NORME METODOLOGICE din 29 decembrie 1999

de aplicare a Legii datoriei publice nr. 81/1999



 + 
Capitolul IDispoziţii generale1. În exercitarea atribuţiilor şi raspunderilor care decurg din prevederileLegii datoriei publice nr. 81/1999, denumita în continuare lege, Ministerul Finanţelor, prin direcţiile de specialitate, exercita activitatea de angajare, negociere şi de gestionare a împrumuturilor contractate de stat în nume propriu şi a celor contractate, în condiţiile legii, de persoane juridice, cu garanţia statului.2. Împrumuturile interne de stat angajate în nume propriu, prin Ministerul Finanţelor, sunt contractate pe piaţa financiară interna, pe termen scurt, mediu şi lung şi sunt destinate: (i) asigurării resurselor băneşti necesare în vederea finanţării şi/sau refinantarii deficitelor bugetare; (îi) finanţării şi/sau refinantarii datoriei publice interne constituite în baza unor legi speciale; (iii) finanţării unor obiective de investiţii de interes naţional, aprobate în condiţiile legii; (iv) menţinerii unui sold corespunzător în contul general al trezoreriei statului; şi (v) asigurării resurselor băneşti necesare în vederea convertirii în datorie publică interna a garanţiilor pentru împrumuturile interne executate, pentru suma neacoperita din fondul de risc şi din prevederile bugetului de stat cu aceasta destinaţie.Pentru destinaţiile prevăzute la pct. (i), (îi) şi (v) Ministerul Finanţelor poate angaja împrumuturi din disponibilităţile existente în contul general al trezoreriei statului, în special din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe păstrate în contul general al trezoreriei statului. Pentru destinaţia prevăzută la pct. (iv) Ministerul Finanţelor poate angaja împrumuturi de la Banca Naţionala a României, în condiţiile stabilite prinLegea nr. 101/1998privind Statutul Băncii Naţionale a României.3. Împrumuturile interne garantate de stat reprezintă o obligaţie a statului român, executată de creditor în cazul în care beneficiarul împrumutului – garantatul -, persoana juridică, nu are capacitatea sa achite, integral sau parţial, împrumutul, dobânda şi alte costuri în conformitate cu condiţiile şi cu clauzele contractului de împrumut.4. Împrumuturile interne garantate de stat prin Ministerul Finanţelor pot fi pe termen scurt, mediu sau lung şi au ca scop finanţarea din resurse de pe piaţa financiară interna a unor proiecte sau activităţi de importanţă prioritara pentru România, precum şi alte destinaţii stabilite şi aprobate de Guvern.5. Împrumuturile externe contractate direct de stat în nume propriu, prin Ministerul Finanţelor, cu guvernele altor tari, cu instituţii financiare internaţionale şi/sau de pe piaţa financiară internaţionala, pe termen mediu şi lung, au următoarele destinaţii: (i) susţinerea balanţei de plati; (îi) consolidarea rezervei valutare a statului; (iii) realizarea unor proiecte de investiţii şi finanţarea exporturilor, modernizarea şi dezvoltarea unor domenii prioritare ale economiei; (iv) realizarea unor reforme sectoriale; (v) realizarea unor importuri stabilite de Guvern; şi (vi) finanţarea şi refinantarea deficitului bugetului de stat.Pentru împrumuturile externe contractate direct de stat, cu destinaţiile prevăzute la pct. (iii), (iv) şi (v), după caz, Ministerul Finanţelor, cu acordul creditorului extern şi în condiţiile prevăzute în contractul de împrumut, poate mandata instituţii financiare interne sa administreze, în numele şi în contul statului, împrumuturi externe destinate finanţării investiţiilor, exporturilor şi importurilor ori sa transfere la utilizatorii finali împrumuturi externe pe baza unor contracte de subimprumut, încheiate între Ministerul Finanţelor şi aceştia.Instituţiile financiare interne mandatate sa administreze împrumuturi externe ori, după caz, persoanele juridice beneficiare de subimprumuturi de la instituţiile financiare interne, precum şi utilizatorii finali ai împrumuturilor externe contractate direct de către stat au obligaţia să asigure integral sursele necesare pentru plata sumelor datorate (rate, dobânzi, alte costuri), ce decurg din împrumuturile externe respective, conform clauzelor stipulate în contractele externe, precum şi în contractele de subimprumut.6. Împrumuturile externe garantate de stat prin Ministerul Finanţelor sunt contractate pe termen mediu şi lung de persoane juridice – societăţi comerciale, regii autonome, companii/societăţi naţionale şi autorităţi ale administraţiei publice locale -, pentru care Ministerul Finanţelor, în condiţiile reglementărilor legale în vigoare, a emis o scrisoare de garanţie în numele şi în contul statului sau a încheiat un acord de garanţie, după caz.Ca şi în cazul împrumuturilor contractate direct de stat, împrumuturile externe garantate de stat se pot contracta numai pentru finanţarea din resurse de pe piaţa financiară externa a unor proiecte sau activităţi susţinute de ministerele de resort şi considerate de importanţă prioritara pentru România.Împrumuturile externe garantate de stat reprezintă o obligaţie a statului român, care se exercită în cazul în care beneficiarul împrumutului nu are capacitatea sa achite, integral sau parţial, împrumutul, dobânda şi alte costuri stabilite în conformitate cu condiţiile şi cu clauzele acordului (contractului) de împrumut.7. Instrumentele prin care se angajează datoria publică interna sunt cele prevăzute la art. 8 din lege, iar cele prin care se angajează datoria publică externa sunt cele prevăzute la art. 17 din lege.În funcţie de condiţiile concrete ale României, datoria publică interna poate fi angajata şi prin alte tipuri de instrumente, cum ar fi: titluri de stat în valută emise pe piaţa interna, titluri de stat destinate atât persoanelor fizice, cat şi celor juridice şi plasamente efectuate în contul general al trezoreriei statului de către bănci.8. Împrumuturile interne şi externe contractate până la apariţia legii se constituie, în continuare, ca datorie publică a statului, în măsura în care au fost contractate direct de stat sau în măsura în care prin convenţiile, acordurile şi/sau instrumentele de ratificare încheiate a fost prevăzută garanţia statului român prin Ministerul Finanţelor.9. Datoria publică a României se formează din însumarea datoriei publice interne şi externe, contractată direct sau garantată de stat, cu datoria publică interna şi externa angajata, în condiţiile legii, de autorităţile administraţiei publice locale. + 
Capitolul IIContractarea, rambursarea împrumuturilor interne şi plata costurilor aferente1. Angajarea împrumuturilor interne de stat contractate direct şi/sau garantate de stat prin Ministerul FinanţelorAngajarea unor asemenea împrumuturi interne se face numai cu respectarea stricta a destinaţiilor prevăzute de lege şi menţionate la cap. I pct. 2 şi 3.Angajarea împrumuturilor interne contractate direct de statÎn temeiul art. 7 din lege, achitarea datoriei publice interne reprezintă o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului de rambursare la scadenta a împrumutului contractat şi de plată a dobânzilor şi a costurilor aferente şi se realizează din surse stabilite prin dispoziţii legale, din surse ale contului general al trezoreriei statului şi din împrumuturi de stat pentru refinantarea datoriei publice.Evaluarea cheltuielilor privind dobânzile aferente datoriei publice interne, în vederea prevederii acestora în legea bugetară anuală, se realizează ţinându-se seama de evoluţia pieţei financiare, de necesitatea de finanţare a deficitului bugetar, de valoarea ratelor scadente la împrumuturi şi de valoarea împrumuturilor noi aprobate prin legi speciale.În temeiul art. 9 din lege, Ministerul Finanţelor este autorizat sa emita titluri de stat în lei şi în valută, în forma materializata şi/sau dematerializată, atât în mod direct, cat şi prin intermediul instituţiilor financiare specializate care dobândesc calitatea de agent al statului.În acest scop Ministerul Finanţelor încheie o convenţie cu agentul sau cu instituţia desemnată în acest scop, în care sunt stabilite condiţiile generale de emisiune a titlurilor de stat, caracteristicile acesteia, obligaţiile Ministerului Finanţelor şi cele ale agentului sau instituţiei.În baza convenţiei încheiate între Ministerul Finanţelor şi agentul sau instituţia desemnată în acest scop se vor elabora Regulamentul privind operaţiunile cu titluri de stat şi Procedurile de lucru care cuprind elemente referitoare la forma şi condiţiile emisiunii, determinarea valorii nominale, calculul dobânzii, modalităţile de oferta şi vânzare, înregistrarea, administrarea şi plata titlurilor de stat, reglementarea activităţilor şi operaţiunilor pe piaţa primara şi pe piaţa secundară a titlurilor de stat etc.Dacă în documentul de lansare a emisiunii de titluri de stat nu se prevede altfel, formulele de baza folosite pentru calculul preţului/dobânzii aferente titlurilor de stat sunt următoarele:a) Pentru titluri de stat pe termen scurt cu discont: … (r x d)P = 1 – ────────── ,360în care:P = preţul titlului de stat cu discont;r = rata discontului;d = numărul de zile până la scadenta;ry = ───── ,Pîn care:y = randamentul;r = rata discontului;P = preţul titlului de stat cu discont.b) Pentru titlurile de stat pe termen scurt purtătoare de dobânda: … K x i x dD = ──────────── ,360în care:D = valoarea dobânzii;K = valoarea nominală totală;i = rata dobânzii la care s-a adjudecat emisiunea;d = numărul de zile de deţinere.c) Pentru titlurile de stat pe termen mediu şi lung se va folosi următoarea formula: … K x i x dD = ───────────── ,365 sau 366în care:D = valoarea dobânzii;K = valoarea nominală totală;i = rata dobânzii la care s-a adjudecat emisiunea;d = numărul de zile de deţinere.Ministerul Finanţelor poate opta pentru utilizarea oricărei alte formule de calcul al dobânzii, în funcţie de tipul titlurilor de stat emise şi de necesitatea oferirii unor condiţii atractive de investire.Vânzarea şi circulaţia titlurilor de stat pe piaţa primara şi pe piaţa secundară se efectuează în conformitate cu prevederile Regulamentului privind operaţiunile cu titluri de stat şi ale Procedurilor de lucru.Emiterea garanţiilor de stat pentru împrumuturi interneÎn temeiul prevederilor art. 27 din lege, Ministerul Finanţelor este autorizat sa acorde, în numele statului, garanţii de stat pentru împrumuturi interne contractate de o persoană juridică de la o instituţie creditoare, pentru finanţarea proiectelor sau a activităţilor de importanţă prioritara pentru România ori pentru alte destinaţii stabilite şi aprobate de Guvern.Acordarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi interne este condiţionată de acceptarea de către Ministerul Finanţelor a clauzelor cuprinse în contractele de împrumut încheiate între persoanele juridice care solicită împrumuturi cu garanţia statului şi instituţiile creditoare.Persoanele juridice care, în condiţiile legii, pot beneficia de împrumuturi interne cu garanţia statului vor adresa Ministerului Finanţelor o scrisoare prin care vor formula cererea de garantare a împrumutului de pe piaţa interna, însoţită, în funcţie de destinaţia care urmează să fie data împrumutului (creditului), de următoarea documentaţie:– documentul în baza căruia se poate verifica încadrarea solicitantului ca beneficiar al prevederilor legale prin care Ministerul Finanţelor este autorizat sa acorde garanţia statului;– proiectul contractului de împrumut (credit) ce urmează să fie încheiat cu instituţia financiară creditoare;– proiectul contractului comercial, în cazul în care din împrumutul (creditul) garantat se vor realiza achiziţii de utilaje, tehnologie, bunuri, servicii ori se vor realiza lucrări de construcţii-montaj;– planul de afaceri, cu desfăşurarea pe ani în cadrul perioadei pentru care se solicita garanţia statului, în care se va cuprinde, dacă este cazul, programul de restructurare şi/sau de redresare financiară, aprobat de organele cu asemenea competente;– estimarea şi fundamentarea surselor de rambursare a împrumutului (creditului) şi de plată a costurilor aferente acestuia, precum şi a surselor din care se asigura plata proiectului pentru sumele neacoperite cu împrumutul (creditul) garantat;– lista cuprinzând principalii furnizori de la care urmează sa facă aprovizionarea tehnico-materială cu bunurile şi serviciile de baza necesare în vederea asigurării activităţii economice;– analiza pieţei de desfacere a produselor şi/sau serviciilor, cu nominalizarea principalilor clienţi, după caz;– bilanţul contabil pe cel puţin 3 ani anteriori celui în care se solicita garanţia statului şi situaţia economico-financiară pentru perioada scursa din anul în curs;– raportul de audit, realizat de o firma ori de o persoană fizica independenta autorizata, asupra activităţii economico-financiare din anul anterior celui în care se solicita garanţia statului, din care să rezulte, în mod evident, şi referiri cu privire la seriozitatea şi bonitatea persoanei juridice care solicită garanţia statului;– studiul de fezabilitate şi aprobarea acestuia de către autorităţile competente, în cazul investiţiilor care se realizează din împrumuturi (credite) interne cu garanţia statului;– analiza comparativa a cel puţin 3 oferte primite de la finanţatori diferiţi şi, dacă este cazul, analiza comparativa a cel puţin 3 oferte primite de la furnizori diferiţi pentru achiziţii de utilaje, tehnologie, bunuri, servicii şi executări de lucrări de construcţii-montaj.Ministerul Finanţelor, prin Direcţia generală a datoriei publice, analizează întreaga documentaţie şi face, dacă situaţia o cere, propuneri de îmbunătăţire pentru care va solicita acceptul persoanei juridice, urmărind în mod prioritar constituirea măsurilor asiguratorii care să minimizeze riscul executării garanţiei.În scopul unei analize complete şi realiste Ministerul Finanţelor poate cere persoanei juridice care a solicitat emiterea garanţiei statului, în condiţii rezonabile, orice alte informaţii considerate ca fiind necesare pentru luarea unei decizii corecte, în concordanta cu prevederile legale şi cu situaţia conjuncturala a pieţei financiare interne.Verificarea şi analiza documentaţiei primite de la solicitantul garanţiei, inclusiv emiterea scrisorii de garanţie sau a răspunsului de respingere a cererii de garantare a împrumutului, se vor face în termen de maximum 30 de zile calendaristice de la primirea documentaţiei complete la Ministerul Finanţelor. Informaţiile suplimentare care, eventual, sunt solicitate de Ministerul Finanţelor se pot prezenta în intervalul celor 30 de zile calendaristice rezervate verificării şi analizării documentaţiei.În acelaşi interval Ministerul Finanţelor va pune la dispoziţie persoanei juridice solicitante un model al convenţiei de garanţie pentru împrumuturi interne contractate cu garanţia statului, convenţie care se va încheia între garant (Ministerul Finanţelor) şi garantat (persoana juridică împrumutată cu garanţia statului) şi care va cuprinde drepturile şi obligaţiile părţilor.2. Convenţia de garanţie pentru împrumuturi interne contractate cu garanţia statuluiConcomitent cu emiterea scrisorii de garanţie şi pe baza acesteia, între Ministerul Finanţelor, în calitate de garant, şi beneficiarul creditului garantat de stat, în calitate de garantat, se încheie o convenţie de garanţie în care sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile părţilor.În convenţia de garanţie sunt stipulate următoarele obligaţii pentru persoana juridică beneficiara a împrumutului intern cu garanţia statului:a) sa utilizeze creditul bancar garantat în numele şi în contul statului numai pentru destinaţiile stabilite prin actul normativ care autorizează Ministerul Finanţelor sa emita garanţia şi prin contractul de credit; … b) sa achite la scadenta obligaţiile care decurg din contractul de împrumut (credit) încheiat cu banca în favoarea căreia Ministerul Finanţelor a emis scrisoarea de garanţie; … c) sa înştiinţeze în scris Ministerul Finanţelor, cu 15 zile lucrătoare înainte de data scadentei, despre imposibilitatea constituirii, parţiale sau totale, a sumelor necesare pentru plata obligaţiilor prevăzute în contractul de împrumut (credit), cu motivatiile şi fundamentarile corespunzătoare; … d) sa plătească, la scadentele şi în condiţiile prevăzute în convenţia de garanţie, comisionul de risc, precum şi majorările calculate pentru plata cu întârziere a comisionului de risc; … e) sa achite, la termenele şi în condiţiile care se vor stabili cu garantul, sumele plătite de acesta ca urmare a executării parţiale sau totale a garanţiei, precum şi majorările de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor legale; … f) sa informeze în scris Ministerul Finanţelor despre acţiunile de divizare, privatizare sau despre orice modificări în statutul juridic, pentru a adapta în comun prevederile convenţiei de garanţie la situaţiile intervenite; … g) sa anunţe în prealabil şi sa obţină acordul Ministerului Finanţelor în cazul în care intenţionează să îşi transfere şi/sau să îşi deschidă un nou cont la o alta banca decât banca de la care a contractat împrumutul; … h) să prezinte Ministerului Finanţelor informări şi rapoarte periodice în legătura cu angajarea creditului şi cu modul în care se derulează creditul garantat de stat, precum şi cu privire la modul în care a efectuat plata serviciului datoriei publice creat ca urmare a împrumutului (creditului) contractat cu garanţia statului şi la modul în care a onorat plăţile datorate la fondul de risc la termenele şi în condiţiile stabilite prin convenţia de garanţie. … 3. Emiterea scrisorii de garanţie pentru creditele contractate de pe piaţa interna de capitalÎn situaţia în care, în urma analizei efectuate, se constata întrunirea condiţiilor pentru eliberarea scrisorii de garanţie, Direcţia generală a datoriei publice propune conducerii Ministerului Finanţelor semnarea acesteia.Scrisoarea de garanţie emisă de Ministerul Finanţelor în favoarea instituţiei financiare creditoare poate fi diferita ca forma în funcţie de practicile fiecărei bănci, dar, în mod obligatoriu, trebuie să cuprindă referiri la conditionalitatile şi obligaţiile împrumutatului şi ale creditorului prevăzute în contractul de împrumut (credit), asupra căruia Ministerul Finanţelor şi-a dat acordul.Obligaţiile asumate de Ministerul Finanţelor fata de instituţia creditoare vor înceta la data rambursarii integrale de către împrumutat a împrumutului (creditului) şi a costurilor aferente acestuia. De îndată ce va deveni fără obiect, scrisoarea de garanţie se returnează emitentului, respectiv Ministerului Finanţelor.4. Împrumuturi interne contractate de autorităţile administraţiei publice localeContractarea de împrumuturi interne de către autorităţile administraţiei publice locale se face conform prevederilorLegii nr. 189/1998privind finanţele publice locale şi ale legii.Împrumuturile contractate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă datorii sau raspunderi ale Guvernului, iar plata serviciului aferent acestor împrumuturi se va efectua exclusiv din veniturile cu care s-au garantat împrumuturile respective de către autorităţile administraţiei publice locale.Consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, hotărăsc contractarea de împrumuturi, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor lor, pentru realizarea de investiţii publice de interes local, precum şi pentru refinantarea datoriei publice locale.Emisiunile de titluri de valoare pe piaţa interna de capital se fac numai cu avizul Direcţiei generale a datoriei publice din cadrul Ministerului Finanţelor.Emiterea şi lansarea titlurilor de valoare pe piaţa interna se pot face direct de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin intermediul unor agenţii ori al altor instituţii specializate, cu respectarea legislaţiei privind regimul titlurilor de stat.5. Rambursarea împrumuturilor interne, plata dobânzilor şi a altor costuri aferente acestoraa) Suma ratelor de rambursat pentru împrumuturile interne, a dobânzilor şi a altor costuri datorate, aferente acestor împrumuturi, la o anume data prevăzută în contractele de împrumut sau pentru o perioadă determinata luna, trimestru, semestru, noua luni, un an – reprezintă serviciul datoriei publice interne şi este o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului. … b) Rambursarea împrumuturilor interne contractate direct de Ministerul Finanţelor, în numele şi în contul statului, pentru destinaţiile legale menţionate la cap. I pct. 2 se asigura prin împrumuturi de stat de pe piaţa financiară interna pentru refinantarea datoriei publice şi/sau din împrumuturi din disponibilităţile temporare ale contului general al trezoreriei statului şi din alte surse, conform legii. … Plata dobânzilor şi a altor costuri aferente acestor împrumuturi interne de stat se asigura din sumele cu aceasta destinaţie din bugetul de stat.c) Rambursarea împrumuturilor interne contractate de autorităţile administraţiei publice locale, precum şi plata dobânzilor şi comisioanelor datorate se asigura din resurse aflate la dispoziţia acestora şi prevăzute în bugetul local, cu excepţia transferurilor de la bugetul de stat cu destinaţie specială. … d) Rambursarea împrumuturilor interne contractate de terţe persoane juridice cu garanţia statului, pentru destinaţiile legale menţionate la cap. I pct. 4, precum şi plata dobânzilor şi a altor costuri aferente acestor împrumuturi se asigura de garantat, potrivit prevederilor cuprinse în contractele de împrumut (credit) şi în convenţiile de garantare a împrumutului intern. … Ministerul Finanţelor urmăreşte, pe baza informărilor primite de la garantaţi, modul în care beneficiarii de astfel de împrumuturi interne îşi constituie sursele de rambursare a împrumuturilor şi de plată a dobânzilor şi a altor costuri aferente.e) Potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) din lege, pentru plata dobânzilor aferente datoriei publice interne se acordă autorizarea bugetară permanenta. … 6. Executarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi internea) Potrivit legii, garanţia de stat pentru împrumuturi interne reprezintă o obligaţie indirecta a statului român, care se executa în cazul în care garantatul nu are capacitatea sa achite, integral sau parţial, împrumutul, dobânda şi alte costuri aferente împrumutului respectiv în condiţiile prevăzute în contractul de împrumut încheiat între banca şi beneficiarul de împrumut şi în convenţia de garanţie încheiată între Ministerul Finanţelor, în calitate de garant, şi persoana juridică garantată. … b) În cazul în care persoana juridică al carei împrumut este garantat de stat nu poate asigura resursele necesare în vederea rambursarii ratelor de credit, plăţii dobânzilor şi a altor costuri aferente creditului garantat, aceasta va înştiinţa Ministerul Finanţelor cu 15 zile lucrătoare înainte de data scadentei, cu prezentarea fundamentată a cauzelor obiective care au determinat situaţia creata. După ce banca va întreprinde toate demersurile de recuperare prevăzute în contractul de creditare pentru a recupera sumele datorate de împrumutat, garanţia emisă de Ministerul Finanţelor devine exigibilă şi se poate iniţia procedura de executare a acesteia. … c) Banca în favoarea căreia s-a emis scrisoarea de garanţie trebuie să înştiinţeze în scris Ministerul Finanţelor, în termenii şi în condiţiile prevăzute în scrisoarea de garanţie, despre intenţia ei de a proceda la executarea acesteia. … d) Acoperirea plăţilor care decurg din executarea scrisorii de garanţie se asigura din fondul de risc constituit potrivit legii. … Dacă obligaţiile de plată în executarea scrisorii de garanţie sunt mai mari decât disponibilităţile fondului de risc, inclusiv alocaţiile de la bugetul de stat prevăzute pentru alimentarea fondului de risc, diferenţa se asigura prin contractarea unui împrumut intern de stat, care, potrivit legii, va deveni datorie publică interna.Plăţile în executarea scrisorilor de garanţie se fac prin trezoreria statului, în baza documentaţiei de fundamentare întocmite de Direcţia generală a datoriei publice din cadrul Ministerului Finanţelor.e) Sumele plătite de Ministerul Finanţelor în urma executării scrisorilor de garanţie pentru împrumuturi interne se recuperează de la persoanele juridice garantate pentru împrumuturile interne respective, în stricta concordanta cu clauzele asiguratorii prevăzute în contractele de împrumut şi în convenţiile de garanţie, precum şi în condiţiile şi la termenele cuprinse în actele adiţionale, încheiate între garant şi garantat, la convenţiile de garanţie pentru aceste împrumuturi interne. … f) Pentru toate sumele plătite de Ministerul Finanţelor în urma executării scrisorilor de garanţie pentru împrumuturi interne persoanele juridice garantate vor fi înregistrate de Ministerul Finanţelor ca debitori la fondul de risc pentru împrumuturi interne garantate de stat, iar persoanele juridice garantate vor înregistra în propriile evidente sumele datorate garantului – Ministerul Finanţelor -, în calitate de creditor pentru fondul de risc. … În condiţiile legii, în cazurile în care garantatul motiveaza temeinic lipsa temporară a capacităţii de plată, Ministerul Finanţelor poate aproba, prin acte adiţionale la convenţiile de garanţie: (i) eşalonarea la plata a sumelor datorate de debitorii respectivi; şi (îi) înlesniri la plata majorărilor de întârziere.g) Ministerul Finanţelor are obligaţia de a urmări recuperarea integrală şi la termenele stabilite a sumelor datorate de persoanele juridice ca urmare a executării scrisorilor de garanţie pentru împrumuturi interne, inclusiv prin procedura executării silite, iar sumele recuperate de la debitorii garantaţi se fac venit la fondul de risc pentru împrumuturile interne garantate de stat. … 7. Fondul de risc pentru împrumuturile interne garantate de stat şi reflectarea în contabilitatea trezoreriei statului şi a persoanelor juridice beneficiare de împrumuturi interne cu garanţia statului a operaţiunilor legate de acordarea garanţiei, de executarea scrisorii de garanţie şi de recuperarea sumelor plătite de Ministerul Finanţelor ca urmare a executării scrisorii de garanţie pentru împrumuturi internea) În temeiul prevederilor art. 30 din lege se instituie, în continuare, fondul de risc pentru garanţiile de stat pentru împrumuturi interne, în scopul acoperirii riscurilor financiare ce decurg din garantarea de către stat a unor astfel de împrumuturi, ca urmare a executării scrisorilor de garanţie de către băncile în favoarea cărora au fost emise asemenea scrisori de garanţie. … b) Veniturile fondului de risc pentru garanţiile de stat pentru împrumuturi interne se constituie din: … – sumele încasate de la persoanele juridice garantate de Ministerul Finanţelor, reprezentând comisionul de risc negociat ca o cota procentuală aplicată asupra valorii împrumutului garantat sau efectiv angajat de la o banca şi care se cuprinde în convenţia de garanţie încheiată între garant şi garantat;– dobânzile obţinute din plasamentele sumelor aflate în depozite, reprezentând disponibilităţi în fondul de risc pentru garanţiile de stat pentru împrumuturi interne, după deducerea din acestea a alocaţiilor de la bugetul de stat. Disponibilităţile din fondul de risc pentru garanţii de stat pentru împrumuturi interne se pot plasa de Ministerul Finanţelor la bănci selecţionate pe criterii de siguranţă, lichiditate şi rentabilitate, în aceasta ordine şi prioritate, dacă soldul general al trezoreriei statului previzionat pe termen scurt şi/sau mediu excede nevoilor de acoperire temporară a deficitului bugetului de stat;– sumele reprezentând încasări din majorările de întârziere aplicate pentru neplata în termen a comisionului de risc, echivalente cu majorările de întârziere stabilite pentru neplata impozitelor datorate la bugetul de stat;– sumele recuperate de Ministerul Finanţelor în temeiul prevederilor art. 34 alin. (3) din lege;– sumele primite de la bugetul de stat, în completarea fondului de risc pentru garanţiile de stat pentru împrumuturi interne, în condiţiile prevăzute de lege;– alte surse legal constituite cu aceasta destinaţie.c) Sumele cu destinaţia fondul de risc pentru garanţiile de stat pentru împrumuturi interne se virează în contul nr. 64.37.8.01.80 "Disponibil pentru constituirea fondului de risc pentru garanţii de stat pentru împrumuturi interne", deschis pe numele Ministerului Finanţelor la centrala Băncii Naţionale a României. … Documentele prin care se efectuează viramentul trebuie să cuprindă ori, după caz, să fie însoţite de acte din care să rezulte: numărul scrisorii de garanţie ce a generat obligaţia, cu menţiunea "garanţie interna", natura plăţii: (i) comision; (îi) dobânzi; (iii) majorări de întârziere la plata comisionului de risc; (iv) debitori pentru rate la împrumuturi interne, dobânzi şi alte costuri aferente; (v) alocaţii de la bugetul de stat în completarea fondului de risc, precum şi perioada pentru care se achită suma.d) Din fondul de risc pentru împrumuturile interne garantate de stat se pot efectua numai plăţile care rezultă din executarea scrisorilor de garanţie. … e) Gestionarea fondului de risc pentru împrumuturile interne contractate de persoanele juridice cu garanţia statului se face de Ministerul Finanţelor, în regim extrabugetar, prin contul general al trezoreriei statului. … f) Evidenta fondului de risc aferent garanţiilor acordate pentru împrumuturile interne se organizează la Ministerul Finanţelor şi la fiecare persoana juridică care a contractat împrumuturi interne cu garanţia statului, analitic şi sintetic, în funcţie de natura creditului bancar garantat şi, după caz, pe fiecare agent economic, pe bănci şi pe total fond de risc pentru garanţiile acordate pentru împrumuturi interne. … g) Pe baza informărilor primite de la persoanele juridice garantate şi a evidentelor din cadrul Ministerului Finanţelor, Direcţia generală a datoriei publice întocmeşte semestrial raportul privind modul de constituire şi de utilizare a fondului de risc pentru împrumuturile interne garantate de stat, care se prezintă pentru informare şi aprobare conducerii ministerului. … h) În contabilitatea trezoreriei statului, precum şi în contabilitatea persoanelor juridice garantate pentru împrumuturile interne se vor evidenţia informaţii cu privire la: (i) acordarea garanţiei; (îi) executarea garanţiei; (iii) recuperarea sumelor plătite de Ministerul Finanţelor ca urmare a executării garanţiilor şi a majorărilor de întârziere ori a dobânzilor aferente; (iv) constituirea şi încasarea de către trezoreria statului a veniturilor pentru fondul de risc, precum şi cu privire la plăţile pe care aceasta le efectuează din fondul de risc; şi (v) instituirea la nivelul persoanelor juridice garantate a obligaţiilor care s-au creat din contractarea împrumuturilor interne cu garanţia statului, pentru plata comisionului de risc şi a celorlalte obligaţii către fondul de risc, precum şi cu privire la plata efectivă a acestora. …  + 
Capitolul IIIContractarea şi rambursarea împrumuturilor externe şi plata costurilor aferente1. Angajarea împrumuturilor externe contractate direct sau garantate de stat prin Ministerul FinanţelorAngajarea unor asemenea împrumuturi exerne se face cu respectarea stricta a destinaţiilor prevăzute de lege şi conform cap. I pct. 5 şi 6.La angajarea unor asemenea împrumuturi, cu respectarea încadrării în plafonul anual de îndatorare publică externa aprobat de Parlament şi în destinaţiile prevăzute de lege, Ministerul Finanţelor are obligaţia sa analizeze şi sa urmărească:a) fundamentarea necesităţii şi oportunităţii împrumuturilor externe în raport cu priorităţile şi cu acordurile guvernamentale; … b) eficienta împrumuturilor externe angajate (costuri, condiţii şi termene de rambursare, costuri aferente); … c) existenta şi realitatea tuturor documentelor pentru contractarea de împrumuturi externe, în scopul prevenirii riscurilor de încălcare a prevederilor acordului şi/sau contractului de împrumut, atât de către beneficiarul de împrumut, cat şi de creditorul extern; … d) studiul de fezabilitate, însoţit de acordul şi de aprobarea organelor sau autorităţilor competente, în cazul investiţiilor care se realizează din împrumuturi externe; … e) avizul Comitetului Interministerial de Garanţii şi Credite de Comerţ Exterior, denumit în continuare C.I.G.C.C.E., pentru împrumuturile externe pentru finanţarea investiţiilor sau importurilor, potrivit art. 22 alin. (2) din lege, cu excepţia împrumuturilor externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale, care trebuie să fie aprobate de comisia de autorizare constituită conform prevederilorHotărârii Guvernului nr. 611/1999privind constituirea şi componenta comisiei de autorizare a contractării de împrumuturi externe de către autorităţile administraţiei publice locale. … 2. Împrumuturi externe contractate de stat în nume propriua) În categoria împrumuturilor externe contractate de stat în nume propriu sunt încadrate toate acele împrumuturi externe contractate de Ministerul Finanţelor, conform prevederilor cap. I pct. 5. … b) Pentru contractarea unui împrumut extern în numele şi în contul statului, Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului o scrisoare/un memorandum, însoţit de o documentaţie corespunzătoare cuprinzând încadrarea în plafonul de îndatorare publică externa, destinaţia, necesitatea, oportunitatea şi eficienta împrumutului extern care se va angaja, precum şi proiectul de mandat pentru negocierea împrumutului cu potenţialii creditori externi. … În cazul împrumuturilor externe destinate realizării unor proiecte de investiţii, modernizării şi retehnologizării unor domenii prioritare din economie, realizării unor reforme sectoriale sau de importuri stabilite de Guvern, documentaţia care însoţeşte scrisoarea/memorandumul către Guvern va cuprinde şi alte fundamentari (studii de fezabilitate aprobate de autorităţile competente).c) În baza mandatului aprobat de Guvern, Ministerul Finanţelor procedează, în termenii şi în condiţiile prevăzute în mandat, la negocierea împrumutului extern în numele şi în contul statului. … După negociere, pentru împrumuturile externe care se contractează de la guvernele altor tari, de la organisme şi instituţii financiare internaţionale şi a căror acordare este condiţionată de unele măsuri economice, financiare, sociale sau de alta natura, acordul de împrumut negociat va fi aprobat de Guvern înainte de semnare. Asemenea acorduri de împrumuturi externe se ratifica de Parlamentul României sau de Guvern, dacă se primeşte de la Parlamentul României o asemenea abilitare.d) Pentru utilizarea şi administrarea împrumuturilor externe contractate de stat în nume propriu pentru finanţările specificate la lit. b) alin. 2 Ministerul Finanţelor încheie cu utilizatorii finali, respectiv cu instituţiile financiare mandatate, contracte de subimprumut, prin care aceştia se obliga să asigure plata integrală şi la termen a serviciului datoriei publice rezultate din aceste împrumuturi, conform clauzelor stipulate în contractele menţionate. … În cazul în care împrumuturile externe se transmit unor beneficiari finali garantaţi de autorităţi publice, fata de care aceştia sunt subordonaţi, între Ministerul Finanţelor, pe de o parte, şi beneficiarul final de împrumut împreună cu autoritatea publică garanta, pe de altă parte, se încheie un contract de subimprumut şi de garanţie, în care se includ prevederi din acordul de împrumut extern şi măsuri asiguratorii pentru plata integrală şi la termen a serviciului datoriei publice externe astfel rezultate.e) Potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din lege, împrumuturile externe contractate pentru finanţarea proiectelor de investiţii finanţate de la bugetul de stat sunt analizate şi administrate direct de Ministerul Finanţelor. Autorităţile publice centrale care propun să se realizeze investiţii cu împrumuturi externe contractate de stat în nume propriu au obligaţia să prezinte Ministerului Finanţelor, o dată cu cererea oficială, documentaţiile, fundamentarile şi studiile de fezabilitate aprobate de autorităţile competente. … Transferurile în valută ce decurg din plata ratelor aferente împrumuturilor externe contractate sau garantate de stat se efectuează liber, fără autorizarea Băncii Naţionale a României.f) Acordurile de împrumut extern intră în vigoare după ratificarea acestora de către autorităţile române, conform lit. c), sau, după caz, în condiţiile şi la termenele prevăzute în acordurile de împrumuturi externe, acestea din urma prevaland legislaţiei române. … g) În baza prevederilor art. 21 din lege, fondurile obţinute ca urmare a contractării împrumuturilor externe de Ministerul Finanţelor în numele statului pentru finanţarea deficitului bugetului de stat vor fi convertite în lei prin Banca Naţionala a României. … 3. Împrumuturile externe garantate de stata) Persoanele juridice care se încadrează în prevederile cap. I pct. 6 pot beneficia de garanţia statului, prin Ministerul Finanţelor, pentru împrumuturi externe destinate unor proiecte sau activităţi susţinute de ministere de resort, considerate de importanţă prioritara pentru România. … b) În vederea contractării unor împrumuturi externe cu garanţia statului se vor parcurge etapele prevăzute la cap. III pct. 1. Pentru aceasta, după obţinerea avizului de principiu al Ministerului Finanţelor, persoanele juridice transmit Secretariatului tehnic al C.I.G.C.C.E. cereri oficiale, însoţite de documentaţii şi fundamentari, în stricta concordanta cu cerinţele şi cu procedurile de analiza pentru astfel de împrumuturi. … c) În bazaLegii nr. 189/1998Guvernul poate acorda garanţii la împrumuturi externe contractate de autorităţile publice locale. Garanţiile se vor acorda în baza hotărârii comisiei de autorizare constituite conformHotărârii Guvernului nr. 611/1999şi cu respectarea prevederilor normelor şi procedurilor anexate la aceasta. … Determinarea comisionului de risc, modalitatea de constituire şi de gestionare a fondului de risc, precum şi reflectarea în contabilitatea trezoreriei statului şi a autorităţilor publice locale beneficiare de împrumuturi externe garantate de stat a operaţiunilor legate de acordarea garanţiei, de executarea scrisorii de garanţie, de plati efectuate de Ministerul Finanţelor şi de recuperarea sumelor plătite de Ministerul Finanţelor pentru împrumuturile externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale cu garanţia statului urmează regimul reglementat prin lege şi prin prezentele norme metodologice pentru împrumuturile externe garantate de stat.4. Convenţia pentru împrumuturi externe contractate cu garanţia statuluiLa emiterea scrisorii de garanţie pentru împrumutul extern, în conformitate cu procedurile prevăzute în normele aprobate în acest scop şi pe baza acestora, între Ministerul Finanţelor, în calitate de garant, şi beneficiarul împrumutului (creditului) extern garantat de stat, în calitate de garantat, se încheie o convenţie în care sunt prevăzute drepturile şi obligaţiile părţilor.În convenţie se includ, fără a se limita numai la acestea, următoarele obligaţii pentru persoana juridică beneficiara de împrumut (credit) extern cu garanţia statului:a) sa utilizeze împrumutul (creditul) extern garantat în numele şi în contul statului numai pentru destinaţiile stabilite prin acordul (contractul) de împrumut extern încheiat între persoana juridică şi creditorul extern; … b) sa achite la scadenta obligaţiile care decurg din acordul (contractul) de împrumut extern încheiat cu creditorul extern în favoarea căruia Ministerul Finanţelor a emis scrisoarea de garanţie; … c) sa plătească, la scadentele şi în condiţiile prevăzute în convenţie, comisionul de risc, precum şi majorările calculate pentru plata cu întârziere a comisionului de risc; … d) sa înştiinţeze în scris Ministerul Finanţelor, cu 15 zile lucrătoare înainte de data scadentei, despre imposibilitatea constituirii, parţiale sau totale, a sumelor necesare pentru plata obligaţiilor care decurg din acordul (contractul) de împrumut extern, cu motivatiile şi fundamentarile corespunzătoare; … e) sa achite, la termenele şi în condiţiile care vor fi stabilite cu garantul, sumele plătite de acesta ca urmare a executării parţiale sau totale a garanţiei, precum şi majorările de întârziere, calculate potrivit dispoziţiilor legale; … f) sa informeze Ministerul Finanţelor despre intenţia de divizare, privatizare sau despre orice modificări în statutul juridic, pentru a adapta în comun prevederile convenţiei la situaţiile intervenite; … g) sa comunice lista cuprinzând conturile şi băncile la care are deschise acele conturi, sa anunţe în prealabil şi sa obţină acordul Ministerului Finanţelor în cazul în care intenţionează să îşi transfere şi/sau să îşi deschidă un nou cont la o alta banca decât banca şi/sau băncile la care îşi are deschise conturile la data încheierii convenţiei; … h) să prezinte Ministerului Finanţelor, până la data de 5 a lunii următoare celei de raportare, informări periodice în legătura cu angajarea împrumutului garantat de stat şi cu modul în care se derulează acesta, precum şi cu privire la modul în care a efectuat plata serviciului datoriei publice creat ca urmare a împrumutului contractat cu garanţia statului şi, acolo unde este cazul, cu modul în care a onorat plăţile datorate la fondul de risc, la termenele şi în condiţiile stabilite prin formularele de raportare anexate la prezentele norme metodologice. … 5. Rambursarea împrumuturilor (creditelor) externe, plata dobânzilor şi a altor costuria) Sumele reprezentând rate de rambursat pentru împrumuturile (creditele) externe, dobânzile şi alte costuri aferente acestor împrumuturi la o anumită data, conform acordurilor (contractelor) de împrumut, sau pentru o perioadă determinata – luna, trimestru, semestru, noua luni, un an – constituie serviciul datoriei publice externe şi sunt, potrivit legii, o obligaţie necondiţionată şi irevocabilă a statului. … În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (2) din lege, în vederea plăţii serviciului datoriei publice externe se acordă autorizarea bugetară permanenta pentru efectuarea acestor cheltuieli.b) Rambursarea împrumuturilor externe contractate direct de Ministerul Finanţelor, în numele şi în contul statului, pentru destinaţiile prevăzute de lege şi menţionate la cap. I pct. 5, precum şi plata dobânzilor şi a altor costuri aferente unor asemenea împrumuturi externe reprezentând serviciul datoriei publice externe se asigura după cum urmează: … – pentru împrumuturile externe contractate direct de Ministerul Finanţelor, altele decât cele care au fost date spre administrare în numele şi în contul statului, pe bază de mandat, unor instituţii financiare interne şi pentru cele transmise la beneficiarii finali pe baza unor contracte de subimprumut ori contracte de subimprumut şi de garanţie, plata serviciului datoriei publice externe se face din: (i) sume rezultate din recuperarea creanţelor statului, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) lit. c) din lege; (îi) sume acumulate în contul general al trezoreriei statului din: dobânzi încasate pentru disponibilităţile din contravaloarea în lei a împrumuturilor externe după efectuarea plăţii dobânzilor, a altor costuri aferente unor asemenea împrumuturi externe, rambursarilor de rate pentru împrumuturile respective; dobânzi acumulate şi contravaloarea în lei a împrumuturilor externe păstrate în contul general al trezoreriei statului; (iii) sume prevăzute în bugetul de stat cu aceasta destinaţie; (iv) Fondul de rezerva bugetară la dispoziţia Guvernului, dacă în legea bugetului de stat se prevede o asemenea destinaţie a acestuia; (v) împrumuturi externe pentru refinantarea datoriei publice externe, în special pentru refinantarea împrumuturilor externe contractate pentru acoperirea deficitului bugetului de stat;– pentru împrumuturile externe date spre administrare în numele şi în contul statului, pe bază de mandat, unor instituţii financiare interne şi pentru cele transmise la beneficiarii finali, pe bază de acorduri de subimprumut şi de acorduri de subimprumut şi de garanţie, în condiţiile legii, obligaţia constituirii resurselor necesare pentru plata la extern a serviciului datoriei publice externe rezultat din asemenea împrumuturi revine în întregime instituţiilor financiare interne care colectează resursele necesare de la beneficiarii finali cărora li s-au acordat astfel de împrumuturi ori, după caz, conform clauzelor stipulate în contractele externe şi în contractele de subimprumut, direct beneficiarilor finali de asemenea împrumuturi, beneficiarilor finali de împrumuturi externe contractate direct de către stat, care au obligaţia să asigure prin bugetele proprii necesarul în lei pentru asigurarea plăţii integrale a serviciului datoriei publice externe decurgând din împrumuturi externe.Instituţia financiară interna poate conveni cu beneficiarii finali subimprumutati ca datoriile acestora să fie colectate atât în valută de contract, cat şi în lei, instituţia financiară interna respectiva asigurând plata la extern a serviciului datoriei publice din resurse valutare colectate şi proprii ori prin schimbul pe piaţa valutară a monedei naţionale în valută de contract. În condiţiile în care instituţia financiară nu a colectat resursele de la subimprumutati, aceasta are, conform clauzelor prevăzute în contractele de mandat, obligaţia de plată integrală la extern a serviciului datoriei publice externe, inclusiv a dobânzilor penalizatoare şi/sau a majorărilor pentru neefectuarea în termen a plăţilor la extern, urmărind, potrivit prevederilor legale, recuperarea acestora de la debitorii săi, beneficiari ai subimprumuturilor.Fac excepţie de la prevederile alineatului precedent împrumuturile externe contractate de Ministerul Finanţelor, în numele statului român, şi date spre administrare instituţiilor financiare pentru proiecte de investiţii sau/şi importuri stabilite de Guvern, pentru care resursele necesare în vederea plăţii serviciului datoriei publice externe aferent se asigura de Ministerul Finanţelor din sumele colectate direct de la agenţii economici subimprumutati, în conformitate cu prevederile contractului de subimprumut încheiat între instituţiile financiare, în numele şi în contul statului, şi agenţii economici.În contractul de subimprumut, respectiv de mandat, încheiat cu instituţiile financiare şi agenţii economici, Ministerul Finanţelor va specifica valuta în care se calculează şi se rambursează ratele de capital şi valuta în care se calculează şi se achită dobânda şi alte costuri aferente, după caz, nivelul comisionului în lei perceput de la instituţiile financiare sau de la agenţii economici beneficiari ai împrumutului, precum şi termenele la care beneficiarii împrumuturilor urmează sa plătească aceste obligaţii către Ministerul Finanţelor, în situaţia în care obligaţia de plată la extern revine acestuia.Plata la extern a serviciului datoriei publice aferent acestor împrumuturi se face de Banca Naţionala a României, la cererea Ministerului Finanţelor, din contul în care au fost colectate resursele valutare de la agenţii economici împrumutaţi.Persoanele juridice care au încheiat cu Ministerul Finanţelor contracte de subimprumut şi de garanţie au obligaţia să asigure, prin bugetele proprii şi prin bugetele beneficiarilor finali, resurse corespunzătoare, în lei, pentru a achiziţiona de pe piaţa valutară valuta de contract pentru plata integrală, în condiţiile prevăzute în contractele de subimprumut şi de garanţie, a serviciului datoriei publice externe aferent acestor împrumuturi externe.Pentru împrumuturile externe transmise beneficiarilor finali pe baza contractelor de subimprumut încheiate între Ministerul Finanţelor şi ministere sau alte instituţii centrale, aceştia au obligaţia sa cuprindă în bugetele proprii şi/sau în bugetele fondurilor speciale pe care le administrează în condiţiile legii, precum şi în bugetele unităţilor subordonate ori aflate sub autoritatea lor, conform contractelor de subimprumut, prevederi de cheltuieli necesare în vederea asigurării plăţii integrale în lei a contravalorii împrumutului subsidiar.În contractul de subimprumut se includ prevederi prin care beneficiarul final al împrumutului extern pune la dispoziţie Ministerului Finanţelor, la anumite termene, contul în lei deschis la Banca Naţionala a României, suma necesară pentru efectuarea plăţii la extern a serviciului datoriei publice, echivalentul valutei de contract la cursul comunicat de Banca Naţionala a României, în vigoare în ziua în care se face virarea în contul Ministerului Finanţelor, la care se adauga o marja convenită prin contractul de subimprumut, acoperind deprecierea leului între data virarii în cont şi cea a plăţii la extern. Prin contractul de subimprumut se poate conveni cu beneficiarul final ca din veniturile sale realizate în valută sa vireze suma datorată în contul Ministerului Finanţelor, deschis la Banca Naţionala a României, din care să se asigure plata la extern a serviciului datoriei publice.Prin contractele de subimprumut se poate conveni cu beneficiarii finali de împrumuturi ca aceştia să efectueze plata direct în valută în conturile comunicate de Ministerul Finanţelor.Plata la extern a serviciului datoriei publice aferente împrumuturilor contractate direct de stat prin Ministerul Finanţelor se efectuează de Banca Naţionala a României, la cererea Ministerului Finanţelor, pe baza documentului de plată transmis de finantatorul extern.În baza documentelor remise de Banca Naţionala a României, care atesta efectuarea plăţii la extern, Ministerul Finanţelor transfera contravaloarea în lei a sumei plătite în termenul stipulat de lege.c) Rambursarea împrumuturilor externe contractate de instituţii publice centrale şi de alte persoane juridice cu garanţia statului, precum şi plata dobânzilor şi a altor costuri aferente acestor împrumuturi externe se asigura de către fiecare garantat, la termenele şi în condiţiile cuprinse în acordurile (contractele) de împrumut şi în convenţie, acolo unde este cazul. … Ministerul Finanţelor, pe baza informărilor primite de la beneficiarii împrumuturilor externe cu garanţia statului şi a controalelor proprii efectuate, urmăreşte modul în care beneficiarii acestor împrumuturi externe îşi constituie sursele de rambursare a împrumuturilor şi de plată a dobânzilor şi a celorlalte costuri aferente împrumuturilor externe respective.6. Executarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi externea) În condiţiile legii, garanţia de stat pentru împrumuturi externe reprezintă o obligaţie indirecta a statului român, care se exercită în cazul în care beneficiarul împrumutului nu poate să achite, în întregime sau parţial, împrumutul, dobânda şi/sau alte costuri stabilite în conformitate cu clauzele acordului (contractului) de împrumut extern. … b) În cazul în care beneficiarul de împrumut extern garantat de stat nu poate asigura integral sau parţial, la termenele scadente, sumele necesare în vederea rambursarii împrumutului, plăţii dobânzilor şi/sau a altor costuri aferente împrumutului extern garantat de stat, acesta va comunică Ministerului Finanţelor despre aceasta situaţie, prezentând totodată motivatia şi documentele justificative cu 15 zile lucrătoare înainte de termenele de plată convenite. … c) Potrivit prevederilor art. 41 din lege, în cazul în care beneficiarul împrumutului extern cu garanţia statului nu îşi îndeplineşte obligaţiile de plată stipulate în acordul (contractul) de împrumut, instituţia externa creditoare, în conformitate cu clauzele prevăzute în acesta, va înştiinţa în scris Ministerul Finanţelor, în vederea exercitării obligaţiei de garant. … Înştiinţarea va include: rata de capital, valoarea dobânzii şi alte costuri care urmează să fie rambursate instituţiei creditoare, conform acordului de împrumut.d) În baza documentelor prevăzute la lit. b) şi c) Ministerul Finanţelor va iniţia procedura de plată la extern a sumelor datorate. … e) Pentru efectuarea acestor plati se va proceda astfel: … – Ministerul Finanţelor, pe baza documentelor primite de la garantat şi de la creditorul extern, prin direcţiile de resort, întocmeşte documentaţia aferentă efectuării plăţii la extern, conform Instrucţiunilor privind administrarea şi utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condiţiile legii cu garanţia statului, care urmează să fie elaborate şi aprobate prin ordin al ministrului finanţelor în termen de 90 de zile de la publicarea prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I;– Ministerul Finanţelor, prin direcţiile de resort, la primirea informării şi a documentelor cu privire la efectuarea plăţilor la extern de către Banca Naţionala a României, elaborează şi prezintă conducerii departamentului de specialitate spre aprobare, respectiv spre semnare, o nota cu propuneri de decontare a contravalorii în lei a sumelor plătite la extern de Banca Naţionala a României, astfel încât decontarea respectiva să se realizeze, potrivit prevederilor art. 41 alin. (4) din lege, a doua zi lucrătoare de la primirea confirmării plăţii la extern.f) Sumele achitate de Ministerul Finanţelor, în calitate de garant, pentru împrumuturile externe garantate se vor recupera de la beneficiarii împrumuturilor externe respective, conform convenţiilor încheiate şi/sau acordurilor de recuperare ce urmează să fie încheiate între beneficiarii de împrumut şi Ministerul Finanţelor. … În condiţiile legii, Ministerul Finanţelor poate aproba şi poate cuprinde în actele adiţionale la convenţii şi/sau la acordul de recuperare: (i) eşalonarea sau reeşalonarea la plata a sumelor datorate de beneficiarii de împrumut respectivi; şi (îi) înlesniri la plata majorărilor de întârziere.g) Ministerul Finanţelor are obligaţia sa urmărească recuperarea integrală şi la termenele stabilite a sumelor datorate de beneficiarii de împrumut ca urmare a plăţilor efectuate la extern de Ministerul Finanţelor, în calitate de garant, inclusiv prin procedura executării silite, iar sumele recuperate de la beneficiarii respectivi reprezintă venituri la fondul de risc pentru garanţiile de stat pentru împrumuturi externe, în vederea reintregirii acestuia. … 7. Fondul de risc pentru împrumuturile externe, reflectarea în contabilitatea trezoreriei statului şi a persoanelor juridice beneficiare de împrumuturi externe a operaţiunilor legate de acordarea garanţiei, executarea scrisorii de garanţie, plăţile efectuate de Ministerul Finanţelor şi de recuperarea sumelor plătite de Ministerul Finanţelor pentru împrumuturi externeFondul de risc pentru împrumuturile externe garantate de stata) În temeiul prevederilor art. 40 din lege, se instituie fondul de risc pentru împrumuturi externe garantate de stat, în scopul acoperirii riscurilor financiare care decurg din garantarea de către stat a unor astfel de împrumuturi. … b) Veniturile fondului de risc pentru împrumuturi externe garantate de stat se constituie, inclusiv în valută, din: … – sumele încasate de la beneficiarii de împrumuturi externe cu garanţia statului, reprezentând comisionul de risc negociat ca o cota procentuală asupra valorii împrumutului garantat, comision care va fi inclus în convenţiile ce se încheie între garant şi garantat;– dobânzile obţinute din plasamentele sumelor aflate în depozite având ca provenienţă fondul de risc pentru împrumuturi externe garantate de stat;– sumele reprezentând încasări din majorările de întârziere aplicate pentru neplata la termen a comisionului de risc, echivalente cu majorările de întârziere stabilite pentru neplata impozitelor datorate la bugetul de stat;– sumele încasate de la debitorii rezultaţi ca urmare a efectuării plăţii la extern de către Ministerul Finanţelor, în calitate de garant, astfel cum s-a menţionat la cap. III pct. 6 lit. f) şi g), conform Instrucţiunilor privind administrarea şi utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condiţiile legii cu garanţia statului;– sumele primite de la bugetul de stat, în completarea fondului de risc pentru împrumuturi externe garantate de stat, în condiţiile prevăzute de lege;– alte surse legal constituite cu aceasta destinaţie.c) Gestionarea fondului de risc pentru împrumuturile externe garantate de stat se efectuează de Ministerul Finanţelor, în regim extrabugetar, prin contul general al trezoreriei statului. … d) Evidenta fondului de risc pentru împrumuturile externe garantate de stat se organizează atât la Ministerul Finanţelor, cat şi la fiecare persoana juridică garantată care s-a angajat sa plătească contribuţii la fondul de risc, analitic şi sintetic, în funcţie de natura împrumutului extern şi, după caz, pe fiecare garantat şi pe ansamblul fondului de risc pentru împrumuturi externe, conform Instrucţiunilor privind administrarea şi utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condiţiile legii cu garanţia statului. … e) Pe baza informaţiilor primite de la persoanele juridice beneficiare de împrumuturi externe şi a evidentelor ţinute în cadrul Ministerului Finanţelor, Direcţia generală a datoriei publice din cadrul acestuia întocmeşte semestrial raportul privind modul de constituire şi de utilizare a fondului de risc pentru împrumuturi externe garantate de stat, care se prezintă pentru informare şi aprobare conducerii ministerului. … Fondul de risc pentru împrumuturile externe contractate de stat şi subimprumutate unor persoane juridicea) În temeiul prevederilor art. 26 alin. 3 din lege, Ministerul Finanţelor este autorizat sa perceapă un comision pentru a alimenta fondul de risc pentru împrumuturile externe contractate de stat şi subimprumutate unor instituţii financiare sau unor agenţi economici, în scopul acoperirii riscurilor financiare ce decurg din acordurile subsidiare încheiate cu utilizatorii finali ai acordurilor de împrumut. … b) Veniturile fondului de risc pentru împrumuturi externe contractate de stat şi subimprumutate unor instituţii financiare sau unor agenţi economici se constituie din: … – sumele încasate de la utilizatorii finali ai împrumuturilor externe, reprezentând comisionul de risc negociat ca o cota procentuală aplicată asupra valorii împrumutului efectiv angajat de la creditorul extern, conform Instrucţiunilor privind administrarea şi utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condiţiile legii de către stat;– sumele încasate drept comision de risc de la instituţiile financiare şi/sau de la utilizatorii finali de împrumuturi externe destinate proiectelor de investiţii sau importurilor stabilite de Guvern;– dobânzile obţinute din plasamentele sumelor aflate în depozite având ca provenienţă fondul de risc pentru împrumuturi externe contractate direct de stat;– sumele reprezentând încasări din majorările de întârziere aplicate pentru neplata în termen a comisionului de risc, echivalente cu majorările de întârziere stabilite pentru neplata impozitelor datorate la bugetul de stat;– sumele încasate de la debitorii rezultaţi ca urmare a efectuării plăţii la extern de către Ministerul Finanţelor pentru împrumuturile externe în contul utilizatorilor finali de împrumuturi externe pentru proiecte de investiţii şi importuri stabilite de Guvern, conform Instrucţiunilor privind administrarea şi utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condiţiile legii de către stat.c) Pe baza informaţiilor primite de la persoanele juridice beneficiare de împrumuturi externe şi a evidentelor ţinute în cadrul Ministerului Finanţelor, compartimentul de profil din cadrul acestuia întocmeşte semestrial raportul privind modul de constituire şi de utilizare a fondului de risc pentru împrumuturi externe contractate de stat, care se prezintă pentru informare şi aprobare conducerii ministerului. …  + 
Capitolul IVTitlurile de stat1. În temeiul prevederilor art. 1 pct. 11 din lege, titlurile de stat sunt definite ca înscrisuri care atesta datoria publică sub forma de bonuri, certificate de trezorerie sau alte instrumente financiare, constituind împrumuturile statului în moneda naţionala sau în valută, pe termen scurt, mediu şi lung. Acestea pot fi emise în forma materializata sau dematerializată, nominative sau la purtător, şi pot fi negociabile sau nenegociabile.La art. 9-13 din lege se prevăd reglementări de baza, obligatorii, în legătura cu: (i) emisiunea titlurilor de stat; (îi) regimul titlurilor de stat; (iii) scadenta titlurilor de stat; (iv) circulaţia titlurilor de stat; şi (v) plata titlurilor de stat.Titlurile de stat se emit de Ministerul Finanţelor în stricta conformitate cu prevederile legii, pe baza unui calendar previzional anual, semestrial, trimestrial, lunar sau ori de câte ori este cazul, stabilit de comun acord cu Banca Naţionala a României, şi au ca scop finanţarea şi refinantarea obligaţiilor financiare ale statului.2. În aplicarea reglementărilor menţionate la pct. 1, coroborate cu prevederileart. 30 din Legea nr. 101/1998privind Statutul Băncii Naţionale a României, Ministerul Finanţelor poate emite titluri de stat având ca agent pentru operaţiunile de vânzare, decontare, transfer şi depozitare Banca Naţionala a României. Aceasta este răspunzătoare pentru îndeplinirea funcţiilor de agent în conformitate cu prevederileConvenţiei dintre Ministerul Finanţelor şi Banca Naţionala a României nr. 16.813/19 din 17 martie 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 16 aprilie 1998.Banca Naţionala a României poate delega toate responsabilităţile sau o parte din ele, privind înregistrarea şi transferul, intermediarilor pieţei primare sau altor agenţi, cu aprobarea Ministerului Finanţelor. Transferul responsabilităţilor nu degreveaza Banca Naţionala a României de responsabilităţile ei privind garanţia unei înregistrări corecte a titlurilor de stat conformRegulamentului nr. 2/1997privind operaţiuni cu titluri de stat derulate prin Banca Naţionala a României în calitatea sa de agent al statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 16 aprilie 1997.În baza prevederilor art. 9 alin. (3) din lege Ministerul Finanţelor poate delega şi altor agenţi sau instituţii desemnate în acest scop atribuţii operaţionale privind emisiunea de titluri de stat.3. Banca Naţionala a României, în baza prerogativelor ce decurg din calitatea sa de agent al statului şi în numele Ministerului Finanţelor ca autoritate emitenta:a) reglementează şi supraveghează vânzarea titlurilor de stat (piaţa primara) şi tranzacţionarea acestora între deţinătorii înregistraţi (piaţa secundară); … b) autorizează şi supraveghează intermediarii pe aceste pieţe. … 4. Piaţa primara a titlurilor de stat reprezintă totalitatea operaţiunilor legate de plasarea emisiunilor, respectiv vânzarea pentru prima data a titlurilor de stat.a) Participanţii la piaţa primara a titlurilor de stat (intermediari ai pieţei primare – "primary dealers╙) pot fi bănci, instituţii financiare şi de credit, autorizate sa funcţioneze pe teritoriul României în conformitate cu prevederile legii şi sunt selectaţi de Banca Naţionala a României. … Banca Naţionala a României poate accepta ca participanţi la piaţa primara a titlurilor de stat, în afară intermediarilor pieţei primare, şi alte persoane juridice şi fizice.b) Intermediarii potenţiali ai pieţei primare a titlurilor de stat vor solicita autorizarea Băncii Naţionale a României, făcând dovada îndeplinirii următoarelor condiţii minimale: … – cont curent deschis la Banca Naţionala a României;– capital social minim;– existenta unei structuri organizatorice distincte şi a unor spaţii specifice (ghiseele de lucru cu clienţii, sala de tranzactionare), necesare în vederea derulării operaţiunilor cu titluri de stat;– reglementarea prin norme proprii a procedurilor de lucru cu clienţii, a relatiei cu alţi intermediari ai pieţei, a sistemului de evidenţa contabilă specific, precum şi a controlului operaţiunilor cu titluri de stat;– dotări tehnice specifice activităţilor de tranzactionare: (i) echipamente informatice; (îi) echipamente de suport informaţional (Reuters, Telerate etc.); (iii) echipamente de comunicaţii specifice (linii telefonice, fax, telex, SWIFT etc.);– desemnarea personalului în activităţile cu titluri de stat;– dovada unei performanţe minimale pe piaţa primara a titlurilor de stat.c) Intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat trebuie să îşi asume, în condiţii de concurenta, performanta şi transparenta, următoarele obligaţii minimale: … – vor asigura plasarea integrală a emisiunilor de titluri de stat, cu excepţia situaţiilor în care emisiunile sunt plasate prin subscripţie publică. În acest scop intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat vor depune la fiecare emisiune de titluri de stat, anunţată de Ministerul Finanţelor şi de Banca Naţionala a României, oferte de cumpărare într-un cuantum minim din totalul emisiunii, cuantum care poate fi negociat cu Banca Naţionala a României;– îşi vor aduce continuu contribuţia la dezvoltarea pieţei secundare a titlurilor de stat şi la menţinerea unui nivel corespunzător de lichiditate a acesteia. În acest scop vor derula un volum minim anual de tranzacţii pe aceasta piaţa şi vor afişa în permanenta atât la ghiseele lor de lucru cu clienţii, cat şi prin sistemele de difuzare a informatiei (Reuters, Telerate, Bloomberg, Knightrider) cotaţii pentru un număr minim de serii de titluri de stat (stabilit de Banca Naţionala a României);– vor furniza Băncii Naţionale a României orice informaţie, documente sau registre pe care aceasta le poate solicita în legătura cu activitatea pe piaţa titlurilor de stat;– vor organiza şi vor participa la campanii promotionale referitoare la emisiunile de titluri de stat;– vor participa, lunar sau ori de câte ori va fi necesar, la consultări la sediul Băncii Naţionale a României, în vederea analizării condiţiilor pieţei şi previziunilor privind evoluţia acesteia;– vor contribui permanent la creşterea standardului profesional şi a reputaţiei pieţei titlurilor de stat din România prin promovarea unor norme şi principii de conduita specifice.d) Intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat îşi vor asuma responsabilitatea respectării tuturor obligaţiilor minimale prevăzute la lit. c), în baza unui angajament încheiat cu Banca Naţionala a României. … e) Anual, Banca Naţionala a României va analiza performanta pe piaţa a intermediarilor pieţei primare a titlurilor de stat şi va decide asupra reautorizarii acestora. … f) În funcţie de condiţiile pieţei, de experienţa intermediarilor pieţei primare a titlurilor de stat, precum şi în funcţie de tipul titlurilor de stat emise, Banca Naţionala a României organizează şi conduce activitatea de plasare/vânzare a emisiunii de titluri de stat care se realizează prin, fără a se limita la una dintre următoarele modalităţi: (i) subscripţie publică; (îi) subscripţie publică garantată; şi (iii) licitaţie. … g) Vânzarea prin subscripţie publică a titlurilor de stat se realizează de către intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat şi de către alţi participanţi agreati de Banca Naţionala a României, cu respectarea următoarelor proceduri: … – Ministerul Finanţelor, în conformitate cu prevederile convenţiei încheiate cu Banca Naţionala a României, va anunţa elementele emisiunii. Preţul emisiunii, exprimat ca rata a dobânzii, va fi stabilit în baza unor consultări prealabile cu Banca Naţionala a României;– intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat şi alţi participanţi agreati de Banca Naţionala a României vor depune oferte de cumpărare în contul lor şi în cel al clienţilor lor, până la subscrierea integrală a emisiunii de titluri de stat, considerată a fi data vânzării;– ofertele de subscriere vor fi transmise în plic sigilat sau prin alte modalităţi considerate acceptabile de Banca Naţionala a României (telex cifrat, SWIFT, modem etc.); ofertele de subscriere depuse nu pot fi retrase, acestea constituind angajamente ferme din partea participanţilor;– în situaţia în care cererile depăşesc valoarea emisiunii de titluri de stat, subscripţia se va închide la sfârşitul zilei în care valoarea cererilor depăşeşte valoarea emisă. Toate cererile din acea zi vor fi acceptate proporţional şi/sau cu acordul Ministerului Finanţelor emisiunea va fi majorată; titlurile de stat rămase nesubscrise vor fi anulate şi emisiunea se va închide la valoarea subscrisă.h) Subscripţia publică garantată a titlurilor de stat se realizează, de regula, de către intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat care, în conformitate cu obligaţiile asumate, garantează plasarea întregii valori a emisiunii de titluri de stat pe piaţa, respectiv îşi asuma obligaţia de a cumpăra în cont propriu titlurile de stat pe care nu le plaseaza la clienţi şi pe piaţa. … La subscripţia publică garantată a titlurilor de stat se va urmări respectarea următoarelor proceduri:– Ministerul Finanţelor, în conformitate cu prevederile convenţiei încheiate cu Banca Naţionala a României, va anunţa elementele emisiunii. Preţul, exprimat ca rata a dobânzii, va fi stabilit de Ministerul Finanţelor pe baza unor consultări prealabile cu Banca Naţionala a României şi cu intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat, participanţi la plasarea emisiunii titlurilor de stat;– ofertele de subscriere ale intermediarilor pieţei primare a titlurilor de stat, în contul lor şi în contul clienţilor lor, vor fi transmise în plic sigilat sau prin alte modalităţi considerate acceptabile de Banca Naţionala a României (telex cifrat, SWIFT, modem etc.); ofertele depuse nu pot fi retrase, acestea constituind angajamente ferme din partea participanţilor;– ofertele intermediarilor pieţei primare a titlurilor de stat, în contul lor şi în contul clienţilor lor, vor fi acceptate până la sfârşitul ultimei zile a perioadei de subscriere, considerată a fi data vânzării; în situaţia în care cererile depăşesc valoarea emisiunii titlurilor de stat, emisiunea se va închide la sfârşitul zilei în care valoarea cererilor depăşeşte valoarea emisă. Toate cererile din acea zi vor fi acceptate şi, cu acordul Ministerului Finanţelor, emisiunea va fi majorată;– intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat pot primi de la Ministerul Finanţelor un comision procentual pentru titlurile de stat plasate pe piaţa.Nivelul comisionului va face obiectul negocierilor anterioare dintre Ministerul Finanţelor, Banca Naţionala a României şi reprezentanţii intermediarilor pieţei primare.i) Vânzarea titlurilor de stat prin licitaţie se face de Banca Naţionala a României, ca agent al Ministerului Finanţelor, conform următoarelor proceduri: … – Ministerul Finanţelor, în conformitate cu convenţia încheiată cu Banca Naţionala a României, va anunţa elementele emisiunii de titluri de stat; elementele tehnice ale licitaţiei şi data desfăşurării acesteia vor fi stabilite după consultări cu Banca Naţionala a României;– Banca Naţionala a României va face publice data şi locul desfăşurării licitaţiei, precum şi elementele de identificare a emisiunii ce urmează să fie plasata prin licitaţie;– intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat vor depune oferte de cumpărare, în cont propriu şi în contul clienţilor lor, în ziua desfăşurării licitaţiei; vor putea prezenta oferte de cumpărare, în nume şi în cont propriu, şi alţi participanţi agreati de Banca Naţionala a României;– ofertele vor fi trimise în plicuri sigilate, cu ştampila şi antetul participanţilor, direcţiei de specialitate din cadrul Băncii Naţionale a României, iar secretarul comisiei de licitaţie va elibera o adeverinţa; după eliberarea adeverinţei plicul nu mai poate fi retras.Ofertele pot fi transmise, de asemenea, prin alte modalităţi considerate acceptabile de către Banca Naţionala a României (telex cifrat, SWIFT, modem etc.);– formularul cererii de cumpărare folosit în licitaţie va include cel puţin următoarele elemente: (i) emisiunea pentru care este prezentată oferta; (îi) data completării; (iii) data licitaţiei; (iv) valoarea totală şi rata dobânzii licitate (se admite defalcarea valorii totale în maximum 5 transe valorice la rate diferite ale dobânzii); (v) defalcarea sumei totale licitate în suma solicitată în cont propriu şi în contul clienţilor; (vi) elementele de identificare a intermediarului pieţei primare: denumirea şi sediul social, semnătura autorizata şi ştampila oficială etc.; (vii) numărul contului corespondent atât de numerar, cat şi de titluri de stat;– Banca Naţionala a României va putea stabili, în funcţie de gradul de dezvoltare a pieţei titlurilor de stat, limite maxime pentru oferta unui intermediar al pieţei primare în totalul emisiunii;– în vederea bunei desfăşurări a licitaţiei, conducerea Băncii Naţionale a României, prin ordin al guvernatorului, va numi o comisie de licitaţie formată din:● preşedinte, desemnat de conducerea Băncii Naţionale a României;● un secretar;● cel puţin 2 membri din cadrul direcţiei de specialitate din Banca Naţionala a României.Comisia de licitaţie va avea şi un membru desemnat de Ministerul Finanţelor.Preşedintele, secretarul şi membrii comisiei de licitaţie, după caz, au următoarele îndatoriri şi responsabilităţi:(i) preşedintele comisiei de licitaţie conduce lucrările acesteia, care încep la ora 13,00, prin deschiderea de către secretarul comisiei de licitaţie, în prezenta celorlalţi membri, a plicurilor conţinând ofertele de cumpărare ale participanţilor la licitaţie. Preşedintele comisiei de licitaţie, în mod excepţional, poate decide, de comun acord cu participantul emitent, rectificarea pe loc a unor erori şi validarea ofertei. Acordul participantului emitent poate fi comunicat telefonic, cu condiţia confirmării în scris în cursul aceleiaşi zile;(îi) secretarul comisiei de licitaţie, împreună cu membrii acesteia, derulează toate operaţiunile specifice legate de deschiderea, desfăşurarea şi de stabilirea rezultatului licitaţiei, întocmeşte procesul-verbal şi comunicatul oficial; semnează, împreună cu membrii comisiei de licitaţie, procesul-verbal şi comunicatul oficial;(iii) membrii comisiei de licitaţie vor verifica respectarea condiţiilor de forma pentru vânzarea titlurilor de stat prin licitaţie; ofertele de cumpărare care nu îndeplinesc condiţiile stabilite pentru vânzarea titlurilor de stat prin licitaţie sunt considerate nule de drept şi se înapoiază participanţilor emitenţi;(iv) secretarul comisiei de licitaţie, împreună cu membrii comisiei, întocmeşte centralizatorul ofertelor de cumpărare şi, pe baza grilei de cotare, va determina nivelul la care cererea cumulată descrescator satisface oferta, stabilind totodată:– valoarea emisiunii oferite care şi-a găsit contrapartida în cerere;– preţul (rata dobânzii) maxim şi minim la care au fost adjudecate ofertele de cumpărare;(v) în situaţia în care întreaga emisiune de titluri de stat a fost vândută, iar la nivelul marginal (nivelul preţului minim, respectiv al ratei dobânzii maxime acceptate) sunt mai multe oferte de cumpărare ce nu pot fi satisfacute integral, se va aplica principiul proportionalitatii, fiecare primind valoarea rezultată. Toate valorile vor fi rotunjite până la cea mai apropiată valoare divizibilă cu valoarea nominală a unui titlu de stat;(vi) preşedintele comisiei de licitaţie verifica modul de adjudecare, semnează procesul-verbal încheiat la sfârşitul şedinţei şi comunicatul oficial care va fi făcut public;(vii) reprezentantul Ministerului Finanţelor în comisia de licitaţie semnează, de asemenea, procesulverbal şi comunicatul oficial, atestând prin aceasta corectitudinea desfăşurării licitaţiei.j) Determinarea preţului de vânzare al titlurilor de stat are la baza doua sisteme folosite de Banca Naţionala a României: … (i) metoda preţului multiplu, care presupune alocarea titlurilor de stat pentru ofertele acceptate la preţul (rata dobânzii) pe care fiecare dintre ofertanţii castigatori l-a oferit până la adjudecarea completa a emisiunii de titluri de stat.În baza ofertelor de cumpărare, acceptate la preţuri (rate ale dobânzii) diferite, se va calcula un preţ (rata a dobânzii) mediu de adjudecare;(îi) metoda preţului uniform, care presupune alocarea titlurilor de stat pentru ofertele acceptate la cel mai scăzut preţ (rata dobânzii cea mai ridicată) care a fost acceptat pentru adjudecarea completa a emisiunii de titluri de stat.Opţiunea pentru una dintre cele doua metode mai sus menţionate urmează sa aibă la baza atât nevoile de asigurare a resurselor necesare în vederea finanţării şi/sau refinantarii deficitului bugetar, în condiţii reciproc avantajoase pentru emitentul emisiunii şi pentru ofertanţi, cat şi crearea condiţiilor pentru consolidarea şi creşterea pieţei titlurilor de stat prin măsuri stimulative pentru investitori în plasarea disponibilităţilor în titluri de stat.k) Cumpărarea la licitaţie a titlurilor de stat se face pe bază de: … (i) oferta de cumpărare competitivă, care reprezintă un instrument de participare rezervat persoanelor juridice şi care se caracterizează prin faptul ca participantul indica, pe lângă valoarea pe care doreşte sa o adjudece, şi preţul maxim (exprimat ca rata minima a dobânzii) pe care este dispus sa îl plătească;(îi) oferta de cumpărare necompetitiva, care reprezintă un instrument de participare şi care se caracterizează prin faptul ca participantul indica valoarea pe care doreşte sa o adjudece, fără a indica preţul (rata dobânzii).Participarea pe bază de oferta necompetitiva conferă investitorului garanţia acceptării integrale a ofertei sale de cumpărare.Ofertele de cumpărare necompetitive vor fi executate la preţul (rata dobânzii) mediu ponderat al ofertelor de cumpărare competitive acceptate în licitaţiile adjudecate pe baza preţului multiplu şi la preţul (rata dobânzii) final al licitaţiei adjudecate pe baza metodei preţului uniform.Ofertele de cumpărare, indiferent de tipul acestora, trebuie să indice o valoare care să fie multiplu al valorii nominale a unui titlu de stat.5. Titluri de stat exprimate în valutăÎn temeiul prevederilor art. 9 alin. (1) din lege, titlurile de stat se pot emite şi în valută; în funcţie de nevoile de finanţare şi de conjunctura pieţelor valutare, asemenea emisiuni de titluri în valută se pot face atât pe piaţa interna, cat şi pe piaţa externa.Împrumuturile prin emisiuni de titluri de stat denominate în valută, atrase de piaţa interna, se vor evidenţia la datoria publică interna, iar cele contractate de stat în nume propriu de pe piaţa externa se vor evidenţia la datoria publică externa. Angajarea împrumuturilor externe prin titluri de stat se poate face condiţionat de încadrarea lor în plafonul anual de îndatorare publică externa, aprobat de Parlament, de fundamentarea acestora sub aspectul necesităţii şi oportunităţii în raport cu priorităţile stabilite de Guvern, precum şi în legătura cu eficienta unor astfel de împrumuturi din punct de vedere al costurilor, condiţiilor şi termenilor de rambursare şi de plată costurilor aferente.Prevederile art. 9, 10, 12 şi 13 din lege referitoare la: emisiunea titlurilor de stat, regimul titlurilor de stat, circulaţia titlurilor de stat şi plata titlurilor de stat se aplică în mod corespunzător şi titlurilor de stat emise în valută.a) La emisiunile de titluri de stat în valută pe piaţa interna se au în vedere următoarele: … – angajarea unor astfel de împrumuturi are un caracter de excepţie, iar împrumuturile respective au ca destinaţie finanţarea şi/sau refinantarea deficitului bugetului de stat;– imposibilitatea ca nevoile de finanţare şi/sau refinantare a deficitului bugetului de stat să fie acoperite din disponibilităţile contului general al trezoreriei statului şi din resursele în moneda naţionala care pot fi atrase în acest scop de pe piaţa interna de capital, fără a prejudicia accesul sectorului real al economiei la astfel de resurse;– costul evident mai redus al unor asemenea emisiuni pe piaţa valutară interna fata de cel de pe piaţa valutară externa;– încadrarea unor astfel de împrumuturi în calendarul previzional – anual, semestrial, trimestrial sau lunar -, stabilit de comun acord de Ministerul Finanţelor şi Banca Naţionala a României;– vânzarea titlurilor de stat în valută pe piaţa interna se realizează prin agenţi ai statului în numele Ministerului Finanţelor, ca autoritate emitenta, care, după caz, pot fi Banca Naţionala a României, Casa de Economii şi Consemnaţiuni ori unele bănci autorizate sa funcţioneze în România, care dobândesc calitatea de agent al statului în baza convenţiilor încheiate în acest scop cu Ministerul Finanţelor;– agenţii statului, alţii decât Banca Naţionala a României, pentru vânzarea titlurilor de stat în valută pe piaţa interna vor fi propuşi de Ministerul Finanţelor, cu avizul Băncii Naţionale a României, dintre intermediarii pieţei primare – bănci şi instituţii financiare şi de credit autorizate sa funcţioneze pe teritoriul României în conformitate cu prevederile legii – şi sunt selectaţi de Banca Naţionala a României;– Ministerul Finanţelor, în conformitate cu prevederile convenţiei încheiate cu agentul prin care se realizează vânzarea titlurilor de stat în valută pe piaţa interna, va anunţa elementele emisiunii (valoarea împrumutului, data emisiunii, data scadentei, rata dobânzii, valoarea nominală individuală) în conformitate cu prospectul de emisiune al împrumutului. Rata dobânzii va fi stabilită pe baza unor consultări prealabile cu Banca Naţionala a României;– ofertele de cumpărare a titlurilor de stat în valută pe piaţa interna se depun la agentul statului, care operează în numele Ministerului Finanţelor ca autoritate emitenta, de către intermediarii pieţei primare a titlurilor de stat şi de alţi participanţi agreati de Banca Naţionala a României, în contul lor şi în contul clienţilor lor, până la adjudecarea integrală a emisiunii de titluri de stat;– ofertele de subscriere vor fi transmise în plic sigilat sau prin alte modalităţi comunicate ca acceptabile de Banca Naţionala a României (telex cifrat, SWIFT, modem etc.); ofertele depuse nu pot fi retrase, acestea constituind angajamente ferme din partea participanţilor;– în situaţia în care cererile depăşesc valoarea emisiunii de titluri de stat, subscripţia se va închide la sfârşitul zilei în care valoarea cererilor depăşeşte valoarea emisă;– vânzarea, decontarea, transferul şi înregistrarea titlurilor de stat în valută pe piaţa interna se vor efectua în stricta conformitate cu reglementările cuprinse în prospectele de emisiune;– valuta obţinută în urma emisiunii de titluri de stat este vândută de Ministerul Finanţelor Băncii Naţionale a României la cursul zilei, comunicat de Banca Naţionala a României, iar contravaloarea în lei rezultată din vânzarea valutei va fi folosită de Ministerul Finanţelor, prin trezoreria statului, la finanţarea şi/sau refinantarea deficitului bugetului de stat;– ratele scadente, dobânzile şi alte costuri aferente titlurilor de stat emise în valută pe piaţa interna se achită în valută de emisiune, la cursul comunicat de Banca Naţionala a României, conform legislaţiei în vigoare; contravaloarea ratelor de capital se asigura prin contractarea de împrumuturi de pe piaţa interna, în moneda naţionala ori în valută, iar contravaloarea în lei a dobânzilor şi a altor costuri aferente se suporta din prevederile bugetare destinate serviciului datoriei publice;– plata valutei către deţinătorii titlurilor de stat în valută se efectuează de Banca Naţionala a României, la cererea Ministerului Finanţelor, care, a doua zi de la primirea confirmării plăţii de la Banca Naţionala a României, va efectua plata în lei a sumelor datorate.b) Vânzarea titlurilor de stat în valută pe piaţa externa va cuprinde următoarele etape: … – stabilirea, în funcţie de necesităţile de finanţare şi de condiţiile existente pe pieţele externe de capital, cu titlu orientativ, a elementelor iniţiale ale emisiunii de titluri de stat: valoarea împrumutului, perioada în care se va lansa emisiunea, scadenta împrumutului, valuta în care se doreşte să se efectueze împrumutul etc.;– desemnarea administratorului/administratorilor împrumutului, precum şi numirea firmelor de consultanţa juridică pentru administratorul/administratorii împrumutului în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) lit. c(i) şi (îi) din Ordonanţa Guvernului nr. 118/1999 privind achiziţiile publice;– stabilirea calendarului emisiunii de titluri de stat;– elaborarea prospectului de emisiune destinat investitorilor de către administratorul desemnat, în colaborare cu emitentul;– organizarea unei strategii de marketing;– organizarea unei prezentări de ţara adresate anumitor categorii de investitori vizati şi programarea întâlnirilor bilaterale şi de grup în principalele centre financiare internaţionale;– stabilirea de către administrator a structurii sindicatului de bănci care ar putea participa la subscrierea şi plasarea împrumutului şi cotele alocate acestora;– prin negociere cu sindicatul de investitori, administratorul va determina preţul de lansare al emisiunii şi va lansa emisiunea de titluri de stat;– tranzacţionarea pe piaţa secundară internaţionala de capital a titlurilor de stat emise şi menţinerea de către administrator a unei pieţe active şi lichide pentru aceste titluri. + 
Capitolul VRegistrul datoriei publice a statului şi Registrul garanţiilor de stat pentru împrumuturiRegistrul datoriei publice a statului şi Registrul garanţiilor de stat pentru împrumuturi1. În temeiul prevederilor art. 45 din lege, Ministerul Finanţelor are obligaţia de a menţine următoarele registre:a) Registrul datoriei publice a statului, în care se evidenţiază situaţia datoriei publice în ordine cronologică şi care are doua componente: … – Subregistrul datoriei publice interne (anexa nr. 1);– Subregistrul datoriei publice externe (anexa nr. 2);b) Registrul garanţiilor de stat pentru împrumuturi, în care se evidenţiază situaţia garanţiilor de stat şi care, de asemenea, are doua componente: … – Subregistrul garanţiilor interne de stat (anexa nr. 3);– Subregistrul garanţiilor externe de stat (anexa nr. 4).Ministerul Finanţelor tine registre în care sunt înscrise menţiuni privind datoria publică şi garanţiile de stat pentru împrumuturile României. Registrele cuprind date privind situaţia datoriei publice, a scrisorilor de garanţie emise, valoarea, nivelul dobânzilor şi comisioanelor aferente împrumuturilor garantate de Ministerul Finanţelor şi alte informaţii considerate necesare.2. Registrul datoriei publice a statului va evidenţia, din punct de vedere informativ, în ordine cronologică, situaţia tuturor obligaţiilor interne şi externe contractate direct, menţionându-se într-o rubrica distinctă numărul din Subregistrul datoriei publice interne şi, respectiv, din Subregistrul datoriei publice externe.În vederea păstrării caracterului unitar al evidentei datoriei publice interne şi, respectiv, al celei externe, pe documentele ce reflecta obligaţia directa a statului sau garantată de acesta se vor menţiona doar numerele din Subregistrul datoriei publice externe.3. Subregistrul datoriei publice externe va evidenţia, în ordine coronologica, situaţia tuturor obligaţiilor externe contractate direct, menţionându-se într-o rubrica distinctă numărul din Registrul datoriei publice a statului.În vederea păstrării caracterului unitar al evidentei datoriei publice externe, pe documentele ce reflecta obligaţia directa a statului sau garantată de acesta se vor menţiona doar numerele din Subregistrul datoriei publice externe.4. Registrul garanţiilor de stat pentru împrumuturi va evidenţia, din punct de vedere informativ, situaţia tuturor obligaţiilor interne şi externe garantate de stat, menţionându-se într-o rubrica distinctă numărul din Subregistrul datoriei publice interne şi, respectiv, din Subregistrul datoriei publice externe.În vederea păstrării caracterului unitar al evidentei datoriei publice interne şi, respectiv, al celei externe, pe documentele ce reflecta obligaţia garantată de stat se vor menţiona doar numerele din Subregistrul datoriei publice interne şi, respectiv, din Subregistrul datoriei publice externe.5. Subregistrul garanţiilor externe de stat va evidenţia, din punct de vedere informativ, situaţia tuturor obligaţiilor externe garantate de stat, menţionându-se într-o rubrica distinctă numărul din Subregistrul datoriei publice externe.În vederea păstrării caracterului unitar al evidentei datoriei publice externe, pe documentele ce reflecta obligaţia garantată de stat se vor menţiona doar numerele din Subregistrul datoriei publice externe.6. Informaţiile privind datoria publică externa sunt ţinute şi actualizate periodic de Ministerul Finanţelor şi de Banca Naţionala a României în sistem computerizat, într-o baza de date comuna.Registrul de evidenta a datoriei publice locale1. Pentru evidenţierea datoriilor totale contractate de autorităţile administraţiei publice locale consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, care au contractat, în condiţiile legii, împrumuturi interne şi/sau externe, au obligaţia de a înfiinţa şi de a conduce Registrul de evidenta a datoriei publice locale, potrivit prevederilorart. 52 din Legea nr. 189/1998privind finanţele publice locale.În Registrul de evidenta a datoriei publice locale va fi înscrisă datoria totală, contractată la intern şi la extern de autoritatea administraţiei publice locale, calculată, după caz, potrivit prevederilorart. 51 şi 52 din Legea nr. 189/1998.2. În baza prevederilor art. 6 alin. (4) din lege, Ministerul Finanţelor are obligaţia sa emita norme metodologice privind raportarea şi înregistrarea datoriei publice locale. Împrumuturile contractate de autorităţile administraţiei publice locale fac parte din datoria publică a României, dar nu reprezintă datorii sau raspunderi ale Guvernului, plata serviciului aferent acestor împrumuturi efectuându-se exclusiv din veniturile prin care s-au garantat împrumuturile respective de către autorităţile administraţiei publice locale.Potrivit prevederilorart. 55 din Legea nr. 189/1998, Guvernul poate acorda garanţii la împrumuturile externe contractate de autorităţile administraţiei publice locale, în condiţiile stipulate de această lege şi deLegea nr. 81/1999.3. Registrul de evidenta a datoriei publice locale va include informaţii care să specifice suma totală a datoriilor autorităţilor administraţiei publice locale, felul acestor datorii, cu detalierea următoarelor categorii:– Subregistrul datoriei publice interne locale (anexa nr. 5);– Subregistrul datoriei publice externe locale (anexa nr. 6).4. Registrul de evidenta a datoriei publice locale urmează sa aibă structurile prevăzute în anexa nr. 1 pentru datoria publică interna locală şi în anexa nr. 2 pentru datoria publică externa locală.5. În Registrul de evidenta a datoriei publice locale nu se admit ştersături, corecturi şi nici completări fără confirmarea prin numele şi prenumele în clar şi semnătura persoanei care conduce Registrul de evidenta a datoriei publice locale şi prin trecerea datei la care s-a efectuat stersatura, corectura şi/sau completarea.6. Numirea persoanei care va conduce Registrul de evidenta a datoriei publice locale, precum şi înlocuirea acesteia se vor face prin hotărâre a consiliului local. + 
Capitolul VIRaportarea de către împrumutaţi şi garantaţi a informaţiilor cu privire la împrumuturile de stat şi la costurile aferente acestora şi raportarea de către Ministerul Finanţelor a datoriei publice1. Beneficiarii de împrumuturi interne şi/sau externe, contractate şi/sau garantate de stat, inclusiv autorităţile publice locale beneficiare, au obligaţia de a transmite Ministerului Finanţelor copii de pe fiecare document primar care atesta, după caz: (i) contractarea-angajarea împrumutului; (îi) actul adiţional la contractul de împrumut, dacă au fost aduse modificări la acesta, cu respectarea clauzelor contractuale; (iii) tragerile din împrumut; (iv) ratele de capital rambursate; (v) plăţile de dobânzi, de comisioane şi de alte costuri aferente împrumutului.Toate aceste documente se vor transmite Ministerului Finanţelor la termenele şi în condiţiile stabilite prin formularele de raportare anexate.De asemenea, înainte de fiecare scadenta de plată a ratei de capital, a dobânzii, comisioanelor şi a altor costuri aferente împrumutului, beneficiarii împrumutului vor raporta Ministerului Finanţelor, la termenele stabilite în acordurile subsidiare de împrumut sau în convenţiile de garanţie, situaţia privind constituirea surselor de plată a acestor datorii.Datele care fac obiectul tuturor acestor raportări vor fi strict corelate cu cele din evidenţa contabilă proprie a beneficiarului de împrumut.Beneficiarii împrumuturilor externe au obligaţia sa întocmească şi sa înainteze Ministerului Finanţelor următoarele formulare, la termenele prevăzute pentru fiecare formular, respectiv:a) Prezentarea formularelor: … – Formularul 1 – Raport privind împrumuturile/creditele primite pe termen mediu şi lung (anexa nr. 7);– Formularul 1A – Scadentarul estimativ al tragerilor şi al plăţilor de capital (anexa nr. 8);– Formularul 1B – Scadentarul estimativ al plăţilor de dobânzi şi comisioane (anexa nr. 9);– Formularul 2 – Situaţia împrumutului/creditului la data de …… (anexa nr. 10);– Formularul 2A – Situaţia împrumutului/creditului la data de …… (în cazul în care pentru fiecare tragere exista câte o schema de rambursare) (anexa nr. 11).b) Cerinţe generale de completare a formularelor … Completarea formularelor se va face cu respectarea stricta a machetelor şi a normelor de completare, fără folosirea de prescurtări sau iniţiale, deoarece prelucrarea datelor se face pe calculator.Raportarea se va face împrumut cu împrumut, cu specificarea numărului atribuit în subregistrul respectiv.Formularele vor fi completate în concordanta cu prevederile contractelor încheiate, cu datele din evidenţa contabilă proprie a beneficiarilor sau cu alte documente aprobate legal, care se referă la împrumuturile care fac obiectul raportarilor.La rândul "Agent economic raportor" se va completa denumirea exactă şi completa, fără a se folosi prescurtări sau iniţiale, a instituţiei publice sau a agentului economic beneficiar ori coordonator al împrumutului angajat în numele statului sau care a fost garantat.Raportarea se face de către beneficiarul înscris în contract sau pentru care s-a acordat garanţia, chiar dacă acesta, la rândul lui, încheie subcontracte cu alţi beneficiari finali ai împrumutului.c) Modul de completare este cel redat pe versoul fiecărei file a formularelor. … Formularul 1, Formularul 1A şi Formularul 1B se completează şi, împreună cu acordul de împrumut, se transmit Ministerului Finanţelor în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a împrumutului respectiv.Formularul 2 se întocmeşte şi se raportează lunar, în termen de 5 zile de la închiderea lunii de raportare.Formularul 2A se întocmeşte şi se raportează lunar, în termen de 5 zile de la încheierea lunii de raportare, în cazul în care pentru fiecare tragere exista câte o schema de rambursare.Nerespectarea termenelor de raportare constituie contravenţii şi se sancţionează cu amenzile prevăzute la art. 47 alin. (2) din lege.2. În temeiul prevederilor art. 18 lit. h) din lege, Ministerul Finanţelor are obligaţia să prezinte, semestrial Guvernului şi Parlamentului situaţia împrumuturilor externe contractate direct de către stat şi a celor garantate de stat.Aceste informări vor fi însoţite de rapoarte structurate, dar nu limitate, pe următoarele probleme principale:a) situaţia de ansamblu a datoriei publice externe a statului la finele perioadei de raportare comparativ cu cea de la finele anului precedent, cu precizarea noilor angajamente de datorie externa intervenite şi a rambursarilor efectuate în perioada de raportare; … b) situaţia datoriei publice externe contractate direct de stat la finele perioadei de raportare comparativ cu cea de la finele anului precedent, cu menţionarea noilor angajamente directe ale statului de datorie publică externa şi a rambursarilor efectuate în perioada de raportare. … La acest capitol al situaţiei împrumuturilor externe contractate direct de stat şi a celor garantate de stat se vor face şi referiri cu privire la: (i) principalii creditori externi; (îi) principalele destinaţii ale împrumuturilor externe; (iii) sumele trase din împrumuturile externe; (iv) întârzierile înregistrate în utilizarea unor împrumuturi externe, cauzele care au determinat astfel de întârzieri şi efectele acestora asupra costurilor împrumuturilor şi asupra realizării proiectelor de realizat din împrumuturile externe respective; (v) plata serviciului datoriei publice externe aferent împrumuturilor contractate direct de stat, eventualele întârzieri la plata fata de scadenta şi motivarea acestora; c) situaţia datoriei publice externe contractate de persoane juridice cu garanţia statului comparativ cu cea de la finele anului precedent, cu precizarea noilor angajamente de împrumuturi externe cu garanţia statului şi a rambursarilor efectuate în perioada de raportare. La acest capitol al situaţiei împrumuturilor externe contractate direct de stat şi a celor garantate de stat se vor include şi referiri cu privire la: (i) principalii beneficiari de împrumuturi externe cu garanţia statului şi destinaţiile împrumuturilor externe respective; (îi) arieratele înregistrate la plata serviciului datoriei publice externe pentru împrumuturile externe garantate de stat, pe beneficiari de astfel de împrumuturi, pe categorii de plati restante (rate de capital, dobânzi, alte costuri aferente împrumuturilor) şi cauzele care au determinat astfel de plati restante; (iii) plăţile efectuate de Ministerul Finanţelor în executarea garanţiilor de stat pentru împrumuturi externe, pe ansamblu, pe persoane juridice garantate şi pe categorii de plati (rate de capital, dobânzi, alte costuri – în dolari S.U.A. şi în moneda naţionala); (iv) sumele recuperate şi rămase de recuperat în contul plăţilor efectuate de Ministerul Finanţelor pentru garanţiile la împrumuturile externe executate, pe ansamblu şi pe persoane juridice garantate, pe categorii de debite (rate de capital, dobânzi, alte costuri şi majorări de întârziere la plata acestor debite – în moneda naţionala).3. În conformitate cu prevederile art. 47 din Legea finanţelor publice nr. 72/1996 şi ale art. 44 din lege, Ministerul Finanţelor întocmeşte anual Contul general al datoriei publice a statului, care se anexează la Contul general anual de execuţie a bugetului de stat.Contul general al datoriei publice a statului cuprinde contul datoriei publice interne directe a statului şi contul datoriei publice externe directe a statului, la care se anexează situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe primite de alte persoane juridice.Contul general al datoriei publice a statului se întocmeşte, potrivit reglementărilor în vigoare, în structura prevăzută în anexa nr. 12, astfel:a) contul datoriei publice interne directe a statului cuprinde împrumuturile contractate direct de pe piaţa financiară interna, inclusiv sumele primite temporar din sursele trezoreriei statului, care se raportează în următoarea structura: … – împrumuturi pentru finanţarea şi refinantarea deficitului bugetului de stat, din care:● finanţare de pe piaţa interna;● finanţare de pe piaţa externa*);– alte împrumuturi aprobate pe bază de legi speciale;– împrumuturi din contul general al trezoreriei statului pentru finanţarea temporară a deficitului bugetului de stat;b) contul datoriei publice externe directe a statului cuprinde creditele externe contractate direct de stat în nume propriu şi se va raporta în următoarea structura: … – împrumuturi externe contractate în numele statului de Banca Naţionala a României şi gestionate de aceasta;– împrumuturi externe derulate prin trezoreria centrala a statului;– alte împrumuturi externe.–––Notă …
*) Împrumuturile de stat de pe piaţa externa nu se cuprind în totalul datoriei publice interne directe a statului.Datele din contul general al datoriei publice interne directe a statului şi din contul general al datoriei publice externe directe a statului se completează astfel:a) Contul datoriei publice interne directe a statului: … – coloana 1 se completează cu denumirea împrumuturilor contractate şi primite de stat în cadrul fiecărei grupe;– în coloana 2 se înscrie perioada pentru care a fost contractat împrumutul;– în coloana 3 se înscrie soldul înregistrat la începutul anului, atât la nivel total, cat şi pentru fiecare grupa şi categorie de împrumut. Aceste date corespund cu soldul împrumuturilor raportate în contul general al datoriei publice interne şi externe a statului din anul precedent celui de raportare;– coloanele 4 şi 5 cuprind suma împrumuturilor noi contractate de stat în exerciţiul financiar respectiv, precum şi rambursarile/refinantarile efectuate în cursul anului pentru care se raportează execuţia;– coloana 6 cuprinde soldul împrumuturilor la finele anului de raportare, care rezultă ca diferenţa între soldul de la începutul anului plus suma angajamentelor (coloana 3+coloana 4) şi rambursarile/refinantarile efectuate până la sfârşitul anului (coloana 5);– la poziţia "Împrumuturi din contul general al trezoreriei statului pentru finanţarea temporară a deficitului bugetului de stat" se trece doar suma totală de la începutul şi de la sfârşitul anului de raportare (coloana 3, respectiv coloana 6). Valoarea din coloana 3 corespunde cu valoarea raportată în contul general al datoriei publice interne şi externe a statului din anul precedent celui de raportare.b) Contul datoriei publice externe directe a statului: … – coloana 1 se completează cu denumirea împrumuturilor externe, din care să rezulte destinaţia acestora conform actelor normative de aprobare, precum şi cu denumirea creditorului. Împrumuturile se înscriu în ordinea cronologică din cadrul grupelor prevăzute în anexa;– în coloana 2 se înscrie perioada de angajare a împrumutului contractat;– în coloana 3 se înscrie valuta în care s-au efectuat tranzacţiile;– coloanele 4 şi 5 cuprind soldul împrumutului la începutul anului, în valută tranzacţiilor şi, respectiv, în lei. Aceste date trebuie să corespundă cu cele raportate la finele anului precedent;– în coloana 6 se înscriu tragerile din împrumuturile externe, respectiv sumele primite efectiv, în valută tranzacţiilor;– în coloana 7 se raportează rambursarile de capital din împrumuturile externe contractate şi primite, în valută tranzacţiilor;– în coloana 8 se stabileşte soldul în valută tranzacţiilor pentru fiecare împrumut, ca diferenţa între soldul de la începutul anului (coloana 4) plus tragerile (coloana 6), mai puţin rambursarile (coloana 7);– în coloana 9 se înscrie contravaloarea în lei a soldului împrumutului extern, stabilită la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea;– lit. A, total în valutele tranzacţiilor, se completează astfel:● în coloanele 4 şi 8 se înscrie soldul împrumuturilor externe, totalizat pe feluri de valute ale tranzacţiilor, şi anume: dolar S.U.A., DM, JPY, ECU etc.;● în coloanele 5 şi 9 se înscrie totalul în lei, rezultat din adunarea datelor respective;– lit. A, total în dolari S.U.A. şi în lei, se completează la coloanele 4 şi 8 în dolari S.U.A., iar la coloanele 5 şi 9 în lei:● totalul în dolari S.U.A. se stabileşte astfel: valutele, cu excepţia dolarilor, se transforma în dolari S.U.A. la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României pentru ultima zi a anului de raportare, reprezentând raporturile de schimb dintre valutele respective şi dolarul S.U.A.;● totalul în lei se va calcula utilizându-se cursul de schimb valutar leu/dolar S.U.A., comunicat de Banca Naţionala a României pentru ultima zi a anului de raportare;– lit. B şi C se completează conform precizărilor cuprinse la lit. A;– lit. D, totalul datoriei publice externe în valutele tranzacţiilor, se completează conform specificatiilor cuprinse la lit. A, total în valutele tranzacţiilor;– lit. E, totalul datoriei publice externe în dolari S.U.A. şi în lei, se completează conform precizărilor cuprinse la lit. A, total în dolari S.U.A. şi în lei.Situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne va cuprinde valoarea garanţiilor interne emise de Ministerul Finanţelor, în numele şi în contul statului, pentru împrumuturile contractate de agenţii economici de pe piaţa interna.Situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite externe cuprinde valoarea garanţiilor externe emise de Ministerul Finanţelor, în numele şi în contul statului, contractate de agenţii economici şi de autorităţile publice de pe piaţa externa.Situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne şi externe se întocmeşte în structura prezentată în anexa nr. 13, astfel:a) Situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite interne: … – coloana 1 cuprinde numărul garanţiei în ordinea acordării;– coloana 2 cuprinde baza legală pentru acordarea garanţiei;– în coloana 3 se înscrie destinaţia creditului;– în coloana 4 se înscriu denumirea beneficiarului garanţiei şi, respectiv, a băncii creditoare;– coloana 5 cuprinde termenul de valabilitate a garanţiei;– coloana 6 cuprinde valoarea iniţială a garanţiei pentru creditul contractat;– coloana 7 se completează cu soldul garanţiei la finele anului de raportare;– în coloana 8 se înscriu informaţii referitoare la scadenta creditului garantat, solvabilitate etc.b) Situaţia garanţiilor guvernamentale pentru credite externe: … – coloana 1 se completează cu numărul garanţiei în ordinea acordării;– coloana 2 se completează cu baza legală pentru acordarea garanţiei;– în coloana 3 se înscrie destinaţia creditului;– în coloana 4 se înscriu denumirea beneficiarului de garanţie şi a băncii sau a instituţiei creditoare;– coloana 5 se completează cu termenul de valabilitate a garanţiei;– în coloana 6 se înscrie valoarea iniţială a garanţiei în valută în care s-a emis aceasta, în dolari S.U.A. şi în lei;– în coloana 7 se trece soldul garanţiei acordate de stat la finele anului, în valută tranzacţiei, în dolari S.U.A. şi în lei;– în coloana 8 se înscriu informaţii referitoare la stadiul împrumutului garantat etc.Pentru efectuarea conversiei diferitelor valute în dolari S.U.A. se va utiliza cursul de schimb al dolarului S.U.A. fata de valutele respective, valabil în ultima zi a anului de raportare, excepţie făcând cazul în care creditorul menţionează utilizarea cursului de schimb de la data efectuării tranzacţiei.Pentru efectuarea conversiei în lei a soldului se va utiliza cursul de schimb valutar leu/dolar S.U.A., comunicat de Banca Naţionala a României pentru ultima zi a anului de raportare.Contul general al datoriei publice interne şi externe a statului se completează astfel:a) contul datoriei publice interne directe a statului, pe baza: … – datelor din contabilitatea generală a trezoreriei statului;b) contul datoriei publice externe directe a statului, pe baza: … – datelor din contabilitatea generală a trezoreriei statului pentru împrumuturile externe care se gestionează de Ministerul Finanţelor;– datelor raportate de Banca Naţionala a României pentru împrumuturile externe contractate de către aceasta în numele statului;– datelor raportate de ordonatorii principali de credite, regii autonome şi societăţi comerciale, care utilizează împrumuturi externe prin delegare de competenţa acordată de Ministerul Finanţelor;– datelor din evidenta proprie tehnico-operativă a Ministerului Finanţelor, în ceea ce priveşte acordarea garanţiilor interne şi externe.Contul general al datoriei publice interne şi externe a statului se întocmeşte de către Direcţia generală a datoriei publice din cadrul Ministerului Finanţelor, împreună cu direcţiile implicate din minister, Banca Naţionala a României şi băncile comerciale.Contul general al datoriei publice a statului este însoţit de un raport în care se analizează principalele probleme legate de nivelul datoriei publice interne şi externe al serviciului datoriei publice şi al garanţiilor statului pentru creditele contractate de agenţii economici. + 
Capitolul VIIDispoziţii finale1. Ministerul Finanţelor poate efectua operaţiuni specifice de conversiune.Conversiunea este o operaţiune de schimbare a unui împrumut de stat angajat în condiţiile legii, în anumiţi termeni, cu un alt împrumut de stat, cu o dobânda mai mica şi/sau cu un termen mai mare de rambursare. Scopul urmărit prin conversiune este de a se reduce costurile împrumutului de stat iniţial, de a se uşura serviciul datoriei publice a statului, prin majorarea termenului de rambursare a ratelor de capital şi de plată a dobânzilor şi a altor costuri aferente împrumutului de stat.Operaţiunile de conversiune se pot angaja numai cu acordul Guvernului, căruia Ministerul Finanţelor îi va prezenta un memorandum prin care propune astfel de operaţiuni.2. Contractele de subimprumut, scrisorile de garanţie emise de Ministerul Finanţelor, precum şi convenţiile de garanţie şi actele adiţionale la aceste convenţii, inclusiv cele referitoare la modul de recuperare a creanţelor provenite din executarea scrisorilor de garanţie, au valoare de înscrisuri autentice şi constituie titluri executorii.3. Ministerul Finanţelor transmite organismelor financiarbancare internaţionale date statistice şi alte informaţii privind datoria publică, conform obligaţiilor care decurg din calitatea României de membru al acestor instituţii sau din acordurile externe de împrumut şi garanţie. Datele statistice şi alte informaţii privind datoria publică se transmit organismelor financiar-bancare internaţionale respective, adaptate la metodologia de raportare stabilită de acestea.4. Situaţiile semestriale cu privire la împrumuturile externe contractate direct de stat şi la cele garantate de stat, cele cu privire la împrumuturile contractate de autorităţile administraţiei publice locale, însoţite de rapoartele semestriale, precum şi contul general al datoriei publice, anexa la contul general anual al execuţie a bugetului de stat, cu raportul de la finele fiecărui an, se transmit Guvernului spre analizare şi se înaintează Parlamentului spre informare.5. În conformitate cu art. 18 din lege, Ministerul Finanţelor elaborează proiectul legii anuale privind plafonul de îndatorare publică externa. Plafonul de îndatorare publică externa este stabilit ca suma maxima a împrumuturilor externe pe care le poate contracta şi/sau garanta statul pe o perioadă de un an şi este stabilit anual prin lege. Stabilirea plafonului de îndatorare publică externa se face pe baza corelării unor indicatori macroeconomici cum sunt: produsul intern brut, volumul exporturilor de bunuri şi servicii, deficitul balanţei comerciale şi rezerva valutară a statului cu indicatorii datoriei publice externe.6. Ministerul Finanţelor va elabora, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, precizări unice privind reflectarea în contabilitate a operaţiunilor ce decurg din aplicarea acestor norme.7. Prevederile prezentelor norme metodologice devin operaţionale începând cu data publicării lor în Monitorul Oficial al României, data la care se abroga următoarele reglementări:–Normele metodologice nr. 8.904/1994de aplicare aLegii nr. 91/1993privind datoria publică, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 23 ianuarie 1995;–Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.465/1996pentru aprobarea Normelor metodologice de elaborare a contului general al datoriei publice a statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 7 august 1996;–Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.369/1996pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea de către stat de garanţii pentru credite interne contractate de agenţii economici de la băncile comerciale şi constituirea fondului de risc pentru garanţiile acordate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 16 august 1996;–Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 2.212/1996pentru modificarea şi completareaOrdinului ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.369/1996pentru aprobarea Normelor metodologice privind acordarea de către stat de garanţii pentru credite interne contractate de agenţii economici de la băncile comerciale şi constituirea fondului de risc pentru garanţiile acordate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 25 noiembrie 1996;–Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 2.270/1996cu privire la recuperarea creanţelor cesionate de agenţii economici garantaţi în numele şi în contul statului de către Ministerul Finanţelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 25 noiembrie 1996;–Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 2.361/1996pentru aprobarea Instrucţiunilor privind administrarea şi utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condiţiile legii cu garanţia statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 4 decembrie 1996;–Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 615/1997privind modificareaOrdinului ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 2.361/1996pentru aprobarea Instrucţiunilor privind administrarea şi utilizarea fondului de risc pentru creditele externe contractate în condiţiile legii cu garanţia statului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 18 aprilie 1997;–Ordinul ministrului de stat, ministrul finanţelor, nr. 1.572/1997privind completareaNormelor metodologice nr. 8.904/1994de aplicare aLegii nr. 91/1993privind datoria publică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 24 septembrie 1997. + 
Anexa 1

 + 
Anexa 2

 + 
Anexa 3

 + 
Anexa 4

 + 
Anexa 5   – model –             REGISTRUL DE EVIDENTA A DATORIEI PUBLICE LOCALE    Subregistrul datoriei publice interne locale

 + 
Anexa 6   – model –             REGISTRUL DE EVIDENTA A DATORIEI PUBLICE LOCALE   Subregistrul datoriei publice externe locale

 + 
Anexa 7FORMULARUL 1RAPORTprivind împrumuturile/creditele primite pe termen mediu şi lung

Modul de completare a Formularului 1Formularul 1 se întocmeşte şi se raportează în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a creditului, împreună cu următoarele anexe:– Contractul de împrumut/credit;– Scadentarul estimativ al plăţilor de dobânzi şi comisioane;– Scadentarul estimativ al tragerilor şi al plăţilor de capital.Agentul economic raportor: se înscrie denumirea completa a agentului economic care raportează împrumutul/creditul.Descrierea împrumutului/creditului: se înscriu informaţii referitoare la împrumut/credit.Împrumutător/Creditor: se înscrie denumirea sau numele împrumutătorului (creditorului). Dacă este un grup de bănci, se va indica numele băncii conducătoare (principale).Ţara: pentru împrumuturile externe se va înscrie denumirea tarii în care este localizat creditorul. Se va înscrie ţara de reşedinţa şi nu cea de origine a creditorului. Pentru împrumuturile externe cu mai mult de un creditor localizat în tari diferite se va menţiona cuvântul "multiple". În cazul unui organism oficial nu trebuie menţionată ţara în care îşi are sediul general, ci doar numele organismului.Data semnării: se înscrie data la care a fost semnat acordul de împrumut/credit.Împrumutat/Debitor: se înscrie denumirea beneficiarului împrumutului, care semnează acordul/contractul de împrumut şi asigura derularea împrumutului/creditului.Data intrării în vigoare: se înscrie data intrării în vigoare a acordului de împrumut/credit, comunicată de banca finanţatoare.Data estimativă a ultimei trageri: se va înscrie data estimativă a ultimei trageri prevăzute în acordul de împrumut/credit.Suma împrumutului/creditului: se completează suma exactă, la nivel de unităţi şi de zecimale, asa cum este prevăzută în acordul de împrumut/credit.Valuta de contract: se înscrie valuta în care se va acorda împrumutul/creditul prevăzut în acordul de împrumut/credit.Denumirea agentului economic împrumutat: se înscrie denumirea utilizatorului final al împrumutului/creditului.Sectorul economic al beneficiarului final: se indica sectorul din economie căruia îi este destinat împrumutul şi scopul acestuia (de exemplu: finanţarea unui anumit proiect, refinantarea totală sau parţială a unei datorii, susţinerea balanţei de plati etc.).Banca română administrator de împrumut/credit: se înscrie denumirea băncii române prin care se va derula împrumutul/creditul.Convenţia de garantare: se înscriu numărul şi data contractului/convenţiei încheiat/încheiate între beneficiarul împrumutului/creditului şi garant.Durata împrumutului/creditului (ani): se înscrie perioada pentru care este acordat împrumutul/creditul, în cadrul căruia se specifica atât perioada de graţie, cat şi perioada de rambursare.Numărul garanţiei: se înscrie numărul din Registrul de evidenta a datoriei publice externe acordat de Ministerul Finanţelor.Data emiterii garanţiei: se înscrie data înregistrată în Registrul de evidenta a datoriei publice externe.Numele persoanei care poate fi contactata pentru informaţii ulterioare: se înscriu numele persoanei care face raportarea, funcţia acesteia, adresa, telefonul, faxul, telexul, data completării formularului, precum şi semnătura raportorului, iar la primire, numele persoanei din cadrul Ministerului Finanţelor, care asigura ţinerea evidentei împrumutului/creditului, funcţia acesteia, adresa, telefonul, faxul. La prezentarea formularului completat la Ministerul Finanţelor se înscriu de către acesta data primirii şi numărul contractului de împrumut/credit atribuit prin Registrul de evidenta a datoriei publice externe. + 
Anexa 8FORMULARUL 1ASCADENTARUL ESTIMATIVal tragerilor şi al plăţilor de capital

Modul de completare a Formularului 1AFormularul 1A se întocmeşte şi se raportează în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a creditului, apoi trimestrial, în termen de 5 zile de la sfârşitul trimestrului.Agentul economic raportor: se înscrie denumirea completa a agentului economic care raportează împrumutul/creditul.Împrumutător/Creditor: se înscrie denumirea sau numele împrumutătorului/creditorului. Dacă este un grup de bănci, se va indica numele băncii conducătoare (principale).Ţara: pentru împrumuturile externe se va înscrie denumirea tarii în care este localizat creditorul. Se va înscrie ţara de reşedinţa şi nu cea de origine a creditorului. Pentru împrumuturile externe cu mai mult de un creditor localizat în tari diferite se va menţiona cuvântul "multiple". În cazul unui organism oficial nu trebuie menţionată ţara în care îşi are sediul general, ci doar numele organismului.Data semnării: se înscrie data la care a fost semnat acordul de împrumut/credit.Data estimativă a ultimei trageri: se va înscrie data estimativă a ultimei trageri prevăzute în acordul de împrumut/credit.Suma împrumutului/creditului (în valută de contract): se completează suma exactă, la nivel de unităţi şi de zecimale, asa cum este prevăzută în acordul de împrumut/credit.Trageri: se va bifa una dintre cele doua variante: a) sau b).Scadentarul estimativ al tragerilor pe următoarele trimestre calendaristice: se vor înscrie valorile cumulate pe trimestre pentru anul în curs şi pentru următorii 2 ani.Scadentarul estimativ anual al tragerilor pentru perioada rămasă: dacă perioada de trageri este mai mare, se vor trece sumele cumulate pe ani. + 
Anexa 9FORMULARUL 1BSCADENTARUL ESTIMATIVal plăţilor de dobânzi şi comisioane

Modul de completare a Formularului 1BFormularul 1B se întocmeşte şi se raportează în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a creditului, apoi trimestrial, în termen de 5 zile de la sfârşitul trimestrului.Agentul economic raportor: se înscrie denumirea completa a agentului economic care raportează împrumutul/creditul.Împrumutător/Creditor: se înscrie denumirea sau numele împrumutătorului/creditorului. Dacă este un grup de bănci, se va indica numele băncii conducătoare (principale).Ţara: pentru împrumuturile externe se va înscrie denumirea tarii în care este localizat creditorul. Se va înscrie ţara de reşedinţa şi nu cea de origine a creditorului. Pentru împrumuturile externe cu mai mult de un creditor localizat în tari diferite se va menţiona cuvântul "multiple". În cazul unui organism oficial nu trebuie menţionată ţara în care îşi are sediul general, ci doar numele organismului.Data semnării: se înscrie data la care a fost semnat acordul de împrumut/credit.Data estimativă a ultimei trageri: se va înscrie data estimativă a ultimei trageri prevăzute în acordul de împrumut/credit.Suma împrumutului/creditului: se completează suma exactă, la nivel de unităţi şi de zecimale, asa cum este prevăzută în acordul de împrumut/credit.Plati de dobânda: se înscriu date referitoare la plăţile de dobânda aferentă împrumutului/creditului: data calendaristică şi suma primei, celei de a doua şi a ultimei plati de dobânda, periodicitatea plăţilor, suma cumulată a plăţilor de dobânda până la sfârşitul trimestrului anterior celui de raportare, precum şi plăţile efectuate în anul curent.Plati de comisioane: se înscriu date referitoare la plăţile de comisioane aferente împrumutului/creditului: data calendaristică şi suma primei plati, periodicitatea plăţilor, suma cumulată a plăţilor de comisioane până la sfârşitul trimestrului anterior celui de raportare, precum şi plăţile efectuate în anul curent. + 
Anexa 10FORMULARUL 2SITUAŢIAîmprumutului/creditului la data de ……….Agentul economic raportor ………………………………………………Împrumutător/Creditor …………………………….. Ţara ……………..Data semnării …………………………………………………………Data estimativă a ultimei trageri ……………………………………….Suma împrumutului/creditului (în valuta de contract) ………………………Datele calendaristice şi sumele tranzacţiilor efectuate în perioada de raportareAtenţie! Sumele se completează exact (la nivel de unităţi şi de zecimale).    a) Trageri/Utilizări: ┌────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┐ │ Data │ Suma │ Data │ Suma │ Data │ Suma │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ └────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘    b) Plati efectuate la scadenta: ┌─────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────┐ │ Rate de capital │ Dobânzi │ Comisioane │ ├──────────┬──────────┼──────────┬──────────┬───────────┼──────────┬─────────┤ │ Data │ Suma │ Data │ Suma │ Procentul │ Data │ Suma │ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ └──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────┴─────────┘    c) Plati aflate la scadenta şi neefectuate: ┌─────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────┐ │ Rate de capital │ Dobânzi │ Comisioane │ ├──────────┬──────────┼──────────┬──────────┬───────────┼──────────┬─────────┤ │ Data │ Suma │ Data │ Suma │ Procentul │ Data │ Suma │ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ └──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────┴─────────┘    d) Plati de arierate: ┌─────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────┐ │ Rate de capital │ Dobânzi │ Comisioane │ ├──────────┬──────────┼──────────┬──────────┬───────────┼──────────┬─────────┤ │ Data │ Suma │ Data │ Suma │ Procentul │ Data │ Suma │ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ └──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────┴─────────┘  Comisionul intern de risc pentru creditele cu garanţie publică:a) Sold la începutul perioadei de raportare ……………………………b) Utilizări în perioada de raportare …………………………………c) Sold la sfârşitul perioadei de raportare ……………………………Modul de completare a Formularului 2Formularul 2 se întocmeşte şi se raportează lunar în termen de 5 zile de la închiderea lunii de raportare.Agentul economic raportor: se înscrie denumirea completa a agentului economic care raportează împrumutul/creditul.Împrumutător/Creditor: se înscrie denumirea, numele împrumutătorului/creditorului. Dacă este un grup de bănci, se va indica numele băncii conducătoare (principale).Ţara: pentru împrumuturile externe se va înscrie denumirea tarii în care este localizat creditorul. Se va înscrie ţara de reşedinţa şi nu cea de origine a creditorului. Pentru împrumuturile externe cu mai mult de un creditor localizat în tari diferite se va menţiona cuvântul "multiple". În cazul unui organism oficial nu trebuie menţionată ţara în care îşi are sediul general, ci doar numele organismului.Data semnării: se înscrie data la care a fost semnat acordul de împrumut/credit.Data estimativă a ultimei trageri: se va înscrie data estimativă a ultimei trageri prevăzute în acordul de împrumut/credit.Suma împrumutului/creditului (în valută de contract): se completează suma exact, la nivel de unităţi şi de zecimale, asa cum este prevăzută în acordul de împrumut/credit.a) Trageri/Utilizări: se completează data şi suma exactă pentru fiecare tragere în parte, efectuată în luna pentru care se face raportarea. … b) Plati efectuate la scadenta: se completează data şi suma exactă a plăţii pentru fiecare rata de capital, dobânda sau comision plătit în luna pentru care se face raportarea. … c) Plati aflate la scadenta şi neefectuate: se completează cu data şi suma exactă scadenta şi neplatita în contul ratelor de capital, dobânzilor sau al comisioanelor. … d) Plati de arierate: se completează în cazul în care una dintre plăţile raportate într-o luna anterioară, la lit. c) a acestui formular, este efectuată în luna pentru care se face raportarea. … Comisionul intern de risc pentru creditele cu garanţie publică: datele solicitate se referă la comisionul de risc prevăzut să fie plătit în convenţia de garanţie încheiată între Ministerul Finanţelor şi beneficiarul creditului. + 
Anexa 11  FORMULARUL 2A  (Se va utiliza în cazul în care  pentru fiecare tragere exista  câte o schema de rambursare.)                     SITUAŢIA         împrumutului/creditului la data de ………….Agentul economic raportor ………………………………………………Împrumutător/Creditor ……………………………….. Ţara …………..Data semnării …………………………………………………………Data estimativă a ultimei trageri ……………………………………….Suma împrumutului/creditului (în valuta de contract) ………………………Datele calendaristice şi sumele tranzacţiilor efectuate în perioada de raportareAtenţie! Sumele se completează exact (la nivel de unităţi şi de zecimale).a) Tragere efectuată: – în sumă de ……………………….– la data de ……………………….b) Plăţi efectuate la scadenţă: ┌─────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────┐ │ Rate de capital │ Dobânzi │ Comisioane │ ├──────────┬──────────┼──────────┬──────────┬───────────┼──────────┬─────────┤ │ Data │ Suma │ Data │ Suma │ Procentul │ Data │ Suma │ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ └──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────┴─────────┘    c) Plati aflate la scadenta şi neefectuate: ┌─────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────┐ │ Rate de capital │ Dobânzi │ Comisioane │ ├──────────┬──────────┼──────────┬──────────┬───────────┼──────────┬─────────┤ │ Data │ Suma │ Data │ Suma │ Procentul │ Data │ Suma │ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ └──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────┴─────────┘    d) Plati de arierate: ┌─────────────────────┬─────────────────────────────────┬────────────────────┐ │ Rate de capital │ Dobânzi │ Comisioane │ ├──────────┬──────────┼──────────┬──────────┬───────────┼──────────┬─────────┤ │ Data │ Suma │ Data │ Suma │ Procentul │ Data │ Suma │ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ ├──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────┼──────────┼─────────┤ └──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────┴──────────┴─────────┘  Comisionul intern de risc pentru creditele cu garanţie publică:a) Sold la începutul perioadei de raportare ……………………………b) Utilizări în perioada de raportare …………………………………c) Sold la sfârşitul perioadei de raportare …………………………..Modul de completare a Formularului 2AFormularul 2A se va utiliza numai în cazul în care pentru fiecare tragere exista câte o schema de rambursare şi se raportează lunar, în termen de 5 zile de la închiderea lunii de raportare.Agentul economic raportor: se înscrie denumirea completa a agentului economic care raportează împrumutul/creditul.Împrumutător/Creditor: se înscrie denumirea, numele împrumutătorului/creditorului. Dacă este un un grup de bănci, se va indica numele băncii conducătoare (principale).Ţara: pentru împrumuturile externe se va înscrie denumirea tarii în care este localizat creditorul. Se va înscrie ţara de reşedinţa şi nu cea de origine a creditorului. Pentru împrumuturile externe cu mai mult de un creditor localizat în tari diferite se va menţiona cuvântul "multiple". În cazul unui organism oficial nu trebuie menţionată ţara în care îşi are sediul general, ci doar numele organismului.Data semnării: se înscrie data la care a fost semnat acordul de împrumut/credit.Data estimativă a ultimei trageri: se va înscrie data estimativă a ultimei trageri prevăzute în acordul de împrumut/credit.Suma împrumutului/creditului (în valută de contract): se completează suma exact, la nivel de unităţi şi de zecimale, asa cum este prevăzută în acordul de împrumut/credit.a) Tragere efectuată: se completează data şi suma exactă a tragerii efectuate în luna pentru care se face raportarea. … b) Plati efectuate la scadenta: se completează data şi suma exactă a plăţii pentru fiecare rata de capital, dobânda sau comision plătit în luna pentru care se face raportarea. … c) Plati aflate la scadenta şi neefectuate: se completează data şi suma exactă scadenta şi neplatita în contul ratelor de capital, dobânzilor sau al comisioanelor. … d) Plati de arierate: se completează în cazul în care una dintre plăţile raportate într-o luna anterioară, la lit. c) a acestui formular, este efectuată în luna pentru care se face raportarea. … Comisionul intern de risc pentru creditele cu garanţie publică: datele solicitate se referă la comisionul de risc prevăzut să fie plătit în convenţia de garanţie încheiată între Ministerul Finanţelor şi beneficiarul creditului. + 
Anexa 12   – model –              CONTUL GENERAL AL DATORIEI PUBLICE A STATULUI                   la data de 31 decembrie ……….    I. Contul datoriei publice interne directe a statului

II. Contul datoriei publice externe directe a statului

 + 
Anexa 13    – model –                                SITUAŢIA                   garanţiilor guvernamentale pentru credite              interne şi externe, contractate de agenţii economici            şi de autorităţile publice, la data de 31 decembrie …    I. Garanţii pentru credite interne

    II. Garanţii pentru credite externe

––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește