NORME METODOLOGICE din 5 septembrie 2023

Notă …

Aprobate prin ORDINUL nr. 21.093 din 5 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 4 octombrie 2023. + 
Capitolul IMonitorizarea SNCISI + 
Secţiunea 1Considerații generale privind monitorizarea SNCISI + 
Articolul 1Scopul monitorizării SNCISI și definiții(1)Monitorizarea SNCISI are ca scop colectarea și analiza riguroasă de date de la toți conducătorii de programe SNCISI și, respectiv, coordonatorii RIS3 în vederea asigurării raportării progreselor în implementarea SNCISI și urmăririi progresive, în ritmul implementării acestor programe, a trasabilității și a eficienței fondurilor publice investite în cercetare-dezvoltare, inovare și specializare inteligentă.(2)Ca parte distinctă a monitorizării SNCISI sunt vizate colectarea de informații și raportarea progreselor în implementarea RIS3 în cele opt regiuni de dezvoltare din România, pentru a reflecta evoluția specializărilor inteligente susținute din fonduri publice la nivel regional și contribuția fiecărui RIS3 la atingerea țintelor naționale prevăzute în SNCISI, precum și contribuția SNCISI la implementarea RIS3, la nivelul fiecărei regiuni.(3)În scopul aplicării prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc sau au o relevanță specifică după cum urmează:a)cercetare-dezvoltare – în conformitate cu art. 2 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, activitatea de cercetare-dezvoltare cuprinde cercetarea științifică, dezvoltarea experimentală și inovarea bazată pe cercetare științifică și dezvoltare experimentală. Cercetarea științifică cuprinde cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă. Definițiile tipurilor de cercetare din anexa la Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, și utilizate în sensul prezentelor norme metodologice sunt următoarele:– cercetarea fundamentală – activitățile experimentale sau teoretice desfășurate, în principal, pentru dobândirea unor cunoștințe noi cu privire la fundamentele fenomenelor și faptelor observabile, fără a se urmări, în mod particular, aplicarea sau utilizarea practică imediată; … – cercetarea aplicativă – investigația originală desfășurată pentru dobândirea de cunoștințe în vederea unui obiectiv practic, specific, care include în înțelesul prezentelor norme metodologice și noțiunea de „cercetare industrială“ definită ca „cercetare sau investigație critică planificată în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii ori pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente, inclusiv a produselor, proceselor sau serviciilor digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii și tehnologii digitale, cum ar fi super-calculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligența artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date și tehnologiile de tip cloud). Cercetarea industrială cuprinde crearea de părți componente pentru sisteme complexe și poate include construcția de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfețe simulate ale sistemelor existente, precum și de linii-pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială și, în special, pentru validarea tehnologiilor generice“*1);*1) În conformitate cu prevederile paragrafului 16 lit. r) din Comunicarea Comisiei Europene privind Cadrul pentru ajutoarele de stat pentru cercetare, dezvoltare și inovare (2022/C 414/01). … – dezvoltarea experimentală – activitatea sistematică, plecând de la cunoștințe rezultate din cercetare și/sau de la experiența practică, care urmărește producerea de noi materiale, produse sau dispozitive, instituirea de noi procese, sisteme și servicii sau îmbunătățirea substanțială a celor existente; …  … b)codificare și Registru de codificări – codificările în accepțiunea prezentelor norme metodologice reprezintă toate reprezentările alfanumerice prevăzute în Nomenclatorul SNCISI – anexa nr. 1 la SNCISI, precum și alte reprezentări alfanumerice generate, după caz, de conducătorii/coordonatorii de programe și/sau RIS3 pentru a identifica în procesul de dezvoltare și actualizare a platformei naționale integrate de monitorizare a SNCISI și RIS3, denumită în continuare PNIM, tipurile de indicatori de sistem/realizare/rezultat și, respectiv, domeniile de specializare inteligentă la nivel național și regional, precum și domeniile din Agenda strategică de cercetare/domeniile conexe Agendei strategice de cercetare. Registrul de codificări ține evidența indicatorilor prin înregistrarea denumirii, a codului asociat și a sursei de date a indicatorului, precum și a domeniilor mai sus menționate și este dezvoltat și actualizat în permanență de către structura de specialitate a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, pe baza contribuțiilor primite de la conducătorii/coordonatorii de programe și/sau RIS3; … c)conducător/coordonator de program*2) – persoana juridică care conduce programe de cercetare, inovare și specializare inteligentă pe baza atribuirii de către autoritatea responsabilă prin contract de conducere a programului sau în baza legislației naționale în vigoare;*2) Pot fi și autorități de management. … d)import de date – introducerea de date în PNIM în format deschis, de către reprezentanții conducătorilor/coordonatorilor de programe și/sau RIS3 atunci când aceste date necesare monitorizării SNCISI și RIS3, în conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice, nu pot fi obținute automat prin interconectarea platformei de gestiune a programului cu PNIM, fie pentru că această platformă de gestiune a programului nu a fost dezvoltată sau este insuficient dezvoltată, fie pentru că din rațiuni tehnice temporare API-urile de interconectare nu funcționează corespunzător sau datele necesare nu sunt disponibile în platforma de gestiune a programului; … e)inovare și activități de inovare – în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, care preiau definițiile din edițiile anterioare ale Manualului Oslo*3), inovarea reprezintă implementarea unui produs, serviciu sau proces nou sau substanțial îmbunătățit ori a unei metode de marketing sau afaceri noi, în activitatea practică, în organizarea locului de muncă ori a relațiilor externe*4). Activitățile de inovare nu sunt definite în prezent în Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare; definiția de referință din ediția 4 a Manualului Oslo 2018 pentru activitățile de inovare din mediul de afaceri este: „activități de inovare (în mediul de afaceri) (Oslo, 2018) – activitățile de inovare în mediul de afaceri includ toate activitățile de dezvoltare, financiare și comerciale, întreprinse de o întreprindere și care sunt menite să rezulte într-o inovație pentru întreprindere.“;*3) Manual OCDE dedicat măsurării activităților științifice, tehnologice și de inovare.*4) Conform ediției 4 a Manualului Oslo 2018, tipurile de inovare au fost reduse de la patru la două, respectiv inovarea de produs și inovarea de proces de afacere definite astfel:inovarea de produs (Oslo, 2018) – „un bun sau serviciu nou sau îmbunătățit, care diferă semnificativ față de bunurile sau serviciile anterioare ale întreprinderii și care a fost introdus pe piață“;inovarea de proces de afacere (Oslo, 2018) – „un proces de afacere nou sau îmbunătățit pentru una sau mai multe funcții de afacere, care diferă semnificativ față de procesele de afacere anterioare ale întreprinderii și care a fost introdus în utilizare de către întreprindere“. … f)interconectare – legătura creată între două sisteme informatice, prin intermediul unor API-uri*5), în înțelesul folosit în cuprinsul Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate;*5) Interfață de programare a aplicației (din engleză: application programming interface). Printr-un API se pot transmite bidirecțional date între aplicații software într-un mod formalizat. … g)observator de cercetare și inovare – sistem de colectare a datelor de cercetare, inovare și specializare inteligentă de la nivelul întregului sistem național de CDI care poate furniza rapoarte extinse relevante, astfel încât să justifice pe termen mediu și lung decizii legislative bazate pe dovezi. Obiectivul de observator de cercetare și inovare este prezentat în detaliu în Recomandarea nr. 3.1 a Raportului Policy Support Facility din anul 2022*6) și reprezintă ținta de dezvoltare pe termen mediu și lung a PNIM reglementată prin prezentele norme metodologice;*6) https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/8a4a2522-eac3-11ec-a534-01aa75ed71a1/language-en/format-PDF/source-259353375 … h)NABS, corelat cu conceptul de alocare bugetară pentru CD – Nomenclatorul pentru analiza și comparația bugetelor și programelor științifice, utilizat de către Institutul Național de Statistică și de către EUROSTAT; … i)Registrul de complementarități și sinergii SNCISI – registru dezvoltat și actualizat de către structura de specialitate a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, bazat atât pe activitatea proprie de monitorizare a SNCISI prin intermediul PNIM, cât și pe sesizările/informările primite în acest sens de la conducătorii/coordonatorii de programe/RIS3; … j)rezultate CDI – în conformitate cu prevederile art. 74 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, care definește rezultatele activităților de cercetare-dezvoltare obținute în baza derulării unui contract finanțat din fonduri publice; … k)RIS3 – strategii de cercetare și inovare pentru specializare inteligentă, definite în înțelesul prezentelor norme metodologice ca strategii regionale*7) în domeniul cercetării și inovării, care stabilesc priorități în scopul de a crea un avantaj competitiv, prin dezvoltarea punctelor forte, proprii cercetării și inovării, și prin corelarea acestora cu nevoile întreprinderilor, în vederea abordării coerente a oportunităților emergente și a evoluțiilor pieței, evitând suprapunerea și fragmentarea eforturilor, prin preluarea conceptului utilizat de prevederile art. 2 alin. (4) din Regulamentul (UE) nr. 1.303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului;*7) Strategia națională de specializare inteligentă face parte integrantă din SNCISI. … l)sinergie între fonduri – o interacțiune specifică între două programe diferite care maximizează finanțarea, calitatea și impactul investițiilor în C I*8);*8) Detalii privind înțelegerea practică a conceptului și exemple de sinergii în finanțare care vizează inclusiv maximizarea impactului investițiilor în domenii de specializare inteligentă se regăsesc în anexa la Comunicarea Comisiei Europene C (2022) 4747 final referitoare la sinergiile între programele finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională și programul-cadru Orizont Europa, document disponibil la https://research-and-innovation.ec.europa.eu/system/files/ 2022-07/c_2022_4747_1_en_annex.pdf … m)sistemul registrelor naționale – în conformitate cu prevederile SNCISI, sistemul registrelor naționale asigură integrarea datelor colectate de diverse sisteme informatice primare, oferă un tablou de bord (indicatori agregați, vizualizări geografice etc.), permite interogări ad-hoc pentru toate părțile interesate (guvernul, ministere, comitete strategice, consilii consultative MCID, organisme de implementare naționale și regionale, coordonatorilor RIS3, comunitatea CDI etc). Sistemele informatice primare vor fi interconectate și interoperabile cu Sistemul registrelor naționale CDI. Acest sistem coordonat de către MCID include, dar nu este limitat la: Registrul rezultatelor CDI, Registrul organizațiilor CDI, Registrul cercetătorilor, inovatorilor și antreprenorilor – componente ale BRAINMAP și Registrul infrastructurilor de cercetare ERRIS (Engage in the Romanian Research Infrastructure System); … n)sisteme informatice primare – în conformitate cu prevederile SNCISI, sistemele informatice primare de colectare a datelor asociate programelor de finanțare sunt reprezentate de trei paliere:– programele de finanțare, asociate planurilor la nivel național și regional, vor avea un sistem informatic dedicat; … – sistemul SMIS/MySMIS va asigura colectarea datelor pentru toate prioritățile care susțin finanțarea CDI, asociate tuturor programelor cu finanțare europeană (naționale și regionale); … – sistemul EVOC (UEFISCDI) va asigura colectarea datelor pentru programele finanțate prin Planul național de cercetare, dezvoltare și inovare 2022-2027, denumit în continuare PNCDI IV. …  …  + 
Articolul 2Roluri în procesul de monitorizare a SNCISI/RIS3(1)Structura de specialitate din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării:a)asigură coordonarea procesului de monitorizare a SNCISI; … b)inițiază elaborarea/revizuirea normelor metodologice pentru monitorizarea și evaluarea SNCISI, în strânsă colaborare cu coordonatorii RIS3; … c)asigură mentenanța și dezvoltarea progresivă a PNIM; … d)asigură generarea și diseminarea rapoartelor de monitorizare și evaluare a SNCISI; … e)asigură încheierea și actualizarea acordurilor de colaborare cu furnizorii de date statistice/date primare în vederea monitorizării adecvate a întregii SNCISI și a tuturor domeniilor de specializare inteligentă naționale și regionale. … (2)Experții RIS3 din cadrul fiecărei agenții pentru dezvoltare regională:a)asigură contribuții în procesul de monitorizare a SNCISI prin completarea datelor de configurare a programului și apelului în PNIM cu indicarea domeniilor de specializare inteligentă, priorităților, indicatorilor de realizare și rezultat, a țintelor aferente RIS3 în vigoare și a altor date-cheie care definesc RIS3; … b)asigură generarea și diseminarea rapoartelor de monitorizare și evaluare RIS3. … (3)Coordonatorii/Conducătorii de programe/subprograme care vizează implementarea SNCISI și RIS3:a)furnizează contribuții pentru PNIM privind datele de configurare ale programelor de finanțare și apelurilor de proiecte prin completarea și generarea fișelor de program, apel și indicatori, după caz; … b)semnează acorduri de colaborare cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în vederea asigurării interoperabilității între platformele proprii de gestionare a programului și PNIM sau, după caz, în vederea furnizării în PNIM a datelor primare colectate periodic în procesul de monitorizare a programelor; … c)în cazul în care nu dețin platforme proprii de gestionare a programului/subprogramului, importă periodic în PNIM, conform celor convenite prin acordurile de colaborare încheiate cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, datele primare rezultate din monitorizarea programelor/subprogramelor aflate în conducerea/coordonarea lor. … (4)În calitate de organism consultativ al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, în ceea ce privește monitorizarea și evaluarea SNCISI și RIS3, CCSI*9) îndeplinește următoarele atribuții:*9) Comitetul de coordonare pentru specializare inteligentă.a)analizează periodic, la un interval de timp de cel mult 6 luni, conținutul Registrului de complementarități și sinergii SNCISI, definit la art. 1 alin. (3) lit. i); … b)în măsura în care nu există actualizări de informații în intervalul de timp care face obiectul analizei CCSI, conform lit. a), CCSI ia în discuție analiza informațiilor minimale care pot fi raportate de membrii CCSI în acest sens; … c)dezbate orice actualizare de informații referitoare la menținerea îndeplinirii de către România a criteriilor condiției favorizante aferentă obiectivului 1 de Politică FEDR „Buna guvernanță a strategiei naționale sau regionale de specializare inteligentă“ pentru accesarea fondurilor structurale și de investiții pentru ciclul financiar 2021-2027 și propune măsuri de remediere, dacă este cazul; … d)colaborează cu structura de specialitate din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în vederea punerii în practică a propunerilor menționate la lit. c); … e)analizează informările asupra stadiului actualizării domeniilor de specializare inteligentă la nivel național și regional și, respectiv, raportările periodice ale monitorizării SNCISI, ale monitorizării RIS3 și ale contribuției acestora la atingerea țintelor naționale din SNCISI, întocmite de Secretariatul CCSI pe baza contribuțiilor primite de la conducătorii/coordonatorii SNCISI și RIS3, pe baza datelor furnizate de PNIM. Pe baza rapoartelor, CCSI poate formula recomandări conducătorilor/coordonatorilor de programe SNCISI și RIS3; … f)propunerile de construire a unor indicatori agregați pentru specializarea inteligentă la nivel național și/sau regional și, respectiv, actualizarea funcțiilor/conținutului componentei regionale din cadrul PNIM se avizează în CCSI înainte de eventuala actualizare a PNIM în acest sens, art. 6, 7 și 16 fiind aplicabile în mod corespunzător. …  + 
Articolul 3Tipuri de informații monitorizate(1)La nivel de apel, sunt informații monitorizate:1.denumirea programului și subprogramului; … 2.denumirea și ID-ul/codul apelului; … 3.datele de deschidere și închidere a apelului; … 4.tipul de apel; … 5.tipul de proiecte; … 6.obiectivul general al apelului; … 7.obiectivele specifice ale apelului; … 8.acțiunile/măsurile/intervențiile; … 9.domeniile și zonele de impact din Agenda strategică de cercetare; … 10.domeniile/zonele de impact conexe ASC; … 11.domeniile și subdomeniile de specializare inteligentă naționale/regionale; … 12.bugetul alocat pe apel, revizuirea bugetului și bugetul apel după revizuire; … 13.moneda bugetului: lei/euro; … 14.bugetul contractat pe apel; … 15.bugetul executat pe apel; … 16.bugetul executat pe domenii/zone de impact din Agenda strategică de cercetare; … 17.bugetul executat pe domenii/subdomenii de specializare inteligentă; … 18.sursa și tipul de finanțare; … 19.sursa și tipul de cofinanțare; … 20.cofinanțarea ajutorului de stat coordonator; … 21.cofinanțarea ajutorului de stat partener/i; … 22.numărul și tipul beneficiarilor; … 23.numărul proiectelor depuse pe apel; … 24.numărul proiectelor finanțabile (prag minim de calitate); … 25.numărul proiectelor contractate pe apel; … 26.numărul proiectelor contractate pe domenii/zone de impact din Agenda strategică de cercetare; … 27.numărul proiectelor contractate pe domenii/subdomenii de specializare inteligentă naționale/regionale; … 28.rata de succes a apelului, care se calculează ca număr de proiecte contractate/număr de proiecte depuse * 100; … 29.rata de succes financiar, care se calculează ca buget solicitat proiecte reținute la finanțare/buget solicitat proiecte depuse * 100; … 30.indicatorii de rezultat, împreună cu unitatea de măsură, valoarea-țintă și valoarea realizată anual și total; … 31.indicatorii de realizare, împreună cu unitatea de măsură, valoarea-țintă și valoarea realizată anual și total, cu repartizarea pe coordonator și parteneri, după caz; … 32.asocierea domeniilor din Agenda strategică de cercetare și a domeniilor de specializare inteligentă la nivel național cu domeniile NABS. … (2)La nivel de proiect, sunt informații monitorizate:1.denumirea programului și subprogramului; … 2.numele și ID-ul/codul de apel; … 3.titlul și codul proiectului; … 4.denumirea și adresa coordonatorului; … 5.denumirea și adresa partenerilor (dacă este cazul) (inclusiv parteneri internaționali); … 6.tipul beneficiarului; … 7.CUI/CIF al coordonatorului și partenerilor; … 8.datele de început și finalizare și durata proiectului; … 9.tipul proiectului; … 10.categoriile de activități de CD (cercetare fundamentală, cercetare aplicativă și dezvoltare experimentală în %), dacă este cazul; … 11.nivelul TRL, dacă este cazul; … 12.indicatorii de realizare, împreună cu unitatea de măsură, valoarea-țintă și valoarea realizată anual și total, cu repartizarea pe coordonator și parteneri, după caz; … 13.indicatorii de rezultat, împreună cu unitatea de măsură, valoarea-țintă și valoarea realizată anual și total; … 14.indicatorii de sustenabilitate, după caz; … 15.județul în care se implementează proiectul, cu încadrarea automată în regiunea de dezvoltare aferentă; … 16.domeniile și zonele de impact din Agenda strategică de cercetare; … 17.domeniile și subdomeniile de specializare inteligentă naționale/regionale; … 18.bugetul total proiect, bugetul eligibil, bugetul neeligibil; … 19.moneda bugetului: lei/euro; … 20.sursa de finanțare și tipul de finanțare; … 21.sursa de cofinanțare și tipul de cofinanțare; … 22.bugetul și cofinanțarea coordonator; … 23.cofinanțarea ajutorului de stat coordonator*10);*10) Cofinanțarea în cazul unei finanțări cu titlu de ajutor de stat constituie contribuție proprie. … 24.bugetul neeligibil coordonator; … 25.bugetul și cofinanțarea partener/i; … 26.cofinanțarea ajutor de stat*10) partener/i;*10) Cofinanțarea în cazul unei finanțări cu titlu de ajutor de stat constituie contribuție proprie. … 27.execuția bugetară proiect; … 28.etapele proiectului cu durată, după caz; … 29.bugetul alocat pe etape proiect, după caz; … 30.execuția bugetară pe etape proiect, după caz; … 31.rezultatele proiectului – livrabile, după caz. … (3)La nivel de program, sunt informații monitorizate:1.denumirea programului/subprogramului; … 2.autoritatea responsabilă pentru program/subprogram; … 3.autoritatea contractantă; … 4.durata programului/subprogramului, cu data de începere și de închidere; … 5.prioritatea/obiectivul general; … 6.obiectivele specifice/priorități – distinct; … 7.regiunile de dezvoltare eligibile pe program/subprogram; … 8.indicatorii de rezultat, împreună cu unitatea de măsură, valoarea-țintă și valoarea realizată anual și total; … 9.indicatorii de realizare, împreună cu unitatea de măsură, valoarea-țintă și valoarea realizată anual și total; … 10.bugetul alocat pe program/subprogram; … 11.moneda bugetului: lei/euro; … 12.bugetul executat pe program/subprogram; … 13.bugetul executat pe domenii/zone de impact din Agenda strategică de cercetare; … 14.bugetul executat pe domenii/subdomenii de specializare inteligentă naționale și regionale; … 15.sursa de finanțare/tipul de finanțare; … 16.sursa de cofinanțare/tipul de cofinanțare; … 17.numărul proiectelor depuse; … 18.numărul proiectelor contractate; … 19.numărul proiectelor contractate pe domenii/zone de impact din Agenda strategică de cercetare; … 20.numărul proiectelor contractate pe domenii/subdomenii de specializare inteligentă naționale/regionale; … 21.numărul și tipul beneficiarilor; … 22.domeniul/subdomeniul de specializare inteligentă (național); … 23.domenii/zone de impact ASC; … 24.domenii/zone de impact conexe ASC. … (4)În funcție de conținutul actualizat la zi al Planului strategic instituțional al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării*11), denumit în continuare PSI MCID, se realizează progresiv o interconectare între PNIM și aplicația informatică PSI, astfel încât datele statistice gestionate de PNIM să poată fi corelate cu indicatorii de performanță stabiliți în PSI MCID.*11) Elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 427/2022 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare, monitorizare, raportare și revizuire a planurilor strategice instituționale. + 
Articolul 4Contribuția RIS3 la valorile-țintă și obiectivele specifice din SNCISI(1)Contribuția specifică a RIS3 la țintele naționale este monitorizată pentru toate țintele prevăzute de SNCISI, cu accent deosebit pe cele care privesc:– mobilizarea întreprinderilor către inovare; … – susținerea avansului în lanțurile globale de către ecosistemele de inovare asociate specializărilor inteligente; … – internaționalizarea și colaborarea europeană și internațională; … – atingerea țintelor pentru cheltuielile publice și private de CD. … (2)Contribuția RIS3 la țintele naționale și/sau obiectivele specifice SNCISI se cuantifică în raport cu prevederile anexei nr. 2 la prezentele norme metodologice. + 
Articolul 5Procesul de monitorizare(1)Procesul de monitorizare implică completarea, interogarea periodică și furnizarea, după caz, a informațiilor necesare în PNIM astfel:a)experții desemnați din cadrul structurii de specialitate a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării asigură interogarea periodică a PNIM pentru toate programele și subprogramele aferente implementării SNCISI în vederea monitorizării de ansamblu; … b)experții RIS3 desemnați din cadrul agențiilor pentru dezvoltare regională completează informațiile necesare privind domeniile, obiectivele generale, prioritățile, indicatorii, unitatea de măsură și țintele RIS3 în vigoare, coordonatele programelor/apelurilor de proiecte identificate ca relevante pentru implementarea RIS3 conform art. 3; … c)experții desemnați din cadrul instituțiilor conducătoare/ coordonatoare de programe/subprograme de finanțare, inclusiv din cadrul structurilor de specialitate ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, după caz:(i)asigură configurarea inițială, precum și actualizări ulterioare, după caz, ale programului/subprogramului/ apelului în PNIM prin completarea sau selectarea din liste predefinite a următoarelor informații: domenii de specializare inteligentă sau conexe, domenii din Agenda strategică de cercetare sau conexe, obiective generale, obiective specifice, indicatorii cu unitatea de măsură și țintele, alte date-cheie ale programelor/subprogramelor/apelurilor de proiecte identificate pentru implementarea SNCISI conform art. 3; … (ii)interoghează PNIM cu privire la progresul implementării programelor/subprogramelor/apelurilor de finanțare și proiectelor gestionate conform categoriilor de date prevăzute la art. 3 și verifică disponibilitatea în PNIM a datelor recente din propriile platforme de gestionare a programului; … (iii)asigură importul datelor primare colectate periodic în procesul de monitorizare a programelor, în situația în care nu există o platformă operațională de gestionare a programului sau atunci când din rațiuni de ordin tehnic nu pot fi transmise prin interconectare toate sau o parte din datele disponibile în platformele de gestionare a programului, în conformitate cu cerințele art. 3. …  … (2)Dacă în procesul de monitorizare a SNCISI/RIS3 menționat la alin. (1) se evidențiază posibile informații lipsă sau neactualizate în PNIM, structura de specialitate din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării face demersurile necesare către conducătorii de programe SNCISI și respectiv coordonatorii RIS3 la nivel național și regional pentru remedierea aspectelor evidențiate.(3)Dacă în procesul de monitorizare a SNCISI/RIS3 menționat la alin. (1) se evidențiază complementarități și sinergii între programele de finanțare, ca urmare a informării primite de la conducătorii/coordonatorii de programe interesați în acest sens, de la coordonatorii de RIS3 sau din inițiativa structurii de specialitate din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, aceasta din urmă centralizează informațiile referitoare la complementarități și sinergii în finanțare identificate și poate face informări/recomandări periodice conducătorilor/ coordonatorilor de programe ce contribuie la implementarea SNCISI/RIS3.(4)În aplicarea prevederilor alin. (3), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării dezvoltă și actualizează prin intermediul structurii de specialitate un registru de complementarități și sinergii SNCISI.(5)Toți conducătorii/coordonatorii de programe de finanțare care contribuie la implementarea SNCISI sau RIS3 au dreptul de a solicita informații și respectiv de a transmite contribuții la Registrul de complementarități și sinergii SNCISI, prevăzut la alin. (3) și definit la art. 1 alin. (3) lit. i), iar structura de specialitate din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării are obligația de a da curs solicitării primite în termen de 10 zile lucrătoare de la momentul primirii acesteia prin poștă electronică sau în format scris.(6)Prin sistemul de guvernanță multinivel de tip național-regional al SNCISI, astfel cum este prevăzut în SNCISI, se pot aduce actualizări/îmbunătățiri coordonate ale practicilor de monitorizare a SNCISI.(7)Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării asigură monitorizarea implementării SNCISI, în ansamblul său, prin coordonarea Sistemului registrelor naționale și integrarea rapoartelor anuale ale responsabililor/conducătorilor de programe în cadrul Raportului anual privind progresul în implementare și rezultatele SNCISI, publicat pe pagina web a instituției cel târziu până la data de 30 iunie a anului următor celui pentru care se face raportarea, împreună cu rapoartele anuale ale responsabililor/conducătorilor de programe.(8)Agențiile pentru dezvoltare regională asigură monitorizarea implementării RIS3, prin integrarea informațiilor extrase din PNIM, în cadrul Raportului de monitorizare RIS3, elaborat odată la doi ani și publicat pe pagina web a organizației.(9)Sistemul de monitorizare a SNCISI/RIS3 funcționează pe baza interconectării și interoperabilității PNIM cu Sistemul registrelor naționale CDI, a tuturor sistemelor informatice primare de colectare a datelor asociate programelor de finanțare care contribuie la implementarea SNCISI/RIS3, în conformitate cu prevederile SNCISI.(10)În vederea evitării suprapunerilor și a fragmentării eforturilor, în procesul de monitorizare a SNCISI se urmăresc în permanență și cu precădere sinergia și schimbul de bune practici între implementarea RIS3 și componenta națională de specializare inteligentă din cadrul SNCISI, în conformitate cu Planul de acțiune al SNCISI – anexa nr. 3 la SNCISI, fără a exclude însă posibilitățile de valorificare a mecanismelor de sinergie și schimb de bune practici anterior menționate între RIS3 și celelalte programe CDI care contribuie la implementarea SNCISI, altele decât cele dedicate cu prioritate finanțării specializărilor inteligente la nivel național.(11)Structura de specialitate din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării asigură un dialog permanent cu reprezentanții agențiilor pentru dezvoltare regională în calitate de coordonatori RIS3 și autorități de management pentru programele regionale de finanțare 2021-2027, în vederea atingerii obiectivelor menționate la alin. (1), precum și colaborarea permanentă cu Secretariatul CCSI în vederea aplicării art. 2 alin. (4) referitor la atribuțiile CCSI în procesul de monitorizare a SNCISI. + 
Secţiunea a 2-aRolul și funcționarea platformei naționale integrate de monitorizare și evaluare a SNCISI + 
Articolul 6Rolul PNIMRolul PNIM este de a integra toate informațiile și datele aferente programelor de finanțare care contribuie la implementarea SNCISI și RIS3 din Sistemul registrelor naționale și respectiv datele aferente evoluției indicatorilor de sistem, în conformitate cu prevederile Nomenclatorului indicatorilor SNCISI din anexa nr. 1 la SNCISI, cu tipologia de informații obligatorii prevăzută la art. 3, în vederea generării de rapoarte integrate care să respecte principiile generale de eficiență în monitorizare prevăzute de secțiunea Monitorizare din cadrul capitolului 9 „Monitorizare și evaluare“ al SNCISI, după cum urmează:a)standardizarea colectării datelor primare asociate resurselor mobilizate și rezultatelor realizate – toți conducătorii/ coordonatorii de programe urmăresc introducerea în PNIM a datelor necesare și a indicatorilor prevăzuți de SNCISI, pe domeniile prioritare de specializare inteligentă și/sau aferente Agendei strategice de cercetare pentru fiecare obiectiv general/specific al SNCISI și RIS3 la care contribuie. În vederea facilitării standardizării acestor date/indicatori se utilizează și actualizează periodic anexele la prezentele norme metodologice; … b)informatizarea și interoperarea tuturor sistemelor care furnizează date/indicatori necesare/necesari monitorizării contribuției pe care acestea/aceștia o au la realizarea SNCISI/RIS3 – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării este responsabil pentru dezvoltarea și actualizarea mecanismului de preluare automată de date în PNIM, fie prin procesul de interconectare prin API cu sistemele informatice ale furnizorilor de date primare asociate instrumentelor de implementare a SNCISI din anexa nr. 2 la SNCISI sau a indicatorilor de sistem din anexa nr. 1 la SNCISI, fie prin introducerea acestor date primare direct în PNIM prin import de date, în cazul furnizorilor de date care nu dețin platforme de gestionare a programului; … c)monitorizarea evoluției în ansamblu la nivelul beneficiarilor – PNIM este alimentată cu toți indicatorii de realizare și de rezultat aferenți programelor în cadrul cărora se finanțează acțiuni/ măsuri/intervenții în domeniile CDI/specializare inteligentă și celelalte date obligatorii la nivel de proiect conform art. 3; … d)dezvoltarea unor capacități dedicate de analiză statistică și prognoză – PNIM își dezvoltă progresiv funcția de generare a unor indicatori agregați, în funcție de necesitățile și cerințele Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ale conducătorilor/ coordonatorilor RIS3, ale conducătorilor/coordonatorilor de programe care contribuie la implementarea SNCISI și RIS3, pentru a putea reflecta cu mai multă rigurozitate raporturile de cauzalitate între finanțarea sistemului CDI și competitivitatea economică (la nivel național sau regional); … e)creșterea transparenței și îmbunătățirea comunicării privind starea sistemului CDI-PNIM permite accesul tuturor conducătorilor/coordonatorilor de programe și coordonatorilor RIS3 la informațiile și rapoartele generate de PNIM, cu respectarea confidențialității datelor protejate prin acordurile de interconectare/colaborare cu furnizorii de date primare, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. De asemenea, PNIM beneficiază de o interfață publică cu informații accesibile publicului larg. …  + 
Articolul 7Cerințe tehnice și structura PNIM(1)PNIM trebuie să aibă capacitatea de stocare și analiză a tuturor datelor monitorizate de implementare a SNCISI și a RIS3, inclusiv de agregare și corelare a acestora, în vederea aplicării corespunzătoare a art. 1 alin. (1) și a art. 6 și, respectiv, să îndeplinească condițiile tehnice necesare interconectării cu cloud-ul guvernamental.(2)Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării asigură finanțarea obținerii metadatelor necesare conform Nomenclatorului indicatorilor SNCISI și altor necesități legislative de la operatori privați, atunci când este cazul, și, respectiv, asigură încheierea și actualizarea de acorduri de interconectare cu platformele coordonatorilor de programe/ Sistemul registrelor naționale, în conformitate cu prevederile Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate, sau acorduri de colaborare cu toți furnizorii de date primare ce nu dețin platforme informatice de gestionare a programului.(3)PNIM este dezvoltată și actualizată pentru funcționarea următoarelor componente:a)componenta națională de monitorizare – include toate datele la nivel de proiect, apel și program, conform art. 3, pentru toate programele care contribuie la implementarea SNCISI și respectiv toate metadatele necesare monitorizării din Nomenclatorul indicatorilor SNCISI, cu dezvoltarea progresivă a unor funcții de observator de cercetare și inovare, prin preluarea în PNIM a tuturor datelor necesare elaborării și aplicării politicilor publice în domeniul CDI în general, conform legislației în vigoare (date obținute fie prin achiziție, fie prin interconectare, fie prin import de date); … b)componenta regională de monitorizare – include toate datele la nivel de proiect, apel și program din fiecare program regional care contribuie la implementarea RIS3, toate acele date convenite/avizate în CCSI ca fiind relevante pentru monitorizarea sinergiilor/complementarităților RIS3 cu celelalte programe incluse în anexa nr. 2 la SNCISI și cu precădere acele date cu ajutorul cărora se poate susține generarea de către PNIM a unor rapoarte de monitorizare a progresului implementării RIS3 și de identificare a contribuției RIS3 la țintele naționale SNCISI, în conformitate cu prevederile SNCISI; … c)componenta de anchete chestionare – dezvoltă progresiv punerea în practică a obligației prevăzute în capitolul 9 – „Monitorizare și evaluare“ al SNCISI de a se include între componentele sistemului de monitorizare o componentă de „date calitative și cantitative privind dinamica ecosistemelor CDI“. Această componentă poate fi utilizată inclusiv în procesul de derulare a evaluării de impact prin eventuala dezvoltare a unor sondaje sau anchete periodice necesare procesului de evaluare, astfel cum este acesta descris în termenii de referință pentru contractarea unei terțe părți în vederea realizării evaluării independente a SNCISI menționați la art. 24. Componenta de date calitative și cantitative este asigurată în PNIM inclusiv prin completarea în secțiunea „Documente-suport EDP“ a unor rapoarte privind derularea procesului de descoperire antreprenorială la nivel regional și național. … (4)PNIM se actualizează periodic de către experți IT, la solicitarea structurii de specialitate din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și/sau a conducătorilor/ coordonatorilor de programe/subprograme, în funcție de modificarea sau dezvoltarea unor noi codificări (pentru indicatori și domenii/nișe/subdomenii de specializare inteligentă la nivel național/regional și respectiv din Agenda strategică de cercetare), de modificarea conținutului anexelor nr. 1-3 la SNCISI prin revizuirea domeniilor/nișelor de specializare inteligentă în urma reluării procesului de descoperire antreprenorială la nivel național sau regional, eventuala actualizare a țintelor naționale/regionale din strategiile SNCISI/RIS3, în funcție de evoluția secțiunii de indicatori, a componentei de anchete chestionare, de eventuala actualizare a funcțiilor componentei regionale, împreună cu actualizarea corespondențelor noi între domenii/nișe, ținte, indicatori și obiective de la nivel național și regional și de evoluția necesităților tehnice de interoperabilitate la nivel național.(5)Funcționarea PNIM se realizează cu asigurarea calității datelor prin:a)monitorizarea conținutului și actualizării acordurilor de interconectare între PNIM și platformele coordonatorilor de programe/subprograme care asigură furnizarea de date primare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice și crearea Platformei naționale de interoperabilitate; responsabilitatea calității datelor revine în acest caz furnizorului de date primare; … b)monitorizarea conținutului și actualizării acordurilor de colaborare între Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și conducătorii/coordonatorii de programe/subprograme sau de RIS3 în vederea introducerii/importului de date primare direct în PNIM atunci când nu există sau nu sunt operaționale la nivelul acestora platforme care să fie interconectate prin API la PNIM; responsabilitatea asigurării calității datelor revine în acest caz furnizorului de date primare; … c)asigurarea calității datelor la nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării pentru programele/subprogramele care sunt conduse de către acesta. … (6)Mentenanța și dezvoltarea continuă a PNIM și asigurarea stocării informațiilor gestionate intră în responsabilitatea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.(7)PNIM generează rapoarte pentru toți utilizatorii săi instituționali, prin intermediul cărora se pot vizualiza, organizate pe perioadele de timp interogate, categoriile de informații disponibile menționate explicit la art. 3, precum și următoarele informații minime obligatorii, cu respectarea matricei logice de raportare furnizată de anexele nr. 2 și 3 la prezentele norme metodologice:– monitorizarea evoluției indicatorilor de sistem, la nivel național și regional, informații utile pentru actualizarea și revizuirea strategiilor la nivel național și regional; … – monitorizarea progresului înregistrat în implementarea SNCISI, prin indicatorii de realizare și de rezultat; … – monitorizarea progresului înregistrat în implementarea RIS3, prin indicatorii de realizare și de rezultat; … – monitorizarea progresului înregistrat în implementarea Agendei strategice de cercetare; … – monitorizarea contribuției RIS3 și a Agendei strategice de cercetare la obiectivele generale și specifice ale SNCISI. … (8)Codificările utilizate pentru dezvoltarea mecanismului comun de colectare date în PNIM sunt furnizate de către conducătorii/coordonatorii de programe/subprograme/RIS3 și se constituie într-un registru al codificărilor, dezvoltat și actualizat periodic de structura de specialitate a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, fiind ulterior completate/ actualizate în PNIM în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (3) lit. b) și respectiv ale art. 5 alin. (1) lit. c).(9)Prevederile alin. (4)-(8) se detaliază printr-un manual operațional aprobat de către ministrul cercetării, inovării și digitalizării în termen de maximum 60 de zile de la aprobarea prezentelor norme metodologice.(10)Pe baza evaluării valorilor realizate în raport cu țintele intermediare ale indicatorilor utilizați în monitorizarea SNCISI și RIS3, atunci când aceste ținte intermediare sunt stabilite în prealabil, și, respectiv, pe baza evaluării intermediare a SNCISI per ansamblu, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) lit. a), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării asigură dezvoltarea progresivă în cadrul PNIM a unui mecanism de avertizare referitor la dificultăți în atingerea țintelor propuse sau la absența unor informații obligatorii, în conformitate cu prevederile manualului operațional. + 
Capitolul IIMecanismul comun de colectare a datelor + 
Articolul 8Modul de colectare a datelor și de agregare a indicatorilor(1)PNIM colectează toate datele aferente implementării SNCISI si RIS3 în conformitate cu prevederile art. 1-7. Periodicitatea colectării datelor prevăzute la art. 3 este în principiu semestrială, cu excepția situațiilor în care sistemele informatice sau regulile de derulare a programului nu permit acest lucru, caz în care periodicitatea devine, de regulă, anuală.(2)Indicatorii sunt colectați și analizați în mod sistematic:a)pe fiecare obiectiv general și specific SNCISI, precum și pe fiecare program SNCISI din anexa nr. 2 la SNCISI, în conformitate cu prevederile Planului de acțiune al SNCISI din anexa nr. 3 la SNCISI, astfel încât să se permită raportarea valorilor indicatorilor din Nomenclatorul indicatorilor SNCISI pentru fiecare din programele componente SNCISI, în funcție de incidența acestor indicatori pe fiecare program; … b)pe fiecare obiectiv general și prioritate RIS3, precum și pe fiecare program RIS3, în conformitate cu prevederile din planurile de acțiune ale fiecărei RIS3; … c)pe fiecare domeniu de specializare inteligentă național și/sau regional în cadrul obiectivelor și programelor/ subprogramelor SNCISI/RIS3 corespunzătoare, în conformitate cu prevederile Planului de acțiune al SNCISI, respectiv planurilor de acțiune ale fiecărei RIS3; … d)pe domeniile Agendei strategice de cercetare în cadrul obiectivelor și programelor/subprogramelor SNCISI corespunzătoare, în conformitate cu prevederile Planului de acțiune al SNCISI; … e)pe domenii conexe domeniilor menționate la lit. d) în situațiile prevăzute la art. 20. … (3)În vederea atingerii obiectivelor de specializare inteligentă pe termen lung și a dezvoltării unei funcții mai largi de observator de cercetare și inovare, prin care să se valorifice și posibilități de analiză aprofundată a sistemului național CDI, PNIM colectează și informații suplimentare necesare fundamentării RIS3, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) lit. b), și respectiv alte tipuri de date în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) lit. a). + 
Articolul 9Corelarea cu tematicile NABSPNIM asigură corelarea între domeniile de specializare inteligentă naționale și regionale și domeniile Agendei strategice de cercetare, pe de o parte, și tematicile NABS, definite la art. 1 alin. (3) lit. h), pe de altă parte, pe baza propunerilor și codificărilor furnizate de conducătorii/coordonatorii de programe la nivel național în momentul dezvoltării și/sau alimentării cu date primare a PNIM, după caz. + 
Articolul 10Tipuri de indicatori(1)Indicatorii utilizați în monitorizarea și evaluarea SNCISI sunt:a)indicatori de realizare; … b)indicatori de rezultat pe termen scurt și respectiv indicatori de rezultat pe termen mediu și lung; … c)indicatori de sistem; … (2)Indicatorii de rezultat pe termen mediu și lung menționați la alin. (1) lit. b) sunt denumiți indicatori de impact.(3)Indicatorii de rezultat menționați la alin. (1) lit. b) pot fi raportați ca indicatori de impact sau ca indicatori de rezultat nespecificați în ceea ce privește termenul scurt, mediu sau lung. + 
Articolul 11Indicatori de sistem din Nomenclatorul SNCISI. ResponsabilitățiAlimentarea PNIM cu valorile indicatorilor de sistem din Nomenclatorul SNCISI se realizează de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) și cu prevederile acordurilor de colaborare/ interconectare/contractelor negociate și încheiate de acesta cu furnizorii de date relevanți. + 
Articolul 12Alți indicatori de sistem din componenta regională a PNIM. Responsabilități(1)Componenta regională a PNIM se poate alimenta de către agențiile pentru dezvoltare regională și cu alți indicatori de sistem considerați relevanți pentru monitorizarea derulării RIS3, în conformitate cu prevederile art. 7.(2)În măsura în care valorile indicatorilor de sistem suplimentari prevăzuți la alin. (1) nu sunt furnizați în baza acordurilor de interconectare/colaborare/contractelor încheiate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în conformitate cu prevederile art. 11, agențiile pentru dezvoltare regională asigură furnizarea acestora în cadrul componentei regionale din surse proprii, atunci când este cazul. + 
Articolul 13Indicatori de realizare aferenți programelor care contribuie la implementarea SNCISI/RIS3. Categorii de indicatori(1)Indicatorii de realizare aferenți programelor/ subprogramelor care contribuie la implementarea SNCISI/RIS3 se codifică și se introduc în PNIM în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. c) pct. (i) și ale art. 7 alin. (8).(2)Indicatorii de realizare care nu sunt disponibili la momentul configurării programului în PNIM se completează ulterior în fișa programului de către persoana/persoanele de contact nominalizată/nominalizate la nivelul conducătorului/ conducătorilor de program/subprogram, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. c) pct. (ii), dar nu mai târziu de o lună de la data includerii acestora în Registrul codificărilor.(3)Indicatorii de realizare aferenți proiectelor din programele/subprogramele care contribuie la implementarea SNCISI/RIS3 se organizează în aceleași categorii precum indicatorii de rezultat ai programelor. + 
Articolul 14Indicatori de rezultat care contribuie la implementarea SNCISI/RIS3Indicatorii de rezultat ai programelor/subprogramelor care contribuie la implementarea SNCISI/RIS3 se codifică, atunci când este cazul, și se introduc în PNIM în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. c) și ale art. 7 alin. (8). + 
Articolul 15Alți indicatori de rezultat și/sau de realizare din componenta regională a PNIM(1)Componenta regională a PNIM se poate alimenta de către agențiile pentru dezvoltare regională și cu alți indicatori de rezultat și/sau de realizare considerați relevanți pentru monitorizarea derulării RIS3 regionale, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) lit. b).(2)În măsura în care valorile indicatorilor de rezultat suplimentari prevăzuți la alin. (1) nu sunt furnizate în baza acordurilor de interconectare/colaborare/contractelor încheiate de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2), agențiile pentru dezvoltare regională asigură furnizarea acestora în cadrul componentei regionale din surse proprii de informare, atunci când este cazul.(3)Indicatorii menționați la alin. (2) care provin din alte programe decât cele care contribuie la implementarea SNCISI poartă în PNIM mențiunea explicită de „sursă externă SNCISI“. + 
Articolul 16Indicatori agregați în PNIMÎn cadrul PNIM se poate dezvolta progresiv de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în colaborare cu CCSI, un instrument statistic propriu de construire a unor indicatori agregați prin utilizarea a diferite categorii de date furnizate de sursele de alimentare ale PNIM în vederea punerii în aplicare a sarcinii descrise la art. 6 lit. d). + 
Capitolul IIIDomeniile de specializare inteligentă naționale și regionale + 
Articolul 17Domenii de specializare inteligentă naționale și regionale(1)Din analiza domeniilor de specializare inteligentă naționale și regionale prevăzute de SNCISI si RIS3, acestea pot fi complementare, sinergice, cu suprapunere parțială sau totală sau fără nicio legătură tematică directă.(2)În vederea evidențierii oportunităților de investiții complementare și/sau sinergice la nivel regional, național sau interregional pe domeniile și nișele de specializare inteligentă, astfel cum sunt aprobate în SNCISI, se actualizează conținutul anexei nr. 1 la prezentele norme metodologice referitoare la Lista integrată a domeniilor de specializare inteligentă naționale și regionale în raport de conexiunile tematice, după fiecare reluare a procesului de descoperire antreprenorială.(3)Pentru domeniile de specializare inteligentă naționale finanțate din fonduri publice de către conducătorii/coordonatorii de programe/subprograme de nivel național, pe baza propunerilor de codificare primite de la aceștia și prin colaborare cu structura de specialitate a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, se realizează la momentul introducerii domeniilor de specializare inteligentă în PNIM o corelare cu tematicile NABS, utilizate în activitatea Institutului Național de Statistică și a Eurostat, astfel încât PNIM să poată genera rapoarte privind fondurile anuale alocate acestor tematici pentru fiecare conducător de program/subprogram în parte și respectiv corelarea între domeniile de specializare inteligentă naționale finanțate și tematicile NABS. + 
Articolul 18Actualizarea domeniilor de specializare inteligentă la nivel național și regional în PNIMDomeniile de specializare inteligentă la nivel național și regional se actualizează în conformitate cu prevederile SNCISI, în 2025 și 2027, conform propriilor metodologii de derulare a procesului continuu de descoperire antreprenorială, iar domeniile/nișele actualizate se introduc separat în PNIM împreună cu realizarea conexiunilor posibile cu domeniile/nișele anterioare și utilizarea în continuare a istoricului domeniilor/nișelor vechi în raportările statistice curente ale PNIM. + 
Capitolul IVAgenda strategică de cercetare + 
Articolul 19Monitorizarea Agendei strategice de cercetareMonitorizarea domeniilor Agendei strategice de cercetare, astfel cum sunt prevăzute de SNCISI, se realizează în principial pe baza aceluiași nomenclator de indicatori ca și monitorizarea domeniilor de specializare inteligentă naționale sau regionale, în vederea realizării de comparații și conexiuni statistice. + 
Articolul 20Domenii conexe Agendei strategice de cercetare în programele/subprogramele care contribuie la implementarea SNCISI și conexiuni cu Nomenclatorul NABS(1)Prin excepție de la art. 6 lit. a) și în aplicarea principiului din cadrul obiectivului specific 1.5 din SNCISI, conform căruia „Agenda Strategică de Cercetare nu vizează orientarea cercetării fundamentale, a cărei susținere trebuie să fie bazată primordial pe criteriile de excelență științifică“, conducătorii de programe/subprograme care contribuie la implementarea SNCISI care finanțează cercetare fundamentală fără ca tematicile unor programe/proiecte să se încadreze riguros în lista domeniilor de specializare inteligentă sau în lista domeniilor Agendei strategice de cercetare raportează aceste tematici de cercetare fundamentală în PNIM ca fiind domenii conexe listei domeniilor Agendei strategice de cercetare și propun coduri distincte de identificare a acestor domenii în PNIM în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. c) și ale art. 7 alin. (8). În momentul completării domeniilor conexe în PNIM se asigură și corelarea la nivel de obiective, indicatori și ținte între conținutul programelor configurate și prevederile SNCISI, precum și conexiunile cu Nomenclatorul NABS.(2)Prin excepție de la art. 6 lit. a) și în vederea respectării corespunzătoare a obiectivului general nr. 4 din cadrul SNCISI, inclusiv în ceea ce privește asigurarea continuității și sustenabilității participării României la organizațiile și programele internaționale de cercetare precum CERN, ESA etc., conducătorii de subprograme încadrate în Programul 5.9 „Programul Cercetare în domenii de interes strategic“ din PNCDI IV au aceeași posibilitate de raportare în PNIM menționată la alin. (1).(3)Pentru domeniile Agendei strategice de cercetare și respectiv domeniile conexe Agendei strategice de cercetare, finanțate din fonduri publice de către conducătorii de programe de nivel național, pe baza propunerilor de codificare primite de la aceștia și prin colaborare cu structura de specialitate din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, se realizează la momentul introducerii domeniilor în PNIM o corelare cu tematicile NABS (Nomenclatorul pentru analiza și comparația bugetelor și programelor științifice), utilizate în activitatea Institutului Național de Statistică și a Eurostat, astfel încât PNIM să poată genera rapoarte privind fondurile anuale alocate acestor tematici pentru fiecare conducător de program/subprogram în parte și respectiv corelarea între domeniile Agendei strategice de cercetare finanțate și tematicile NABS. + 
Capitolul VTransparență și proces decizional + 
Articolul 21Transparență și utilizatorii PNIM(1)În cadrul PNIM se asigură, prin consultarea structurii de specialitate din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării cu conducătorii/coordonatorii de programe/ subprograme care contribuie la implementarea SNCISI și respectiv cu coordonatorii RIS3, dezvoltarea unei interfețe dedicate publicului larg care va conține atât informații publice din sursele de date care alimentează PNIM, cât și informații obținute din derularea programelor/subprogramelor care contribuie la implementarea SNCISI/RIS3, în conformitate cu manualul operațional menționat la art. 7 alin. (9).(2)Utilizatorii instituționali ai PNIM introduc date și beneficiază de rapoarte agregate generate de PNIM, dezvoltate atât pe baza informațiilor furnizate în PNIM de sursele de date relevante pentru propriul/propriile program/programe, cât și pe baza informațiilor considerate publice, în conformitate cu prevederile alin. (1) și respectiv cu prevederile privind protecția datelor cu caracter personal, și a regulilor de confidențialitate din cadrul acordurilor de interconectare și respectiv de colaborare pentru alimentare cu date primare sau potrivit prevederilor din contractele de furnizare metadate cu operatori privați încheiate de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării. + 
Articolul 22Planuri de acțiune și procese decizionale(1)În funcție de conținutul raportului anual de implementare a SNCISI și al rapoartelor de monitorizare RIS3 menționate la art. 5 alin. (7) și (8), structura de specialitate din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și, respectiv, conducătorii/coordonatorii de programe/subprograme și/sau coordonatorii RIS3 pot elabora planuri de acțiune pentru eficientizarea apelurilor subsecvente din programele/ subprogramele de finanțare dedicate implementării SNCISI/ RIS3.(2)Raportul anual menționat la art. 5 alin. (7) conține un capitol dedicat propunerilor de îmbunătățire a cadrului legislativ CDI sau de implementare a SNCISI, argumentate prin secțiuni de rapoarte agregate de către PNIM, care sunt atașate raportului anual. + 
Capitolul VIEvaluarea SNCISI + 
Articolul 23Evaluarea SNCISI(1)La nivelul programelor de finanțare și al ansamblului SNCISI, evaluarea SNCISI are loc independent, pornind de la rapoartele de autoevaluare și evaluare ale conducătorilor/ coordonatorilor de programe/subprograme dedicate implementării SNCISI și RIS3, și se realizează în două etape:a)evaluarea intermediară în cursul anului 2025; … b)evaluare la finalizarea perioadei de implementare, la nivelul anului 2029. … (2)În vederea asigurării caracterului independent al evaluării SNCISI, în conformitate cu prevederile alin. (1), Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării elaborează termeni de referință pentru contractarea unei terțe părți în acest scop.(3)Evaluarea SNCISI include un capitol distinct privind evaluarea RIS3. + 
Articolul 24Metode de evaluare de impact(1)Termenii de referință pentru contractarea unei terțe părți în vederea realizării evaluării independente a SNCISI conțin fundamentarea unor metode de evaluare de impact adecvate specificului SNCISI, dacă este cazul, precum și marja de decizie a contractantului în acest sens.(2)Metodele de evaluare de impact utilizate pot dezvolta anchete și chestionare în cadrul componentei anchete chestionare a PNIM în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (3) lit. c). + 
Articolul 25Derularea unui exercițiu-pilot de stabilire și monitorizare a unor grupuri de control(1)Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate asigura demararea unui exercițiu-pilot de stabilire și monitorizare a unor grupuri de control și a unor grupuri de beneficiari imediați în implementarea unor programe/subprograme CDI, considerate adecvate în acest sens, în vederea creșterii rigurozității evaluării SNCISI.(2)În funcție de rezultatele exercițiului-pilot menționat la alin. (1), cu ocazia evaluării intermediare a SNCISI, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate decide extinderea unor asemenea metode de evaluare de impact la mai multe programe/ subprograme CDI din ciclul strategic actual și subsecvent. + 
Capitolul VIIDispoziții tranzitorii și finale + 
Articolul 26Resurse umane și buget pentru funcționarea PNIM(1)Resursele umane pentru funcționarea permanentă și actualizarea corespunzătoare a PNIM, precum și pentru asigurarea calității datelor, în coroborare cu prevederile art. 7, se asigură prin structurile Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării atât pentru componenta de IT, cât și pentru componenta de coordonare și proces decizional.(2)Bugetul necesar funcționării permanente și actualizării corespunzătoare a PNIM, pentru orice alte categorii de resurse, se asigură din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.(3)Adresa oficială de poștă electronică utilizată pentru comunicări legate de gestionarea platformei naționale integrate de monitorizare este PNIM@mcid.gov.ro. + 
Articolul 27Resurse umane pentru operarea PNIM la nivelul utilizatorilor instituționali(1)Toți utilizatorii instituționali (conducători/coordonatori de programe/subprograme/RIS3) ai PNIM comunică structurii de specialitate a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării datele de contact ale persoanelor care pot primi acces în PNIM pentru completarea/actualizarea/descărcarea informațiilor și generarea rapoartelor necesare în conformitate cu prevederile art. 5.(2)Datele de contact menționate la alin. (1) sunt disponibile și actualizate în PNIM în contul structurii de specialitate a Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. + 
Articolul 28Platforme de derulare a programelor CDI din PNCDI IV(1)PNIM acceptă import de date în locul datelor furnizate prin interconectare pentru acele programe care la data punerii în funcțiune a PNIM nu dispun încă de platforme operaționalizate de gestionare a competițiilor și de monitorizare a implementării programelor/subprogramelor.(2)Termenul până la care se acceptă importul de date în conformitate cu prevederile alin. (1) este data de 31 decembrie 2025.(3)Depășirea termenului de 31 decembrie 2025 menționat la alin. (2) se aprobă prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării. + 
Articolul 29AnexeAnexele nr. 1-3 reprezintă modele de structurare a informațiilor necesare alimentării PNIM și fac parte integrantă din prezentele normele metodologice, după cum urmează:a)anexa nr. 1 – Lista integrată a domeniilor de specializare inteligentă naționale și regionale în raport de conexiunile tematice; … b)anexa nr. 2 – Contribuția specifică a țintelor RIS3 regionale la țintele naționale, cu încadrarea în obiectivele generale/specifice ale SNCISI și în obiectivele/prioritățile RIS3 și alocarea de indicatori de sistem și indicatori de rezultat ai programelor; … c)anexa nr. 3 – Matricea de raportare a PNIM. …  + 
Anexa nr. 1la normele metodologice
LISTA INTEGRATĂ
a domeniilor de specializare inteligentă în raport de
conexiunile tematice 2021-2027

 + 
Anexa nr. 2la normele metodologice
Contribuția specifică a RIS3 regionale la țintele naționale,
cu încadrarea în obiectivele generale/specifice ale SNCISI și în
obiectivele/prioritățile RIS3 regionale și alocarea de
indicatori de sistem și indicatori de rezultat ai programelor

*1) Urmând ca tipurile de comentarii recomandate să fie dezvoltate în Manualul operațional al PNIM.

 + 
Anexa nr. 3la normele metodologice
MATRICEA DE RAPORTARE
a platformei naționale integrate de monitorizare4.1.Componenta națională

*1) Domeniile de specializare inteligentă sunt vizate direct și explicit de obiectivele specifice 2.1 și 2.2 din SNCISI. Totuși, în măsura în care există din rațiuni de complementaritate/sinergie proiecte finanțate conform obiectivelor specifice 2.1 și 2.2, ai căror beneficiari aplică și câștigă ulterior finanțare complementară dintr-un program aferent unui obiectiv specific din obiectivul general nr. 3 (inovare), platforma de monitorizare nu va putea înregistra o continuitate în finanțare a acelui domeniu de specializare inteligentă dacă el este asociat exclusiv obiectivului specific 2.2. Ca atare, este de discutat dacă ar trebui să asociem domeniile de specializare inteligentă exclusiv cu OS 2.1 pentru național și OS 2.2 pentru regional din start (pentru a fi riguroși, conform Planului de acțiune anexă la SNCISI) sau ar putea rămâne ca opțiune orizontală si pentru alte obiective din SNCISI. Probabil că cel puțin 90% din monitorizarea specializării inteligente va înregistra date pentru OS 2.1 și 2.2, dar poate ar fi util să lăsăm deschisă calea și pentru excepții pe alte obiective.*2) Aceleași întrebări privind oportunitatea asocierii exclusive cu OS 1.5 ca în situația asocierii domeniilor de specializare inteligentă exclusiv cu OS 2.1 și OS 2.2. … 4.2.Componenta regională

 … 

––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește