada coerspunzatoare;
3. Transmite conducătorului Compartimentului de audit public intern

4. Analizează Proiectul raportului de audit;
5. Stabileşte dacă proiectul în întregime sau doar parţi din el,

Auditorii

6.Efectuează schimbările propuse de către conducătorul Compartimentului de audit public intern;

?.Îndosariază proiectul de raport de audit – Model A-07, incluzând

corecţiile aprobate de către conducătorul Compartimentului de audit public intern.

Model A-07-1

Entitatea publică

PAGINA DE TITLU ŞI CUPRINSUL

Reprezintă pagina în care se menţionează denumirea misiunii de audit public intern. Proiectul de raport va conţine un cuprins al lucrărilor şi documentelor.

SEMNATURA

Proiectul de raport de audit este semnat de către fiecare membru al echipei de auditori, pe fiecare pagină a acestuia. Ultima pagină a proiectului de raport de audit este semnată şi de către şeful Compartimentului de audit public intern.

INTRODUCERE

Descrie tipul de audit şi baza legală a misiunii (planul anual de audit, solicitări speciale).

Prezintă datele de identificare a misiunii de audit public intern (ordinul de serviciu, echipa de auditori, entitatea/structura auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată).

Identifică activitatea ce este auditată şi prezintă informaţii sintetice cu privire la misiunea de audit public intern

Prezintă modul de desfăşurare a misiunii de audit public intern (caracterul misiunii de audit public intern: sondaj/exhaustiv, documentare; proceduri, metode, tehnici utilizate; documente materiale examinate în cursul misiunii de audit public intern; materiale întocmite în cursul misiunii de audit public intern).

Face referire la recomandările misiunilor de audit public intern anterioare care, pană la momentul prezentei misiuni de audit public intern, nu au fost implementate.

Stabilirea obiectivelor

Obiectivele de audit prezentate în Proiectul de raport de audit coincid cu cele înscrise în programul de audit.

STABILIREA METODOLOGIEI

Explică tehnicile şi instrumentele de audit public intern folosite pentru a îndeplini obiectivele misiunii de audit public intern.

CONSTATĂRILE ŞI RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Auditorul trebuie să se pronunţe asupra obiectivelor de audit în ordinea în care au fost stabilite în Programul de audit.

Sunt prezentate distinct constatările cu caracter pozitiv de constatările cu caracter negativ, în scopul generalizării aspectelor pozitive, pe de o parte, şi al identificării căilor de eliminare a deficienţelor stabilite, pe de alta parte.

Concluziile echipei de audit sunt elaborate pe baza constatărilor făcute, având un caracter fundamentat. Trebuie să fie pertinente şi să nu fie disproporţionate în raport cu constatările pe care se bazează.

Recomandările din Proiectul de raport de audit trebuie să fie fezabile şi economice şi să aiba un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra entităţii/structurii auditate. Trebuie să aibă un caracter de anticipare şi, pe această bază, de prevenire a eventualelor disfunctionalităţi sau tendinţe negative la nivelul entităţii/structurii auditate. De asemenea, trebuie să contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activităţii entităţii/structurii auditate şi de creştere a performanţei de management.

Fiecare recomandare trebuie să fie elaborată după următoarea structură:

!)Faptele;

2) Criteriile, cauzele, efectele;
3) Recomandările.

Vor fi redactate clar, concis pentru fiecare deficientă constatată. Recomandările vor fi prezentate în funcţie de nivelul de prioritate stabilit în Fişa de Identificare şi Analiză a Problemelor: majore, medii şi minore.

25. PROCEDURA P – 13 TRANSMITEREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDIT INTERN

Scopul:

Să-i asigure entităţii/structurii auditate posibilitatea de a analiza Proiectul raportului de audit şi de a formula un punct de vedere la constatările şi recomandările auditului.

Premise:

Proiectul de raport de audit transmis la entitatea/structura auditată trebuie să fie complet, cu toate dovezile asupra faptelor, opiniilor şi concluziilor la care se face referire.

Procedura:

Conducătorul	I .Transmite Proiectul de raport de audit la entitatea/structura
Compartimentului	auditată.
de audit public
intern
Entitatea/ structura auditată	audit în termen de 15 zile de la primirea Proiectului de raport de audit.
Auditorii	5. Revăd răspunsurile de la entitatea/structura auditată.
Conducătorul	6. Discută, dacă este cazul, pregătirea unei Reuniuni de
Compartimentului	conciliere.
de audit public
intern
Auditorii	auditate

2. Analizează Proiectul de raport de audit.
3. Solicită, dacă este cazul o Reuniune de conciliere.
4. Transmite punctul de vedere la Proiectul raportului de

7. Precizează în Raportul de audit aspectele reţinute din punctul de vedere al entităţii/structurii auditate, dacă este cazul.
8. Indosariază punctul de vedere al entităţii/structurii

26. PROCEDURA P- 14 REUNIUNEA DE CONCILIERE

Scopul:

Acceptarea constatărilor şi recomandărilor formulate de catre auditori în Proiectul raportului de audit public intern şi prezentarea calendarului de implementare a recomandărilor.

Premise:

Auditorii
Auditorii	4. Analizează constatările şi concluziile din Proiectul

1. Pregătesc, în termen de 1O zile de la primirea punctului de vedere de la entitatea/structura auditată, Reuniunea de conciliere.
2. Informarea entităţii/structurii auditate asupra locului şi datei Reuniunii de conciliere
3. Întocmesc o Minută a Reuniunii de conciliere.

Auditorii pregătesc Reuniunea de conciliere. Procedura:

Entitatea/structura

auditată

raportului de audit în vederea acceptării recomandărilor

formulate

Exemplu

MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE

Model B-04 Entitatea publică
A. Mentiuni generale
Tema misiunii de audit: Auditul…………… Perioada auditată………
Intocmit de……….		Data……..
Verificat de………….		Data……..
Lista participanţilor: Numele Functia ' B. Rezultatele concilierii:	Directia '	/ Serviciul	Nr. telefon

27. PROCEDURA P – 15 RAPORTUL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Scopul:

Să prelucreze raportul de audit pentru redactarea finală şi pentru tiparire.

Să constate că raportul de audit este complet, incluzând şi punctul de vedere al entitătii/structurii auditate.

'

Premise:

Auditorii sunt responsabili pentru asigurarea unei prezentări de înaltă calitate a Raportului de audit şi întocmirea unei liste corecte şi complete de difuzare.
I.Constată că toate modificările aprobate la Proiectul de raport sunt efectuate;
1. 2. Finalizează raportul;
2. 3. Constată dacă lista de difuzare este completă şi corectă.

Auditorii

Procedura:

Model A07-2

ENTITATEA PUBLICA

PAGINA DE TITLU ŞI CUPRINSUL

Reprezintă pagina în care se menţionează denumirea misiunii de audit public intern. Rapoartele vor conţine un cuprins al lucrărilor şi documentelor.

SEMNATURA

Raportul de audit este semnat de către fiecare membru al echipei de auditori, pe fiecare pagină a acestuia. Ultima pagină a raportului este semnată şi de către şeful Compartimentului de audit public intern.

INTRODUCERE

Descrie tipul de audit şi baza lagală a misiunii de audit (planul anual de audit, solicitări speciale).

Prezintă datele de identificare a misiunii de audit public intern (ordinul de serviciu, echipa de auditori, entitatea/structura auditată, durata acţiunii de auditare, perioada auditată).

Identifică activitatea ce este auditată şi prezintă informaţii sintetice cu privire la misiunea de audit public intern.

Face referire la recomandările misiunilor de audit public intern anterioare care, până la momentul prezentei misiuni de audit public intren, nu au fost implementate.

STABILIREA OBIECTIVELOR

Obiectivele de audit prezentate în Raportul de audit public intern coincid cu cele înscrise în programul de audit;

Stabilirea metodologiei

Explică tehnicile şi instrumentele de audit public intern folosite pentru a îndeplini obiectivele misiunii de audit public intern.

CONSTATĂRILE ŞI RECOMANDĂRILE AUDITULUI

Eventualele modificări stabilite la Reuniunea de conciliere, precum şi cele propuse de către conducătorul Compartimentului de audit public intern vor fi cuprinse în Raportul de audit public intern final.

Auditorul trebuie să se pronunţe asupra obiectivelor de audit în ordinea în care au fost stabilite în Programul de audit.

Constatările efectuate sunt prezentate sintetic, cu trimitere explicită la anexele la Raportul de audit intern. Sunt prezentate distinct constatările cu caracter pozitiv de constatările cu caracter negativ, în scopul generalizării aspectelor pozitive, pe de o parte, şi al identificării căilor de eliminare a deficienţelor stabilite, pe de altă parte.

Recomandările din Raportul de audit trebuie să fie fezabile şi economice şi să aibă un grad de semnificaţie important în ceea ce priveşte efectul previzibil asupra entităţii/structurii auditate. Trebuie să aibă un caracter de anticipare şi, pe această bază, unul de prevenire a eventualelor disfunctionalităţi sau tendinţe negative la nivelul entităţii/structurii auditate. De asemenea, trebuie să contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activităţii entităţii/structurii auditate şi de crestere a performanţei de management.

Fiecare recomandare trebuie să fie elaborată după urmatoarea structură:

1) Faptele;
2) Criteriile, cauzele, efectele;
3) Recomandările.

28. PROCEDURA P – 16 SUPERVIZAREA

Scopul:

De a asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiţii de calitate.

Premise:

Conducătorul Compartimentului de audit public intern este responsabil cu supervizarea misiunii de audit public intern.

Procedura:

1. Auditorii

1.Prezintă conducătorului Compartimentului de audit public intern documentele din dosarul permanent al misiunii de audit public

intern.

Conducătorul Compartimentului de audit public intern

intern este elaborat la termenul fixat.

2. Oferă instrucţiunile necesare (adecvate) derulării misiunii de audit public intern;
3. Verifică executarea corectă a Programului de audit public intern;
4. Verifică existenţa elementelor probante;
5. Supervizează FIAP-urile;
6. Verifică dacă redactarea Raportului de audit public intern este exactă, clară, concisă;
7. Verifica dacă Raportul de audit public

29. PROCEDURA P – 17 DIFUZAREA RAPORTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN

Scopul:

Analizarea şi avizarea recomandărilor din Raportul de audit.

Premise:

Raportul de audit final trebuie să contină şi o sinteză a constatărilor si recomandărilor. Pentru instituţia publică mică, Raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia.

Proceduri:

Auditorii	!.Transmit Raportul de audit public intern, rezultatele concilierii şi punctul de vedere al entităţii/structurii auditate la conducătorul Compartimentului de audit care a aprobat misiunea de audit public intern. 2. Pentru instituţia publică mică Raportul de audit public intern se transmite conducătorului acesteia spre avizare.
Conducătorul	3. Semnează şi transmite Raportul de audit public	intern
Compartimentului de	conducătorului entităţii/structurii care a dispus auditarea.
audit public intern.

Conducătorul

entităţii/structurii care a dispus auditarea

4. Analizează şi avizează Raportul de audit public intern şi Sinteza cu principaleleconstatări şi recomandări.

Auditorii

ConducătoruI entităţii/structurii auditate

5. Transmit entităţii/structurii auditate recomandările aprobate.
6. Transmit la DAPI/Ministerul Sănătăţii, după caz, o informare despre recomandările care nu au fost avizate însoţită de documentaţia de susţinere.

7. Analizează conţinutul sintezei şi a recomandărilor aprobate.
8. Elaborează planul de acţiune şi calendarul de implementare a recomandărilor.
9. Raportează despre stadiul implementării recomandărilor.

30. PROCEDURA P – 18 URMĂRIREA RECOMANDĂRILOR

Scopul:

Este de a urmări dacă scopul şi obiectivele misiunii de audit public intern au fost corect formulate.

Premise:

Urmarirea recomandărilor de către auditorii interni este un proces prin care se constată caracterul adecvat, eficacitatea şi oportunitatea acţiunilor întreprinse de către conducerea entităţii/structurii auditate pe baza recomandărilor din Raportul de audit public intern.

Procedura:

Auditorii

I .Întocmesc Fişa de urmărire a recomandărilor;

2.Verifica implementarea recomandărilor la termenele stabilite;

Entitatea/structura auditată

3.Transmite auditorilor, la termenele stabilite, o Notă de informare cu privire la stadiul implementării recomandărilor din Raportul de audit public intern;

Conducătorul Compartimentului de audit public intern

4. Transmite, DAPI/Ministerul Sănătăţii, după caz,stadiul progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor;
5. Dacă nu sunt respectate termenele de implementare,

informează conducătorul entitaţii publice.

Exemplu

MODELA-08

Entitatea publică

FIŞA DE URMĂRIRE A RECOMANDĂRILOR

Entitatea publică		Direcţia/Serviciul			Sfărsit de lună
Entitatea/structura auditată		Misiunea de audit public intern			Raport de Audit nr.
Rec	Recomandarea	Imple	Partial	Neinple	Data
Nr.		mentat	Imple	mentat	planificată/
			mentat		Data
					implement
					ării

Instructiuni
I.Introd' uceţi recomandările de audit după cum			Entitatea/structura auditată:
sunt prezentate în Raportul de audit.
2.Verificaţi coloana corespunzatoare:			Data şi semnătura conducătorului
implementat, parţial implementat,
neimplementat
3.Introduceţi data planificată pentru			Auditor:
implementare în Raportul de audit şi data
implementării			Data şi semnatura

Termen	Explicaţie
Neajunsuri	Printre neajunsurile aduse obiectivitătii individuale şi independenţei în organizare, poate figura conflictul de interes personal, limitările ariei auditului, restricţiile de acces la dosare, la bunuri şi la personal, precum şi limitările resurselor.
Cauza	Explicaţia diferenţei între ceea ce ar trebui să existe şi ceea ce există efectiv. ..
Carta auditului intern	Document oficial care defineşte m1s1unea, competenţele şi responsabilităţile acestei activităţi. Carta trebuie să: – definească poziţia auditului intern în cadrul entitătii; – autorizeze accesul la documente, la bunuri şi la persoanele competente, pentru buna realizare a misiunilor; – să definească aria de activitate a auditului intern.
Conflictul de interese	Toate relaţiile care nu sunt sau care nu par a fi compatibile cu interesele entitatii. Un conflict de interese poate să afecteze capacitatea unei persoane de a-şi asuma obiectiv obliqatiile şi responsabilităţile sale.
Controlul intern	Ansamblul măsurilor luate de către conducere în scopul îmbunătăţirii gestiunii riscului şi creşterii probabilităţii ca scopurile şi obiectivele stabilite să fie atinse .
Diagrama circulaţiei documentelor	Prezentarea schematică a circuitului documentelor între diverse posturi de lucru, indicându-se originea şi destinaţia lor şi care ofera o viziune completă a traseului informaţiilor şi a suporturilor ei. Constituie un element în abordarea auditului, care tine cont de riscuri.
Mediul de control	Atitudinea şi acţiunile conducerii cu privire la importanţa controlului în entitate. Mediul de control reprezintă cadrul şi structura necesară realizarii obiectivelor primordiale ale sistemului de control intern. Mediul de control înglobează următoarele elemente: – integritatea şi valorile etice; – concepţia şi stilul conducerii; – structura organizatorică; – atribuţiile de competenţă şi de responsabilităţi; – politicile şi practicile relativ la resursele umane; – competenta personalului.
FIAP	FIAP este un document sintetic care prezintă o disfuncţie, indică natura problemei, faptele, cauzele, consecinţele şi recomandările pentru remediere.
Fişa de procedură	Document scris care analizează fiecare din funcţiile entităţii şi care prezintă la fiecare etapă posturile de lucru, sarcinile (operaţiile de executatat, inclusiv controalele şi documentele de stabilit, de realizat şi de folosit). El constituie de asemenea, un element în abordarea analizei riscurilor.

Probele/ documentele justificative	Informaţiile pe baza cărora se• fundamentează concluziile, opiniile auditorului. Ele trebuie să fie: – Suficiente ( informaţii cantitative suficiente pentru ca auditorul să poată să îndeplineasca bine munca şi calitativ imparţiale, astfel încât pot fi considerate fiabile); – Pertinente (informaţiile corespund cu exactitate obiectivelor auditului); – Au un cost de obţinere rezonabil ( informaţiile au un cost de obţinere proporţional cu rezultatul pe care auditorul urmăreşte să-l obţină).
Obiectivele misiunii	Enunţuri generale elaborate de către auditorii interni şi definind ceea ce este prevăzut a se realiza în timpul misiunii.
Obiectivitate	Atitudinea impartială, care reclamă o independenţă de spirit şi de judecată şi implică faptul că auditorii interni nu se subordonează decât propriei lor judecati şi nu altor persoane. Aprecierile trebuie să fie fundamentate pe fapte/probe indiscutabile şi pe lucrări incontestabile, lipsite de prejudecăţi.
Ordinul de serviciu	Mandat general acordat de către o autoritate calificată unui auditor în vederea începerii unei misiuni.
Circuitul auditului	înseamnă capacitatea de a identifica o informaţie şi de a urmări parcursul acesteia într-un proces. Permite regăsirea unei informaţii până la sursă. Instituţiile comunitare apreciază circuitul ca " suficient" atunci când permite punerea de acord a conturilor recapitulative certificate şi notificate la Comisia Europeana, cu starea cheltuielilor individuale din piesele lor justificative deţinute la diferite niveluri administrative, până la beneficiarii finali, inclusiv în cazul în care aceştia din urmă nu sunt destinatarii finali ai fondurilor.
Planificarea sau programarea controalelor ăi auditurilor	Definirea obiectivelor, stabilirea politicilor, natura acestora, calendarul de proceduri şi testări destinate să indeplinească obiectivele controalelor sau a misiunilor de audit.
Programul de activitate al misiunii de audit	Un document care enumeră procedurile de urmat în vederea realizării misiunii de audit.
Raportul de audit	Opiniile scrise ale auditorului şi alte constatări, care se bazează pe un ansamblu de date financiare certe, rezultând dintr-un audit de regularitate, sau deducţii ale auditorului ca urmare a realizarii unui audit de performantă.
Model de Raport de audit	Cadrul în care auditorul prezintă rezultatele misiunii de audit.
Procedura	Maniera specifică de efectuare a unei activităti sau a unui proces.
Proces	Ansamblul de activităţi corelate sau interactive care transformă elementele de intrare în elemente de ieşire.
Recomandare	Propunerea formulată pentru a corecta/ameliora deficientele constatate.
Responsabil pentru auditul intern	Postul de nivel cel mai înalt în cadrul unei entităţi, responsabil de activitatea de audit intern. În cazul în care activităţile de audit intern sunt încredinţate unor prestatori de servicii externe, responsabilul auditului

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 18/11/2024

Informatii Document

a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice care, după aprobare de Preşedintele CNAS, se înaintează structurii de audit public intern din Ministerul Sănătăţii pentru avizare;

b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern;

c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt

C. NORMELE APLICABILE COMPARTIMENTULUI DE AUDIT PUBLIC INTERN ŞI AUDITORILOR INTERNI

7. Schema generală privind derularea misiunii de audit public intern

j,

8. Pregătirea misiunii de audit public intern

10. Raportul de audit public intern

11. Urmărirea recomandărilor

12. Supervizarea misiunii de audit public intern

13. PROCEDURA P – 01 ORDINUL DE SERVICIU

Scopul:

Premise:

Ordinul de serv1cm reprezintă mandatul de interventie dat de către compartimentul de audit public intern şi se întocmeşte de către şeful acestui compartiment, pe baza planului anual de audit public intern.

Procedura:

Exemplu

Entitatea publica Nr…….Data………

ORDIN DE SERVICIU

În conformitate cu prevederile …….şi cu Planul anual de audit public intern, se va efectua o misiune de audit public intern la………..în perioada Scopul

misiunii de audit este…….., iar obiectivele acesteia sunt…….. Mentionăm că se va efectua un audit de……..

Echip' a de audit public intern este formată din următorii auditori…..

Conducătorul Compartimentului de audit public intern

26. PROCEDURA P- 14 REUNIUNEA DE CONCILIERE

28. PROCEDURA P – 16 SUPERVIZAREA