NORME METODOLOGICE din 28 aprilie 2009

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2009*)



____________Notă …
*) Aprobate prin Ordinul nr. 24 din 28 aprilie 2009, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 30 aprilie 2009

Anexa nr. 1

la ordin

Norme metodologice

de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale,

3

al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2009

4

Notă

1. 1. Înregistrarea deplasărilor de animale se efectuează pe baza comunicării transportului de animale între direcţiile sanitar- veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de la origine şi de la destinaţie. Comunicarea către direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de la destinaţie se efectuează de către medicul veterinar oficial din cadrul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de la origine, la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul de sănătate, paşaportul şi formularele de mişcare. Toate aceste mişcări de animale se înregistrează într-un registru care se află la serviciul responsabil cu sănătatea animală din cadrul direcţiilor implicate.

2. 2. Pentru bolile la care imunoprofilaxia este obligatorie, recoltarea probelor în scopul supravegherii serologice a statusului imun se efectuează de medicii veterinari oficiali. Se interzice cu desăvârşire recoltarea probelor de aceiaşi medici care au efectuat vaccinarea.

3. 3. Costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control sunt suportate din subvenţii de la bugetul de stat şi venituri proprii din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor aprobat pe anul 2009.

4. 4. Prin excepţie de la prevederile pct. 3:

   1. a) în situaţiile în care proprietarul de animale, persoană fizică sau juridică, solicită contraexpertize de laborator, costurile contraexpertizei sunt suportate de către acesta;

   2. b) în situaţia pestei bovine, pentru animalele vii din speciile receptive nou-introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, costurile acţiunilor de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii sunt suportate de către proprietarii animalelor;

   3. c) proprietarul de animale, persoană fizică sau juridică, suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control pentru:

      1. i) rinotraheita infecţioasă bovină;

      2. ii) trichomonoza bovină;

      3. iii) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;

      4. iv) nosemoza albinelor;

      5. v) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD – MD;

      6. vi) echinococoza;

      7. vii) rinopneumonia ecvină;

      8. viii) bruceloza la canide;

      9. ix) bruceloza la iepuri;

      10. x) moluşte gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode;

      11. xi) batracieni, trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi microbacterioze;

      12. xii) toxoplasmoza;

      13. xiii) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere;

      14. xiv) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice;

      15. xv) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import;

          1. xxiii) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;

          2. xxiv) analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare.

   4. d) în situaţia bolii de Newcastle, costurile privind manopera acţiunilor imunoprofilactice şi contravaloarea vaccinului se suportă de către proprietarul de animale, persoană fizică sau juridică;

   5. e) în situaţia anemiei infecţioase ecvine, costurile contraexpertizei realizate la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală pentru probele de ser cu rezultat neconcludent sau în cazurile de litigiu, precum şi costurile testării serologice a cabalinelor exportate, cu destinaţia sport, sunt suportate de către proprietar;

   6. f) în situaţia salmonelozelor la găinile ouătoare, la găinile de reproducţie şi la broiler, costurile examenelor de supraveghere sanitară veterinară la iniţiativa operatorului economic sunt suportate de către acesta;

   7. g) în situaţia trichinelozei, contravaloarea examenului pentru decelarea trichinei este suportată de către beneficiar, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

   8. h) costurile acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control realizate în centrele de colectare a animalelor se suportă de către proprietar;

   9. i) în situaţia pestei africane a calului, pentru animalele introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, costurile supravegherii prin examen serologic sunt suportate de către proprietarul de animale;

   10. j) costul testelor serologice, de detecţie a genomului viral efectuate pe probe recoltate de la animalele achiziţionate din zone de restricţie pentru bluetongue, prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terte, este suportat de către proprietarul de animale.

5. 5. Comerţul intracomunitar cu animale vii din zone libere de boli se realizează cu respectarea prevederilor legislaţiei sanitar – veterinare în vigoare; medicul veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul medicului veterinar oficial, poate preleva probe în cadrul verificărilor cu frecvenţă redusă, prin sondaj.

6. 6. În cazul în care sunt recoltate probe, costurile sunt suportate de stat, potrivit Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, aprobat anual prin hotărâre a Guvernului.

7. 7. În cazul în care rezultatul examenelor de laborator efectuate este pozitiv pentru una sau mai multe boli care au fost suspicionate, se aplică măsurile din programele de eradicare.

8. 8. Schimburile comerciale intracomunitare cu animale vii vor beneficia de controale întărite, iar costurile vor fi suportate de către proprietar.

9. 9. Pentru importul de animale vii din ţări terţe se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 716 din 8 august 2005.

   5

10. 10. Probele biologice prelevate de către medicii veterinari oficiali la posturile de inspecţie la frontieră, de la animale vii importate din ţări terţe, sunt analizate conform prevederilor Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 525/2003 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabileşte unele reguli detaliate cu privire la controalele veterinare pentru animale ce sunt importate din ţări terţe în România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 25 august 2003, care transpune Decizia Comisiei nr. 1997/794/CE de stabilire a anumitor modalităţi de aplicare a Directivei Consiliului nr. 91/496/CEE privind controalele veterinare ale animalelor vii importate din ţări terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 323 din 26 noiembrie 1997, în vederea verificării conformităţii cu cerinţele de sănătate stabilite în certificatul sanitar-veterinar care însoţeşte transportul.

    6

11. 11. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.

12. 12. Formularele tipizate utilizate pentru înscrierea şi raportarea acţiunilor din prezentele norme metodologice se pun gratuit la dispoziţia medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi, de către direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

13. 13. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile. Carantina profilactică reprezintă complexul de măsuri sanitar – veterinare ce se aplică de către conducerea exploataţiei asupra animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie. Pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.

14. 14. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar se supun supravegherii sanitare veterinare conform legislaţiei specifice în vigoare.

15. 15. În exploataţiile comerciale, acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi control al bolilor prevăzute în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2009 se execută de către medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform Legii nr. 160/1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, împuterniciţi potrivit legii de către DSVSA.

16. 16. Pentru soluţionarea unor litigii care necesită prelevarea de probe şi repetarea testării de laborator, costurile efectuării recoltării şi testării sunt suportate de proprietarul de animale, recoltarea probei realizându-se, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

ABREVIERI

AA-PAS – albastru alcian

ADNS – Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale AIE – anemie infecţioasă ecvină

ANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor BCCC- Boala cronică cahectizantă a cervideelor

DDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare

DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu

ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon

HACCP – Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control Point) HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil

HEV – hematoxilină – eozină – verde lumină IA – influenţa Aviară

IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală IFD – imunofluorescenţă directă

IISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară

ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar LCR – Laborator Comunitar de Referinţă

LEB – leucoză enzootică bovină

LM – Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie LNR – Laborator Naţional de Referinţă

LNR EST – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR IA – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa Aviară

LSVSA – Laboratorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti OIE – Organizaţia Internaţională pentru Epizootii

SRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii

PAS – periodic acid schiff

PCR – reacţia de polimerizare în lanţ PIF – Post de inspecţie la frontieră PPD – extract proteic purificat

PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină – paratuberculină RFC – reacţie de fixare a complementului

RSAR – reacţia de seroglutinare rapidă RMA – reacţia de microaglutinare

SRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje TCS – Test comparativ simultan

7

TU – Test unic UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România UEC – Unitatea Epidemiologică Centrală

8

OPIS

CAPITOLUL I – SUPRAVEGHEREA, PROFILAŢIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE

SECŢIUNEA 1 – PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLILE TUMORALE

SECŢIUNEA 3 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE SECŢIUNEA 4 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI EMERGENTE

SECŢIUNEA 5 – ACŢIUNILE STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI ŞI TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE SECŢIUNEA 6 – ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ

SECŢIUNEA 7 – ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIA ŞI BUNĂSTAREA ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

SECŢIUNEA 8 – SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

SECŢIUNEA 9 – ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

SECŢIUNEA 10 – ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR-VETERINAR

CAPITOLUL II – PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE APROBATE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ

1. 1. PESTA PORCINĂ CLASICĂ

2. 2. INFLUENŢA AVIARĂ SAU GRIPA AVIARĂ

3. 3. TURBAREA SAU RABIA

4. 4. ENCEFALOPATII SPONGIFORME TRANSMISIBILE ALE ANIMALELOR, RESPECTIV ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ, SCRAPIA, BOALA CRONICĂ CAHECTIZANTĂ A CERVIDEELOR ŞI EST LA ALTE RUMEGĂTOARE AFLATE ÎN MEDIUL SILVATIC SAU ÎN CAPTIVITATE, ALTE FORME DE EST

5. 5. BLUETONGUE

6. 6. SALMONELOZELE LA GĂINILE OUĂTOARE – Salmonella Enteritidis, Salmonella Typhimurium

7. 7. SAMONELOZE ZOONOTICE LA GĂINILE DE REPRODUCŢIE – S. Enteritidis, S. Typhimurium, S. Infantis, S.Hadar, S.Virchow

8. 8. SALMONELOZE LA BROILER – Salmonella Enteritidis, Salmonella Typhimurium-pui de carne

   CAPITOLUL III– EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR

   SECŢIUNEA 1 – DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE

   SECŢIUNEA 2 – CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR-VETERINAR SECŢIUNEA 3 – CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR-VETERINAR

   SECŢIUNEA 4 – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII

   SECŢIUNEA 5 – DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONELE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE ANSVSA

   SECŢIUNEA 6 – SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA SAU VIN ÎN CONTACT CU MATERIILE PRIME ŞI PRODUSELE DE ORIGINE ANIMALĂ

   SECŢIUNEA 7 – EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE. SECŢIUNEA 8 – CONTROLUL EFICENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINFECŢIE ŞI DERATIZARE

   SECŢIUNEA 9 – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR

   SECŢIUNEA 10 – CONTROLUL OFICIAL AL UNITĂŢILOR DIN DOMENIUL HRANEI PENTRU ANIMALE AUTORIZATE/ÎNREGISTRATE SANITAR-VETERINAR SECŢIUNEA 11 – DETERMINAREA NIVELULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR

   SECŢIUNEA 12 – DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR

   9

   CAPITOLUL IV – SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ŞI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE DE UZ VETERINAR

   10

   CAPITOLUL I

   SUPRAVEGHEREA, PROFILAŢIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE

   SECŢIUNEA 1 – PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE

   1. 1. FEBRĂ AFTOASĂ

      STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE	CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
      1	2	3	4
      I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
      II. Supraveghere activă			Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

      1. 1. Inspecţia planificată a stării de sănătate a animalelor din speciile domestice şi sălbatice receptive la virusul febrei aftoase, aflate pe teritoriul României:

         1. a) în judeţele limitrofe cu state terţe şi în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

         2. b) în exploataţiile de animale în care se efectuează carantina pentru animalele nou introduse în efectiv.

      

   2. 2. Serologică:

      1. a) pe probe de sânge recoltate

         1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

            1. 1. Medici veterinari oficiali

               trimestrial de la ovine şi caprine din 2. Recoltarea se face în localităţile ţintă din zonele de din cadrul

               localităţile identificate ca ţinte pentru

               risc I şi II ale României.

               DSVSA.

               detecţia unor eventuale contaminări transfrontaliere de la:

               1. i) 3% din ovine şi caprine,trimestrial,

                  1. 3. Numărul probelor de sânge prelevate din fiecare 2. Recoltarea localitate ţintă nu va fi mai mic de 10 probe dar nici mai probelor se mare de numărul necesar pentru a detecta o prevalenţă a bolii efectuează de

                     din localităţile ţintă identificate în

                     de 5% cu o confidenţă de 95%

                     către medicii

                     judeţele cu risc major de 4. Probele trebuie trimise la LNR din cadrul IDSA în veterinari de

                     contaminare transfrontalieră

                     maxim 48 ore de la momentul recoltării.

                     liberă practică

                     (BT,CL,CT,CS, DJ, GL, IŞ, GR, 5. Probele cu rezultat pozitiv sau dubios la examenul împuternicit, sub

                     MM, MH, OT, TR, TL, TM, SM, serologic se retestează. Probele rămase pozitive se supun coordonarea SV, VS), situate în zona I de testării imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor medicului

                     supraveghere;

                     nestructurale ale virusurilor febrei aftoase.

                     veterinar oficial

               2. ii) 0,5% din ovine şi caprine, 6. În cazul suspiciunilor de boală se aplică prevederile din cadrul

                  trimestrial, din localităţile ţintă Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru DSVSA. identificate în judeţele cu risc mediu aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru decontaminare transfrontalieră combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al (BR,BC, CJ, HD, IL, IF, NT), situate României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007, iar probele de

                  în zona II de supraveghere; sânge prelevate pentru efectuarea examenelor serologice şi

      2. b) pe probe de sânge recoltate de la virusologice se trimit la LNR din cadrul IDSA, conform 2% de la animale domestice şi prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 sălbatice din speciile receptive pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind provenite din comerţ intracomunitar metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi din ţările în care în ultimul an a transport al probelor destinate examenelor de laborator în

         evoluat febra aftoasă. domeniul sănătăţii animalelor, publicat în Monitorul Oficial al

      3. c) pe probe de sânge recoltate de la României, Partea I, nr. 341 din 2 mai 2008.

         10% de la animale domestice şi 7. LNR din cadrul IDSA comunică rezultatele obţinute la

         sălbatice din speciile receptive DSVSA, iar pentru probele pozitive şi la ANSVSA.

         provenite din import din ţările în care 8. LNR din cadrul IDSA trimite probele pozitive la

         în ultimii 5 ani a evoluat febra Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru febra aftoasă, cu

         aftoasă.

   3. 3. Virusologică:

      aprobarea ANSVSA.

9. 9. România este indemnă la febra aftoasă şi nu introduce animale vii din specii receptive sau produse de origine

11

În caz de suspiciune clinică şi/sau de animală din ţări care nu au statut de ţară liberă de febră aftoasă

laborator la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate 4. Clinică: În caz de suspiciune şi în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul confirmării bolii, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

fără vaccinare, recunoscut oficial de OIE. Se execută conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 octombrie 2008.

Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

12

1. 2. TUBERCULOZA

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă	I. Inspecţia bovinelor domestice, respectiv a taurine şi a bubalinelor. A. În exploataţii considerate necontaminate:
   		pentru răspuns imun mediat celular se planifică şi se efectuează cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor	Acţiunea de

   1. 1. Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an, la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

   2. 2. Animalele la care TU a dat rezultate neconcludente sau pozitive se retestează la 42 zile prin TCS.

   3. 3. În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba

   1. 1. Planurile şi graficele de execuţie a campaniei de tuberculinare anuală sunt elaborate de medicii veterinari oficiali zonali pentru fiecare localitate în parte şi se supun avizării directorului executiv al DSVSA.

   2. 2. Controalele prin tuberculinare intradermică şi/sau cele

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit execută acţiunea de tuberculinare.

   	utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al diagnosticului în relaţie cu animalele suspecte, cum ar fi EIAs-yIFN. diagnostic.	imunoprofilactice.	tuberculinare se va efectua obligatoriu în coordonarea şi sub responsabilitatea unei comisii alcătuite din medici veterinari oficiali, responsabilii cu tuberculoza din cadrul DSVSA, instruiţi şi atestaţi de către DSVSA, pentru acţiunea de tuberculinare. genotipică a tulpinilor izolate se face la LNR din cadrul IDSA
   		5. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea

   1. 4. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar vor intra:

      1. a) bovine care au fost supuse tuberculinării intradermice, cu rezultat negativ în ultimile 30 de zile şi provin din efective libere de tuberculoză;

      2. b) au fost izolate şi au fost supuse la cel puţin 2 tuberculinări intradermice cu rezultat negativ, la un interval de 6 luni;

      3. c) în cazul în care bovinele nu au fost testate conform lit. a) şi b), animalele vor fi obligatoriu testate în centrul de colectare.

   2. 5. Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar, se testează, randomizat, prin tuberculinare un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 animale pe lot.

   3. 6. Mişcarea bovinelor pe teritoriul României se realizează numai dacă acestea au fost supuse tuberculinării intradermice cu rezultat negativ în ultimele 30 de zile, pentru animalele care nu au fost testate în anul calendaristic în curs.

   4. 7. Animalele pozitive la TCS şi/sau ElAs- yIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic.

   5. 8. Animalele neconcludente la TCS şi/sau ElAs-yIFN se retestează.

   6. 9. Animalele neconcludente la două teste TCS şi/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive şi trimise la tăiere de control în scop de

   1. 3. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect, neetalonat.

   2. 4. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular:

      1. a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:

         1. (i) dexametazona;

         2. (ii) hidrocortizon;

      2. b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere;

      3. c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

   1. 2. Examinare la LSVSA sub îndrumarea LNR din cadrul IDSA.

   2. 3. Tipizarea fenotipică şi

   13

   diagnosticului de tuberculoză, se vor preleva obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel: veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce

   1. a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng şi drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene stâng şi drept;

   2. b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior;

   3. c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

   4. d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară;

   1. 6. Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice pulmonare se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează, de asemenea, separat.

   2. 7. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice şi/sau PCR.

   3. 8. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

   4. 9. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerată a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 961 din 31 octombrie 2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 31 octombrie 2005, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare

   14

   		afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.
   	B. În exploataţii suspecte de contaminare:

   1. 1. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice, se interzice introducerea de bovine sănătoase în aceste exploataţii.

   2. 2. Bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni, rămase în efectiv, sunt supuse testării la cel puţin 42 de zile după îndepărtarea bovinelor care au reacţionat pozitiv în vederea clarificării statusului efectivului, atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit execută acţiunea de tuberculinare. Acţiunea de tuberculinare se va efectua obligatoriu în coordonarea şi sub responsabilitatea unei comisii alcătuite din medici veterinari oficiali, responsabili cu tuberculoza din cadrul DSVSA, instruiţi şi atestaţi de către DSVSA, pentru acţiunea de tuberculinare.

   15

   

   C. În exploataţii contaminate: 1. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru 1. Medicul

   16

   1. a) se consideră exploataţie contaminată acea tuberculoză şi popularea îngrăşătoriilor cu bovine veterinar de liberă

      exploataţie în care bovinele care au fost testate provenite din exploataţii contaminate; practică

      şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile împuternicit, are

      fost eliminate, iar examenul de abator şi Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. responsabilitatea

      laborator au confirmat tuberculoza; 3. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a efectuării

   2. b) toate bovinele în vârstă de peste 6 cărui responsabilitate este exploataţia împreună cu tuberculinărilor săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse DSVSA, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte intradermice.

      trimestrial testării oficiale pentru tuberculoză;

      programul de asanare.

      1. 2. Medicul

   3. c) măsurile aplicate pentru controlul bolii în 4. Medicul veterinar oficial comunică în scris veterinar oficial exploataţiile contaminate trebuie să respecte proprietarului de animale restricţiile privind circulaţia din cadrul prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de DSVSA are

      nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui origine animală provenite de la acestea. responsabilitatea

      ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului 5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU şi/sau TCS se pentru preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării implementarea

      modificările şi completările ulterioare.

      examenului de abator, precum şi a examenului celorlalte măsuri morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen de control al bolii. modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte 3. Examenele de metode pentru diagnostic diferenţial faţă de alte boli laborator pentru granulomatoase, după caz şi a examenului bacterioscopic precizarea

      pentru precizarea diagnosticului. diagnosticului se

      6. Aceste bovine se taie în partidă separată sub realizează la supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor LSVSA sub

      II. Inspecţia animalelor abatorizate.

      1. A. ANIMALE VII, respectiv bovine, caprine, porcine, păsări, iepuri şi vânat sălbatic.

         Se efectuează inspecţia ante mortem şi post- mortem.

      2. B. CARNE şi ORGANE

   de decontaminare şi protecţie a mediului.

   CARNE şi ORGANE de la bovine, caprine şi porcine

   coordonarea LNR din cadrul IDSA.

   1. 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   1. 1. Medic veterinar

      1. 1. Examinarea carcaselor şi organelor se 1. În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele oficial din cadrul

         efectuează în unităţi de tăiere autorizate alergice şi/sau imunologice, la care după tăiere prin DSVSA. sanitar-veterinar, de către medici veterinari inspecţia post-mortem nu se constată leziuni, se vor 2. Examinare la

         	oficiali sau alt personal veterinar, desemnat recolta următoarele limfonoduri: LSVSA sub de către autoritatea sanitară veterinară a) submaxilare, retrofaringiene, bronhice; îndrumarea competentă. b) mediastinale, eventual şi limfocentrii mezenterici, LNR din cadrul 2. Păsările se supun inspecţiei individuale dacă sunt măriţi în volum, portale şi retromamare. IDSA şi/sau după după tăiere, prin examinarea carcasei şi 2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează caz, la LNR din organelor; în caz de suspiciune se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea cadrul IDSA. carcase întregi şi organe cu leziuni respectiv examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform ficat, splină, ovare, pentru examene de normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de laborator necropsic, bacterioscopic, organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. În lipsa histopatologic în direcţia tuberculozei. organelor afectate, se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.
         		MĂSURI: prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.	1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.
         	III. PREVENIREA TRANSMITERII BOLII DE LA ANIMALE LA OM ŞI DE LA OM LA ANIMALE. În caz de suspiciune şi/sau confirmare a unui focar de tuberculoză se notifică în scris şi autoritatea de sănătate publică judeţeană.

         1. 1. Se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

         2. 2. Carcasele cu leziuni se confiscă şi se distrug.

         3. 3. Pentru carnea şi organele de pasăre măsurile care se vor lua sunt următoarele:

            1. a) confiscarea carcasei şi organelor în întregime în caz de infecţie generalizată sau de leziuni în organe însoţite de slăbire avansată şi de infiltraţii în musculatură;

            2. b) confiscarea organelor cu leziuni şi admiterea în consum a carcasei, după sterilizare prin fierbere, dacă aceasta nu prezintă modificări organoleptice.

         4. 4. Notificarea bolii se efectuează în conformitate cu

         17

         18

2. 3. LEUCOZA BOVINĂ

   1	2	3	4
   I.Supravegherea pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă	A. FORMA ENZOOTICĂ 3. Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar, se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.		expertiză va participa o comisie formată din responsabili pe leucoză bovină şi un medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. Probele se trimit cu sigiliu la LNR din cadrul IDSA.

   1. 1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2002 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

   2. 2. Supravegherea serologică la bovine, bubaline prin ELISA se realizează la:

      1. a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi o dată pe an;

      2. b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză, o dată pe an;

      3. c) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, din efectivele supuse asanării prin extracţie, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni.

   1. 1. Examenele serologice se efectuează de regulă pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloza bovină.

   2. 2. De la bovinele la care prin examenul de abator se evidenţiază modificări cu aspect hiperplazic se prelevează şi se trimit la laborator probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe şi ţesuturi, după caz, în vederea efectuării examenelor morfopatologice pentru leucoză bovină, necropsic, metoda HEA, metoda Romanwsky-Giemsa / Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, metoda Van Gieson.

   3. 3. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA, toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

   4. 4. Declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic ELISA şi ID. Dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea se face prin ID după 30 zile de la prima recoltare.

   5. 5. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.

   6. 6. Exploataţiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, intră în regim de asanare prin extracţie.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA.

   3. 3. Expertiza de diagnostic se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

   4. 4. La recoltarea probelor pentru

   12 luni, au reacţionat negativ la 2 testări serologice, realizate conform lit. A pct.3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 612006, cu modificările şi completările ulterioare, la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a

   1. 7. Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului;

   2. 8. Bovinele pozitive la examenele serologice, din exploataţiile aflate în asanare prin extracţie, se elimină din efective prin abatorizare, sub supravegherea DSVSA;

   3. 9. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

   4. 10. Exploataţiile aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă:

      1. a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

      2. b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste

   19

   		animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia; c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigaţiile de laborator au fost negative şi au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b); 11. De la animale reagente, tăiate se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky- Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie- Pasternack, după caz. 12. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar de abator
   		13. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
   	B. FORMA SPORADICĂ
   	Examene morfopatologice efectuate la bovinele moarte în perioada de supraveghere după introducerea de animale prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe, cu precizarea tipului celular de proliferare.	Examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Romanwsky-Giemsa / Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, metoda Van Gieson, după caz, pe probe de miocard, pulmon, ficat, splină, rinichi, alte organe, ţesuturi care prezintă modificări cu aspect neoplazic.
   		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   20

   21

3. 4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	1. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă			legislaţia în vigoare. DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. DSVSA.

   1. 1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul ce produce boala, aflate pe teritoriul României, se efectuează:

      1. a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

      2. b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse;

      3. c) în abatoare pe animale din specii susceptibile ce provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare după import sau comerţ intracomunitatar.

   1. 2. Acţiunile de inspecţie planificată, precum şi cele de evaluare rapidă, se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în

   2. 3. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul

   3. 4. Examene efectuate de către medici veterinari oficial din cadrul

   	2. Serologică: La animalele provenite din comerţ intracomunitar în care evoluează boala, în procent de 1%.		veterinari de liberă practică împuterniciţi.
   	3. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;		Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.
   		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere şi cele destinate examenelor virusologice în vederea precizării diagnosticului în cazul suspiciunii de boală, se trimit la IDSA.

   2. 2. Atunci când este cazul, cu aprobarea ANSVSA, probele pot fi trimise la laboratoare de referinţă şi cheltuielile sunt suportate de către DSVSA.

   1. 1. Medici

   2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

   22

4. 5. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medicii veterinari oficiali ai DSVSA
   II. Supraveghere activă		(pseudopesta aviară), publicat în Monitorul	1. Inspecţia şi/sau alte metode de examinare clinică, necropsia şi prelevarea de probe se efectuează de către: a) medicii veterinari

   1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică permanentă a tuturor păsărilor din exploataţii comerciale, nonprofesionale şi de agrement aflate pe teritoriul României.

   2. 2. Supravegherea stării de sănătate a efectivelor de păsări receptive, găini, bibilici, curci, fazani, prepeliţe, struţi, porumbei şi păsări de agrement prin:

      1. a) examene anatomopatologice;

      2. b) examene virusologice;

      3. c) supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil, se efectuează pe tampoane cloacale la o prevalenţă de 10% cu o

   1. 1. LNR din cadrul IDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR.

   2. 2. În caz de suspiciune sau confirmare a bolii, se aplică prevederile:

      1. a) Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle

   	confidenţă de 95%;	Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006;	oficiali, efectuează de medicii veterinari oficiali. 2. Se interzice cu desăvârşire recoltarea probelor de aceiaşi medici care au efectuat vaccinarea.
   		4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. d) în exploataţiile comerciale, evaluarea imunităţii postvaccinale prin RIHA se efectuează astfel:

      1. (i) exploataţiile de reproducţie şi selecţie 30-50 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie;

      2. (ii) exploataţiile de găini, ouă consum 10-25 probe după vaccinarea a 2-a şi a 4-a la fiecare serie;

      3. (iii) exploataţiile de pui carne 30 probe/serie, după vârsta de 28 zile;

   2. e) supravegherea serologică prin RIHA, în exploataţiile nonprofesionale este efectuată la 14 – 21 zile, după cea de a 2-a campanie de vaccinare, numai din localităţile situate pe o rază de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale. Numărul maxim de probe este 30/localitate, prelevate randomizat din minimum 5 exploataţii nonprofesionale.

   1. b) Planului de contingenţă al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingenţă pentru influenţă aviară şi pesudopesta aviară.

   2. c) Manualului de Instrucţiuni pentru Boala de Newcastle.

   1. 3. Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze:

      1. a) categoria de vârstă a păsărilor;

      2. b) profilul exploataţiei;

      3. c) programul de vaccinare, schema de vaccinare, aplicat;

      4. d) vaccinul folosit;

      5. e) data vaccinării.

   1. b) medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, în situaţiile stabilite de către DSVSA.

   2. c) recoltarea probelor în scopul supravegherii serologice se

   23

   24

5. 6. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă		bolilor veziculoase.	legislaţia în vigoare. susceptibile

   1. 1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul bolii veziculoase a porcului, aflate pe teritoriul României:

      1. a) în exploataţiile comerciale industriale de porcine;

      2. b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse;

      3. c) în abatoare de porcine.

   1. 1. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de evoluţia bolilor veziculoase.

   2. 2. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul ante mortem şi a leziunilor produse de evoluţia

   1. 1. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în

   2. 2. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

   3. 3. Examenele anatomoclinice şi necropsice a animalelor

   			moarte sau tăiate în perioada de carantină sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   	3. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;		Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

   1. 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere se aplică prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a prevederilor legislaţiei comunitare.

   2. 2. Examenele serologice pentru supravegherea efectivelor importate se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă,

   3. 3. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale.

   4. 4. Probele serologic pozitive sau suspecte prin ELISA vor fi retestate.

   5. 5. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

   6. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu

   1. 2. Serologică:

      1. a) la 1% pe an de la porci de reproducţie în vârstă de 150 – 160 zile din exploataţii comerciale de porcine cu activităţi de reproducţie şi selecţie;

      2. b) pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar, în procent de 0,5%, din Statele Membre unde a evoluat boala şi 1% prin comerţ din ţări terţe.

   1. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

   2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

   

   25

   prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   

   26

6. 7. STOMATITA VEZICULOASĂ

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor care furnizează date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă

   1. 1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul stomatitei veziculoase, aflate pe teritoriul României:

      1. a) în unităţile desemnate să efectueze carantină pentru animale nou introduse din ţări situate pe continentele contaminate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

      2. b) în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile tăiate în perioada de carantină, nou introduse din ţări situate pe continente contaminate, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase.

   1. 1. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile de moarte sau tăiate în perioada de carantină.

   2. 2. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform prevederilor legislaţiei comunitare.

   3. 3. În unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse din ţări situate pe continentele contaminate, supravegherea serologică se efectuează pe probele prelevate pentru supravegherea febrei aftoase.

   4. 4. Pentru examene virusologice de diagnostic,

   1. 1. Acţiunile de inspecţie planificate sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.

   2. 2. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

   3. 3. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

   4. 4. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

   1. 2. Clinică:

      în zona de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

      probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA.

      

      1. 5. Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi.

         În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform prevederilor legislaţiei comunitare

         Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

         27

7. 8. PESTA BOVINA

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă		Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

   1. 1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei bovine, aflate pe teritoriul României:

      1. a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

      2. b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de

   1. 1. Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

   2. 2. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau

   

   nord a României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

   c) în abatoare.

   cei de liberă practică împuterniciţi.

   Examene anatomoclinice a animalelor 3. Se efectuează de susceptibile tăiate în perioada de medicii veterinari oficiali

   1. 2. Serologică:

      1% din efectivul de bovine, anual, defalcat pe 12

      supraveghere.

      28

      1. 1. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea

         din cadrul DSVSA

         1. 1. Medici veterinari de liberă practică

            luni. ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale împuterniciţi.

   2. 3. Clinică:

      în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare;

   3. 4. Morfopatologică:

   în caz de suspiciune sau apariţie a bolii.

   şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA.

   1. 2. România este indemnă la pesta bovină.

   2. 3. România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE.

   3. 4. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.

   4. 5. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA.

   În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

   Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleaopa a III-a.

   1. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

   Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

   1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de către medicii veterinari împuterniciţi.

   2. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA

   Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

   

   29

8. 9. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă	2. Serologică: 0,5% din efectivul de ovine şi caprine, defalcat pe 12 luni.	şi/sau internaţionale.

   1. 1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei micilor rumegătoare, aflate pe teritoriul României:

      1. a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau mediu de contaminare transfrontalieră;

      2. b) în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animale din specii susceptibile nou introduse din ţări situate la graniţa de sud, est şi de nord a României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

      3. c) în abatoare, a animalelor nou introduse, în perioada de aşteptare.

   1. 1. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.

   2. 2. Examene anatomoclinice a animalelor susceptibile tăiate în perioada de aşteptare.

   1. 1. Examenele serologice pentru supraveghere se efectuează pe aceleaşi probe la care s-a solicitat supravegherea pentru febra aftoasă.

   2. 2. Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale

   1. 1. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia specifică.

   2. 2. Se efectuează de medici verinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.

   3. 3. Se efectuează de medici verinari oficiali din cadrul DSVSA.

   1. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

   2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

   3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

   3. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005. 4. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA. Localităţile ţintă şi gospodăriile ţintă din cadrul acestora, sunt stabilite de DSVSA cu avizul IDSA. prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

   1. 1. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere, conform legislaţiei în vigoare, precum şi a prevederilor legislaţiei comunitare în vigoare.

   2. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu

   

   30

9. 10. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă	1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la pleuropneumonia contagioasă a bovinelor aflate pe teritoriul României: în unităţile desemnate a efectua pentru animalele nou introduse, din sudul şi estul României, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie.		1. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari de liberă practică împuterniciţi conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

   		Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.	2. Se efectuează de medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.
   	2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice şi microbiologice şi/sau PCR. 3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.	Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează la IDSA. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.
   	4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.	De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă.
   		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi .

   2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

   1. 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, din abator.

   2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

   

   31

   32

10. 11. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ

    1	2	3	4
    I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă	2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.	aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă.	Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

    1. 1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul variolei ovinelor şi caprinelor, din judeţele aflate pe graniţa de sud şi est a României:

       1. a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc de contaminare transfrontalieră: AR, CL, CS, CT, DJ, GR, GL, OT, MH, TM şi TL;

       2. b) în unităţi desemnate a efectua carantină pentru animale nou introduse, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie;

       3. c) anatomopatologică a animalelor importate din ţări libere de boală, dar cu risc epidemiologic de vecinătate;

       4. d) în abatoare pe animale din specii susceptibile nou introduse care provin din localităţi ţintă, precum şi a celor tăiate în perioada de aşteptare.

    1. 1. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină.

    2. 2. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi cei oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoaşterea leziunilor produse de variola ovină şi caprină.

    3. 3. Se instruiesc medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi cei oficiali din cadrul DSVSA pentru recunoaşterea manifestărilor clinice la examenul ante mortem şi a leziunilor produse de variola ovină şi caprină.

    1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciţi.

    2. 2. Pentru diagnosticul virusologic probele se trimit de către LNR din cadrul IDSA, cu

    1. 1. Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de către medicii veterinari oficiali, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

    2. 2. Se efectuează de medicii veterinari oficial din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.

    3. 3. Se efectuează de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

    4. 4. Examene efectuate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

    3. Morfopatologică: în caz de suspiciune a bolii.

    Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, pentru punerea în evidenţă a incluziunilor specifice pe probe de material biopsic, piele cu leziuni fixat, în formol. nr. 79/2008.

    1. 1. Desemnarea judeţelor situate în zonele de risc I şi II ce urmează a efectua supravegherea pentru risc de contaminare transfrontalieră, va fi făcută de ANSVSA.

    2. 2. Localităţile ţintă, sunt stabilite de DSVSA cu avizul LNR din cadrul IDSA.

    3. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA

    1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

    2. 2. Examinarea probelor se realizează la LNR din cadrul IDSA.

    33

11. 12. PESTA AFRICANĂ A CALULUI

    1	2	3	4
    I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă		Examene anatomoclinice şi necropsice a	cuantificate de către medicii veterinari oficiali, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.

    1. 1. Inspecţia planificată a animalelor din speciile domestice sau sălbatice receptive la virusul pestei africane a calului aflate pe teritoriul României:

       1. a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc de contaminare transfrontalieră;

       2. b) în unităţile desemnate a efectua carantină

    1. 1. Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi

    2. 2. Se efectuează de

    	pentru animale nou introduce. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot. în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.	animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină	medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.
    		2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 2. Serologică:

    2. 3. Clinică:

    1. 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă şi sunt plătite de către DSVSA.

    2. 2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.

    1. 1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, se aplică conform prevederilor legislaţiei comunitare.

    1. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

    2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA

    

    34

12. 13. BOALA AUJESZKY

    1	2	3	4
    I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă	1. Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou		Acţiunile de inspecţie planificată se efectuează, certifică şi cuantifică de

    	introduse. 2. Serologică (ELISA gE): a) la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile comerciale de porcine, o data pe an.	Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.	către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.
    	3. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice , virusologice, şi după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.	Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.	1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2.Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    	3. Pentru animalele de reproducţie provenite din comerţ intracomunitar în care evoluează boala se testează un procent 2% din animale.	Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    35

    36

13. 14. PARATUBERCULOZA

    1	2	3	4
    I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă	I. La taurine şi bubaline A. În exploataţii indemne:		împuterniciţi. împuternicit, medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi medicul veterinar din abator – recoltează probe. din cadrul IDSA.
    Supraveghere activă	B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză.

    1. 1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de absorbţie, astfel:

       1. a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;

       2. b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate pentru LEB şi bruceloză;

       3. c) 1% din bovinele din exploataţiile pentru carne, o dată pe an în trimestrul II;

       4. d) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 – 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale;

       5. e) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J, serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe.

    1. 1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru bruceloză, leucoza enzootică bovină sau febra aftoasă.

    2. 2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 – 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic, necropsic, metoda Ziehl- Neelsen şi bacterioscopic.

    3. 3. Confirmarea bolii se realizează prin examene bacteriologice şi morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată pe secţiuni de ţesuturi.

    1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

    2. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    3. 3. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică

    4. 4. Medicul veterinar de liberă practică

    5. 5. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR

    		Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză. exploataţii indemne de paratuberculoză
    	acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau allergic.		Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    	2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD şi/sau IPD aviar.		Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    	C. În exploataţii contaminate prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.

    1. 1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de organe.

    2. 2. Paratuberculoza se declară oficial, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem;

    3. 3. Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru

    1. 1. Sunt considerate suspecte de paratuberculoză,

    1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

    2. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    1. 1. Examen serologic ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin şi paratuberculină PPD, trimestrial, la toate bovinele în vârstă de peste 6 luni;

    2. 2. Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se

    

    37

    	II. La ovine şi caprine domestice A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală. 2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, se testeză un procent de 1% din animale.		liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    Supraveghere activă	B. În exploataţii contaminate 1. Se efectuează examen complex alergic şi serologic, trimestrial la întreg efectivul şi bacterioscopic pe probe de fecale la animalele reagente.	Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    	2. La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic şi histopatologic. III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri,	Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice.	2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    1. 1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru bruceloză.

    2. 2. Analizele pentru supraveghere se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru Brucella melitensis, Maedi –Visna sau artrita-encefalită caprină;

    3. 3. Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale şi prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate.

    1. 1. Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni:

       1. a) berbecii şi ţapii la autorizare şi de două ori pe an cu 14 zile înainte şi după campania de montă;

       2. b) 5% din oile şi caprele de reproducţie, o dată pe an;

       3. c) 1 % din oile şi caprele din exploataţiile şi zonele cu antecedente de boală şi efective suspecte de infecţie, de două ori pe an, după terminarea fătărilor şi înaintea perioadei de montă.

    1. 1. Medicul veterinar de

    2. 2. Testările serologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

    3. 3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    4. 4. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    

    38

    	grădini zoologice. Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale, IV. Măsuri generale:	79/2008.	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    1. 1. Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice.

    2. 2. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.

    1. 1. Controlul eficienţei decontaminării finale.

    2. 2. Combaterea paratuberculozei prin imunoprofilaxie specifică se aplică numai cu aprobarea ANSVSA.

    3. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.

    1. 1. LSVSA sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    2. 2. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    

    39

14. 15. BRUCELOZA LA BOVINE

    1	2	3	4
    I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă		aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA

    1. 1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte Ordinului preşedintelui ANSVSA 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal sau ELISA pe cumul de 10 probe, la:

       1. a) bovinele în vârstă de peste 12 luni se controlează o dată pe an, dar nu mai târziu de 12 luni calendaristice de la controlul precedent;

       2. b) bovinele de reproducţie, în cazurile de vânzare cumpărare, la vânzător cu cel mult 30 de zile

    1. 1. Examenele se efectuează pe probele care se recoltează în scopul examinării pentru leucoza enzootică bovină.

    2. 2. Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente prin RSAR Roz Bengal se examinează şi prin SAT, RFC sau ELISA, iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.

    3. 3. Dupa ce România va fi recunoscută oficial liberă de bruceloză se vor aplica prevederile pct. 8 din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinară

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    2. 2. Probele se examinează la LNR din cadrul IDSA şi/sau, după caz, la LSVSAJ agreate.

    	înainte de livrare, dacă nu au fost examinate în anul calendaristic în curs.	nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
    	3. Vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat după 14 – 21 zile de la avort sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.	4. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 – 21 zile după avort.
    	4. Testarea serologică a animalelor domestice si sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe cu vârsta de peste 1 an,se face in procent de 2%.	5. Nu se prelevează probe pentru examene de laborator de la femele în primele 14 zile de la fătare şi în cazul când a fost stabilit diagnosticul de certitudine. Se examinează imediat şi apoi trimestrial. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.
    	5. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate.

    40

15. 16. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE respectiv Infecţia cu Brucella melitensis

    1	2	3
    I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
    II. Supraveghere activă	luni;	indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială a statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză Brucella. melitensis.

    1. 1. Efectivul de ovine se află sub control sanitar- veterinar oficial.

    2. 2. Supraveghere serologică o dată pe an prin testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal, astfel:

       1. a) din turmele cu pâna la 1000 capete:

          1. (i) toţi masculii necastraţi în vârstă de peste 6

          2. (ii) toate animalele nou introduse în turmă;

          3. (iii) 25% din femelele pentru reproducţie

    1. 1. Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat

    2. 2. Probele pozitive, suspecte şi neconcludente se trimit la IDSA, pentru confirmarea

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    2. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    	(numărul de animale testate nu trebuie să fie sub 50), iar dacă turma conţine mai puţin de 50 de femele, atunci se testează toate femelele pentru reproducţie. b) din turmele cu peste 1000 capete: (i) supravegherea serologică se va face pe un numar reprezentativ de animale pentru a furniza un nivel de confidenţă de 99% în decelarea infecţiei cu Brucella melitensis dacă prevalenţa este de peste 0,2%.	diagnosticului.
    		5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului pentru preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 3. Examinare serologică RSAR Roz Bengal şi RFC la toate animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei.

    2. 4. Examene de laborator pentru probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză.

    3. 5. Examene de laborator a avortonilor proveniţi de la caprine şi ovine.

    4. 6. Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice.

    5. 7. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 1% din animale.

    1. 3. În cazul în care 5% probe sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991.

    2. 4. Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial prin RFC.

    41

16. 17. BRUCELOZA LA OVINE, respectiv Infecţia cu Brucella ovis

    1	2	3	4
    I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II. Supraveghere activă	1. Serologică prin RFC şi după caz, în funcţie de simptome şi leziuni examene	1. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau

    	bacteriologice şi histologice la: 2. Berbecii pentru reproducţie, proveniţi din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se testează în procent de 2%.	paratuberculoză. 2. De la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice, metoda HEA, metoda Brown şi Brenn, metoda Gridley şi bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis.	medicul veterinar oficial recoltează probele agreate.
    		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale.

    2. b) berbecii cu manifestări de epididimită;

    3. c) oile la 7-14 zile după avort.

    1. 2. Examinarea probelor de ser: la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    2. 3. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciţi.

    3. 4. Examinarea probelor se realizează la, LNR din cadrul IDSA şi după caz, la LSVSA

    42

17. 18. BRUCELOZA LA PORCINE

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
II. Supraveghere activă	1. Clinic: porcine de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică		Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
	2. Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi RFC la: a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial ; b) scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an: 5 %; c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice	1. Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru expertiză de laborator. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 – 21 zile de la avort şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate. 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se	1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

	care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7- 14 zile de la avort; d) toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză. 3. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examineaza in procent de 2% din animale.	trimit la laborator testicole şi evetual material seminal. 4. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică Programul de asanare. 5. Teste serologice recomandate a fi utilizate în supraveghere sunt: a) reacţia de aglutinare rapidă pe lama cu antigen colorat cu Roz Bengal b) reacţia de Fixare a Complementului sau ELISA. 6. Boala se confirmă la LNR din cadrul IDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice şi PCR, după caz.	2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.
	4. În abator: a) animalele vii: se examinează ante-mortem şi post-mortem ; b) carnea şi organele: se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar. 5. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic.	MĂSURI De la porcii din efectivele cu bruceloză: a) se dispune sistarea reproducţiei şi depopularea totală; b) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; c) organele cu leziuni se confiscă.	Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.
		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

43

1. 18. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, precum şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.
   II. Supraveghere activă	Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile:	avortoni şi învelitori placentare.	Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

   1. 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.

   2. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator

   3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

   2. b) imediat după întoarcerea la stabulaţie;

   3. c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.

   44

2. 19. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă	1. Prin inspecţie şi în caz de suspiciune, prin examene de laborator.		Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz la IISPV. 3. Examinarea probelor de fecale la LNR din cadrul IDSA şi/sau după caz, la LSVSA agreate. 4. Tulpinile de Campylobacter spp.caracterizate fenotipic şi genetic
	2. În abator: a) mamiferele se examinează ante şi post-mortem; b) examinarea carcaselor şi organelor.	MĂSURI 1. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine. 2. Recoltarea de probe din apă potabilă. 3. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

						vor fi stocate la
						LNR din cadrul
		4. Notificarea bolii	se face în	conformitate	cu	IDSA.
		prevederile Ordinului	preşedintelui	ANSVSA	nr.
		79/2008

45

1. 21. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR

   1	2	3	4
   Supraveghere activă	2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.		LSVSA agreate şi după caz, LNR din cadrul IDSA.

   1. 1. Supravegherea serologică prin ELISA pentru:

      1. a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II;

      2. b) mamele de tauri, la autorizare şi candidatele mame de tauri o dată pe an.

      3. c) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

      4. d) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti – IBR-IPV.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   2. 2. Probele de sânge se testează la

   3. 3. Examenele virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA, după caz, pe probe de organe, tampoane nazale, şi secreţii uterovaginale sau prepuţiale.

   3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează în procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.

   Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   46

2. 22. TRICHOMONOZA BOVINĂ

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă	c) vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat sau la care se suspicionează infecţia.		/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
   		4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.

   2. 2. Supraveghere de laborator:

      1. a) trimestrial la taurii şi bivolii din unităţile furnizoare de material seminal autorizate;

      2. b) taurii şi bivolii autorizaţi pentru montă, de 2 ori la interval de 7 zile:

         1. (i) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

         2. (ii) imediat după întoarcerea la stabulaţie;

   1. 1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile.

   2. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii.

   3. 3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea pentru contraprobe.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi

   47

3. 23. ARTRITA – ENCEFALITA CAPRINĂ

   1	2	3	4
   Supraveghere activă	Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA: La caprinele domestice:

   1. 1. Ţapii, cu 14 zile înainte şi după campania de montă,

   2. 2. 10%, dar nu mai puţin de 5 probe din caprele de reproducţie de peste 24 luni, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate/înregistrate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.

   3. 3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

   1. 1. Animalele condiţionat sănătoase se testează de 2 ori la interval de 5 luni.

   2. 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

   3. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

   2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA, iar cazurile de expertiză la LNR din cadrul IDSA.

   48

4. 24. MAEDI -VISNA

   1	2	3	4
   Supraveghere activă
   		2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Supravegherea serologică, prin ID şi/sau ELISA la: 10% , dar nu mai puţin de 5 probe de la ovinele de reproducţie de peste 12 luni, din exploataţiile cu activitate de reproducţie autorizate/înregistrate, o dată pe an, după fătări sau înaintea perioadei de montă.

   2. 2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

   1. 1. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA abilitate de IDSA şi acreditate RENAR şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

5. 25. DURINA

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă			Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA;
   		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an;

   2. 2. Examenele serologice prin RFC la animalele de reproducţie cu semne clinice ce conduc la suspicionarea bolii.

   3. 3. Animalele destinate vânzării sau sacrificării se testează cu 14 zile inainte prin RFC.

   4. 4. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale.

   49

6. 26. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă	1. Supravegherea serologică prin ID testul Coggins sau ELISA cu confirmare prin ID a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel:		veterinari de liberă practică împuterniciţi. realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

   1. a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează:

      1. (i) cu 15 zile înainte de plecarea din depozit;

      2. (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă;

      3. (iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit;

   1. 1. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigiu înregistrate la LSVSA se trimit la IDSA pentru expertiză.

   2. 2. Ecvideele reacţionate pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii.

   1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii

   2. 2. Examinarea probelor de ser şi de organe se

   3. 3. La recoltarea probelor pentru expertiză va participa o comisie formată din responsabilul pe anemia infecţioasă ecvină şi un medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   4. 4. Probele se trimit cu sigiliu la LNR din cadru IDSA.

   

   1. b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la 3. Localităţile indemne, în care s-au autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie şi înregistrat unul sau mai multe cazuri de

      50

      octombrie-noiembrie;

   2. c) iepele de reproducţie, o dată pe an în semestrul 1;

      AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere.

      1. 4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localităţi contaminate în localităţi indemne.

   3. d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, 5. Se interzice scoaterea de armăsari sau hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, iepe din staţiuni temporare de montă, de două ori pe an, respectiv februarie – martie, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame,

      octombrie – noiembrie;

   4. e) toate ecvideele seronegative de pe teritoriul României, cu excepţia celor sus menţionate aflate în exploatare, o dată pe an, în semestrul 1.

      asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate.

      1. 6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui transfer.

      2. 7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine.

      3. 8. DSVSA stabilesc în funcţie de rezultatul examenelor de laborator şi al numărului de animale serologic pozitive încadrarea în una din cele patru zone de risc epidemiologic:

         1. a) zona de risc epidemiologic înalt, reprezentată de judeţele intens contaminate, unde prevalenţa este > de 2%, iar numărul total de reagenţi pozitivi este > 300

            		animale; limfonoduri.
            		1. Se aplică prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003, cu modificările şi completările ulterioare

            1. 2. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

            2. 3. Pentru cabalinele care participă la competiţii internaţionale , testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie.

            3. 4. Pentru efectivele nou introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale.

            1. b) zona de risc epidemiologic moderat, reprezentată de judeţe mediu contaminate, unde prevalenţa este > de 2%, iar numărul total de reagenţi pozitivi este cuprins între 100-300 animale;

            2. c) zona de risc epidemiologic slab, reprezentată de judeţe slab contaminate, unde prevalenţa este

            3. d) zona indemnă, reprezentată de judeţe libere de AIE, unde nu există niciun reagent pozitiv.

            1. 9. Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003 privind aprobarea Planului pentru eradicarea accelerată a anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.

            2. 10. Efectuarea de examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,

            

            51

            2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

            

            52

7. 27. MORVA

   1		3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.		Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă		Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV şi bacteriologice pe probe de organe, ţesuturi.	Examenele se efectuează la LSVSA pe probe recoltate pentru anemia infecţioasă ecvină.
   		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

   2. 2. România este indemnă de morvă.

   1. 1. Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post- mortem şi testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează a fi sacrificate.

   2. 2. Supravegherea prin testul alergic de maleinare intradermopalpebrală la ecvideele:

      1. a) folosite în scop didactic sau experimental;

      2. b) cu reacţii pozitive, suspecte sau anticomplementare la RFC.

   1. 3. Supraveghere prin examene de laborator a ecvideelor suspecte clinic şi a celor moarte în perioada de carantină profilactică.

   2. 4. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examineaza un procent de 1% din animale, dar nu mai putin de 2 animale.

   1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari împuterniciţi.

   2. 2. Examinarea probelor de ser şi de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

   53

8. 28. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR, RESPECTIV BOALA MUCOASELOR BVD – MD

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
   II.Supraveghere activă		săptămâni, pe probe de sânge sau ser

   1. 1. Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an.

   2. 2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR.

   1. 1. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice.

   2. 2. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie.

   3. 3. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului.

   4. 4. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:

      1. a) la toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin;

      2. b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA şi la LSVSA.

   sanguin; c) supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea excretorilor de virus. 5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   

   54

9. 29. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE

   1	2	3	4
   Supraveghere activă

   1. 1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Prtea I, nr. 679 din 5 octombrie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 24 noiembrie 2006.

   2. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

   3. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii

   1. 1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

   2. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea si confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice virale – SHV – şi necrozei, hematopoetice infecţioase – NHI – la peşti, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din 27 noiembrie 2002.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR pentru bolile peştilor din cadrul IDSA.

   3. 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA

   	mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

   1. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

   2. 4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA

   55

10. 30. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

    1	2	3	4
    Supraveghere activă		pădurilor nr. 471/2002.	cadrul IDSA.

    1. 1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    3. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul

    1. 1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din

    	suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.	3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare	3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA
    		4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    56

11. 31. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI

    1	2	4	3
    Supraveghere activă	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.	3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de ciprinide pentru depistarea unei boli clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    3. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei, în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediu natural.

    4. 4. Costul prelevărilor de probe şi al examenelor de laborator se vor suporta de către propietar pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, conform părţii B a anexei nr.3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin

    1. 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002. 2.Notificarea imediata a apariţiei ori a suspiciunii de boală se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

    3. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

    57

12. 32. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI

    1	2	4	3
    Supraveghere activă		4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

    1. 1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de ciprinide pentru depistarea unei boli clinice, conform părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    3. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei, în exploataţiile de ciprinide sau în mediu natural.

    1. 1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din 10 exemplare de peşte ce este împărţită în 2 pool-uri de organe provenite fiecare de la câte 5 peşti. Recoltarea probelor se efectuează la temperaturi ale apei de 22-27ºC de două ori pe an, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 3.Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

    58

13. 33. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă			IDSA.
    		3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori a suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

    2. 2. Efectuarea anchetei epidemiologice, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 şi concomitent cu SHV şi NHI.

    2. 2. Ancheta epizootologică se efectuează de către autoritatea sanitară veterinară competentă locală.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică apariţia, bolii sau a oricare creştere a mortalităţii,

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

    3. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA cadrul

14. 34. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă			LNR din cadrul IDSA.

    1. 1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

    2. 2. Efectuarea anchetei epizootologice conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

    2. 2. Raport trimestrial transmis transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii, DSVSA.

    2. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică

    3. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

    4. 4. Confirmarea bolii la

15. 35. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă
    		3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

    2. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 si cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

    3. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

    59

16. 36. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă		ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară

    1. 1. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural, conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural, se realizează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008.

    2. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA .

    veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

    60

17. 37. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI

    1	2	3	4
    I.Supraveghere pasivă		4. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural, se efectuează conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007 cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare ce stabileşte criterii pentru zonare şi supraveghere oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecţioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006.

    2. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

    3. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

18. 38. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS

    1	2	3	4
    I Supraveghere pasivă.			cadrul IDSA.

    1. 1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

    2. 2. Efectuarea anchetei epizootologice, conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile şi în mediul natural se realizează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/ 2008.

    2. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii, DSVSA.

    2. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică

    3. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

    4. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din

    61

19. 39. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă	Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, se efectuează conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileste planurile pentru prelevarea probelor si metodele de diagnostic pentru detectarea si confirmarea prezentei bonamiozei (Bonamia ostreae) si marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.705 din 17 august 2006, şi ale art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările ulterioare.

    2. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

    prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    62

20. 40. HAPLOSPORIDIOZA

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă	Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.	3 Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.	din cadrul IDSA.

    1. 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006.

    2. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii, DSVSA.

    2. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

    3. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    4. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR

21. 41. PERKINSOZA – INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă.	Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul	Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi

    1. 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi ale art. 28 din

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA .

    2. 2. Examenele se efectuează

    preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    completările ulterioare. DSVSA şi IDSA.

    la LNR din cadrul IDSA.

    1. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

    63

22. 42. MARTEILIOZA – INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS

    1	2	3	4
    Supraveghere activă			bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

    1. 1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de moluşte bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    3. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de moluşte bivalve şi/sau în mediul natural.

    1. 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

    3. 3. Confirmarea

    64

23. 43. MIKROCITOZA – INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă.	Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.	DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 şi ale art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

    2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

24. 44. SINDROMUL TAURA – LA CRUSTACEE

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă.	Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a	1. Prelevarea probelor şi examenul de	1. Medicul
    	bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de	laborator se efectuează în conformitate cu	veterinar de
    	crustacee sau în mediul natural, conform art.29 din	prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA	liberă practică
    	Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul	nr. 25/2008 şi art. 28 din Norma sanitară	împuternicit
    	preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi	veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui	şi/sau medicul
    	completările ulterioare.	ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi	veterinar
    		completările ulterioare.	oficial din
    		2. Notificarea bolii se realizează în	cadrul
    		conformitate cu prevederile Ordinului	DSVSA.
    		preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 si cu	2. Examenele
    		respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B	se efectuează la
    		a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară	LNR din cadrul

    aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    IDSA.

    65

25. 45. BOALA CAP GALBEN – LA CRUSTACEE

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă.	Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi art. 28 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

    66

26. 46. BOALA PETELOR ALBE – LA CRUSTACEE

    1	2	3	4
    Supraveghere activă

    1. 1. Inspecţia de rutină efectuată de către autoritatea competentă, în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de crustacee pentru depistarea unei boli clinice, în conformitate cu art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    3. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural.

    1. 1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu art. 28 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 şi cu respectarea prevederilor art. 26 şi ale părţii B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

    2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

27. 47. ACARAPIOZA ALBINELOR

    1	2	3	4
    Supraveghere activă		pentru probele pozitive.
    		4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, în perioada februarie – octombrie, la:

       1. a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor „pepiniere mătci”;

       2. b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

       3. c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

       4. d) la schimbarea vetrei stupinei.

    2. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 15 g /probă, albine vii.

    3. 3. Diagnosticul de acarapioză se confirmă la IDSA,

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

28. 48. LOCA AMERICANĂ

    1	2	3	4
    Supraveghere activă		puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană, respectiv miere căpăcită. pentru probele pozitive.
    		5. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a puietului.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

    2. 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie – septembrie, la:

       1. a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor „pepiniere mătci”;

       2. b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

       3. c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

       4. d) la schimbarea vetrei stupinei.

    1. 3. Probele pentru examenele de labo2 rator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm /probă, fagure cu

    2. 4. Diagnosticul de locă americană se confirmă la IDSA,

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    67

29. 49. LOCA EUROPEANĂ

    1	2	3	4
    Supraveghere activă			din cadrul IDSA.
    		4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca pentru loca americană.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

    2. 2. Diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA, pentru probele pozitive.

    3. 3. Probele pentru examenele de laborato2 r se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm /probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA .

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR

    68

30. 50. NOSEMOZA ALBINELOR

    1	2	3	4
    Supraveghere activă			efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necessitate, diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

    2. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

    2. 2. Examenele se

31. 51. VARROOZA ALBINELOR

    1	2	3	4
    Supraveghere activă		mătci; /2008 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2008-2010 precum şi a normelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 416 din 3 iunie 2008.
    		4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la:

       1. a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere

       2. b) 5% din coloniile stupinelor de producţie;

       3. c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral;

       4. d) la schimbarea vetrei stupinei.

    2. 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare.

    3. 3. Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

32. 52. TROPILELAPSOZA ALBINELOR

    1	2	3	4
    	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.
    		4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. I. Supraveghere pasivă

    2. II. Supraveghere activă

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la varooză.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

    2. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varooză.

    3. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    69

33. 53. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP – Aethina tumida

    1	2	3	4
    Supraveghere activă			din cadrul IDSA
    		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la varooză.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Raport trimestrial transmis de DSVSA la ANSVSA.

    2. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varooză.

    3. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR

    70

34. 54. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

    1	2	3	4
    Supraveghere activă
    		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la loturile de larve în fazele de creştere, la stadiul de fluture şi pe fluxul de producere a oului.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

    2. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din:

       1. a) larve vii, 30 – 50 larve mici/probă vârstele I – III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă;

       2. b) 0, 25 gr. ouă.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

35. 55. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE

    1	2	3	4
    Supraveghere activă
    		2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie.

    2. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

    3. 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

36. 56. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE

    1	2	3	4
    Supraveghere activă			3. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    		2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie.

    2. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

    3. 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate, diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

    71

37. 57. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE

    1	2	3	4
    Supraveghere activă
    		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică la fel ca la poliedrie.

    2. 2. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

    3. 3. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

    72

38. 58. TURBAREA SAU RABIA

    1	2	3	4
    Supraveghere activă			Inspecţia şi examinarea clinică se efectuează de către medicii veterinari oficiali, iar prelevarea de probe se efectuează de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.
    			Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar. Această acţiune se realizează în colaborare cu deţinătorii
    	Aceste animale se ucid cu respectarea prevederilor legale	Se efectuează examene histologice şi virusologice pe probele de creier provenite de la speciile sălbatice susceptibile la rabie. In cazul cervideelor şi altor rumegătoare sălbatice, probele se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin teste de laborator.

    1. 1. Examinare clinică obligatorie, a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în perioada de observaţie rabică, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008.

    1. 1. În cazul suspicionării/confirmării rabiei, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008.

    2. 2. În cazul animalelor din exploataţii în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008.

    3. 3. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.

    1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2.Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    1. 2. De laborator – prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgenţă, care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

    2. 3. În fondurile cinegetice: Deţinătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunţa autorităţile sanitar – veterinare competente teritorial cu privire la existenţa animalelor din mediul silvatic cu modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

    1. 1. Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic şi virusologic se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora.

    2. 2. Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice şi sălbatice se vor examina şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin teste de laborator.

    	privind protecţia şi bunăstarea animalelor. După ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării examenelor histologice şi virusologice.		fondurilor de vânătoare.
    	4. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară.	LSVSA judeţene, respectiv al municipiul Bucureşti care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an la LNR, câte o probă, provenită de la fiecare specie de animal examinat.	Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
    	5. Rabia la vulpe: Supravegherea, controlul şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE de aprobare a programelor anuale şi multianuale de eradicare, combatere şi monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2009 şi următorii ani, precum şi a contribuţiei financiare a Comunității la aceste programe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322 din 2 decembrie 2008, prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice, şi în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 29/2008.	Metodologia de aplicare a Programului pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2009 este aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

    2. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    73

    74

39. 59. ANTRAX

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor relevante despre boală.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
II. Supraveghere activă.	1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din fondul cinegetic.		Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
	2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge, splină, os lung nedeschis.	1. De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncţie venoasă. 2. De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncţie cardiacă sau pe tampoane.	1. Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi la LNR din cadrul IDSA. 3. Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA, pentru studii suplimentare.
	3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile; b) lichid de puncţie din zona edemastoasă.
	INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR
	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.		Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

	II. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar – veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.
		MĂSURI: 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru. 2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului 3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug.
		4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

75

76

SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE

1. 1. ONCOPATII LA PĂSĂRI – LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
   II.Supraveghere activă			veterinari de liberă practică împuterniciţi. din cadrul IDSA.
   		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.

   2. 2. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:

      1. a) boala Marek;

      2. b) leucoze aviare.

   1. 1. Se efectuează examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Romanwsky- Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie- Pasternack, metoda Van Gieson, după caz, pe probe de organe, ţesuturi care prezintă modificări cu aspect neoplazic.

   2. 2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

   1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii

   2. 2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR

2. 2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor relevante despre boală. 1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile,	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 1. Se efectuează examene morfopatologice (necropsic,	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA 1. Probele prelevate

II.Supraveghere activă.	limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor. 2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om – animal, animal – om în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală. 3. Tumorile diagnosticate anatomoclinic şi necropsic sunt investigate morfopatologic.	metoda HEA, metoda Van Gieson, Met. Romanowsky- Giemsa/Pappenheim, metoda Lillie-Pasternack, după caz, precum şi alte metode, pentru precizarea diagnosticului. 2. Examenele morfopatologice ale tumorilor provenite de la carnasiere, cu excepţia celor provenite din canise, se efectuează la cererea proprietarilor de animale, contra cost. 3. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA. 4. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.				de la mamiferele de producţie se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2.Probele prelevate de la de carnasiere se trimit de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.
						3.Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA
		5. Notificarea bolii prevederile Ordinului 79/2008 .	se face în preşedintelui	conformitate ANSVSA	cu nr.

SECŢIUNEA 3 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE

EPIZOOTICE LA ANIMALE

77

1. 1. ECHINOCOCOZA

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea incidenţei cazurilor clinice la bovine, ovine şi caprine în abatoarele autorizate.		împuternicit.

   1. 1. Identificarea obligatorie prin marcarea individuala a câinilor din exploataţii şi stâni.

   2. 2. Deparazitarea obligatorie, de şase ori

   1. 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

   2. 2. Medicul veterinar de liberă practică

   II.Supraveghere activă.

   Supravegherea prin examen ELISA- coproantigen a tuturor câinilor din exploataţii şi/sau stâni, de două ori pe an, după tratamentele antiparazitare.

   pe an a tuturor câinilor identificaţi în exploataţii şi/sau stâni. 3. Examenul se efectuează pe probe de materii fecale prelevate individual.

   3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

   78

2. 2. LEPTOSPIROZA

   1	2	3	4
   I.Supraveghere pasivă în condiţii de linişte epidemiologică	Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA	1. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA
   II. Supraveghere activă	I. La bovine:		2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

   1. 1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la:

      1. a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul IV;

      2. b) 5 % numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani;

      3. c) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.

   1. 1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei.

   2. 2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira interrogans:

      1. a) pomona;

      2. b) icterohaemorhagiae;

      3. c) canicola;

      4. d) Wolffi;

      5. e) hardjo;

      6. f) grippotyphosa;

      7. g) australis;

      8. h) autumnalis;

      9. i) bataviae.

   1. 3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import:

      1. a) pomona;

      2. b) ichterohaemorhagiae;

      3. c) canicola;

      4. d) wolffi;

      5. e) hardjo;

      6. f) ballum;

   	2. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala.	Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.	IDSA.
   	II. La cabaline:
   			1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
   			2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
   	III. La porcine:		1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial

   1. g) sejroe;

   2. h) bataviae;

   3. i) australis;

   4. j) gnppotyphosa;

   5. k) autumnalis.

   1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

   2. 2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul

   1. 1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:

      1. a) există antecedente de boală;

      2. b) s-a diagnosticat recent boala.

   1. 2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conţine 6 serotipuri:

      1. a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională;

      2. b) 5% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani;

      3. c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.

   1. 1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans:

      1. a) pomona;

      2. b) icterohaemorhagiae;

      3. c) canicola;

      4. d) hardjo;

      5. e) grippotyphosa;

      6. f) australis.

   1. 1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care:

      1. a) există antecedente de boală;

   79

   	b) s-a diagnosticat recent boala.		din cadrul DSVSA
   	2. Pentru supravegherea serologică prin RMA:	1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans: a)pomona; b)icterohaemorrhagiae; c)canicola; d)hardjo; e)grippotyphosa; f)australis. 2. Pentru cabalinele introduse prin comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import.	2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
   	% din cei vaccinaţi de două ori pe an, în trimestrele II şi IV în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creşte procentul astfel încât să se examineze minimum 10 probe;
   		Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.	IDSA.
   	IV. La canide:
   	Supraveghere clinică, anatomopatologică, serologică, hematologică şi histologică.	Examenele serologice se efectuează cu setul de 4	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după

   1. a) 5 % vierii, vieruşii nevaccinaţi antileptospiric sau 2

   2. b) 5 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai mari de 100 de animale, sub 100 de animale se creste procentul astfel încât să se examineze minimum 5 probe;

   3. c) 5 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare;.

   4. d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală;

   5. e) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică;

   6. f) la solicitare, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

   1. 3. Supraveghere morfopatologică:

      1. a) a avortonilor;

      2. b) când se suspicionează boala, în cazul înregistrării de mortalităţi la purceii sugari şi tineret.

   1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi .

   2. 2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul

   80

   		serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe.	caz, la LNR din cadrul IDSA.
   	INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR
   	I. ANIMALE VII Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante- şi post-mortem.	I. ANIMALE VII – bovinele, cabalinele, porcinele. În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă.	Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.
   	II. CARNEA ŞI ORGANELE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	II. CARNEA ŞI ORGANELE În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti.	Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.
   		III. MĂSURI: 14 zile.
   		4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii.

   2. 2. Grăsimea se dă în consum după topire.

   3. 3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după

   81

   82

3. 3. FEBRA Q

   1	2	3	4
   I.Supraveghere pasivă		placentă	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II.Supraveghere activă	Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.		IDSA.

   1. 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

   2. 2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic.

   1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

   2. 2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard,

   1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

   2. 2. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul

4. 4. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

   1	2	3	4
   I.Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II Supraveghere activă	1. Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al oilor.	1. Examele de laborator se efectuează pe avortoni, placente prelevate de la	1. Medicul veterinar de liberă practică

   		ovinele care au avortat.	împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. antibiorezistenţei.
   		2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.

   2. 3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice, fagice, genotipizării şi a monitorizării

   83

5. 5. INFLUENŢA ECVINĂ

   1	2	3	4
   I.Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă

   1. 1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge şi examene virusologice.

   2. 2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   2. 2. Supravegherea

   1. 1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.

   	dată pe an, la 5% din cabalinele din herghelii,		serologică se
   	hipodroame, cluburi sportive, depozite de		efectuează la IDSA.
   	armăsari, pe probe prelevate de la animale
   	nevaccinate.
   		2. Notificarea bolii se face în conformitate cu
   		prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA
   		nr. 79/2008.

   

   84

6. 6. RINOPNEUMONIA ECVINĂ

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.	Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA. serologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
   II. Supraveghere activă

   1. 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 zile.

   2. 2. Avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologic.

   3. 3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   2. 2. Examenele virusologice şi

   3. 3. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

   85

7. 7. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

   1	2	3	4
   I.Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II.Supraveghere activă		scădere sunt negative, celelalte se menţin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   1. 1. Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a:

      1. a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;

      2. b) la 10% din iepele mame din herghelii şi din unităţile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă.

   1. 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 14 zile şi virusologice.

   2. 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

   3. 3. Armăsarii de sport şi pentru reproducţie reacţionaţi serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor.

   4. 4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive şi se testează virusologic.

   5. 5. Armăsarii vaccinaţi nu se testează serologic.

   6. 6. Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal

   7. 7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi.

   8. 8. Animalele cu titru constant sau in remisiune sunt considerate negative.

   9. 9. Iepele reacţionate seropozitiv prin ELISA se retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor.

   10. 10. Iepele la care titrul este constant sau în

   	2. Pentru circulaţia intracomunitară / export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie,	această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă. inactivat, omologat şi înregistrat oficial.	Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
   		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 11. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie.

   2. 12. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploaţii certificate sanitar- veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii.

   3. 13. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

   4. 14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.

   5. 15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin

   86

   87

8. 8. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă			împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. antibiorezistenţei.
   		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică

   2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA

   3. 3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării, serologice, fagice, genotipizare şi a monitorizării

   88

9. 9. INFECŢIA CU VIRUS WEST NILE

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Nile	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă		Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.	Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate, certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare. Se efectuează de medicii veterinari oficiali şi/sau de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

   1. 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, în special a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie;

   2. 2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de către proprietarii de cabaline ori reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virus West

   1. 1. inspecţia planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României:

      1. a) în localităţile ţintă din judeţele în care au fost depistate în anii anteriori evidenţe ale circulaţiei virale: BR, BT, BZ, CL, CS, CT, DJ, IF, GL, GR, NT, PH, OT, SV, SM,TL, VS, MB;

      2. b) toate cabalinele care intră în Romania ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate ecvideele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.

   	şi palmipede situate în gospodăriile populaţiei. b) în restul judeţelor:	se stabilesc de către LNR din IDSA. nr. 79/2008.

   1. 2. Supravegherea serologică se efectuează în perioada mai – octombrie, astfel:

      1. a) în judeţele în care au fost depistate în anii anteriori evidenţe ale circulaţiei virale: BR, BT, BZ, CL, CS, CT, DJ, IF, GL, GR, NT, PH, OT, SV, SM,TL, VS, MB:

   1. (i) 3% din cabalinele adulte;

   2. (ii) 0,5% din ovinele adulte;

   3. (iii) 0,02% din pasările de curte adulte, galinacee

   1. (i) 2 % din cabalinele adulte;

   2. (ii) 0,01% din pasările de curte adulte, galinacee şi palmipede situate în gospodăriile populaţiei, pe probe prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

   1. 3. Supraveghere virusologică şi prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare.

   2. 4. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare săptămânală a vectorilor.

   1. 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA, pe probe de seruri prelevate pentru supravegherea altor viroze majore.

   2. 2. Testarea serologică se efectuează, în perioada mai – octombrie.

   3. 3. Unităţile epidemiologice şi localităţile ţintă

   4. 4. Probele pentru examene virusologice se testează la LNR din IDSA.

   5. 5. Unităţile epidemiologice şi punctele de capturare se stabilesc de către LNR din IDSA

   6. 6. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA

   1. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

   2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

   3. 3. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi .

   89

10. 10. TULAREMIA

    1	2	3	4
    I.Supraveghere pasivă	Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
    II.Supraveghere activă	Diagnostic etiopatogenetic: I. La iepurii domestici.		efectuează la LNR din cadrul IDSA, pe aceleaşi

    1. 1. Supravegherea morfopatologică pe animale moarte.

    2. 2. Supravegherea serologică prin RSAR la

    1. 1. În unităţile în care se practică vaccinarea nu se efectuează examene serologice sau alte examene de laborator.

    2. 2. Examenul morfopatologic se

    1. 1. Medicul de liberă practică împuternicit.

    2. 2. Examenele se

    	constituirea crescătoriei; II. La iepurii sălbatici găsiţi morţi şi /sau vânaţi, prin examene bacteriologice şi morfopatologice, la solicitare.	efectuează necropsic, metoda HEA, metoda Brown şi Brenn pe probe de splină, limfonoduri.	probe pe care se execută şi examinările serologice pentru bruceloza şi boala virală hemoragică.
    			3. Examenele se efectuează în laboratoare agreate.
    		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    90

11. 11. BRUCELOZA LA CANIDE

    1	2	3	4
    Supraveghere activă	1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere.	1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.
    	inclusiv la câinii comunitari.	2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.	2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.
    		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere:

       1. a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;

       2. b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică

12. 12. BRUCELOZA LA IEPURI

    1	2	3	4
    Supraveghere activă	şi sălbatici morţi.	MĂSURI 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.	Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    1. 1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz – Bengal.

    2. 2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici

    3. 3. În abator

    1. a) animalele vii se examinează ante-mortem şi post-mortem;

    2. b) carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar

    1. 1. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC.

    2. 2. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule, limfonoduri, splina şi uter, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Brown şi Brenn.

    1. 1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză:

       1. a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;

       2. b) organele cu leziuni se confiscă.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA .

    2. 2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

    91

13. 13. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă	ulterioare.	cu prevederile Ordinului preşedintelui	efectuează la LSVSA

    1. 1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

    2. 2. Ancheta epizootologică se efectuează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările

    1. 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural se realizează conform Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

    2. 2. Notificarea bolii se face în conformitate

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    2. 2. Examenele se

    ANSVSA nr. 79/2008. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA

    şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

    92

14. 14. YERSINIOZA RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE -LA SALMONIDE

    1	2	3	4
    Supravegherea pasivă

    1. 1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

    2. 2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25 /2008.

    2. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    3. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

15. 15. MIXOSOMIAZA

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă			din cadrul IDSA.

    1. 1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

    2. 2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural se realizează conform prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008.

    2. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică prelevează probele şi notifică la DSVSA suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii.

    2. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

    3. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    4. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR

    93

16. 16. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă

    1. 1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

    2. 2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008.

    2. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    2. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

    94

17. 17. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă

    1. 1. Notificarea imediată , obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

    2. 2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural se realizează conform Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008.

    2. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    2. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

18. 18. IHTIOFTIRIAZA

    1		3	4
    Supraveghere pasivă			.

    1. 1. Notificarea imediată, obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

    2. 2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural se realizează conform Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25 / 2008.

    2. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA .

    1. 1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    2. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

19. 19. CRIPTOBIAZA

    1	2	3	4
    Supraveghere pasivă

    1. 1. Notificarea imediată , obligatorie, a apariţiei ori suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural.

    2. 2. Efectuarea anchetei epizootologice se realizează conform art. 29 din Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    1. 1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural se realizează conform Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

    2. 2. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA

    1. 1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    2. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

    95

20. 20. COCCIDIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

    1	2	3	4
    Supraveghere activă

    1. 1. Examen clinic şi anatomopatologic.

    2. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de moluşte bivalve şi în mediul natural.

    1. 1. Notificarea obligatorie a suspiciunii, a apariţiei bolii şi a creşterii mortalităţii.

    2. 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice.

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică la DSVSA suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii.

    2. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

    3. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    4. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

    96

21. 21. NEMATODOZE ALE MOLUŞTELOR BIVALVE

    1	2	3	4
    Supraveghere activă

    1. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică.

    2. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de moluşte bivalve şi în mediul natural.

    1. 1. Notificarea obligatorie a suspiciunii, a apariţiei bolii şi a creşterii mortalităţii

    2. 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice.

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică la DSVSA suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii.

    2. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

    3. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

    4. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

22. 22. RICKETIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

    1	2	3	4
    Supraveghere activă

    1. 1. Examen clinic şi anatomopatologic.

    2. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de moluşte bivalve şi în mediul natural.

    1. 1. Notificarea obligatorie a suspiciunii, apariţiei bolii şi a creşterii mortalităţii.

    2. 2. Prelevarea probelor se realizează de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice.

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit prelevează probele şi notifică la DSVSA suspiciunea, apariţia bolii sau oricare creştere a mortalităţii.

    2. 2. DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

    3. 3. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    4. 4. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

23. 23. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

    1	2	3	4
    Supraveghere activă

    1. 1. Examen clinic şi anatomopatologic.

    2. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de moluşte bivalve şi în mediul natural.

    1. 1. Notificarea obligatorie a apariţiei, suspiciunii de boală sau a creşterii mortalităţii.

    2. 2. Prelevarea probelor de la moluşte bivalve muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice.

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. DSVSA efectuează ancheta epizootologică.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    3. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

    97

24. 24. MOLUŞTE GASTEROPODE – CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE

    1	2	3	4
    Supravaghere activă

    1. 1. Examen clinic şi anatomopatologic.

    2. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de moluşte gasteropode şi în mediul natural.

    1. 1. Notificarea obligatorie a apariţiei, suspiciunii de boală sau a creşterii mortalităţii.

    2. 2. Prelevarea probelor de la moluşte gasteropode muribunde şi/sau cu modificări anatomopatologice în vederea realizării examenului parazitologic pentru Cryptobia helicis, Klossia helicina, cestode, metacercari, nematode.

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    2. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

    98

25. 25. BATRACIENI- TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZE

    1	2	3	4
    Supravaghere activă

    1. 1. Examen clinic şi anatomopatologic.

    2. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de batracieni şi în mediul natural.

    1. 1. Notificarea obligatorie a apariţiei, suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii, medicului veterinar de liberă practică împuternicit.

    2. 2. Prelevarea probelor de la batracienii muribunzi şi/sau cu modificări anatomopatologice, în vederea realizării examenului parazitologic pentru trematode şi acantocefali şi bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze.

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    2. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

26. 26. PESTA RACILOR

    1	2	3	4
    Supravaghere activă			IDSA.

    1. 1. Supraveghere clinică şi anatomopatologică

    2. 2. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în unităţile de crustacee şi în mediul natural.

    1. 1. Notificarea obligatorie a suspiciunii de boală şi a creşterii mortalităţii.

    2. 2. În caz de mortalitate prelevarea probelor se realizează din exemplarele muribunde de raci şi/sau cu modificări anatomopatologice.

    3. 3. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA şi IDSA.

    1. 1. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA.

    2. 2. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul

    99

27. 27. AMIBIAZA ALBINELOR

    1	2		4
    	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.	cadrul IDSA.
    		2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. I. Supraveghere pasivă

    2. II. Supraveghere activă

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator.

    1. 1. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru nosemoza albinelor.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din

    100

28. 28. BRAULOZA ALBINELOR

    1	2	3	4
    	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA
    		2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. I. Supraveghere pasivă.

    2. II. Supraveghere activă.

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică .

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator.

    1. 1. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooza albinelor.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

29. 29. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR

    1	2	3	4
    	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

    1. I. Supraveghere pasivă.

    2. II. Supraveghere activă

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator.

    1. 1. Examenele de laborator se efectuează din 10 g /probă albine moarte şi porţiuni de min. 10/15 cm/probă, fagure cu puiet în diferite stadii de dezvoltare.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA

    2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    101

30. 30. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE

    1	2	3	4
    	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    		2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. I. Supraveghere pasivă.

    2. II. Supraveghere activă

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator.

    1. 1. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru loca americană şi/sau 10-15 botci.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.

    2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

    102

31. 31. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

    1	2	3	4
    	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    		2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. I. Supraveghere pasivă

    2. II. Supraveghere activă

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

    1. 1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de albine vii, minimum 25g/probă.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.

    2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA

32. 32. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

    1	2	3	4
    1. Supraveghere pasivă II.Supraveghere activă	Monitorizarea datelor despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
    		2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică.

    2. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator.

    1. 1. Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru poliedrie.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medic veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA recoltează probele.

    2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

    103

33. 33. LISTERIOZA

    1	2	3	4
    Supraveghere activă.	Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare şi avortoni.	Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.	IDSA.
    	INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR
    	I. ANIMALE VII Înspecţia ante- şi post-mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar – veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar – veterinară competentă.	1. ANIMALE VII – bovine, ovine şi porcine. Supraveghere prin examene de laborator.	Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.
    	II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT Examinarea probelor se efectuează la IISPV şi LSVSA.	2. CARNEA ŞI ORGANELE În caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se reexaminează şi după păstrarea la frigider la 4-8 oC timp de 2-4 zile. II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT În caz de suspiciune, se recoltează probe. III. MĂSURI :	Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

    2. 2. Examenele se efectueză la LSVSA şi/sau, după caz, la

    		trimit la IISPV pentru confirmarea bolii.
    		4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

    2. 2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă şi se distrug.

    3. 3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală se

    104

34. 34. TOXOPLASMOZA

1	2	3	4
Supraveghere activă	A. La ovine: Supravegherea serologică prin ELISA la: a) 5 % din probele recoltate pentru Brucella melitensis b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile după avort.	1. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru bruceloză.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA şi/sau la LSVSA după caz
	B. La porcine: Supraveghere serologica prin ELISA la: a) 5% de la vierii pentru reproducţie din efectivele de reproductie unde au fost înregistrate avorturi; b) 5% de la scroafele de reproducţie, la 7- 14 zile după avort.	2. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltează probele. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA şi/sau, după caz, la LSVSA.

	C. La carnasiere pisici. Supraveghere serologică la cerere.		Examenele ELISA se efectuează la cerere, contra cost, la LNR din cadrul IDSA sau LSVSA
		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

SECŢIUNEA 4 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI

105

EMERGENTE LA ANIMALE

BOALA SUPRAVEGHEATĂ	CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
1	2	3	4
1. BACTERIOZE
RUJETUL	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.	DSVSA LSVSA
STREPTOCOCIA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar- veterinar- competente.	DSVSA LSVSA
STAFILOCOCIA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar- veterinar- competente	DSVSA LSVSA
YERSINIOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar- veterinar- competente.	DSVSA LSVSA
CHLAMYDIOZA AVIARĂ	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar- veterinar- competente	DSVSA LSVSA
COLIBACILOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar- veterinar- competente.	DSVSA LSVSA
2. MICOZE
ASPERGILOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar- veterinar- competente.	DSVSA LSVSA
DERMATO-MICOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar- veterinar- competente.	DSVSA LSVSA
3. VIROZE

FEBRA AFTOASA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.	IDSA
BOALA LYME	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.	DSVSA LSVSA
BOALA DE CRIMEEA- CONGO	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.	DSVSA LSVSA
ENCEFALITA JAPONEZĂ	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.	DSVSA LSVSA
ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.	DSVSA LSVSA
ENCEFALITA DE CĂPUŞE	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.	DSVSA LSVSA
ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE Şl EXOTICE.	Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.	DSVSA LSVSA
4. PARAZITOZE
COCHLIOMYIA HOMINIVORAX	Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive.	1. Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul. 2. Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II şi III, în 10 zile. 3. În nomenclatorul OIE se intitulează “Viermele spiralat din Lumea Nouă”-America de Nord.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
CHRYSOMYA BEZZIANA	Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive.	1. Specii receptive: de regulă ouăle sunt depuse pe cadavre şi ocazional pe corpul animalelor vii. 2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează ’’Viermele spiralat din Lumea Veche’’- Europa.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA	1. Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice şi de laborator.	1. Denumirea bolii include atât parazitoza determinată de Echinococcus granulosus, cât şi	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la

106

	2. Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice şi de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.	Echinococcus multilocularis. 2. Animale receptive pentru cele două specii: a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică; b) gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice pentru E. granulosus; rozătoare, copitate pentru E. multilocularis. Omul este receptiv la ambele specii de parazit.	LNR din cadrul IDSA.
CISTICERCOZA BOVINĂ	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.	1. Pe gazde definitive: omul; 2. Pe gazde intermediare: bovinele.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
CISTICERCOZA PORCINA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.	1. Pe gazde definitive: omul; 2. Pe gazde intermediare: porcinele.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
TRICHINELOZA	Supraveghere prin examene de laborator respectiv trichineloscopic şi digestie artificială la speciile receptive.	Speciile receptive sunt porcul, mistreţul, ursul, nutria, calul şi asinul.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA şi IISPV, condiţionat de exemenele virusologice efectuate din stern în direcţia supravegherii PPC.
LEISHMANIOZA	Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive şi identificarea vectorilor.	Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale şi om este asigurată de vectori. Aceştia sunt reprezentaţi de	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul

107

		către insecte flebotomine, care fac parte din genurilePhlebotomus şi Lutzomyia.	IDSA.
FASCIOLOZA	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive, inclusiv prin examen serologic ELISA şi examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare.	1. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic şi examen serologic –ELISA. 2. Examenele coproparazitologice şi serologice se efectuează de două ori pe an toamna şi primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză. 3. Examenele de identificare a gasteropodelor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
FILARIOZE	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive şi identificarea vectorilor.	1. Examene clinice şi de laborator pentru gazdele definitive. 2. Filarioze, boli produse de helminţi: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui şi oncocercozele. Aceste boli sunt transmise de insecte vectori. 3. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui, uneori şi a pisicii; culicoizii pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru oncocercoza bovină.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.
ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.	Specii receptive sunt câinele, pisica şi vulpea. La om, paraziţii de la câine produc boală denumită	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la

108

		“Larva migrans”.	LNR din cadrul IDSA
BALANTIDIOZA	Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.	Specii receptive: porcinele, bovinele, inclusiv omul.	IDSA
HEMOSPORIDIOZE	Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.	Examene de laborator pentru gazdele definitive, ovine, bovine, cabaline şi examene de identificarea a vectorilor respectiv a speciilor de căpuşe Ixodidae.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
PNEUMOCISTOZA	Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.	Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul şi maimuţa cu predilecţie tineretul.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
SARCOCISTOZA	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive.	Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina şi omul.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
TENIAZE	Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator coproparazitologic la speciile receptive.	Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele şi caprinele. Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata şi Taenia solium.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
THELAZIOZA	Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive.	Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele şi omul.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA
DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIŢI LA ANIMALE	Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive.	Speciile receptive sunt mamiferele şi păsările. Omul se contaminează prin contact cu animalele parazitate, adăposturi, ustensile.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA

109

110

SECŢIUNEA 5 – ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI

ŞI TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

1. 1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT

   1	2	3	4
   Supraveghere pasivă	Material seminal congelat din comerţ intracomunitar sau import: ulterioare.		Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

   1. 1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor, aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune Directiva 407/88/CEE care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 194 din 22 iulie 1988, cu amendamentele ulterioare;

   2. 2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi completările

   1. 1. Supravegherea comerţului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din ţara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

   2. 2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă condiţiilor de calitate.

   111

2. 2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE – MAMITE – MASTITE

1	2	3	4
I. Supraveghere pasivă II. Supreveghere activă	Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la solicitare.	1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.
		2. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman al laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare celule somatice.

112

SECŢIUNEA 6 – ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ

1. 1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂŢII APEI

   1	2	3	4
   Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA .	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi, medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

2. 2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE

   1	2	3	4
   Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA .	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi din cadrul DSVSA.

3. 3. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI DE NECESITATE

1	2	3	4
Supraveghere pasivă	1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataţiile de animale şi în PIF. 2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA

Supravegherea activă

1. Prin verificarea eficienţei decontaminării: a) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate; b) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare profilactică. 2. Elaborarea de instrucţiuni specifice.

Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

Examenele de laborator se efectuează la LSVSA.

SECŢIUNEA 7 – ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE

ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

113

1. 1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

   1	2	3	4
   Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind:		Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

   1. a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic;

   2. b) accesul în exploataţiile de animale;

   3. c) livrările de animale şi produse;

   4. d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de prelucrare şi incinte;

   5. e) parametrii de microclimat

   6. f) atestările medicale privind sănătatea personalului;

   7. g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;

   8. h) potabilitatea apei;

   9. i) salubritatea furajelor;

   1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

   2. 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului.

   3. 3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar – veterinar.

   4. 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii.

   5. 5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor.

   6. 6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului.

   7. 7. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare.

   măsurare şi frecvenţa de prelevare si

   1. j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie;

   2. k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor;

   3. l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale;

   4. m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor;

   5. n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului, verificarea documentară şi fizică;

   6. o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor.

   7. p) protecţia mediului.

   8. q) controlul şi supravegherea privind:

      1. (i) vânzările şi cumpărările de animale;

      2. (ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie;

      3. (iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală;

      4. (iv) controlul respectării interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi.

   1. 8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative:

      1. a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare veterinare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, cu amendamentele ulterioare.

      2. b) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

      3. c) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor in timpul transportului internaţional, revizuită, semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.

      4. d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare.

      5. e) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de

   114

   analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; 28 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare; şi completările ulterioare; j) Ordinul

   1. f) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din

   2. g) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

   3. h) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;

   4. i) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viaţă al populatiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările

   115

   preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005; k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006; 9. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.

   116

   117

2. 2. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor, în timpul transportului.	1. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   	durată mai mare de 8 ore;	nr. L 93 din 10 aprilie 2003;	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

   1. 2. Protecţia animalelor în timpul transportului prin:

      1. a) controlul îndeplinirii de către mijloacele de transport şi a containerelor pentru animale a condiţiilor de transport prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru efectuarea unor astfel de activităţi, precum ventilaţie, luminozitate, hrană, îngrijire, apă pe căi rutiere, maritime, aeriene, feroviare;

      2. b) controlul densităţii de încărcare a animalelor în mijloace de transport în funcţie de specie, vârstă, greutate, categorie de producţie, mărimea corporală şi stare fiziologică;

      3. c) controlul echipamentelor utilizate pentru încărcarea şi descărcarea animalelor în/şi din mijloacele de transport;

      4. d) controlul intervalelor de oprire, odihnă, furajare, adăpare şi îngrijire a animalelor în timpul transportului acestora;

      5. e) controlul condiţiilor adecvate pentru transport;

      6. f) controlul documentelor de autorizare a transportatorilor de animale şi a mijloacelor de transport a animalelor de către DSVSA;

      7. g) controlul înregistrării mijloacelor de transport destinate transporturilor de animale pe distante de până la 65 de km;

      8. h) controlul autorizaţiei mijlocului de transport, a certificatului de competenţă profesională, pentru conducătorii auto şi însoţitori a documentelor de mişcare şi veterinare pentru transporturile cu o durată mai mică de 8 ore;

      9. i) controlul autorizaţiei mijlocului de transport, a jurnalului de călătorie, a certificatului de competenţă profesională pentru conducătorii auto şi însoţitori şi a altor documente însoţitoare pentru transporturile cu o

   1. 2. Se vor respecta următoarele acte normative:

      1. a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1255/97/CE privind criteriile comunitare prevăzute pentru punctele de control şi de modificare a planului de rută prevăzut în Anexa la Directiva 91/628/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 174 din 2 iulie 1997, cu amendamentele ulterioare;

      2. b) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1/2005/CE, privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/CEE şi 93/119/CE şi a Regulamentului nr. 1255/97/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 3 din 5 octombrie 2005 şi a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr.1255/97/CE, cu amendamentele ulterioare;

      3. c) Regulamentul Comisiei nr. 639/2003 de stabilire a normelor de aplicare în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1254/1999 al Consiliului în ceea ce priveşte cerinţele privind bunăstarea animalelor vii din specia bovină în timpul transportului pentruacordarea restituirilor la export, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

      4. d) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

      5. e) Legea nr. 71/2006;

   Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

   1. j) controlul punctelor de control pentru transportul de animale, sub aspectul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, autorizaţie sanitar-veterinară, condiţii de sănătate si bunastarea animalelor, precum şi igiena adăpostirii, furajării, adăpării;

   2. k) întocmirea evidenţei mijloacelor de transport autorizate şi înregistrate pentru transportul animalelor ;

   3. l) evidenţa transportatorilor de animale autorizaţi de către compartimentul de bunăstare a animalelor din cadrul DSVSA .

   4. m) completarea fişei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor în timpul transportului cu precizarea numărului de animale transportate pentru sacrificare, exportate, importate pentru creştere, alte animale transportate, a numărului de inspecţii în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate, a numărului de sancţiuni aplicate în timpul transportului rutier, la locul de destinaţie, în târguri, la locul de plecare, documentele controlate.

   5. n) controlul modului de gestionare a animalelor bolnave sau moarte în timpul transportului.

   1. f) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de înregistrare şi autorizare sanitar-veterinară a unităţilor şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 22 martie 2007, cu modificările ulterioare;

   2. g) Ordinul presedintelui ANSVSA nr.201/2007 privind Procedura de eliberare a Certificatului de competenţă profesională pentru conducătorii şi însoţitorii de pe vehicule rutiere care transportă animale vii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 21 decembrie 2007.

   118

   119

   1. 2.1. BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

      1	2	3	4
      Supraveghere pasivă		Se vor respecta următoarele acte normative: modificările ulterioare.	Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

      1. 1. Evidenţa rezervaţiilor sau parcurilor naturale, a grădinilor zoologice, precum şi a speciilor de animale existente în acestea.

      2. 2. Controlul asigurării condiţiilor de cazare, furajare, adăpare, odihnă, din grădinile zoologice, rezervaţiile naturale.

      1. 1. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

      2. 2. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi competările ulterioare.

      3. 3. Legea nr. 191/2002 a grădinilor zoologice şi a acvariilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 23 aprilie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

      4. 4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007, cu

      120

   2. 2.2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII

      1	2	3	4
      I. Supraveghere pasivă	3. Completarea fişei anuale de raportare privind respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor de fermă.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Se vor respecta următoarele acte normative: şi completările ulterioare. şi completările ulterioare.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

      1. 1. Monitorizarea documentelor privind bunăstarea animalelor.

      2. 2. Completarea referatelor de evaluare la autorizarea unei exploataţii noi:

         1. a) evaluarea sistemelor de creştere a animalelor în funcţie de criteriile stabilite de ANSVSA;

         2. b) verificarea respectării prevederilor legale referitoare la: personal, inspecţii, ţinerea evidenţelor, libertatea de mişcare, adăposturi şi cazare, animalele care nu sunt ţinute în adăposturi, echipamentele mecanice sau automate, hrana pentru animale, apa şi alte substanţe, mutilări şi metode de creştere;

         3. c) verificarea condiţiilor de microclimat, luminozitate, temperatură, umiditate, curenţi de aer, ventilaţie, densitate de cazare şi a echipamentelor pentru monitorizarea acestora;

      1. 1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 19 august 2005;

      2. 2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 25 august 2005;

      3. 3. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006;

      4. 4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 1 septembrie 2006;

      5. 5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 13/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind cerinţele minime pentru înregistrarea de informaţii cu ocazia inspecţiilor în exploataţiile în care animalele sunt ţinute pentru scopuri zootehnice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 21 martie 2008.

      1. 5. Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările

      2. 6. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, cu modificările

      3. 7. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007, cu modificările ulterioare.

      II. Supraveghere activă

      Evaluarea bunăstării viţeilor din exploataţiile comerciale prin determinarea nivelului hemoglobinei din sânge. Aceste teste se efectuează trimestrial, la cel puţin 10 animale din exploataţii.

      Se vor respecta următoarele acte normative: şi completările ulterioare.

      de la animale clinic sănătoase, alese randomizat.

      1. 1. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viteilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 759 din 19 august 2005,

      2. 2. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, cu modificările

      1. 1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

      2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi IDSA, pe probe de sânge recoltate

      121

   3. 2.3. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII

      1	2	3	4
      Supraveghere pasivă	Monitorizarea evidenţei autorizaţiilor sanitar-veterinare eliberate pentru proiectarea, construirea şi dotarea abatoarelor prin: rituale religioase.		Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

      1. a) controlul atestării sanitare veterinare a îndeplinirii condiţiilor pentru a fi sacrificate sau ucise animalele;

      2. b) controlul şi existenţa condiţiilor de descărcare, mişcare şi cazare a animalelor, inclusiv a celor transportate în containere;

      3. c) controlul şi evidenţa condiţiilor de manipulare, contenţie, asomare, sângerare sau ucidere pentru cabaline, bovine, ovine, caprine, porcine şi păsări;

      4. d) controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a animalelor pentru blană;

      5. e) controlul şi evidenţa procedurilor de ucidere a puilor de o zi neviabili sau supranumerari, precum şi a embrionilor de pasăre;

      6. f) supravegherea şi evidenţa tăierilor

      1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

      2. 2. Se vor respecta următoarele acte normative:

         1. a) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

         2. b) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare;

         3. c) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 23 august 2006.

      122

3. 3. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTE SAU ÎN ALTE SCOPURI

   1	2	3	4
   Supraveghere pasivă		1. Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004, cu modificările şi completările ulterioare; 2 Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 471/2002; cu modificările şi completările ulterioare. din 24 septembrie 2002.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA

   1. 1. Evidenţa laboratoarelor sau a institutelor în care se realizează experimente pe animale;

   2. 2. Evidenţa metodelor de experimentare utilizate;

   3. 3. Evidenţa speciilor şi numărul de animale utilizate pentru experimentare;

   4. 4. Evidenţa avizelor ANSVSA pentru experimentele pe animale şi controlul respectării celor aprobate.

   1. 3. Hotărârea Guvernului nr 984/2005,

   2. 4. Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 143/2002 pentru aprobarea instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697

4. 4. ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ DE IDENTIFICARE ŞI ÎNREGISTRARE A ANIMALELOR

123

1. a) EXPERTIZA PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR

   STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE	CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
   1	2	3	4
   Supraveghere pasivă	toxice; şi grupe de vârstă, succesiunea acestora;		Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA

   1. 1. Monitorizarea documentelor privind expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor.

   2. 2. Expertiza înainte de începerea sezonului de păşunat/recoltare şi, ulterior, periodic, atât a păşunilor, pajiştilor, cât şi a drumului de acces pentru animale, sub raportul:

      1. a) prezenţei biotopilor pentru paraziţi şi gazde intermediare;

      2. b) prezenţei plantelor toxice sau potenţial

      3. c) prezenţei îngrăşămintelor chimice sau pesticidelor;

      4. d) prezenţei resturilor metalice sau a cadavrelor;

      5. e) modului de utilizare a suprafeţelor, specii

      6. f) surselor de apă de pe pajişti şi păşuni.

   3. 3. Se stabilesc măsuri privind:

      1. a) desecarea zonelor inundate sau împrejmuirea acestora;

      2. b) aplicarea de tratamente cu moluscocide a zonelor umede;

      3. c) eliminarea corpurilor străine;

      4. d) eliminarea plantelor toxice;

      5. e) modul de utilizare a păşunii/pajiştii şi furajelor recoltate de pe acestea.

   1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

   2. 2. Se identifică şi se evaluează numărul de acţiuni şi efectivele de animale, pe specii şi categorii de vârstă.

   3. 3. La nivelul judeţului se întocmeşte harta cu biotopii activi şi potenţiali activi pentru fascioloză, dicrocelioză şi paramfistomoză.

   4. 4. Laboratoarele de parazitologie trebuie să deţină moluşte şi gasteropode gazde intermediare din judeţul respectiv.

   124

2. b) EXPERTIZA PARAZITOLOGICĂ A PAJIŞTILOR NATURALE ŞI A PĂŞUNILOR

   1	2	3	4
   Supraveghere activă	Supraveghere prin prelevare şi examinare periodică a probelor de:	laboratoarelor de parazitologie judeţene întocmesc harta cu biotopii activi şi potenţiali activ pentru fascioloză, dicrocelioză, paramfistomoză, care va fi anual reactualizată. laboratoarelor de parazitologie judeţene trebuie să deţină gasteropode, gazde intermediare pentru geohelminţi în judeţul respectiv.	geohelminţi se efectuează de către specialiştii parazitologi de la LSVSA sau la IDSA.

   1. a) apă din sursele de apă;

   2. b) păşune, pajişti, fâneţe, mâl şi gasteropode.

   1. 1. Se prelevează probe de păşune, pajişti, fâneţe, mâl, apa din surse de apă, gazde intermediare, gasteropode, acarieni, insecte.

   2. 2. Specialiştii

   3. 3. Specialiştii

   1. 1. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA

   2. 2. Supravegherea biotopilor şi gazdelor intermediare pentru

3. c) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA MORBIDITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII CRESCUTE

   1	2	3	4
   Supraveghere activă	Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale.		efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.

   1. 1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri.

   2. 2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic.

   1. 1. Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

   2. 2. Examenele de laborator se

4. d) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUŞTELOR BIVALVE

   125

   1. (i) CONTAMINANŢI BACTERIENI ŞI VIRALI LA MOLUŞTE BIVALVE VII

      1	2	3	4
      Supravaghere activă	Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.	nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr.	oficial din cadrul DSVSA recoltează probele.

      1. 1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve.

      2. 2. Evaluarea surselor de poluare microbiologică şi a cantităţii de poluanţi

      3. 3. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor.

      4. 4. Metoda de examinare pentru contaminanţii bacterieni este cea menţionată la pct 1.17 şi 1.24 din anexa nr. I la Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005 şi la alin. (27) din Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE)

      1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar

      2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA.

      3. 3. Confirmarea rezultatului la LNR din cadrul IDSA.

      		852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 şi (CE) nr. 854/2004, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare.
      		5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

      126

   2. (ii) BIOTOXINE MARINE

      1	2		4	3
      Supraveghere activă			şi a frecvenţei de recoltare a probelor.	.
      	Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.

      1. 1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve.

      2. 2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare

      3. 3. Probele trebuie să conţină atât moluşte bivalve cât şi probe de apă pentru furnizarea informaţiilor referitoare la prezenţa speciilor toxice de fitoplancton.

      4. 4. Metodele de diagnostic sunt cele menţionate în Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.

      5. 5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

      1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

      2. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

   3. (iii) Icre embrionate

      1	2	4	3
      Supraveghere activă	Supraveghere prin diagnostic de laborator.		efectuează la laboratoarele zonale de control reziduuri şi IISPV.

      1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

      2. 2. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise, o dată pe an, în perioada obţinerii icrelor embrionate

      1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

      2. 2. Examenele se

      127

5. e) ACŢIUNI PROFILACTICE DE DECONTAMINARE, DEZINFECŢIE, DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE – DDD

   1	2	3	4
   Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor privind acţiunile profilactice de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare	de către DSVSA se execută numai de către personalul auxiliar oficial.	Medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   Supraveghere activă			Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA.

   1. 1. Raport trimestrial transmis ANSVSA

   2. 2. Lucrările dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare

   1. 1. Controlul executării în exploataţiile nonprofesionale de animale a două acţiuni generale de decontaminare şi deratizare, primăvara şi toamna.

   2. 2. În lăptării, puncte de tăiere, bazine de colectare a dejecţiilor şi platforme de gunoi, se fac dezinsecţii săptămânale, în funcţie de intensitatea invaziei.

   3. 3. În unităţile zootehnice de tip industrial şi exploataţiile de porcine şi păsări, acţiunile DDD se execută în tot cursul anului, în funcţie de fluxul tehnologic de producţie.

   1. 1. Deratizările vor cuprinde în mod obligatoriu şi zonele de protecţie din jurul unităţilor.

   2. 2. În situaţii de necesitate, acţiunile se execută conform măsurilor stabilite prin programele de combatere sau eradicare.

   3. 3. Atestarea eficienţei decontaminării se face printr-un buletin de analiză

   	4. În industria alimentară, unităţile autorizate în care se prelucrează şi se valorifică produse de origine animală, operaţiunile de DDD se înscriu în	emis de laboratorul care a efectuat testarea.
   	programele de igienizare şi se execută, cel puţin o
   	dată pe săptămână.
   	5. În cazuri de necesitate şi la cerere.

   128

6. f) CONTROLUL ECARISĂRII

1	2	3	4
Monitoriz are şi control	Controlul aplicării şi respectării normelor sanitare veterinare, privind: colectarea, transportul şi prelucrarea subproduselor de origine animală, ce nu sunt destinate consumului uman în unităţi aprobate sanitar-veterinar, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr.1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.	1. Controlul se execută de către serviciul de inspecţii de la nivelul DSVSA. 2. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 80/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind stabilirea documentelor şi evidenţelor veterinare necesare în cadrul activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 12 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

SECŢIUNEA 8 – SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE	CONDUITA DE EXECUŢIE					PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
1	2					3	4
1. Supraveghere	Monitorizarea	datelor	din	programul	de	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de	Medicul veterinar de
pasivă	supraveghere.					către DSVSA.	liberă practică
la următoarele							împuternicit şi/sau
specii de animale:							medicul veterinar
a) bovine b) cabaline c) porcine d) ovine şi							oficial din cadrul DSVSA, recoltează probele.

caprine e) păsări f) animale de blană g) animale sălbatice h) peşti, moluşte i) albine j) viermi de mătase
2. Supraveghere activă	1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie. 2. Expertiză de necesitate.	1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular, precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie. 2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul naţional de referinţă.	Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

SECŢIUNEA 9 – ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

129

1. 1. ANTRAX

   CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
   Conform recomandărilor producătorilor de vaccin	datorită contraindicaţiilor stabilite de producător.	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

   1. 1. Vaccinarea se execută obligatoriu o dată pe an, pe întreg teritoriul României, în perioada martie – mai, înainte de ieşirea la păşunat, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin.

   2. 2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie

   130

2. 2. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

   CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
   1	2	3
   I. ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE: Se execută obligatoriu, 3 vaccinări/an:	4. În intervalele dintre vaccinările programate se efectuează vaccinări de completare.	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.
   II. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE COMERCIALE A. În judeţele/exploataţiile indemne de boală de Newcastle Obligatoriu:		postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   1. a) campania de vaccinare în lunile februarie – martie;

   2. b) campania de vaccinare în lunile iunie – iulie;

   3. c) campania de vaccinare în lunile octombrie- noiembrie.

   1. 1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populaţiei se avizează de DSVSA.

   2. 2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

   3. 3. Vaccinarea contra bolii de Newcastle, se realizează astfel:

      1. a) primele două vaccinări din viaţa unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă;

      2. b) a treia vaccinare din viaţa unei păsări se realizează cu vaccin viu atenuat sau inactivat.

   1. 1. Pui de carne:

      1. a) obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta de 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene;

      2. b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut;

      3. c) opţional se pot aplica 3 vaccinări, la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile.

   2. 2. Găini de reproducţie – părinţi rase uşoare şi grele

   1. 1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifică existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării.

   2. 2. Pentru exploataţiile profesionale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice.

   3. 3. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar – veterinar.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

   2. 2. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii

   săptămâni şi 42- 48 săptămâni cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene. B. In judeţele/exploataţiile cu antecedente de boală de Newcastle in ultimile 12 luni Pui de carne:

   1. a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9 zile, 24 zile, 42 zile, 84 zile şi la transfer;

   2. b) vaccinul se administrează în masă – sub formă de aerosoli sau individual oculo- nazal sau injectabil;

   3. c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată optional de 2 vaccinări, 32 – 36

   1. 3. Găini ouătoare Obligatoriu:

      1. a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9 zile, 24 zile, 42 zile, 84 zile şi la transfer;

      2. b) vaccinul se administrează masal – sub formă de aerosoli sau individual, oculo-nazal sau injectabil;

      3. c) după transferul păsărilor se efectuează vaccinări la interval de 2- 3 luni.

   1. a) obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene;

   2. b) opţional, vaccinarea la vârsta de o

   131

   zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat.

   132

3. 3. TURBAREA SAU RABIA

   CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
   1.Conform recomandărilor producătorilor de vaccin	I. Vaccinarea animalelor domestice.	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.
   	II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic.

   1. 1. Vaccinarea antirabică a câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectueaza o dată pe an.

   2. 2. Vaccinarea antirabică a câinilor şi pisicilor din curţi, exploataţii sau stâni se efectuează în campanie, în perioada octombrie-decembrie, cu completări lunare pentru animalele ajunse la vârsta de vaccinare sau nou introduse, nevaccinate.

   3. 3. Campaniile de vaccinare antirabică a câinilor şi pisicilor din curţi, exploataţii sau stâni se raportează la sfârşitul acesteia la DSVSA.

   1. 1. Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai-iunie, octombrie-noiembrie, conform Programului pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 897/2008/CE.

   2. 2. După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim 45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienţei vaccinării.

4. 4. PESTA PORCINĂ CLASICĂ

   CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
   1	2	3
   I.. ÎN EXPLOATAŢIILE NONPROFESIONALE DE PORCINE:	Vaccinarea de urgenţă se face în campanii cu completări lunare utilizându-se vaccin viu atenuat.	DSVSA.
   II.. LA MISTREŢI:	Vaccinarea de urgenţă se realizează cu momeli vaccinale.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA

   2. 2. Acţiunea de recoltare a probelor de sânge, destinate evaluării imunităţii postvaccinale se execută de medicul veterinar oficial din cadrul

   1. 1. Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   2. 2. Acţiunea de recoltare a probelor destinate evaluării imunităţii postvaccinale se execută de medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   SECŢIUNEA 10 – ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR – VETERINAR

   1. 1. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar – veterinar.

   2. 2. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din unităţilor subordonate, pe domeniile de competenţă, prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate.

   3. 3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului.

   4. 4. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor.

      133

   5. 5. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar-veterinare la nivel judeţean, al institutelor veterinare de profil şi ANSVSA, astfel:

a)	MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.	1. Prelucrarea statistică a datelor obtinute din activităţile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om. 2. Efectuarea de analize epidemiologice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.	Se execută la ANSVSA – UEC
b)	MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.	1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de laboratoarele judeţene. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor şi informarea populaţiei.	Se execută la IDSA.
c)	MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA, ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ	1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV. 2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător; se va face pe circumscripţii şi localităţi. 3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA şi IDSA: semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei a animalelor. a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi. b) Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară. 4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.	Se execută la DSVSA, iar sinteza datelor la IDSA.
d)	MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE	1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi informarea populaţiei.	Se execută la IDSA.
e)	MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ	1. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.	IDSA

134

f)	MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR	1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere. 2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor. 4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.	DSVSA
g)	MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ŞI SĂNĂTĂŢII PUBLICE	1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.	IISPV
h)	MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM	1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA. 2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.	Se execută la IDSA şi IISPV, în funcţie de agenţii zoonotici izolaţi.

135

136

CAPITOLUL II

PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE APROBATE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ

1. 1. PESTA PORCINĂ CLASICĂ

   STRATEGIA DE SUPRAVEGHERE	CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante.	Raport trimestrial, transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.	Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă	noiembrie 2008. 3.Diagnostic etiopatogenetic.		veterinari de liberă practică împuterniciţi, sub coordonarea şi controlul medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. efectuează în laboratoare agreate, pe probe prelevate de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale.
   		4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Supravegherea şi combaterea pestei porcine clasice se realizează în conformitate cu Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 897/2008/CE şi prevăzut în anexa nr.1

   2. 2. Supraveghere serologica la 0,5% de la porcinele provenite din Statele Membre mentionate în anexa Deciziei Comisiei nr. 855/2008/CE privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 302 din 13

   1. 1. Conform Programului pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2009, prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.

   2. 2. Conform Manualului de diagnostic aprobat prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care aprobă un manual de diagnostic stabilind proceduri de diagnostic, metode de prelevare a probelor si criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 şi 707 bis din 5 august 2005.

   3. 3. Pentru mistreţii vânaţi se va face recoltarea probelor de stern pentru examene virusologice, concomitent cu recoltarea probelor în vederea efectuarii examenului trichineloscopic.

   1. 1. Medicii

   2. 2. Examenele de laborator se

2. 2. INFLUENŢA AVIARĂ SAU GRIPA AVIARĂ

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante	În condiţii de linişte epidemiologică, LNR IA din cadrul IDSA şi DSVSA transmit la ANSVSA, trimestrial, rapoarte privind rezultatele testelor de laborator efectuate în conformitate cu programul de supraveghere a IA în România, aprobat prin Decizia Comisiei nr. 897/2008/CE. În situaţii de criză, rezultatele investigaţiilor efectuate de LNR şi DSVSA se transmit la ANSVSA zilnic sau ori de cate ori este necesar.	Medici veterinari oficiali din cadrul LNR – IA şi DSVSA .
   II. Supraveghere activă	Supravegherea se realizează în conformitate cu Programul de supraveghere a influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice în România pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE, şi prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.	Conform Programului de supraveghere a influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice în România pentru anul 2009, prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.	Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.
   		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   137

3. 3. TURBAREA SAU RABIA

   1	2	3	4
   Supraveghere activă	veterinare privind măsurile generale	în întregime, nejupuite.	Inspecţia şi examinarea clinică se efectuează de către medicii veterinari oficiali iar prelevarea de

   1. 1. Examinare clinică obligatorie, a carnivorelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale, în perioada de observaţie rabică, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare

   1. 1. În cazul suspicionării/confirmării rabiei, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008.

   2. 2. În cazul animalelor din exploataţii în care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008.

   3. 3. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug

   	de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008.		probe se efectueaza de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA. recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de

   1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la

   2. 2. Examinarea probelor se

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA,

   1. 2. De laborator – prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgenţă care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

   2. 3. În fondurile cinegetice:

      1. a) deţinătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunţa autorităţile sanitare veterinare competente teritorial existenţa animalelor din mediul silvatic cu modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

      2. b) aceste animale se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor.

      3. c) după ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării

   1. 1. Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic şi virusologic se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora.

   2. 2. Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice şi sălbatice se vor examina si pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin teste de laborator.

   1. 1. Se efectuează examene histologice şi virusologice pe probele de creier provenite de la speciile salbatice susceptibile la rabie.

   2. 2. În cazul cervideelor şi altor rumegătoare sălbatice, probele se examineaza si pentru EST, boala Aujeszky, listerioză prin teste de laborator .

   138

   	examenelor histologice şi virusologice.		boală, de câte ori se consideră necesar. 2. Această acţiune se realizează în colaborare cu deţinătorii fondurilor de vânătoare.
   	4. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară.	LSVSA judeţene/municipiul Bucureşti care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an la LNR, câte o probă, provenită de la fiecare specie de animal examinat.	Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
   	5. Rabia la vulpe: Supravegherea, controlul şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea turbării sau rabiei la vulpi pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE, prevăzut în anexa nr. 3 şi în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 29/2008.	Conform Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea turbării sau rabiei la vulpi pentru anul 2009, prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.	DSVSA. realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

   1. 1. Medicii veterinari oficiali din cadrul

   2. 2. Examinarea probelor se

   139

   140

4. 4. ENCEFALOPATII SPONGIFORME TRANSMISIBILE ALE ANIMALELOR, RESPECTIV ENCEFALOPATIA SPONGIFORMĂ BOVINĂ, SCRAPIA, BOALA CRONICĂ CAHECTIZANTĂ A CERVIDEELOR, EST LA ALTE ANIMALE

   1. 4.1. Encefalopatia Spongiformă Bovină

      1	2	3	4
      I. Supraveghere pasivă – semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB şi atunci când prezenţa unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator;			animalelor moarte, sacrificate, ucise în scop de diagnostic,suspecte de ESB şi transmit probele la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.

      1. 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme de encefalopatie spongiformă. transmisibilă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 147 din 31 mai 2001, cu amendamentele ulterioare.

      2. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

      1. 1. Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA privind situaţia bovinelor suspecte clinic de ESB, precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB, în condiţii de liniste epidemiologică.

      2. 2. Probele prelevate de la bovinele suspecte de ESB, se transmit la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

      1. 1. Deţinătorii de bovine au obligaţia anunţării medicilor veterinari de liberă practică împuterniciti şi medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricăror semne clinice nervoase.

      2. 2. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciti prelevează capul

      II. Supraveghere activă – efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgenţă, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor ante- mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul unei ţări sau într- una din regiunile acesteia

      Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

      III la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, sacrificate în regim de urgenţă; cu semne clinice la inspecţia antemortem, precum şi probele de creier provenite de la toate bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine.

      1. 1. Supraveghere prin examene de laborator.

      2. 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor

      1. 1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către LNR EST şi DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

      2. 2. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului executiv, pentru controlul ESB, centralizează în mod corelativ şi comunică lunar la DGSV din cadrul ANSVSA, situaţia privind numarul testelor rapide efectuate la bovinele existente pe raza de activitate a DSVSA, pentru fiecare grupă ţintă de testare, tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia Europeana a datelor de monitorizare a ESB.

      3. 3. Prelevarea probelor de creier:

         1. a) tehnica de prelevare a creierului integral;

         2. b) tehnica foramen magnum se efectuează conform instrucţiunilor, în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau a unitatilor de procesare si a unităţilor intermediare categoria 1 aparţinând concesionarului activităţii de neutralizare a subproduselor de origine animală, ce nu sunt destinate consumului uman, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om.

      1. 4. Probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, conform prevederilor anexei

      2. 5. De la toate bovinele domestice şi rumegătoarele din mediul silvic şi exotice, care prezintă semne clinice nervoase/suspecte de ESB, se prelevează creierul în întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB, inclusiv cu trunchi cerebral şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum şi pentru alte boli, după caz.

      3. 6. De la toate bovinele suspecte de ESB, indiferent de vârstă, precum şi de la toate bovinele în vârstă de peste

      1. 1. medici veterinari oficiali din cadrul LNR EST si DSVSA.

      2. 2. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului executiv, pentru controlul ESB

      3. 3. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial

      4. 4. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR – EST din IDSA, numai de medicii veterinari abilitaţi.

      5. 5. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

      141

      		24 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, se prelevează creierul în întregime inclusiv cerebelul şi trunchiul cerebral, în vederea examinării de laborator pentru ESB.
      	Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE şi prevăzut la anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice. INSPECŢIA ANIMALELOR

      1. 7. Transportul probelor la LSVSA abilitate pentru diagnosticul ESB se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

      2. 8. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie LM din LSVSA, ale DSVSA, LM fiind coordonate tehnic de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile din IDSA.

      3. 9. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR EST din IDSA în baza prevederilor Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/ CE, cu amendamentele ulterioare.

      4. 10. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR – EST din cadrul IDSA.

      5. 11. Evidenţele privind efectivele de ovine si caprine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.

      6. 12. Periodic, anual sau trimestrial, după caz, sau ori de câte ori este cazul, medicii veterinari din cadrul LNR- EST fac stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele OIE şi Uniunea Europeană.

      

      142

      	ABATORIZATE Se examinează ante- şi post-mortem.		Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR – EST din IDSA
      		ulterioare.
      		Medicii oficiali din abatoare recoltează şi trimit, în fiecare lună, la laboratoarele de morfopatologie nominalizate, probe pentru depistarea materialului de risc specific, SNC, în carne.
      		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

      1. I. ANIMALE VII

      2. II. CARNE şi ORGANE

         1. 1. Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

      1. 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

      1. 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

      2. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

      1. 1. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va utiliza pentru consum şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi a medicamentelor;

      2. 2. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare şi a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr.1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

      3. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele

      

      143

      144

   2. 4.2. Scrapia la ovine si caprine

      I. Supraveghere pasivă Semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de EST şi, atunci când prezenţa unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator			anamnezei şi a examenului clinic, altor boli cu simptomatologie nervoasă.
      			2. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciti şi/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSAjudeţeană prelevează capul animalelor moarte sacrificate sau ucise în scop de diagnostic , suspecte de scrapie şi transmit probele la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator
      II. Supraveghere	1. Supraveghere prin examene	1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii	1. Medicul veterinar de

      1. 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

      2. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

      1. 1. Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA, privind situaţia ovinelor şi caprinelor suspecte clinic de scrapie precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la ovinele şi caprinele suspecte de ovine şi caprine, în condiţii de linişte epidemiologică.

      2. 2. Probele prelevate de la ovinele şi caprinele suspecte de scrapie se transmit la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinarilor specifice, conform prevederilor Regulamentului European şi al Consiliului nr.999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

      1. 1. Deţinătorii de ovine şi caprine au obligaţia anunţării medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricărei suspiciuni de scrapie – semne clinice nervoase ce nu pot fi atribuite, pe baza

      activă- efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgenţă, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor ante- mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul unei ţări sau într-una din regiunile acesteia	de laborator amendamentele ulterioare.	special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau a unităţilor de procesare şi intermediare categoria 1 aparţinând concesionarului activităţii de neutralizare a subproduselor de origine animală, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveşte originea, vârsta, rasa, tipul de producţie sau orice alte caracteristici. conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, 3 şi 5 din anexa III la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. 2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR EST din I.D.S.A., numai de medicii veterinari instruiţi în acest sens. 3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, IDSA sau LNR, după caz.
      		5. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, numiţi prin decizie a directorului executiv, pentru controlul EST, centralizează în mod corelativ şi comunică lunar la DGSV din ANSVSA, situaţia privind numarul testelor rapide efectuate la ovinele si caprinele existente pe raza de activitate a DSVSA, pentru fiecare grup ţintă de

      1. 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

      2. 3. Genotiparea ovinelor conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, şi Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine.

      3. 4. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu

      1. 2. Se prelevează probe de creier provenite de la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă:

         1. a) animale sănătoase sacrificate pentru consum uman;

         2. b) animale nesacrificate pentru consum uman;

         3. c) animale din turmele infectate care au fost ucise pentru distrugere,

      2. 3. Se prelevează probe de creier provenite de la orice ovină şi caprină suspectă de scrapie, aceste animale fiind încadrate în grupa ţintă – suspecte.

      3. 4. Se prelevează probe de creier provenite de la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni din toate exploataţiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale şi exploataţiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi.

      145

      testare, tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia Europeana a datelor de monitorizare şi eradicare a scrapiei. LSVSA, ale DSVSA, LM fiind coordonate tehnic de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii

      1. 6. Genotiparea tuturor ovinelor pozitive confirmate de LNR-EST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din anexa III la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

      2. 7. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situaţia în care se adoptă aplicarea măsurilor de eradicare din Capitolul A, pct. 2.3 lit. (b) pct. (ii) din anexa VIII la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

      3. 8. Genotiparea prin selectie a ovinelor, conform Capitolul A, Partea II, pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.

      4. 9. Probele pentru genotipare prin selectie se vor preleva de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele moarte şi ovinele vii.

      5. 10. În vederea genotipării se recoltează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii şi probe de creier în cazul cazurilor de scrapie confirmate şi a ovinelor moarte. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară şi organisme modificate genetic din cadrul IDSA.

      6. 11. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

      7. 12. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la ovine şi caprine, se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie LM din

      146

      		Spongiforme Transmisibile (LNR EST) din IDSA. Uniunea Europeană.
      	INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE	prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele	Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.
      	I. ANIMALE VII Se examinează ante şi post- mortem.

      1. 13. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR EST din I.D.S.A. în baza prevederilor „Manualului O.I.E. de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri” şi a cerinţelor specificate în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare

      2. 14. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR – EST din cadrul IDSA.

      3. 15. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor;

      4. 16. Evidenţele privind efectivele de ovine si caprine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA. 17.Periodic, anual sau trimestrial, după caz, sau ori de câte ori este cazul, medicii veterinari din cadrul LNR EST fac stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele OIE şi

      1. 1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

      2. 2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

      3. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform

      147

      		ulterioare.
      	II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.
      	Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE şi prevăzut la anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice.
      		Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

      1. 1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

      2. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

      148

   3. 4.3. Boala cronică cahectizantă a cervideelor – BCCC şi EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate

      I. Supraveghere pasivă – semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de EST şi, atunci când

      cu amendamentele ulterioare

      Prelevarea probelor provenite de la cervideele suspecte de BCCC şi transmiterea la Laboratorul Naţional de Referinţă, pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare

      Orice persoană care observă semne nervoase la cervidee are obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricărei suspiciuni de BCCC- semne clinice

      1. 1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE,

      2. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a

      prezenţa unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator;	bolii.		nervoase ce nu pot fi atribuite, pe baza anamnezei şi a examenului clinic, altor boli cu simptomatologie nervoasă
      II. Supraveghere activă- efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgenţă, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor ante- mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor		conform prevederilor Deciziei Comisiei nr. 182/2007 privind un studiu asupra bolii cronice caşectizante a cervidelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 84 din 24 martie 2007.

      1. 1. Supraveghere prin examene de laborator

      2. 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, pentru bovidee, cervidee şi alte rumegătoare aflate în mediu silvatic sau în captivitate.

      1. 1. Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare , cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om;

      2. 2. Se preleveaza probele de creier provenite de la cervidee în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă:

         1. a) cervidee sănătoase vânate

         2. b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare

         3. c) cervidee prezentând semne clinice de boală

         4. d) cervidee rănite sau ucise pe şosele

         5. e) cervidee moarte/ucise,

      3. 3. Pentru genotipare se recoltează probe de creier în cazul cazurilor de BCCC confirmate. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară şi organisme modificate genetic din cadrul IDSA.

      4. 4. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare.

      5. 5. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la, cervidee, alte specii de rumegătoare mici sălbatice, se

      1. 1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

      2. 2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza protocoalelor stabilite de LNR EST din IDSA, numai de medicii veterinari instruiţi în acest sens.

      3. 3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, IDSA sau LNR, după caz.

      149

      de EST pe teritoriul unei ţări sau într- una din regiunile acesteia		realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie LM din LSVSA, ale DSVSA, LM fiind coordonate tehnic de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR EST din IDSA. Europeană.
      	INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII Se examinează ante şi post- mortem.	ulterioare.	Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.
      	II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere		1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

      1. 6. Metodele uzitate pentru diagnosticul BCCC sunt cele precizate de LNR EST din IDSA în baza prevederilor „Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri” şi a cerinţelor specificate în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE,cu amendamentele ulterioare.

      2. 7. Confirmarea diagnosticului se efectuează la LNR – EST din cadrul IDSA.

      3. 8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nici o parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru BCCC nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor;

      4. 9. Periodic, anual sau trimestrial, după caz, sau ori de câte ori este cazul, medicii veterinari din cadrul LNR- EST fac stagii de perfecţionare în cadrul unui program de pregătire continuă, în conformitate cu cerinţele OIE şi Uniunea

      1. 1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

      2. 2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându- se prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare şi a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr.1774/2002/CE, cu amendamentele

      150

      	autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.
      	Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE şi prevăzut la anexa nr. 4.

      

      2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

      151

      152

5. 5. BLUETONGUE

   1	2	3	4
   I. Supraveghere pasivă	atribuite bluetongue.		Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.
   II. Supraveghere activă	ţintă;		oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare. supraveghere, se efectuează la LSVSA abilitate şi/sau LNR din cadrul IDSA. Testele de seroneutralizare se

   1. 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante în special a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie;

   2. 2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de către fermieri şi raportarea medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali a oricăror semne clinice ce pot fi

   1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică.

   2. 2. Efectivele de animale pentru supraveghere vor fi stabilite de DSVSA, de comun acord cu LNR din IDSA.

   1. 1. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice existente pe teritoriul României astfel:

      1. a) animale situate în localităţile sau efectivele

      2. b) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare;

      3. c) rumegătoarele autohtone, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau cele importate din ţări terţe şi aflate în perioada de aşteptare, tăiate în abatoare autorizate;

      4. d) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea vânătorii şi protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 22 noiembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.

   1. 2. Supravegherea serologică:

      1. A. În perioada de linişte epidemiologică, se

   1. 1. Localităţile şi efectivele ţintă, sunt stabilite de DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA.

   2. 2. În exploataţiile din zone libere în care s-au introdus animale receptive din zone de restricţie seropozitive, vaccinate sau imunizate prin infecţie naturală, ori material seminal recoltat de la tauri rezidenţi în zone de restricţie, supravegherea serologică se efectuează pe animale santinelă indigene seronegative din exploataţia respectivă sau din cea mai apropiată exploataţie din vecinătate, pe animale santinelă, în procent de maximum 10% din numărul total de animale, pentru a asigura o prevalenţă de 2% şi o confidenţă de 95%.

   1. 1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi.

   2. 2. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari

   3. 3. Examenele serologice de

   realizează în conformitate cu Programul de supraveghere şi control pentru bluetongue pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE şi prevăzut la anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice. B. În zonele de restricţie: Pe animale santinelă, în procent de maximum 10% din numărul total de animale din localitatea sau efectivul ţintă. C. Toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.

   efectuează la LNR din IDSA Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă. efectuează la LSVSA abilitate; probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru

   1. 3. Supravegherea prin detecţia genomului viral într-un interval de 48 de ore de la sosirea la destinaţie a animalelor care provin din zone de restricţie pentru bluetongue în baza derogărilor Regulamentului Comisiei nr. 1266/2007/CE referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce priveşte combaterea, monitorizarea, supravegherea bluetongue, precum şi restricţiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 283 din 27 octombrie 2007, cu amendamentele ulterioare.

   2. 4. Supravegherea prin detecţia genomului viral, pe probe de sânge prelevate pe EDTA imediat după fătare, de la produşii obţinuţi din mame seropozitive la bluetongue (vaccinate ori imunizate natural), care provin din zone de restricţie, în baza derogărilor Regulamentului Comisiei nr. 1266/2007/CE, cu amendamentele ulterioare.

   3. 5. Supravegherea prin examene de detecţie a

   1. 4. Examenele PCR şi virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA, iar probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de

   2. 5. Medici veterinari oficiali sau de liberă practică împuterniciţi, special instruiţi, împuterniciţi de către DSVSA;

   3. 6. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se

   153

   	genomului viral şi de izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele epidemiologice, alături de informaţii obţinute prin investigaţii serologice şi/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue.	3. Punctele de recoltare a vectorilor, sunt stabilite de către DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA şi, atunci când este necesar, cu grupul de experţi pentru bluetongue. 4.Înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS.	bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă.
   	b) în situaţii deosebite (apariţia bluetongue în ţările vecine, extinderea zonelor de restricţie din ţările vecine pe teritoriul României, depistarea unor specii noi de vectori competenţi, alte situaţii de risc major pentru bluetongue, capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor în perioada mai – octombrie, conform unui grafic stabilit ad hoc.

   1. 6. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiţii normale ori vânate datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite bluetongue

   2. 7. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor mediului ambiant insecte din genul Culicoides:

      1. a) în perioada de linişte epidemiologică se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea bluetongue pentru anul 2009, aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE şi prevăzut la anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice.

   154

   155

6. 6. SALMONELOZELE LA GĂINILE OUĂTOARE – Salmonella Enteritidis, Salmonella Typhimurium

   1	2	3	4
   Supraveghere activă		salmonela în efectivele de

   1. 1. Se realizează în conformitate cu Programul pentru controlul salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini ouătoare de Gallus gallus pentru anul 2009 aprobat prin Decizia Comisiei nr. 897/2008/CE şi prevăzut la anexa nr. 6 la prezentele norme metodologice.

   2. 2. Vaccinarea este opţională.

   3. 3. Aceasta acţiune se realizează la solicitarea scrisă a proprietarului, cu avizarea DSVSA care are obligativitatea înştiinţării DGSV din cadrul ANSVSA.

   1. 1. Metodologia de aplicare a Programul pentru controlul salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini ouătoare de Gallus gallus pentru anul 2009.

   2. 2. În caz de suspiciunea/confirmarea salmonelozelor zoonotice se aplică prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE privind controlul salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 325 din 12 decembrie 2003, ale Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006/CE de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al salmonelei la păsările de curte, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 212 din 2 august 2006, şi ale Regulamentului Comisiei nr. 1003/2005/CE de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

   2. 2. Controlul activităţilor de recoltare şi vaccinare se realizează de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

   		reproducere din specia Gallus gallus şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 170 din 1 iulie 2005.
   		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   156

7. 7. SAMONELOZE ZOONOTICE LA GĂINILE DE REPRODUCŢIE – S. Enteritidis, S. Typhimurium, S. Infantis, S.Hadar, S.Virchow

   1	2	3	4
   Supraveghere activă	Vaccinarea este opţională. Aceasta acţiune se realizează la solicitarea scrisă a proprietarului, cu avizarea DSVSA judeţene care are obligativitatea înştiinţări DGSV din cadrul ANSVSA.	În caz de suspiciunea/confirmarea salmonelozelor zoonotice se aplică prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE, ale Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006/CE şi ale Regulamentului Comisiei nr. 1003/2005/CE.	şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA recoltare şi vaccinare se realizează de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.
   		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   1. 1. Se realizează în conformitate cu Programul pentru controlul salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducţie de Gallus gallus pentru anul 2009 aprobat prin Decizia Comisiei nr.897/2008/CE şi prevăzut la anexa nr.7 la prezentele norme metodologice.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit de către DSVSA

   2. 2. Controlul activităţilor de

   157

8. 8. SALMONELOZE LA BROILER – Salmonella Enteritidis , Salmonella Typhimurium-pui de carne

1	2	3	4
Supraveghere activă	1. Se realizează în conformitate cu Programul pentru controlul salmonelozelor zoonotice la broileri pentru anul 2009 aprobat prin Decizia Comisiei nr. 815/2008/CE de aprobare a anumitor programe naţionale privind controlul salmonelei în efectivele de pui de carne din specia Gallus gallus şi prevăzut la anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice.	1. Metodologia de aplicare a Programului pentru controlul salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducţie de Gallus gallus pentru anul 2009. 2. În caz de suspiciunea/confirmarea salmonelozelor zoonotice se aplică prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE, ale Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006/CE şi ale Regulamentului Comisiei nr. 1003/2005/CE.	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Controlul activităţilor de recoltare se realizează de către medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA
		3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

158

CAPITOLUL III

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
1.	BRUCELOZA*	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar – veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar – veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporidele Supraveghere de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice II. CARNE şi ORGANE Se recoltează organe în următoarele cazuri: a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella; b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. III. MĂSURI 1. În cazul în care animalele prezintă o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecții, acestea trebuie să fie sacrificate separat față de celelalte animale, luându-se toate precauțiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator.
			2. Carnea care provine de la animale la care inspecția post-mortem a permis punerea în evidență a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman.
			3. Mamelele, tractusul genital și sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacție pozitivă sau

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR SECŢIUNEA 1 – DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		III. LAPTE	neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.
2.	CAMPILOBACTERIOZA*	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar – veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar – veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII – bovine, ovine, porcine, păsări. Supraveghere de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE Recoltarea de probe din carne III. MĂSURI Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile. 1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare. 2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. 3. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe : a) programul HACCP şi în mod special formulele de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării

159

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.
3.	ECHINOCOCOZA* (HIDATIDOZA)	I. ANIMALE VII Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ŞI ORGANE Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII Supravegherea serologică de 2 ori pe an a câinilor din ferme şi/sau stâne – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman. III. MĂSURI GENERALE Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare. IV. MĂSURI SPECIFICE Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri: a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă; b) Grăsimea se dă în consum fără restricţii; c) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru alimentaţia carnivorelor;
4.	LISTERIOZA*	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE, PRODUSE DIN	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, caprinele, porcinele Supraveghere prin examene de laborator – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. a. CARNE ŞI ORGANE În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8

160

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT 1. Inspecţia post – mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV.	oC) timp de 48 de ore. II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT: – recoltarea de probe se face conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice. III. MĂSURI 1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă, conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare. 3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare. 4. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate ; c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub vid); d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic

161

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic; f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către personalul angajat.

162

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		I. ANIMALE VII	I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări): Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE Programul de control pentru Salmonella, în conformitate cu reglementarile Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi analize, după cum urmează : 1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline : a) se recoltează probe de ţesut prin metoda distructivă sau probe tampon prin metoda nedistructivă, de pe suprafaţa carcasei conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice; b) noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine recoltaţi randomizat la fiecare lot, în caz de suspiciune şi/sau confirmare; c) os lung nedeschis şi ţesut muscular, în cazul tăierilor în partidă separată în abator în caz de suspiciune şi /sau confirmare. 2. Carcase de păsări: se recoltează carcase întregi. III. MĂSURI: A.1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat, se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută. În cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezentei S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se declară improprie consumului uman. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 2. În cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la
		Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în abatoare autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.
		II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE
5.	SALMONELOZA*	1. Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.
		2. Inspecţia şi recoltarea de probe include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri.
		III. OUĂ
		Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare ouăunităţi producere ouă lichide, unităţi de procesare ouă, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate

163

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial – a se vedea Capitolul III, Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice. IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare – a se vedea Capitolul III Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice. V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) – a se vedea Capitolul III, Secţiunea 9 din prezentele Norme metodologice	care s-a decelat prezenta S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se declară improprii consumului uman. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. 3. a) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezenţa în mod sporadic de Salmonella spp.,serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator. b) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.

164

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			În toate cazurile în care s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se declară improprii consumului uman şi se distruge. DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare. c) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte produse care au în compoziţie carne de pasăre, se aplică următoarea procedură: i) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman; ii) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic; iii) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman; iv) în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul unde au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţa a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alertă. v) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic;

165

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			d) Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium se declară improprii consumului uman; loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unităţi autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu serotipuri de Salmonella ssp pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere sau care au fost identificate că fiind sursa de infecție în cadrul unui focar specific de toxiinfecție alimentară la om se pot admite în consum uman numai după tratare, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp: a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din Regulamentul Comisiei nr.589/2008/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr.1234/2007/CE privind standardele de comercializare aplicabile ouălor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 163 din 24 iunie 2008; b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform art.10 din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE; c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective. B. În toate cazurile în care a fost depistată prezenta Salmonella spp. în carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale, furaje, tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare. C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post – mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA.

166

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			D. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: i) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte; ii) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; iii) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; iv) Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; v) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. vi) În toate cazurile în care, la examenul microbiologic s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium carnea şi produsele derivate se declară improprii consumului uman.

167

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		I. ANIMALE VII	I. ANIMALE VII – porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2075/2005/CE, cu amendamentele ulterioare. Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr- una din următoarele metode, după cum urmează: 1. Metoda digestiei: a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referinţă; b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă mecanică: i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă; ii) tehnica de izolare prin filtrare- metoda echivalentă. c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă. 2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/ CE. Marcarea cărnii care au fost supuse examenului pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează conform prevederilor legale. III. MĂSURI a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spiralis se declară improprie consumului uman. b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnii la care a fost depistată Trichinella, vor
		Animalele tăiate pentru consum uman, respectiv porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive, trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella spp.
		II. CARNEA
6.	TRICHINELOZA*	1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA. 2. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. poate fi efectuată şi de personalul auxiliar oficial sau de personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar- veterinar, care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial.
		3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul Comisiei

168

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		nr. 2075/2005/CE de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezența de Trichinella în carne, cu amendamentele ulterioare, tot personalul implicat în examinarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. trebuie să fie instruit corespunzător şi să participe la: a) un program de control al testelor utilizate pentru decelarea Trichinella spp; b) o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare şi analiză utilizate în laborator. 4. Examenul pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în laboratoarele din circumscripţiile sanitar – veterinare de asistenţă, în laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine şi/sau cabaline, ori în laboratoarele din unităţile care manipulează carne de vânat	dispune distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei şi a eliminării surselor. c) În situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.

169

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		sălbatic. 5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
7.	TUBERCULOZA* (produsă de Mycobacterium Bovis)	I. ANIMALE VII – bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic: – se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE 1. Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. În cadrul inspecţiei post – mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. 3. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.	I. ANIMALE VII – bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic: Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi ORGANE Se recoltează probe în următoarele cazuri: a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post – mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: 1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici; 2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari. b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni.

170

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post – mortem. III. MĂSURI a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauțiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator; b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare; c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidență a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman; d) În cazul în care a fost evidențiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociați trebuie să fie declarați improprii pentru consumul uman.

171

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		III. LAPTE CRUD A) În exploataţiile de animale producătoare de lapte. B) În unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare.	III. MĂSURI LAPTE CRUD A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan ( TCS) nu va fi utilizat în consum uman. A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline. B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar. B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.

172

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
8.	ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ*	I. ANIMALE VII Bovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARCASE şi ORGANE Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. III. LAPTE CRUD	I. ANIMALE VII (bovine) Supraveghere prin examene de laborator – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE Se recoltează probe de carne şi carne tocată de la bovine. III. MĂSURI Carne 1. Carnea cu rezultate pozitive se confiscă şi denaturează. 2. Medicul veterinar oficial controlează prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine si caprine; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. IV. LAPTE Respectarea igienei mulsului.
9.	INFLUENŢA AVIARĂ**	I. PĂSĂRI VII Păsările vii se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere	I. PĂSĂRI VII A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

173

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		autorizate sanitar-veterinar şi în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	II. MĂSURI: 1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă cazurile suspecte. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport şi cuştilor; b) abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri; c) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a păsărilor; d) prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi procesării; e) îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării păsărilor, respectiv pene, viscere şi a cadavrelor în condiţii de siguranţă; f) interzicerea prezenţei animalelor indezirabile, cum ar fi câinii, pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări; g) interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia carnivorelor. 3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării şi/sau carcase.
10.	RABIA **	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE ŞI ORGANE Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioproba şi histologic. Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform

174

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		II. CARCASE Inspecţia post – mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	Capitolul I din prezentele Norme metodologice. III. MĂSURI a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime; b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul muşcăturii, capul şi coloana vertebrală; c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii.
11.	BOTULISM **	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE – bovine, ovine, caprine, porcine şi leporide Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporide Supraveghere specii receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA. III. MĂSURI 1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman; 2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug; 3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina

175

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare; 4. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte; b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică; c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unităţile de procesare, depozitare şi comercializare.
12.	LEPTOSPIROZA **	I. ANIMALE VII Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-	I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline Supraveghere serologică prin examene de laborator – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi ORGANE Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate ; III. MĂSURI 1. Carnea şi organele: a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii; b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv;

176

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. III. LAPTELE	c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi sângele se confiscă; d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor; c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare; d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite de la speciile receptive; e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau carcase. 3. Laptele: a) Respectarea igienei mulsului; b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele receptive.
	TUBERCULOZA** (alta decât cea produsă de Mycobacterium Bovis)	I. ANIMALE VII Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere	I. ANIMALE VII – porcine, ovine, cabaline, păsări Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

177

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
13.		autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE 1. porcine, ovine, cabaline a) Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. b) La inspecţia post – mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. c) În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată. 2. păsări Pasările se supun inspecţiei post – mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor.	II. CARNE şi ORGANE 1. porcine, ovine, cabaline: a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare; b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni. 2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină). III. MĂSURI 1. porcine, ovine, cabaline: măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare. 2. păsări: Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor. Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de: a) infecţie generalizată; b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în musculatură. În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.
	YERSINIOZA **	I. ANIMALE VII	I. ANIMALE VII – porcine :

178

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
14.		Porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor de porcine se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE În caz de suspiciune se recoltează carne: 1. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc; b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.
15.	ANISAKIDOZA ** ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI	1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin inspecţie vizuală. 2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.	I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber. II. MĂSURI Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii:

179

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman; b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare; c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.
16.	CISTICERCOZA **	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ŞI ORGANE 1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post – mortem imediat după tăiere. 2. Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, porcinele Supravegherea prin examene de laborator – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman. III. MĂSURI 1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări: a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se declară improprii consumului uman; b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele

180

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale; c) grăsimea de porc se topeşte la 1000C după care se poate utiliza pentru consum; d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chişti. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie; b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.
17.	ANTRAX ** (B-051)	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele: Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. MĂSURI: a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată; b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis; c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului; d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă; e) reluarea activităţii se poate face numai după

181

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei; f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.

182

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare:

* Zoonoze care trebuie monitorizate;

**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică.

*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR – COMUNICAREA REZULTATELOR INSPECŢIEI:

1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul inspecţiei.

2. a) În cazul în care inspecţiile pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

1. b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA şi după caz, fondul de vânătoare respectiv.

2. c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.

1. 3. Rezultatele inspecţiilor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA.

2. 4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de inspectare, suspectează prezenţa unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.

   183

   SECŢIUNEA 2 – CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR – VETERINAR

   Nr. Crt.	CATEGORIA DE PRODUS/ ACTIVITATE	UNITATEA	CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECŢIE/VERIFICARE/TESTARE/SUPRAVEGHERE/ MONITORIZARE/RECOLTARE DE PROBE
   			Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/ supravegherii/ monitorizării	RECOLTARE DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
   				Natura probei	Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele de laborator prevăzute la Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele norme metodologice	Precizări tehnice *
   0	1.	2.	3.	4.	5.	6.
   1.	Activităţi generale	a) Depozit frigorific	Lunar	Produse depozitate care necesită regim termic	Trimestrial – pentru fiecare categorie de produse	amendamentele ulterioare, după cum urmează:
   		b) Unitate de reambalare	Lunar	Produse alimentare de origine animală	Trimestrial – pentru fiecare categorie de produse reambalate
   		c) Piaţă en-gros	Semestrial	Produse alimentare de origine animală expuse la vânzare	În caz de reclamaţie, sesizare, suspiciune, toxiinfecţii alimentare
   2.	Carne de ongulate domestice	a) Abator	Permanentă		Lunar – pentru fiecare specie
   					suplimentar în cazul

   1. 1. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA, în scop bine determinat, în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu

      1. a) verificarea siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul

   •  Ţesut muscular, organe (ficat, rinichi, splina, ganglioni).

   •  Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli şi Salmonella

   1. a) Lunar – conform reglementărilor Uniunii Europene în vigoare

   2. b) Conform programelor specifice aplicate

   					unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe	Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemare, evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminării post tratament termic); suspicionate;
   		b) Unitate de tranşare	Permanentă	Carne tranşată	Trimestrial – pentru fiecare categorie de carne pe specii.

   1. b) verificarea siguranţei produsului şi respectiv, a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională;

   2. c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic al unor alimente comercializate pe piaţă;

   3. d) verificarea sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării

   4. e) verificarea conformităţii alimentului/lotului/loturilor

   184

   						investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor, sesizărilor; riscului.
   				Ţesut muscular, organe	Lunar – pentru fiecare specie.	către autoritatea sanitar- veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA şi care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii sanitar- veterinare locale;
   3.	Carne de pasăre şi de lagomorfe	a)Abator sacrificare pui broiler şi a lagomorfelor	Permanentă
   				Probe de pe suprafaţa carcaselor şi pielea de pe gât pentru testarea E. coli şi Salmonella	pentru export în ţări terţe
   					Trimestrial pentru abatoarele cu capacitate proiectată ≥ cu 20.000 pasări sacrificate/zi
   		b) Unitate de tranşare	Permanentă	Carne tranşată	Trimestrial – pentru fiecare categorie de carne pe specii

   1. f) dezvoltarea

   2. g) obţinerea de informaţii cu privire la noi pericole, rezultate în urma evaluării

   1. 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de notă de control, în care autoritatea sanitar – veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării;

   2. 3. Recoltarea de probe de

   1. a) Lunar – conform reglementarilor Uniunii Europene în vigoare

   2. b) Conform programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate

   1. 1. cecum pentru testarea Campylobacter spp

   2. 2. carcasă întreagă pentru testarea Campylobacter spp şi Salmonella spp

   185

   4.	Carne de vânat de crescătorie	a) Abator	Permanentă		Lunar – pentru fiecare specie	În stabilirea strategiei de recoltare, DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii:
   					pentru export în ţări terţe
   		b) Unitate de tranşare carne de vânat de crescătorie	Permanentă	Carne tranşată	Trimestrial – pentru fiecare categorie de carne pe specii
   5.	Carne de vânat sălbatic	a) Unitate care manipulează carne de vânat sălbatic	Permanentă	Materii prime	Trimestrial – pentru fiecare specie
   				Produse finite	Trimestrial – pentru fiecare categorie de produse
   		b) Unitate de tranşare a cărnii de vânat sălbatic	Permanentă	Carne tranşată	Trimestrial – pentru fiecare categorie de carne pe specii
   6.	Carne tocată, preparată şi carne separată mecanic	a) Unitate pentru carne tocată	Lunar	Produse finite	Trimestrial – conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare
   		b) Unitate pentru carne preparată	Lunar	Produse finite	Trimestrial – conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr.

   •  Ţesut muscular, organe (ficat, rinichi, splina, ganglioni).

   1. a) recoltare randomizată şi reprezentativă pentru lot;

   2. b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt, în baza informaţiilor, investigaţiilor şi a experienţei anterioare; c)recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (ex. recoltarea efectuată ca o parte a investigaţiei în focarele de toxiinfecţii alimentare (TIA) sau în timpul unei inspecţii sau evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului); în scopul obţinerii de date relevante, monitorizării şi supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să tină cont în elaborarea strategiei de

   •  Probe de pe suprafaţa carcaselor pentru testarea E. coli şi Salmonella

   1. a) Lunar – conform reglementarilor Uniunii Europene în vigoare

   2. b) Conform programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate

   186

   					2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	recoltare că frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de microorganism sau toxina şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil). 4. În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei.**
   		c) Unitate pentru carne separată mecanic	Lunar	Produse finite	Semestrial – pentru fiecare categorie carne tocată obţinută pe specie
   7.	Produse din carne	Unitate de procesare	Lunar	Produse finite	Trimestrial – conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare
   8.	Moluşte bivalve vii	a) Centru de colectare	Semestrial	Moluşte bivalve vii . Apă de contact	Trimestrial
   		b) Centru de purificare	Semestrial	Moluşte bivalve vii Apă de contact	Trimestrial
   9.	Peşte şi produse din pescuit	a) Vas fabrică	Semestrial	Peşte şi produse din pescuit	Semestrial – pentru fiecare specie
   		b) Vas congelator	Semestrial	Peşte şi produse din pescuit congelate	Semestrial – pentru fiecare specie
   		c) Unitate pentru produse proaspete din pescuit (cherhana)	Trimestrial	Peşte şi produse din pescuit	Semestrial – pentru fiecare specie
   				Produse proaspete din pescuit	Trimestrial – pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute
   		d) Unitate procesare a produselor din pescuit	Lunar	Materii prime	Trimestrial – pentru fiecare categorie
   				Produse finite	Trimestrial – pentru fiecare categorie de produse obţinute
   		e) Piaţă de licitaţie	Trimestrial	Produse valorificate	Semestrial – pentru fiecare categorie de

   187

   					produse
   		f) Piaţa de desfacere	Trimestrial	Produse valorificate	Semestrial – pentru fiecare categorie de produse
   10.	Lapte crud şi produse din lapte	a) Exploataţii de animale producătoare de lapte care livrează lapte la unităţile de procesare	Trimestrial	Lapte crud	după cum urmează: numărul total de exploataţii care livrează lapte la unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar, în vederea stabilirii criteriilor pentru laptele crud conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 139 din 30 aprilie 2004, cu amendamentele ulterioare, astfel: b) Pentru laptele crud

   • – Bilunar – număr total de germeni

   • – Lunar – Număr Celule Somatice

   1. 1. Se vor recolta probe de lapte crud de la cel puţin 0,02% din

      1. a) Pentru laptele crud de vacă:

         1. 1. numărul tot0al de germeni la 30 C ≤ 100.000/ml***;

         2. 2. Număr Celule Somatice≤ ***** 400.000/ml.

   188

   provenit de la alte specii: numărul total0de germeni la 30 C ≤ 1.500.000/ml*** c) Pentru laptele crud provenit de la alte specii, care este destinat fabricării de produse lactate din lapte crud: numărul total de germeni la 300C ≤ 500.000/ml*** Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE, cu amendamentele ulterioare, DSVSA va notifica producătorul de lapte iar acesta are obligaţia de a remedia situaţia în termen de 3 luni de la notificare. amendamentele ulterioare, şi a Regulamentului

   1. 2) În cazul în care se constată că laptele crud livrat de un producător nu îndeplineşte criteriile stabilite de

   2. 3) În situaţia în care producătorul de lapte nu a remediat criteriile de calitate a laptelui crud după 3 luni de la notificare, DSVSA vor proceda conform instrucţiunilor stabilite de ANSVSA în baza Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE, cu

   189

   					Parlamentului European şi al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.
   		b) Unitate de procesare a laptelui materie primă	Permanentă	Lapte crud Produse finite	1. Lunar, se va recolta o probă de lapte crud de vacă imediat înainte de procesare, pentru stabilirea conformităţii cu cerinţele din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE, cu amendamentele ulterioare astfel: numărul total de germeni la 300C <300.000/ml; numărul total de germeni la 300C <100.000/ml 2. Lunar, se va recolta o probă de lapte crud în

   1. a) Pentru laptele crud de vacă destinat obţinerii de produse lactate:

   2. b) Pentru laptele de vacă procesat destinat obţinerii de produse lactate:

   190

   					vederea efectuării analizelor pentru Listeria Monocytogenes, punct crioscopic, aciditate titrabilă şi densitate.
   		c) Unitate de procesare a produselor lactate	Permanentă	Produse finite	Trimestrial pentru fiecare categorie de produse finite obţinute.
   11.	Ouă şi produse din ouă	a) Centru de ambalare ouă	Trimestrial	Ouă	Trimestrial
   		b) Unitate pentru producerea ouălor lichide	Lunar	Ouă	Trimestrial
   				Produse finite	Trimestrial – pentru fiecare categorie de produse obţinute
   		c) Unitate procesare a ouălor	Lunar	Ouă	Trimestrial
   				Produse finite	Trimestrial – pentru fiecare categorie de produse obţinute
   12.	Pulpe de broască şi melci	Unitate de procesare	Trimestrial	Materii prime Produse finite	Trimestrial
   13.	Grăsimi animale, untură, jumări	a) Centru de colectare grăsimilor animale	Trimestrial	Materii prime	Semestrial
   		b) Unitate de	Trimestrial	Produse finite	Semestrial

   1. 3. Trimestrial pentru fiecare categorie de produse finite obţinute.

   2. 4. Lunar, se va recolta o probă de lapte pasteurizat, în vederea determinării activităţii fosfatazei alcaline.

   191

   		procesare a grăsimilor animale
   14.	Gelatina	a) Centru de colectare a materiilor prime pentru gelatină	Semestrial	Materii prime	Semestrial
   		b) Unitate de procesare a gelatinei	Semestrial	Produse finite	Semestrial
   15.	Colagen	a) Centru de colectare a materiilor prime pentru colagen	Semestrial	Materii prime	Semestrial
   		b) Unitate de procesare a colagenului	Semestrial	Produse finite	Semestrial
   16.	Alte activităţi	a) Unitate de procesare a mierii de albine şi/sau a altor produse apicole	Semestrial	Materii prime	Semestrial
   				Produse finite	Semestrial
   		b) Mijloc de transport	Anual şi ori de cate ori este necesar	De pe suprafeţele interioare şi echipamentele de răcire	În caz de reclamaţie, sesizare, suspiciune, toxiinfecţii alimentare.

   192

   * I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri:

   1. A. notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;

      1. 1. declanşarea anchetei în scopul:

         1. a) identificării lotului/loturilor suspecte;

         2. b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse;

         3. c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;

         4. d) identificării cauzei/pericolului;

         5. e) evaluării pericolelor/riscului;

         6. f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.

      2. 2. controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

      3. 3. verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

      4. 4. supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat;

      5. 5. reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinelor de analiză;

      6. 6. verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.), precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);

      7. 7. includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.);

      8. 8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;

      9. 9. centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA .

   2. B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.752 din 4 septembrie 2006:

      1. 1. În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF şi DSVSA vor lua următoarele măsuri:

         1. a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;

         2. b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006);

      2. 2. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006;

În cazul în care, controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006;

II. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:

1. 1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;

2. 2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme;

3. 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;

   193

4. 4. iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea;

   194

5. 5. colaborează cu autorităţile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA;

6. 6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat.

** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (menţionate la coloana 6) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele Norme metodologice, după cum urmează:

1. 1. în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar- veterinară locală va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;

2. 2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu.

   *** media geometrică calculată pe o perioadă de 2 luni, cu prelevarea a 2 probe/lună;

   **** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei singure probe/lună.

   195

   SECŢIUNEA 3 – CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR –VETERINAR

   Nr. Crt.	Categoria de produs/ activitate	Unitatea	CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN INSPECŢIE/VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE
   			Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/ supravegherii/ monitorizării	Recoltare de probe pentru examene de laborator
   				Natura probei	Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele norme metodologice	Precizări tehnice*
   0	1.	2.	3.	4.	5.	6.
   					Semestrial, pentru	1. Recoltarea de
   					fiecare categorie de	probe se efectuează
   					produse,	de către DSVSA în
   					conform prevederilor	scop bine
   					Regulamentului	determinat în
   					Comisiei nr.	cadrul controlului
   				Materii prime	2073/2005/CE, cu amendamentele	oficial, în vederea verificării
   1.	Carne	a) Carmangerie	Trimestrial		ulterioare	siguranţei produsului şi
   						respectiv a
   						conformităţii
   						alimentului cu
   						criteriile de
   						siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu
   				Produse finite	Semestrial, conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr.

   					2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	amendamentele ulterioare, după cum urmează: a) verificarea siguranţei produsului şi, respectiv, a conformităţii alimentului din punct de vedere
   		b) Măcelărie	Semestrial	Carne proaspătă	Semestrial, conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

   196

   c) Centru colectare a vânatului sălbatic***

   Semestrial În sezoanele de vânătoare

   –

   –

   microbiologic cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; respectiv a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională;

   1. b) verificarea siguranţei produsului şi

   2. c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a unor alimente

   197

   d) Centru pentru sacrificarea păsărilor şi/sau lagomorfelor la nivelul fermei

   Semestrial

   Carcase păsări/lagomorfe

   Semestrial, conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

   comercializate pe piaţă; proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemare, evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post tratament termic); conformităţii alimentului/ lotului/ loturilor suspicionate;

   1. d) verificarea sistemului de

   2. e) verificarea

   3. f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de

   198

   2.	Lapte	Centru de prelucrare a laptelui lapte independent sau integrat in cadrul exploatatiei	Trimestrial	Produse finite	Trimestrial pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor, sesizărilor; g) obţinerea de informaţii cu privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului. neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de notă de control, în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării. probe de către autoritatea sanitară veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către
   3.	Peşte şi produse din pescuit	a) Centru de colectare a peştelui	Trimestrial	Peşte şi produse din peşte	Semestrial – pentru fiecare specie
   		b) Ambarcaţiune comercială de pescuit	Anual	–	–
   		c) Punct de debarcare	Trimestrial	Peşte	Semestrial – pentru fiecare specie
   		d) Magazin de desfacere (pescărie)	Anual	Peşte şi produse din peşte	Anual pentru fiecare categorie de produse
   		e) Centru de colectare a batracienilor, gasteropodelor	Semestrial	Batracieni, gasteropode	Semestrial- pentru fiecare specie
   4.	Miere	a) Centru colectare a mierii şi a altor produse apicole	Semestrial	Miere şi produse apicole	Semestrial – pentru fiecare categorie de produse
   		b) Centre de extracţie a mierii	Anual	Miere	Anual – în perioada iulie-septembrie
   		c) Magazin de desfacere a mierii	Anual	Miere	Anual – pentru fiecare categorie de miere

   1. 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o

   2. 3. Recoltarea de

   199

   5.	Alimentaţie publică şi alte activităţi			Materii prime şi produse finite Probe de sanitaţie	În caz de reclamaţii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare	DSVSA, care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii sanitare veterinare locale. În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de: categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor, investigaţiilor şi a experienţei anterioare); c)recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (de
   		Magazin Anual alimentar		Materii prime, semipreparate şi produse finite Probe de sanitaţie	În caz de reclamaţii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare
   6.	Prepararea mâncărurilor la comandă	Catering	Trimestrial	Produse finite Probe de sanitaţie	Trimestrial – pentru fiecare categorie în parte
   7.	Produse primare destinate vânzării directe	şi lagomorfe; proaspăt;	–		În caz de reclamaţii, suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare

   1. a) Restaurant şi alte unităţi în care se prepară şi servesc mâncăruri gătite;

   2. b) Pizzerie;

   3. c) Laborator patiserie;

   4. d) Pensiuni Semestrial turistice;

   5. e) Unităţi cu vânzare prin internet; f)Depozit alimentar; g)Hipermarket;

   1. h) Supermarket;

   2. i) Cantină .

   1. a) recoltare randomizată şi reprezentativă pentru lot;

   2. b) recoltare selectivă – când se adresează unor

   1. a) vânat sălbatic;

   2. b) carne pasăre

   3. c) peşte

   4. d) melci şi moluşte bivalve

   5. e) ouă;

   6. f) miere de albine

   1. a) vânat sălbatic;

   2. b) carne pasăre şi lagomorfe;

   3. c) peşte proaspăt;

   4. d) melci şi moluşte bivalve;

   5. e) ouă;

   6. f) miere de albine;

   7. g) lapte crud.

   200

   g) lapte crud.

   exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA, sau în timpul unei inspecţii sau evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului). În scopul obţinerii de date relevante, al monitorizării şi al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro- organism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

   201

   202

   * I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri:

   1. A. notificarea prin SRAAF a tuturor punctelor de contact implicate în alertă;

      1. 1. declanşarea anchetei în scopul:

         1. a) identificării lotului/loturilor suspecte;

         2. b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/au fost produse;

         3. c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor; d ) identificării cauzei/pericolului;

            1. e) evaluării pericolului/riscului;

            2. f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.

      2. 2. controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

      3. 3. verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

      4. 4. supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat;

      5. 5. reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinului de analiză;

      6. 6. verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de pericol şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatură etc.), precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înscrise în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);

      7. 7. includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatură,etc.);

      8. 8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolului/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;

      9. 9. centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA.

   2. B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006:

      1. 1. În situaţia în care, în urma controalelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006 se constată că legislaţia comunitară a fost încălcata PIF, DSVSA vor lua următoarele măsuri:

         1. a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;

         2. b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006);

      2. 2. În situaţia în care, controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006.

         În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art.20 alin.

         1. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006.

            II. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:

            1. 1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;

            2. 2. notifică în regim de urgenţă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme;

            3. 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;

            4. 4. iniţiază în regim de urgenţă procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului;

            5. 5. colaborează cu autorităţile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA;

            6. 6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat.

               ** În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei.

               Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice, menţionate la coloana 6, vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice, după cum urmează:

               1. a) în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar- veterinară competentă va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;

               2. b) ori de cate ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu;

                  203

                  *** Probe recoltate în vederea efectuării examenelor pentru decelarea Trichinella spp., conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2075/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.

                  204

                  SECŢIUNEA 4 – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  	Alimente gata
                  1.	pentru consum				Regulamentul
                  	destinate				Comisiei
                  	sugarilor sau		Listeria		nr.2073/2005/CE,
                  	alimente gata preparate	Da	monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2	cu amendamentele	–	–	–
                  	destinate unor			/2000 A1/2005	ulterioare
                  	scopuri
                  	medicale
                  	speciale
                  2.	Alimente gata
                  	pentru consum
                  	ce constituie				Regulamentul
                  	suport de				Comisiei
                  	creştere pentru L. Monocytogenes , altele decât cele destinate	Da	Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	–	–	–
                  	sugarilor şi în
                  	scopuri
                  	medicale
                  	speciale
                  3.	Alimente gata	Da	Listeria	SR EN ISO		–	–	–

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  	pentru consum		monocytogen	11290-1,2	Regulamentul
                  	ce nu constituie		es	/2000 A1/2005	Comisiei
                  	suport de				nr.2073/2005/CE,
                  	creştere pentru				cu
                  	L.				amendamentele
                  	monocytogenes				ulterioare
                  	, altele decât
                  	cele destinate
                  	sugarilor şi în
                  	scopuri
                  	medicale
                  	speciale
                  4.	a) Carcase de bovine, ovine, caprine, cabaline	Da	Număr total de germeni	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	–	–	–
                  			Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

                  205

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  	b) Carcase de porcine	Da	Număr total de germeni	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	–	–	–
                  			Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  	c) Carcase de păsări respectiv, pui broileri şi curcani	Da	Samonella/25 g de probă comună din pielea gâtului (1)	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare Capitolul III, Secţiunea I, punctul 5 din prezentele Norme metodologice	Determinare a conţinutului în apă la carnea de pasăre	Determinarea raportului apă/proteină	Regulamentul Comisiei nr. 543/2008/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1234/2007 în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre,
                  			Campylobacte	SR EN ISO	Capitolul III,

                  206

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  			r /25 g de probă comună din pielea gâtului (1)	10272-1/2006 SR ISO / TS 10272-2/2007	Secţiunea I, punctul 2 din prezentele Norme metodologice			publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 17 iunie 2008
                  5.	Carne proaspătă şi subproduse comestibile	Da	E coli O157 (numai pentru carnea proaspătă de bovine)	SR EN ISO 16654/2002	SR EN ISO 16654/2002 Capitolul III, Secţiunea I, punctul 8 din prezentele Norme metodologice	Prospeţime azot uşor hidrolizabil determinare a pH-ului reacţia Kreis reacţia pentru H2S	SR 9065-7/07 SR ISO 2917/07 SR 9065-10/07 SR 9065-11/07	–
                  			Yersinia enterocolitică (numai pentru carnea proaspătă de porcine) (1)	ISO 10273/2003	SR EN ISO 10273/2003 Capitolul III, Secţiunea I, punctul 14 din prezentele Norme metodologice
                  			Determinare specie (numai pentru carnea	metoda USDA FSIS	–

                  207

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  			proaspătă – atunci când se impune)
                  6.	Carne tocată şi carne preparată destinată să fie consumată crudă	Da	Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată)	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil reacţia Kreis conţinut grăsime	SR 9065-7/07 SR 9065-10/07 SR ISO 1443/2008 SR ISO 1444/2008	–
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			E coli O157 numai pt. carnea de bovine	SR EN ISO 16654/2002	SR EN ISO 16654/2002
                  			Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele

                  208

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  					ulterioare
                  			Yersinia enterocolitica (numai pentru carnea de porcine) (1)	ISO 10273/2003	ISO 10273/2003
                  			Determinare specie atunci când este cazul	metoda USDA- FSIS	–
                  7.	Carne tocată şi carne preparată provenită de la păsări, destinată să fie consumată gătită	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil reacţia Kreis	SR 9065-7/07 SR 9065-10/07	–
                  			Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată) (2)	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Escherichia coli (2)	SR ISO 16649- 1,2/2007 ISO/TS 16649- 3/2005	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Determinare	metoda USDA	–

                  209

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  			specie atunci când este cazul	FSIS ELISA
                  8.	Carne tocată şi carne preparată provenită de la alte specii decât pasăre, destinată să fie consumată gătită	Da	Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată) (2)	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil reacţia Kreis	SR 9065-7/07 SR 9065-10/07	–
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE
                  			Escherichia coli (2)	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE
                  			Determinare specie atunci când este cazul	metoda USDA- FSIS ELISA	–
                  9.	Carne separată mecanic	Da	Număr total de germeni (2)	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil	SR 9065-7/07	–
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele

                  210

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  					ulterioare
                  			Escherichia coli (2)	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Determinare specie– atunci când este cazul	metoda USDA- FSIS	–
                  10.	Produse din carne destinate a fi consumate crude	Da	Salmonella (cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella)	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil reacţia Kreis	SR 9065-7/07 SR 9065-10/07	–
                  			Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

                  211

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  			Determinare specie atunci când este cazul	Metoda USDA- FSIS	–
                  11.	Produse din carne de pasăre destinate să fie preparate (gătite)	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil reacţia Kreis	SR 9065-7/07 SR 9065-10/07	–
                  12.	Produse din carne tratate termic	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil reacţia Kreis	SR 9065-7/07 SR 9065-10/07	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 210/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 10 din 8 ianuarie 2007, cu completările ulterioare.
                  			Determinare specie– atunci când este cazul	Metoda ELISA	În funcţie de specificaţiile kit- ului
                  13.	Gelatină şi	Da	Salmonella	SR EN ISO	Regulamentul	–	–	–

                  212

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  	colagen			6579/2003 AC/2006	Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  14.	Produse din pescuit proaspete(3)	Da, Conform Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE privind stabilirea standardelor comune de piaţă pentru anumite produse pescăreşti, publicat în Jurnaul Oficial al Uniunii Europene nr. L 334 din 23 decembrie 1996, cu amendamentele ulterioare	Examen parazitologic	Conform Regulamentului nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil histamina(7) (la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae)	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE de stabilire a valorilor limită de azot bazic volatil total (ABVT) pentru anumite categorii de produse pescăreşti şi a metodelor de analiză care trebuie utilizate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 97 din 29 aprilie 1995	Regulamentul nr. Comisiei nr. 2074/2005/ CE cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/ CE

                  213

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  							HPLC sau ELISA conform Regulamentului Comisiei nr. 1441/2007/CE de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322 din 7 decembrie 2007
                  15.	Produse din pescuit preparate(4)	Da, Conform Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE, cu amendamentele ulterioare	Examen parazitologic	Conform Regulamentului Comisiei nr.2074/2005/ CE, cu amendamentele ulterioare	Regulamentul Comisiei nr. nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil histamina(7) (la speciile din familiile de	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE HPLC sau ELISA conform	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente- le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE;
                  			Listeria	SR EN ISO 11290-1,2	Regulamentul

                  214

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  			monocytogen es (numai pt produsele care se consuma ca atare)	/2000 A1/2005	Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Scombridae şi Clupeidae)	Regulamentului Comisiei nr.1441/2007/CE	Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE
                  16.	Produse din pescuit transformate(5)	Da, Conform Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE, cu amendamentele ulterioare	Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil histamina(7) (la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae)	Regulament Comisiei nr, nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE HPLC sau ELISA conform Regulamentului Comisiei nr. 1441/2007/CE	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE
                  17.	Conserve din peşte(6)	Da				azot uşor hidrolizabil	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare;	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le

                  215

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  						histamina(7) (la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae Na Cl (conţinutul de NaCl % potenţiomet ric	Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE HPLC sau ELISA conform Regulamentului Comisiei nr.1441/2007/CE SR ISO 1841-2/00	ulterioare Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE STAS 10844/1987
                  18.	Carne de peşte separată mecanic (8)	Da	Număr total de germeni	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei

                  216

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  					nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  19.	a) Moluşte, crustacee întregi sau decochiliate/de cojite refrigerate sau congelate, fructe de mare refrigerate, congelate şi altele	Da	Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia 95/149/CE	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE
                  			Listeria monocytogen es (numai pt cele care se consuma ca atare)	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Stafilococi coagulazo pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  	b) Pulpe de broască, melci fără cochilie	Da

                  217

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  	congelaţi
                  	c) Moluşte bivalve vii, echinoderme, tunicate şi gasteropode vii	Da	Escherichia coli	ISO/TS 16649- 3/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  20.	a) Crustacee şi moluşte decochiliate gătite	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE
                  	b) Produse decorticate şi decochiliate ale crustaceelor şi moluştelor gătite	Da	Escherichia coli	ISO/TS 16649- 3/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

                  218

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  			Stafilococi coagulazo pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  21.	Conserve din carne	Da				Conţinut de nitriţi Prospeţime: azot uşor hidrolizabil NaCl: (conţinutul	SR EN 12014- 3/2005 SR 9065-7/07 SR ISO 1841-2/00	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinati utilizarii in produsele alimentare pentru consum uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 3 octombrie 2002

                  219

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  						de NaCl % potenţiomet ric)		Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 210/2006, cu completările ulterioare.
                  22. 23.	a) Lapte crud provenit din unităţile de procesare a laptelui materie primă	Da	Număr total de germeni	SR EN ISO 4833/ 2003(9)	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE	punct crioscopic densitate Prospeţime determinare a acidităţii	SR EN ISO 5764/2003 SR 2418/2008 Anexa A SR 2418/2008 Anexa B	SR 2418/2008
                  			Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	–
                  	a) Lapte crud destinat procesării provenit din exploataţiile de vaci producătoare de lapte	Da	Număr total de germeni	SR EN ISO 4833/ 2003(9)	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.853/2004/CE
                  			Număr celule somatice	SR EN ISO 13366-1/2008 sau SR ISO 13366- 3/ 2001(9)	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului

                  220

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  					nr.853/2004/CE
                  	b) Lapte pasteurizat şi alte produse lactate lichide pasteurizate		Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Determinare a activităţii fosfatazei alcaline(13)	ISO 11816-1	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1664/2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 în ceea ce privește dispozițiile de aplicare privind anumite produse de origine animală destinate consumului uman şi de abrogare a anumitor dispoziții de aplicare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii

                  221

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  								Europene nr. L 320 din 18 noiembrie 2006
                  	c) Alte produse lactate şi subproduse din lapte, tratat termic	Da	Stafilococi coagulazo pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime determinare a acidităţii	SR ISO 11869/2000 (pentru iaurt)	SR 3665/1999
                  			Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Enterotoxina stafilococică	Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte(10)	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  	Alte produse lactate din lapte netratat termic	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele	Prospeţime determinare a acidităţii:	Metodă IISPV	SR 1981/2008

                  222

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  24.					ulterioare
                  			Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Stafilococi coagulazo pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Enterotoxina stafilococică	Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte (10)	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

                  223

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  25.	Lapte praf şi zer praf	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime determinare a acidităţii:	SR ISO 6091/2008 (metodă de referinţă) SR ISO 6092/2008 (metodă de rutină)	SR 5559/2008 (lapte praf)
                  			Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Stafilococi coagulazo- pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Enterotoxina stafilococică	Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte(10)	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  	Formula uscată pentru sugari şi	Da	Enterobacter sakazakii	ISO/TS 22964/2007	Regulamentul Comisiei	–		–

                  224

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  26.	alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni, formula uscată de continuare pentru copii cu vârsta de peste 6 luni		(numai pentru formula uscată pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni)		nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Bacillus cereus prezumtiv (numai pentru formula uscată pentru sugari şi alimente dietetice	SR EN ISO 7932/2005 SR EN ISO 21871/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

                  225

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  			deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni)
                  			Enterobacteri aceae (la sfârşitul procesului de prelucrare)	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Dacă enterobacteriaceele sunt detectate în oricare unitate de probă, trebuie să fie testat pentru:
                  			Enterobacter sakazakii	ISO/TS 22964/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.

                  226

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  					2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  27.	Brânză, unt şi smântână obţinute din lapte crud sau lapte ce a fost supus unui tratament termic mai scăzut decât pasteurizarea	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime determinare a acidităţii:	SR 1740/2008 (pentru unt şi produse lactate grase)	SR 3664/2008 (brânză proaspătă) STAS 278/1986 (unt) STAS 7001/A1/1998 (smântână)
                  			Stafilococi coagulazo pozitivi (numai pentru brânzeturi )	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Escherichia coli (numai pentru unt şi smântână)	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Enterotoxina stafilococică	Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte(10)	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu

                  227

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  					amendamentele ulterioare
                  			Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  28.	Brânzeturi maturate şi nematurate produse din lapte sau din zer, ce a fost supus tratamentului termic	Da	Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Grăsime: Umiditate	ISO/FDIS 3433/1975 SR EN ISO 1735/05 ISO 5534/04	SR 1981/2008
                  			Stafilococi coagulazo pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Enterotoxina stafilococică	Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte (10)	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

                  1. a) Metoda de rutină:

                  2. b) Metoda de referinţă:

                  228

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  29.	Îngheţată şi deserturi pe bază de produse lactate, congelate	Da	Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime determinare a acidităţii	Metodă IISPV	STAS 2444/1988
                  			Salmonella (numai pentru îngheţata cu lapte ca ingredient, cu excepţia produselor care, în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella)	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  30.	Produse din ouă, cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită	Da	Salmonella (se exclud produsele care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Concentrați a de acid butiric 3 OH Conținutul de acid lactic în cazul		Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE

                  229

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  	compoziţiei, elimină riscul de Salmonella		produsului elimină riscul de Salmonella)			materiei prime utilizate pentru fabricarea produselor din ouă –
                  			Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  31.	Alimente gata preparate care conţin ouă crude, cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella	Da	Salmonella (cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella)	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	–		–
                  32.	Ouă consum	Da	Salmonella (conţinut şi coajă)	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,	–		–

                  230

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  					cu amendamentele ulterioare
                  33.	Miere de albine	Da				conductivita te electrică	STAS 784/3/89	Directiva Comisiei 2001/110/CE privind mierea, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 10 din 12 ianuarie 2002 STAS 784/1989
                  	Preparate şi semipreparate	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003	Regulamentul Comisiei	–		–

                  • – conţinutul de fructoză şi glucoză;

                  • – conţinutul de fructoză şi glucoză (suma celor două, exprimată ca zahăr invertit);

                  • – conţinutul de zaharoză;

                  • – conţinutul de apă;

                  • – conţinutul de materii insolubile;

                  • – aciditate, indice diastazic, HMF,

                  231

                  Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
                  			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
                  0	1	2	3	4	5	6	7	8
                  34.	culinare prelucrate din materii prime de origine animală			AC/2006	nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
                  			Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

                  232

                  Notă:

                  1. a) parametrii microbiologici prevăzuţi pentru categoriile de produse de Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

                  2. b) conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Salmonella spp, Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică.

                  Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenis, E. coli verotoxigene, Stafilococ coagulazo-pozitiv şi Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.

                  (1)programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA ale DSVSA nominalizate de IISPV;

                  (2)parametrii în cauză se analizează în cazul în care medicul veterinar oficial constată deficienţe ale condiţiilor de igienă a procesării;

                  (3)produse proaspete – toate produsele din pescuit (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea şi conservarea, altul decât răcirea;

                  (4)produse preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea, porţionarea, filetarea etc.;

                  (5)produse transformate – toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanşarea, deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinaţie a acestor tratamente;

                  (6)conserve din peşte – toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea, inactivarea şi neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate;

                  (7)determinările de histamină se vor efectua la speciile menţionate la Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice, pescuite de nave aparţinând / închiriate unor persoane fizice sau juridice române destinate comercializării în România;

                  (8)carne din peşte separată mecanic– carnea obţinută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obţinută din produse din pescuit întregi eviscerate şi spălate în prealabil;

                  (9)se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European

                  şi al Consiliului nr. 1664/2006/CE, după cum urmează:

                  1. a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;

                  2. b) pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional.

                  (10)dacă se detectează valori mai mari de 105CFU/g Stafilococi coagulazo-pozitivi, se va testa pentru enterotoxina stafilococică;

                  (11)la produse din pescuit transformate se vor efectua determinări de drojdii şi mucegaiuri cu excepţia produselor care au în compoziţie drojdii

                  şi mucegaiuri selecţionate;

                  (12)cu privire la referenţialul pentru interpretarea rezultatelor, precizăm că actele normative care reglementează domeniul, se pot reactualiza în conformitate cu legislaţia naţională, comunitară şi internaţională.

                  233

                  (13)Judeţele Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Timiş, Bucureşti, Constanţa, Cluj, Neamţ şi Ialomiţa vor efectua această determinare. Se vor preleva probe de lapte pasteurizat din unităţile de procesare a laptelui în vederea determinării activităţii fosfatezei alcaline.

                  234

                  SECŢIUNEA 5 – DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

                  Determinări microbiologice	Determinări fizico-chimice
                  Teste de sanitaţie – metoda ATP total * Potabilitate apă – metoda ATP total * Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii Eficienţa pasteurizării laptelui Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud	Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacţiile Nessler, Kreis şi H2S, decelare falsificare smântâna, în funcţie de produs. Examene rapide pentru determinarea: azotiţi, azotaţi, peroxidaza, fosfataza, uree, glucoza în funcţie de produs.*

                  * Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

                  235

                  SECŢIUNEA 6 – SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA MATERIILOR PRIME ŞI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA

                  Nr. crt.	Produsul	Frecvenţa controlului	Examen senzorial	Examen microbiologic	Interpretare rezultate	Examen fizico-chimic
                  1.	Apă potabilă	Reţea publică- semestrial		Apa din reţea publica E. coli Enterococi Apa din sursă proprie E coli Enterococi Cl. Perfringes – ( inclusiv pentru spori)		Trimestrial pentru apa din sursă proprie conform conform prevederilor Legii nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare
                  		Sursă proprie- trimestrial	da		Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare	pH	SR ISO 10523/1997
                  						amoniu	SR ISO 5664/2001
                  						azotiţi	SR ISO 6777/A99/200 2
                  						azotaţi	SR ISO 7890/1/1998
                  						cloruri	SR ISO 9297/2001
                  						Sau metode alternative validate care să indeplinească condiţiile impuse de prevederile anexei nr. 3 la Legea nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare

                  2.

                  Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală

                  Semestrial

                  da

                  Număr total de germeni SR EN ISO 4833/2003 Bacterii coliforme ISO 4831/06 şi 4832/06 Drojdii şi mucegaiuri ISO 21527-1/2008

                  Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. din 268 din 11 iunie 1999.

                  –

                  236

                  NOTĂ:

                  Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.

                  SECŢIUNEA 7 – EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE

                  Examene	Frecvenţa controlului *)	Microbiologic	Interpretare rezultate	Unităţile în care se prelevează teste de sanitatie
                  Teste de sanitaţie	Prelevarea testelor de sanitaţie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma inspecţiei/ verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/ supravegherii/monitorizării se face conform prevederilor Capitolului II, Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.	Număr total de germeni SR EN ISO 4833/2003 Enterobacteriaceae SR ISO 21528/2/2007 Bacterii coliforme ISO 4831/2006 şi 4832/2006 Stafilococ coagulazo-pozitivi SR EN ISO 6888/1,2/2002 AC/2005	Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998	În unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile înregistrate sanitar-veterinar prevăzute la Capitolul III, Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

                  *) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare.

                  237

                  SECŢIUNEA 8 – CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE

                  Examene	Frecvenţa Controlului	Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare
                  a) inspecţie;		În unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile înregistrate sanitar-veterinar menţionate la Capitolul III Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.
                  b) verificare;	Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi
                  c) supraveghere;	deratizare se efectuează de către medicii veterinari oficiali din
                  d) monitorizare.	DSVSA numai în cazul în care în urma inspecţiei/ verificării/
                  	supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o
                  	neconformitate.
                  	Frecvenţa inspecţiilor/ verificărilor/supravegherii /monitorizării
                  	se stabileşte conform prevederilor Capitolului III, Secţiunile 2
                  	şi 3 din prezentele Norme metodologice.

                  238

                  SECŢIUNEA a 9-a

                  Expertiza sanitară veterinară a furajelor

                  Nr. crt	Grupa de furaje/ matrici	Unităţi controlate / operatori	Examen de laborator1	Referenţial metodă de lucru2	Referenţial interpretare rezultate	Grupa de risc
                  0	1	2	3	4	5	6
                  1.	Nutreţuri de volum: fibroase, masă verde, rădăcinoase, tuberculi şi derivate	Exploataţii	Pesticide organoclorurate : aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH- gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB	SR EN ISO 14181/2001	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind substanţele nedorite din hrana pentru animale publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 22 februarie 2007	Pesticide
                  			Metale grele: Pb, Cd	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007	–
                  		Exploataţii nonprofesionale	Pesticide organoclorurate : aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH- gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB	SR EN ISO 14181/2001	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007	–
                  2.	Siloz	Exploataţii	în caz de suspiciuni cu Listeria monocitogenes	SR EN ISO 11290 – 1:2000 / A1/2005	Verificarea condiţiilor microbiologice în scopul prevenirii îmbolnăvirii animalelor	–

                  

                  1Examene corespunzătoare matricilor indicate.

                  2Pe lângă metodele de lucru menţionate se pot utiliza metode recomandate de către Comunitatea Europeană sau de Laboratorul Central de Referinţă, alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul laboratorului.

                  3.	Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe, subproduse, seminţe întregi, oleaginoase şi derivate, şroturi	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Micotoxine : aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol / DON	ISO 6651/2001 SR 13324/1995 SR 9597/19-93 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte metode de analiza pentru controlul oficial al furajelor cu privire la conţinutul de aflatoxina B(1), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 5 aprilie 2007	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007 Ordinul al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate şi salubritate pentru producerea, importul, controlul calităţii, comercializarea şi utilizarea nutreţurilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substanţelor energetice, substanţelor minerale şi a nutreţurilor speciale. publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 28 mai 2003 Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 229 din 23 august 2006	Micotoxine
                  			Pesticide organoclorurate : aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH- gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB, PCB 118, 77, 114, 167	SR EN ISO 14181/2001	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007	–
                  			Seminţe de buruieni şi plante toxice3	LNR4	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007	–

                  

                  239

                  3 Numai pentru cereale nemăcinate şi sroturi, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.18/2007. Grupele de plante – buruieni si plante toxice se încadrează la pct.14 din Anexa din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2002/32/CE privind substanțele nedorite din furaje

                  1	Specii cu fructe şi seminţe otrãvitoare	Lolium themulentum, Papaver rhoeas, Agrostemma githago, Delphinium consolida.
                  2	Specii cu substanţa activã în tulpini, frunze şi flori	Veratrum album si V. nigrum, Datura stramonium, Hyosciamus niger, Solanum nigrum, Xanthium strumarium, Cicuta virosa, Colchycum autumnale, Euphorbia sp

                  

                  240

                  			Indice de urează 5	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.40/2007	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al	–
                  				privind aprobarea Normei	ministrului sănătăţii nr.249/358/
                  				sanitare veterinare ce	2003
                  				stabileşte metode pentru
                  				controlul oficial al furajelor
                  				cu privire la conţinutul de
                  				acid cianhidric, calciu,
                  				carbonaţi, cenuşă brută,
                  				cenuşă insolubilă în HCL,
                  				clor din cloruri, lactoză,
                  				potasiu, sodiu, zaharuri şi
                  				uree şi estimarea activităţii
                  				ureazice a produselor
                  				derivate din soia, publicat
                  				în Monitorul Oficial al
                  				României, Partea I, nr. 166
                  				din 8 martie 2007
                  			Uree6		Prevenirea utilizării ureei ca sursă de azot neproteic în scop fraudulos	–
                  					la şroturile de soia
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/AC 2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al	–
                  					ministrului sănătăţii
                  					nr.249/358/2003
                  	Materii prime de	Unităţi	Metale grele:	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA	Metale grele
                  	origine minerală	producătoare	Pb,Cd, Hg, As7		nr.18/2007
                  4.	pentru nutreţuri combinate:	de nutreţ combinat
                  	fosfaţi,
                  	carbonaţi

                  3	Specii care influenţeazã negativ calitatea producţiei animalelor	Arthemisia absinthium, Matricaria chamomilla, Alliaria officinallis, Lepidium draba, Allium ursinum.
                  4	Plante necomestibile	Xanthium spinosum, Cyrsium arvense, Sonchus oleraceus, Rumex sp., Salvia sp., Lepidium sp., Equisetum sp., Bromus tectorum, Setaria verticillata, Holcus lanatus, Stipa pennata, Stipa capillata.

                  4 LNR= Laborator Naţional de Referinţă – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară.

                  5 Activitatea ureazică numai la şroturile de soia şi subprodusele derivate din soia.

                  6Ureea adăugată numai la şroturile de soia, în caz de suspiciune.

                  7Determinarea mercurului şi arsenului pentru toate matricile şi unităţile prevăzute se va efectua din trimestrul III 2009

                  5.	Aditivi furajeri: aminoacizi sintetici, vitamine, microelemente, enzime furajere, drojdii, acidifianţi, emulgatori, antioxidanţi, coloranţi	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Metale grele: Pb,Cd, Hg, As	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007	–
                  6.	Produse şi derivate din lapte, înlocuitori de lapte praf	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007 ISO 6651/2001 SR 9597/19/93	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007 Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr. 249/358/ 2003	–
                  			Melamina8	GS-MS/MS	Decizia Comisiei nr.921/2008 de modificare a Deciziei 2008/798/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 331 din 10 decembrie 2008	–
                  7.	Făină de peşte	Unităţi furnizoare şi depozite	Salmonella spp	SR EN ISO 6579/AC 2006	Regulamentul Comisiei nr. 1774/ 2002/CE, cu amendamentele ulterioare.	Contaminare cu proteine animale procesate
                  			Enterobacterii	ISO 21528-1,2/2004 SR EN ISO	Regulamentul Comisiei nr. 1774/ 2002/CE, cu amendamentele ulterioare.
                  			Clostridium perfringens	SR EN ISO 7937/2005	Regulamentul Comisiei nr. 1774/ 2002/CE, cu amendamentele ulterioare.
                  			Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală în făina de peşte	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranta alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005 privind măsurile pentru implementarea interdicţiei totale de administrare a proteinelor animale procesate în hrana animalelor de fermă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 13 aprilie 2005.	–

                  

                  241

                  8Pentru produsele care au ca ţară de origine China sau care au fost ambalate în China. Determinarea melaminei se va efectua începând cu trimestrul III 2009

                  				animala pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29 septembrie 2005
                  			Nitriţi	SR 13175/1993	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007	–
                  			Metale grele: Pb,Cd, Hg, As	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007	–
                  			Pesticide organoclorurate : aldrin, dieldrin; DDT; endrin; HCH-alpha; HCH-beta; HCH- gama; Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB, PCB 118, 77, 114, 167	SR EN ISO 14181/2001	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007	–
                  8.	Premixuri vitamino- minerale şi amestecuri minerale	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Metale grele: Pb, Cd	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007	–
                  9.	Premixuri, concentrate proteino- vitamino- minerale şi zooforturi cu conţinut de proteină brută de	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Metale grele: Pb,Cd, Hg, As	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/ 2007	–
                  			Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2007
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/AC 2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

                  242

                  	peste 5%		Escherichia coli	ISO 7251/2005	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
                  		Exploataţii	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  10.	Nutreţuri combinate pentru păsări	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Substanţe coccidiostatice9 : Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid	IONO 96/01- LAREAL – LNR AOAC- Association of Official American Chemists – LNR	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1831/2003/CE privind aditivii din hrana animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 268 din 18 octombrie 2003	–
                  			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxinaA Zearalenona Deoxynivalenol – DON	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007 ISO 6651/2001 SR 9597/19/93 SR 13324/95	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007 Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/2003 Recomandarea Comisiei nr. 576/2006/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 229 din 23 august 2006	–
                  			Nitriţi	SR 13175/1993	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007	–

                  

                  243

                  9 Intrucât determinarea coccidiostaticelor – Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid – pentru toate matricile şi unităţile prevăzute se efectuează numai la reţetele specifice categoriilor de vârstă la care nu este prevăzută utilizarea acestor substanţe, trebuie precizată categoria de vârstă pentru care se solicită analiza. Categoriile de vârstă la care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt prevăzute în Anexa 1.

                  			Substanţe interzise ca aditivi furajeri 10: Amprol, Tylosin, Dimetridazol, Nicarbazin, Ronidazol, Ipronidazol, Carbadox, Olaquindox, Tetraciclina, Spiramicina	ISO 13236/1994 AOAC- Association of Official American Chemists – LNR	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1831/2003/CE	–
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/AC 2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003	–
                  			Escherichia coli	ISO 7251/2005	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
                  			Acid cianhidric11	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.40/2007	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007

                  

                  244

                  10Utilizarea acestor substanţe este ilegală pentru toate matricile şi unităţile prevăzute. Recoltarea probelor se face atunci când există suspiciuni de utilizare neautorizată sau pe baza informaţiilor obţinute în urma inspecţiilor / controalelor anterioare. Determinările pentru Ronidazol, Ipronidazol, Carbadox, Olaquindox, Tetracicline şi Spiramicina se vor efectua din trimestrul III al anului 2009.

                  11Determinarea acidului cianhidric pentru toate matricile şi unităţile prevăzute se va efectua din trimestrul III al anului 2009. Determinarea de acid cianhidric se efectuează numai pentru produsele care conţin şrot de bumbac, in, făină de tapioca, citrice, ulei de palmier şi cacao.

                  			Gosipol liber12	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.22/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte metode de analiza pentru controlul oficial al furajelor privind nivelurile amidonului, proteinei brute, proteinei brute care poate fi dizolvată de pepsina şi acid clorhidric, gosipolului liber şi total şi cu referire la activitatea pepsinei, precum şi determinarea nivelurilor de tilozina şi virginiamicina din furaje, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 27 februarie 2007	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/ 2007
                  			Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/ 2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  		Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru mai multe specii	Substanţe coccidiostatice, în funcţie de coccidiostaticul utilizat	IONO 96/01- LAREAL – LNR AOAC- Association of Official American Chemists – LNR	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1831/2003/CE	Contaminare încrucişată cu coccidiostatice
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/AC 2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr. 249/358/ 2003
                  			Escherichia coli	ISO 7251/2005	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/2003

                  

                  245

                  12Determinarea gosipolului liber pentru toate matricile şi unităţile prevăzute se va efectua din trimestrul III al anului 2009. Determinarea de gosipol liber se efectuează numai pentru produsele care conţin şrot de bumbac, in, făină de tapioca, citrice, ulei de palmier şi cacao.

                  			Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	Contaminare cu proteine animale procesate
                  		Mijloace de transport 13	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  			Substanţe coccidiostatice: Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid / Avatec	IONO 96/01- LAREAL- LNR AOAC- Association of Official American Chemists – LNR	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1831/2003/CE	–
                  		Exploataţii	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  			Substanţe interzise ca aditivi furajeri, la alegere, pe baza suspiciunii	ISO 13236/1994 AOAC- Association of Official American Chemists – LNR	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1831/2003/CE	–
                  		Exploataţii mixte	Substanţe coccidiostatice, la alegere, pe baza suspiciunii	IONO 96/01- LAREAL – LNR AOAC- Association of Official American Chemists – LNR	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1831/2003/CE	–
                  		Exploataţii nonprofesionale	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–

                  

                  246

                  13Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de făină proteică sau coccidiostatic pentru controlul contaminării încrucişate. Analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare.

                  11.	Nutreţuri combinate pentru rumegătoare	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/ 2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/ 2007 ISO 6651/2001 SR 9597/19/93 SR 13324/95 ELISA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007 Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/2003 Recomandarea Comisiei nr. 576/2006/CE	–
                  			Nitriţi	SR 13175/1993	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007	–
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/AC 2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003	–
                  			Escherichia coli	ISO 7251/2005	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
                  			Acid cianhidric	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.40/2007	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007
                  			Gosipol liber	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 22/2007	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007

                  247

                  		Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru rumegătoare/ nerumegătoare	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	Contaminare încrucişată cu proteine animale procesate
                  		Mijloace de transport	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  		Exploataţii	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/ 2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  		Exploataţii mixte rumegătoare/ nerumegătoare	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	Furajare încrucişată cu proteine animale procesate
                  		Gospodăriile populaţiei	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  12.	Amestec de uruieli pentru rumegătoare – amestec unic	Exploataţii	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol / DON	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007 ISO 6651/2001 SR 9597/19/93 SR 13324/95 ELISA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007 Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/2003 Recomandarea Comisiei nr. 576/2006/CE	–
                  		Exploataţii nonprofesionale	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–

                  248

                  13.	Nutreţuri combinate pentru porci	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Substanţe coccidiostatice14: Salinomicin	IONO 96/01- LAREAL – LNR	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1831/2003/CE	–
                  			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.46/2007 ISO 6651/2001 SR 9597/19/93 SR 13324/95 ELISA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007 Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/2003 Recomandarea Comisiei nr. 576/2006/CE
                  			Cupru total 15 Zinc total	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.69/2007	Regulamentul Comisiei nr. 1334/ 2003/CE de modificare a condițiilor de autorizare a unui număr de aditivi în furaje, care fac parte din grupa de Oligoelemente, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 187 din 26 iulie 2003	–
                  			Nitriţi	SR 13175/1993	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007
                  			Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/ 2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2007	–
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/AC 2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003	–

                  

                  14 Intrucât determinarea Salinomicinului se efectuează numai la reţetele specifice categoriilor de vârstă la care nu este prevazută utilizarea acestei substanţe, trebuie precizată

                  categoria de vârstă pentru care se solicită analiza.

                  249

                  15Reţetele furajere de interes sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni.

                  			Escherichia coli	ISO 7251/2005	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249 /358/ 2003
                  			Acid cianhidric	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.40/ 2007	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/ 2007	–
                  			Gosipol liber	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.22/2007	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/ 2007
                  			Substanţe interzise ca aditivi furajeri: Amprol, Tylosin, Dimetridazol, Nicarbazin, Ronidazol, Ipronidazol, Carbadox, Olaquindox, Tetracicline, Spiramicina	ISO 13236/1994 AOAC- Association of Official American Chemists – LNR	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1831/2003/CE	–

                  250

                  		Mijloace de transport	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  			Substanţe coccidiostatice : Salinomicin	IONO 96/01- LAREAL – L.N.R	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1831/2003/CE	–
                  		Exploataţii	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/ 2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  			Substanţe interzise ca aditivi furajeri, la alegere, pe baza suspiciunii	ISO 13236/1994 AOAC- Association of Official American Chemists – L.N.R	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1831/2003/CE
                  		Exploataţii mixte	Substanţe coccidiostatice, la alegere, pe baza suspiciunii	IONO 96/01- LAREAL – L.N.R	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.1831/2003/CE	–
                  		Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru rumegătoare / nerumegătoare	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/ 2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	Contaminare incrucişată cu proteine animale procesate
                  			Salmonella	SR EN ISO 6579/AC 2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
                  			Escherichia coli	ISO 7251/2005	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003

                  251

                  		Gospodăriile populaţiei	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/ 2005	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
                  14.	Nutreţuri pentru cabaline	Ferme de cabaline – crescător	Metale grele: Pb, Cd,Hg, As	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2005	Metale grele
                  			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/ 2007 ISO 6651/2001 SR 9597/19/93 SR 13324/95 ELISA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007 Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/2003 Recomandarea Comisiei nr. 576/2006/CE
                  15.	Nutreţuri granulate pentru peşti de crescătorie	Unităţi producătoare	Salmonella spp	SR-EN ISO 6579/AC 2006	Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.	–
                  			Enterobacterii	ISO 21528-1,2/04	Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.
                  			Clostridium perfringens	SR EN ISO 7937/2005	Regulamentul Comisiei nr1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.
                  			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 46/2007 ISO 6651/2001 SR 9597/19/93 ELISA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007 Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/2003 Recomandarea Comisiei nr. 576/2006/CE
                  16.	Hrană deshidratată pentru animalele de companie	Unităţi producătoare şi distribuitori	Salmonella spp	SR-EN ISO 6579/ AC/ 2006	Regulamentul Comisiei nr.1774/ 2002/CE, cu amendamentele ulterioare.	–
                  			Enterobacterii	ISO 21528-1,2/04	Regulamentul Comisiei nr.1774/ 2002/CE, cu amendamentele ulterioare.
                  			Clostridium perfringens	SR EN ISO 7937/2005	Regulamentul Comisiei nr.1774/ 2002/CE, cu amendamentele

                  252

                  					ulterioare.
                  17.	Hrană umedă pentru animale de companie	Unităţi producătoare şi distribuitori	Proba termostatării şi examen microbiologic	SR 8924/1995	Regulamentul Comisiei nr.1774/ 2002/CE, cu amendamentele ulterioare.	–

                  NOTĂ:

                  1. 1. In cazul matricelor prevăzute de Regulamentul Comisiei nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare, se vor recolta şi examina 5 eşantioane/ probă pentru criteriile microbiologice prevăzute de acesta – Salmonella si Enterobacteriaceae.

                  2. 2. Pentru matricile care nu se regăsesc în Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare, prelevarea de probe şi examinarea se vor face pe probă unică.

                     Categoriile de vârstă la care se determină prezenţa coccidiostaticelor în programul de supraveghere, conform Directivei Consiliului nr.70/524/CE privind aditivii din hrana animalelor

                     Coccidiostatic	Categorii 1 de vârstă pentru păsări		Categorii de vârstă pentru porci
                     	Categorii de vârstă pentru găini	Categorii de vârstă pentru curci
                     Monensin	peste 16 săptămâni	peste 16 săptămâni	–
                     Salinomicin	peste 16 săptămâni	–	Porci – peste 6 luni Tineret porcin – peste 4 luni
                     Narasin	peste 16 săptămâni	–	–
                     Lasalocid	peste 16 săptămâni	peste 12 săptămâni	–

                     253

                     1Categoriile de vârstă care nu se regăsesc în tabel sunt excluse de la controlul pentru supraveghere. Pentru aceste categorii, concentraţia şi utilizarea coccidiostaticelor trebuie menţionate în certificatele de calitate şi pe etichetele produselor.

                     254

                     SECŢIUNEA a 10-a

                     Controlul oficial al unităţilor din domeniul hranei pentru animale autorizate/ înregistrate sanitar – veterinar

                     Controlul oficial al unităţilor din domeniul hranei pentru animale înregistrate/autorizate sanitar – veterinar se realizează potrivit legislaţiei în vigoare.

                     SECŢIUNEA a 11-a

                     Expertiza reziduurilor la animalele vii, produsele acestora, furaje şi apă

                     BOVINE
                     Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Categoria de animale	Referenţial interpretare rezultate
                     		Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret bovin,	Ordinul preşedintelui
                     	Dienestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	vaci	Autorităţii Naţionale
                     		Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret bovin,	Sanitare Veterinare şi
                     	Diethylstilbestrol / Stilbestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	vaci	pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006 pentru aprobarea Normei
                     		Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii
                     							sanitare veterinare privind
                     							interzicerea utilizării în
                     							creşterea animalelor de
                     							fermă a unor substanţe cu
                     							acţiune hormonală sau
                     A1						viţei, tineret bovin, vaci	tireostatică şi a celor betaagoniste 2006 cu modificarile si
                     							completarile ulterioare
                     							ce transpune Directiva
                     							Consiliului nr. 96/22/ CE
                     	Hexestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator		privind interzicerea
                     							utilizării anumitor

                     							substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelorβ-agoniste în creșterea animalelor și de abrogare a Directivelor 81/602 /CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE, Decizia Comisiei 2005/34/ CE, Directiva 2008/97/CE de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului
                     A2	Methimazole : 2- mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol	Tiroidă,	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006 2006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva 2008/97/CE de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului
                     		Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
                     	5-Methyl-2-thiouracil	Tiroidă,	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     		Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
                     	Thiouracil	Tiroidă,	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     		Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
                     A3	Estradiol-17-Beta	Ser	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	tineret bovin, vaci	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/20062006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva 2008/97/CE de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului
                     	Nortestosterone decanoate	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci
                     					Abator
                     	Trenbolone acetate	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii	tineret bovin, vaci
                     					Abator	tineret bovin, vaci
                     	Testosterone-17-Beta	Ser	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	tineret bovin, vaci
                     	Medroxyprogesteron acetate	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Melengestrol acetate
                     A4	Zeranol	Urină,	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     		Urină	ELISA	LC-MSMS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Zearalenona	Urină,	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     		Urină	ELISA	LC-MSMS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci

                     255

                     A5	Brombuterol	Urină	ELISA	LC-MSMS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/20062006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva 2008/97/CE de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului
                     	Ractopamin	Urină	ELISA	LC-MSMS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Clenbuterol	Urină	ELISA	LC-MSMS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Mabuterol	Urină	ELISA	LC-MSMS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Brombuterol	Ficat şi urină	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Ractopamin	Ficat şi urină	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Clenbuterol	Ficat şi urină	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Mabuterol	Ficat şi urină	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     A6	Chloramphenicol	Urină	ELISA	LC-MSMS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci	Decizia Comisiei 181/2003/EC
                     		Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Moraviţa	viţei, tineret bovin, vaci
                     	AMOZ / 5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     	AOZ / 3-amino-2- oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci	Decizia Comisiei 181/2003/EC
                     	AHD	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     	SEM	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Dimetridazole	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Metronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Ronidazol	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci

                     256

                     B1	β-lactamice: Ampicilina, Amoxicilina Dicloxacilina Benzylpenicillin/ (Penicillina G) Cefquinom	Rinichi şi muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE
                     	Aminoglicozide: Streptomicina Dihidrostreptomicina Gentamicina Neomicina	Rinichi şi muşchi	ELISA/Charm II	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Tetracicline Tetraciclina Oxitetraciclina Clortetraciclina	Rinichi şi muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
                     	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Rinichi şi muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
                     	Cefalosporine: Ceftiofur Cefapirin	Rinichi şi muşchi	Charm II	LC-MSMS	Abator
                     	Sulfamide: Sulfadimetoxin Sulfametoxazol Sulfadimidina Sulfaquinoxalina	Rinichi, ficat	Charm II	HPLC	Abator, PIF Constanţa Sud
                     B2a	Abamectin	ficat	HPLC-fluo	HPLC-Fluo	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud	viţei, tineret bovin	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE
                     	Doramectin
                     	Ivermectin
                     	Moxidectin
                     	Albendazol
                     	Febendazol
                     B2b	Monensin	Ficat	CSS	LC-MSMS	Abator	tineret bovin, vaci	Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/ CEE
                     	Salinomicin
                     	Nicarbazin
                     	Lasalocid

                     257

                     B2c	Cypermethrin	Muşchi	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin, vaci	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE Recomandarea DG Sanco nr. 1556/2008
                     	Deltamethrin
                     	Fenvalerat
                     	Cyflutrin
                     	Bifentrin
                     	Permethrin
                     B2d	Acepromazine	Rinichi, muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator	tineret bovin, vaci	Directiva Consiliului nr. 96/22/ CE transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/20062006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE
                     	Haloperidol
                     	Carazolol
                     	Propionylpromazine
                     B2e	Oxyphenbutazone	Ficat şi muşchi	CSS	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE Decizia Comisiei 2005/ 34/ CE
                     	Diclofenac
                     	Acid tolfenamic
                     	Carprofen
                     	Phenylbutazone
                     B2f	Dexamethasone	Urină	ELISA	LC-MSMS	Abator	vaci	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE
                     	Carbadox	Ficat	LC-MSMS	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     	Olaquindox	Ficat	LC-MSMS	LC-MSMS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin	Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi completările ulterioare ce transpune Directiva Consiliului 86/363 /CEE Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
                     	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	HCH-Beta HCH-Gamma (Lindan)	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Clordan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin

                     258

                     	HCB(hexaclorbenzen)	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     B3b	Ethion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin	Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE
                     	Malathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Parathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Parathion methyl	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Clorpirifos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Clorpirifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Fention	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Metidation	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Pirimifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Profenofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Pirazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Triazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     	Phorate	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
                     B3c*	Cadmiu Cd	muşchi	SAA	SAA	Abator	viţei, tineret bovin, vaci	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
                     	Plumb Pb	muşchi	SAA	SAA	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
                     Observaţii
                     B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise, la anumite specii sau produse, intensitatea controlului trebuie, în zonele în cauză , să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de Program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare.

                     259

                     PORCINE
                     Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
                     A1	Dienestrol	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/ 2006 cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE
                     		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
                     	Diethylstilbestrol /Stilbestrol	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii
                     		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
                     	Hexestrol	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii
                     		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
                     A2	Methimazole: 2- mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/ 2006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE
                     		Tiroidă,	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     	5-Methyl-2-thiouracil Thiouracil	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
                     		Tiroidă,	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     	Thiouracil	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
                     		Tiroidă,	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     A3	Nortestosterone decanoate	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/ 20062006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE
                     	Trenbolone	Urină, ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     	Medroxyprogesterone	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
                     	Melengestrol acetate
                     A4	Zeranol Zearalenona	Urină, ficat Urină	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/ 2006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE
                     					Exploataţii
                     A5	Brombuterol	Urină	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa
                     		Ficat şi urină	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     	Clenbuterol	Urină	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii

                     260

                     		Ficat şi urină	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Alimentelor nr. 199/ 2006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/32006 4 / CE
                     	Mabuterol	Urină	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii
                     		Ficat şi urină	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     	Ractopamin	Urină	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii
                     		Ficat şi urină	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     A6	Chloramphenicol	Urină	ELISA	LC-MSMS	Exploataţii	Decizia Comisiei 181/2003/EC.
                     		Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Moraviţa
                     	Dimetridazole	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator
                     	Metronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator
                     	Ronidazol	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator
                     	AMOZ/ 5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator
                     	AOZ/ 3-amino-2- oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator
                     	AHD SEM	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator
                     B1	β-lactamice: Amoxicilina Ampicilina Penicilina G Dicloxacillin	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     	Aminoglicozide: Dihidrostreptomicina Streptomicina Gentamicina Neomicina	Rinichi, muşchi	ELISA/ Charm II	LC-MS/MS	Abator
                     	Tetracicline Tetraciclina Oxitetraciclina Clortetraciclina	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
                     	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
                     	Cefalosporine: Ceftiofur	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     	Sulfamide:	Rinichi, muşchi	Charm II	HPLC	Abator, PIF Constanţa Sud
                     	Sulfadimetoxin
                     	Sulfametoxazol

                     261

                     	Sulfadiazina
                     	Sulfaquinoxalina
                     B2a	Abamectin	Ficat	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     	Doramectin
                     	Ivermectin				Abator,PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
                     B2b	Lasalocid	Ficat	CSS	LC-MSMS	Abator	Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/ CEE
                     	Nicarbazin
                     	Salinomycin
                     B2c	Cypermethrin	Muşchi	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/CEE Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE
                     	Fenvalerat
                     	Cyflutrin
                     	Bifentrin
                     	Deltamethrin
                     	Permethrin
                     B2d	Azaperon	Rinichi, Ficat	ELISA	LC-MSMS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE Directiva Consiliului nr.96/22/ CE Directiva 2008/97/CE de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului Decizia Comisiei 2005/34/ CE
                     	Acepromazina
                     	Haloperidol
                     	Carazolol
                     B2e	Oxyphenbutazone	Rinichi, ficat şi muşchi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE, Decizia Comisiei 2005/34/ CE
                     	Diclofenac
                     	Phenylbutazone
                     	Acid tolfenamic
                     B2f	Dexamethasone	Urină	ELISA	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     	Carbadox	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului nr.96/23/ CE
                     	Olaquindox	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi completările ulterioare
                     	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator

                     262

                     	HCH-Gamma (Lindan)					Regulamentul Comisiei nr. 396/ 2005/CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
                     	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Clordan (alfa,gama, oxi)	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	HCB (hexaclorbenzen)	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     B3b	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Ethion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Malathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Parathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Parathion methyl	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Clorpirifos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Clorpirifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Fention	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Metidation	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Pirimifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Profenofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Pirazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Triazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Phorate	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/ 2006/ CE de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiți contaminanți din produsele alimentare amendat prin Regulamentul Comisiei nr.629/ 2008 Regulamentul Consiliului nr. 315/ 1993/ CEE de stabilire a
                     	Plumb Pb

                     263

                     						procedurilor comunitare privind contaminanții din alimente
                     B3d	Ochratoxina A***	Rinichi	ELISA	HPLC	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/CE, Recomandarea Comisiei nr. 576/2006/CE
                     Observaţii
                     B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise, la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în cauză intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare
                     Ochratoxina A***		în caz de suspiciune şi din furaj

                     OVINE/ CAPRINE
                     Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
                     A1	Dienestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor betaagoniste 2006 cu modificarile si completarile ulterioare ce transpune Directiva Consiliului nr. 96/22/ CE Directiva 2008/97/CE de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului Decizia Comisiei 2005/34/ CE
                     	Diethylstilbestrol / Stilbestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
                     	Hexestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
                     A2	Methimazole: 2- mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol	Tiroidă	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     	5-Methyl-2-thiouracil	Tiroidă	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     A3	Nortestosterone	Urină	ELISA	GC-MS/MS	Abator
                     	Trenbolone	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     A4	Zeranol Zeralenona	Urină, ficat	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     A5	Brombuterol	Ficat şi urină	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     	Clenbuterol
                     	Mabuterol
                     A6	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei 181/2003/EC

                     264

                     	AMOZ / 5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     	AOZ / 3-amino-2- oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     	AHD (1- aminohydantoin) SEM (semicarbazide)	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     	Dimetridazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/CEE
                     	Metronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     	Ronidazol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     B1	β-lactamice: Amoxicilina Ampicilina Penicilina G Dicloxacilina	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/CEE Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     	Aminoglicozide: Dihidrostreptomicina Streptomicina Neomicina	Rinichi, muşchi	ELISA/ Charm II	LC-MS/MS	Abator
                     	Tetracicline: Tetraciclina Oxitetraciclina Clortetraciclina	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
                     	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
                     	Cefalosporine: Ceftiofur	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
                     	Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina	Rinichi,	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     	Sulfamide:	Rinichi , muşchi	Charm II	HPLC	Abator
                     	Sulfadimetoxin
                     	Sulfametoxazol
                     	Sulfadimidina
                     	Sulfaquinoxalina
                     B2a	Abamectin	Ficat	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Abator	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/CEE
                     	Doramectin
                     	Ivermectin

                     265

                     	Moxidectin
                     	Albendazol
                     	Fenbendazol
                     B2b	Lasalocid	Ficat	ELISA	LC-MSMS	Abator	Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/ CEE
                     	Nicarbazin
                     	Monensin
                     	Salinomycin
                     B2c	Cypermethrin	Muşchi	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/CEE Recomandarea Comisiei 225/2007/CE
                     	Fenvalerat
                     	Cyflutrin
                     	Bifentrin
                     	Deltamethrin
                     	Permethrin
                     B2d	Acepromazine	Rinichi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/CEE Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006 2006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE Directiva Consiliului nr. 96/23/CE Directiva 2008/97/CE de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului
                     	Haloperidol
                     	Propionylpromazine
                     B2e	Oxyphenbutazone	Rinichi, ficat şi muşchi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     	Phenylbutazon
                     B2f	Carbadox	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     	Olaquindox	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
                     	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	gamma-HCH (HCH, Lindane)	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Clordan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	HCB	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator

                     266

                     	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     B3b	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Ethion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Malathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Parathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Parathionmethyl	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Clorpirifos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Clorpirifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Fention	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Metidation	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Pirimifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Profenofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Pirazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Triazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Phorate	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
                     	Plumb Pb
                     Observaţii
                     B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

                     CABALINE
                     Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
                     A3	Nortestosterone	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006 cu modificarile si
                     	Trenbolon	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
                     A4	Zeranol	Urină, ficat	ELISA	LC-MS/MS	Abator

                     267

                     	Zearalenona					completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE
                     A5	Brombuterol	Ficat şi urină	ELISA	LC-MSMS	Abator
                     	Clenbuterol	Ficat şi urină	ELISA	LC-MSMS	Abator
                     	Mabuterol	Ficat şi urină	ELISA	LC-MSMS	Abator
                     A6	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator	Decizia Comisiei 181/2003/EC
                     B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina Dicloxacilina	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MSMS	Abator	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE
                     	Aminoglicozide: Neomicina	Rinichi, muşchi	ELISA/ Charm II	LC-MSMS	Abator
                     	Tetracicline: Tetraciclina Oxitetraciclina Clortetraciclina	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MSMS	Abator
                     	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MSMS	Abator
                     	Cefalosporine: Ceftiofur	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
                     	Sulfamide:	Rinichi, muşchi	Charm II	HPLC	Abator	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE
                     	Sulfadimetoxin
                     	Sulfametoxazol
                     	Sulfadimidina
                     	Sulfaquinoxalina
                     B2a	Abamectin	Ficat	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     	Doramectin
                     	Ivermectin
                     	Moxidectin
                     B2d	Acepromazine	Rinichi	ELISA	LC-MSMS	Abator	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE, Directiva Consiliului nr. 96/22/ CE transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006 cu modificarile si completarile ulterioare Directiva 2008/97/CE de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului Decizia Comisiei 2005/34/CE
                     	Haloperidol	Rinichi	ELISA	LC-MSMS	Abator
                     	Propionylpromazine	Rinichi	ELISA	LC-MSMS	Abator
                     B2e	Oxyphenbutazone	Rinichi, ficat şi		LC-MSMS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE,

                     268

                     	Phenylbutazone	muşchi	LC-MSMS			Decizia Comisiei 2005/34/CE
                     	Carprofen
                     B2f	Dexamethasone	Urină	ELISA	LC-MSMS	Abator	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE
                     B3c*	Cadmiu Cd	Rinichi	SAA	SAA	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
                     Observaţii
                     B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

                     PĂSĂRI
                     Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
                     A1	Dienestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului nr. 96/22/ CE transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006 Decizia Comisiei 2005/34/ CE
                     	Diethylstilbestrol /Stilbestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
                     	Hexestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
                     A2	5-Methyl-2-thiouracil	Muşchi	LC-MSMS	LC-MSMS	Abator	Directiva Consiliului nr. 96/22/ CE transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006 cu modificarile si completarile ulterioare Directiva 2008/97/CE de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului Decizia Comisiei 2005/34/ CE
                     	Thiouracil	Muşchi	LC-MSMS	LC-MSMS	Abator
                     A3	Nortestosterone decanoate	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului nr. 96/22/2006 cu modificarile si completarile ulterioare transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/20062006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 /CE
                     	Trenbolone	Muşchi	LC-MSMS	LC-MSMS	Abator
                     A4	Zeranol Zearalenona	Ficat	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     A5	Brombuterol	Ficat	ELISA	GC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului nr. 96/22/2006 cu

                     269

                     	Clenbuterol	Ficat	ELISA	GC-MS/MS	Abator	modificarile si completarile ulterioare transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/20062006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE
                     	Mabuterol	Ficat	ELISA	GC-MS/MS	Abator
                     A6	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei 181/2003/EC
                     	Dimetridazole	Sânge	ELISA	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Sud
                     	Metronidazole	Sânge	ELISA	LC-MS/MS
                     	Ronidazol	Sânge	ELISA	LC-MS/MS
                     	AMOZ/5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator, exploataţii
                     	AOZ/3-amino-2- oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator, exploataţii
                     	AHD SEM	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii Abator
                     	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii
                     	Dimetridazole	Sânge	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii
                     	Metronidazole	Sânge	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii
                     	Ronidazol	Sânge	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii
                     B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina Dicloxacilina	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     	Aminoglicozide: Neomicina	Muşchi	ELISA/ Charm II	LC-MS/MS	Abator
                     	Tetracicline: Oxitetraciclina Clortetraciclina Tetraciclina	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Sud, PIF Otopeni
                     	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, ,

                     270

                     	Sulfamide: Sulfadimetoxin Sulfametoxazol Sulfadimidina Sulfaquinoxalina	Muşchi	Charm II	HPLC	Abator, PIF Constanţa Nord	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     B2b	Lasalocid	Ficat	LC-MSMS	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/ CEE
                     	Narazin
                     	Monensin
                     	Salinomycin
                     B2c	Cypermethrin	Muşchi	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE , Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE
                     	Fenvalerat
                     	Cyflutrin
                     	Bifentrin
                     	Deltamethrin
                     	Permethrin
                     B2e	Oxyphenbutazone	Muşchi	LC-MSMS	LC-MSMS	Abator	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE, Decizia Comisiei 2005/34/ CE
                     	Phenylbutazone
                     B2f	Carbadox Olaquindox	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului nr.96/23/ CE
                     B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului 86/363 / CEE cu amendamentele ulterioare transpusă prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
                     	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Clordan (alfa,gama,oxi)	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	HCB	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator

                     271

                     	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
                     B3b	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Ethion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Malathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Parathion methyl	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Clorpirifos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Clorpirifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Fention	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Metidation	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Pirimifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Profenofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Pirazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Triazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     	Phorate	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
                     B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
                     	Plumb Pb
                     Observaţii
                     B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare
                     Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE

                     ACVACULTURA
                     Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
                     A1	Dienestrol	Peşte de crescătorie	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Fermă piscicolă	Decizia Comisiei 2005/34/ CE
                     	Diethylstilbestrol / Stilbestrol
                     	Hexestrol
                     A4	Zeranol Zearalenona	Peşte de crescătorie	ELISA	LC-MS/MS	Fermă piscicolă	Directiva Consiliului nr. 96/22/2006 cu modificarile si completarile ulterioare transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui

                     272

                     						Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/20062006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ EC
                     A6	Chloramphenicol	Peşte de crescătorie	ELISA	LC-MS/MS	Fermă piscicolă PIF Constanţa Sud, PIF Constanţa Nord	Decizia Comisiei 181/2003/EC
                     	Dimetridazole	Peşte de crescătorie	ELISA	LC-MSMS	Fermă piscicolă	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE
                     A6	AMOZ (5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone)	Peşte de crescătorie	ELISA	LC-MSMS	Fermă piscicolă	Decizia Comisiei 181/2003/EC
                     	AOZ (3-amino-2- oxazolidone)	Peşte de crescătorie	ELISA	LC-MSMS
                     	AHD SEM	Peşte de crescătorie	ELISA	LC-MSMS	Fermă piscicolă
                     B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina Dicloxacilina	Peşte de crescătorie	Charm II	LC-MSMS	Fermă piscicolă	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE
                     	Aminoglicozide: Neomicina	Peşte de crescătorie	ELISA/ Charm II	LC-MSMS	Fermă piscicolă
                     	Tetracicline: Oxitetraciclina Clortetraciclina Tetraciclina	Peşte de crescătorie	Charm II	LC-MSMS	Fermă piscicolă
                     	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Peşte de crescătorie	Charm II	LC-MSMS	Fermă piscicolă
                     	Sulfamide: Sulfadimetoxin Sulfametoxazol Sulfadimidina Sulfaquinoxalina	Peşte de crescătorie	Charm II	HPLC	Fermă piscicolă	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE
                     B2a	Ivermectin	Peşte de crescătorie	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Fermă piscicolă PIF Constanţa Sud	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE
                     B3a*	Aldrin	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS		Directiva Consiliului 86/363 / CEE cu amendamentele ulterioare transpusă prin Ordinul
                     	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS

                     273

                     	Dieldrin	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă piscicolă	Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr. 178/2006/ CE Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE
                     	Endrin	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	HCH-Alfa	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	HCH-Beta HCH-Gama	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	Heptachlor	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	Clordan (alfa,gama,oxi)	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	Endosulfan	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	HCB	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 28	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 52	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 101	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 138	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 153	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 118	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 77	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 114	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 167	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
                     B3c*	Cadmiu Cd	Peşte de crescătorie	SAA	SAA	PIF Albiţa, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Moraviţa, PIF Otopeni, PIF Sculeni, PIF Siret	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE , Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE, Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
                     	Plumb Pb	Peşte de crescătorie	SAA	SAA
                     	Mercur Hg	Peşte de crescătorie	SAA	SAA
                     B3e	Malachite Green	Peşte de crescătorie	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Fermă piscicolă PIF Constanţa Sud	Decizia Comisiei 2005/34/ CE
                     	Malachite Green-Leuco	Peşte de crescătorie	HPLC-fluo	HPLC-fluo
                     	Cristal Violet	Peşte de crescătorie	HPLC-fluo	HPLC-fluo
                     	Leucocristal Violet	Peşte de crescătorie	HPLC-fluo	HPLC-fluo
                     Observaţii
                     B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

                     LAPTE DE BOVINE/ LAPTE DE OVINE/ LAPTE DE CAPRINE
                     Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
                     	Chloramphenicol	Lapte	ELISA	LC-MSMS		Decizia Comisiei 181/2003/EC

                     274

                     A6	AMOZ/ 5-methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Lapte	ELISA	LC-MSMS	Fermă
                     	AOZ/ 3-amino-2-oxazolidone	Lapte	ELISA	LC-MSMS
                     	AHD SEM	Lapte	ELISA	LC-MSMS
                     	Dapsone	Lapte	Charm II	LC-MSMS
                     	Dimetridazole	Lapte	ELISA	LC-MSMS
                     	Metronidazole	Lapte	ELISA	LC-MSMS
                     	Ronidazol	Lapte	ELISA	LC-MSMS
                     B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Oxacilina Dicloxacilina	Lapte	Charm II	LC-MSMS	Fermă	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     	Aminoglicozide: Dihidrostreptomicina Streptomicina Gentamicina Neomicina	Lapte	ELISA/ Charm II	LC-MSMS	Fermă	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     	Tetracicline: Oxitetraciclina Clortetraciclina Tetraciclina	Lapte	Charm II	LC-MS/MS	Fermă
                     	Macrolide: Eritromicina Lincomicina Spiramicina Pirlimicina Tilmicosina	Lapte	Charm II	LC-MSMS	Fermă	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     	Quinolone: Enrofloxacina	Lapte	ELISA	LC-MSMS	Fermă	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
                     	Cefalosporine: Ceftiofur Cefalexin Cefalonium Cefapirin Cefazolin Cefquinome	Lapte	Charm II	LC-MS/MS	Fermă
                     	Sulfamide: Sulfadimetoxin	Lapte	Charm II	HPLC

                     275

                     	Sulfametoxazol Sulfadimidina Sulfaquinoxalina				Fermă
                     B2a	Abamectin	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Fermă	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE
                     	Doramectin	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Fermă
                     	Ivermectin	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Fermă
                     	Moxidectin	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Fermă
                     	Albendazol	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Fermă
                     	Febendazol	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Fermă
                     B2e	Oxyphenbutazone	Lapte	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Fermă	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE Decizia Comisiei 2005/34/ CE
                     	Diclofenac	Lapte	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Fermă
                     	Phenylbutazone	Lapte	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Fermă Fermă
                     B3a*	Aldrin DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS		Directiva Consiliului 86/363 / CEE cu amendamentele ulterioare transpusă prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
                     	Dieldrin	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Endrin	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	HCH-Alpha	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	HCH-Beta HCH- Gama	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Heptachlor	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Metoxiclor	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Clordan (alfa,gama,oxi)	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Endosulfan	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	HCB	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	PCB 28	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	PCB 52	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	PCB 101	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	PCB 138	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	PCB 153	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	PCB 180	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	PCB 118	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	PCB 77	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	PCB 114	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     	PCB 167	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Fermă
                     B3b	Diazinon	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă	Directiva Consiliului 86/363 / CEE cu amendamentele ulterioare transpusă prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi
                     	Ethion	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Malathion	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Parathion	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Clorpirifos	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Clorpirifos metil	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Diazinon	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă

                     276

                     	Fention	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă	completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
                     	Metidation	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Pirimifos metil	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Pirazofos	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Triazofos	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Parathion methyl	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă
                     	Phorate	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Fermă
                     B3c*	Plumb Pb	Lapte	SAA	SAA	Fermă	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE , Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
                     B3d	Aflatoxin M1	Lapte	ELISA	HPLC	Fermă	Regulamentul Comisiei nr. 1881/ 2006 CE
                     					PIF Albiţa, PIF Constanţa N, PIF Constanţa Sud
                     Observaţii
                     B3a*, B3c*		pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

                     OUĂ DE GĂINĂ/ OUĂ DE PREPELIŢĂ
                     Grupa de substanţe	Substanţe	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Referenţial interpretare rezultate
                     A6	Cloramfenicol	Ouă	ELISA	LC-MSMS	Regulamentul Consiliului nr. 2377/ 90/ CEE
                     	AMOZ: 5-meilmorfolino-3-amino-2- oxazolidon	Ouă	ELISA	LC-MSMS
                     	AOZ/ 3-amino-2-oxazolidon	Ouă	ELISA	LC-MSMS
                     	AHD SEM	Ouă	ELISA	LC-MSMS
                     	Dimetridazol	Ouă	ELISA	LC-MSMS
                     	Metronidazol	Ouă	ELISA	LC-MSMS

                     277

                     	Ronidazol	Ouă	ELISA	LC-MSMS
                     B1	Aminoglicozide: Neomicina	Ouă	ELISA/CharmII	LC-MS/MS
                     	Tetracicline: Oxitetraciclina Clortetraciclina Tetraciclina	Ouă	Charm II	LC-MSMS
                     	Macrolide: Eritromicina	Ouă	Charm II	LC-MSMS
                     B2b	Lasalocid	Ouă	LC-MSMS	LC-MSMS	Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/ CEE
                     	Nicarbazin	Ouă	LC-MSMS	LC-MSMS
                     	Maduramicin	Ouă	LC-MSMS	LC-MSMS
                     	Salinomicin	Ouă	LC-MS/MS	LC-MS/MS
                     B3a*	Aldrin	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS	Directiva Consiliului 86/363 / CEE cu amendamentele ulterioare transpusă prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul 396/2005/ CE, Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
                     	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	Dieldrin	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	Endrin	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	HCH-Alpha	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	HCH-Beta HCH-Gama(Lindan)	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	Heptachlor	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	Metoxiclor	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	Clordan (alfa,gama,oxi)	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	Endosulfan	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	HCB	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 28	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 52	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 101	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 138	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 153	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 180	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 118	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 77	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 114	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     	PCB 167	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
                     Observaţii

                     278

                     LEPORIDE
                     Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
                     A1	Dienestrol Diethylstilbestrol /Stilbestrol Hexestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului nr. 96/22/2006 cu modificarile si completarile ulterioare transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/20062006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE
                     		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
                     		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
                     A2	5-Methyl-2-thiouracil	Urina	LC-MS/MS	LC-MSMS	Abator	Directiva Consiliului nr. 96/22/2006 cu modificarile si completarile ulterioare transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/20062006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE
                     	Methimazole : 2- mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol	Urina	LC-MS/MS	LC-MSMS	Abator
                     A3	Trenbolone	Urina	LC-MSMS	LC-MSMS	Abator
                     A4	Zeranol /Zearalenona	Urina	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     A5	Brombuterol	Ficat	ELISA	GC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului nr. 96/22/2006 cu modificarile si completarile ulterioare transpusă în legislaţia naţională prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/20062006 cu modificarile si completarile ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE
                     	Clenbuterol	Ficat	ELISA	GC-MS/MS	Abator
                     	Mabuterol	Ficat	ELISA	GC-MS/MS	Abator
                     A6	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei 181/2003/EC
                     	Dimetridazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
                     	Ipronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS
                     	Metronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS

                     pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

279

	Ronidazol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS
B1	Dihydrostreptomycin Enrofloxacin Streptomycin	Rinichi, Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
B2b	Monensin	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/ CEE
B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului 86/363 / CEE cu amendamentele ulterioare transpusă prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Clordan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	HCB	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
Observaţii
B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare
Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE

280

VÂNAT DE CRESCATORIE (FAZAN)
Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
A6	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei 181/2003/EC
	AMOZ/5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator
	AOZ/3-amino-2- oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator
	AHD/ SEM	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina Dicloxacilina	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
	Aminoglicozide: Dihidrostreptomicina Streptomicina Gentamicina Neomicina	Muşchi	ELISA/ Charm II	LC-MS/MS	Abator
	Tetracicline	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator,
	Macrolide: Erithromicina Tilmicosin	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator,
	Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina	Ficat şi muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
	Sulfamide: Sulfadimetoxin Sulfametoxazol Sulfadimidina Sulfaquinoxalina	Muşchi	Charm II	HPLC	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE

281

B2b	Lasalocid	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/ CEE
	Narazin
	Monensin
	Salinomycin
B2c	Cypermethrin	Muşchi	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE , Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE
	Resmetrin
	Fenvalerat
	Cyflutrin
	Bifentrin
	Deltamethrin
	Permethrin
B2e	Oxyphenbutazone	Muşchi	LC-MS/MS	LC-MSMS	Abator	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/ CEE, Decizia Comisiei 2005/34/ CE
	Phenylbutazone
B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului 86/363 / CEE cu amendamentele ulterioare transpusă prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Clordan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	HCB	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
	Plumb Pb

282

Observaţii
B3a*, B3c*	pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare
Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE

VÂNAT SĂLBATIC
Grupa de substanţe	Substanţe	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Referenţial interpretare rezultate
B3a	Aldrin				Directiva Consiliului 86/363 / CEE cu amendamentele ulterioare transpusă prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul 396/2005/ CE, Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
	DDT: Sum DDT, DDE, DDD
	Dieldrin
	Endrin
	HCH-Alpha
	HCH-Beta
	Heptachlor
	Metoxiclor
	Clordan
	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS
	HCB
	PCB 28
	PCB 52
	PCB 101
	PCB 138
	PCB 153
	PCB 180
	PCB 118
	PCB 77
	PCB 114
	PCB 167

283

B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Regulamentul Comisiei 1881/2006/CE
	Plumb Pb
B3c*	pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

MIERE
Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referential interpretare rezultate (5)
A6	Chloramphenicol	Miere	ELISA	LC-MS/MS	Centru colectare PIF Albiţa, PIF Siret	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Consiliului 96/22/ CE
	AMOZ/ 5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Miere	ELISA	LC-MSMS	Centru colectare
	AOZ/ 3-amino-2- oxazolidone
	AHD SEM
B1	Aminoglicozide: Streptomicina	Miere	Charm II	LC-MSMS	Centru colectare
	Tetracicline: Oxitetraciclina Clortetraciclina Tetraciclina	Miere	Charm II	LC-MSMS	Centru colectare PIF Albiţa, PIF Sculeni, PIF Otopeni
	Macrolide: Eritromicina Tilosina	Miere	Charm II	LC-MSMS	Centru colectare
	Sulfamide Sulfadimetoxin Sulfametoxazol Sulfatiazol Sulfaquinoxalina Sulfamerazina	Miere	Charm II	LC-MSMS	Centru colectare

284

	Cipermetrin	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
	Deltamethrin
	Permethrin
B2f	Amitraz	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS	Centru colectare	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/ CEE
B3a*	Aldrin	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS	PIF Albiţa, PIF Halmeu, PIF Sculeni, PIF Siret	Directiva Consiliului 86/363 / CEE cu amendamentele ulterioare transpusă prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr.23/2007 cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
	DDT: Sum DDT, DDE, DDD
	Dieldrin
	Endrin Endosulfan
	HCH-Alpha
	HCH-Beta HCH-Gama (Lindan)
	Heptachlor
	PCB 28
	PCB 52
	PCB 101
	PCB 138
	PCB 153
	PCB 180
	PCB 118
	PCB 77
	PCB 167
B3b	Diazinon	Miere	GC-NPD	GC-MS/MS
	Ethion
	Malathion
	Parathion
	Phorate
B3c	Plumb Pb	Miere	FAAS	Z-ETA-AAS
B3a*	pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare
Observaţii:
1. Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, plasmă sau ser sanguin.
2. Substanţele analizate din cadrul grupei vor fi indicate de medicul veterinar oficial, în funcţie de informaţiile deţinute referitoare la tratamentele aplicate.
Menţiuni:
1. Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului, acestea se vor trimite la un Laborator Naţional de Referinţă din statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielile fiind suportate de DSVSA sau IISPV.

285

286

Secţiunea a 12-a

Determinarea nivelurilor de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi a furajelor

– radioactivitate cumulată de 137Cs şi 134Cs –

Nr. crt.	Produsele care se controlează	Natura probei	Frecvenţa recoltării probelor şi examinării	Referenţial Interpretare rezultate
1.	Materii prime şi produse de origine animală.	1. Ţesuturi comestibile, lapte materie primă, miere, produse finite de origine animală, ingrediente; 2. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI – STAS 12327/1985; 3. Spectrometrie gamă de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur – SR ISO 10703:2007 .	O dată pe trimestru la unităţile producătoare producătoare din industria alimentară.	Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobarea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere după un accident nuclear sau în caz de urgentă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobîl, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2007
2.	Furaje	1. Nutreţuri fibroase, suculente, grosiere, făinuri proteice, premixuri, materii prime şi nutreţuri combinate; 2. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI – STAS 12327/1985; 3. Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur – SR ISO 10703:2007	O dată pe semestru în exploataţii şi fabrici de nutreţuri combinate	Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006

3

Apă

1. Apă din unităţile de industrie alimentară 2. Apă utilizată în exploataţii le de creştere a animalelor 3. Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI – STAS 12327/1985; 4. Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur – SR ISO 10703:2007

O dată pe an din unităţi de industrie alimentară. O dată pe an din exploataţiile de creştere a animalelor

Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006

CAPITOLUL IV

287

Supravegherea sanitară veterinară a unităţilor care produc, depozitează şi comercializează produse medicinale veterinare

CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL
Tipul de unitate	Prin control		Prin recoltare de probe pentru examene de laborator
	Frecvenţă	Responsabilitate	Natura probei	Frecvenţa recoltării probelor pentru examene de laborator	Responsabilitate
1	2	3	4	5	6
Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea şi condiţionarea produselor medicinale veterinare imunologice	Bianual si ori de cate ori este necesar	Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV	Produse medicinale veterinare imunologice (1)	1. In cazul tuberculinei şi a următoarelor tipuri de vaccinuri: a) contra pseudopestei aviare; b) contra pestei porcine clasice; c) contra rabiei; d) contra antraxului se recoltează probe de două ori pe an de la câte o serie din fiecare tip de produs. 2. In cazul produselor medicinale veterinare imunologice, altele decât cele prevăzute la pct 1., se recoltează probe o dată pe an, dintr-o serie din fiecare sortiment şi formă de ambalare. 3. In toate cazurile în care : a) se înregistrează reactii adverse postvaccinale sau se suspicionează lipsa de eficacitate; b) se constată modificări organoleptice; c) se constata deficiente privind condiţiile de conservare, depozitare se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare imunologice respective.	ICPBMUV
Unitate pentru	Bianual si ori	Direcţia de coordonare	1.Produse	1. Se recoltează probe o dată pe an, dintr-o	ICPBMUV

producerea, ambalarea, divizarea si condiţionarea produselor medicinale veterinare, altele decât cele imunologice	de cate ori este necesar	tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul Autorităţii Naţionale ANSVSA, ICPBMUV	medicinale veterinare finite, altele decât cele imunologice (1) 2. Materii prime	serie din fiecare sortiment şi formă de ambalare. 2. In toate cazurile în care: a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate; b) se constată modificări organoleptice; c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.
Importatori produse medicinale veterinare – din ţări terţe	Bianual şi ori de câte ori este necesar	Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA	Produse medicinale veterinare (2)	1. Se recoltează probe în cazurile prevăzute în art. 59 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr 187/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare; 2. In toate cazurile în care: a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate; b) se constată modificări organoleptice; c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.	1) ICPBMUV 2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română si STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor
Operatori/ distribuitori produse medicinale veterinare imunologice provenite din statele membre ale Uniunii Europene	Bianual şi ori de câte ori este necesar	Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA	Produse medicinale veterinare imunologice (2)	In toate cazurile în care: a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale sau se suspicionează lipsa de eficacitate; b) se constată modificări organoleptice; c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare imunologice respective.	1) ICPBMUV 2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor
Operatori/ distribuitori produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice, provenite din	Bianual şi ori de câte ori este necesar	Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA	Produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice (2)	In toate cazurile în care: a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate; b) se constată modificări organoleptice; c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.	1) ICPBMUV 2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

288

statele membre ale Uniunii Europene
Depozite, farmacii şi puncte farmaceutice veterinare	Trimestrial şi ori de cate ori este necesar	Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA	Produse medicinale veterinare (2)	In toate cazurile în care: a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate; b) se constată modificări organoleptice; c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.	1) ICPBMUV 2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

(1)– Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă vor fi stabilite de către ICPBMUV; costurile analizelor vor fi suportate de producător;

289

(2)– Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă vor fi stabilite de către ICPBMUV; costurile analizelor vor fi suportate de persoana juridică responsabilă, după caz, de către importatori, distribuitori, depozite, farmacii veterinare, puncte farmaceutice.

290

Anexa nr. 1 la Normele metodologice

PROGRAMUL PENTRU MONITORIZAREA, CONTROLUL ŞI ERADICAREA PESTEI PORCINE CLASICE ÎN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2009

Art. 1 – Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2009, denumit în continuare Program, este structurat astfel:

1. A. Procedura de diagnostic prin examene de laborator şi supraveghere a pestei porcine clasice;

2. B. Procedura de vaccinare de urgenţă contra pestei porcine clasice a porcinelor domestice din exploataţiile nonprofesionale;

3. C. Procedura de vaccinare de urgenţă contra pestei porcine clasice la mistreţi;

4. D. Instrucţiuni privind transportul, depozitarea şi utilizarea vaccinurilor antipestoase vii atenuate şi a vaccinurilor antipestoase sub formă de momeli vaccinale cu administrare orală, destinate vaccinării de urgenţă a porcinelor domestice din exploataţiile nonprofesionale de porcine, respectiv a mistreţilor, precum şi sistemele de raportare şi verificare a vaccinărilor.

1. A. Procedura de diagnostic prin examene de laborator şi supraveghere a pestei porcine clasice

Art. 2 – (1) Diagnosticul pestei porcine clasice prin examene de laborator se realizează consecutiv apariţiei îmbolnăvirilor şi creşterii ratei mortalităţii la porcinele domestice din exploataţii sau la mistreţii din fondurile de vânătoare, conform prevederilor de la Cap.VI şi VII din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 66/2005 şi procedurii de la anexa nr. 6 la prezentul Program, după cum urmează:

1. a) în cazul constatării creşterii morbidităţii şi/sau a mortalităţii la porcine, deţinătorul de animale anunţă medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

2. b) medicul veterinar de liberă practică împuternicit efectuează ancheta epidemiologică preliminară, realizează examene clinice şi necropsice;

3. c) în cazul unei suspiciuni de pestă porcină clasică notifică imediat medicul veterinar oficial din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale şi DSVSA cu privire la datele epidemiologice, aspectele clinice şi anatomopatologice evidenţiate;

4. d) medicul veterinar oficial, responsabil cu pesta porcină clasică de la nivelul DSVSA, analizează datele primite şi se deplasează la locul suspiciunii, unde, împreună cu medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi medicul veterinar oficial din cadrul circumscripţiei sanitar- veterinare zonale, efectuează examene clinice, necropsice şi ancheta epidemiologică detaliată şi dispune măsurile de restricţii sanitar-veterinare pentru suspiciunea de pestă porcină clasică, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

5. e) medicul veterinar oficial din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale sau medicul veterinar de liberă practică împuternicit, sub controlul medicului veterinar oficial, prelevează şi expediază imediat la LSVSA următoarele probe:

a ileonului;

1. 1. stern;

2. 2. amigdale, limfonoduri: retrofaringieni, parotidieni, mandibulari, mezenterici sau hepatogastrici, splină, rinichi, porţiunea distală

3. 3. sânge pe anticoagulant.

1. (2) Probele se prelevează, se prelucrează primar şi se manipulează cu precauţie deosebită, pentru a se evita eventuala diseminare a virusului; prelevarea probelor se realizează cu ajutorul unor instrumente sterile adecvate şi utilizate numai în acest scop, cum ar fi:

   1. a) bisturie;

   2. b) cuţite;

   3. c) foarfeci de diferite dimensiuni;

   4. d) cleşti;

   5. e) dălţi;

   6. f) fierăstraie.

2. (3) Instrumentele folosite la prelevarea probelor de la un animal se folosesc pentru prelevarea de probe de la un alt animal numai după ce au fost sterilizate, pentru a se evita contaminarea lor cu material viral de la cadavrul de porcine de la care s-au prelevat anterior probe şi pentru a elimina riscul apariţiei unor rezultate fals pozitive la testele de izolare a virusului pe culturi celulare sau la cele de amplificare a genomului viral – RT-PCR.

3. (4) După prelevare, probele se identifică cu înscrisuri lizibile ce nu se şterg în cursul manipulării şi sunt supuse unor operaţiuni de condiţionare şi ambalare, în scopul conservării materialelor patologice, cu menţinerea viabilităţii eventualilor agenţi virali şi excluderea posibilităţii de contaminare a mediului pe durata transportului către laborator.

4. (5) Probele prelevate sunt ambalate corespunzător în recipiente etanşe sau în pungi duble de plastic; este recomandat să se folosească câte o pungă sau alt recipient din material plastic pentru fiecare probă, acestea fiind foarte bine închise, pentru a se evita scurgerile de lichide; fiecare pungă în care s-a introdus o probă prelevată se introduce apoi într-o altă pungă, iar între acestea se pune o etichetă pe care se specifică tipul de organ, numărul probei şi numele deţinătorului sau codul exploataţiei; probele prelevate de la un animal au acelaşi număr; echipamentele de protecţie şi instrumentele de prelevare a probelor se utilizează numai pentru o singură exploataţie şi sunt destinate decontaminării, la părăsirea acesteia.

5. (6) În timpul transportului, probele se menţin la temperatura de refrigerare, evitându-se variaţiile mari de temperatură; în acest scop, probele prelucrate primar şi ambalate sunt introduse în lăzi izoterme etanşe, împreună cu pachete sau recipiente criogene ermetic închise şi congelate; probele prelevate nu se congelează pentru a se permite evidenţierea antigenului viral în interiorul celulelor; transportul probelor prelevate către laborator se realizează în condiţii care să prevină diseminarea virusului în mediul exterior; în interiorul lăzilor izoterme etanşe se introduce material absorbant, suficient pentru a absorbi lichidele scurse accidental.

6. (7) Probele prelevate din fiecare exploataţie sunt ambalate şi expediate separat la LSVSA; acestea sunt însoţite de o notă în care sunt înscrise explicit, date legate în principal de aspectele clinice, morfopatologice şi epidemiologice evidenţiate şi examenele solicitate.

Art. 3 – (1) LSVSA efectuează analizele necesare infirmării sau confirmării suspiciunii de pestă porcină clasică, conform diagramelor prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 3 la prezentul Program.

291

1. (2) Pentru analizele efectuate de LSVSA, prin tehnicile de detecţie de antigen viral prin test de imunofluorescenţă directă IFD se efectuează identificarea antigenului viral prin testul de imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali IPO şi/sau detecţie de genom viral prin RT-PCR, pe baza cărora se emit buletine de analiză, care se transmit în timp util la DSVSA.

   292

2. (3) În situaţia în care rezultatul testului de imunofluorescenţă directă este negativ, iar cel al testului de detecţie de genom este pozitiv, este necesară prelevarea suplimentară de probe din aceeaşi exploataţie, de la alte porcine ce prezintă semne clinice şi/sau leziuni pe baza cărora se suspicionează pesta porcină clasică.

3. (4) În situaţia în care în exploataţie nu mai există alte porcine, probele sunt trimise la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pesta Porcină Clasică şi Pesta Porcină Africană din cadrul IDSA, pentru efectuarea testului de izolare pe culturi celulare şi a altor teste confirmative; probele menţionate la alin. (3) sunt însoţite şi de rezultatele examenelor de laborator efectuate la LSVSA.

4. (5) În toate situaţiile în care un singur test rapid de detecţie a antigenului sau genomului viral este pozitiv la examenele efectuate în LSVSA, exploataţia este considerată în continuare suspectă de contaminare şi rămâne supusă măsurilor de restricţie sanitar-veterinară şi supraveghere sanitar-veterinară specială, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul Program.

Art. 4 – (1) În cazul focarelor primare, confirmarea bolii se face pe baza manifestărilor clinice, a leziunilor şi a existenţei a două teste rapide consecutive de detecţie a virusului cu rezultat pozitiv sau a izolării virusului bolii pe culturi celulare.

1. (2) În cazul focarelor secundare, confirmarea bolii se face pe baza manifestărilor clinice, a leziunilor, a existenţei datelor epidemiologice ce relevă legături cu un focar primar şi a unui test rapid de detecţie a virusului cu rezultat pozitiv ori a izolării virusului pestei porcine clasice pe culturi celulare, prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul Program.

2. (3) Atunci când probele provin de la animale care au fost vaccinate cu mai puţin de 30 de zile înainte de momentul prelevării, diagnosticul se face utilizând succesiunea de teste prevăzută în anexa nr. 3 la prezentul Program.

3. (4) Pe baza buletinului de analiză, medicul veterinar oficial din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale, împreună cu medicul veterinar oficial responsabil cu pesta porcină clasică de la nivelul DSVSA, declară oficial boala.

4. (5) În situaţia prevăzută la alin. (4), DSVSA notifică existenţa bolii la ANSVSA şi la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pesta Porcină Clasică şi Pesta Porcină Africană şi la IDSA.

5. (6) Simultan, DSVSA pune în aplicare prin medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar-veterinare zonale şi prin medicul veterinar de liberă practică împuternicit, sub responsabilitatea medicului veterinar oficial responsabil cu pesta porcină clasică de la nivelul DSVSA, măsurile de control al bolii în focar/zona infectată şi de prevenire a difuzării acesteia în teritoriu.

6. (7) Infirmarea unei suspiciuni notificate oficial se realizează pe baza inexistenţei semnelor clinice, a leziunilor şi a existenţei a două teste rapide consecutive de detecţie a virusului, cu rezultate negative, sau a testului de izolare a virusului pe culturi celulare, cu rezultat negativ, conform anexelor nr. 1 şi 2 la prezentul Program.

7. (8) În situaţia prevăzută la alin.(7), DSVSA suspendă măsurile de restricţie impuse anterior, dar continuă să monitorizeze exploataţia prin medicul veterinar oficial din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale care are responsabilitatea supravegherii sanitar-veterinare a acesteia, sub controlul medicului veterinar oficial responsabil cu pesta porcină clasică de la nivelul DSVSA.

   Art. 5 – Monitorizarea pestei porcine clasice prin examene de laborator are următoarele obiective:

   1. a) evaluarea privind pesta porcină clasică la mistreţi;

   2. b) evaluarea situaţiei pestei porcine clasice la porcinele domestice din exploataţiile comerciale industriale şi din exploataţiile nonprofesionale care au fost vaccinate de urgenţă în cadrul unor programe aprobate de Comisia Europeană şi a rezultatelor vaccinării de urgenţă;

   3. c) aplicarea rapidă şi eficientă a măsurilor de control şi eradicare a bolii;

   4. d) înregistrarea, procesarea şi utilizarea datelor epidemiologice în relaţie cu pesta porcină clasică;

   5. e) stabilirea măsurilor de control şi eradicare a bolii;

   6. f) stabilirea fondurilor necesare realizării acţiunilor de supraveghere;

   7. g) evaluarea imunizării mistreţilor ca rezultat al aplicării vaccinării de urgenţă pe cale orală a acestora, aprobată de Comisia Europeană;

   8. h) realizarea de examene clinice şi prelevare de probe pentru examene de laborator, ce trebuie efectuate cu respectarea instrucţiunilor conţinute în prezenta normă sanitar-veterinară.

Art. 6 – Supravegherea pentru pesta porcină clasică în exploataţiile comerciale industriale de porcine înregistrate sanitar-veterinar se face diferit în funcţie de aplicarea sau nu a vaccinării de urgenţă şi de tipul de vaccin folosit şi se bazează pe:

1. a) examinarea clinică a efectivelor de porcine;

2. b) examene de laborator efectuate pe probe prelevate consecutiv examenelor clinice, pe probe prelevate în orice moment al anului, de la animale moarte sau bolnave, ce prezintă semne clinice sau leziuni ce conduc la suspiciunea de pestă porcină clasică, dar şi pe probe prelevate randomizat de la diferite categorii de porcine sănătoase, în scopul atestării inexistenţei bolii în exploataţie.

Art. 7 – (1) În cazul porcinelor nevaccinate, supravegherea pentru pesta porcină clasică în exploataţiile comerciale industriale de porcine se realizează prin examene clinice, virusologice şi examene serologice.

1. (2) Examinarea clinică se realizează respectând următoarea conduită:

   1. a) inspecţii clinice zilnice ale tuturor porcilor, efectuate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit din exploataţie sau deţinătorul de animale. Animalele care prezintă modificări ale statusului de sănătate vor fi supuse examenului clinic ce include obligatoriu măsurarea temperaturii corporale. Rezultatul inspecţiilor clinice se înregistrează în registrul de exploataţie.

   2. b) examenul post-mortem zilnic al animalelor moarte efectuat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit din exploataţie, numărul minim de animale care vor fi supuse examenului postmortem este de cel puţin 6; ţinta examenelor post-mortem o vor reprezenta animalele moarte recent sau în agonie, care au prezentat febră şi semne clinice întâlnite în pesta porcină clasică; rezultatul acestor examene post-mortem se înregistrează în Registrul exploataţiei.

   3. c) înregistrarea zilnică în Registrul exploataţiei a pierderilor prin mortalitate, efectuată de către deţinătorul de animale.

   4. d) raportarea săptămânală de către deţinătorul de animale către DSVSA a pierderilor de porcine înregistrate.

   5. e) notificarea către DSVSA, efectuată de deţinătorul de animale a oricărei modificări a statusului de sănătate, în special când sunt aplicate tratamente cu antibiotice, a creşterii mortalităţii peste procentul tehnologic; pe baza acestei notificări medicul veterinar oficial se deplasează în exploataţie pentru a efectua un control oficial suplimentar.

   6. f) controlul oficial lunar efectuat de medicul veterinar oficial constă în:

      1. (i) controlul documentelor privind parametrii de producţie, pierderile prin mortalitate pe durata fiecărei luni, înregistrările privind tratamentele efectuate, înregistrările privind inspecţiile clinice şi examenele post-mortem efectuate zilnic de medicul veterinar de liberă practică din exploataţie;

      2. (ii) verificarea măsurilor de biosecuritate ale exploataţiei;

      3. (iii) inspecţii clinice ale tuturor porcinelor efectuate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit din exploataţie; ţinta o reprezintă în special sugarii, animalele tinere, animalele tarate, subdezvoltate, vindecate recent după boală, animalele introduse recent în exploataţie; animalele care prezintă modificări ale statusului de sănătate vor fi supuse examenului clinic ce include obligatoriu măsurarea temperaturii corporale; numărul minim de porcine ce vor fi examinate permite detectarea febrei cu o prevalenţă de 10% şi confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program; de la animalele care prezintă febră şi semne clinice întâlnite în pesta porcină clasică se prelevează probe de sânge pe anticoagulant pentru testul RT-PCR;

         293

      4. (iv) examen post-mortem al porcinelor moarte; numărul de animale care vor fi supuse examenului necropsic este de cel puţin 10; ţinta examenelor post-mortem o reprezintă sugarii şi animalele tinere.

2. (3) Examenele virusologice utilizate pentru realizarea supravegherii, prevăzute la alin. (1), sunt următoarele:

   1. a) test de detecţie de genom viral – RT-PCR;

   2. b) izolarea virusului pestei porcine clasice pe culturi celulare;

   3. c) detecţie de antigen viral prin imunofluorescenţă directă – IFD;

   4. d) identificarea antigenului viral cu anticorpi monoclonali – IPO.

3. (4) Pentru supravegherea prin examene virusologice probele se vor preleva astfel:

   1. a) de la porcine cu vârsta între 60 şi 120 de zile, de două ori pe an, probe de sânge pe anticoagulant pentru a detecta o pevalenţă de 10%, cu o confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program, prioritar de la porcinele cu stare febrilă, de la celelalte porcine prelevarea de probe făcându-se în sistem randomizat; probele sunt testate prin RT-PCR în sistem pull de câte 10 probe;

   2. b) de la animalele bolnave care în timpul examenelor clinice prezintă febră şi semne clinice întâlnite în pesta porcină clasică;

   3. c) de la animalele moarte sau în agonie la care se efectuează examen necropsic se prelevează probe pentru examene virusologice dacă prezintă leziuni care să indice prezenţa pestei porcine clasice; numărul de porcine la care se efectuează aceste examene trebuie să fie de cel puţin 10;

      294

   4. d) de la animalele moarte, independent de prezenţa leziunilor de pestă porcină clasică, lunar, se prelevează câte 10 seturi de organe din fiecare exploataţie pentru efectuarea de examene virusologice prin teste rapide de imunofluorescenţă RT-PCR. Pentru RT-PCR, probele vor fi lucrate în pool-uri de câte 10 probe;

4. (5) Pentru supravegherea prin examene serologice probele de ser se vor preleva astfel:

   1. a) de la porcinele la îngrăşat, în vârstă de peste 4 luni, trimestrial se prelevează probe de ser pentru a detecta o prevalenţă de 10%, cu o confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program, pentru fiecare exploataţie;

   2. b) de la scroafele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker până în luna aprilie 2008, la interval de 6 luni, din fiecare exploataţie se prelevează probe de ser pentru a detecta o prevalenţă de 5%, cu o confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program.

5. (6) Probele de ser prelevate de la scroafe care au fost vaccinate cu vaccin marker până în luna aprilie 2008 vor fi testate cu kitul ELISA pentru detecţia anticorpilor faţă de proteina Erns.

6. (7) Probele de ser prelevate de la porcinele la îngrăşat şi de la scrofele nevaccinate vor fi testate cu un kit ELISA pentru detecţia anticorpilor faţă de proteina E2.

   Art. 8 – (1) Procedura care se aplică în cazul rezultatelor pozitive la testul ELISA pentru detecţia anticorpilor faţă de proteina E2 constă în:

   1. a) procedura de bază, destinată clarificării situaţiei epidemiologice a exploataţiei în care au fost detectate animale nevaccinate pozitive la testul ELISA pentru detecţia anticorpilor faţă de proteina E2, care este următoarea:

      1. (i) inspecţia exploataţiei suspecte de către medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar-veterinare zonale, sub controlul medicului veterinar oficial responsabil cu pesta porcină de la nivelul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, care are responsabilitatea supravegherii sanitar-veterinare a acesteia;

      2. (ii) verificarea înregistrărilor privind sănătatea şi parametrii de producţie a porcinelor din exploataţie;

      3. (iii) inspecţia fiecărei unităţi a exploataţiei;

      4. (iv) examinarea clinică a tuturor categoriilor de porcine existente în exploataţie;

      5. (v) retestarea probelor pozitive examinate prin teste de virusneutralizare comparativă, utilizându-se simultan cele 3 pestivirusuri, respectiv virusul pestei porcine clasice, virusul bolii de graniţă şi virusul diareei virale bovine;

      6. (vi) retestarea acestor probe, după cel puţin două săptămâni, în cazurile dubioase;

      7. (vii) aceste măsuri trebuie suplimentate prin examene virusologice de detecţie de genom viral, izolarea virusului pe culturi celulare, imunofluorescenţă directă, urmate de analiza secvenţială a virusului, în cazul unor rezultate pozitive;

   2. b) procedura suplimentară, aplicată atunci când probele pozitive la testul ELISA supuse investigaţiilor de virusneutralizare comparativă, efectuate în scopul realizării diagnosticului diferenţial faţă de anticorpii altor pestivirusuri, respectiv virusul diareei virale bovine sau virusul bolii de graniţă, au relevat existenţa celor mai mari titruri de anticorpi neutralizanţi faţă de virusul pestei porcine clasice sau au furnizat rezultate neconcludente, care constă în:

      1. (i) de la animale coabitante cu cele seropozitive sau aflate în apropierea acestora se prelevează un număr mai mare de probe destinate unor investigaţii virusologice şi serologice suplimentare;

      2. (ii) în caz de rezultat neconcludent la testul de virusneutralizare şi rezultate negative la testele virusologice, porcinele pozitive la testul ELISA pentru detecţia anticorpilor faţă de proteina E2 se ucid şi medicul veterinar oficial din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale, suspendă suspiciunea de pestă porcină clasică;

      3. (iii) după obţinerea sero-conversiei pozitive pe un animal sau pe un număr redus de animale prin testul ELISA pentru detecţia anticorpilor faţă de proteina E2, ceea ce dovedeşte contactul porcinelor din exploataţie cu virusul sălbatic, exploataţia în cauză va fi supusă supravegherii sanitar-veterinare pentru o perioadă de 30 de zile.

         Art. 9 – (1) În cazul vaccinării cu vaccin viu atenuat, supravegherea exploataţiilor nonprofesionale de porcine pentru pesta porcină clasică se realizează prin:

         1. a) examinarea clinică, de două ori pe an sau cu ocazia vaccinărilor, a tuturor efectivelor de porcine;

         2. b) supravegherea serologică pentru evaluarea eficienţei vaccinării antipestoase, efectuată pe câte 15 probe prelevate de două ori pe an din fiecare localitate, la 28 de zile de la vaccinarea porcinelor; probele sunt examinate în cadrul LSVSA, prin testul ELISA pentru detecţie de anticorpi specifici virusului pestei porcine clasice; pentru realizarea detecţiei de anticorpi specifici virusului pestei porcine clasice trebuie îndeplinite următoarele condiţii:

            1. (i) kitul ELISA trebuie să asigure detecţia tuturor anticorpilor induşi de antigenele virusului pestei porcine clasice şi să interfereze cât mai puţin cu anticorpi induşi de alte pestivirusuri ce pot infecta porcinele;

            2. (ii) în acest scop este necesar să se realizeze captura şi detecţia anticorpilor-ţintă cu anticorpi monoclonali ce discriminează anticorpii induşi de virusul pestei porcine clasice de anticorpii induşi de alte pestivirusuri;

         3. c) supravegherea virusologică.

1. (2) Prelevarea probelor destinate examenelor virusologice de la porcinele din exploataţiile nonprofesionale se realizează de la:

   1. a) porcine care în momentul examenelor clinice de rutină, prevăzute la alin. (1) lit. a), prezintă semne clinice ce induc suspiciunea de pestă porcină clasică;

   2. b) porcinele moarte cu vârsta de peste două luni se prelevează probe pentru testele de imnunofluorescenţă directă.

2. (3) De la porcinele cu semne clinice ce induc suspiciunea de pestă porcină clasică se prelevează probe de sânge în tuburi cu anticoagulant pentru efectuarea de teste pentru detecţie de genom viral.

   295

3. (4) De la toate porcinele moarte recent care prezintă leziuni întâlnite în pesta porcină clasică se prelevează probe de organe şi de stern; pe aceste probe se efectuează iniţial testul de imunofluorescenţă directă, după care se respectă succesiunea de investigaţii prevăzută în metodologiile de lucru, prevăzute în anexele nr. 1-3 la prezentul Program.

   296

4. (5) De la porcinele tăiate în afara sacrificării tradiţionale şi care, consecutiv examinării ante- şi post-mortem, prezintă semne clinice sau leziuni ce induc suspiciunea de pestă porcină clasică se prelevează probe de organe şi de stern, urmând metodologiile de lucru prevăzute la alin. (4), nefiind permis consumul cărnii până la finalizarea rezultatelor de laborator.

5. (6) Toate porcinele tăiate în perioada sacrificărilor tradiţionale vor fi examinate ante şi post-mortem, recoltându-se probe pentru examene virusologice de la cei cu semne clinice sau leziuni, nefiind permis consumul cărnii până la finalizarea rezultatelor de laborator.

6. (7) În cazul porcinelor tinere crescute liber, în trimestrul patru al anului, atunci când sunt recuperaţi de deţinători, se prelevează probe pentru examene serologice şi virusologice, care să permită detecţia unei prevalenţe a bolii de 5%, cu o confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program.

   Art. 10 – (1) Supravegherea porcilor mistreţi pentru pestă porcină clasică se realizează pe următoarele probe:

   1. a) probe de stern;

   2. b) set de organe;

   3. c) sânge sau lichid toracoabdominal.

1. (2) Probele prevăzute la alin. (1) sunt prelevate:

   1. a) de la toţi porcii mistreţi vânaţi; un procent semnificativ din porcii mistreţi vânaţi trebuie reprezentat de animale tinere, inclusiv tineret porcin în vârstă de sub 6 luni;

   2. b) de la porci mistreţi găsiţi morţi.

2. (3) Probele prelevate sunt examinate în cadrul laboratoarelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, prin:

   1. a) detecţie prin testul ELISA pentru anticorpi, pe probe de sânge sau lichid toracoabdominal;

   2. b) imunofluorescenţă directă pentru detecţie de antigen viral, pe probe de stern sau organe la toate animalele vânate.

3. (4) Pentru supravegherea pe probe prelevate de la porcii mistreţi vânaţi, care nu prezintă leziuni ce pot induce suspiciunea de pestă porcină clasică, nu se aplică metodologia de lucru folosită în diagnosticul pestei porcine clasice prevăzută în anexe, fiind suficient un singur test rapid de detecţie a antigenului sau genomului viral.

4. (5) În cazul mistreţilor găsiţi morţi sau al celor vânaţi,accidentaţi, care prezintă leziuni ce induc suspiciunea de pestă porcină clasică, precum şi al celor cu vârsta sub 1 an, la care probele examinate au avut rezultat negativ la testul de imunofluorescenţă directă, se efectuează suplimentar şi detecţie de genom viral pe probe comasate – pool-uri de câte 10 probe.

   Art. 11 – (1) Testarea porcinelor pentru pesta porcină clasică prin examene de laborator se impune:

   1. a) în cazul în care se suspicionează pesta porcină clasică, pe baza manifestărilor clinice sau aspectelor lezionale asemănătoare pestei porcine clasice, constând în:

      1. (i) febră combinată cu diferite simptome;

      2. (ii) avorturi şi probleme de infertilitate în ultimele 3 luni;

      3. (iii) tremor congenital la purceii sugari;

      4. (iv) boli cronice şi porcinele tarate;

      5. (v) hemoragii, infarcte şi hematoame;

      6. (vi) butoni cecali;

   2. b) în exploataţiile cu contact direct sau indirect cu mistreţii, în regiuni unde boala există la aceştia;

   3. c) în exploataţiile comerciale industriale de porcine cu teste serologice pozitive pentru proteină Erns;

   4. d) în cazul în care există o suspiciune oficială;

   5. e) în cazul în care sunt dispuse depopulări preventive ale efectivelor suspecte;

   6. f) în cazul în care se confirmă pesta porcină clasică.

1. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1) sunt necesare următoarele acţiuni:

   1. a) efectuarea de examene clinice pentru a detecta febra la o prevalenţă de 5% la scroafe şi vieri şi 10%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program, la celelalte categorii de porci;

   2. b) efectuarea de examene post-mortem cu prelevare de probe pentru examene de laborator, de la porcinele moarte, afectate clinic, sau de la 3-4 congeneri ai acestora;

   3. c) în exploataţiile comerciale industriale de porcine, la efectivele vaccinate cu vaccin marker până în luna aprilie 2008 se vor preleva probe pentru detecţia anticorpilor faţă de proteina Erns pentru o prevalenţă a bolii de 5% la scroafe şi 10%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program, din alte categorii de porci suspecţi de îmbolnăvire.

2. (3) Atunci când se procedează la uciderea porcinelor în scopul combaterii bolii sau în scop preventiv, se prelevează randomizat probe pentru testare virusologică şi serologică, ca să asigure detecţia unei prevalenţe a bolii de 5% la scroafele de reproducţie şi 10% la alte categorii de porci, cu o confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program.

   Art. 12 – Conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005 pentru aprobarea Normei sanitar-veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 707 şi 707 bis din 5 august 2005, pentru aprobarea unor mişcări ale porcilor se efectuează:

   1. a) examinarea clinică a porcilor cu 24 de ore înainte de mutare;

   2. b) dacă porcii sunt mutaţi în altă exploataţie, cei ce au mai mult de 3-4 luni vor fi examinaţi randomizat pentru detecţia febrei la o prevalenţă a acesteia de 5% la scroafe şi 10% la celelalte categorii de porci sau 20% la porcii pentru tăiere, cu o confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program; în cazul vierilor vor fi testate toate animalele existente.

Art. 13 – În cazul vaccinării de urgenţă, supravegherea în zonele de protecţie şi de supraveghere a focarelor de pestă porcină clasică se realizează în următoarele 3 etape:

1. a) examen clinic al tuturor porcinelor existente, în primele 7 zile după instituirea zonelor de restricţie şi inventarierea tuturor exploataţiilor de porcine, cu prelevare de probe de sânge în tuburi cu anticoagulant, de la porcine ce prezintă febră;

2. b) examen necropsic, cu prelevare de probe pentru teste virusologice de la toate porcinele moarte recent;

3. c) monitorizarea porcinelor din zona de protecţie şi de supraveghere pe toată perioada restricţiilor sanitar-veterinare, cu prelevarea de probe de sânge în tuburi cu substanţă anticoagulantă de la porcinele bolnave şi/sau febrile şi probe de stern şi organe pentru examene virusologice de la porcinele moarte;

4. d) examene clinice, efectuate pentru fiecare subunitate a exploataţiei înainte de ridicarea măsurilor de carantină, pentru depistarea eventualelor porcine febrile, cu prelevare de la acestea a unor probe de ser pentru examene serologice dublate de probe de sânge în tuburi cu substanţă anticoagulantă, pentru examene de detecţie de genom viral, după cum urmează:

   1. (i) pentru depistarea porcinelor febrile se examinează un număr de exemplare care să asigure depistarea infecţiei la o prevalenţă a bolii de 10%, cu o confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program;

   2. (ii) pentru detecţia scroafelor febrile, numărul de scroafe examinate trebuie să asigure depistarea eventualelor scroafe infectate, cu o prevalenţă de 5%, cu o confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program;

      297

   3. (iii) în centrele de colectare a materialului seminal de porcine se examinează toţi vierii.

      298

      Art. 14 – În cazul vaccinării de urgenţă, supravegherea porcinelor din exploataţiile afectate de pesta porcină clasică, după ridicarea măsurilor de restricţie şi repopularea acestora, se realizează astfel:

      1. a) în cazul exploataţiilor în care testarea spaţiilor pentru prezenţa virusului pestei porcine clasice cu purcei santinelă mai mari de 120 de zile nu este posibilă, efectivul repopulat trebuie strict supravegheat pentru o perioadă de cel puţin 40 de zile, prin:

         1. (i) examinare clinică randomizată, săptămânal,care să asigure o detecţie a bolii la o prevalenţă de 5% la scroafe şi 10% la alte categorii de porci şi o confidenţă de 95%,conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program;

         2. (ii) examinarea lezională a tuturor porcinelor moarte sau bolnave/ucise cu prelevare de probe pentru examene virusologice;

         3. (iii) la două săptămâni după repopulare, prelevarea randomizată de probe de sânge în tuburi cu substanţă anticoagulantă, pentru efectuarea examinării virusologice prin RT-PCR, de la un număr suficient de mare de purcei, pentru a se putea detecta o prevalenţă a bolii de 10%, cu o confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program, pentru fiecare subunitate epidemiologică; subunitatea epidemiologică este definită ca grup de adăposturi, adăpost sau compartiment al unui adăpost din exploataţie;

      2. b) în cazul în care se efectuează repopularea totală cu tineret porcin sau porcine la îngrăşat, se prelevează randomizat probe de sânge în tuburi cu substanţă anticoagulantă pentru efectuarea examinării virusologice prin RT-PCR, ce trebuie să asigure detecţia unei prevalenţe a pestei porcine clasice de 20%, cu confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program;

      3. c) în cazul repopulării cu scroafe sau vieri, numărul de probe prelevate trebuie să asigure detecţia unei prevalenţe a pestei porcine clasice de 10%, cu o confidenţă de 95%, conform prevederilor anexei nr. 5 la prezentul Program;

B . PROCEDURA de vaccinare de urgenţă contra pestei porcine clasice a porcinelor domestice din exploataţiile nonprofesionale

Art. 15 – Obiectivele planului de vaccinare de urgenţă a porcinelor domestice din exploataţiile nonprofesionale sunt:

1. a) asigurarea protecţiei împotriva pestei porcine clasice a porcinelor domestice din exploataţiile nonprofesionale prin aplicarea rapidă şi eficientă a vaccinării de urgenţă la toate porcinele din exploataţiile nonprofesionale, nevaccinate în campania de toamnă a anului 2008;

2. b) diminuarea semnificativă a circulaţiei virale şi a cazurilor clinice;

3. c) monitorizarea corespunzătoare a porcinelor din fiecare localitate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, conform modelului de mai jos, şi raportarea operativă a situaţiei către DSVSA.

   Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor……………………………………………… Circumscripţia Sanitar-Veterinară de Asistenţă…………………….

   TABEL CENTRALIZATOR

   Aprobat, Circumscripţia Sanitar-Veterinară Zonală………..

   Medic veterinar oficial (data, nume, prenume, semnatura, ştampila, parafa)

   ……………………………………………………………….

   perioada de la data de ………………..la data de………………………

   privind vaccinarea împotriva pestei porcine clasice în localitatea…………………………… cu vaccin viu atenuat seria , termen de

   valabilitate………….

   Nr. crt.

   Datavaccinării

   Numele şi prenumele deţinătorului

   Codul exploataţiei

   Nr. de identificare al porcinelor*

   Data naşterii /luna

   Porcine vaccinate

   Porcine nevaccinate

   Semnătura deţinătorului

   scroafe

   vieri

   Tineret 60-120 zile

   Porci graşi

   Porci sub vârstă

   Scroafe gestante

   Alte cauze

   Refuzuri

   Notă: Se întocmeşte pe hârtie autocopiatoare.

   *Este obligatoriu să se inscrie numărul de identificare individual

   Medic veterinar de liberă practică împuternicit (nume, prenume, semnatura, stampila, parafa)

4. d) obţinerea unei perioade în care să se reducă circulaţia virusului pestos porcin pe teritoriul ţării şi în care evoluţia bolii să nu reprezinte un pericol pentru statele membre ale Uniunii Europene şi ţările terţe.

5. e) facilitarea participării României la comerţul intracomunitar cu porcine domestice şi sălbatice vii, carne şi produse din carne obţinute de la acestea.

Art. 16 – Vaccinarea de urgenţă a porcinelor domestice din exploataţiile nonprofesionale se execută în covor, în două campanii, la interval de 6 luni, sub coordonarea medicilor veterinari oficiali. Fiecare campanie se va finaliza într-o perioadă ce nu va depăşi două luni. Între campanii se execută vaccinări de întreţinere lunare la porcinele care au atins vârsta de vaccinare şi a celor care nu au fost vaccinate în campanie. Vaccinarea se execută la porcinele din exploataţiile nonprofesionale cu vârsta de 60 de zile.

299

Art. 17 – Porcinele domestice care în anumite perioade ale anului sunt crescute liber, sunt vaccinate ca şi porcinele domestice, în exploataţia de origine, cu vaccin viu atenuat. În perioadele în care se află în libertate în zone în care se aplică vaccinarea de urgenţă la mistreţi, vor fi luaţi în calcul la alocarea momelilor vaccinale.

300

Art. 18 – Pe durata campaniilor de vaccinare în covor, până la finalizarea acestora, nu sunt permise mişcări ale porcinelor vii, cărnii şi ale produselor din carne de porc din exploataţiile nonprofesionale de porcine.

Art. 19 – Pentru vaccinarea de urgenţă a porcinelor din exploataţiile nonprofesionale se utilizează un vaccin viu atenuat.

Art. 20 – După 28 de zile de la aplicarea vaccinării de urgenţă, pe bază de eşantionaj, sunt prelevate probe de sânge pentru stabilirea statusului imunologic post vaccinare, în conformitate cu procedura Laboratorului Naţional de Referinţă pentru Pesta Porcină Clasică din cadrul IDSA.

Art. 21 – Vaccinarea de urgenţă trebuie să fie însoţită de respectarea următoarelor măsuri:

1. a) iniţierea unei campanii de educaţie şi conştientizare a populaţiei şi a deţinătorilor de porcine, a medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi a medicilor veterinari oficiali, referitoare la importanţa şi obiectivele vaccinării de urgenţă împotriva pestei porcine clasice, precum şi obligaţia deţinătorilor de porcine de a anunţa în cel mult 24 de ore orice suspiciune de boală care se poate datora pestei porcine clasice;

2. b) asigurarea monitorizării Programului;

3. c) asigurarea identificării şi înregistrării porcinelor şi a exploataţiilor de porcine;

4. d) respectarea de către deţinătorii de porcine din exploataţiile nonprofesionale a prevederilor care garantează că produsele din carne şi carne proaspătă de porc sunt destinate numai consumului familial şi nu sunt valorificate pe piaţă;

5. e) îndeplinirea prevederilor pentru comercializarea în siguranţă pe piaţa locală, respectiv localitatea de origine, numai a porcinelor vii, cu respectarea condiţiilor de trasabilitate;

6. f) primirea de către deţinătorii de porcine, odată cu vaccinarea porcinelor din exploataţiile nonprofesionale de porcine, a carnetului de sănătate al animalului, care va conţine toate datele referitoare la vaccinarea de urgenţă, precum şi datele legate de starea de sănătate a animalelor, conform modelului de mai jos:

Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor…………… Circumscripţia Sanitar-Veterinară de Asistenţă ……………………………..

Data………….

CARNET DE SĂNĂTATE

pentru monitorizarea stării de sănătate a porcinelor domestice din exploataţiile nonprofesionale Nume şi prenumele deţinătorului……………………………… Codul exploataţiei………………

Nr. crt.	Data vizitării exploataţiei	Marca auriculară individuală	Data naşterii luna/an	Examene clinice (inclusiv termometria)	Data imun izării	Alte tratamen te	Observaţii / eliminat de la vaccinare	Semnătura deţinătorului, precum şi semnătura, ştampila şi parafa medicului veterinar de liberă practică împuternicit
1
2
3
4
5
6

Notă: Se întocmeşte pe hârtie autocopiatoare.

Art.22 – Aprovizionarea, transportul, depozitarea, distruibuirea şi utilizarea vaccinului viu atenuat se realizează pe bază de instrucţiuni, conform prevederilor lit. D din prezentul Program.

Art. 23 – Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care răspund de realizarea vaccinării de urgenţă au următoarele atribuţii:

1. a) identificarea şi înregistrarea porcinelor şi înregistrarea exploataţiilor;

   301

2. b) prezentarea, prin medicul veterinar oficial, a unei solicitări scrise, adresată DSVSA, referitoare la cantitatea necesară de vaccin viu atenuat şi calculul care fundamentează solicitarea;

   302

3. c) asigurarea transportului, manipulării, depozitării şi utilizării vaccinului viu atenuat, în conformitate cu cerinţele producătorului;

4. d) efectuarea examinării clinice, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 66/2005, incluzând controlul temperaturii porcinelor, înaintea inoculării vaccinului;

5. e) notificarea finalizării campaniei de vaccinare de urgenţă la DSVSA;

6. f) notificarea de urgenţă la medicul veterinar oficial a oricărei suspiciuni de boală sau a deficienţelor referitoare la calitatea vaccinului pe parcursul utilizării acestuia;

7. g) asigurarea că evidenţele pentru vaccinarea de urgenţă sunt întocmite corespunzător şi sunt semnate, ştampilate şi aprobate de medicul veterinar oficial;

8. h) întocmirea şi gestionarea evidenţelor privind vaccinul viu atenuat furnizat de către DSVSA şi utilizarea acestuia;

9. i) asigurarea gestiunii vaccinului şi a vaccinării de urgenţă pentru întocmirea dosarului de cofinanţare, susţinerea auditului;

10. j) asigurarea tuturor măsurilor tehnice şi administrative pentru evitarea răspândirii bolii ca urmare a efectuării actului medical de vaccinare;

11. k) asigurarea inactivării şi distrugerii deşeurilor rezultate ca urmare a aplicării vaccinării:flacoane, ace, seringi, tampoane, cu respectarea legislaţiei specifice materialelor de risc.

Art.24 – Notificarea derulării operative a campaniei de vaccinare realizate în luna precedentă pentru fiecare localitate de către DSVSA se efectuează săptămânal, conform modelului de mai jos, în prima zi lucrătoare, prin transmiterea la ANSVSA a documentelor.

Model notificare operativă săptămânală

DIRECŢIA SANITAR-VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR…………………..

Aprobat,

Circumscripţia Sanitar-Veterinară Zonală ……………….

Medic veterinar oficial

(data, nume, prenume, semnatura, stampila, parafa)

…………………………………………………………………………………..

Circumscripţia Sanitar-Veterinară de Asistenţă Perioada de la data……………la data……….

NOTIFICAREA OPERATIVĂ A CAMPANIEI DE VACCINARE EFECTUATĂ LA PORCINELE DOMESTICE DIN LOCALITATEA………………..

Nr. total de gospodării………………………………………………

Din care:

Nr. total de exploataţii nonprofesionale care deţin porcine……………………

Nr. total de porcine deţinute. din care:

1. 1. Scroafe…………………………………………..

2. 2. Vieri………………………………………………

3. 3. Tineret între 60 – 120 zile………………..

4. 4. Porci graşi………………………………………

5. 5. Porcine sub vârsta de vaccinare…………

Nr. total de exploataţii nonprofesionale în care s-a aplicat vaccinarea……… Nr. total de porcine vaccinate în perioadă din care:

1. 1. Scroafe…………………………………………..

2. 2. Vieri………………………………………………

3. 3. Tineret între 60 – 120 zile………………..

4. 4. Porci graşi………………………………………

Nr. total de doze vaccin viu atenuat utilizate Seria……….valabilitatea nr. doze utilizate

Seria ……….valabilitatea nr. doze utilizate

Seria ……….valabilitatea nr. doze utilizate

Porcinele sub vârsta de vaccinare se vor vaccina la data împlinirii vârstei de vaccinare

Medic veterinar de liberă practică împuternicit, (data, nume, prenume, semnatura, ştampila, parafa)

Art. 25 – Efectuarea vaccinărilor contra pestei porcine clasice a porcinelor domestice din exploataţiile nonprofesionale va fi evidenţiată conform cerinţelor precizate în modelul de mai jos:

Aprobat, Circumscripţia Sanitar-Veterinară Zonală………..

Medic veterinar oficial (data, nume, prenume, semnatura, ştampila, parafa)

303

……………………………………………………………….

TABEL CENTRALIZATOR

perioada de la data de ………………..la data de………………………

privind vaccinarea împotriva pestei porcine clasice în localitatea…………………………… cu vaccin viu atenuat seria , termen de

valabilitate………….

Nr. crt.

Data vaccinării

Numele şi prenumele deţinătorului

Codul exploataţiei

Nr. de identificare al porcinelor*

Data naşterii /luna

Porcine vaccinate

Porcine nevaccinate

Semnătura deţinătorului

scroafe

vieri

Tineret 60- 120 zile

Porci graşi

Porci sub vârstă …….

Scroafe gestante

Alte cauze

Refuzuri

304

Notă: Se întocmeşte pe hârtie autocopiatoare.

*Este obligatoriu să se inscrie numărul de identificare individual

Medic veterinar de liberă practică împuternicit (nume, prenume, semnatura, stampila, parafa)

1. C. Procedură de vaccinare de urgenţă contra pestei porcine clasice la mistreţi.

   Art. 26 – Obiectivele procedurii de vaccinare şi parametrii de evaluare a eficienţei acesteia sunt:

   1. a) mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi, accidentaţi inclusiv în zona de vaccinare, sunt supuşi examenelor de laborator pentru pesta porcină clasică, conform prevederilor art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005.

   2. b) evaluarea rezultatelor vaccinării se realizează separat pe judeţe şi pe grupe de vârstă, de către LSVSA din cadrul DSVSA, iar în cazuri de expertiză, de către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pesta Porcină Clasică din cadrul IDSA.

   3. c) principiul de evaluare a eficienţei vaccinării antipestoase îl constituie estimarea raportului dintre mistreţii serologic negativi şi incidenţa virusului la mistreţii virusologic pozitivi; probele virusologic pozitive sunt investigate în primele 28 de zile după distribuirea momelilor, pentru tipizare prin secvenţializare în vederea diferenţierii între virusul vaccinal şi virusul sălbatic; trimestrial se realizează tipizarea tulpinilor izolate.

   Art. 27 – Zonele de vacinare sunt:

   1. a) Zonă infectată – zona definită conform art. 2 şi art. 15 alin. (2) lit.a) coroborat cu art. 16 alin.(7) lit.b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005;

   2. b) Zonă de vaccinare pentru mistreţi – fondurile de vânătoare în care sunt identificate populaţii de mistreţi;

   3. c) Loc specific de vaccinare – locul ales de către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, în colaborare cu medicul veterinar oficial, în care se distribuie hrană pentru mistreţi pentru inducerea unui reflex condiţionat de loc şi în care, ulterior, se distribuie momelile vaccinale în vederea imunizării orale a mistreţilor; monitorizarea aplicării planului de vaccinare de urgenţă a mistreţilor se realizează prin testarea probelor prelevate de la toţi mistreţii găsiţi morţi, accidentaţi sau împuşcaţi, în vederea depistării cazurilor pozitive şi pentru testarea eficienţei imunizării postvaccinale;

   4. d) Centru de colectare vânat sălbatic – unitatea cu spaţii şi dotări adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, identificarea, sortarea, răcirea şi prelucrarea primară a vânatului sălbatic provenit direct din fondurile de vânătoare, respectiv decapitare, recoltarea trofeului,

      toaletare, curăţare, eviscerare, jupuire parţială şi livrarea produselor rezultate către unităţi autorizate sanitar-veterinar, vânzare cu amănuntul, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

   5. e) Spaţiu de refrigerare fix sau mobil – mijloc auto izoterm prevăzut cu agregat de refrigerare, unde vânatul se păstrează la temperatura de

      +7 C, până la primirea rezultatelor de laborator pentru pesta porcină clasică, trichineloza, carcasele de mistreti pentru consumul propriu, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

      Art. 28 – Autorităţile competente pentru implementarea Procedurii de vaccinare de urgenţă contra pestei porcine clasice la mistreţi sunt:

      1. a) ANSVSA, care coordonează implementarea procedurii;

      2. b) DSVSA, în cooperare cu institutele veterinare centrale;

      3. c) alte instituţii publice, conform prevederilor legale în vigoare.

   Art. 29 – Examenele de laborator pentru depistarea bolii la mistreţi sunt realizate de către LSVSA din cadrul DSVSA, abilitate pentru efectuarea investigaţiilor în vederea diagnosticării pestei porcine clasice; pentru judeţele în care LSVSA nu sunt abilitate pentru realizarea unor astfel de investigaţii, probele prelevate de la mistreţi se trimit la IDSA.

   Art. 30 – Expertiza de diagnostic şi examenele pentru testarea eficienţei imunizărilor antipestoase la mistreţi se realizează de IDSA.

   Art. 31 – Tipizarea prin secvenţializare a tulpinilor de virus pestos porcin, precum şi definirea relaţiilor epidemiologice ale acestora se realizează de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Pesta Porcină Clasică şi de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Biologie Moleculară şi Biochimie din cadrul IDSA.

   Art. 32 – DSVSA, în cooperare cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, coordonează campania locală de vaccinare antipestoasă.

   Art. 33 – ANSVSA examinează lunar rezultatele campaniei de vaccinare, prin analiza cazurilor pozitive diagnosticate la mistreţi şi a testelor referitoare la evaluarea eficacităţii vaccinării orale.

   Art. 34 – Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, în colaborare cu DSVSA, stabilesc numărul de mistreţi ce urmează a fi supuşi vaccinării în anul 2009.

   Art. 35 – DSVSA au responsabilitatea organizării procedurii de achiziţie a momelilor vaccinale pentru anul 2009.

   Art. 36 – DSVSA gestionează momelile în condiţii de depozitare corespunzătoare şi cu respectarea prevederilor producătorului şi le distribuie gestionarilor fondurilor de vânătoare în momentul în care este preconizată efectuarea vaccinării orale de urgenţă, conform formularului prevăzut în anexa nr. 8 la prezentul Program.

   Art. 37 – Gestionarii fondurilor de vânătoare, sub supravegherea medicului veterinar oficial, distribuie momelile vaccinale la locurile stabilite pentru a fi consumate de mistreţi.

   Art. 38 – Cu ocazia vânătorilor, gestionarii fondurilor de vânătoare, în prezenţa medicului veterinar oficial, prelevează probe pentru depistarea cazurilor de pestă porcină clasică şi pentru testarea eficacităţii imunizării orale; probe similare se prelevează şi de la mistreţii morţi, accidentaţi; acestea se trimit la LSVSA acreditate pentru realizarea investigaţiilor specifice.

   Art. 39 – Vaccinarea de urgenţă contra pestei porcine clasice se efectuează la întreaga populaţie de mistreţi aflată pe teritoriul României, conform situaţiei prevăzute în anexa nr. 12 la prezentul Program.

   Art. 40 – Obiectivele vaccinării de urgenţă împotriva pestei porcine clasice la mistreţi sunt următoarele:

   1. a) asigurarea unei perioade de linişte epidemiologică prin protejarea populaţiei de mistreţi împotriva virusului pestei porcine clasice, astfel încât boala să nu mai prezinte un risc major pentru populaţia de porcine domestice;

      305

   2. b) menţinerea statusului imun al mistreţilor din fondul cinegetic, pentru a fi protejaţi împotriva virusului pestei porcine clasice;

      306

   3. c) supravegherea sanitar-veterinară continuă a efectivelor de mistreţi prin examene anatomopatologice şi de laborator efectuate la toţi mistreţii morţi, accidentaţi sau vânaţi;

   4. d) diminuarea presiunii virale în relaţia cu virusul pestei porcine clasice în fondul cinegetic şi reducerea semnificativă a numărului de mistreţi afectaţi de boală.

   Art. 41 – Vaccinul utilizat pentru vaccinarea de urgenţă a mistreţilor împotriva pestei porcine clasice este un vaccin viu, înglobat în momeli vaccinale, astfel încât să fie protejat faţă de variaţiile de temperatură din mediul extern.

   Art. 42 – Produsul medicinal veterinar utilizat trebuie să fie autorizat pentru comercializare conform prevederilor Directivei Comisiei 2009/9/CE de modificare a Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2001/82/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în nr. L 44 din 14 februarie 2009.

   Art. 43 – Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA instruiesc gestionarii fondurilor de vânătoare şi personalul implicat în plasarea momelilor vaccinale cu privire la condiţiile de depozitare şi utilizare a produsului precizate de producător.

   Art. 44 – Personalul din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare judeţene răspund de plasarea momelilor vaccinale în locurile stabilite, sub coordonarea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial.

   Art. 45 – Efectuarea celor 3 campanii cu rapel, respectiv 6 administrări, primăvara: martie-aprilie; vara: iunie-iulie; toamna: octombrie- noiembrie, aprobate prin Decizia Comisiei 897/2008/CE.

   Art. 46 – Plasarea momelilor vaccinale se face la locurile de hrănire, iar numărul de momeli va fi calculat în funcţie de numărul de mistreţi care se hrănesc în fiecare dintre aceste locuri; la fiecare administrare trebuie să fie plasate câte două momeli vaccinale pentru fiecare mistreţ.

   Art. 47 – După fiecare plasare de momeli, se interzice vânătoarea la locurile specifice de vaccinare timp de 4 zile, pentru a nu deranja mistreţii şi a se asigura consumul în totalitate al momelilor; după 5 zile de la administrare, momelile neconsumate şi eventual capsulele momelilor consumate sunt colectate de către vânători şi returnate prin responsabilitatea medicului veterinar oficial la DSVSA, conform prevederilor art. 65 lit.f).

   Art. 48 – Distribuirea momelilor vaccinale este organizată de gestionarii fondurilor de vânătoare împreună cu medicul veterinar oficial de la circumscripţia sanitar-veterinară zonală; acesta notifică DSVSA datele referitoare la efectuarea vaccinării orale de urgenţă a mistreţilor, conform formularului prevăzut în anexa nr. 8 la prezentul Program.

   Art. 49 – DSVSA organizează activităţi de informare a populaţiei şi de instruire a personalului propriu şi a gestionarilor fondurilor de vânătoare cu referire la modalităţile practice detaliate de efectuare a vaccinării orale de urgenţă contra pestei porcine clasice, monitorizarea mistreţilor vaccinaţi şi prelevarea de probe în vederea efectuării examenelor de laborator.

   Art. 50 – În vederea obţinerii unei imunizări eficiente a mistreţilor din categoria tineret, pentru vaccinarea acestora trebuie să se utilizeze cuşti sau ţarcuri de aproximativ 1,5 m înălţime, confecţionate din bare, astfel încât să permită numai accesul mistreţilor din categoria tineret.

   Art. 51 – Locul specific de vaccinare trebuie să aibă o arie de cel puţin 200 mp, care să permită accesul tuturor mistreţilor din arealul

   arondat.

   Art.52 – Numărul de mistreţi ce trebuie vaccinaţi se determină pe baza unor evaluări efectuate de gestionarii fondurilor de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, de paznici, vânători, gestionari ai fondurilor de vânătoare, la sfârşitul fiecărui sezon de vânătoare; numărul de mistreţi ce trebuie vaccinaţi în anul 2009 este de aproximativ 55.000.

   Art. 53 – Numărul estimat de mistreţi ce trebuie vaccinaţi în fiecare judeţ în anul 2009, precum şi cota de vânat aprobată sunt prevăzute în tabelul din anexa nr. 9 la prezentul Program.

   Art. 54 – Cota anuală de vânat este alcătuită din aproximativ 30% mistreţi din categoria tineret în vârstă de sub un an, 10% mistreţi între 1 – 2 ani şi 60% mistreţi adulţi în vârstă de peste 2 ani.

   Art. 55 – Mistreţii din categoria tineret sunt purtători şi eliminatori ai virusului pestei porcine clasice şi constituie principalul element de risc în lanţul epidemiologic al bolii; vânarea mistreţilor din categoria tineret constituie elementul esenţial pentru reducerea presiunii virale.

   Art. 56 – Durata programului vaccinării de urgenţă a mistreţilor aprobat se poate prelungi în situaţii epidemiologice nefavorabile sau când riscul privind pesta porcină clasică se menţine; vaccinarea de urgenţă a mistreţilor trebuie să continue cel puţin un an după ultimul caz de boală diagnosticat la mistreţi.

   Art. 57 – Modelul formularului pentru înregistrarea datelor privind vaccinarea de urgenţă a mistreţilor contra pestei porcine clasice de către DSVSA este prevăzut în anexa nr. 10 la prezentul Program.

   Art. 58 – Gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să asigure următoarele condiţiile pregătitoare pentru vaccinarea de urgenţă:

   1. a) catagrafierea populaţiei de mistreţi de pe fiecare fond de vânătoare, la sfârşitul sezonului de vânătoare, suprafaţa fondului de vânătoare şi densitatea populaţiei de mistreţi, stabilind numărul de mistreţi ce urmează să fie vaccinaţi;

   2. b) stabilirea necesarului de momeli vaccinale pentru fiecare fond de vânătoare;

   3. c) solicitarea adresată, în scris, DSVSA pentru asigurarea necesarului de momeli vaccinale pe baza reţetei cu timbru sec;

   4. d) stabilirea de către gestionarul fondului de vânătoare a personalului responsabil pentru plasarea momelilor, sub control sanitar-veterinar;

   5. e) efectuarea instruirii teoretice şi practice a personalului prevăzut la lit. d) şi a medicilor veterinari oficiali şi de liberă practică împuterniciţi care participă la acţiunea de imunizare orală a mistreţilor.

   Art. 59 – Pentru realizarea în condiţii corespunzătoare a vaccinării de urgenţă a mistreţilor contra pestei porcine clasice, gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să dispună asigurarea:

   1. a) necesarului de furaje la locurile de hrănire/administrare a momelilor vaccinale;

   2. b) transportului, depozitării şi manipulării momelilor vaccinale în condiţiile precizate de producătorul acestora;

   3. c) ustensilelor necesare plasării momelilor vaccinale;

   4. d) echipamentelor de protecţie constituite din: halat, bonetă,salopetă, combinezon de unică folosinţă, cizme de cauciuc, mănuşi de unică folosinţă;

   5. e) unei hărţi a fondului de vânătoare şi a zonei în care se aplică vaccinarea.

   Art. 60 – DSVSA trebuie să asigure formularele necesare întocmirii evidenţelor sanitare veterinare:

   1. a) formular pentru acceptarea momelilor de către gestionarii fondurilor de vânătoare, prevăzut în anexa nr. 8 la prezentul Program;

   2. b) formular pentru înregistrarea datelor privind vaccinarea de urgenţă, prevăzut în anexa nr. 10 la prezentul Program;

   3. c) formular pentru examinarea de laborator a mistreţilor, prevăzut în anexa nr. 11 la prezentul Program;

   4. d) macheta pentru raportarea vaccinarii de urgenta la mistreti prevazuta in anexa nr. 13 la prezentul Program.

   Art. 61 – Pentru efectuarea vaccinării, personalul prevăzut la art. 62 lit.d), instruit pentru aplicarea momelilor, în coordonarea şi supravegherea medicului veterinar oficial sau de liberă practică împuternicit, urmăreşte:

   1. a) stabilirea locurilor de hrănire unde se aplică momelile vaccinale pe fiecare fond de vânătoare;

   2. b) marcarea locurilor unde sunt administrate momelile vaccinale;

   3. c) furajarea continuă a mistreţilor pe o perioadă de 10-14 zile înainte de plasarea momelilor vaccinale;

      307

   4. d) plasarea momelilor vaccinale şi a furajului în gropi aflate în perimetrul delimitat din 2 în 2 metri şi acoperite cu pământ ce nu trebuie tasat, în vederea protejării vaccinului;

      308

   5. e) interzicerea vânătorilor şi a circulaţiei persoanelor în zonele specifice de vaccinare;

   6. f) colectarea momelilor vaccinale neconsumate şi a capsulelor după 5 zile de la administrarea acestora, în vederea predării acestora la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti.

      Art. 62 – Măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului vaccinal la porcinele domestice sunt:

      1. a) momelile trebuie plasate manual în locurile specifice de vaccinare, îngropate în sol la o adâncime de cel mult 20 de cm, pentru a le proteja faţă de variaţiile de temperatură din mediu şi faţă de alte specii de animale existente în biotop.

      2. b) pentru porcinele domestice şi mistreţi în zona infectată, cele prevăzute de Norma sanitară veterinară cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, precum şi alte măsuri aplicate în vecinătatea fondurilor de vânătoare în care se execută vaccinarea de urgenţă orală a mistreţilor:

         1. 1. interzicerea creşterii liber a porcinelor domestice;

         2. 2. gestionarea resturilor menajere, a gunoiului şi a aşternutului în exploataţiile de porcine, astfel încât acestea să nu vină în contact sau să fie accesibile mistreţilor;

         3. 3. interzicerea accesului vânătorilor în exploataţiile de porcine cel puţin 21 de zile după participarea la vânători;

         4. 4. depistarea şi declararea de către gestionarii fondurilor de vânătoare a mistreţilor morţi,accidentaţi, prelevarea de probe pentru stabilirea cauzelor care au dus la moartea/accidentarea acestora;

         5. 5. asigurarea ecarisării în spaţiul cinegetic naţional;

         6. 6. depistarea şi sancţionarea braconierilor, confiscarea şi denaturarea vânatului ilegal;

         7. 7. expertiza sanitar-veterinară a carcaselor de mistreţi.

      3. c) prelevarea de probe de la mistreţii morţi, vânaţi şi accidentaţi, pentru examene de laborator, care se efectuează conform Manualului de diagnostic aprobat prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 66/2005.

      4. d) interzicerea comercializării mistreţilor vii şi a cărnii proaspete de mistreţi vânaţi din zonele infectate, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005.

   Art. 65 – Măsuri suplimentare pentru controlul vânatului:

   1. a) imediat după vânătoare, fiecărui mistreţ împuşcat i se aplică un număr de identificare de către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial în a cărui arie de competenţă are loc vânătoarea;

   2. b) mistreţii vânaţi trebuie să fie transportaţi, prin grija gestionarului fondului de vânătoare, la centrul de colectare vânat sălbatic, sau la mijloacele auto dotate cu instalaţii mobile de refrigerare pentru mistreţii care fac obiectul autoconsumului; pe durata transportului trebuie să se evite contactul direct sau indirect cu porcinele din exploataţiile de porcine domestice; carcasele de mistreţi se păstrează în aceste centre de colectare, până când rezultatele de laborator privind pesta porcină clasică sunt disponibile, pentru a se asigura trasabilitatea, conform Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005; probele prelevate de la mistreţi în centrele de colectare vânat sălbatic şi se trimit la laborator pentru efectuarea examenelor în relaţie cu pesta porcină clasică, însoţite de un formular, prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul Program, conform Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, completat de medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate se află centrul de colectare vânat sălbatic;

   3. c) copia formularului prevăzut în Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, este păstrată la DSVSA;

   4. d) în cazul unui rezultat pozitiv, copii ale buletinului de analiză se trimit la ANSVSA, la IDSA, la DSVSA şi la medicul veterinar oficial care a trimis probele spre examinare;

   5. e) distrugerea cadavrelor şi a carcaselor de mistreţi pentru care investigaţiile de laborator au relevat rezultate pozitive este în responsabilitatea gestionarilor centrelor de colectare vânat sălbatic şi a mijloacelor mobile;

   6. f) DSVSA controlează distrugerea în siguranţă a cadavrelor şi a carcaselor de mistreţi; măsurile trebuie să asigure că nicio carcasă provenită de la mistreţii la care investigaţiile de laborator au fost pozitive nu este scoasă din centrul de colectare vânat sălbatic sau din zona infectată, inclusiv în cazul cadavrelor de mistreţi;

   7. g) pentru examinarea de laborator a mistreţilor se foloseşte modelul formularului prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul Program.

   Art. 66 – Pentru comercializarea carcasei de mistreţi, aceasta se marchează în conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 10/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte procedura pentru marcarea şi certificarea sanitară veterinară a cărnii proaspete şi marcarea produselor de origine animală destinate consumului uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 221 din 21 martie 2008.

2. D. INSTRUCŢIUNI privind transportul, depozitarea şi utilizarea vaccinurilor antipestoase vii atenuate şi a vaccinurilor antipestoase sub formă de momeli vaccinale cu administrare orală, destinate vaccinării de urgenţă a porcinelor domestice din exploataţiile nonprofesionale de porcine, respectiv a mistreţilor precum şi sistemele de raportare şi verificare a vaccinărilor

Art. 67 – Instrucţiuni privind transportul:

1. a) personalul din cadrul depozitului farmaceutic veterinar implicat în operaţiunile de transport al vaccinurilor către DSVSA este instruit de catre medicul veterinar care are calitatea de şef al depozitului farmaceutic veterinar sau persoana responsabilă cu calitatea produselor medicinale veterinare din cadrul depozitului, la locul de încărcare a vaccinurilor, cu privire la tehnicile speciale de transport şi manipulare a acestora; la finalizarea instruirii se întocmesc procese-verbale de instruire;

2. b) instrucţiunile privind operaţiunile de transport sunt prevăzute la anexa nr.14 la prezentul Program Art. 68 – Instrucţiuni privind depozitarea:

1. a) personalul implicat în operaţiunile specifice activităţii de depozitare a vaccinurilor din DSVSA este instruit de căre medicul veterinar cu responsabilitate în recepţia, depozitarea şi distribuţia vaccinului pe raza judeţului, numit prin decizia directorului executiv al DSVSA;

2. b) instrucţiunile privind condiţiile de depozitare sunt prevazute la anexa nr. 15 la prezentul Program. Art. 69 – Instrucţiuni privind utilizarea:

1. a) DSVSA eliberează toate tipurile de vaccinuri către medicii veterinari de liberă practică împuterniciti, din cadrul circumscripţiilor sanitar- veterinare de asistenţă numai pe baza unei reţete cu timbru sec completate de către medicul veterinar oficial;

2. b) modelul reţetei cu timbru sec este prevăzut la anexa nr. 16 la prezentul Program;

3. c) eliberarea vaccinului se face după instruirea medicilor veterinari de liberă practică imputerniciti, de către medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea şi distribuţia vaccinului pe raza judeţului, numit prin decizia directorului executiv al DSVSA cu privire la modul de transport, depozitare şi utilizare a acestuia prin întocmirea unui proces-verbal de instruire;

   309

4. d) personalul implicat în administrarea vaccinului viu atenuat la animale, precum şi personalul care plasează momelile vaccinale sunt instruite de catre medicul veterinar de liberă practică împuternicit în ceea ce priveşte condiţiile de folosire a vaccinului;

   310

5. e) instrucţiunile privind condiţiile de utilizare a vaccinurilor vii atenuate şi a momelilor vaccinale sunt prevăzute la anexa nr. 17 la prezentul Program.

Art. 70 – DSVSA raportează la ANSVSA situaţia vaccinărilor antipestoase din judeţ, conform instrucţiunilor prevazute la art. 74.

Art. 71 – DSVSA, prin Compartimentul de control şi coordonare a activităţii farmaceutice veterinare, verifică respectarea instrucţiunilor de transport, depozitare şi utilizare a vaccinurilor la nivelul judeţului, completează fişa de inspecţie a carei model este prevazut la anexa nr. 19 la prezentul Program, iar rezultatele verificării sunt raportate lunar la Direcţia Coordonare Tehnică a Institutelor de Referinţă, LSVSA şi Farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA.

Art. 72 – Instrucţiuni privind raportarea informaţiilor referitoare la efectuarea vaccinării de urgenţă contra pestei porcine clasice la porcinele domestice din exploataţiile nonprofesionale:

1. a) medicul veterinar de liberă practică împuternicit, responsabil cu efectuarea vaccinării de urgenţă contra pestei porcine clasice la porcinele din exploataţiile nonprofesionale, transmite săptămânal, la DSVSA, prin e-mail, fax sau telefon, în fiecare zi de luni până la orele 12:00, situaţia vaccinărilor antipestoase efectuate în săptămâna anterioară; raportul emis de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit este completat conform modelului prevăzut la anexa nr.18 la prezentul Program, pentru fiecare circumscripţie sanitar-veterinară de asistenţă.

2. b) raportul se transmite medicului veterinar oficial numit prin decizia directorului executiv al DSVSA doar atunci când se notifică unele probleme deosebite privind realizarea vaccinării antipestoase.

3. c) medicul veterinar oficial responsabil de pestă porcină clasică de la DSVSA, centralizează informaţiile primite conform modelului de raportare, prevăzut la anexa nr. 18 la prezentul Program şi transmite prin e-mail, sinteza ce cuprinde datele referitoare la fiecare localitate din judeţ la ANSVSA şi coordonatorului Reţelei pentru monitorizarea Programului naţional de supraveghere, control şi eradicare a pestei porcine clasice pentru anul 2009, potrivit anexei nr. 20 la prezentul Program; transmiterea situaţiei privind realizarea vaccinărilor antipestoase porcine, pentru exploataţiile nonprofesionale repartizată pe localităţi, se face lunar, în data de 25 a lunii, cumulând vaccinările efectuate începând cu data de 01.01.2009, la ANSVSA.

4. d) situaţia transmisă la ANSVSA trebuie analizată şi aprobată de directorul executiv al DSVSA.

5. e) medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, care transmit situaţia vaccinărilor antipestoase realizate în exploataţiile nonprofesionale la DSVSA şi medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA care transmit situaţiile la ANSVSA păstrează raportările completate şi semnate de directorul executiv al DSVSA pentru a putea fi prezentate în orice moment la cerere.

6. f) atunci când se constată deficienţe în aplicarea vaccinării de urgenţă, directorul executiv al DSVSA identifică şi dispune măsurile ce se impun pentru remedierea acestora. Totodată, acesta dispune realizarea unui control de către Biroul de inspecţii şi control din cadrul DSVSA, pentru elucidarea cauzelor care au condus la înregistrarea unor deficienţe în aplicarea vaccinării de urgenţă antipestoasă şi ia măsurile corective necesare, dacă acestea se impun.

7. g) indiferent de numărul controalelor dispuse de directorul executiv al DSVSA în urma raportărilor săptămânale, Biroul de inspecţie şi control din structura DSVSA împreună cu medicul veterinar oficial din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale, realizează o acţiune de inspecţie şi control lunară în toate circumscripţiile sanitar-veterinare de asistenţă din judeţ. Urmare controalelor efectuate, se întocmesc rapoarte care sunt transmise prin fax şi prin poştă cu confirmare de primire la ANSVSA şi coordonatorului Reţelei pentru monitorizarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2009, cel târziu până la data de 25 a lunii în curs. Dacă rezultatele controlului au sau pot să aibă consecinţe grave, raportul se trimite imediat preşedintelui ANSVSA şi coordonatorului Reţelei pentru monitorizarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România.

   311

8. h) medicul veterinar oficial din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale împreună cu medicul veterinar oficial numit prin decizie a directorului executiv al DSVSA urmăresc remedierea deficienţelor constatate privind realizarea vaccinării de urgenţă antipestoasă şi raportează dacă problemele au fost remediate la termenele stabilite, precum şi modul de remediere.

Anexa nr. 1 la Program

METODOLOGIA DE LUCRU

ÎN DIAGNOSTICUL PESTEI PORCINE CLASICE

Laboratorul Comunitar de Referinţă de la Hanovra

Prelevare de probe

suplimentare**

Testul cu imunoperoxidază (IP) cu anticorpi monoclonali în LSVSA stabilite

de IDSA ****

sau

PCR*

***

FOCAR PRIMAR TESTE VIRUSOLOGICE

*) La cele 9 LSVSA, IDSA, conform notei.

**) Prelevare de probe suplimentare de la alte porcine existente în exploataţie sau gospodăria respectivă, care prezintă semne clinice şi/sau leziuni specifice de pestă porcină clasică care vor fi supuse testelor de diagnostic conform diagramei flux.

Dacă în exploataţia respectivă nu mai există alte animale din specia porcină, rezultatul final va fi dat în urma examenului de izolare pe culturi celulare.

***) În cazul în care în exploataţie nu mai sunt alte porcine.

****) Testul IP se va efectua în LSVSA care au promovat ring-testul organizat de IDSA pentru această metodă.

Nota:

. TL – TL

. CT – CT

. CL – CL, IL, GR

. BR – BR, GL, VN, DZ

. IS – IS, VS, BC

. SV – SV, BT, NT, BN

. BV – BV, CV, HG, SB, MS

. AR – AR, TM, CS, HD, AB

. SM – SM, MM, SJ, BH, CJ

. IDSA – celelalte 10 judeţe (AG,DB, DJ,GJ,IF,MH,PH,OT,TR,VL) plus municipiul Bucureşti

FOCAR SECUNDAR

Prelevarea de probe organe

(stern, amigdale, limfonoduri, splina, rinichi, ileon) şi sânge pe anticoagulant şi trimiterea în condiţii de refrigerare la LSVSA

Negativ

Testul de imunofluorescenţă directă (IFD) efectuat la toate LSVSA

Teste virusologice

*) La cele 9 LSVSA + IDSA, conform notei. Nota:

. TL – TL

. CT – CT

. CL – CL, IL, GR

. BR – BR, GL, VN, Dj

. IS – IS, VS, BC

. SV – SV, BT, NT, BN

. BV – BV, CV, HG, SB, MS

. AR – AR, TM, CS, HD, AB

. SM – SM, MM, SJ, BH, CJ

. IDSA – celelalte 10 judeţe (AG, DB, DJ, GJ, IF, PH, MH,OT, TR, VL,) plus municipiul Bucureşti

Anexa nr. 2 la Program

Anexa nr. 3 la Program

FOCAR PRIMAR

TESTE VIRUSOLOGICE PENTRU PORCINELE RECENT VACCINAŢI

Nota*:

•  TL – TL

  •  CT – CT

•  CL – CL, IL, GR

•  BR – BR, GL, VN, BZ

•  IS – IS, VS, BC

  Laboratorul Comunitar de Referinţă de la Hanovra

•  SV – SV, BT, NT, BN

•  BV – BV, CV, HG, SB, MS

  •  AR – AR, TM, CS, HD, AB

•  SM – SM, MM, SJ, BH, CJ

•  IDSA -celelalte 10 judeţe + Mun. Bucureşti AG, DJ , DB, GJ, IF, PH,, MH, OT, TR, VL,

Model

Anexa nr. 4 la Program

Ancheta epidemiologică

DIRECŢIA SANITAR-VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR………………….. CSVZ…………………………………… Data………………………

ANCHETA EPIDEMIOLOGICA

1. A. Investigaţii epidemiologice pentru pesta porcină clasică

   1. 1. Data vizitei (zi/lună/an)

   2. 2. Durata vizitei: Ore

      3 Raport de vizită compus din: ……………………………………………………………………………………………………

      4. Exploataţia vizitată de autoritatatea veterinară competentă

      …………………………………………………………………………………….

2. B. Declaraţie privind statusul exploataţiei vizitate

   1. 1. exploataţia este □ suspectată □ infectată

   2. 2. Exploataţia a fost declarată suspectată/infectată pe baza:

      • □ inspecţiei clinice efectuate la data de (zi/lună/an)

        Durata: Ore

      • □ confirmării prin buletin de laborator emis la data: (zi/lună/an)

        Durata: Ore

   3. 3. Suspiciunea de infectare/infectarea cu virusul pestei porcine clasice s.a realizat pe baza:

      □ notificării oficiale □ trasabilităţii

      □ anchetei epidemiologice □ altele ………………………….. de către :

      □ deţinător □ medicul veterinar de liberă practică împuternicit medicul veterinar oficial □ comerciantul de animale

      □ laborator □ altele

3. C. Informaţii privind exploataţia cu porcine suspectă/infectată

   1. 1. Numele şi prenumele, adresa deţinătorului de animale…………………………..

   2. 2. Numărul unic al exploataţiei………………………………………………………….

   3. 3. Adresa exploataţiei:………………………………………………………………………

   4. 4. Coordonatele exploataţiei Telefon:……………………………………………………………………………………….

      Fax:………………………………………………………………………………………………

      Mail:……………………………………………………………………………………………. Numele medicului veterinar:……………………………………………………………

   5. 5. Dacă deţinătorul porcine are exploataţii în alte locaţii Adresă:…………………………………………………………………………………………..

   6. 6. Tipul exploataţiei

      1. a) Prezenţa altor specii de animale în exploataţie:

         □ da □ nu

         Se specifică specia şi numărul de animale…………………………………………..

      2. b) Pentru exploataţiile comerciale industriale de porcine, prezenţa altor utilităţi:

         • □ depozit de furaje

         • □ centrul de carantină pentru import- comerţ intracomunitar

         • □ centrul de colectare pentru export- comerţ intracomunitar

         • □ altele……………………………………..

         • □ centru de creştere a vierilor

         • □ alte dependinţe…………………….

      3. c) Prezenţa următoarelor specii şi categorii de animale:

      • □ păsări domestice

      • □ păsări ouătoare

      • □ broileri

      • □ curcani

      • □ struţi

      • □ alte animale de fermă

      • □ animale sălbatice de captivitate

      • □ alte animale ……………………………………………..

4. D. Localizarea geografică a exploataţiei Exploataţia este localizată în:

   • □ zona arondată circumscripţiei sanitar-veterinare de asistenţă:……………………….

   • □ zona de protecţie :…………………………………………………………………………

   • □ zona de supraveghere:…………………………………………………………………..

   • □ zona de vaccinare:……………………………………………………………………….

5. E. Existenţa altor exploataţii de porcine sau fonduri de vânătoare în care există mistreţi, pe o rază de 1 km în jurul exploataţiei suspectate/infectate

   □ da □ nu

   Adresa exploataţiei de proximitate……………………………………………………………………………………..

6. F. Evoluţia bolii în exploataţie

   Se întocmeşte o hartă referitoare la adăposturile pentru porcinele existente în exploataţie şi diagrama fluxului de producţie; adăposturile pentru porcine şi compartimentele acestora, drumurile interioare, precum şi drumurile de acces la exploataţie, locuinţele muncitorilor care activează în exploataţie şi care au localizare în incinta acestora şi exploataţiile din jurul celei în cauză, trebuie identificate prin numere.

7. G. Rezultatul examinărilor clinice

   Pentru fiecare adăpost/compartiment/padoc cu porcine suspectate şi infectate se precizează:

   1. 1. Categoria de porcine………………………………………………………………………………

   2. 2. Numărul şi vârsta medie a porcinelor……………………………………………………….

   3. 3. Descrierea semnelor clinice depistate ………………………………………………………………………..

   4. 4. Numărul şi vârsta porcinelor afectate ………………………………………………………

   5. 5. Numărul şi vârsta porcinelor suspecte de contaminare ………………………………

   6. 6. Numărul de probe prelevate pentru examenele de laborator………………………..

8. H. Date anamnetice privind apariţia bolii

   1. 1. La ce dată au apărut primele semne clinice? (ziua/luna/anul)

   2. 2. În care adăpost/compartiment/padoc?…………………………………………………………………………………….

   3. 3. Descrierea evoluţiei bolii în ultimile zile (istoricul bolii)

   4. 4. Dacă porcinele au fost supuse unor tratamente medicamentoase în ultimele 21 de zile?

      □ da □ nu

   5. 5. Ce medicamente şi regimul de administrare…………………………………….

   6. 6. Efectul administrării medicamentelor:…………………………………………………..

   7. 7. Rezultatul diagnosticului diferenţial:

…………………………………………………………………………………………………………………………

I. Examenele de laborator pentru porcinele de la care s-au prelevat probe şi evaluarea rezultatului acestora

1. 1. Numărul total de porcine…………………………………………………….

2. 2. Categoria de porcine ……………………………………………………….

3. 3. Nr. de identificare a porcinelor …………………………………………..

4. 4. Localizarea acestora în exploataţie, cu precizarea adăpostului/compartimentului/padocului

   ………………………………………………………

5. 5. Daca au fost prelevate, în ultima lună, probe pentru examene de laborator

   □ da □ nu

6. 6. Data (ziua/luna/anul)

7. 7. Dacă animalele bolnave şi/sau suspecte au fost:

   □ izolate □ nu au fost izolate

8. 8. Evoluţia mortalităţii înainte de notificarea suspiciunii sau a bolii.

Se specifică numărul de porcine care au murit, în ultimele 4 săptămâni, în exploataţie……………………………………………………………………………………………………..

1. J. Porcine prezente în exploataţie

   1. 1. Scroafe…………………………………….

   2. 2. Vieri………………………………………..

   3. 3. Purcei sugari……………………………..

   4. 4. Porcine tineret…………………………..

   5. 5. Porcine la îngrăşat…………………….

2. K. Numărul de porcine bolnave, pe categorii de producţie……………………………………

3. L. Alte specii de animale prezente în exploataţie şi numărul acestora

   1. 1. Bovine………………………………………… Da/nu

   2. 2. Ovine ……………………………………….. Da/nu

   3. 3. Caprine………………………………………. Da/nu

   4. 4. Cabaline…………………………………….. Da/nu

      5 Păsări………………………………………… Da/nu

      1. 6. Cîini………………………………………….. Da/nu

      2. 7. Pisici…………………………………………. Da/nu

      3. 8. Iepuri…………………………………………. Da/nu

      4. 9. Altele…………………………………………. Da/nu

4. M. Date privind furajarea porcinelor

   1. 1. Sunt porcinele furajate cu resturi menajere de origine animală provenite din alte exploataţii?

      □ da □ nu

   2. 2. Numele persoanelor de la care s-au preluat resturile menajere de origine animală?……………..

      3 Sunt porcinele furajate cu resturi menajere de origine animală, care provenite din exploataţia proprie?

      □ da □ nu

5. N. Date privind relaţiile epidemiologice cu alte porcine

   1. 1. Există contacte cu animale din exploataţiile din vecinătate?

      □ da □ nu

   2. 2. Numele şi adresa exploataţiilor de contact:………………………………………………………..

6. O. Date privind introducerea de porcine în exploataţie

   1. 1. Au fost introduse porcine sau animale din alte specii în exploataţie, în ultimele 6 săptămâni?

      □ da □ nu

   2. 2. Numărul şi originea acestora:……………………………………………………………………

   3. 3. Animalele introduse provin dintr-o exploataţie în care se cresc şi porcine?

      □ da □ nu

   4. 4. Numele şi adresa persoanei care a transportat porcinele sau alte specii de animalele în exploataţie?….

   5. 5. Transportul porcinelor sau al altor specii de animale în exploataţie s-a efectuat cu un vehicul al deţinătorului exploataţiei?

      □ da □ nu

   6. 6. A fost acest vehicul de transport împrumutat altor persoane?

      □ da □ nu

   7. 7. Vehiculul utilizat a fost supus dezinfecţiei înainte de transport?

      □ da □ nu

7. P. Date privind porcinele livrate din exploataţii

   1. 1. Au fost livrate porcine din exploataţie în ultimele 6 săptămâni?

      □ da □ nu

   2. 2. Data livrării, numărul de porcine livrate şi destinaţia acestora

   3. 3. Dacă nu au fost transportate cu un vehicul ce aparţine deţinătorului exploataţiei, se specifică numărul de identificare al vehiculului şi numele persoanei care a efectuat transportul………………………………….

   4. 4. Livrarea porcinelor la destinaţie a fost efectuată?

      • □ de către deţinătorul care a livrat porcinele, fără a transporta şi alte specii de animale în acelaşi transport;

      • □ de către deţinătorul care a livrat animalele, împreună cu alte specii de animale;

        □ de către un transportator autorizat, cu precizarea numelui şi a numărului de autorizare al acestuia.

   5. 5. Informaţii privind destinaţia porcinelor livrate din exploataţie

1. a) Adresa destinaţiei de livrare……………………………………………………………………………..

2. b) Dacă până la destinaţia de livrare, porcinele au trecut prin alte exploataţii de porcine sau centre de colectare pentru porcine…………………………………………………..

R. Date privind modalităţi de transmitere indirectă a pestei porcine clasice

1. 1. Există unelte, maşini agricole, materiale deţinute de deţinătorul exploataţiei suspecte/infectate, împrumutate altor persoane?

   □ da □ nu

2. 2. Identificarea persoanelor cărora le-au fost împrumutate cele menţionate la pct. 1

3. 3. A preluat exploataţia gunoi de grajd de la alte exploataţii de porcine aflate pe o rază de 200 de metri de exploataţia suspectă/infectată?

   □ da □ nu

4. 4. A fost livrat gunoi de grajd din exploataţia suspectă/infectată în ultimele 4 săptămâni?

   □ da □ nu

5. 5. Date privind destinaţia gunoiului livrat:

   Denumirea şi nr. unic al exploataţiei ……………………………………… Adresa exploataţiei…………………………

   Data livrării (ziua/luna/anul

6. 6. A fost livrat gunoi către exploataţia suspectă/infectată în ultimele 4 săptămâni?

   □ da □ nu

7. 7. Informaţii despre originea gunoiului:

Denumirea şi nr. unic al exploataţiei ……………………………………………… Adresa exploataţiei……………………………………………………………

Data livrării (ziua/luna/anul)……………… ………

S. Date privind persoanele care au avut acces în exploataţii

Numele şi cod numeric al persoanelor care au vizitat exploataţia suspectă/infectată în ultimele 4 săptămâni:……………………………………

1. 1. Medici veterinari, cu excepţia celor angajaţi de deţinătorul exploataţiei, medici veterinari de liberă practică împuterniciţi şi medici veterinari oficiali care au în responsabilitate exploataţia ………………….

2. 2. persoane care se ocupă cu transportul sau comercializarea de porcine

3. 3. persoane care se ocupă cu transportul sau comercializarea de produse sau subproduse provenite de la porcine…………………………

4. 4. persoane deţinătoare de porcine……………………………………………………………………….

5. 5. persoane ce aparţin unor societăţi al căror obiect de activitate este colectarea, transportul şi procesarea gunoiului de grajd……………………………………….

6. 6. persoane care lucreză în exploataţii comerciale industriale de porcine

7. 7. transportatori de animale

   Ş. Persoane care nu au venit în contact cu porcine, dar au vizitat exploataţia suspectă/infectată

   1. 1. Numele, prenumele şi codul numeric personal…………………………………..

   2. 2. Data……………………………………………………………..

   3. 3. Scopul vizitei…………………………………………………………………………………………

T. Date privind ecarisarea şi procesarea porcinelor moarte

……………………………………………………………………………………………………………………

Ţ. Comentarii suplimentare

……………………………………………………………………………………………………………

Intocmit:

Medic veterinar oficial(nume, prenume, semnatură, parafă,)

Numărul de probe prelevate pentru diagnosticarea PPC – Confidenţa 95 %

Anexa nr. 5 la Program

Nr. porci ne	20 %	10 %	5 %
	Prevalenta
10	8	10	10
20	10	16	19
30	11	19	26
40	12	21	31
50	12	22	35
60	12	23	38
70	13	24	40
80	13	24	42
90	13	25	43
100	13	25	45
120	13	26	47
140	13	26	48
160	13	27	49
180	13	27	50
200	13	27	51
250	14	27	53
300	14	28	54
350	14	28	54
400	14	28	55
450	14	28	55
500	14	28	56
600	14	28	56
700	14	28	57
800	14	28	57
900	14	28	57
1000	14	29	57
1200	14	29	57
1400	14	29	58
1600	14	29	58
1800	14	29	58
2000	14	29	58
3000	14	29	58
4000	14	29	58
5000	14	29	59
6000	14	29	59
7000	14	29	59
8000	14	29	59
9000	14	29	59
10000	14	29	59

Anexa nr.6 la Program

Criterii de confirmare a unui focar al pestei porcine clasice în conformitate cu capitolul VI şi capitolul VII din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui

ANSVSA nr. 66/2005

1. A. Principiile şi utilizarea testelor virusologice şi evaluarea rezultatelor acestora în pesta porcină clasică

   Evaluarea rezultatelor testelor virusologice

   1. 1. Testele virusologice sunt esenţiale pentru confirmarea pestei porcine clasice.

      Izolarea virusului trebuie să fie considerată ca test virusologie de referinţă şi trebuie să fie folosit ca test de confirmare, atunci când este necesar. Utilizarea acestui test este recomandată, în special, în cazul rezultatelor pozitive la FAT, ELISA sau PCR, neasociate cu existenţa semnelor clinice sau a leziunilor de boală şi în orice alt caz în care există incertitudini.

   2. 2. Totuşi, un focar primar de pestă porcină clasică poate să fie confirmat, dacă au fost depistate semne clinice sau leziuni ale bolii la porcii în cauză şi cel puţin două din testele de detecţie de antigen sau genom au furnizat un rezultat pozitiv.

   3. 3. Un focar secundar de pestă porcină clasică, poate să fie confirmat, dacă în plus faţă de aspectele de corelaţie epidemiologică cu un focar sau caz confirmat, au fost detectate semne clinice sau leziuni ale bolii la porcii în cauză şi un test de detectarea a antigenului sau a genomului a avut un rezultat pozitiv;

   4. 4. Un caz primar de pestă porcină clasică la porcii sălbatici poate fi confirmat după izolarea virusului sau dacă a fost obţinut un rezultat pozitiv la cel puţin două teste de detectare a antigenului sau a genomului. Cazurile ulterioare de pestă porcină clasică la porcii sălbatici, pentru care a fost constatată o legătură epidemiologică cu cazurile confirmate anterior, pot fi confirmate, dacă un test de detectare a antigenului sau a genomului a dat un rezultat pozitiv.

   5. 5. Un rezultat pozitiv pentru pesta porcină clasică al unui test de detectare a antigenului sau a genomului necesită ca testul în cauză să fi fost realizat folosind anticorpi specifici pentru virusul pestei porcine clasice sau primeri. Dacă testul utilizat nu a fost specific pentru virusul pestei porcine clasice dar specific doar pentru pestivirusuri, acest test trebuie să fie repetat, utilizând reagenţi specifici pentru pestă porcină clasică.

2. B. Principiile şi utilizarea testelor serologice şi evaluarea rezultatelor acestora în pesta porcină clasică

Interpretarea rezultatelor serologice şi diagnosticul diferenţial cu infecţii datorate pestivirusurilor rumegătoarelor (BVDV şi BDV).

1. 1. Fără a se aduce atingere prevederilor art. 4 alin. (3) sau art. 7 alin. (2) din Directiva Consiliului 2001/89/CE privind măsurile comunitare pentru controlul pestei porcine clasice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 316 din 1 decembrie 2001, în cazul depistării unui titru de neutralizare a virusului pestei porcine mai mare sau egal cu 10 ND50 în probe de ser sanguin prelevate de la unul sau mai mulţi porci sau a unui rezultat pozitiv la testul ELISA, în probe de ser sanguin provenite de la un grup de porci, trebuie să fie aplicate imediat în exploataţia respectivă, măsurile la care se face referire la art. 4 alin.

   (2) al Directivei Consiliului 2001/89/CE, sau trebuie să se continue aplicarea acestora.

2. 2. Probele deja prelevate din această exploataţie trebuie să fie retestate prin testul de virus neutralizare, prin titrarea comparativă a diluţiei finale a anticorpilor neutralizanţi ai virusului pestei porcine clasice şi a pestivirusurilor rumegătoarelor.

3. 3. Dacă testele comparative evidenţiază anticorpi faţă de pestivirusurile rumegătoarelor şi lipsa sau un titru de anticorpi în mod evident mai scăzut (mai puţin de trei ori) faţă de virusul pestei porcine clasice,

   suspiciunea de pestă porcină clasică trebuie să fie exclusă, cu excepţia cazului în care există alte motive care garantează aplicarea în continuare în exploataţia respectivă, a măsurilor la care se face referire în art. 4 alin. (2) al Directivei Consiliului 2001/89/CE.

4. 4. Dacă testele comparative indică, la mai mulţi porci, un titru de virus-neutralizare mai mare sau egal cu 10 ND50, iar acest titru este mai mare sau egal cu titrurile existente faţă de alte pestivirusuri, pesta porcină clasică va fi confirmată, ca urmare a constatării în exploataţia respectivă, a unor dovezi epidemiologice ale bolii.

5. 5. Fără a se aduce atingere prevederilor art. 4 alin. (3) al Directivei Consiliului 2001/89/CE, dacă nu s-au constatat dovezi epidemiologice ale bolii sau dacă rezultatele testelor precedente nu sunt concludente, autoritatea competentă trebuie să se asigure că în exploataţia vizată:

   1. a) se va continua aplicarea măsurilor la care se face referire la art. 4 alin. (2) al Directivei Consiliului 2001/89/CE;

   2. b) sunt efectuate investigaţii ulterioare, cât mai curând posibil, pentru a se confirma sau a se exclude existenţa pestei porcine clasice, în concordanţă cu capitolul IV.

6. 6. Dacă, în fapt, controalele ulterioare şi testele la care se face referire la alineatul (5), nu permit excluderea pestei porcine clasice, trebuie să fie efectuate prelevări de probe ulterioare, pentru testare serologică a porcilor din exploataţie, după ce trec cel puţin două săptămâni de la controlul precedent.

7. 7. În cadrul acestei prelevări ulterioare de probe, porcii de la care deja s-au recoltat probe şi care sunt deja testaţi, trebuie să fie retestaţi, pentru o testare serologică comparativă cu probele prelevate anterior, pentru a se depista sero-conversia pentru virusul pestei porcine clasice sau pentru pestivirusurile rumegătoarelor.

8. 8. Dacă aceste controale şi teste ulterioare nu permit confirmarea pestei porcine clasice, măsurile la care se face referire la art. 4 al Directivei Consiliului 2001/89/CE pot fi ridicate.

Anexa nr. 7 la Program

PROCEDURĂ

privind condiţiile obligatorii în care se efectuează mişcarea porcinelor domestice vii

1. I. Condiţiile obligatorii privind mişcarea porcinelor domestice vii din exploataţiile nonprofesionale

   1. 1. În conformitate cu prevederile Programului, porcinele domestice din exploataţiile nonprofesionale sunt crescute pentru asigurarea consumului familial de carne de porc, produse din carne de porc rezultate din tăierea porcinelor în gospodăria proprie;

   2. 2. este interzisă comercializarea cărnii proaspete şi a produselor proaspete din carne de porc;

   3. 3. este interzisă întroducerea şi tăierea în abator a porcinelor din exploataţiile nonprofesionale;

   4. 4. porcinele vii se pot comercializa pe teritoriul localităţii, între locuitorii respectivei localităţi, numai pentru asigurarea consumului familial;

   5. 5. localitatea de origine se află în aria de competenţă a unui medic veterinar oficial, care are în subordine una sau mai multe localităţi, unde funcţionează o circumscripţie sanitar-veterinară de asistenţă concesionată, în care medicul veterinar de liberă practică imputernicit asigură asistenţa sanitar-veterinară a animalelor existente pe teritoriul localităţii respective;

   6. 6. medicul veterinar oficial din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale, efectuează controlul oficial lunar care constă în evaluarea :

      1. (i) catagrafiei efectivelor de porcine pe categorii de vârstă şi producţie;

      2. (ii) furajării din punctul de vedere al componentelor care alcătuiesc hrana zilnică;

      3. (iii) datelor privind inspecţiile clinice şi a examenelor postmortem efectuate de medicul veterinar de liberă practică împuternicit în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea;

      4. (iv) pierderilor prin mortalitate pe circumscripţie sau prin sondaj pe deţinători, corelat cu realizarea programului de supraveghere a pestei porcine clasice;

      5. (v) supravegherii virusologice şi serologice care are drept scop detecţia precoce a pestei porcine clasice sau aprecierea protecţiei postvaccinale;

      6. (vi) gradului de implicare a medicului veterinar de liberă practică împuternicit în asigurarea expertizei sanitar-veterinare ante/post-mortem şi efectuarea examenului trichineloscopic al carcaselor rezultate din tăierea porcinelor pentru consum familial;

      7. (vii) modului în care sunt înscrise consultaţiile şi tratamentele efectuate de medicul veterinar de liberă practică imputernicit;

   7. 7. În cazul în care controalele şi testele efectuate nu confirmă circulaţia virusului pestei porcine clasice în localitate, medicul veterinar oficial poate aviza mişcarea porcinelor domestice vii dintr-o exploataţie nonprofesională în altă exploataţie nonprofesională de pe teritoriul aceleaşi localităţi.

2. II. Condiţiile obligatorii privind mişcarea porcinelor domestice vii din exploataţiile comerciale industriale înregistrate sanitar-veterinar

   1. 1. În conformitate cu prevederile de la Cap. IV al Deciziei Comisiei 2002/106/CE de aprobare a unui manual de diagnosticare care stabilește proceduri de diagnosticare, metode de prelevare de probe și criterii de evaluare a testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 39 din 9 februarie 2002, şi art. 4 alin. (2) din Directiva Consiliului 2001/89/CE, medicul veterinar oficial din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale efectuează:

      1. a) evaluarea activităţii medicului veterinar de liberă practică imputernicit organizat în condiţiile legii, care îşi desfăşoară activitatea în exploataţia comercială industriale de porcine;

      2. b) evaluarea asigurării şi respectării regulilor generale de biosecuritate bazate pe proceduri proprii, vizate de autoritatea veterinară competentă teritorial;

      3. c) inspectarea fiecărei subunităţi a exploataţiei şi dacă medicul veterinar de liberă practică împuternicit organizat în condiţiile legii a examinat clinic porcinele din exploataţie, inclusiv prin termometrie;

      4. d) verificarea evidenţelor de producţie inclusiv a porcinelor nou introduse, precum, şi a statusului de sănătate a porcinelor din exploataţie;

      5. e) evaluarea mortalităţii pe categorii de vârstă şi de producţie, a efectuării şi înregistrării examenelor necropsice zilnice, corelat cu programul de supraveghere sanitar-veterinară a pestei porcine clasice, propriu exploataţiei;

      6. f) controlul registrului de consultaţii şi tratamente întocmit de medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

   2. 2. În cazul în care controalele şi testele efectuate în exploataţia comercială industriale şi în exploataţiile nonprofesionale din localitatea pe teritoriul căreia se află exploataţia comercială industrială nu confirmă cirulaţia virusului pestei porcine clasice, medicul veterinar oficial poate aviza mişcarea porcinelor domestice vii din exploataţia comercială industrială către:

      1. a) o altă fermă a exploataţiei comerciale industriale;

      2. b) o altă exploataţie comercială industrială;

      3. c) un abator autorizat sanitar-veterinar;

      4. d) exploataţii nonprofesionale pentru tăierea imediată sau pentru îngrăşare în vederea asigurării consumului familial;

      5. e) din exploataţiile comerciale industriale, se livrează 1-5 porcine domestice vii (porci graşi pentru tăiere imediată, grăsuni castraţi pentru creştere şi îngrăşare).

3. III. 1. Porcinele vii transferate în condiţiile prevăzute la (i) – (iv) nu se mai întorc în exploataţia de origine.

   1. 2. Operatorul economic al exploataţiei comerciale industriale de origine, notifică la DSVSA intenţia privind mişcarea porcinelor vii către exploataţia nonprofesională, indicând destinaţia finală şi planul de rută, executându-se:

      1. a) certificarea la origine;

      2. b) controlul oficial la destinaţie.

   2. 3. Înregistrarea deplasărilor de animale se efectuează pe baza comunicării transportului de animale între direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de la origine şi de la destinaţie. Comunicarea către direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de destinaţie se efectuează de către medicul veterinar oficial din cadrul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor de la origine, la solicitarea medicului veterinar care eliberează certificatul de sănătate şi formularele de mişcare;

   3. 4. Porcinele domestice vii provenite din exploataţiile comerciale industriale, transferate în exploataţiile nonprofesionale se supun imediat vaccinării contra pestei porcine clasice, conform Programului.

4. IV. Condiţii obligatorii privind activitatea de identificare şi înregistrare a suinelor

Obligaţiile proprietarilor de porcine la comercializarea acestora din exploataţiile comerciale industriale către exploataţiile nonprofesionale, sunt reglementate prin prevederile art. 4 alin. (1) lit. b), d), e), g) şi h) şi alin. (2) lit. d) din Norma sanitar-veterinară privind sistemul de identificare şi înregistrare al suinelor aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 85/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 9 octombrie 2008.

Anexa nr. 8 la Program

Modelul formularului pentru acceptarea momelilor de către gestionarii fondurilor de vânătoare

Judeţul : ……………………………………………..teren de vânătoare: ……………………………………..

Localitatea: ………………………………………….. gestionar: …………………………………

Identificarea locului de plasare/Nr. cadastral ……………….. Informatii despre locul de plasare

Dimensiune (m²): ………………………………..

Localizare *: Pădure  Conifere  Foioase  Mixtă  Hăţiş 

Câmpie  Zonă verde  Margine de pădure  Altele…………………………

Vegetaţie:joasă, până la 10 cm medie, până la 50 cm  înaltă, peste 50 cm 

Timp destinat momirii: tot anul > 10 zile înainte de vaccinare 

<10 zile înainte de vaccinare (. zile)

Data

ora

Număr de Starea momelilor momeli

decongelate congelate

vaccinarea 1 

vaccinarea 2 

Distribuţiamomelilor:

Acoperirea momelilor:

Sol  adâncimea de săpat:  cca. 5 cm  lăţime cazma mai adânc cca. cm.

Alt mod de acoperire  Care ?………………………….. Control:

vaccinarea 1: nu  da  vaccinarea 2: nu  da 

Ultima momeală gasită după vaccinare:

1-3 zile 3-6 zile mai mult de 6 zile

Total

Număr de momeli distruse

vaccinarea 1

vaccinarea 2

momeli nefolosite: (îndicaţi: 0 sau 1)

Acceptarea locului de plasare: nefolosit  folosit                                              de:

<5 mistreţi  }

• – 5 – 10 mistreţi  }

• – > 10 mistreţi  }

• – număr necunoscut  }

Animalecompetitoare**	Vulpe	Bursuc	Jder	Cerb	Capri oară	Cioară	Coţofa nă	Urs	Lup	Altele ( )
vaccinarea 1: nu  da 										
vaccinarea 2: nu  da 										

Data începutului vânătorii după vaccinare…………………………………

……………………………………………………………………….

Gestionarul fondului de vânătoare

Data/Nume/Semnatura

Acest formular se trimite de către gestionarul fondului de vânătoare la DIRECŢIA SANITAR- VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR în cel mult 10 zile după a

doua vaccinare.

Atenţie ! Pentru fiecare loc deplasare se completează un formular.

Bifaţi casuţele chestionarului .

* Bifaţi doar câte o casuţă

** Mai multe opţiuni posibile

Anexa nr. 9 la Program

Tabel

privind numărul de mistreţi ce trebuie vaccinaţi în fiecare judeţ în anul 2009, precum şi cota de vânătoare estimată

Nr.crt.	Judeţul	Nr. de mistreţi estimaţi	Nr. de mistreţi estimaţi a fi vânaţi	Nr. de mistreţ ce se pot vâna în sezonul 2008-2009, suplimentar cotei de recoltă aprobată
1	ALBA	1738	652	98
2	ARAD	3748	1172	194
3	ARGEŞ	1866	382	98
4	BACĂU	1334	299	76
5	BIHOR	2176	784	127
6	BISTRIŢA	881	216	50
7	BRAŞOV	613	154	96
8	BRĂILA	324	112	67
9	BOTOŞANI	1682	464	74
10	BUZĂU	1335	465	37
11	CARAŞ	915	544	147
12	CALARAŞI	2642	419	53
13	CLUJ	2124	581	116
14	CONSTANŢA	633	376	40
15	COVASNA	2125	687	127
16	DAMBOVIŢA	483	68	32
17	DOLJ	550	158	32
18	GALAŢI	494	157	32
19	GIURGIU	517	246	32
20	GORJ	1128	105	60
21	HARGHITA	3018	1070	163
22	HUNEDOARA	2505	636	138
23	IALOMIŢA	589	331	35
24	IAŞI	822	268	41
25	ILFOV	460	127	32
26	MARAMUREŞ	1403	236	78
27	MEHEDINŢI	956	135	46
28	MUREŞ	2647	1075	114
29	NEAMŢ	1018	92	58
30	OLT	841	287	48
31	PRAHOVA	1133	209	66
32	SATU MARE	1019	353	55
33	SĂLAJ	963	366	58
34	SIBIU	2276	544	91
35	SUCEAVA	2548	368	144
36	TELEORMAN	903	393	52
37	TIMIŞ	1899	712	105
38	TULCEA	1195	317	64
39	VASLUI	1332	357	32
40	VĂLCEA	703	197	74
41	VRANCEA	1187	305	38
	TOTAL	54.793	16.483	3120

Anexa nr. 10 la Program

Modelul formularului pentru înregistrarea datelor privind vaccinarea de urgenţă DIRECŢIA SANITAR-VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR:

………………………………………………………………………………………………………………………………

Identificarea campaniei de vaccinare:

………………………………………………………………………………………………………………………………

Datele vaccinărilor:

……………………………………………………………………………………………………………………………… Datele livrării momelilor: …………………………………………….

Seria şi valabilitatea momelilor: ……………………………………. Depozitarea:

Locul:…………………………………………………….

Temperatura de depozitare:……………………….

Data livrării momelilor către vânători:

Vaccinarea/administrarea 1……………………………………………………..

Vaccinarea/administrarea 2(rapel):…………………………………………………….

Temperatura exterioară în primele 3 zile de vaccinare: la vaccinarea/administrarea 1:

ziua 1. ziua 2. ziua 3

……………………… ………………….. …………………………..

la vaccinarea 2:

ziua 1 ziua 2 ziua 3

………………………. ………………….. …………………………..

Condiţii atmosferice:

la vaccinarea 1: Noros  Senin  Însorit  Ploios  Îngheţat 

Vreme schimbatoare  Ninsoare 

la vaccinarea/administrarea 2 : Noros  Senin  Însorit  Ploios  Îngheţat  Vreme schimbatoare  Ninsoare 

Numărul de locuri de plasare în judeţ:…………………………………..

Data/Nume/Semnatura

Gestionarul fondului de vânătoare

Acest formular se transmite de către gestionarul fondului de vânătoare la DIRECŢIA SANITAR- VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR în cel mult 10 zile de la a

doua vaccinare/administrare- rapel.

Anexa nr. 11 la Program

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Formular pentru examinarea de laborator a mistreţilor

Număr: ………………………. eliberat de : Expeditor:

Expeditor:

Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ………………………………… Tel- fax: ……………………………………………………………………….

Medic veterinar privat …………………………… Număr certificat: ………….Tel……………………Fax: ……………….

Alte date

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Număr de identificare:

organizaţia: …………………………………………

– Nr cadastru.:………………………….. Fondul de vânătoare:…………………………………………………….

Probele: gestionar: …………………………………………….

………………………………………….

categoria de vârstă : matur

  tineret

……………………………………….

 adult

vânător, (alţi):…………………………..

…………………………………………

probe luate de:………………………………………..

In: ……………………………………….

sex:   mascul

femelă

mod de plată: 

 proprietar

date despre animal: 

vânat conform uzanţelor

………………………….

 vânat neconform uzanţelor

 găsit mort

 viu

organe trimise: amigdale

 splină

 rinichi

 inimă

   medic veterinar

alti:

De completat la laborator

data intrării: ……………………………..

ora intrării: ……………………………..

mod de livrare: specializat

curier

 sânge

 pilier diafragmatic

protocol

express

mail

limfonoduli Nr.:

alte: ……………………………………………

pesta porcină clasică examinări cerute: trichineloză

altele: ………………………………………….

alte

Confirmarea proprietarului: Sunt de acord cu examinarea şi voi plăti costurile, stabilite pe bază de înţelegere.

Cont bancar: …………………………………………………………

Număr de identificare a organizaţiei …………………………..

semnătura şi ştampila proprietarului semnătura şi ştampila expeditorului

Rezultatele sunt trimise la: Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor medicul veterinar oficial

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor

Formularul trebuie trimis separat pentru fiecare mistreţ în parte.

Anexa nr. 12 la Program

Judeţul	Dimensiunea- km²	Dimensiunea ariei de vânătoare-km²	Număr fonduri de vânătoare	Nr. de mistreţi estimaţi
ALBA***	5872,73	2256,83	54	1738
ARAD*	7431,13	2153,65	74	3748
ARGEŞ***	6419,33	2640,36	51	1866
BACAU***	6113,41	2700,88	56	1334
BIHOR***	7005,52	1779,89	70	2176
BISTRITA-NASAUD	4968,87	1766,66	39	881
BOTOŞANI	4491,66	363,10	49	613
BRAILA	4629,55	1876,26	50	324
BRAŞOV***	5099,32	486,12	45	1682
BUZAU***	5736,83	1562,70	58	1335
CALARAŞI	4837,25	363,10	50	915
CARAŞ-SEVERIN**	8274,45	4128,50	76	2642
CLUJ**	5994,07	1683,19	56	2124
CONSTANŢA	6583,44	178,81	56	633
COVASNA***	3704,66	1730,40	34	2125
DAMBOVIŢA	3685,59	1099,53	41	483
DOLJ	6931,49	602,20	73	550
GALAŢI	4183,12	610,50	86	494
GIURGIU	3274,31	609,78	43	517
GORJ***	4972,45	2152,00	44	1128
HARGHITA**	5939,44	1990,96	45	3018
HUNEDOARA**	6764,46	3394,11	70	2505
IALOMIŢA	4244,27	229,19	46	589
IAŞI	5188,74	1011,12	55	822
ILFOV	1577,52	236,16	22	460
MARAMUREŞ***	5857,43	2504,61	54	1403
MEHEDINTI***	4817,19	1254,60	43	956
MURES**	6398,08	1961,05	63	2647
NEAMŢ	5359,86	2515,50	51	1018
OLT	4929,73	437,86	33	841
PRAHOVA***	4112,04	1412,80	53	1133
SALAJ	3541,25	959,00	33	1019
SATU MARE	3978,91	586,80	49	963
SIBIU**	5217,77	1575,20	46	2276
SUCEAVA**	7862,06	4236,85	71	2548
TELEORMAN	5630,94	675,67	62	903
TIMIŞ***	8272,68	1202,49	86	1899
TULCEA***	5987,01	1149,32	54	1195
VÂLCEA***	5292,65	2670,32	47	1332
VASLUI	4776,55	695,06	49	703
VRANCEA ***	4543,40	1780,26	44	1187
TOTAL	220492,17	63246,49	2100	54.793

* Judeţ cu peste 3.000 de mistreţi.

** Judeţe cu un număr între 2.000 şi 3.000 de mistreţi.

*** Judeţe cu un număr între 1.000 şi 2.000 de mistreţi. Zona de vaccinare are aproximativ 63.246,49 kmp.

Restul judeţelor au sub 1.000 de mistreţi.

Anexa nr. 13 la Program

SITUAŢIA RAPORTĂRII VACCINĂRII DE URGENŢĂ CONTRA PESTEI PORCINE CLASICE LA MISTREŢI

Date despre fondul de vânătoare

Efectivul de mistreţi

Date privind vaccinarea

Evaluarea imunitaţii post vaccinale ***

Nr. crt.

Nume –Numar

Coordonate GPS ale Fondului de Vanatoare*

Suprafata (KM2)

Nr.locuri lor de hrănire

Nr.de mistreţi adulţi

Din care scroafe

Nr. de mistrţi <1 an vârstă

TOTAL

Densitatea mistreţr

Data efectuarii primei administrari

Data efectuarii rapelului

Total momeli aplicate

Total momeli recuperate

Total momeli consumte

Stocul de momeli la DSVSA

Vaccin Seria si valabilitatea

Producatorul de momeli

Mistreti vânaţi

Rezultate de laborator

Adulţi

<1an

Serologic

Adulti

<1 an

Total

Pozitiv

Negativ

Total

Pozitiv

Negativ

2008**

C1 2009

C2 2009

C3 2009

* Se va efectua o singură măsurătoare din centrul fondului de vânătoare ( unde permit condiţiile geografice)

Unde nu se pot lua coordonatele geografice se va trece cea mai apropiată localitate de centrul fondului de vânătoare

** Se referă la vaccinarea incepută in anul 2008 cu rapel in anul 2009 ;

*** se referă numai la mistreţii vânaţi după vaccinare ( recoltaţi la 14 zile de la aplicarea rapelului) ;

C1,C2,C3 se referî la cele 3 campanii ale anului 2009, fiecare cu rapel ;

333

Se completeaza toate rubricile din machetă, chiar dacă nu s-a efectuat vaccinarea până la această dată.

Anexa nr.14 la Program

1. A. Instrucţiuni privind operaţiunile de transport al vaccinurilor vii atenuate

   1. 1. Transportul vaccinurilor vii atenuate se face în autovehicule care să asigure menţinerea vaccinului în timpul transportului la temperatura indicată de producătorul vaccinului, ferit de lumină.

   2. 2. Monitorizarea temperaturii pe toată durata transportului este asigurată prin dispozitive de măsurare şi înregistrare grafică; termogramele sunt verificate şi semnate de către medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea şi distribuţia vaccinului pe teritoriul judeţului, numit prin decizia directorului executiv al DSVSA.

   3. 3. În momentul recepţionării/predării vaccinurilor, persoana responsabilă cu transportul acestora încheie un proces – verbal de recepţie în care se menţionează:

      1. a) denumirea operatorului economic responsabil cu transportul vaccinurilor;

      2. b) numele şi prenumele persoanei responsabile cu transportul vaccinurilor;

      3. c) seria şi numărul cărţii de identitate a persoanei responsabile cu transportul vaccinurilor;

      4. d) numărul de înmatriculare al autovehiculului;

      5. e) temperatura din autovehicul în momentul încărcării şi al descărcării;

      6. f) data şi ora consemnării temperaturii.

   4. 4. Procesul-verbal de recepţie este semnat de către medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea şi distribuţia vaccinului pe raza judeţului, numit prin decizia directorului executiv al DSVSA şi persoana responsabilă cu transportul vaccinului.

   5. 5. Pe toată durata transportului, vaccinurile sunt însoţite de prospectul în limba română, de avizul de însoţire a mărfii şi de documente care să ateste calitatea şi conformitatea acestora.

2. B. Instrucţiuni privind operaţiunile de transport al vaccinurilor sub formă de momeli vaccinale cu administrare orală, destinate vaccinării de urgenţă contra

pestei porcine clasice a mistreţilor

1. 1. Transportul vaccinurilor antipestoase porcine cu administrare orală, destinate vaccinării de urgenţă a mistreţilor se face în autovehicule care să asigure menţinerea vaccinului în timpul transportului la temperatura indicată de producătorul vaccinului.

2. 2. Monitorizarea temperaturii pe toată durata transportului este asigurată prin dispozitive de măsurare şi înregistrare grafică; termogramele sunt verificate şi semnate de către medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea şi distribuţia vaccinului pe teritoriul judeţului, numit prin decizia directorului executiv al DSVSA.

3. 3. În momentul recepţionării/predării vaccinurilor, persoana responsabilă cu transportul acestora încheie un proces – verbal de recepţie în care se menţionează:

   1. a) denumirea operatorului economic responsabil cu transportul vaccinurilor;

   2. b) numele şi prenumele persoanei responsabile cu transportul vaccinurilor;

   3. c) seria şi numărul cărţii de identitate a persoanei responsabile cu transportul vaccinurilor;

   4. d) numărul de înmatriculare al autovehiculului;

   5. e) temperatura din autovehicul în momentul încărcării şi al descărcării;

   6. f) data şi ora consemnării temperaturii.

4. 4. Procesul-verbal de recepţie este semnat de către medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea şi ditribuţia vaccinului pe teritoriul judeţului numit prin decizia directorului executiv al DSVSA şi persoana responsabilă cu transportul vaccinului.

5. 5. Pe toată durata transportului, vaccinurile sunt însoţite de prospectul în limba română, de avizul de însoţire a mărfii şi de documente care să ateste calitatea şi conformitatea acestora.

Anexa nr.15 la Program

1. A. Instrucţiuni privind condiţiile de depozitare a vaccinurilor vii atenuate

   1. 1. Depozitarea vaccinurilor vii atenuate se face în camere frigorifice la temperatura indicată de producătorul vaccinului.

   2. 2. Monitorizarea temperaturii este asigurată de dispozitive de măsurare şi înregistrare; termogramele sunt verificate şi semnate zilnic de către responsabilul depozitului şi supervizate de către medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea şi distribuţia vaccinului pe teritoriul judeţului, numit prin decizia directorului executiv al DSVSA.

   3. 3. DSVSA trebuie să deţină spaţii de depozitare special amenajate, care corespund cerinţelor de depozitare indicate de către producătorul vaccinului.

2. B. Instrucţiuni privind condiţiile de depozitare a vaccinurilor sub formă de momeli vaccinale cu administrare orală, destinate vaccinării de urgenţă contra

pestei porcine clasice a mistreţilor

1. 1. Depozitarea vaccinurilor vii atenuate se face în camere frigorifice la temperatura indicată de producătorul vaccinului.

2. 2. Monitorizarea temperaturii este asigurată de dispozitive de măsurare şi înregistrare; termogramele sunt verificate şi semnate zilnic de către responsabilul depozitului şi supervizate de către medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea şi distribuţia vaccinului pe teritoriul judeţului, numit prin decizia directorului executiv al DSVSA.

3. 3. DSVSA trebuie să deţină spaţii de depozitare special amenajate, care corespund cerinţelor de depozitare indicate de către producătorul vaccinului.

Anexa nr. 16 la Program

REGIM SPECIAL

Seria ……….. /nr. ………….

Unitatea sanitară veterinară emitentă ……………………….

Localitatea ………………………

Judeţul ……………………………

Timbru sec

Numele persoanei fizice sau juridice deţinătoare de animale ………………………………………………………….. Domiciliul/adresa sediului social:

Localitatea …………………………………………………………………………………………………………

Strada …………………………………………………………………………………………………………………

Nr. ……. , judeţul ……………………. telefon ……………………………………………………………….

Animalul/Animalele din specia ………………………………………………………………………………

Numărul/Numerele de identificare …………………………………………………………………………. Categoria ……………………………………………………………………………………………………………… Sexul …………………………….

Greutatea medie/animal (kg) ……………………………………………………

Diagnosticul …………………………………………………………………………..

Nr. din registrul de consultaţii …………. /data ……………………………… Rp/

Numele şi prenumele medicului veterinar oficial,

( semnătura şi parafa)

Data…………………….

Anexa nr. 17 la Program

1. A. Instrucţiuni privind condiţiile de utilizare a vaccinurilor vii atenuate

   1. 1. Vaccinul viu atenuat se prezintă sub forma unui flacon ce conţine componenta liofilizată şi este livrat împreună cu un flacon ce conţine diluantul; acest tip de vaccin se utilizează exclusiv pentru vaccinarea de urgenţă a porcinelor domestice din exploataţiile nonprofesionale.

   2. 2. Utilizarea vaccinurilor vii atenuate se face conform recomandărilor producătorului vaccinului.

   3. 3. Persoanele autorizate pentru administrarea vaccinului trebuie să aibă în dotare materiale de asepsie a locului de inoculare a vaccinului, seringi şi ace sterile, acestea fiind schimbate pentru fiecare porc, fiind interzisă utilizarea seringilor semiautomate.

   4. 4. Materialele utilizate la vaccinarea porcinelor domestice – seringi, ace, tampoane folosite la asepsia locului de inoculare şi flacoanele în care a fost furnizat vaccinul, sunt distruse. Acestea sunt dezinfectate cu sodă caustică 2%, înainte de a fi predate, pe baza de proces-verbal de predare-primire la DSVSA, în scopul trimiterii la centrul de inactivare a deşeurilor.

   5. 5. DSVSA păstrează procesele-verbale de predare-primire şi distrugere întocmite la centrul de inactivare a deşeurilor.

2. B. Instrucţiuni privind condiţiile de utilizare a momelilor vaccinale destinate vaccinării de

urgenţă a mistreţilor

1. 1. Vaccinul utilizat pentru vaccinarea de urgenţă contra pestei porcine clasice a mistreţilor sub formă de momeală vaccinală este un vaccin viu cu capsulă vaccinală-blister ce conţine suspensie virală vaccinală lichidă încorporată într-un înveliş protector care îl protejează faţă de variaţiile de temperatură din mediul extern.

2. 2. Utilizarea momelilor vaccinale se face conform recomandărilor producătorului de vaccin.

3. 3. Plasarea momelilor vaccinale se efectuează manual de către gestionarii fondurilor de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare judeţene, în coordonarea şi sub responsabilitatea unui medic veterinar oficial numit prin decizia directorului executiv al DSVSA.

4. 4. Pentru evitarea inactivării virusului vaccinal prin variaţii de temperatură şi a consumului momelilor vaccinale de către animale competitoare din acelaşi biotop, acestea trebuie să fie acoperite cu un strat subţire de pământ. Timp de 10-14 zile, în locurile specifice de vaccinare- locuri de hrănire, se administrează hrană în scopul dezvoltării de către mistreţi a unui reflex condiţionat, iar după această perioadă, în aceleaşi locuri sunt plasate momelile vaccinale.

5. 5. După fiecare plasare de momeli vaccinale, la locurile specifice de vaccinare se interzice vânătoarea timp de 4 zile, pentru a nu deranja mistreţii şi a se asigura consumul în totalitate al momelilor vaccinale. Momelile vaccinale neconsumate şi eventual capsulele momelilor consumate sunt colectate de către gestionarii fondurilor de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale silvice şi de vânătoare judeţene după perioada menţionată şi returnate la DSVSA, prin responsabilitatea medicului veterinar oficial numit prin decizia directorului executiv al DSVSA, în vederea distrugerii, pe baza unui proces- verbal de predare-primire.

338

Anexa nr. 18 la Program

Transmiterea situaţiei vaccinării antipestoase pentru anul 2009 se face în data de 25 ale lunii raportate, cumulat pentru perioada 01.01.2009 -25 ale lunii raportate, conform modelului de mai jos

RAPORTARE VACCINARE CUMULAT DE LA 01.01.2009 până la DATA de 25 2009

LOCALITATEA

NUMAR EXPLOATATII CU PORCINE

NUMAR EXPLOATATII CU PORCINE UNDE S-A EFECTUAT VACCINAREA

EFECTIV PORCINE EXISTENT La data raportarii…..

EFECTIV DE PORCINE VACCINATE

VACCIN DOZE

Vieri

Scroafe

Purcei 0-60 zile

Tineret peste 60 zile inclusiv porcii grasi

TOTAL

Vieri

Scroafe

Tineret peste 60 zile inclusiv porcii grasi

TOTAL

Porci nevaccinaţi

Stoc la 1 ianuarie 2009

Achizitionat in 2009 (Intrate in gestiunea DSVSA)

UTILIZAT (nr. de doze care au fost folosite in teritoriu)

(nr. de doze de vaccin din DSVSA impreuna cu nr. de doze de vaccin

Vaccinarea I ( V 1* )

* Vaccinarea a IIa ( V2 )

Vaccinarea I ( V 1** )

Vaccinarea a IIa ( V 2** )

Vaccinarea I ( V 1*** )

Vaccinarea a IIa ( V 2 *** )

Vacc complet.

Campania 1

Total I

Vacc complet.

Campania II

Total II

Total general

Scroafele şi vierii de reproducţie vor fi vaccinaţi la fiecare 6 luni

V 1* – vaccinarea iniţială la vieri

V 2* – vaccinarea a II-a la vieri, la 6 luni de la vaccinarea iniţială V 1** – vaccinarea iniţială la scroafe

V 2** – vaccinarea a II-a la scroafe, la 6 luni de la vaccinarea iniţială V 1*** – prima vaccinare la purceii în vârstă de 6 săptămâni

V 2*** – revaccinarea după 6 luni

1. 1 – se referă la vaccinările de urgenţă efectuate în prima campanie + vaccinări de întreţinere lunare;

   339

2. 2 – se referă la vaccinările de urgenţă efectuate în a doua campanie + vaccinări de întreţinere lunare;

340

Anexa nr.19 la Program

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR DIRECŢIA SANITAR-VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR……………………………

Nr…………………………..

Avizat, Director executiv

FIŞĂ DE INSPECŢIE

privind modul de respectare a condiţiilor de recepţionare, transport, depozitare şi utilizare a vaccinurilor vii atenuate şi a momelilor vaccinale

1. 1) Obiectivul controlat: mijloc de transport, depozit, circumscriţia sanitar-veterinară de asistenţă, exploataţia de porcine

   ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

   ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

   …………………………………………………………………………………………………………………………………….. ………………………………………………………………

2. 2) Echipa de inspectori din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Alimentelor/Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor…………………………:

   Nr.crt.	Numele şi prenumele	Nr. legitimaţie	Nr. ordin de deplasare
   1
   2
   3
   4

3. 3) Informaţii privind produsul biologic :

   Denumirea produsului biologic
   Lotul
   Seria

   Producătorul	Denumirea unităţii producătoare
   	Datele de identificare ale unităţii producătoare
   Data de fabricaţie
   Data expirării
   Modul de prezentare	Nr. doze/flacon
   Recepţionarea produsului biologic :	Data recepţionării
   	Mijlocul de transport cu care s-a realizat transportul	Autorizat	Da
   			Nu
   		Dotat cu dispozitive de monitorizare a temperaturii	Da
   			Nu
   	Termogramele au fost verificate şi semnate de către medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea şi distribuţia vaccinului pe teritoriul judeţului, numit prin decizia directorului executiv al direcţiei sanitar- veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.		Da
   			Nu
   	Persoana fizică sau juridică ce a efectuat transportul	Numele/ denumirea
   		Personalul implicat în activităţile de transport a vaccinului a fost instruit cu privire la condiţiile de transport şi manipulare a produsului biologic .	Da
   			Nu
   	Procesul – verbal de recepţie	data
   		numărul
   		Persoana responsabilă	Numele şi prenumele

   341

   		pentru recepţie
   Cantitatea recepţionată
   Modul de repartizare al stocului de vaccin (coroborarea cu catagrafia)	Conform catagrafiei			Da
   				Nu
   	Repartizarea este consemnată într-un registru			Da
   				Nu
   	Preluarea produsului biologic se face pe bază de semnătură			Da
   				Nu
   Respectarea instrucţiunilor şi a schemei de vaccinare conform cu prospectul produsului biologic				Da
   				Nu
   Numele deţinătorului autorizaţiei de comercializare
   Autorizaţia de comercializare a produsului biologic
   Stocul existent (doze)
   Reacţii adverse
   Prospect	în limba română la produsele indigene
   	netradus în limba română
   	tradus în limba română (pentru produsele provenite din alte ţări)
   Speciile cărora le este destinat
   Speciile la care a fost administrat

   342

   Tulpina vaccinală
   Forma farmaceutică
   Modul în care s-a făcut administrarea	În conformitate cu prospectul	Da
   		N u
   Personalul implicat în operaţiunile de depozitare a produsului biologic a fost instruit asupra condiţiilor de depozitare şi păstrare		Da
   		Nu
   Dacă s-au întocmit tabele nominale cu personalul instruit sub semnătură		Da
   		Nu
   Temperatura de depozitare	Corespunzătoare (conform indicaţiilor producătorului vaccinului)
   	Necorespunzatoare
   Temperatura de depozitare este înscrisă şi verificată zilnic		Da
   		Nu
   Eliberarea vaccinurilor de către direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, s-a făcut numai pe bază de reţetă cu timbru sec		Da
   		Nu
   Numărul de seringi şi ace sterile este sau a fost asigurat în cantitate suficientă pentru tot efectivul supus vaccinării.		Da
   		Nu
   Dacă au fost utilizate seringi şi ace pentru fiecare animal în parte (menţiunea se face pe baza declaraţiei pe proprie răspundere persoanei responsabile cu vaccinarea)		Da
   		Nu
   Dacă distrugerea acelor, seringilor, a materialelor folosite la asepsia locului de inoculare precum şi a flacoanelor de vaccin goale s-a făcut după colectarea lor în saci de plastic individualizaţi corespunzător		Da
   		Nu

   343

   Dacă materialele folosite la asepsia locului de inoculare şi flacoanele de vaccin goale au fost supuse dezinfecţiei cu sodă caustică 2% şi au fost distruse la un centru autorizat de inactivare a deşeurilor	Da
   	Nu
   Dacă există documente întocmite sub semnătură pentru certificarea distrugerii materialelor folosite la asepsia locului de inoculare şi flacoanelor de vaccin gol	Da
   	Nu
   Dacă pe procesele verbale de vaccinare a fost înscrisă seria şi valabilitatea produsului biologic, numărul de doze utilizate şi efectivul vaccinat, inclusiv pentru refuzuri	Da
   	Nu
   Dacă pe procesele verbale de vaccinare se regăseşte semnătura proprietarilor de animale	Da
   	Nu
   Dacă pe procesele verbale se menţionează animalele nevaccinate(refuzuri, animale sub vârsta de vaccinare, scroafe gestante)	Da
   	Nu
   Dacă plasarea produsului biologic pentru animale sălbatice se face de către personal instruit de la Inspectoratelede regim silvic şi de vânătoare sub coordonarea şi supravegherea medicului veterinar oficial	Da
   	Nu
   Daca au fost retrase momelile neconsumate	Da
   	Nu
   Cine a efectuat distrugerea momelilor retrase şi în ce mod
   Utilizarea produsului biologic s-a făcut cu respectarea legislaţiei în vigoare	Da
   	Nu
   Dacă documentele justificative de vaccinare sunt verificate pentru conformitate de către	Da

   344

   personalul autorizat de la Serviciul Sănătate Animală din cadrul direcţiei sanitar- veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti
   					Nu
   Dacă procesele verbale de vaccinare sunt verificate şi semnate de către medicul veterinar oficial al Circumscripţiei Sanitar-Veterinae Zonale……………………………..					Da
   					Nu
   Dacă la Circumscripţia Sanitar-Veterinară de Asistenţămedicul veterinar de liberă practică împuternicit gestionează corect mişcarea vaccinului recepţionat					Da
   					Nu
   Daca medicul veterinar de liberă practică împuternicit al Circumscripţiei Sanitar-Veterinară de Asistenţăa împrumutat alt medic veterinar de liberă practică împuternicit din altă circumscripţie sanitar-veterinară de asistenţă	Da		Circumscripţia Sanitar-Veterinară de Asistenţă…………
   			Numele medicului veterinar de liberă practică împuternicit împrumutat
   			Documente (tip, nr., dată)
   	Nu

4. 4) Deficienţe constatate …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

   …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

   …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

   …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

   …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

   …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

   …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

   …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

5. 5) Concluzii şi măsuri

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

345

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

346

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Echipa de control: Reprezentantul legal al unităţii controlate :

Nume Nume

Prenume Prenume

Semnătura Semnătura

Ştampila Ştampila – dacă este cazul

Anexa nr. 20 la prezentul Program

Reţeaua pentru monitorizarea Programului naţional de supraveghere, control şi eradicare a pestei porcine clasice pentru anul 2009

Art.1 – Reţeaua pentru monitorizarea Programului strategic privind monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2009, denumită în continuare Reţea, este organizată la nivelul ANSVSA şi la nivelul DSVSA şi are ca scop monitorizarea Programului pentru gestionarea situaţiilor apărute pe parcursul implementării acestuia şi pentru circulaţia vaccinurilor antipestoase porcine.

Art. 2 – Monitorizarea Programului se realizează în coordonarea directorului general al Direcţiei generale sanitare veterinare din cadrul ANSVSA.

Art. 3 – Reţeaua este constituită din:

1. a) 8 centre regionale pentru monitorizarea Programului;

2. b) 42 de medici veterinari oficiali cu atribuţii exclusive privind monitorizarea implementării Programului, numiţi prin decizie a directorului executiv al DSVSA.

Art.4 – Centrele regionale prevăzute la art. 3 lit. a) se organizează cu posturi din structura ANSVSA. Art.5 – Centrele regionale prevăzute la art. 3 lit. a) sunt următoarele:

1. a) Centrul regional pentru monitorizarea Programului – „Regiunea sud-vest”, cu sediul în cadrul DSVSA Vâlcea, având în coordonare:

   1. 1. DSVSA Dolj;

   2. 2. DSVSA Olt;

   3. 3. DSVSA Gorj;

   4. 4. DSVSA Mehedinţi;

   5. 5. DSVSA Vâlcea;

2. b) Centrul regional pentru monitorizarea Programului – „Regiunea sud-est”, cu sediul în cadrul DSVSA Buzău, având în coordonare:

   1. 1. DSVSA Constanţa;

   2. 2. DSVSA Tulcea;

   3. 3. DSVSA Buzău;

   4. 4. DSVSA Brăila;

   5. 5. DSVSA Galaţi;

   6. 6. DSVSA Vrancea;

3. c) Centrul regional pentru monitorizarea Programului – „Regiunea de sud”, cu sediul în cadrul DSVSA Ialomiţa, având în coordonare:

   1. 1. DSVSA Prahova;

   2. 2. DSVSA Ialomiţa;

   3. 3. DSVSA Argeş;

      347

   4. 4. DSVSA Călăraşi;

      348

   5. 5. DSVSA Dâmboviţa;

   6. 6. DSVSA Giurgiu;

   7. 7. DSVSA Teleorman;

4. d) Centrul regional pentru monitorizarea Programului – „Regiunea Bucureşti-Ilfov”, cu sediul în cadrul DSVSA Bucureşti, având în coordonare:

   1. 1. DSVSA Bucureşti;

   2. 2. DSVSA Ilfov;

5. e) Centrul regional pentru monitorizarea Programului – „Regiunea nord-vest”, cu sediul în cadrul DSVSA Cluj, având în coordonare:

   1. 1. DSVSA Cluj;

   2. 2. DSVSA Satu Mare;

   3. 3. DSVSA Bihor;

   4. 4. DSVSA Bistriţa-Năsăud;

   5. 5. DSVSA Maramureş;

   6. 6. DSVSA Sălaj;

6. f) Centrul regional pentru monitorizarea Programului – „Regiunea nord-est”, cu sediul în cadrul DSVSANeamţ, având în coordonare:

   1. 1. DSVSA Bacău;

   2. 2. DSVSA Suceava;

   3. 3. DSVSA Iaşi;

   4. 4. DSVSA Botoşani;

   5. 5. DSVSA Vaslui;

   6. 6. DSVSA Neamţ;

7. g) Centrul regional pentru monitorizarea Programului – „Regiunea de centru”, cu sediul în cadrul DSVSA Braşov, având în coordonare:

   1. 1. DSVSA Braşov;

   2. 2. DSVSA Alba;

   3. 3. DSVSA Covasna;

   4. 4. DSVSA Harghita;

   5. 5. DSVSA Mureş;

   6. 6. DSVSA Sibiu;

8. h) Centrul regional pentru monitorizarea Programului – „Regiunea de vest”, cu sediul în cadrul DSVSA Timiş, având în coordonare:

   1. 1. DSVSA Hunedoara;

   2. 2. DSVSA Timiş;

   3. 3. DSVSA Arad;

   4. 4. DSVSA Caraş-Severin.

      Art. 6 – Coordonatorul Reţelei este directorul general al Direcţiei generale sanitare veterinare din cadrul ANSVSA.

      Art.7 Datele obţinute în cadrul Reţelei sunt evaluate de coordonatorul acesteia, care dispune măsuri adecvate situaţiei epidemiologice, conform legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare.

      Art.8 – (1) Coordonatorul Reţelei poate solicita informaţii tehnice privind situaţia epidemiologică a pestei porcine clasice de la toate serviciile sanitar-veterinare de stat.

      1. (2) Centrele regionale ale Reţelei sunt coordonate de medici veterinari oficiali, angajaţi ai Direcţiei generale sanitare veterinare din cadrul ANSVSA.

         Art. 9 – (1) Medicii veterinari oficiali care coordonează centrele regionale prevăzute la art.3 lit. a) monitorizează implementarea Programului

         şi raportează coordonatorului Reţelei aplicarea măsurilor prevăzute în legislaţia sanitar-veterinară în vigoare.

         1. (2) În structura centrului regional se află următorii specialişti:

            1. a) coordonatorul centrului regional, conform prevederilor art. 8 alin. (2);

            2. b) directorul executiv adjunct/şeful Serviciului sănătate animală din cadrul DSVSA, aflate în structura centrului regional;

            3. c) responsabilii cu pesta porcină clasică, numiţi prin decizie a directorului executiv al DSVSA, aflată în structura centrului regional;

            4. d) şeful LSVSA;

            5. e) şeful Serviciului de integrare europeană, identificare şi înregistrarea animalelor;

            6. f) şeful Biroului bunăstare animală, unitate epidemiologică teritorială;

            7. g) medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale.

         2. (3) Directorii executivi ai DSVSA în cadrul cărora s-au stabilit sediile centrelor regionale pun la dispoziţia coordonatorului centrului regional spaţiul, precum şi alte mijloace şi echipamente necesare bunei desfăşurări a activităţii.

349

Art. 10 – Cei 42 de medici veterinari oficiali de la nivel judeţean prevăzuţi la art. 3 lit. b) au atribuţii şi responsabilităţi privind monitorizarea şi raportarea tuturor măsurilor vizând supravegherea şi controlul pestei porcine clasice la nivel judeţean, conform prevederilor legislaţiei sanitar- veterinare în vigoare.

350

Anexa nr. 2 la normele metodologice

PROGRAMUL DE SUPRAVEGHERE A INFLUENŢEI AVIARE LA PĂSĂRILE DOMESTICE ŞI SĂLBATICE

ÎN ROMÂNIA PENTRU ANUL 2009

CAPITOLUL I

1. 1. Obiective, cerinţe şi criterii generale

   Art.1 – Programul de supraveghere a influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice în România pentru anul 2009, denumit în continuare Program, este efectuat în concordanţă cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 54/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control pentru gripă aviară, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 191 din 20 martie 2007, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 2005/94/CEE privind măsurile comunitare de combatere a influenţei aviare şi de abrogare a Directivei 92/40/CEE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 10 din 14 ianuarie 2006.

   Art. 2 – Pentru anul 2009, Programul este aprobat prin Decizia Comisiei 897/2008/CE.

   Art.3 – Scopul principal al programului este de a asigura o detecţie precoce a influenţei aviare produse de subtipurile H5 şi H7 ale virusului gripal aviar şi de a se interveni prompt pentru limitarea difuzării şi eradicarea bolii.

   Art.4 – Programul se aplică la păsările domestice din exploataţiile comerciale şi nonprofesionale de pe tot teritoriul ţării şi la păsările sălbatice, îndeosebi din localităţile ţintă.

   Art.5 – Aplicarea Programului demonstrează statusul liber de gripă aviară notificabilă într-o ţără/regiune în cadrul comerţului internaţional, în conformitate cu cerinţele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animalelor .

   Art.6 – Programul naţional anual de eradicare, combatere şi monitorizare a gripei aviare în România constă în supraveghere prin teste de laborator, în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei 2006/437/CE de aprobare a unui manual de diagnostic pentru influenţa aviară în conformitate cu Directiva Consiliului 2005/94/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 237 din 31 august 2006.

   Art. 7 – Prelevarea de probe se realizează pe durata întregului an calendaristic; o atenţie deosebită trebuie acordată atunci cand intervin factori ce ar putea favoriza apariţia influenşei aviare, precum: confirmarea bolii în ţări înveciante, perioada şi culoarele de migraţie, modificări de comportament şi areal al păsărilor sălbatice.

   Art. 8 – Examinarea probelor se realizează de către Laboratorul Naţional de Referinţă pentru gripa aviară şi boala de Newcastle din cadrul IDSA din România şi de LSVSA, sub controlul Laboratorul Naţional de Referinţă pentru gripa aviară şi boala de Newcastle din cadrul IDSA din România;

   Art. 9 – Toate probele la care s-au obţinut rezultate dubioase sau pozitive se expediază în regim de urgenţă la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru influenţă aviară şi boala de Newcastle din cadrul IDSA din România, în scopul precizării diagnosticului.

   Art. 10 – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru influenţă aviară şi boala de Newcastle din cadrul IDSA din România transmite obligatoriu la Laboratorul Comunitar de Referinţă Weybridge – Marea Britanie, izolatele de virus gripal aviar.

2. 2. Cerinţe specifice pentru detectarea infecţiilor cu subtipurile H5/H7 ale gripei aviare

   Art. 11- Se supun recoltării de probe toate speciile de păsări din fermele comerciale şi din exploataţiile nonprofesionale.

   Art. 12 – Recoltarea de probe se realizează randomizat, din fermele comerciale de pe întreg cuprinsul ţării, iar din cele non- profesionale, numai din exploataţiile situate în localităţile ţintă.

   Art. 13 – Se colectează probe de sânge pentru examinarea serologică de la toate speciile de păsări, inclusiv de la cele crescute în sistem extensiv, de la cel puţin 5 până la 10 păsări – cu excepţia raţelor, gâştelor şi prepeliţelor – pe unitate şi de la diferite adăposturi, dacă există mai mult de un adăpost în exploataţie. În cazul în care există mai multe adăposturi, trebuie mărită corespunzător mărimea probei pe exploataţie. Se recomandă prelevarea de probe de la cel puţin 5 păsări din fiecare adăpost.

   Art.14- Prelevarea de probe este structurată pe teritoriul României, astfel încât probele să fie considerate reprezentative pentru întregul teritoriu, luând în considerare :

   1. a) numărul de exploataţii de la care se prelevează probe, excluzând raţe, gâşte şi curcani, este definit astfel încât să asigure identificarea a cel puţin o exploataţie infectată, dacă prevalenţa este de cel puţin 5%, cu un interval de confidenţă de 95%, şi

   2. b) numărul păsărilor de la care s-au prelevat probe din fiecare exploataţie este definit astfel încât să asigure o probabilitate de 95% de identificare a cel puţin o pasăre pozitivă, dacă prevalenţa păsărilor sero-pozitive este  30%.

   3. c) pe baza evaluării riscului şi a situaţiei specifice privind România, schema prelevării de probe a luat în considerare următoarele:

      1. (i) tipurile de producţie specifice pentru România şi riscurile lor specifice: exploataţiile comerciale aşezate în zonele care reprezintă biotopul păsărilor sălbatice, gospodăriile în care păsările sunt menţinute în sistem deschis, vecinătatea cu zone mlăştinoase, lacuri şi bălţi, prezenţa a mai mult de o specie pe exploataţie sau a altor factori relevanţi;

      2. (ii) dacă există exploataţii care produc vânat, ratite şi prepeliţe, acestea se includ în prezentul Program. În cazul exploataţiilor de prepeliţe, se va preleva probe doar de la prepeliţele adulte, ouătoare, de reproducţie.

         351

      3. (iii) Proba va fi recoltată în producţia sezonieră pentru fermele comerciale şi pe parcursul întregului an pentru exploataţii. Cu toate acestea, dacă este corespunzător, prelevarea de probe se poate adapta la alte perioade identificate la nivel local, în timpul cărora prezenţa altor păsări gazdă într-o exploataţie poate reprezenta un risc mai ridicat pentru introducerea bolii.

         352

3. 3. Implementare:

Art. 15 – Se prelevează probe de la păsări domestice din exploataţiile comerciale şi păsări domestice din exploataţiile nonprofesionale; se prelevează probe de la toate categoriile de păsări domestice de la exploataţiile comerciale, cu excepţia exploataţiilor de curci, raţe şi gâşte, de la care se prelevează probe, în mod special, respectând indicaţiile din următorul tabel:

Tabel privind numărul de exploataţii de la care se vor preleva probe din fiecare categorie de păsări domestice,

cu excepţia exploataţiilor de curci, raţe şi gâşte

Numărul de exploataţii pentru fiecare categorie de păsări domestice	Numărul de exploataţii de la care se vor preleva probe
Până la 34	Toate
35 – 50	35
51 – 80	42
81 – 250	53
> 250	60

Art. 16 – Se prelevează, de asemenea, probe din exploataţiile nonprofesionale, conform cerinţelor specifice pentru detectarea infecţiilor cu subtipurile H5/H7 ale gripei aviare la păsările domestice, astfel încât probele prelevate să fie considerate reprezentative pentru întreg teritoriul.

CAPITOLUL II

1. A. GALINACEE ŞI RATITE – EXPLOATAŢII COMERCIALE ŞI NONPROFESIONALE

   Art. 17 – În exploataţiile comerciale, cu excepţia raţelor şi gâştelor, de la care urmează să se preleveze probe, investigaţia serologică în conformitate cu lit. B din anexa nr. I la Decizia Comisiei 2007/268/CE privind punerea în aplicare a unor programe de supraveghere a gripei aviare la

   353

   păsările domestice şi păsările sălbatice, destinate aplicării în statele membre, şi de modificare a Deciziei 2004/450/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 115 din 3 mai 2007, se realizează cu respectarea indicaţiilor din tabelul de mai jos:

   Codul NUTS (2)	Numărul total de exploata ţii	Numărul total de exploataţii din care urmează să fie prelevate probe	Numărul total de adăposturi din care urmează să fie prelevate probe	Numărul probelor prelevate /exploataţie	Numărul total de teste care urmează să fie realizate pentru fiecare metodă	Metodele analizei de laborator
   RO121 AB	12	3	33	330	660	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO421 AR	3	1	1	10	20	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO311 AG	5	3	22	220	440	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO211 BC	8	4	25	250	500	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO111 BH	7	3	22	220	440	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO112 BN	3	1	2	20	40	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO212 BT	7	3	22	220	440	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO221 BR	0	0	0	0	0
   RO122 BV	12	8	138	1380	2760	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO321 BUC	0	0	0	0	0

   RO222 BZ	11	5	20	200	400	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO312 CL	19	10	70	700	1400	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO422 CS	3	1	12	120	240	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO113 CJ	14	7	21	210	420	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO223 CT	4	2	10	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO123 CV	1	1	2	20	40	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO313 DB	12	7	21	210	420	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO411 DJ	4	3	15	150	300	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO224 GL	1	1	2	20	40	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO314 GR	7	4	50	500	1000	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO412 GJ	3	1	12	120	240	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO124 HR	1	1	2	20	40	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7

   354

   RO423 HD	2	1	32	320	640	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO315 IL	15	7	22	220	440	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO213 IS	14	6	18	180	360	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO322 IF	4	2	10	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO114 MM	7	3	26	260	520	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO413 MH	0	0	0	0	0
   RO125 MS	1	1	3	30	60	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO214 NT	1	1	3	30	60	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO414 OT	3	2	10	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO316 PH	12	7	49	490	980	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO116 SJ	3	1	11	110	220	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO115 SM	9	4	16	160	320	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7

   355

   RO126 SB	3	2	8	80	160	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO215 SV	3	1	4	40	80	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO317 TR	3	2	10	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO424 TM	4	2	10	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO225 TL	0	0	0	0	0
   RO415 VS	11	7	28	280	560	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO216 VL	4	3	12	120	240	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO226 VN	6	3	12	120	240	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   Total	242	124	786	7860	15 720*

   356

   * Numărul probelor prelevate x 2 teste/proba prelevată /metodă (HA şi HI pentru H5/H7).

   357

   Art. 18 – În exploataţiile comerciale de găini ouătoare, cu excepţia raţelor şi gâştelor, de la care urmează să fie prelevate probe, investigaţia serologică în conformitate cu lit. B din anexa nr. I la Decizia Comisiei 2007/268/CE se realizează cu respectarea indicaţiilor din tabelul de mai jos:

   Codul NUTS (2)	Numărul total de exploataţii	Numărul total de exploataţii din care urmează să fie prelevate probe	Numărul total de adăposturi din care urmează să fie prelevate probe	Numărul probelor prelevate /exploataţie	Numărul total de teste care urmează să fie realizate pentru fiecare metodă	Metodele analizei de laborator
   RO 121 AB	6	3	5	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 421 AR	2	1	3	30	60	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 311 AG	4	2	6	60	120	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 211 BC	3	2	6	60	120	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 111 BH	5	3	9	90	180	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 112 BN	5	3	9	90	180	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 212 BT	1	1	3	30	60	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 221 BR	3	3	30	300	600	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 122 BV	3	3	9	90	180	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7

   RO 321 BUC	0	0	0	0	0
   RO 222 BZ	3	1	3	30	60	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 312 CL	3	2	10	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 422 CS	1	1	3	30	90	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 113 CJ	10	5	15	150	300	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 223 CT	2	2	10	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 123 CV	2	1	5	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 313 DB	4	2	8	80	160	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 411 DJ	0	0	0	0	0
   RO 224 GL	9	5	20	200	400	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 314 GR	3	2	10	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 412 GJ	1	0	0	0	0

   358

   RO 124 HR	2	1	2	20	40	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 423 HD	5	2	10	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 315 IL	4	2	14	140	280	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 213 IS	2	1	5	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 322 IF	2	2	6	60	120	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 114 MM	13	7	21	210	420	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 413 MH	1	1	5	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 125 MS	11	6	12	120	240	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 214 NT	4	1	4	40	80	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 414 OT	4	2	6	60	120	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 316 PH	0	0	0	0	0
   RO 116 SJ	5	2	6	60	120	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7

   359

   RO 115 SM	8	3	9	90	180	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 126 SB	6	3	12	120	240	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 215 SV	1	1	2	20	40	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 317 TR	4	2	10	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 424 TM	10	5	20	200	400	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 225 TL	0	0	0	0	0
   RO 415 VS	6	3	12	120	240	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 216 VL	2	2	4	40	80	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 226 VN	2	1	4	40	80	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   Total	162	89	328	3280	6560*
   Total

   360

   * Numărul probelor prelevate x 2 teste/proba prelevată /metodă (HA şi HI pentru H5/H7).

   Art. 19 – În exploataţiile comerciale de curci de la care urmează să fie prelevate probe, investigaţia serologică în conformitate cu lit. B din anexa nr. I la Decizia Comisiei 2007/268/CE se realizează cu respectarea indicaţiilor din tabelul de mai jos, doar atunci când există un risc:

   Codul NUTS(2)	Numărul total de exploataţii	Numărul total de exploataţii din care urmează să fie prelevate probe	Numărul total de adăposturi din fiecare exploataţie din care urmează să fie prelevate probe	Numărul probelor prelevate / exploataţie	Numărul total de teste care urmează să fie realizate pentru fiecare metodă	Metodele analizei de laborator.
   RO 211 BC	1	1	12	120	240	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 122 BV	1	1	3	30	60	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 223 CT	1	1	4	40	80	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO411 DJ	1	1	1	10	20	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   Total	4	4	20	200	400*

   * Numărul probelor prelevate x 2 teste/proba prelevată /metodă (HA şi HI pentru H5/H7).

   361

   Art. 20 – În exploataţiile comerciale de fazani, prepeliţe şi ratite, cu excepţia raţelor şi gâştelor de la care urmează să se preleveze probe, investigaţia serologică în conformitate cu lit. B din anexa nr. I la Decizia Comisiei 2007/268/CE se realizează cu respectarea indicaţiilor din tabelul de mai jos:

   Codul NUTS (2)	Numărul total de exploataţii	Numărul total de exploataţii din care urmează să fie prelevate probe	Numărul probelor prelevate/exploataţie	Numărul total de teste care urmează să fie realizate pentru fiecare metodă	Metodele analizei de laborator
   RO 311 AG	2 – ratite 1 – prepeliţe 1 – fazani	4	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 223 CT	1 – prepeliţe	1	20	40	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 314 GR	1 – ratite 1 – prepeliţe 1 – fazani	3	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 322 IF	2 –prepeliţe 1 – fazani	2 1	100 10	220	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 221 BR	2 prepeliţe	2	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 213 IS	2 fazani	2	60	120	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 414 OT	1 prepeliţe	1	30	60	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 316 PH	1 fazani	1	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 126 SB	1 – ratite 1 – prepeliţe	2	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 226 VN	1 ratite 1 fazani	2	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7

   362

   RO 413 MH	1 fazani	1	30	60	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   Total	22	22	700	1400*

   * Numărul probelor prelevate x 2 teste/proba prelevată /metodă (HA şi HI pentru H5/H7)

   363

   Art. 21 – În situaţia efectivelor de galinacee din exploataţii nonprofesionale, cu excepţia raţelor şi gâştelor de la care urmează să se preleveze probe, investigaţia serologică în conformitate cu lit. B din anexa nr. I la Decizia Comisiei 2007/268/CE se realizează cu respectarea indicaţiilor din tabelul de mai jos, doar din zonele de risc:

   Codul NUTS (2)	Numărul total de localităţi	Numărul total de localităţi din care urmează să fie prelevate probe	numărul probelor prelevate / localitate	Numărul total de teste care urmează să fie realizate pentru fiecare metodă	Metodele analizei de laborator
   RO 121 AB	5	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 421 AR	12	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 311 AG	10	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 211 BC	12	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 111 BH	6	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 112 BN	5	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7

   RO 212 BT	23	2	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 221 BR	13	2	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 122 BV	24	3	75	150	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 321 BUC	1	0	0	0
   RO 222 BZ	28	3	75	150	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 312 CL	30	5	125	250	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 422 CS	23	2	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 113 CJ	7	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 223 CT	82	10	250	500	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 123 CV	7	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 313 DB	17	4	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7

   364

   RO 411 DJ	36	5	125	250	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 224 GL	10	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 314 GR	50	6	150	300	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 412 GJ	5	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 124 HR	6	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 423 HD	7	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 315 IL	33	5	125	250	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 213 IS	29	3	75	150	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 322 IF	38	5	125	250	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 114 MM	5	0	0	0
   RO 413 MH	17	4	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7

   365

   RO 125 MS	10	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 214 NT	10	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 414 OT	35	5	125	250	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 316 PH	17	4	100	200	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 116 SJ	10	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 115 SM	13	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 126 SB	8	1	25	50	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 215 SV	12	2	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 317 TR	10	2	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 424 TM	13	2	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 225 TL	50	7	175	350	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7

   366

   RO 415 VS	14	2	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 216 VL	21	5	125	250	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   RO 226 VN	25	5	125	250	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
   Total	789 localităţi	110	2750	5 500*

   * Numărul probelor prelevate x 2 teste/proba prelevată /metodă (HA şi HI pentru H5/H7).

2. B. SUPRAVEGHEREA RAŢELOR ŞI GÂŞTELOR

Art. 22 – În exploataţiile comerciale de palmipede, se vor preleva probe conform tabelului de mai jos :

Numărul exploataţiilor pe stat membru

Numărul exploataţiilor de la care urmează să se preleveze probe

Până la 46	Toate
47 – 60	47
61-100	59
101-350	80
>350	90

367

368

Art. 23 – Exploataţiile comerciale de raţe şi gâşte de la care urmează să se preleveze probe* în conformitate cu lit. C din anexa nr. I la Decizia Comisiei 2007/268/CE sunt prevăzute în tabelul de mai jos; investigaţia serologică se realizează în explotaţiile comerciale.

Codul NUTS (2)	Numărul total de exploataţii de raţe şi gâşte	Numărul total de exploataţii de raţe şi gâşte din care urmează să fie prelevate probe	Numărul probelor prelevate din fiecare exploataţie	Numărul total de teste care urmează să fie realizate pentru fiecare metodă	Metodele analizei de laborator
RO222 BZ	2	2	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
RO312 CL	1	1	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7H7
RO225 TL	1	1	50	100	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
Total	4	4	150	300*	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7

* Numărul probelor prelevate x 2 teste/proba prelevată /metodă (HA şi HI pentru H5/H7)

Art. 24 – În exploataţiile nonprofesionale de raţe şi gâşte de la care urmează să se preleveze probe* în conformitate cu lit. C a anexei nr. I la Decizia Comisiei 2007/268/CE investigaţia serologică a efectivelor de raţe şi gâşte se realizează cu respectarea indicaţiilor prevăzute în tabelul de mai jos:

Codul NUTS(2)	Numărul total de raţe şi gâşte	Numărul total de de raţe şi gâşte din care urmează să fie prelevate probe – confidenţă de 95% şi prevalenţă de 5%)	Numărul probelor prelevate pe judeţ	Numărul total de teste care urmează să fie realizate pentru fiecare metodă	Metodele analizei de laborator
RO121AB	226 683	177	177	354	Testele de inhibare a hemaglutinării
RO421AR	72 640	295	295	590	Testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7
RO311	131 725	649	649	1298	Testele de
AG					inhibare a
					hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO211	166 667	1062	1062	2124	Testele de
BC					inhibare a
					hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO111	69 708	354	354	708	Testele de
BH					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO112	25 560	177	177	354	Testele de
BN					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO212	178 683	1239	1239	2478	Testele de
BT					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7

369

RO221	136 309	118	118	236	Testele de
BR					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO122	10 331	767	767	1534	Testele de
BV					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO321	473	59	59	118	Testele de
BUC					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO222	210 514	767	767	1534	Testele de
BZ					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO312	214 892	1003	1003	2006	Testele de
CL					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO422	33 240	295	295	590	Testele de
CS					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO113	27 824	177	177	354	Testele de
CJ					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO223	100 151	649	649	1298	Testele de
CT					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO123	16 310	118	118	236	Testele de
CV					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7

370

RO313	102 997	649	649	1298	Testele de
DB					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO411	254 256	1947	1947	3894	Testele de
DJ					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO224	151 132	1121	1121	2242	Testele de
GL					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO314	66 809	413	413	826	Testele de
GR					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO412	184 572	1180	1180	2360	Testele de
GJ					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO124	12 139	100	100	200	Testele de
HR					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO423	28 676	177	177	354	Testele de
HD					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO315	202 795	1357	1357	2714	Testele de
IL					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO213	179 004	1003	1003	2006	Testele de
IS					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7

371

RO322	11 105	110	110	220	Testele de
IF					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO114	11 843	90	90	180	Testele de
MM					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO413	440 899	1357	1357	2714	Testele de
MH					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO125	78 934	472	472	944	Testele de
MS					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO214	79 273	472	472	944	Testele de
NT					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO414	416 329	2360	2360	4760	Testele de
OT					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO316	88 774	590	590	1180	Testele de
PH					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO116	35 058	177	177	354	Testele de
SJ					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO115	39 017	236	236	472	Testele de
SM					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7

372

RO126	9 628	118	118	236	Testele de
SB					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO215	59 427	295	295	590	Testele de
SV					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO317	286 721	1770	1770	2340	Testele de
TR					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO424	171 292	531	531	1062	Testele de
TM					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO225	86 864	531	531	1062	Testele de
TL					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO415	165 724	826	826	1652	Testele de
VS					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO216	108 997	1062	1062	2124	Testele de
VL					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
RO226	91 096	531	531	1062	Testele de
VN					inhibare a hemaglutinării
					pentru H5 şi H7
Total	4 785 071	27 381	27 381	54762*

373

* Numărul probelor prelevate x 2 teste/proba prelevată /metodă (HA şi HI pentru H5/H7)

374

CAPITOLUL III

1. A. TESTE FOLOSITE ÎN LABORATOR

   Art. 25 – Testele de laborator se efectuează în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 54/2007.

   Art.26 – Examenele serologice care vor fi efectuate de laboratoarele acreditate şi de IDSA din Romania, sunt testele de inhibare a hemaglutinării pentru H5 şi H7; principiul acestei metode se bazează pe capacitatea virusului gripei aviare de a prezenta activitatea de hemaglutinare, prin compararea cu celulele roşii din sânge; inhibarea hemaglutinării care foloseşte un anumit subtip de hemaglutinină, indică prezenţa anticorpilor specifici pentru tipul A al gripei aviare.

   Art.27 – Toate constatările serologice positive sunt confirmate de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru gripa aviară şi boala de Newcastle din cadrul IDSA, prin testul de inhibare a hemaglutinării, prin folosirea unor tulpini furnizate de Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru gripa aviară şi boala de Newcastle, astfel :

   H5 a) testul iniţial, care foloseşte struţi /Danemarca/72420/96 (H5N2);

   b) testarea tuturor cazurilor pozitive la raţe /Danemarca /64650/03 (H5N7) pentru a elimina anticorpii N2 cu reactivitate încrucişată.

   H7 a) testul iniţial care foloseşte curci /Anglia /647/77 (H7N7);

   b) testarea tuturor cazurilor pozitive la graurul African /983/79 (H7N1), pentru a elimina anticorpii N7 cu reactivitate încrucişată.

   Art. 28 – Supravegherea virusologică pentru gripa aviară la păsările sălbatice vizează identificarea riscului introducerii virusurilor gripei aviare slab patogeni, LPAI şi înalt patogeni HPAI, la păsările domestice prin:

   1. a) asigurarea unei detectări timpurii a HPAI, H5N1 prin investigarea incidenţei ridicate a morbidităţii şi mortalităţii la păsările sălbatice, în special, la speciile cu risc ridicat;

   2. b) prelevarea de probe nu se poate extinde după 31 decembrie din anul de implementare a Programului;

   3. c) testarea probelor se efectuează la Laboratoarele Naţionale pentru Influenţa Aviară în statele membre ale Uniunii Europene sau de la alte laboratoare autorizate sanitar-veterinar de autoritatea competentă şi sub controlul Laboratorului Naţional pentru Influenţa Aviară;

   4. d) toate rezultatele sunt trimise Laboratorului Comunitar de Referinţă pentru Gripa Aviară în vederea analizării;

   5. e) toate izolatele de virus ale gripei aviare în cazul păsărilor sălbatice trebuie să fie trimise la Laboratorul Comunitar de Referinţă în conformitate cu legislaţia comunitară, dacă nu se acordă o derogare în conformitate cu pct. 4 din Capitolul V, Diagnosticul diferenţial, din Manualul de diagnostic pentru gripa aviară aprobat prin Decizia Comisiei 2006/437/CE; virusurile de subtip H5/H7 trebuie trimise fără întârziere şi trebuie supuse testelor standard de caracterizare, secvenţierea nucleotidică /IVPI, în conformitate cu manualul de diagnostic menţionat.

   Art. 29 – În cazul în care se detectează HPAI, H5N1 la păsările sălbatice, supravegherea păsărilor sălbatice vii şi moarte va fi intensificată pentru a determina dacă păsările sălbatice din alte specii pot acţiona ca purtători asimptomatici sau specii de legătură.

   Art. 30 – Continuarea unei supravegheri etalon, a diferitelor specii de păsări migratoare libere, ca parte a monitorizării continue a virusurilor LPAI; Anseriformele, păsările de apă şi Charadriiformele, păsările de pe ţărmuri şi pescăruşii, vor fi principalele ţinte de prelevare a probelor pentru a evalua dacă sunt purtătoare de subtipuri H5 şi H7 virale LPAI, care vor detecta oricum HPAI, H5N1 şi HPAI, dacă există; speciile cu risc ridicat trebuie vizate în special.

   Art. 31 – Trebuie să se asigure un flux bun de informaţii, iar Laboratorul Comunitar de Referinţă trebuie să furnizeze sprijin tehnic şi să păstreze un număr mare de reactivi de diagnostic; antigenii care se utilizează în procesul de supraveghere trebuie trimişi la Laboratoarele Naţionale de către Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru a se asigura uniformitatea.

2. B. PROCEDURI DE PRELEVARE A PROBELOR ÎN SCOPUL DIAGNOSTICULUI DE LABORATOR

   Art. 32 – Tampoanele orofaringeale şi cloacale pentru examinarea virologică trebuie colectate de la păsări clinic sănătoase; dacă dintr- un motiv oarecare nu se poate preleva tampoane cloacale de la păsări vii, probele de fecale colectate pot servi ca o alternativă; trebuie să se asigure trasabilitatea în cazul locurilor diferite frecventate de diverse specii de păsări.

   Art. 33 – Tampoanele orofaringeale, cloacale şi traheale şi/sau ţesuturile, respectiv creierul, inima, plămânii, traheea, rinichiul şi intestinele, de la păsări sălbatice găsite moarte sau împuşcate trebuie prelevate probe pentru izolarea virusului şi detectarea moleculară, RT-PCR.

   Art. 34 – Depozitarea şi transportul probelor trebuie să fie asigurată cu o atenţie deosebită; tampoanele trebuie răcite imediat pe gheaţă sau cu pachete de gel îngheţat şi trimise la laborator imediat; probele nu trebuie să fie îngheţate dar dacă sunt, tampoanele trebuie îmbibate în antibiotic sau într-un mediu de transport specific virusului astfel încât ele să fie în întregime imersate; plasarea probelor într-un mediu propice transportului trebuie să se facă în plus la răcire şi nu ca o alternativă la răcire; în absenţa unui astfel de mediu, tampoanele trebuie returnate în cutie şi trimise în stare uscată; dacă nu se garantează transportul rapid în 48 ore la laborator, în mediul de transport la 40C, probele trebuie îngheţate, depozitate imediat şi apoi transportate pe gheaţă în stare uscată.

3. C. PĂSĂRI SĂLBATICE

   375

   Art. 35 – Investigaţia se realizează în conformitate cu Programul de supraveghere a gripei aviare la păsările sălbatice stabilit în anexa nr. II la Decizia Comisiei nr. 2007/268/CE, cu respectarea indicaţiilor din tabelul de mai jos:

   Codul NUTS (2)	Păsările sălbatice de la care urmează să se preleveze probe	Numărul total al probelor prelevate pentru supravegherea activă	Numărul total al probelor prelevate pentru supravegherea pasivă
   RO121	45	35	10
   RO421	45	35	10
   RO311	45	35	10
   RO211	45	35	10
   RO111	45	35	10
   RO112	45	35	10
   RO212	90	70	20
   RO221	150	130	20
   RO122	45	35	10
   RO321	45	35	10
   RO222	90	70	20
   RO312	150	130	20
   RO422	90	70	20
   RO113	45	35	10
   RO223	200	170	30
   RO123	45	35	10
   RO313	45	35	10
   RO411	150	130	20
   RO224	90	70	20
   RO314	150	130	20
   RO412	45	35	10
   RO124	45	35	10
   RO423	45	35	10
   RO315	150	130	20
   RO213	90	70	20
   RO322	45	35	10
   RO113	45	35	10
   RO413	150	130	20
   RO125	45	35	10
   RO214	45	35	10
   RO414	150	130	20
   RO316	45	35	10
   RO116	45	35	10
   RO115	45	35	10
   RO126	45	35	10
   RO215	45	35	10
   RO317	90	70	20
   RO424	45	35	10
   RO225	200	170	30
   RO415	90	70	20
   RO216	90	70	20
   RO226	45	35	10
   Total	3295	2685	610

   376

4. D. Testele de laborator utilizate pentru supravegherea păsărilor sălbatice

   Art. 36 – Supravegherea serologică nu se utilizează în România pentru supravegherea gripei aviare la păsările sălbatice.

5. E. Testele virusologice:

   Art. 37 – Testele virusologice sunt:

   1. a) RT – PCR – metoda se bazează pe amplificarea şi identificarea unui fragment genetic al proteinei matrice, fragmentul comun pentru toate virusurile de subtip A ale gripei aviare;

   2. b) izolarea virusului prin inocularea ouălor de bibilică embrionate specifice libere de patogeni, doar pentru probele pozitive la RT- PCR, – metoda se bazează pe inocularea materialelor patologice, reprezentate prin tampoane traheale, tampoane cloacale, organe şi probe de fecale colectate de la păsări bolnave şi moarte, în lichidul alantoidian al ouălor de găină embrionate, mai vechi de 9-11 zile; lichidele alantoamniotice ale embrionilor morţi sunt testate pentru activitatea de hemaglutinare;

   3. c) de tip A, din familia Orthomyxoviridae este confirmată prin tipizarea cu ser pozitiv cu specificitate unică comparând cu respectivele 16 hemaglutinine cunoscute.

6. F. Măsuri incluse în Program

   Art.38 – Autoritatea centrală responsabilă cu supravegherea şi coordonarea departamentelor care implementează programul este ANSVSA; prezentul Program este întocmit la nivelul Direcţiei de Sănătate şi Bunăstare Animală pe baza datelor obţinute de la DSVSA.

   Art. 39 – Sistemul în vigoare pentru înregistrarea exploataţiilor se aplică în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 73/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploataţiilor care deţin găini ouatoare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 22 august 2005; fiecare exploataţie primeşte un număr distinct care urmează să fie marcat pe oul destinat consumului uman.

7. G. Reguli generale pentru autorizarea unei unităţi

   Art. 40 – Exploataţiile de păsări domestice trebuie autorizate din punct de vedere sanitar-veterinar cu scopul de a putea funcţiona; cadrul legal pentru efectuarea activităţii comerciale cu păsări domestice şi produse de pasăre constă în:

   1. a) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 144/2006 pentru aprobarea normei sanitare veterinare cu privire la condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul intra-comunitar, şi importurile din ţări terţe de păsări domestice şi ouă de incubaţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 641 din 25 iulie 2006,cu modificările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 90/539/CE cu privire la condiţiile de sănătate animală care reglementează comerţul intracomunitar, şi importurile din ţări terţe de păsări domestice şi ouă de incubaţie, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L. 303 din 31 octombrie 1990;

      377

   2. b) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007, cu modificările ulterioare.

      378

8. H. Măsuri incluse în programul de supraveghere pentru păsările sălbatice

   Art. 41 – Programul se aplică pe întreg teritoriul României, luând în considerare zonele cu risc ridicat; în localităţile identificate cu risc ridicat şi mediu cu privire la Influenţa Aviară aflate în S-E ţării, în jurul lacurilor şi iazurilor unde păsările sălbatice sunt prezente după migrare se vor preleva probe doar de la cele mai expuse exploataţii comerciale şi nonprofesionale.

9. I. Măsuri cu privire la notificarea bolii

Art. 42 – Notificarea bolilor animalelor se face în conformitate prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 30 august 2005, cu modificările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 1982/894/CE privind notificarea bolilor animalelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 378 din 31 decembrie 1982.

Art. 43 – Notificarea bolilor animalelor se comunică la Comisia Europeană, prin ADNS, şi la OIE, prin sistemul W.A.H.I.S.

Art. 44 – Toate suspiciunile de boală sunt notificate prin Sistemul Rapid de Alertă la Comisia Europeană, iar cazurile de boală sunt notificate când boala este confirmată şi raportul de notificare ajunge la ANSVSA.

CAPITOLUL IV DISPOZIŢII FINALE

Art. 45 – Autorităţile sanitare veterinare competente teritorial trebuie:

1. a) să pună în aplicare Programul în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;

2. b) să transmită la ANSVSA, la fiecare trei luni un raport privind rezultatele pozitive şi negative constatate în cadrul supravegherii păsărilor de curte şi a celor sălbatice, în termen de patru săptămâni de la încheierea lunii de referinţă a respectivului raport;

3. c) să transmită la autoritatea veterinară centrală, până la 15 iunie 2009, un raport intermediar privind executarea tehnică a programului, însoţit de documentele justificative referitoare la costurile suportate de judeţul respectiv şi la rezultatele obţinute în cursul perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2009 şi 1 iunie 2009;

4. d) să transmită la ANSVSA, până la 30 aprilie 2010, un raport final privind executarea tehnică a programului, însoţit de documentele justificative referitoare la costurile suportate de judeţul respectiv şi la rezultatele obţinute în perioada curpinsă între 1 ianuarie 2009 şi 31 decembrie 2009.

Anexa nr. 3 la Normele metodologice

PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA, CONTROLUL ŞI ERADICAREA TURBĂRII SAU RABIEI LA VULPI PENTRU ANUL 2009

CAPITOLUL I DISPOZIŢII GENERALE

Art.1 – Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea turbării sau rabiei la vulpi pentru anul 2009, denumit în continuare Program, se desfăşoară pe întreg teritoriul României şi se aplică la întreg efectivul de vulpi.

Art. 2 – Implementarea Programului se face de către serviciile sanitar – veterinare, în colaborare cu serviciile din cadrul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, sub coordonarea ANSVSA, având în vedere:

1. a) situaţia epidemiologică actuală referitoare la modul de transmitere a rabiei şi de distribuţia geografică a zonelor rabigene;

2. b) existenţa populaţiei de vulpi ca principal vector al rabiei în zonele de şes, colinară, deal, submontană, în apropierea şi chiar vecinătatea zonelor populate;

3. c) realizarea unei zonări în funcţie de bariere naturale sau artificiale;

4. d) gradul de răspândire în teritoriu, categoriile de animale potenţial şi real infectate;

   379

5. e) transmisibilitatea bolii la om.

380

CAPITOLUL II

OBIECTIVELE ŞI ACŢIUNELE ÎNTREPRINSE PENTRU ÎNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

Art. 3 – Obiectivele Programului sunt:

1. a) controlul rabiei în populaţia de vulpi;

2. b) supravegherea rabiei în populaţia de vulpi;

3. c) monitorizarea vaccinarii orale în populaţia de vulpi;

4. d) eradicarea rabiei.

Art. 4 – Acţiunile întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor sunt:

1. a) vaccinarea întregului efectiv de vulpi;

2. b) monitorizarea evoluţiei rabiei corelată cu schema de aplicare a vaccinării şi rezultatele obţinute;

3. c) supravegherea circulaţiei virusului rabic în teritoriu;

4. d) controlul aplicării momelilor vaccinale şi evaluarea eficienţei acesteia;

5. e) colectarea de date, înregistrarea acestora, prelucrarea statistico-informatică şi prezentarea lor în forme apropiate pentru utilizarea în practica combaterii şi eradicării rabiei în România.

CAPITOLUL III

MĂSURI DE COMBATERE ŞI CONTROL A RABIEI LA VULPI

Art. 5 – Măsuri de combatere şi control a rabiei la vulpi pentru anul 2009 sunt:

1. a) vaccinarea şi tipurile de vaccinuri şi momeli folosite;

2. b) modul de distribuţie al vaccinului;

3. c) vaccinarea şi înregistrarea câinilor şi pisicilor este obligatorie;

4. d) vaccinarea de urgenţă a tuturor animalelor domestice care au venit în contact cu animale infectate sau suspecte de rabie.

Art. 6 – Zona de vaccinare în anul 2009 este reprezentată de întreaga ţară, însumând un teritoriu cu o suprafaţă de 237,000 km, folosindu-se vaccinarea clasică, cu distribuţie aeriană a momelilor în două campanii anuale, respectiv primăvara şi toamna, de regulă în lunile aprilie şi octombrie.

Art.7 – În primăvara anului, vaccinarea orală a vulpilor va fi efectuată în funcţie de starea vremii, folosind un număr de 4.065.000 momeli vaccinale, vaccinarea repetându-se în toamnă, cu alte 4.065.000 momeli vaccinale distribuite în acelaşi teritoriu ţinându-se cont şi de starea vremii.

Art. 8 – Pentru distribuţia manuală a momelilor, DSVSA, în cooperare cu direcţiile silvice teritoriale livrează momeli vaccinale către asociaţiile de vânători şi pădurari ce au în grijă fondurile de vânătoare.

Art. 9 – Vaccinurile antirabice cu virus viu atenuat folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerinţele Farmacopeei Europene, precum şi recomandările OMS privind eficacitatea şi inocuitatea.

381

Art. 10 – Titrul virusului din momelile vaccinale la administrare trebuie să conţină cel puţin un logaritm peste doza protectoare 100%; titrul final al virusului vaccinal din momeală nu trebuie să scadă sub doza protectoare de 100% în urma expunerii la o temperatură de 25° C timp de sapte zile;

Art. 11 – Fiecare lot de vaccin trebuie testat şi certificat pentru titru şi pentru stabilitate de un sistem recunoscut de control al calităţii în conformitate cu standardele OIE şi recomandările OMS.

Art.12 – Laboratoarele implicate în monitorizarea şi evaluarea programelor de rabie trebuie să monitorizeze titrul tuturor loturilor de momeli vaccinale antirabice înainte, precum şi în timpul distribuirii în teren a acestora; temperatura de topire al învelişului momelii trebuie să fie superioară temperaturii de 40°C pentru a se asigura integritatea vaccinului din capsulă, dacă momeala este expusă la astfel de temperaturi în teren.

Art.13 – Distribuţia vaccinului este realizată într-un interval de 3 – 4 săptămâni.

Art.14 – Compania responsabilă de distribuirea aeriană a momelilor trebuie să aibă experienţă, echipament adecvat, un număr corespunzător de avioane şi GPS pentru determinarea culoarelor de zbor.

Art.15 – (1) Culoarele de zbor urmăresc liniile trasate în hârtiile topografice fiind omise de la vaccinare luciul apelor, oraşele, zonele locuite, drumurile, distribuţia aeriană fiind înlocuită la periferiile oraşelor, în parcuri şi în alte zone similare cu distribuţie manuală;

(2) În zonele de frontieră distribuţia momelilor trebuie facută din ambele părţi ale graniţei printr-o strategie de suprapunere; este necesar un mecanism anume pentru aruncarea momelilor astfel:

1. a) momelile trebuie aruncate la anumite intervale, calculate pentru dozajele respective, luandu-se în considerare viteza aparatului de zbor;

2. b) distanţa dintre liniile de zbor trebuie să fie de 500 m;

   382

3. c) viteza de croazieră trebuie să fie de aproximativ 150 km/h ± 40km/h;

4. d) altitudinea de zbor trebuie să fie de aproximativ 150 m;

5. e) pentru un km2 se utilizează în mod normal 20-30 doze; numărul de doze reflectă densitatea populaţiei de vulpi, incidenţa rabiei şi tipul de teren.

   Art.16 – Tipul de avion determină numărul de ore de zbor; distribuţia aeriană a momelilor vaccinale creşte costurile dozei de vaccin cu 20-30%; vor fi luate probe la un interval de 30-45 zile după fiecare campanie de vaccinare.

   Art.17 – Instituţiile principale implicate în aplicarea programului de control, monitorizare şi eradicare a rabiei sunt: ANSVSA, DSVSA şi IDSA. Art.18 – Responsabilitatea organizării şi coordonării achiziţionării momelilor vaccinale şi a stocării acestora revine ANSVSA şi DSVSA.

   Art.19 – IDSA coordonează şi gestionează capacitatea de testare a laboratoarelor judeţene, de aplicare a metodelor de diagnostic şi de realizare a instructajelor necesare aplicării de noi tehnici.

   Art. 20 – Programul de vaccinare se desfăşoară în toată ţara luându-se în calcul întreaga suprafaţă de peste 237.000 km2, distribuindu-se 20 doze vaccinale/campanie/km2.

   Art. 21 – Vaccinarea antirabică a vulpilor se realizează după bariere naturale, conform figurii de mai jos:

   

   

   

   • o Lanţul Munţilor Carpaţi

   • o Râuri

   384

   CAPITOLUL IV

   Legislaţia aplicabilă pentru realizarea Programului

   Art. 22 – Profilaxia rabiei este reglementată de următoarele acte normative:

   1. a) Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea Programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 55 din 24 ianuarie 2008;

   2. b) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 699 din 14 octombrie 2008;

   3. c) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 788 din 30 august 2005, cu modificările şi completările ulterioare;

1. c) Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr.642/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la recunoaşterea vaccinurilor antirabice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 145 din 6 martie 2003;

2. d) Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 6/2003 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care desemnează instituţia specifică responsabilă pentru stabilirea criteriilor necesare pentru standardizarea testelor serologice în scopul monitorizării eficienţei vaccinurilor antirabice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 152 din 10 martie 2003;

3. e) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 21/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind lista laboratoarelor autorizate pentru controlul eficienţei vaccinării antirabice la unele carnivore domestice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 135 din 13 februarie 2006;

4. f) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind masurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008.

CAPITOLUL V ESTIMAREA POPULAŢIEI DE VULPI

Art. 23 – Anual, populaţia de vulpi se estimează prin metode specifice; numărătoarea vulpilor se realizează iarna şi primăvara devreme prin identificarea vizuinilor, observaţii directe asupra anumitor zone şi exploataţii şi prin vânătoare oarbă; vânătoarea de vulpi are loc tot timpul anului, dar cea mai importantă se desfăşoară în timpul iernii.

Art. 24 – Testele serologice şi virusologice utilizate pentru detectarea virusului rabic şi a statusului imun sunt în conformitate cu manualul de standarde pentru produse biologice şi reagenţi de diagnostic OIE, după cum urmează:

1. a) Testul de imunofluorescenţă directă este pentru diagnosticul virusului rabic recomandat atât de OIE, cât şi de OMS; testul poate fi folosit atât pentru detecţia virusului rabic din probe provenite de la animalale infectate cu virusul rabic cât şi pentru evidenţierea antigenelor rabice din culturi celulare infectate cu virusul rabic sau din creer provenit de la animale inoculate în scop de diagnostic; testul este valid în câteva ore pe probe proaspete într-un procent de 95-99% de cazuri; sensibilitatea imunofluorescenţei directe depinde de calitatea probei, gradul de autoliză sau locul prelevării din creer, de tipul de lisavirus şi de experienţa personalului din laborator; sensibilitatea poate fi mai mică pe probe provenite de la animale vaccinate datorită localizării antigenului viral; pentru diagnosticul rapid, frotiurile preparate din ţesuturi nervoase sunt fixate în acetonă purificată rece şi apoi colorată cu un conjugat antirabic specific; conjugatele comerciale sunt preparate cu seruri policlonale faţă de toate antigenele virale sau numai faţă de antigenele capsidale, sau pot fi preparate din amestecuri de anticorpi monoclonali; în imunofluorescenţă directă agregatele nucleoproteice sunt evidenţiate prin fluorescenţa acestora; stecificitatea şi sensibilitatea conjugatelor antirabice faţă de variantele de virus circulant trebuie verificate înainte de utilizare; testul imunofluorescenţă directă poate fi realizat şi pe probe prelevate pe glicerol; dacă probele sunt prelevate pe soluţie de formol, imunofluorescenţa directă poate fi folosită numai dacă probele au fost tratate cu enzime proteolitice;

2. b) Test imunoenzimatic, ELISA care se comercializează, permite determinarea cantitativă a anticorpilor antirabici postvaccinali; potrivit recomandărilor WHO, 0,5 I.U./ml de anticorpi rabici este cantitatea minimă măsurabilă care reprezintă nivelul de imunitate ce conferă protecţia în caz de infecţie cu virus sălbatic;

3. c) Testul de amplificare genică – RT-PCR – permite genotiparea de izolate salbatice;

   385

4. d) Alte teste se fac prin testul pentru depistarea markerului tetraciclină; tetraciclina este markerul utilizat în momelile vaccinale, are o remanenţă mare în oasele şi dinţii animalelor care îl consumă putând fi determinat postmortem; este utilizat atât pentru animalele ţintă cât şi pentru

386

alte specii; determinarea tetraciclinei este modalitatea de monitorizare a vaccinărilor, rezultatele testărilor putând fi utilizate la interpretarea succesului sau eşecului vaccinării.

Art. 25 – Testele estimative serologice şi virusologice sunt redate în tabelul de mai jos:

Nr.	Judeţ	Teste virusologice		Teste serologice		Altele
		1.F.A.T.		2. E.L.I.S.A F.A.V.N (nivelul de anticorpi)		3. U.V (tetraciclina marker)
		Nr. de probe	Nr de caz. poz	Nr. de probe	Nr de caz. poz	Nr. de probe	Nr. de caz. poz
1.	ALBA	400		200	–	200
2.	ARAD	500		250		250
3.	ARGES	300		150		150
4.	BACAU	400		150		200
5.	BIHOR	300		150		150
6.	BISTRITA-NASAUD	400		200		200
7.	BOTOSANI	400		150		200
8.	BRAILA	400		150		200
9.	BRASOV	400		200		200
10.	BUZAU	400		150		200
11.	CARAS-SEVERIN	400		200		200
12.	CALARASI	400		150		200
13.	CLUJ	500		250		250

14.	COSTANTA	100		50		50
15.	COVASNA	200		100		100
16.	DAMBOVITA	200		50		100
17.	DOLJ	500		200		250
18.	GALATI	150		50		100
19.	GIURGIU	150		50		50
20.	GORJ	200		100		100
21.	HARGHITA	400		200		200
22.	HUNEDOARA	300		150		150
23.	IALOMITA	200		100		100
24.	IASI	400		150		200
25.	ILFOV	100		50		100
26.	MARAMURES	300		150		150
27.	MEHEDINTI	250		100		150
28.	MURES	400		200		200
29.	NEAMT	300		100		150
30.	OLT	250		100		100
31.	PRAHOVA	300		150		150
32.	SATU-MARE	300		150		150
33.	SALAJ	300		150		150
34.	SIBIU	50		50		50
35.	SUCEAVA	600		200		300
36.	TELEORMAN	300		100		150
37.	TIMIŞ	400		200		200

387

38.	TULCEA	150		100		100
39.	VASLUI	400		200		200
40.	VALCEA	300		100		150
41.	VRANCEA	250		100		150
	Total	5800		3050		3050

388

Art.26 – Programul de vaccinare, detaliat în tabelul de mai jos, se va desfăşura în toată ţara luându-se în calcul întreaga suprafaţă a României, distribuindu-se 20 de doze vaccinale/campanie/km2; vaccinarea se va desfăşura în două campanii, de primavară şi de toamnă, cu o distribuire predominant aeriană, cu avionul şi/sau elicopterul, evitându-se teritoriul localităţilor, al luciului de apă, autostrăzilor; în aceste zone distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, la vizuină, cu depunerea acestora la gurile de intrare în vizuină; numărul de momeli aplicate la vizuină va depinde de indicele de ocupare al vizuinilor.

Nr.	Judeţul	Km2	Nr. de vulpi	Program de vaccinare
				Nr. de doze/momeli/km²	Nr. de campanii	Nr. total de doze/momeli/ judeţe
1.	ALBA	5872	2333	20	2	220.000
2.	ARAD	7431	1980	20	2	300.000
3.	ARGEŞ	6419	1274	20	2	260.000
4.	BACĂU	6113	923	20	2	250.000
5.	BIHOR	7005	1668	20	2	280.000
6.	BISTRIŢA-NĂSĂUD	4968	874	20	2	200.000
7.	BRAŞOV	4491	1586	20	2	50.000
8.	BRĂILA	4630	584	20	2	160.000

9.	BOTOŞANI	5099	1586	20	2	200.000
10.	BUZĂU	5736	1202	20	2	240.000
11.	CARAŞ-SEVERIN	8274	1791	20	2	330.000
12.	CĂLĂRAŞI	4837	800	20	2	200.000
13.	CLUJ	5994	2915	20	2	240.000
14.	CONSTANŢA	6583	538	20	2	250.000
15.	COVASNA	3704	871	20	2	120.000
16.	DÂMBOVIŢA	3685	1126	20	2	140.000
17.	DOLJ	6931	1095	20	2	280.000
18.	GALAŢI	4183	290	20	2	160.000
19.	GIURGIU	4274	489	20	2	160.000
20.	GORJ	4972	611	20	2	200.000
21.	HARGHITA	5939	1661	20	2	240.000
22.	HUNEDOARA	6764	2004	20	2	280.000
23.	IALOMIŢA	4244	464	20	2	160.000
24.	IAŞI	5188	1467	20	2	200.000
25.	ILFOV	1577	250	20	2	60.000
26.	MARAMUREŞ	5857	1435	20	2	240.000
27.	MEHEDINŢI	4817	772	20	2	180.000
28.	MUREŞ	6398	2847	20	2	270.000
29.	NEAMŢ	5359	1259	20	2	200.000
30.	OLT	4920	680	20	2	200.000
31.	PRAHOVA	4112	1161	20	2	160.000

389

32.	SĂLAJ	3978	1798	20	2	150000
33.	SATU-MARE	3541	1285	20	2	160.000
34.	SIBIU	5217	2050	20	2	200.000
35.	SUCEAVA	7862	2995	20	2	300.000
36.	TELEORMAN	5630	811	20	2	220.000
37.	TIMIŞ	8272	2558	20	2	320.000
38.	TULCEA	5987	871	20	2	250.000
39.	VASLUI	5292	1012	20	2	200.000
40.	VÂLCEA	4776	1048	20	2	180.000
41.	VRANCEA	4543	673	20	2	180.000
	TOTAL	221.474	60838			8.130.000

390

Anexa nr. 4 la Normele metodologice

PROGRAMUL PENTRU ERADICAREA ŞI MONITORIZAREA ENCEFALOPATIILOR SPONGIFORME TRANSMISIBILE PENTRU ANUL 2009

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Art.1- (1) Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2009, denumit în continuare Program, se desfăşoară pe întreg teritoriul României şi se aplică la întreg efectivul de bovine, ovine, caprine şi cervidee, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2001/CE de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 147 din 31 mai 2001, cu amendamentele ulterioare, precum şi prevederilor Deciziei Comisiei nr. 182/2007/CE privind un studiu asupra bolii cronice cașectizante a cervidelor, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 84 din 24 martie 2007.

(2) Encefalopatiile spongiforme transmisibile cuprind următoarele boli:

1. a) encefalopatia spongiformă bovină la bovine;

2. b) scrapia la ovine şi caprine;

3. c) boala cronică cahectizantă la cervidee.

CAPITOLUL II

Obiectivele şi acţiunile întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor

Art. 2 – Obiectivele Programului sunt:

1. a) prevenirea apariţiei EST în populaţia de rumegătoare;

2. b) monitorizarea EST în populaţia de rumegătoare;

3. c) controlul şi eradicarea scrapiei.

391

Art. 3 – Acţiunile întreprinse pentru îndeplinirea obiectivelor sunt:

392

1. a) îndepărtarea materialului cu risc specific de la rumegătoarele care sunt destinate consumului uman, distrugerea acestuia şi respectarea interdicţiei totale de furajare a rumegătoarelor şi nerumegătoarelor cu proteină de origine animală;

2. b) realizarea programului de supraveghere activă precum şi asigurarea supravegherii pasive a rumegătoarelor, pentru fiecare grup ţintă de testare eligibil, aşa cum este stabilit în Regulamentul Parlamentului şi Consiliului European nr. 999/2001, cu amendamentele următoare, şi în Decizia Comisiei 182/2007;

3. c) genotiparea şi/sau uciderea şi distrugerea ovinelor din focarele de scrapie, conform prevederilor Regulamentului Parlamentului şi al Consiliului European nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

   Art. 4 – Instituţiile principale implicate în aplicarea programului de monitorizare control şi eradicare a ESB şi scrapiei, precum şi a programului de monitorizare al bolii cronice cahectizante la cervidee sunt:

   1. a) ANSVSA;

   2. b) DSVSA;

   3. c) IDSA, prin:

      1. (i) Laboratorul National de Referinta pentru EST;

      2. (ii) Serviciul de biologie moleculară.

         CAPITOLUL III

         Legislaţia aplicabilă pentru realizarea Programlui

         Art. 5 – Pentru înregistrarea exploataţiilor legislaţia aplicabilă este:

         1. a) pentru bovine: art. 5 şi 7 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1760/2000/CE de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat și a produselor din carne de vită și mânzat și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 204 din 11 august 2000;

         2. b) pentru ovine şi caprine: art. 7 din Regulamentul Consiliului nr. 21/2004/CE de stabilire a unui sistem de identificare și de înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr.1782/2003 și a Directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 5 din 9 ianuarie 2004.

Art. 6 – (1) Pentru identificarea animalelor legislaţia aplicabilă este:

1. a) pentru bovine – art. 4 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1760/2000/CE;

2. b) pentru ovine/caprine – art. 4 din Regulamentul Consiliului nr. 21/2004/CE.

(2) Pentru notificarea bolilor, legislaţia aplicabilă este Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 30 august 2005, cu modificările, care transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei Consiliului 1982/894/CE privind notificarea bolilor animalelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 378 din 31 decembrie 1982.

Art.7 – Pentru monitorizarea EST în populaţia de rumegătoare, se respectă indicaţiile din tabelele de mai jos:

1. a) pentru bovine:

   Prevederi legale aplicabile	Număr estimat de teste la nivel naţional
   Anexa III, capitolul A, partea I, pct. 2.1, 3 şi 4 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	9000
   Anexa III, capitolul A, partea I, pct. 2.2 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	122.300

   393

2. b) pentru ovine:

   Prevederi legale aplicabile	Număr estimat de teste la nivel naţional
   Anexa III, capitolul A, partea II, pct. 2 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	10.000
   Anexa III, capitolul A, partea II, pct. 3 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	10.000
   Anexa III, capitolul A, partea II, pct. 5 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	2000
   Anexa VII, capitolul A, partea II, pct. 3.4 lit. (d) din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	500
   Anexa VII, capitolul A, partea II, pct. 5 lit. (b) (ii) din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	0

   394

3. c) pentru caprine:

   Prevederi legale aplicabile	Număr estimat de teste la nivel naţional
   Anexa III, capitolul A, partea II, pct. 2 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	1000
   Anexa III, capitolul A, partea II, pct. 3 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	500
   Anexa III, capitolul A, partea II, pct. 5 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	100
   Anexa VII, capitolul A, partea II, pct. 3.3 lit. (c) din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	0
   Anexei VII, capitolul A, partea II, pct. 5 lit. (b) (ii) din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare.	0

4. d) pentru cervidee:

Categorii de cervidee	Număr estimat de teste la nivel naţional
Cervidee sănătoase vânate	2500
Cervidee sănătoase sacrificate în abatoare	0
Cervidee prezentând semne clinice de boală	50
Cervidee rănite sau ucise pe şosele	20
Cervidee moarte/ucise	50

Anexa nr. 5 la normele metodologice

PROGRAMUL PENTRU SUPRAVEGHEREA BLUETONGUE PENTRU ANUL 2009

Art. 1 – (1) Programul pentru supravegherea bluetongue pentru anul 2009, denumit în continuare Program, vizează:

1. a) detectarea din timp a oricăror indicii privind apariţia bluetongue pe teritoriul României;

2. b) intervenţia urgentă şi eficientă în cazul focarului de bluetongue;

3. c) stabilirea arealurilor de reproducere şi supravieţiure a vectorilor virusului bluetongue.

4. d) stabilirea zonelor de risc pentru bluetongue în România;

5. e) calificarea populaţiilor de rumegătoare domestice în România ca libere de bluetongue.

(2) Programul se aplică pe întreg teritoriul României.

Art. 2 – (1) ANSVSA controlează modul de aplicare şi respectare a prezentului Program.

(2) Implementrea prezentului Program se realizează de DSVSA.

Art. 3 – (1) Supravegherea serologică se realizează pe întreg teritoriul ţării, fiind aplicată o monitorizare lunară a unor efective ţintă de rumegătoare.

395

1. (2) Efectivele ţintă sunt stabilite în interiorul unităţilor epidemiologice, teritorii pătrate cu dimensiunea de 25/25 km, respectiv suprafaţa de 525 km2 în perioada mai – octombrie şi cu dimensiunea de 50/50 km, respectiv 2500 km2 în perioada noiembrie – aprilie, conform figurilor 1 şi 2 de mai jos.

   396

   Figura 1.

   Unităţi epidemiologice cu dimensiune 25/25 km

   

   Figura 2.

   Unităţi epidemiologice cu dimensiune 50/50 km

   

2. (3) Din luna mai până în luna octombrie, supravegherea se efectuează lunar prin test ELISA competitiv pe probe de ser prelevate de la animale receptive la virusul bluetongue în procent de 3% din rumegătoare, minim 1200 probe/ judeţ/ perioadă, conform tabelului prevăzut în anexa nr.1 la prezentul Program.

3. (4) Din luna noiembrie până în luna aprilie, supravegherea lunară se efectuează prin test ELISA competitiv pe probe de ser prelevate de la animale receptive la virusul bluetongue, în procent de 1% din rumegătoare, minim 400 probe/ judeţ/ perioadă, conform tabelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul Program.

4. (5) Animalele receptive la virusul bluetongue sunt: bovinele, ovinele şi caprinele.

   Art. 4 – (1) În România, în anul 2009 numărul estimat de rumegătoare supuse riscului privind bluetongue este următorul:

   1. a) bovine: 2.700.000.

   2. b) ovine: 9.900.000.

   3. c) caprine: 1.070.000.

1. (2) Numărul estimat de rumegătoare care trebuie supravegheate din punct de vedere serologic în anul 2009 este de 95.600.

2. (3) În timpul activităţii intense a vectorilor, din luna mai până în luna octombrie, 3% din rumegătoare trebuie testate cu testul ELISA competitiv.

3. (4) În timpul perioadei cu activitate scăzută a vectorilor, din luna noiembrie până în luna aprilie, 1% din rumegătoare trebuie testate.

4. (5) Localităţile şi efectivele ţintă, sunt stabilite de DSVSA de comun acord cu Laboratorul Naţional de Referinţă din cadrul IDSA.

5. (6) Toate probele de ser se testează în laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

6. (7) Testul care se utilizează pentru supravegherea serologică este ELISA competitiv.

7. (8) Testarea speciei bovine se realizează conform tabelului prevăzut în anexa nr. 3 la prezentul Program.

8. (9) Obiectivele urmărite în ceea ce priveşte testarea efectivelor de rumegătoare sunt stabilite în tabelul prevăzut în anexa nr. 4 la prezentul Program.

9. (10) Testarea rumegătoarelor se face în conformitate cu tabelul prevăzut în anexa nr. 5 la prezentul Program.

   Art. 5 – Identificarea genului şi speciilor, precum şi a abundenţei sezoniere şi distribuţiei vectorilor culicoizi se realizează:

   1. a) în timpul sezonului de activitate al insectelor, din luna mai până în luna octombrie, prin capturarea insectelor cu ajutorul capcanelor luminoase mobile; planificarea lunară, pentru fiecare locaţie de capturare, se face conform tabelului prevăzut în anexa nr. 6 la prezentul Program;

   2. b) pe durata întregului an, prin capturi săptămânale, cu capcane permanente care acoperă întreg teritoriul ţării; se utilizează o singură capcană permanentă pentru fiecare regiune, conform tabelului prevăzut în anexa nr. 7 la prezentul Program.

Art. 6 – Monitorizarea parametrilor de mediu se realizează cu meteostaţii HOBO.

Art. 7 – (1) Monitorizarea parametrilor de mediu cu meteostaţii HOBO se realizează în judeţele Botoşani, Cluj, Arad, Caraş – Severin şi Constanţa.

1. (2) Înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS.

2. (3) Datele de mediu se înregistrează de meteostaţiile HOBO din oră în oră.

   397

3. (4) Toate datele de mediu prevăzute la alin. (2) sunt preluate lunar de medicii veterinari oficiali special instruiţi şi transmise Laboratorului Naţional de Referinţă din cadrul IDSA, pentru prelucrare statistică şi analiza spaţială.

398

Art. 8 – (1) Supravegherea rumegătoarelor sălbatice se face prin prelevare de probe pentru testele de laborator, virusologice şi de biologie moleculară; se prelevează probe de la rumegătoarele sălbatice bolnave, împuşcate, găsite moarte sau de la animalele care prezintă simptome care pot fi atribuite bluetongului.

(2) Rezultatele testelor se pot utiliza pentru efectuarea analizelor epidemiologice şi de risc.

Art. 9 – Prezentul Program se derulează până la data de 31 decembrie 2009.

Art. 10 – Prezentul Program se derulează cu respectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la:

1. a) identificarea animalelor:

   1. i) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 21/2004/CE de stabilire a unui sistem de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 şi a Directivelor 92/102/CEE şi 64/432/CEE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 5 din 9 ianuarie 2004;

      Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 83/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor privind identificarea şi înregistrarea porcinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi a Programului acţiunilor privind identificarea şi înregistrarea bovinelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008;

   2. ii) Decizia Comisiei nr. 228/2007/CE de stabilire a măsurilor tranzitorii privind sistemul de identificare şi de înregistrare a animalelor din speciile ovină şi caprină în România, prevăzut de Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 21/2004, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 65 din 3 martie 2007;

2. b) notificarea bolilor:

   1. i) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 octombrie 2008;

   2. ii) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 107/2005 privind modificarea Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 964 din 31 octombrie 2005, cu modificările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Decizia Comisiei 2004/216/CE care modifică Directiva Consiliului 82/894/CEE privind notificarea bolilor animalelor din cadrul Comunităţii pentru a se include unele boli ale ecvinelor şi unele boli ale albinelor în lista bolilor notificabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 67 din 5 martie 2004;

3. c) măsurile în cazul unui rezultat pozitiv, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 32/2006 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi eradicarea bolii limbii albastre, cu modificările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 7 martie 2006, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 2000/75 care stabileşte prevederi specifice pentru controlul şi eradicarea bolii limbii albastre, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 327 din 22 decembrie 2000;

4. d) despăgubirile pentru proprietarii animalelor sacrificate sau ucise, conform Hotărârii Guvernului nr. 1415/2004 privind acordarea despăgubirilor pentru animalele tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 10 septembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Anexa nr. 1 la Program

Prelevarea probelor din luna mai până în luna octombrie

Număr de pătrate de 25 /25km ( 525 kmp )	390
Numărul mediu al efectivelor ţintă per judeţ	12
Numărul mediu de probe / judeţ/ perioadă	1550
Numărul mediu de probe/ efective ţintă/ lună	12
Numărul total de animale care urmează să fie testate în timpul perioadei	63.700

Anexa nr. 2 la Program

399

Prelevarea probelor din luna noiembrie până în luna aprilie

Numărul de pătrate de 50 /50km ( 2500 kmp )	98
Numărul mediu al efectivelor ţintă per judeţ	4
Numărul mediu de probe / judeţ/ perioadă	780
Numărul de probe/ efective ţintă/ lună	12
Numărul total de animale care trebuie testate în timpul perioadei	31.900

400

Anexa nr. 3 la Program

Testarea speciei bovine

Regiune	Tipul testului	Populaţia ţintă	Tipul de probă	Obiectiv	Număr de teste planificate
42 judeţe	Test competitiv ELISA	Bovine – toate categoriile	ser	supraveghere	67.000

Anexa nr. 4 la Program

Testarea efectivelor de rumegătoare

Regiun ea	Numărul total al efectivelor	Numărul total al efectivelor incluse în program	Numărul efectivului care trebuie verificat	Numărul de efective estimate a fi pozitive	Numărul de noi efective estimate a fi pozitive	Numărul de efective estimate a fi depopulate	% de efective pozitive estimate a fi depopulate	Indicatori ţintă
								% estimat al acoperirii efectivului	% de efective cu rezultat pozitiv Perioada estimată de prevalenţă a efectivului	% de noi efective cu rezultat pozitiv Incidenţa estimată a efectivului
1	2	3	4	5	6	7	8	9	10		11
42 judeţe	10.455	492	492	0	0	0	0	100	0		0

Anexa nr. 5 la Program

Testarea rumegătoarelor

Regiunea	Numărul total de animale	Numărul de animale incluse în program	Numărul de animale care trebuie testate	Numărul de animale care trebuie testate individual	Numărul estimat al animalelor cu rezultat pozitiv	Tăierea		Indicatori ţintă
						Numărul de animale cu rezultat pozitiv estimate a fi tăiate sau ucise	Numărul total de animale estimate a fi tăiate	% estimat de acoperire la nivel de animale	% de animale cu rezultat pozitiv (prevalenţa estimată a animalelor)
1	2	3	4	5	6	7		8	9	10
42 judeţe	13.670.000	95.600	95.600	95.600	0	0		0	100	0

Anexa nr. 6 la Program

Planificarea lunară a colectărilor de vectori cu ajutorul capcanelor mobile

Codul capcan ei cu lumină neagră	Zilele lunii ( din mai până în octombrie)
	1	2	3	4	5	6	7	8	9	10	11	12	13	14	15	16	17	18	19	20	21	22	23	24	25	26	27	28	29	30	31
CMYY YYZZ* *		*							*							*							*

401

*Se vor utiliza capcanele cu lumină neagră de tipul celor din Africa de Sud.

402

Anexa nr. 7 la Program

Planificarea săptămânală a colectărilor de vectori prin capcane permanente

Codul capcanelor cu lumină neagră	Numele fermei din locaţia de colectare	Intervalul de capturare
XXYYYYZZ*	…..	O noapte/ săptămână ianuarie decembrie

*Se vor utilize capcanele cu lumină neagră de tipul celor din Africa de Sud.

Notă:

•  Zilele de capturare

**CM = Capcană mobilă cu lumină:

YYYY= abrevierea numelui localităţii din locaţia de colectare; ZZ = acronimul numelui de judeţ.

Anexa nr. 6 la normele metodologice

PROGRAMUL PENTRU CONTROLUL SALMONELOZELOR ZOONOTICE ÎN EFECTIVELE DE GĂINI OUĂTOARE DE GALLUS GALLUS PENTRU ANUL 2009

Art. 1 – (1) Programul pentru controlul salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini ouătoare de Gallus gallus pentru anul 2009, denumit în continuare Program, are ca scop:

1. a) reducerea Salmonellei enteritidis şi a Salmonellei typhimurium la găinile ouătoare adulte din specia Gallus gallus şi constă dintr-o reducere a procentului maxim al efectivului de găini ouătoare adulte cu rezultat pozitiv, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE şi ale Regulamentului Comisiei nr. 1168/2006/CE de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de salmonella la găinile ouătoare din specia Gallus gallus şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 211 din 1 august 2006, până la 31 decembrie 2011.

2. b) reducerea incidenţei ouălor de masă infectate şi eventual reducerea apariţiei salmonelozei la oameni şi implicit o reducere a suferinţei, mortalităţii şi a costurilor serviciilor de sănătate.

(2) Prezentul Program are la bază prevederile:

1. a) Directivei Comisiei 2002/4/CE de înregistrare a unităţilor de creştere a găinilor ouătoare, reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 30 din 31 ianuarie 2002;

2. b) Directivei Consiliului 1999/74/CE de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 203 din 3 august 1999;

3. c) Deciziei Comisiei 2004/450/CE de stabilire a cerinţelor comune aplicabile conţinutului cererilor de finanţare comunitară pentru programele de combatere sau de eradicare şi de control privind bolile animalelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 155 din 30 aprilie 2004;

4. d) Deciziei Consiliului 90/638/CEE de stabilire a criteriilor comunitare pentru eradicarea şi controlul anumitor boli ale animalelor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 74 din 20 martie 1990;

5. e) Deciziei Consiliului 90/424/CEE privind anumite cheltuieli în domeniul veterinar, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 224 din 18 august 1990;

6. f) Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE;

7. g) Regulamentul Comisiei nr. 1168/2006/CE;

   403

8. h) Regulamentul Comisiei nr.1177/2006/CE de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al salmonelei la păsările de curte, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 212 din 2 august 2006;

404

Art. 2 – (1) Prezentul Program se aplică pe întregul teritoriu al României.

(2) Limitele administrative ale teritoriului sunt frontierele ţării.

Art. 3 – Prezentul Program include fiecare tip de efectiv de păsări domestice ouătoare, din specia Gallus gallus cuprinzând cel puţin 350 păsări, în sectorul pentru ouă de masă.

Art. 4 – Programul cuprinde următoarele serotipuri ale Salmonellei zoonotice:

1. a) Salmonella enteritidis,

2. b) Salmonella typhimurium.

Art. 5 – (1) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu:

1. a) Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE;

2. b) Regulamentului Comisiei nr. 1168/2006/CE;

3. c) Regulamentului Comisiei nr.1177/2006/CE.

(2) Prelevarea oficială a probelor se realizează de către medicul veterinar oficial al circumscripţiei sanitar-veterinare zonale.

Art. 6 – (1) Autoritatea centrală responsabilă cu supravegherea şi coordonarea autorităţilor responsabile cu implementarea prezentului program este ANSVSA.

1. (2) În vederea realizării prezentului Program, ANSVSA:

   1. a) elaborează planul de control al bolilor;

   2. b) dispune măsurile legale pentru prevenirea şi combaterea bolii;

   3. c) realizează determinarea şi evaluarea controlului în România;

   4. d) trimite rapoartele cu privire la această boală lor către Comisia Europeană.

2. (3) Autorităţile responsabile cu implementarea Programului la nivel judeţean sunt cele 41 DSVSA.

3. (4) IDSA este desemnat ca laborator naţional de referinţă pentru Salmonella la animalele vii.

   Art. 7 – (1) Responsabilităţile şi obiectivele laboratoarelor naţionale de referinţă pentru Salmonella sunt prevăzute în:

   1. a) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 160/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la laboratoare comunitare de referinţă pentru epidemiologia zoonozelor şi pentru Salmonella şi laboratorul naţional de referinţă pentru Salmonella, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 17 iulie 2006, cu modificările ulterioare;

   2. b) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE;

   3. c) Decizia Comisiei 2004/564/CE privind laboratoarele comunitare de referinţă pentru epidemiologia zoonozelor şi pentru salmonella şi laboratoarele naţionale de referinţă pentru salmonella, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 251 din 27 iulie 2004.

   4. d) Directiva Parlamentului European şi al Consiliului 2003/99/CE privind monitorizarea zoonozelor şi a agenţilor zoonotici, de modificare a Deciziei 90/424/CEE a Consiliului şi de abrogare a Directivei 92/117/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 325 din 12 decembrie 2003.

(2) LSVSA care aplică sistemele de asigurare a calităţii conforme cu solicitările standardului actual EN/ISO, dacă sunt desemnate de către ANSVSA, pot să efectueze examinări bacteriologice în cadrul Programului, sub supravegherea IDSA – Laborator Naţional de Referinţă pentru Salmonella.

Art. 8 – Prezentul program se aplică exploataţiilor de păsări domestice înregistrate sau autorizate sanitar – veterinar în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 9 – Cadrul legal pentru efectuarea de activităţi comerciale cu păsări domestice şi produse provenite din carne de pasăre este reprezentat de următoarele acte normative:

1. a) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 144/2006;

2. b) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007, cu modificările ulterioare.

Art. 10 – Cadrul legal cu privire la notificarea bolii ce face obiectul prezentului Program este reprezentat de următoarele acte normative:

1. a) Decizia Comisiei 176/2005/CE de stabilire a formei codificate şi a codurilor privind notificarea bolilor animalelor în aplicarea Directivei 82/894/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 59 din 5 martie 2005.

2. b) Decizia Comisiei 924/2006/CE de modificare a Deciziei 2005/176/CE de stabilire a formei codificate şi a codurilor privind notificarea bolilor animalelor în aplicarea Directivei 82/894/CEE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 354 din 14 decembrie 2006.

3. c) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE.

Art. 11 – Fiecare exploataţie de păsări domestice primeşte un număr distinct de aprobare, număr care poate fi acelaşi cu cel furnizat în conformitate cu Regulamentul Consiliului nr. 2782/75/CEE privind producția și comercializarea ouălor pentru incubație și a puilor de fermă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 282 din 1 noiembrie 1975, cu amendamentele ulterioare.

Art.12 – (1) Un efectiv de păsări ouătoare este considerat pozitiv în cazul în care prezenţa Salmonellei enteritidis şi a Salmonellei typhimurium, alta decât tulpinile de vaccin, este detectată într-una sau în mai multe probe prelevate din efectivul de păsări ouătoare.

(2) Efectivele de păsări ouătoare pozitive vor fi numărate doar o dată, indiferent de numărul de operaţiuni de prelevare şi testare şi vor fi raportate doar în primul an de detectare.

Art. 13 – (1) Exploataţiile cu efective de păsări ouătoare infectate cu Salmonella enteritidis şi Salmonella typhimurium trebuie plasate sub supraveghere veterinară oficială.

(2) Măsura stabilită la alin.(1) se aplică în conformitate cu:

1. a) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.79/2008;

2. b) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 2160/2003/CE;

3. c) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

   Art. 14 – Pentru reducerea Salmonellei enteritidis şi a Salmonellei typhimurium la găinile ouătoare adulte din specia Gallus gallus se vor aplica şi măsurile prevăzute în Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.2160/2003/CE:

   1. a) ouăle nu trebuie utilizate pentru consum uman direct, ca ouă de masă, decât dacă ele provin dintr-un efectiv comercial de găini ouătoare supus unui program naţional şi nu se află sub restricţie oficială.

      405

   2. b) ouăle care provin din efective cu status de sănătate necunoscut, care sunt suspectate de a fi infectate sau din efective infectate, pot fi utilizate pentru consum uman doar dacă sunt tratate într-o manieră care garantează eliminarea tuturor serotipurilor de salmonella cu importanţă pentru sănătatea publică, în conformitate cu legislaţia comunitară privind igiena alimentară.

      406

   3. c) când păsările din cadrul efectivelor infectate sunt sacrificate sau eliminate, trebuie să se ia măsuri pentru a reduce riscul răspândirii zoonozelor cât mai curând posibil.

   4. d) sacrificarea trebuie efectuată în conformitate cu legislaţia comunitară privind igiena alimentară;

   5. e) produsele derivate provenind de la astfel de păsări pot fi plasate pe piaţă pentru consum uman în conformitate cu legislaţia comunitară privind igiena alimentară şi, o dată aplicată, se ia în considerare partea E a anexei II din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.2160/2003/CE.

Art. 15 – (1) În conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE, carnea proaspătă de pasăre, de la animalele prevăzute în anexa I la acest act normativ, poate fi plasată pe piaţă pentru consum uman doar dacă îndeplineşte următorul criteriu: "Salmonella: absentă în 25 grame"

(2) Dacă produsele de la alin.(1) nu sunt destinate consumului uman, ele trebuie utilizate sau eliminate în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

Art. 16 – (1) Controlul utilizării antibioticelor în furaje prin prelevarea oficială de probe se face în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr.1168/2006/CE.

1. (2) Autoritatea competentă poate dispune efectuarea de teste suplimentare, după caz, astfel încât rezultatele examinărilor pentru Salmonella la păsări să nu fie afectate de utilizarea antimicrobienilor la efective; o prelevare de probe compusă din materii fecale şi păsări poate fi efectuată oficial .

2. (3) Prelevarea poate include o probă provenită de la păsări luată la întâmplare din fiecare coteţ din cadrul fermei, în mod normal până la cinci păsări per coteţ, dacă autoritatea competentă nu consideră necesar să preleveze probe de la un număr mai mare de păsări.

3. (4) Examinarea constă dintr-un test pentru studierea antimicrobienilor sau efectului de inhibiţie al proliferării bacteriene din probe realizat la IISPV sau la laboratoarele lor zonale.

4. (5) În cazul în care prezenţa Salmonellei enteritidis şi Salmonellei typhimurium nu este detectată, dar există anti-microbieni şi efectul de inhibiţie al proliferării bacteriene, efectivul va fi considerat ca fiind un efectiv de păsări ouătoare infectat.

5. (6) Un procent de 0,1% din producţia de carne de pasăre trebuie testată în cadrul IISPV sau în laboratoarele lor zonale pentru studierea antimicrobienilor şi a efectului de inhibiţie a proliferării bacteriene.

6. (7) Rezultatele pozitive cu privire la păsările care aparţin exploataţiilor comerciale de găini ouătoare vor fi raportate cât mai curând posibil către DSVSA şi la ANSVSA.

   Art. 17 – Ridicarea restricţiilor se face în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, în cazul în care:

   1. a) în teritoriul restricţionat nu mai există animale bolnave sau suspectate a fi infectate;

   2. b) măsurile de control şi prevenire incluzând dezinfecţia finală, sub supravegherea medicului veterinar oficial zonal, au fost finalizate.

Art. 18 – (1) Repopularea, după ridicarea restricţiilor, se face cu pui sau găini ouătoare care îndeplinesc cerinţele Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE.

(2) Principiul "totul – plin, totul-gol," trebuie respectat în fiecare exploataţie comercială.

Art. 19 – Animalele din cadrul efectivelor infectate şi care aparţin exploataţiilor comerciale trebuie să fie izolate şi îndepărtarea acestor animale trebuie realizată în condiţii speciale, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE.

Art. 20 – Baza legală referitoare la controlul bolii ce face obiectul prezentului program o constituie:

1. a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE;

2. b) Regulamentul Comisiei nr.1168/2006/CE;

3. c) Regulamentul Comisiei nr.1177/2006/CE.

Art. 21 – (1) Utilizarea antimicrobienilor se face în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006/CE.

1. (2) Antimicrobienii nu pot fi utilizaţi ca o metodă specifică pentru a controla salmonella la păsările domestice.

2. (3) Prin derogare de la alin.(2), antimicrobienii autorizaţi în conformitate cu art. 5 din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/82/CE de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 311 din 28 noiembrie 2001, sau cu art. 3 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 726/2004/CE de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea şi supravegherea medicamentelor de uz uman şi veterinar şi de instituire a unei Agenţii Europene pentru Medicamente, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 136 din 30 aprilie 2004, pot fi utilizaţi în următoarele circumstanţe excepţionale:

   1. a) pentru a calma suferinţa exagerată a păsărilor domestice infectate cu salmonella; efectivele infectate tratate cu antimicrobieni vor fi considerate încă infectate cu salmonella şi trebuie luate măsuri corespunzătoare la efectivele de reproducţie pentru a reduce cât mai mult posibil riscul de răspândire al salmonellei în piramida de reproducţie;

   2. b) pentru recuperarea materialului genetic important la efectivele de reproducţie cu scopul de a stabili noi efective libere de salmonella, incluzând „efective de elită”, efectivele din cadrul raselor periclitate şi efectivele păstrate în scopuri de cercetare; puii ecluzionaţi din ouă de incubaţie colectate de la păsări domestice tratate cu antimicrobieni vor fi supuşi la prelevare la două săptămâni în timpul etapei de creştere, cu un plan care are ca scop detectarea prevalenţei de 1 % a salmonellei cu o limită de confidenţă de 95 %;

   3. c) cu acordul autorităţii sanitare veterinare competente, când se solicită utilizarea antimicrobienilor în alte scopuri decât pentru controlul salmonellei la un efectiv suspectat de infecţie cu salmonella, în special în urma investigaţiei epidemiologice a unui focar de toxiinfecţie alimentară sau a detectării de salmonella în incubator sau în exploataţie;

   4. d) în situaţii de urgenţă, se poate decide permiterea efectuării tratamentului cu antimicrobieni fără autorizare anterioară, cu condiţia prelevării de probe de către un medic veterinar autorizat, astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) lit (g) din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr 854/2004/CE, şi cu obligativitatea raportării tratamentului, imediat, către autoritatea sanitară veterinară competentă; efectivele sunt considerate ca infectate cu salmonella dacă prelevarea de probe nu a avut loc în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

407

Art. 22 – Utilizarea antimicrobienilor se supune supravegherii şi raportării către autoritatea sanitară veterinară competentă; această utilizare trebuie bazată oricând este posibil pe rezultatele prelevării bacteriologice şi testării susceptibilităţii.

408

Art. 23 – Prevederile de mai sus nu se aplică substanţelor, microorganismelor sau preparatelor autorizate pentru utilizare ca aditivi furajeri, în conformitate cu art. 3 al Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1831/2003/CE.

Art. 24 – (1) Programele de vaccinare împotriva Salmonellei au ca scop reducerea numărul de purtători şi contaminarea ouălor.

1. (2) Vaccinurile vii de salmonella nu se utilizează în cadrul programelor naţionale de control în care producătorul nu furnizează o metodă adecvată de a distinge din punct de vedere bacteriologic tulpini de tip sălbatic de salmonella din tulpinile de vaccin.

2. (3) Vaccinurile vii de salmonella nu se utilizează în cadrul programelor naţionale de control la găinile ouătoare în timpul producţiei dacă nu s- a demonstrat siguranţa utilizării şi ele sunt autorizate în acest scop în conformitate cu Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/82/CE.

   Art. 25 – Cadrul legal cu privire la despagubirile acordate proprietarilor animalelor taiate şi ucise este reprezentat de Hotărârea Guvernului nr. 1415/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

   Art. 26 – Ecarisarea şi procesarea deşeurilor de origine animală trebuie realizată în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

   Art. 27 – Obiectivele privind testele de diagnostic, pentru a investiga prezenţa Salmonellei în materiile fecale ale găinilor ouătoare şi în praf, numărul şi specificarea testelor sunt prevăzute în tabelul de mai jos:

   Regiunea	Tipul testului	Populaţia ţintă	Tipul probei	Obiectiv	Numărul testelor planificate
   Toate regiunile	Detectarea bacteriologică conform ISO 6579/2002, modificat	300 efective în creştere	Materii fecale colectate pentru probe medii	Supraveghere, confirmare	600
   Toate regiunile	Detectarea bacteriologică conform ISO 6579/2002, modificat	1000 efective de găini ouătoare adulte	Materii fecale colectate sau încălţăminte de protecţie de	Supraveghere, confirmare	6000
   Toate regiunile	Detectarea bacteriologică conform ISO 6579/2002, modificat	efective de găini ouătoare adulte 150 exploataţii	Materii fecale colectate sau încălţăminte de protecţie de unică folosinţă şi praf	Supraveghere, confirmare	2250
   Toate regiunile	Serotipizare, conform clasificării Kaufmann- White	Salmonella enteritidis, S. Typhimurium – animale testate pozitiv	Izolate de Salmonella	Determinarea serotipului	375
   TOTALUL PROBELOR / AN	NR. DE PROBE LA INIŢIATIVA OPERATORULUI/ AN				9225
   	NR. PROBELOR OFICIALE / AN				3500

   

   

   

   

   409

   410

   Art. 28 – Toate efectivele de găini ouătoare trebuie testate în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.

   2160/2003/CE şi cu Regulamentul Comisiei nr. 1168/2006/CE.

   Art. 29 – Pentru activitatea de creştere a efectivelor de găini ouătoare, prelevarea, la iniţiativa operatorului, se realizează trebuie să acopere următoarele etape de producţie:

   1. a) la puii de o zi;

   2. b) cu două săptămâni înainte de a ajunge puii în faza de ouat sau unitatea de ouat.

      Art. 30 – Probele care urmează să fie prelevate trebuie să cuprindă:

      1. a) în cazul puilor de o zi, probele de pe muchiile interne ale bateriilor în care puii au fost livraţi la o explotaţie şi din carcasele puilor găsiţi decedaţi la sosire;

      2. b) în cazul găinilor tinere la două săptămâni înainte de a intra în faza de ouat, probele din materiile fecale colectate constituite din probe separate de materii fecale proaspete fiecare cântărind nu mai puţin de 1 g luate la întâmplare de la un număr de locaţii din clădirea în care păsările sunt ţinute, sau, unde păsările au acces liber la mai mult de o clădire de la o anumită exploataţie, din fiecare grup de clădiri la exploataţia în care păsările sunt ţinute;

      3. c) numărul de locaţii din care probele separate de materii fecale trebuie prelevate cu scopul de a face o probă medie, după cum urmează:

Nr. de păsări ţinute într-o clădire	Nr. de probe de materii fecale care trebuie prelevate în clădire
1-24	Numărul egal cu numărul de păsări până la maxim 20
25-29	20
30-39	25
40-49	30
50-59	35
60-89	40
90-199	50
200-499	55
500 sau mai multe	60

Art. 31 – (1) La efectivele de găini ouătoare adulte, prelevarea la iniţiativa operatorului va avea loc la fiecare 15 săptămâni; prima prelevare trebuie să aibă loc la vârsta de 24 ± 2 săptămâni.

1. (2) Pentru efectivele păstrate în baterii, se prelevează 2 × 150 grame materii fecale colectate în mod natural de pe toate benzile cu dejecţii sau racletele prezente în coteţ după utilizarea sistemului de îndepărtare a găinaţului; pentru coteţele în care bateriile sunt dispuse în trepte şi nu sunt

   prevăzute cu raclete sau benzi cu dejecţii, se colectează 2 × 150 grame de materii fecale proaspete amestecate din 60 locaţii diferite din partea de jos a bateriilor din fosele pentru dejecţii.

2. (3) În hambare sau în clădirile de pe păşunile deschise, se utilizează două perechi de încălţăminte de protecţie de unică folosinţă sau tălpici, fără să fie necesară schimbarea şoşonilor între încălţămintea de protecţie de unică folosinţă.

3. (4) 1000 x 3 teste x 2 probe= 6000 examinări.

   Art. 32 – (1) Prelevarea oficială de probe se realizează de autoritatea sanitară veterinară competentă astfel:

   1. a) într-un efectiv de animale, anual într-o exploataţie care conţine cel puţin 1000 păsări;

   2. b) atunci când animalele au atins vârsta de 24 de săptămâni, cu o marjă pozitivă sau negativă de 2 săptămâni, în efectivele de găini ouătoare păstrate în clădiri în care efectivul de animale precedent a fost infectat cu salmonella;

   3. c) atunci când se suspectează o infecţie cu Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium, ca rezultat al investigaţiei epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecţie alimentară efectuate în conformitate cu articolul 8 al Directivei Parlamentului European şi a Consiliului 2003/99/CE;

   4. d) în toate celelalte efective de găini ouătoare din exploataţie în cazul în care se detectează prezenţa de Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium într-unul dintre efectivele de găini ouătoare din exploataţie;

   5. e) în cazurile în care autoritatea competentă consideră că este necesar.

(2) O prelevare de probe efectuată de autoritatea sanitară veterinară competentă poate înlocui o prelevare de probe la iniţiativa operatorului.

Art. 33 – (1) Prelevarea de rutină se realizează de autoritatea sanitară veterinară competentă astfel:

1. a) pentru efectivele păstrate în baterii, se preleveză 2 × 150 grame materii fecale colectate în mod natural de pe toate benzile cu dejecţii sau racletele prezente în coteţ după utilizarea sistemului de îndepărtare a găinaţului; pentru coteţele în care bateriile sunt dispuse în trepte şi nu sunt prevăzute cu raclete sau benzi cu dejecţii, trebuie să se colecteze 2 × 150 grame de materii fecale proaspete amestecate din 60 locaţii diferite din partea de jos a bateriilor din fosele pentru dejecţii.

   411

2. b) în hambare sau în clădirile de pe păşunile deschise, se utilizează două perechi de încălţăminte de protecţie de unică folosinţă sau tălpici, fără să fie necesară schimbarea şoşonilor între încălţămintea de protecţie de unică folosinţă.

   412

3. c) se colectează 250 ml substanţă care conţine cel puţin 100 grame de praf din surse importante de praf din tot coteţ; dacă nu există suficient praf, trebuie să se preleveze o probă suplimentară de 150 grame materii fecale colectate în mod natural – sau vor fi utilizate o pereche suplimentară de încălţăminte de protecţie de unică folosinţă sau de tălpici.

1. (2) În cazul prelevării de probe menţionate la alin. (1) lit. b) şi c) autoritatea competentă se asigură, prin efectuarea de teste suplimentare, după caz, că rezultatele analizelor pentru depistarea salmonellei la păsări nu sunt afectate prin utilizarea de antimicrobieni în efectivele de animale.

2. (3) Atunci când nu este detectată prezenţa de Salmonella enteritidis şi de Salmonella typhimurium, dar există antimicrobieni sau efectul de inhibiţie al proliferării bacteriene, efectivul de găini ouătoare este considerat un efectiv infectat cu scopul de a realiza obiectivul comunitar menţionat la art. 1 alin. (2) al Regulamentului Comisiei nr. 1168/2006/CE.

3. (4) Probele oficiale trebuie colectate din 300 exploataţii (1efectiv/ exploataţie/ an) x 3 probe (2 materii fecale şi 1 praf) = 900 + 2400 probe în cazul prelevării de probe la care se face referire la punctul B literele (b), (c) şi (d) x 3 probe (2 materii fecale şi 1 praf) = 3300 teste bacteriologice oficiale.

Art. 34 – (1) Probele trebuie trimise prin curier expres sau curier către laboratoarele desemnate.

1. (2) La laborator, probele trebuie păstrate refrigerate până la examinare, care trebuie efectuată în 48 ore de la primirea acestora.

2. (3) Probele de pe încălţămintea de protecţie de unică folosinţă se examinează astfel:

   1. a) cele două perechi de încălţăminte de protecţie de unică folosinţă sau tălpici se despachetează cu grijă pentru a se evita desprinderea materiilor fecale aderente; acestea sunt adunate şi puse în 225 ml de soluţie tamponată de apă peptonată care a fost încălzită la temperatura mediului ambiant;

   2. b) preparatul se amestecă până când proba este saturată în întregime şi se conţin uă cultura prin utilizarea metodei de detectare prevăzute la

      art. 34.

3. (4) Probele de materii fecale şi de praf altele decât cele de la alin.(3) se examineză astfel:

   1. a) probele de materii fecale trebuie colectate şi amestecate cu grijă iar o subprobă de 25 grame se prelevează în vederea culturii.

   2. b) subproba de 25 grame trebuie adăugată la 225 ml de soluţie tamponată de apă peptonată care a fost încălzită la temperatura mediului ambiant.

   3. c) se conţin uă cultura probei prin utilizarea metodei de detectare menţionată la art.35.

4. (5) Dacă standardele ISO pentru prepararea probelor de materii fecale pentru detectarea salmonellei sunt aprobate, acestea se aplică şi înlocuiesc prevederile menţionate mai sus privind prepararea probelor.

Art. 35 – (1) Pentru detectare trebuie să se utilizeze metoda recomandată de Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru Salmonella situat la Bilthoven, Olanda; în această metodă, se utilizează un mediu semi-solid – mediu semi-solid Rappaport-Vassiladis modificat, MSRV, ca mediu de îmbogăţire selectiv unic.

Art. 36 – (1) Cel puţin un izolat din fiecare probă pozitivă trebuie serotipizat, în conformitate cu clasificarea Kaufmann-White.

(2) Tulpinile de salmonella detectate la efectivele de găini ouătoare trebuie depozitate în vederea unei lizotipii viitoare şi a testării sensibilităţii la agenţii anti-microbieni, în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1168/2006/CE.

Art. 37 – Pentru fiecare tulpină de Salmonella detectată la efectivele de găini ouătoare, testarea sensibilităţii agenţilor anti-microbieni trebuie efectuată, în conformitate cu Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2003/99/CE.

Art. 38 – (1) Vaccinarea, care este obligatorie la creşterea animalelor în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr.1177/2006/CE, se va efectua şi la găinile ouătoare;

1. (2) Vaccinarea cu vaccinuri inactive constă în două vaccinări împotriva Salmonella Enteritidis sau ambele Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium şi se face în timpul perioadei de creştere.

2. (3) Vaccinarea cu vaccinuri vii se poate realiza doar în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr.1177/2006/CE.

   413

3. (4) Vaccinarea efectivelor de găini ouătoare împotriva Salmonellei Zoonotice se face conform tabelului de mai jos:

Regiunea	Numărul	Numărul total	Obiectivele privind programul de vaccinare sau tratare
	total de	de animale în
	efective	programul de	Nr de	Nr de efective	Nr de animale	Nr de doze de	Nr de animale	Nr de animale
	în	vaccinare sau	efective în	estimate a fi	estimate a fi	vaccin sau	adulte estimate	tinere
	program	tratare	programul	vaccinate sau	vaccinate sau	tratament	a fi vaccinate	estimate a fi
	ul de		de vaccinare	tratate	tratate	estimate a fi		vaccinate
	vaccinare		sau tratare			administrate
	sau
	tratare
	300	4.000.000	300	300	4.000.000	8.000.000		4.000.000

414

Anexa nr. 7 la Normele metodologice

PROGRAM PENTRU CONTROLUL SALMONELOZELOR ZOONOTICE ÎN EFECTIVELE DE GĂINI DE REPRODUCŢIE DE GALLUS GALLUS PENTRU ANUL 2009

Art. 1 – Programul pentru controlul salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducţie de Gallus gallus pentru anul 2009, denumit în continuare Program, are ca scop reducerea Salmonellei enteritidis, Salmonellei hadar, Salmonellei infantis, Salmonellei typhimurium şi Salmonellei virchow la efectivele de găini de reproducţie din specia Gallus gallus şi constă dintr-o reducere a procentului maxim al efectivului de găini de reproducţie adulte, care cuprind cel puţin 250 păsări care rămân pozitive, până la cel mult 1 %, până la 31 decembrie 2009.

Art. 2 – (1) Prezentul Program se aplică pe întreg teritoriul României.

(2) Limitele administrative le reprezintă frontierele ţării.

Art. 3 – Prezentul Program include fiecare tip de efectiv de bibilici domestice de reproducţie, din specia Gallus gallus cuprinzând cel puţin 250 păsări, în sectoarele pentru broileri şi ouă de consum.

Art. 4 – (1) Autoritatea centrală responsabilă cu supravegherea şi coordonarea departamentelor responsabile pentru implementarea prezentului Program este ANSVSA.

1. (2) ANSVSA are următoarele responsabilităţi:

   1. a) elaborează planul de control al bolilor;

   2. b) dispune măsurile legale pentru prevenirea şi combaterea bolii;

   3. c) determinarea şi evaluarea controlului în România;

   4. d) trimite rapoartele cu privire la această boală lor către Comisia Europeană.

2. (3) Departamentele responsabile pentru implementarea Programului sunt cele 42 DSVSA; acestea urmăresc realizarea Programului la nivel judeţean.

3. (4) IDSA este desemnat ca Laborator Naţional de Referinţă pentru Salmonella la animalele vii.

4. (5) LSVSA care aplică sistemele de asigurare a calităţii conforme cu solicitările standardului actual EN/ISO, dacă sunt desemnate de către ANSVSA pot să efectueze examinări bacteriologice în cadrul programului, sub supravegherea IDSA.

5. (6) IISPV este laboratorul naţional de referinţă cu privire la expertiza pentru produsele alimentare de origine animală şi de asemenea laboratorul naţional de referinţă pentru Salmonella – sănătatea publică sanitar-veterinară. Art. 5 – Programul cuprinde următoarele serotipuri ale Salmonellei zoonotice:

   1. a) Salmonella enteritidis;

   2. b) Salmonella typhimurium;

   3. c) Salmonella hadar;

   4. d) Salmonella ifantis;

   5. e) Salmonella virchow.

Art. 6 – (1) Prelevarea probelor se face în conformitate cu prevederile:

1. a) Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE;

2. b) Regulamentului Comisiei nr. 1003/2005/CE;

3. c) Regulamentului Comisiei nr. 1168/2006/CE;

4. d) Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006/CE.

1. (2) Prelevarea oficială a probelor se realizează de către medicul veterinar oficial zonal.

   Art. 7 – Responsabilităţile şi obiectivele laboratoarelor naţionale de referinţă pentru Salmonella sunt prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 160/2006.

   Art. 8 – Prezentul program se aplică exploataţiilor de păsări domestice înregistrate sau autorizate sanitar – veterinar în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

   Art. 9 – Cadrul legal pentru efectuarea de activităţi comerciale cu păsări domestice şi produse provenite din carne de pasăre este reprezentat de următoarele acte normative:

   1. a) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 144/2006;

   2. b) Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitar-veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 62/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

   3. c) Regulamentul Consiliului nr. 2782/75/CEE.

Art. 10 – Cadrul legal cu privire la notificarea bolii ce face obiectul prezentului program este reprezentat de următoarele acte normative:

1. a) Decizia Comisiei 176/2005/CE;

2. b) Decizia Comisiei 924/2006;

3. c) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE.

Art. 11 – Un efectiv de găini de reproducţie este considerat pozitiv dacă:

1. a) se constată, pe baza testelor probelor prelevate din exploataţie, prezenţa Salmonellei, alta decât tulpinile de vaccin, în una sau în mai multe probe colectate din materiile fecale;

2. b) există o confirmare secundară oficială în statul membru al Uniunii Europene, pentru probele relevante din materiile fecale sau din organele păsărilor.

Art. 12 – Măsura prevăzută la art. 7 nu se aplică efectivelor de găini de reproducţie suspectate în cazul în care detectarea Salmonellei la exploataţie la iniţiativa operatorului nu a fost confirmată de prelevarea de probe oficială.

Art. 13 – (1) Efectivele de găini de reproducţie testate pozitiv trebuie numărate doar o dată, indiferent de numărul operaţiunilor de prelevare

şi testare.

(2) Rezultatele cumulative ale prelevării de probe şi testării efectivelor de găini de reproducţie de la nivel de exploataţie se cumulează şi fiecare efectiv de găini de reproducţie trebuie numărat doar o dată indiferent de numărul operaţiunilor de prelevare şi testare.

Art. 14 – (1) Exploataţiile cu efective de găini de reproducţie infectate cu S.enteritidis, S.typhimurium, se plasează sub supraveghere veterinară oficială şi nicio pasăre nu poate părăsi incinta în cauză dacă autoritatea sanitară veterinară competentă nu a autorizat sacrificarea şi eliminarea sub supraveghere sau sacrificarea într-un abator desemnat de autoritatea competentă.

415

(2) Măsurile stabilite la alin.(1) se dispun în cazul în care analiza probelor efectuate indică prezenţa Salmonellei enteritidis sau Salmonellei typhimurium într-un efectiv de găini de reproducţie din specia Gallus gallus.

416

Art. 15 – (1) Dacă autoritatea competentă a aprobat metoda de analiză utilizată pentru probele prelevate, se poate solicita ca măsurile stabilite anterior să fie întreprinse dacă astfel de analize detectează prezenţa Salmonellei enteritidis sau Salmonellei typhimurium.

(2) Măsurile stabilite la art. 14 şi la alin.(1) al prezentului articol trebuie întreprinse atunci când autoritatea competentă confirmă o suspiciune a prezenţei de Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium care apar din analiza probelor efectuate.

Art. 16 – (1) Ouăle neincubate din cadrul efectivului trebuie eliminate.

(2) Ouăle prevăzute la alin.(1) pot fi utilizate pentru consumul uman doar dacă sunt tratate astfel încât să se garanteze eliminarea Salmonellei enteritidis şi Salmonellei typhimurium, în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare referitoare la privind igiena alimentelor.

Art. 17 – (1) Toate păsările, inclusiv puii de o zi din efectiv, trebuie sacrificaţi sau eliminaţi pentru a reduce cât mai mult posibil riscul de răspândire al Salmonellei.

1. (2) Sacrificarea trebuie efectuată în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară în vigoare referitoare.

2. (3) Produsele provenite de la astfel de păsări pot fi plasate pe piaţă pentru consumul uman în conformitate cu legislaţia sanitară veterinară privind igiena alimentară, în vigoare.

3. (4) Produsele provenite de la astfel de păsări şi care nu sunt destinate consumului uman se utilizează în conformitate cu prevederile Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

4. (5) În cazul în care ouăle de incubaţie din efectivele în care Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium este prezentă sunt încă prezente într-un incubator, ele trebuie eliminate sau tratate în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

5. (6) Atunci când analiza probelor indică prezenţa altor serotipuri de Salmonella zoonotică într-un efectiv de găini de reproducţie din specia Gallus gallus, este obligatorie o creştere a măsurilor de biosecuritate.

Art. 18 – (1) În cazurile în care autoritatea competentă are motive să suspecteze rezultate false negative la prelevarea de probe de la exploataţie, poate fi efectuată o prelevare oficială de confirmare, compusă din materii fecale şi păsări (pentru detectarea salmonellei în organe).

1. (2) Prelevarea poate include o probă provenită de la păsări luată la întâmplare din fiecare coteţ de păsări de la fermă, în mod normal până la cinci păsări per coteţ, dacă autoritatea competentă nu consideră necesar să se colecteze probe de la un număr mai ridicat de păsări.

2. (3) Examinarea constă dintr-un test pentru studierea antimicrobienilor sau efectului de inhibiţie al proliferării bacteriene din probe.

3. (4) Testul prevăzut la alin.(3) se realizează la IISPV sau la laboratoarele lor zonale.

4. (5) Un test este considerat nereuşit dacă o probă pozitivă este găsită la oricare din păsări.

5. (6) În cazul în care prezenţa salmonellei nu este detectată dar agenţii antimicrobieni sau efectul de inhibiţie al proliferării bacteriene există, prelevarea de probe din efectiv pentru salmonella şi efectul de inhibiţie al proliferării bacteriene trebuie repetat până când niciun efect de inhibiţie al proliferării bacteriene nu este detectat, sau efectivul de găini de reproducţie este eliminat; în ultimul caz, efectivul de găini de reproducţie va fi considerat ca fiind un efectiv infectat în scopul realizării obiectivului comunitar.

Art. 19 – (1) Un procent de 0,1% din producţia de carne de pasăre trebuie testată în cadrul IISPV sau în laboratoarele lor zonale, pentru studierea agenţilor antimicrobieni sau efectului de inhibiţie al proliferării bacteriene.

1. (2) Rezultatele referitoare la păsările care aparţin exploataţiilor comerciale de păsări domestice de reproducţie se raportează imediat către DSVSA competentă teritorial şi către ANSVSA.

   Art. 20 – Ridicarea restricţiilor se realizează atunci când:

   1. a) în teritoriul restricţionat nu mai există animale bolnave sau suspectate a fi infectate;

   2. b) măsurile de control şi prevenire incluzând dezinfecţia finală, sub supravegherea medicului veterinar oficial zonal au fost finalizate.

      Art. 21 – Repopularea, după ridicarea restricţiilor, trebuie să includă pui sau găini de reproducţie şi se face în conformitate cu prevederile:

      1. a) Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE;

      2. b) Regulamentului Comisiei 1003/2005/CE;

      3. c) Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 147/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile avicole comerciale, precum şi a Procedurii privind mişcarea păsărilor vii, a produselor, subproduselor şi a gunoiului de la păsări, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 27 iunie 2006.

Art. 22 – Principiul "totul – plin, totul-gol," trebuie respectat în fiecare exploataţie comercială.

Art. 23 – (1) Animalele din cadrul efectivelor de animale infectate aparţinând exploataţiilor comerciale trebuie să fie izolate şi se aplică condiţii speciale pentru îndepărtarea acestor animale.

1. (2) Nicio pasăre nu poate părăsi coteţul în cauză dacă autoritatea competentă nu a autorizat sacrificarea şi eliminarea sub supraveghere sau sacrificarea într-un abator desemnat de autoritatea competentă.

2. (3) Ouăle neincubate produse de către păsările din coteţul în cauză, trebuie eliminate imediat sau după ce se realizează marcarea corespunzătoare sub supraveghere la o unitate procesatoare de ouă autorizată, pentru a fi tratate termic în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 89/437/CEE privind problemele de ordin igienic şi sanitar care afectează producţia şi introducerea pe piaţă a produselor din ouă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 212 din 22 iulie 1989.

3. (4) Toate păsările din coteţ trebuie sacrificate în conformitate cu pct. 31 lit. (c) din capitolul VI al anexei I la Directiva Consiliului 71/118/CEE, medicul veterinar oficial al abatorului fiind informat de decizia cu privire la sacrificare, în conformitate cu pct. 25 lit. (a) din capitolul VI al anexei I la Directiva Consiliului 71/118/CEE, sau trebuie sacrificate şi eliminate astfel încât să se reducă cât mai mult posibil riscul răspândirii salmonellei.

   Art. 24 – Procedurile de control, regulile cu privire la mişcarea animalelor posibil afectate sau contaminate de o anumită boală şi inspecţia obişnuită a exploataţiilor sau zonelor în cauză sunt reglementate de:

   1. a) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 147/2006;

   2. b) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE.

Art. 25 – (1) Antimicrobienii nu vor fi utilizaţi ca o metodă specifică pentru a controla salmonella la păsările domestice.

1. (2) Prin derogare de la alin.(1) microbienii autorizaţi în conformitate cu art. 5 din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2001/82/CE, pot fi utilizaţi în următoarele circumstanţe excepţionale:

   1. a) păsările domestice care prezintă infecţie cu Salmonella cu semne clinice posibil a cauza suferinţă exagerată animalelor; efectivele infectate tratate cu antimicrobieni vor fi considerate încă infectate cu salmonella; vor fi luate măsuri corespunzătoare la efectivele de reproducţie pentru a reduce cât mai mult posibil riscul de răspândire al salmonellei în piramida de reproducţie;

   2. b) recuperarea materialului genetic important la efectivele de reproducţie cu scopul de a stabili noi efective libere de salmonella, incluzând „efective de elită”, efectivele din cadrul raselor periclitate şi efectivele păstrate în scopuri de cercetare; puii ecluzionaţi din ouă de incubaţie colectate de la păsări domestice tratate cu antimicrobieni vor fi supuşi la prelevare la două săptămâni în timpul etapei de creştere, cu un plan care are ca scop detectarea prevalenţei de 1 % a salmonellei cu o limită de confidenţă de 95 %;

      417

   3. c) autorizarea acordată de autoritatea competentă de la caz la caz în alte scopuri decât controlul salmonellei la un efectiv suspectat de infecţie cu salmonella, în special în urma investigaţiei epidemiologice a unui focar de toxiinfecţie alimentară sau a detectării de salmonella în incubator sau în exploataţie; totuşi, statele membre al Uniunii Europene pot decide permiterea tratamentului fără autorizare anterioară în situaţii de urgenţă, supus prelevării de probe de către un medic veterinar autorizat, astfel cum este definit la art. 2 alin. (1) lit (g) din Regulamentul Parlamentului European şi

      418

      al Consiliului nr 854/2004/CE, şi raportarea tratamentului imediat către autoritatea competentă; efectivele vor fi considerate ca infectate cu salmonella dacă prelevarea de probe nu a avut loc în conformitate cu prevederile din acest paragraf.

2. (3) Utilizarea antimicrobienilor trebuie supusă supravegherii şi raportării către autorităţile competente; această utilizare trebuie să se bazeze pe cât posibil pe rezultatele prelevării bacteriologice şi testării sensibilităţii.

3. (4) Prevederile la care s-a făcut referire în acest articol nu trebuie să se aplice substanţelor, microorganismelor sau preparatelor autorizate pentru utilizare ca aditivi furajeri în conformitate cu art.3 al Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1831/2003/CE.

Art.26 – (1) Programele de vaccinare împotriva Salmonellei au ca scop reducerea numărul de purtători şi contaminarea ouălor.

1. (2) Vaccinurile vii de Salmonella nu trebuie utilizate în cadrul programelor naţionale de control în care producătorul nu furnizează o metodă adecvată de a distinge din punct de vedere bacteriologic tulpini de tip sălbatic de salmonella din tulpinile de vaccin.

2. (3) Vaccinurile vii de salmonella nu trebuie utilizate în cadrul programelor naţionale de control la găinile ouătoare în timpul producţiei dacă nu s-a demonstrat siguranţa utilizării şi ele sunt autorizate în acest scop în conformitate cu Directiva Parlamentului Europena şi a Consiliului 2001/82/CE.

   Art.27 – Măsurile şi prevederile legislative cu privire la compensarea proprietarilor de animale sacrificate şi ucise sunt reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1415/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

   Art. 28 – Ecarisarea şi procesarea deşeurilor de origine animală se face conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr.

   1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

   Art. 29 – Toate efectivele de găini de reproducţie trebuie testate în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE şi cu Regulamentul Comisiei nr. 1003/2005/CE.

   Art. 30 – (1) Pentru activitatea de creştere a efectivelor de găini de reproducţie, prelevarea trebuie să acopere următoarele etape de producţie:

   1. a) pui de o zi;

   2. b) păsări cu vârsta de patru săptămâni;

   3. c) două săptămâni înainte de a ajunge la unitatea de ouat.

(2) Probele care urmează să fie prelevate trebuie să cuprindă:

1. a) în cazul puilor de o zi, probele de pe muchiile interne ale bateriilor în care puii au fost livraţi la o explotaţie şi din carcasele puilor găsiţi decedaţi la sosire;

2. b) în cazul găinilor tinere cu vârsta de patru săptămâni sau la două săptămâni înainte de a intra în faza de ouat, probele din materiile fecale colectate constituite din probe separate de materii fecale proaspete, fiecare cântărind nu mai puţin de 1 g luate la întâmplare de la un număr de locaţii din clădirea în care păsările sunt ţinute, sau, unde păsările au acces liber la mai mult de o clădire de la o anumită exploataţie, din fiecare grup de clădiri de la exploataţia în care păsările sunt ţinute;

3. c) numărul de locaţii din care probele separate de materii fecale trebuie prelevate cu scopul de a realiza o probă medie trebuie să fie după cum urmează:

Nr. de păsări ţinute într-o clădire	Nr de probe de materii fecale care trebuie prelevate în clădire
1-24	Numărul echivalează cu numărul de păsări până la maxim 20

25-29	20
30-39	25
40-49	30
50-59	35
60-89	40
90-199	50
200-499	55
500 sau mai multe	60

Art. 31 – Pentru 190 efective de găini de reproducţie în creştere estimate pentru 2009, înseamnă 190 x 6 ori x 1 probă medie = 1140 probe colectate = 1140 teste bacteriologice.

Art. 32 – (1) La efectivele de găini de reproducţie adulte planul de prelevare de probe va avea loc la exploataţie.

1. (2) Prelevarea de probe de rutină la iniţiativa operatorului:

   1. a) se realizează la fiecare 2 săptămâni,

   2. b) constă în probe din materiile fecale;

   3. c) trebuie să aibă ca scop detectarea a 1 % din prevalenţa efectivului, cu o limită de confidenţă de 95 %.

   4. d) se face astfel: materiile fecale colectate constituite din probe separate de materii fecale proaspete, fiecare cântărind nu mai puţin de 1 g, se prelevează la întâmplare de la un număr de locaţii din clădirea în care păsările sunt ţinute, sau unde păsările au acces liber la mai mult de o clădire de la o anumită exploataţie, din fiecare grup de clădiri la exploataţia în care păsările sunt ţinute;

2. (3) Numărul minim de probe colectate pentru analiză din materiile fecale este de 2 probe.

   419

3. (4) Numărul de locaţii din care probele de materii fecale urmează a fi colectate cu scopul de a realiza o probă medie este prevăzut în tabelul de mai jos :

Nr. crt.	Număr de păsări ţinute într-o clădire	Numărul de probe din materiile fecale care trebuie prelevate în clădirea sau grupul de clădiri
1.	1000 sau mai multe	300
2.	250-349	200
3.	350-449	220
4.	450-799	250

5.

800-999

260

420

Art. 33 – (1) Prelevarea de probe de la efectivele de găini de reproducţie păstrate în baterii, se face din materiile fecale în mod natural amestecate, de pe benzile cu dejecţii, raclete sau fosele pentru dejecţii, în funcţie de tipul de coteţ.

1. (2) Se recoltează cel puţin două probe, de cel puţin 150 g, care vor fi colectate pentru a fi testate în mod individual.

2. (3) Recoltarea se face:

   1. a) de pe benzile cu dejecţii de sub fiecare şir de baterii care sunt schimbate în mod obişnuit şi descărcate în fosa sistemului convector;

   2. b) sistemul foselor pentru dejecţii în care deflectorii de sub baterii sunt introduşi într-o fosă adâncă de sub coteţ;

   3. c) sistemul foselor pentru dejecţii într-un coteţ cu bateriile dispuse în trepte în cazul în care bateriile sunt deschise şi materiile fecale cad direct în fosă.

3. (4) În cazul în care în cadrul unui coteţ există mai multe rânduri de baterii materiile fecale se colectează din fiecare rând şi se va realiza o probă totală colectată.

4. (5) De la fiecare efectiv trebuie prelevate minimum două probe medii astfel :

   1. (i) în sistemele în care există benzi sau raclete, acestea vor fi puse în funcţiune în ziua prelevării înainte de a se efectua prelevarea de

      probe.

   2. (ii) în sistemele în care există deflectori sub baterii şi raclete, materiile fecale colectate care au pătruns în racletă după ce a fost pusă în

      funcţiune, trebuie colectate.

   3. (iii) în sistemele de baterii dispuse în trepte unde nu există niciun sistem de benzi sau raclete este necesar să se colecteze materii fecale din fosa adâncă.

5. (6) În situaţia sistemele de benzi cu dejecţii, materia fecală se colectează de pe benzile colectoare.

   Art. 34 – Dacă prelevarea de probe la iniţiativa operatorului are loc la exploataţie, prelevarea de rutină trebuie efectuată în trei situaţii în timpul ciclului de producţie:

   1. a) în timp de patru săptămâni ca urmare a înaintării către faza de ouat sau unitatea de ouat;

   2. b) spre sfârşitul fazei de ouat, nu mai devreme de opt săptămâni înainte de sfârşitul ciclului de producţie;

   3. c) în timpul producţiei, la o perioadă suficient de lungă în ceea ce priveşte probele la care s-a făcut referire la lit. a) şi b)

Art. 35 – (1) Pentru 215 efective adulte estimate pentru 2009, reprezintă 215 x 16 ori x 3 probe colectate = 10320 probe colectate care trebuie prelevate la iniţiativa operatorului = 10320 teste bacteriologice;

(2) În acelaşi timp, 215 x 3 ori x 2 probe colectate = 1290 probe oficiale care trebuie prelevate = 1290 teste bacteriologice oficiale.

Art. 36 – În cazuri excepţionale, atunci când autoritatea competentă are motive să suspecteze rezultate negative false la prima prelevare oficială de la exploataţie, poate fi efectuată o a doua prelevare de probe de confirmare oficială, compusă din materii fecale sau păsări ; prelevarea de la păsări se face pentru detectarea Salmonellei în organe.

Art. 37 – În cazuri excepţionale atunci când autoritatea competentă are motive să suspecteze rezultate pozitive false la prelevarea de probe efectuată la iniţiativa operatorului de la exploataţie, trebuie efectuată o prelevare oficială.

Art. 38 – Examinarea probelor din materiile fecale se realizează:

1. a) la laborator se aşează fiecare probă, sau probă medie după caz, într-o cantitate egală de soluţie tamponată de apă cu peptonă şi se amestecă

   uşor;

2. b) se lasă proba să se înmoaie pentru 10-15 minute apoi amestecaţi uşor;

3. c) imediat după mixare se înlătură 50 g din amestec şi se adaugă până la 200 ml din soluţia tamponată de apă cu peptonă care a fost încălzită la temperatura mediului ambiant;

4. d) se continuă cultura probei prin utilizarea metodei de detectare prevăzute la art. 39.

Art. 39 – (1) Pentru examinarea probelor din materiile fecale se utilizează metoda recomandată de către Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru Salmonella situat în Bilthoven, Olanda, metodă ce cuprinde o modificare a standardului ISO 6579 (2002), unde este utilizat un mediu semisolid (MSRV) ca mediu de îmbogăţire selectiv unic; mediul semisolid trebuie incubat la 41, 5 +/– 1 °C pentru 2 × (24 +/– 3) ore.

(2) În ceea ce priveşte probele prelevate din materiile fecale, este posibil să se menţină incubate în soluţia tamponată de apă cu peptonă care reprezintă lichidul de îmbogăţire ce favorizează dezvoltarea bacteriei pentru cultura viitoare.

(3) Pentru a realiza prevederile de la alin. (2), se incubează ambele probe în soluţia tamponată de apă cu peptonă; se prelevează apoi 1 ml din lichidul incubat din fiecare probă şi se amestecă cu grijă, se prelevează 0,1 ml din amestec şi în final se inoculează plăcile MSRV.

Art.40 – (1) Minimum un izolat din fiecare probă pozitivă trebuie serotipizat, în conformitate cu clasificarea Kaufmann-White.

(2) În conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 1168/2006/CE, tulpinile de salmonella detectate la efectivele de găini de reproducţie trebuie depozitate în vederea unei lizotipii viitoare şi a monitorizării rezistenţei antimicrobiene.

Art. 41 – Pentru fiecare tulpină de Salmonella detectată la efectivele de găini de reproducţie, testarea sensibilităţii agenţilor anti-microbieni trebuie efectuată, în conformitate cu Directiva Parlamentului European şi al Consiliului 2003/99/CE.

Art. 42 – (1) Vaccinarea, nu este obligatorie, dar recomandată de ANSVSA în vederea reducerii la mimim a riscului apariţiei bolii, se efectuează prin utilizare de vaccinuri inactive.

1. (2) În cazul în care se utilizează vaccinuri vii vaccinarea se face în conformitate cu Regulamentul Comisiei nr. 1177/2006/CE.

2. (3) În cadrul programelor naţionale de control al Salmonellei la păsările de curte, planul de vaccinare constă din două vaccinări în timpul perioadei de creştere.

Art. 43 – (1) Obiectivele privind testarea efectivelor pe anul 2009 pentru Salmonella Zoonotică la specia Gallus gallus, găini de reproducţie sunt prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul Program.

1. (2) Obiectivele privind vaccinarea efectivelor pe anul 2009 pentru Salmonella Zoonotică la specia Gallus gallus, găini de reproducţie sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul Program.

   421

2. (3) Obiectivele privind testele de diagnostic pentru a investiga prezenţa Salmonellei în materiile fecale ale găinilor de reproducţie sunt prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul Program.

422

Anexa nr. 1 la Program

Regiunea	Tipul testului	Populaţia ţintă	Tipul probei	Obiectiv	Numărul testelor planificate
Toate regiunile	Detectarea bacteriologică conform ISO 6579/ 2002 modificat	190 efective de găini de reproducţie în creştere	Materii fecale colectate	Supraveghe re, confirmare	Efective în creştere: 190 x 6 ori x 1probă colectată =1140 probe
Toate regiunile	Detectarea bacteriologică conform ISO 6579 /2002 modificat	215 efective de găini de reproducţie	Materii fecale colectate	Supraveghe re, confirmare	Efective adulte: 215 x 16 ori x 3 probe colectate
Toate regiunile	Detectarea bacteriologică conform ISO 6579(2002) modificat	215 efective de găini de reproducţie adulte	Materii fecale colectate probe	Supravegher e, confirmare	215 x 3 ori x 2 probe colectate=1.290 probe oficiale
Toate regiunile	Serotipizare, conform clasificării Kaufmann-White	Efective testate pozitiv cu Salmonella	Izolate de Salmonel la probe oficiale	Determinare a serotipului	800
TOTALUL PROBELOR /AN	Nr. de probe la iniţiativa operatorului/ an				11460
	Nr. probelor oficiale / an				2.090

423

Anexa nr. 2 la Program

Regiu nea	Tipul de efectiv	Numărul total al efectivelo r	Numărul total al animalelor	Numărul total al efectivelor incluse în program	Numărul total al animalelor incluse în program	Nr. de efective estimate a fi verificate	Nr de efective estimate a fi testate pozitiv		Nr de efective estimate a fi depopulate		Nr total de animale estimate a fi sacrificate sau eliminate		Cantitatea de ouă estimată a fi eliminată (număr sau kg)			Cantitatea de ouă estimată a fi direcţionată la produsele pe bază de ouă (număr sau kg.)
							(a1)	(a2)	(a3)	(a4)	(a3)	(a4)	(a3)	(a4)	(a3)	(a4)	(a3)
Toate	Efective de reprodu cţie în creştere	200	1.500.000	200	1.500.000	200	100	50	30	200	0	800 000	0	–		–
Toate	Efective de reprodu cţie adulte	300	1.500.000	300	1.500.000	300	200	50	30	200	0	800 000	0	3000.000		3000.000
Total		500	3.000.000	500	3.000.000	500	300	100	60	400	0	1600000	0	3000000		3000000

424

Anexa nr. 3 la Program

Regiunea	Numărul total de efective în programul de vaccinare sau tratare	Numărul total de animale în programul de vaccinare sau tratare	Obiectivele privind programul de vaccinare sau tratare
			Nr de efective în programul de vaccinare sau tratare	Nr de efective estimate a fi vaccinate sau tratate	Nr de animale estimate a fi vaccinate sau tratate	Nr de doze de vaccin sau tratament estimate a fi administrate	Nr de animale adulte estimate a fi vaccinate	Nr de animale tinere estimate a fi vaccinate
	300	2000000	300	300	2000000	4000000		2000000
Total	300	2.000.000	300	300	2.000.000	4.000.000		2.000.000

Anexa nr. 8 la Normele metodologice

PROGRAMUL PENTRU CONTROLUL SALMONELOZELOR ZOONOTICE LA BROILERI PENTRU ANUL 2009

Art. 1 – Programul pentru controlul salmonelozelor zoonotice la broileri pentru anul 2009, denumit în continuare Program, are ca scop reducerea Salmonellei enteritidis şi Salmonellei typhimurium la efectivele de pui broiler Gallus gallus şi constă dintr-o reducere a procentului maxim al efectivelor de pui broiler Gallus gallus, până la 31 decembrie 2011.

Art. 2 – (1) Prezentul Program se aplică pe întreg teritoriul României.

1. (2) Limitele administrative sunt limitele judeţelor.

   Art. 3 – Prezentul Program include toate tipurile de broileri din categoria păsările domestice, Gallus gallus reprezentând cel puţin 5000 de păsări, în sectorul broilerilor.

   Art. 4 – Prezentul Program are în vedere următoarele serotipuri ale Salmonellei zoonotice:

   1. a) Salmonella enteritidis,

   2. b) Salmonella typhimurium,

      Art. 5 – Prelevarea probelor se face în conformitate cu prevederile:

      1. a) Regulamentul Parlamentului Comisiei nr. 646/2007/CE de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește obiectivul comunitar de diminuare a prevalenței Salmonella Enteritidis și Salmonella Typhimurium la puii de carne și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1091/2005, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 151 din 13 iunie 2007.

      2. b) Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2160/2003/CE;

      3. c) Regulamentului Comisiei nr. 1003/2005/CE;

      4. d) Regulamentului Comisiei nr. 1177/2006/CE;

      5. e) Regulamentului Comisiei nr. 1168/2006/CE.

      Art. 6 – (1) Autoritatea centrală responsabilă cu supravegherea şi coordonarea departamentelor responsabile pentru implementarea prezentului program este ANSVSA.

      1. (2) ANSVSA are următoarele responsabilităţi:

         1. a) elaborează planul de control al bolilor;

         2. b) dispune măsurile legale pentru prevenirea şi combaterea bolii;

         3. c) determinarea şi evaluarea controlului în România

         4. d) trimite rapoartele cu privire la această boală lor către Comisia Europeană.

            425

      2. (3) Autorităţile responsabile cu implementarea programului sunt cele 42 DSVSA; acestea urmăresc realizarea programului la nivel judeţean.

         426

      3. (4) IDSA este laboratorul naţional de referinţă pentru sănătatea animală, desemnat ca laborator naţional de referinţă pentru Salmonella la animalele vii.

      4. (5) LSVSA care aplică sistemele de asigurare a calităţii conforme cu solicitările standardului actual EN/ISO, dacă sunt desemnate de către ANSVSA pot să efectueze examinări bacteriologice în cadrul programului, sub supravegherea IDSA – laborator naţional de referinţă pentru Salmonella.

      5. (6) IISPV este laboratorul naţional de referinţă cu privire la expertiza pentru produsele alimentare de origine animală şi de asemenea laboratorul naţional de referinţă pentru Salmonella.Art. 7 – Responsabilităţile şi obiectivele laboratoarelor naţionale de referinţă pentru Salmonella sunt prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 160/2006.

      Art. 8 – (1) In fermele de păsări se vor asigura măsurile de biosecuritate prevăzute de legislaţia în vigoare.

      1. (2) În vederea reducerii riscului apariţiei bolii măsurile de biosecuritate se pot aplica în paralel cu procedurile de sanitatie si dezinfectie.

      2. (3) Măsurile de biosecuritate în fermele comerciale de păsări trebuie să fie în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 147/2006.

      3. (4) Măsuri de biosecuritate în exploataţii trebuie să aibă în vedere:

         1. a) Statusul de sănătate al animalelor din fermă;

         2. b) ca intrarea în toate adăposturile din fermă să existe o barieră de dezinfectie pentru mişcarea oamenilor;

         3. c) Igiena transportului;

         4. d) Igiena furajelor;

         5. e) Igiena apei;

         6. f) Controlul rozatoarelor, insectelor şi păsărilor;

         7. g) Curătarea şi dezinfectarea clădirilor

         8. h) Inregistrarea evenimentelor şi operaţiunilor.

      4. (5) Prezentul Program se aplică exploataţiilor de păsări înregistrate sau autorizate sanitar – veterinar în conformitate cu prevederile legale în

      vigoare.

      Art. 9 – Cadrul legal pentru efectuarea de activităţi comerciale cu păsări domestice şi produse provenite din carne de pasăre este reprezentat de următoarele acte normative:

      1. a) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 144/2006;

      2. b) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 62/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

         Art. 10 – Cadrul legal referitor la notificarea bolii este reprezentat de:

         1. a) Decizia Comisiei 176/2005;

         2. b) Decizia Comisiei 924/2006.

      Art. 11 – (1) Un efectiv de broileri este considerat pozitiv:

      1. a) când prezenţa salmonellei relevante, alta decat tulpinile vaccinale, este detectată în una sau mai multe probe fecale;

      2. b) dacă există o a doua confirmare oficiala în probele relevante de fecale sau organe ale păsărilor.

      1. (2) Prevederile alin.(1) nu se aplică cazurilor exceptionale de efective suspecte acolo unde detectarea salmonellei în exploataţie este facută la iniţiativa operatorului şi nu este confirmată de prelevarea oficială.

      2. (3) Rezultatele de la prelevarea de probe si testarea efectivelor de broileri vor fi cumulate.

      3. (4) Efectivele de broileri pozitive vor fi numarate numai o singura data indiferent de numarul de probe si operatiuni de testare.

      Art. 12 – (1) Exploataţiile cu efective de broileri infectate cu S. Enteritidis şi S.typhimurium se plasează sub supraveghere veterinară oficială.

      (2) Autoritatea competenta, după aprobarea metodei de analiză folosită pentru prelevarea de probe, poate cere aplicarea măsurilor prevăzute la alin.(3) dacă la aceste analize se detecteaza prezenta Salmonellei enteritidis sau Salmonellei typhimurium şi se confirmă suspiciunea prezentei Salmonellei enteritidis sau Salmonella typhimurium din analiza probelor prelevate.

2. (3) Pe perioada în care exploataţiile cu efective de broileri infectate cu S. Enteritidis şi S.typhimurium se plasează sub supraveghere veterinară oficială nicio pasăre nu poate părăsi adăpostul în cauză decat daca autoritatea competenta a autorizat sacrificarea sau distrugerea sub supraveghere sau sacrificarea intr-un abator desemnat de autoritatea competenta,în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 2160/2003/CE.

Art. 13 – (1) Dacă se confirmă suspiciunea prezentei Salmonellei enteritidis sau Salmonella typhimurium din analiza probelor prelevate, toate păsări le, inclusiv puii de o zi, din efectiv trebuiesc sacrificati sau distrusi pentru a reduce cat de mult posibil riscul raspandirii salmonellei.

1. (2) Sacrificarea trebuie sa fie efectuată in conformitate cu prevederile legale referitoare la igiena alimentelor.

2. (3) Produsele provenite de la păsări le sacrificate pot fi plasate pe piata pentru consum uman in conformitate cu legislatie cu legislatia comunitara referitoare la igiena alimentelor; daca nu sunt destinate consumului uman, asemenea produse trebuiesc distruse in conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002, cu amendamentele ulterioare.

Art. 14 – (1) Pentru controlul folosirii antibioticelor in furaje prin intermediul prelevarii oficiale de probe, în cazurile in care autoritatea competenta are motive sa suspecteze rezultate fals negative la prelevarea de probe de la exploatatie, se prelevează o proba oficiala de confirmare; proba poate fi compusa din fecale si păsări .

1. (2) Prelevarea de probe poate include o probă de la păsări luată aleatoriu de la fiecare din adăposturile din fermă, în mod normal până la cinci păsări în adapost, dacă autoritatea competentă nu consideră necesară prelevarea unui număr mai mare de probe de la păsări.

2. (3) Examinarea constă într-un test pentru cercetarea efectul de inhibitor de creştere antimicrobiană şi bacteriologică în probe; testul se realizează la Institutul pentru IISPV sau la laboratoarele zonale ale acestuia.

3. (4) Un test este considerat eşuat dacă se găseşte un rezultat pozitiv la oricare din păsări .

4. (5) În cazul în care prezenţa salmonellei nu este detectată dar se constată prezenţa efectului de inhibitor antimicrobian sau bacterian, testarea efectivului pentru salmonella si efectul inhibitor antimicrobian sau bacterian se repetata pana cand niciun efect inhibitor bacterian nu mai este detectat, sau pana cand efectivul de broileri este distrus; în ultimul caz, efectivul de broileri este considerat ca un efectiv infectat.

Art. 15 – (1) In conformitate cu programul naţional pentru supravegherea, prevenirea şi controlul bolilor la animale şi a zoonozelor, 0.1% din producţia de carne de pasăre trebuie testată la IISPV sau la laboratoarele zonale al acestuia pentru cercetarea efectului inihibitor de creştere microbian sau bacterian.

(2) Rezultatele pozitive referitoare la păsările din exploataţiile comerciale de pui broiler se raportează, cât mai curând posibil, către DSVSA şi la ANSVSA.

Art. 16 – Ridicarea restricţiilor va fi aprobată atunci când :

1. a) pe teritoriul restricţionat nu mai sunt animale suspecte sau bolnave;

2. b) măsurile de control şi prevenire inclusiv dezinfecţia finală, au fost finalizate sub supravegherea medicului veterinar oficial zonal.

Art. 17 – (1) Repopularea, după ridicarea restricţiilor, trebuie făcută cu pui broiler care îndeplinesc condiţiile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului 2160/2003/CE, ale Regulamentului Comisiei nr. 646/2007/CE şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA 147/2006.

427

(2) In fiecare exploataţie comercială se aplică politica "all-in, all-out" .

428

Art. 18 – Procedurile de control si regulile specifice privind mişcarea animalelor suspectate de contaminare sau afectate de o boală data precum şi inspectia regulata a exploatatiilor sau zonele in cauza au la bază:

1. a) Ordinul preşedintelui ANSVSA 147/2006;

2. b) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 2160/2003/CE.

Art. 19 – Măsurile care trebuie să fie luate, în exploataţiile comerciale, pentru a preveni diseminarea Salmonella enteritidis, Salmonella typhimurium sunt următoarele:

1. a) animalele din efectivele infectate aparţinând exploataţiilor comerciale se izolează şi se aplică măsuri speciale pentru îndepartarea acestora;

2. b) nicio pasăre nu poate părăsi adăpostul în cauză, doar dacă autoritatea competenta a autorizat uciderea sau distrugerea sub supraveghere sau uciderea într-un abator desemnat de autoritatea competenta.

3. c) toate păsările din adăpost se sacrifică în conformitate pct. 31 lit. (c) din capitolul VI al anexei I la Directiva Consiliului 71/118/CEE privind problemele de sănătate care afectează schimburile cu carne proaspătă de pasăre, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 55 din 8 martie 1971, medicul veterinar al abatorului fiind informat de decizia de ucidere, în conformitate cu pct. 25 lit. (a) din capitolul VI al anexei I la Directiva Consiliului 71/118/CEE, astfel încât să se reducă cât mai mult posibil riscul de răspândire al salmonellei.

Art. 20 – Baza legală cu privire la controlul bolii este reprezentată de Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.

2160/2003/CE şi Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1177/2006/CE.

Art. 21 – (1) Agenţii antimicrobieni nu pot fi folosiţi ca metodă specifică în controlul salmonellei la păsări .

1. (2) Prin derogare de la prevederile alin.(1), agenţii antimicrobieni autorizaţi în conformitate cu art. 5 din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/82/CE sau art. 3 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 726/2004/CE pot fi folosiţi în următoarele circumstanţe excepţionale:

   1. a) la păsările care prezintă infecţie cu salmonella cu semne clinice într-un mod care să nu cauzeze suferinţa nejustificată a animalelor; efectivele infectate tratate cu agenţi antimicrobieni vor fi considerate ca infectate cu salmonella;

   2. b) autorizaţia dată de autoritatea competenta pentru alte scopuri decât controlul salmonellei intr-un efectiv suspectat de infectie cu salmonella, in special ca urmare a unei investigatii epidemiologice a unei infectii transmise prin alimente sau detectarea salmonellei la incubator sau la exploatatie;

2. (3) Folosirea agenţilor antimicrobieni trebuie este supravegheată si raportată autorităţii competente.

3. (4) Folosirea agenţilor antimicrobieni trebuie efectuată pe baza rezultatelor prelevării bacteriologice şi după testarea susceptibilităţii.

Art. 22 – Prevederile art. 21 nu se aplică substanţelor, microorganismelor sau preparatelor autorizate pentru folosirea ca aditivi furajeri în conformitate cu art. 3 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1831/2003/CE.

Art. 23 – Programele de vaccinare împotriva salmonella au sarcina de a reduce răspândirea şi contaminarea oualelor.

1. (2) Vaccinurile vii salmonella nu se vor folosi în cadrul programelor naţionale de control atunci când producătorul nu pune la dispoziţie o metodă adecvată pentru a distinge între tulpinile bacteriologice de salmonella de tip sălbatic de tulpinile de salmonella.

2. (3) Vaccinurile vii salmonella nu se folosesc în cadrul programelor naţionale de control la găinile ouătoare în timpul producţiei decât dacă a fost demonstrată siguranţa folosirii şi au fost autorizate în acest scop în conformitate cu Directiva Parlamentului European şi a Consiliului 2001/82/CE.

Art. 24 – Cadrul legal cu privire la compensaţia pentru proprietarii animalelor sacrificate şi ucise este reprezentat de Hotărârea Guvernului nr. 1415/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 25 – Ecarisarea şi procesarea deşeurilor de origine animală se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului Comisiei nr.

1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare.

Art. 26 – Obiectivele privind testele de diagnostic: investigarea prezenţei Salmonellei în fecalele puilor broileri.

Art. 27 – (1) Toate efectivele de broileri vor fi testate în conformitate cu Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 2160/2003/CE şi Regulamentul Comisiei nr. 646/2007/CE.

(2) In cazul efectivelor de broileri schema de prelevare de probe se realizează la exploataţie.

Art. 28 – (1) Prelevarea de rutină a probelor, la iniţiativa operatorului, se va desfaşura cu trei săptămâni înaintea datei de trimitere a păsări lor la abator.

(2) Prelevarea de probe se va realiza din fecale şi are scopul de a detecta prevalenţa de 15 în cadrul efectivului, cu o confidenţă de 95%.

Art. 29 – Prelevarea oficială de probe se realizează de medicul veterinar zonal.

Art. 30 – (1) Prelevarea de probe de catre DSVSA trebuie să includă, în fiecare an, cel puţin un efectiv de broileri la 10% din exploataţiile de peste 5000 de păsări ; prelevarea se probe desfăşoară pe baza de risc de fiecare dată când autoritatea competenta consideră necesar.

(2) Cadrul prelevării de probe va acoperi toate efectivele de broileri din România.

(3) Cel puţin o probă va fi prelevată din fiecare efectiv de broileri în cadrul prelevării de rutina oficială.

Art. 31 – (1) Prelevarea oficială de probe efectuată de DSVSA poate înlocui prelevarea de probe la iniţiativa operatorului economic.

(2) DSVSA pot decide să preleveze probe la cel puţin un efectiv de broileri o data la exploataţiile cu mai multe efective în următoarele cazuri:

1. a) sistemul “totul plin/ totul gol” este folosit;

2. b) acelaşi management se aplică la toate efectivele;

3. c) rezerva de apa şi furaje este comună pentru toate efectivele;

4. d) pe parcursul unui an cel puţin 6 cicluri, salmonella spp au fost testate în conformitate cu schema de monitorizare de la lit. b) la toate efectivele din exploataţie şi probele de la toate efectivele cel puţin la un ciclu au fost prelevate de autoritatea competentă şi toate rezultatele de la testarea pentru salmonella enteritidis sau salmonella typhimurim au fost negative.

Art. 32 – Măsurile de control şi notificare a rezultatelor pozitive:

1. (1) În caz de suspiciune sau confirmare de Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurim Laboratorul Naţional de Referinţă va notifica imediat ANSVSA.

2. (2) In caz de suspiciune a unei infecţii de către ANSVSA şi de către celelalte autorităţi competente potrivit legii se aplică următoarele măsuri:

   1. a) interzicerea mişcării broilerilor;

   2. b) prelevarea de probe suplimentare pentru confirmarea infecţiei.

3. (3) In cazul în care este confirmată prezenţa Salmonellei enteritidis sau Salmonellei typhimurim se aplică următoarele măsuri:

   1. a) carnea proaspată de la broileri poate fi pusă pe piaţa dacă aceasta îndeplineşte criteriul lipsei salmonellei în 25 g de carne;

   2. b) cerinţa menţionată la lit. a) nu se aplică pentru carnea proaspată de pui care este destinată tratamentului termic sau altui tratament pentru eliminarea salmonellei în conformitate cu legislaţia comunitară referitoare la igiena alimentelor.

Art. 33 – Prelevarea de probe se realizează astfel:

1. a) cel puţin două perechi recipienţi de unică folosinţă vor fi prelevate;

2. b) pentru efectivele de broileri crescute în libertate, probele vor fi prelevate din zona din interiorul adăpostului.

3. c) toate probele de unică folosinţă pot fi folosite pentru o probă medie.

429

Art. 34 – In efectivele cu mai puţin de 100 de broileri, acolo unde nu este posibilă folosirea de recipienţi de unică folosinţă deoarece accesul în adăpost nu este posibil, acestea vor fi înlocuite cu probe prelevate manual, iar probele trebuie prelevate cu ajutorul mănuşilor de cauciuc care sunt frecate de suprafeţele care conţin fecale, iar dacă nu este posibil, cu ajutorul altor tehnici de prelevare a fecalelor care sunt adecvate scopului urmărit.

430

Art. 35 – (1) Inainte pe plasarea recipienţilor pentru prelevarea probelor, suprafaţa acestora, va fi înmuiată în diluanţi – MRD:0,8% clorura de sodiu, 0.1% peptona în apa sterila deionizată, pentru o maximă capacitate de prelevare, sau apă sterilă sau alt diluant aprobat de laboratorul naţional de referinţă prevăzut la art. 11 din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului 2160/2003/CE.

1. (2) Folosirea apei de la ferma care conţine substanţe antimicrobiene sau alţi dezinfectanţi este interzisă.

2. (3) Metoda recomandată pentru înmuierea incaltaminţii pentru prelevare de probe este amestecul cu diluanţi în pungi autoclave sau în borcane.

3. (4) Se vor lua toate măsurile ca toate secţiunile adăpostului să fie reprezentate la prelevarea de probe într-un mod proporţional.

4. (5) Fiecare pereche trebuie să acopere circa 50% din suprafaţa adăpostului.

Art. 36 – Prelevarea de probe din furaje pentru salmonella trebuie efectuată lunar pentru fiecare lot.

Art. 37 – Numărul de probe se calculează pe baza evaluarii de risc, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European

şi al Consiliului nr. 882/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.

Art. 38 – (1) In cazuri excepţionale, atunci cănd autoritatea competenta are motive sa suspecteze rezultate negative false la prima prelevare oficială de probe din exploataţie, o a doua prelevare de probe pentru confirmare poate fi efectuată; prelevarea se face din fecale sau păsări.

1. (2) In cazuri excepţionale atunci când autoritatea competenta are motiv să suspecteze probe fals pozitive prelevate la iniţiativa operatorului exploataţiei, o prelevare oficială ulterioară poate fi efectuată.

2. (3) Examinarea probelor de material fecal în laborator se realizează prin metoda recomandată de Laboratorul comunitar de referinţă pentru salmonella din Bilthoven, Olanda; metoda este o modificare a ISO 6579/2002, când un mediu semisolid (MSRV) este folosit ca un singur mediu selectiv imbunătăţit. Un mediu semisolid trebuie incubat la 41,5 +/- 1°C pentru 2 x (24+/- 3 ore).

   Art. 39 – Pentru fiecare tulpină de salmonella detectat la efectivele de broileri, testul de susceptibilitate antimicrobiană trebuie efectuat, în conformitate cu Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

   Art. 40 – Cel puţin o tulpină izolată pe adapost trebuie colectata în fiecare an de IDSA şi depozitată pentru patogenotipare sau pentru testarea susceptibilităţii antimicrobiene, folosind metode normale pentru colectarea culturii, care trebuie să asigure integritatea tulpinilor pentru cel puţin doi ani.

   Art. 41 – Un efectiv de broileri poate fi considerat pozitiv atunci când prezenţa salmonelei enteritidis şi/sau salmonella typhimurium, altele decât tulpinile de vaccin, a fost detectat în efectiv în orice moment.

   Art. 42 – Efectivele pozitive de broileri trebuie numărate numai o singură dată, indiferent de numărul probelor şi operatiunilor de testare şi pot fi raportate numai în anul primei testări pozitive.

   Art. 43 – Raportarea include:

   1. a) numărul total de efective de broileri de la care s-au prelevat probe de către autoritatea competentă sau de operatorii economici;

   2. b) numărul total de efective de broileri infectate;

   3. c) toate izolatele de serotipuri de salmonela, altele decât Salmonella enteritidis si Salmonella typhimurium;

   4. d) explicarea rezultatelor, cu specificarea cazurilor excepţionale.

Art. 44 – Cel puţin următoarele informaţii vor fi disponibile pentru fiecare efectiv de broileri testat pentru analiza la nivel naţional de către Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor la cererea acesteia:

1. a) probele prelevate de autoritatea competentă sau de operatorul economic;

2. b) referinţa exploataţiei, ce rămâne unică în timp;

3. c) referinţa exploataţiei, ce rămâne unică în timp;

4. d) luna în care au fost prelevate probele.

   Anexa nr. 2

   la ordin

   NORME METODOLOGICE DE APLICARE A PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL ÎN DOMENIUL SIGURANŢEI ALIMENTELOR PENTRU ANUL 2009

   431

   1. A. EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

      Nr. crt.	Denumirea	Produsul	Locul de prelevare	Frecvenţa de recoltare a probelor
      1.	2.	3.	4.	5.
      1.	Aflatoxină (totală şi B1)	Arahide destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente alimentare Arahide şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii ca ingrediente alimentare	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Fructe în coajă destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente alimentare Fructe în coajă şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii ca ingrediente alimentare	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Supermarket/ hipermarket	Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenind din producţia autohtonă
      		Fructe uscate destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)

      		alimentare Fructe uscate şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii ca ingrediente alimentare	Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Supermarket/ hipermarket	Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenind din producţia autohtonă
      		Cereale neprelucrate	Depozit /siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Porumb supus sortării sau altor tratamente fizice inainte de a fi consumat de om sau folosit ca ingredient alimentar	Depozit /siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Specii de fructe destinate producerii de condimente:	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      2.	Ochratoxină A	Cereale neprelucrate	Depozit /siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită măcinată	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Cafea solubilă	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)

      1. a) Capsicum spp.: fructele uscate ale acestuia, întregi sau măcinate, inclusiv chilli, pudră de chili, cayenne şi paprika;

      2. b) Piper spp.: fructele acestuia, inclusiv piper alb sau negru;

      3. c) Myristica fragrans: nucşoară;

      4. d) Zingiber officinale: ghimbir;

      5. e) Curcumalonga: turmeric.

      432

      		Stafide (currants şi sultanine)	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Vin, inclusiv vin spumant şi exclusiv vinul licoros şi vinul cu o tărie alcoolică de cel puţin 15% vol şi vinurile de fructe Vin aromatizat, băuturi pe bază de vin aromatizat şi cocktailuri din vinuri aromatizate	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Unităţi de fabricare a vinurilor	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
      		Suc de struguri, suc de struguri concentrat după reconstituire, nectar de struguri, must de struguri şi must de struguri concentrat după reconstituire destinate consumului uman direct	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
      3.	Patulină	Sucuri de fructe, sucuri de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe	Unităţi de fabricare a sucurilor de fructe	O dată pe an pentru fiecare unitate
      		Băuturi spirtoase, cidru şi alte băuturi fermentate derivate din mere sau care conţin suc de mere	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate începând din trimestrul IV
      		Produse solide din mere inclusiv compot, piure de mere destinat consumului uman direct Sunt exceptate: sucul de mere şi produsele	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket,	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă

      433

      		solide din mere, inclusiv compotul de mere şi piureul de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare	magazine specializate
      		Suc de mere şi produse solide din mere, inclusiv compot de mere şi piure de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare	Supermarket/ hipermarket	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă
      		Preparate pentru copii, altele decât cele pe bază de cereale prelucrate, destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică	Supermarket/ hipermarket	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă
      4.	Deoxinivalenol	Cereale neprocesate	Depozit	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Porumb neprelucrat, cu excepţia porumbului neprocesat destinat procesării prin măcinare umedă	Depozit/siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Cereale destinate consumului uman direct	Depozit alimentar	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Supermarket/ hipermarket	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă
      		Făină de cereale, tărâţe şi germeni comercializate ca produse finale pentru consumul uman direct cu excepţia alimentelor menţionate la pct. 2.4.7, 2.4.8 şi 2.4.9 Secţiunea 2 din anexa la Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 364 din 20 decembrie 2006, cu amendamentele ulterioare,	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), produse de patiserie, biscuiţi, snacks-uri din cereale şi cereale pentru micul dejun	Unităţi de panificaţie şi patiserie	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

      434

      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Paste făinoase uscate	Unităţi de fabricare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din import sau comerţul intracomunitar
      5.	Zearalenonă	Cereale neprocesate, cu excepţia porumbului neprocesat destinat prelucrării prin măcinare umedă	Depozit	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Cereale destinate consumului uman direct	Depozit alimentar	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Supermarket/ hipermarket	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
      		Făină de cereale, tărâţe şi germeni comercializaţi ca produse finale pentru consumul uman direct	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

      435

      		Ulei de porumb rafinat	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Unităţi de fabricare a uleiului	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
      		Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), produse de patiserie, biscuiţi, snacks-uri din cereale şi cereale pentru micul dejun	Unităţi de fabricare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune(3)
      			Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, import sau comerţul intracomunitar
      		Porumb destinat consumului uman direct Snackuri pe bază de porumb şi cereale pentru micul dejun pe bază de porumb	Depozit alimentar	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune(3)
      			Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

      436

      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      6.	Fumonisină (sumă de B1 şi B2)	Porumb neprocesat	Depozit/siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Porumb destinat consumului uman direct Produse alimentare pe bază de porumb destinate consumului uman direct Sunt exceptate: Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb şi produsele alimentare pe bază de porumb procesat şi alimente pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică	Depozit alimentar	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb şi snacks-uri pe bază de porumb	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

      437

      		dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
      7.	Cadmiu	Cereale	Depozit / siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Soia	Depozit / siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Legume	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      		Fructe	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      		Ciuperci	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      8.	Plumb	Cereale	Depozit / siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Legume şi leguminoase	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      		Fructe	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      		Ciuperci	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import

      438

      		Uleiuri şi grăsimi vegetale	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      		Sucurile de fructe, sucurile de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe	Unităţi de fabricare a sucurilor de fructe	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
      		Vinurile, inclusiv vinurile spumante şi exclusiv vinurile licoroase, cidru, cidru de pere şi vinuri de fructe Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri aromatizate	Unităţi de fabricare a vinurilor	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din import şi comerţul intracomunitar
      9.	Nitraţi	Spanac proaspăt: -recoltat 1 octombrie – 31 martie -recoltat 1 aprilie – 30 septembrie Spanac conservat, îngheţat sau congelat	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Semestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă
      		Salată proaspătă Recoltată 1 octombrie – 31 martie: salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber Recoltată 1 aprilie – 30 septembrie: salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber Salată de căpăţână salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber Salată de tip „Iceberg”	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Semestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă

      439

      10.	3 MCPD	Proteine vegetale hidrolizate Sos de soia	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      11.	Precursori de dioxină şi PCB similare dioxinei – conform Secţiunii 5 din anexa la Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE, cu amendamentele ulterioare	Uleiuri şi grăsimi vegetale	Unităţi de procesare ulei şi grăsimi vegetale	O dată pe lună pentru fiecare unitate, începând cu trimestrul II
      12.	Staniu	Alimente conservate	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      		Băuturile conservate, sucurile de fructe şi sucurile vegetale	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      		Alimente pentru copii conservate şi alimente pe bază de cereale procesate pentru sugari şi copii de vârstă mică, exclusiv produse uscate şi sub formă de praf	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      13.	Hidrocarburi aromatice policiclice	Uleiuri	Unităţi de fabricare a uleiului	O dată pe an pentru fiecare unitate, începând cu trimestrul IV

      440

      MONITORIZARE
      1.	Furan	Cafea măcinată sau solubilă Sucuri de fructe şi alte produse similare, pasteurizate Conserve de legume – fructe care necesită tratament termic înainte de consum Conserve mixte care necesită tratament termic înainte de consum Alimente pentru copii Sosuri	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Câte o probă / produs / an, din fiecare dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş şi Braşov, precum şi din municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar
      2.	Acrilamida	Cartofi prăjiţi comercializaţi în vederea consumului imediat Chipsuri din cartofi Produse semipreparate pe bază de cartofi/ Preparate din cartofi destinate preparării la domiciliu Pâine Cereale pentru micul dejun Biscuiţi, inclusiv biscuiţi pentru sugari Cafea prăjită Produse alimentare pentru copii conservate în recipienţi de sticlă Produse alimentare pentru copii pe bază de cereale procesate Alte produse pe bază de cacao, alte produse pentru sugari nemenţionate mai sus	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Câte o probă / produs / an, din fiecare dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş şi Braşov, precum şi din municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar
      3.	Precursori de dioxina şi PCB similare dioxinei- conform Secţiunii 5 din Anexa la Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE, cu	Alimente pentru copii	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Câte 2 probe /an, începând din trimestrul II, din fiecare dintre judeţele: Constanţa, Iaşi, Timiş şi Braşov, precum şi din municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

      441

      	amendamentele ulterioare
      4.	Toxina T-2	Cereale neprelucrate	Depozit/Siloz	O dată pe an pentru fiecare unitate (4)
      		Preparate pe bază de cereale	Unităţi de comerţ cu amănuntul – supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar
      5.	Ochratoxină A	Cafea verde Cacao şi produse pe bază de cacao Condimente Lemn dulce Fructe uscate altele decât stafide	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru fiecare din produsele provenite din comerţul intracomunitar
      		Vinuri licoroase	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Unităţi de fabricare a vinurilor	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele din comerţul intracomunitar
      		Bere	Posturi de inspecţie la frontieră şi depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)
      			Unităţi de fabricare a berii	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

      442

      Notă:

      (1)Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţie numai în cazul în care importul se derulează pe raza judeţului unde este localizat depozitul.

      (2)Sunt exceptate produsele importate în condiţii speciale.

      (3)Există suspiciune de contaminare cu mucegaiuri.

      (4)Depozitele/silozurile de cereale de la care se prelevează probe sunt cele cu capacităţi egale sau mai mari de 1500 tone. Prelevarea se va realiza astfel încât să fie incluse produse provenite din producţia internă/comerţ intracomunitar/import şi pe baza datelor existente privind riscul, cantitatea de produs etc.

      Precizări tehnice:

      1. a) analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      2. b) nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 2 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 30 iulie 2007, şi ale Regulamentului Comisiei nr. 1881/2006/CE, cu amendamentele ulterioare;

      3. c) prelevarea de probe, precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

      4. d) contraproba etichetată şi ambalată corespunzător trebuie să se păstreze de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 165 din 30 aprilie 2004, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;

      5. e) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import, comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise. în aceste situaţii, probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

      6. f) în cazul în care, în urma inspecţiei, se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. probele recoltate în aceste condiţii sunt însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

      7. g) la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii cum ar fi: originea produsului, capacitatea depozitului alimentar/silozului, numărul unităţilor de procesare şi altele;

         443

      8. h) monitorizarea furanului, acrilamidei, dioxinei din alimentele pentru copii, toxinei T2 şi Ochratoxinei A se realizează în vederea stabilirii nivelurilor maxime care ulterior să fie introduse în legislaţia comunitară specifică, în conformitate cu Recomandarea Comisiei nr. 331/2007 privind monitorizarea nivelurilor de acrilamida în alimente, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 123 din 12 mai 2007; Recomandarea Comisiei nr. 196/2007 privind monitorizarea prezentei furanului în alimente, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 88 din 29 martie 2007; Recomandarea Comisiei nr. 794/2006 privind monitorizarea nivelului de bază pentru dioxine, PCB-uri similare dioxinelor şi PCB-uri

      444

      nesimilare dioxinelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322/24 din 22 noiembrie 2006, şi Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE, cu amendamentele ulterioare.

   2. B. EXPERTIZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

      Grupa şi denumirea	Denumire substanţă activă	Produse de origine nonanimală	Locul de prelevare	Frecvenţa probelor recoltate
      1.	2.	3.	4.	5.
      Pesticide organo- fosforice	Malation	I. FRUCTE: II. LEGUME: III. CEREALE: orez, grâu IV. PRODUSE PROCESATE: suc de portocale	Posturi de inspecţie la frontieră; Depozite de destinaţie ale produselor provenite din import şi comerţ intracomunitar (*)	Minimum 16 probe anual pentru fiecare produs, conform Planului cifric la nivel judeţean
      	Paration
      	Azinfos – metil
      	Clorpirifos
      	Clorpirifos – metil
      	Pirimifos – metil
      	Metidation
      	Dimetoat + Ometoat (suma exprimată în dimetoat)
      	Diazinon
      	Fosalon
      	Diclorvos
      	Azinfos-etil
      	Bromofos-etil
      	Etion
      	Fenclorfos
      	Paration-metil
      	Forat
      	Mevinfos
      	Fosdrin
      	Ciromazin

      1. 1. Citrice: portocale, mandarine, lamâi, grapefruit

      2. 2. Fructe seminţoase: mere, pere

      3. 3. Fructe sâmburoase: piersici, cireşe, prune

      4. 4. Bace şi fructe mici: struguri, căpşune

      5. 5. Fructe diverse: banane

      1. 1. Legume rădăcinoase şi cu tuberculi: morcovi, cartofi

      2. 2. Legume bulboase: ceapă

      3. 3. Legume fructoase: tomate, ardei, vinete, castraveţi,

      4. 4. Brasicacee: conopidă, varză

      5. 5. Legume cu frunze: spanac, salată

      6. 6. Legume păstăi: fasole, mazăre

      7. 7. Legume cu tulpină: praz

      8. 8. Ciuperci: ciuperci de cultură

      	Atrazin
      	Metribuzin
      	Imidacloprid
      Pesticide organo- clorurate	Endosulfan (suma de izomeri alfa si beta, endosulfan sulfat exprimată în endosulfan)
      	Hexaclorciclohexan HCH, izomerul alfa
      	Hexaclorciclohexan HCH, izomerul beta
      	Lindan ( izomerul gama al hexaclorciclohexanului (HCH) )
      	Clortalonil
      	Heptaclor
      	Aldrin si Dieldrin (aldrin şi dieldrin combinati exprimaţi în dieldrin)
      	Captan
      	Folpet
      	Endrin
      	Iprodion
      	DDT (suma de p, p’- DDT, o, p’-DDT, p, p’-DDE si p, p’ DDD exprimata in DDT)
      	Imazalil
      	Vinclozolin
      	Hexaclorbenzen
      	Dicofol
      	Diclorfuanid
      Carbamaţi	Carbaril
      	Carbofuran
      	Carbosulfan

      445

      Piretroizi de sinteză	Cipermetrin (sumă de 4 izomeri)
      	Permetrin
      	Deltametrin
      	Ciflutrin (sumă de 4 izomeri)
      	Fenvalerat şi Esfenvalerat (suma de izomeri RR /SS şi RS/SR)
      	Lambda Cihalotrin
      	Bifentrin
      	Flucitrinat

      446

      Notă:

      (*)Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţie numai în cazul în care importul se derulează pe raza judeţului unde este localizat depozitul.

      Precizări tehnice:

      1. a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      2. b) nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide pentru compuşii din coloana 2 a tabelului de mai sus sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 396/2005/CE privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 70 din 16 martie 2005, cu amendamentele ulterioare, şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA, al ministrului sănătăţii, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 12/286/173/1/124/2006 privind stabilirea limitelor maxime admise de reziduuri de pesticide în şi pe fructe, legume, cereale şi alte produse de origine vegetală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 şi 430 bis din 18 mai 2006, cu modificările şi completările ulterioare;

      3. c) metodele de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 şi 143 bis din 17 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;

      4. d) prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentelor/serviciilor de siguranţa alimentelor/standarde, mărci şi calitatea alimentelor, precum şi inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

      5. e) la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor economici care realizează importul şi capacitatea acestora, numărul de consumatori, ponderea produselor în regimul alimentar, volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime admise din anii precedenţi;

      6. f) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau comerţ intracomunitar cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; în aceste situaţii, probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

   3. C. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL

      447

      UNITĂŢILOR CARE PROCESEAZĂ, DEPOZITEAZĂ ŞI VALORIFICĂ PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

      Nr. crt.	Unitatea	Modalitate de supraveghere şi control
      		Prin inspecţie	Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator
      		Frecvenţa(*)	Natura probei recoltate	Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la litera C1 din Program
      1.	2.	3.	4.	5.
      1.	Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie		Apă potabilă utilizată ca ingredient	Lunar maximum 5 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient, din unităţi alese în mod aleatoriu, din fiecare judeţ
      2.	Fabricarea produselor de morărit
      3.	Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie		Apă potabilă utilizată ca ingredient
      4.	Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon
      5.	Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor		Apă potabilă utilizată ca ingredient

      6.	Fabricarea sucurilor de fructe şi legume		Apă potabilă utilizată ca ingredient	Lunar maximum 5 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient, din unităţi alese în mod aleatoriu, din fiecare judeţ
      7.	Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale
      8.	Fabricarea margarinei şi a altor produse comestibile similare
      9.	Prelucrarea şi conservarea cartofilor
      10.	Fabricarea zahărului
      11.	Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase		Apă potabilă utilizată ca ingredient
      12.	Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş- cuş-ului şi a altor produse făinoase similare		Apă potabilă utilizată ca ingredient
      13.	Prelucrarea ceaiului şi a cafelei
      14.	Fabricarea condimentelor
      15.	Fabricarea altor produse alimentare
      16.	Fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi a alcoolului etilic de fermentaţie
      17.	Fabricarea vinurilor din struguri
      18.	Fabricarea cidrului şi a vinului din fructe
      19.	Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare
      20.	Fabricarea berii		Apă potabilă utilizată ca ingredient
      21.	Fabricarea malţului
      22.	Fabricarea îngheţatei de origine vegetală

      448

      23.	Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice, producţia de ape minerale, ape de izvor şi alte ape îmbuteliate		Apă imbuteliată în sticle sau alte recipiente Apă minerală naturală Apă de izvor	Semestrial/unitate (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)
      24.	Depozite de seminţe de consum Depozite de legume şi fructe Depozite de alte produse alimentare
      25.	Comerţ cu ridicata
      26.	Comerţ cu amănuntul exclusiv supermarketuri / hipermarketuri
      27.	Supermarket / hipermarket		Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate Seminţe încolţite gata pentru a fi consumate Miez de nucă Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală)	Semestrial / unitate (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)
      28.	Restaurante		Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală)	Lunar maximum 3 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)
      29.	Baruri
      30.	Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)		Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate	Lunar maximum 3 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)

      449

      			Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală
      31.	Unităţi de îmbuteliere, ambalare

      450

      Notă:

      (*)Frecvenţa supravegherii şi controlului unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală prin inspecţie, menţionată în coloana 3 a tabelului C, se stabileşte şi se aplică în funcţie de clasificarea unităţilor în categorii de risc conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 139 din 30 aprilie 2004, cu amendamentele ulterioare, şi Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează:

      1. 1. pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc crescut, respectiv cele care au obţinut punctajul > 42 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată pe lună;

      2. 2. pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc mediu, respectiv cele care au obţinut punctajul între 30 şi 42 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată la 2 luni;

      3. 3. pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc scăzut, respectiv cele care au obţinut punctajul <30 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată 4 luni.

         Precizări tehnice:

         1. a) prelevarea probelor, acolo unde este cazul, se realizează din unităţile prevăzute în coloana 2 din tabelul de mai sus;

         2. b) semestrial se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor: alune de pădure (Corylus avellana) şi arahide şi produse derivate (Arachis hypogeae) din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul dejun, musli, produselor de patiserie, îngheţatei, biscuiţilor care nu conţin ciocolată sau alune; cerinţele privind etichetarea alergenilor sunt prevăzute în Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/89/CE de modificare a Directivei 2000/13/CE privind indicarea ingredientelor prezente în produsele alimentare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 308/15 din 25 noiembrie 2003, iar costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor sunt suportate de către operatorul economic;

         3. c) analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

         4. d) prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laboratorul desemnat se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

         5. e) în cazul în care în urma inspecţiei se constată nereguli în aplicarea prevederilor Regulamentului al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 852/2004/CE, cu amendamentele ulterioare, procesul verbal de constatare întocmit în urma inspecţiei trebuie să specifice termenul de timp acordat pentru eliminarea deficienţelor constatate şi data la care se va efectua recontrolul;

         6. f) în cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

      451

      C1. Condiţii microbiologice

      Nr. crt.	Produsul	Examenul de laborator microbiologic	Punctul de prelevare
      1.	2.	3.	4.
      1.	Legume şi fructe tăiate (gata pentru a fi consumate)	Salmonella	Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
      		Escherichia coli	Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering
      2.	Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate (gata pentru a fi consumate)	Salmonella	Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
      		Escherichia coli	Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
      3.	Seminţe încolţite (gata pentru a fi consumate)	Salmonella	Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/ hipermarket
      4.	Apă potabilă utilizată ca ingredient	Escherichia coli /100 ml Enterococi (Streptococi fecali) /100 ml	Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor Fabricarea sucurilor de fructe şi legume Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similare Fabricarea berii
      5.	Apa îmbuteliată în sticle sau alte recipiente	Escherichia coli /250 ml Enterococi (Streptococi fecali)	Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate

      		/250 ml Pseudomonas aeruginosa /250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 370C/ml
      6.	Ape minerală naturale	Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / 250 ml şi 44,5 0C/ 250 ml Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml Pseudomonas aeruginosa / 250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml si 370C/ml	Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate

      452

      Precizări tehnice:

      1. a) condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile cuprinse în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare, în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 29 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea Guvernului nr. 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 22 septembrie 2005;

      2. b) la punctul 6 din tabelul de mai sus se vor preleva probe, inclusiv pentru apa de izvor, semestrial, din unităţile de îmbuteliere a apelor de izvor; costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor sunt suportate din veniturile proprii şi subvenţii de la bugetul de stat din bugetul ANSVSA;

      3. c) semestrial se vor preleva probe de alimente gata pentru consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală) pentru determinarea Listeria monocytogenes; din restaurante, cantine, alte unităţi de preparare a hranei (catering) şi supermarket / hipermarket; costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor sunt suportate din veniturile proprii şi subvenţii de la bugetul de stat din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      4. d) analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      5. e) prelevarea se realizează prin metode diferite de prelevare în funcţie de produs. Pentru probele care nu sunt prelevate în ambalajul final se utilizează tehnici aseptice de prelevare. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Proba trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul în care se pune proba recoltată trebuie să fie sigilat astfel incât deschiderile neautorizate să fie

         detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării. Proba de laborator trebuie să fie păstrată astfel incât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate;

      6. f) prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

      7. g) contraproba etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) al Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;

      8. h) în cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

      453

      C2. Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare

      Teste de sanitaţie:	Frecvenţa controlului	Locul de prelevare	Examen microbiologic
      1.	2.	3.	4.
      Suprafeţe de lucru Ustensile, recipiente Utilaje Echipamente de protecţie	Lunar de la maximum 5 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu	Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) –	Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme
      Mâini	Lunar de la maximum 5 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu	Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)	Bacterii coliforme Salmonella Stafilococ coagulazo-pozitiv
      Aeromicrofloră	Lunar de la maximum 5 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu	Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)	Număr total de germeni (NTG) Numărul total de drojdii şi mucegaiuri
      Recipienţi de sticlă, metal, material plastic inclusiv capace, capse	Lunar de la maximum 5 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu	Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)	Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme
      Ambalaje polietilenă,	Lunar de la maximum	Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare	Număr total de germeni (NTG)

      polistiren

      5 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

      Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

      Bacterii coliforme Numărul total de drojdii şi mucegaiuri

      454

      Precizări tehnice:

      1. a) condiţiile microbiologice pentru parametrii şi produsele din tabelul de mai sus, trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 11 iunie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

      2. b) analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      3. c) în cazul în care, în urma inspecţiei, se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator; probele recoltate în aceste condiţii sunt însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

      4. d) probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel încât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate; pentru fiecare probă prelevată se folosesc instrumente sterile; proba trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului; recipientul care conţine proba trebuie să fie sigilat, astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării;

      5. e) prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor.

   4. D. EXPERTIZA ADITIVILOR/SUBSTANŢELOR INTERZISE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

      Nr. Crt.	Aditivi /Substanţe interzise	Produsul	Locul de prelevare	Frecvenţa prelevării de probe
      1	2	3	4	5
      1.	Sudan I, II, III, IV	Boia Sosuri roşii Pastă tomate, bulion, Ketchup	Depozitul de destinaţie(*)	Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune, începând cu trimestrul IV
      2.	Tartrazină (E102)	Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare	Unităţi de procesare	Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune,

      		Paste de fructe
      3.	Para Red	Boia Sosuri roşii Pastă tomate, bulion, Ketchup	Unităţi de procesare	Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune, începând cu trimestrul IV
      4.	Sunset Yellow	Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe	Unităţi de procesare	Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune, începând cu trimestrul IV
      5.	Amarant	Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe	Unităţi de procesare	Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune, începând cu trimestrul IV
      6.	Eritozină	Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe	Unităţi de procesare	Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune, începând cu trimestrul IV
      7.	Sulfiţi (E220, E221, E222, E223, E224, E226, E227, E228)	Fructe şi legume deshidratate Siropuri de fructe Pastă de tomate, bulion Legume şi fructe conservate in oţet, ulei sau saramură (exclusiv măsline şi ardei graşi în saramură) Muştar (exclusiv muştar de dijon) Conserve de fructe (paste de fructe, marmelade, jeleuri şi gemuri)	Unităţi de procesare	Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune
      			Depozitul de destinaţie(*)	O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor
      		Vinuri	Unităţi de procesare	Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune
      8.	Benzoaţi (E210, E211, E212, E213)	Băuturi răcoritoare, sucuri de fructe Siropuri de fructe Pasta de tomate, bulion Legume conservate in oţet, saramură sau ulei (exclusiv de măsline)	Unităţi de procesare	Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

      455

      		Conserve fructe (gemuri, jeleuri, paste de fructe, marmelade)
      			Depozitul de destinaţie(*)	O dată pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor
      9	Aspartam (E951)	Băuturi răcoritoare Sosuri Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe) Mustar	Unităţi de procesare	Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune, începând cu trimestrul IV
      10.	Zaharina (E954) şi sarurile sale de Na, Ca	Băuturi răcoritoare Sosuri Muştar Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, paste de fructe, marmelade)	Unităţi de procesare	Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune, începând cu trimestrul IV
      11.	Acesulfam	Băuturi răcoritoare Sosuri Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe) Muştar	Unităţi de procesare	Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune, începând cu trimestrul IV

      456

      Notă:

      (*)Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală.

      Precizări tehnice:

      1. a) nivelurile maxime de doză admisibilă pentru aditivii din tabel sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 722 şi 722 bis din 3 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

      2. b) analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      3. c) prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

      4. d) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

      5. e) în cazul în care, în urma inspecţiei, se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator; probele recoltate în aceste condiţii sunt însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

      457

   5. E. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. crt.	Produsele controlate	Locul de prelevare	Frecvenţa recoltării probelor
1.	2.	3.	4.
1.	Legume şi fructe (*)	Depozite de legume şi fructe	Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă
2.	Afine Merişor de munte, afine şi alte fructe proaspete din genul Vaccinium(1) (NC 081040)	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie(**)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
		Depozit alimentar	Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
	Fructe de Vaccinium myrtillus, nefierte sau fierte în apă sau aburi, congelate, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori(1) (NC 08119050)
	Fructele plantelor din speciile Vaccinium myrtilloides şi Vaccinium angustifolium, nefierte sau fierte în apă sau aburi, congelate, chiar cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori(1) (NC 0811 90 70)
	Fructe de Vaccinium myrtillus, conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul gazului sulfuros sau în apă sărată, sulfurată sau cu adaos de alte substanţe pentru conservare provizorie), dar improprii consumului în această stare(1) ( NC 0812 90 40)
	Legume şi zarzavaturi în stare proaspătă sau refrigerate: ceapă, haşmă, usturoi, cartofi noi(2)
	Legume şi zarzavaturi, tratate prin uscare, deshidratare sau

	evaporare, chiar şi tăiate în bucăţi sau felii, măcinate sau sub formă de pulbere, dar nepreparate altfel: ceapă(2)
	Legume cu păstaie, uscate, curăţate, chiar decorticate sau zdrobite: mazăre sau fasole(2)
	Banane proaspete(2)
	Citrice, proaspete sau uscate:portocale, mandarine şi clementine, lămâi, grepfrut(2),
	Struguri proaspeţi(2)
	Mere, pere şi gutui proaspete(2)
	Fructe cu sâmburi, proaspete: caise(2)
	Prune(2)
	Cafea verde(2)
	Cereale(2)
	Făină de panificaţie(2)
	Seminţe şi fructe oleaginoase întregi şi zdrobite(2)
	Ceară vegetală, chiar colorată artificial (brută, altele)
	Suc de sfeclă şi de trestie de zahăr, în stare solidă
	Varză acră
	Hamei (conuri şi lupulină)(2)
	Boabe de cacao întregi sau sfărâmate, crude sau prăjite(2)
	Must de struguri parţial fermentat sau oprit din fiert, nealcoolizat(2)
	Glucoză şi siropul de glucoză(2)
	Lactoză şi siropul de lactoză(2)
	Albumine (inclusiv concentratele din două sau mai multe proteine din zer, care conţin în greutate mai mult de 80 % de proteine din zer, calculate pe materie uscată), albuminaţi şi alţi derivaţi ai albuminei(2)
	Porumb zaharat, nefiert sau fiert în apă sau abur, congelat(2)
	Porumb zaharat, conservat provizoriu (de exemplu prin gazare cu gaz bioxid de sulf, în saramură, în apă sulfurată sau în alte soluţii care să asigure provizoriu conservarea sa), dar impropriu consumului în această stare(2)
	Margarină(2)
	Dulciuri fără cacao (inclusiv ciocolata albă), cu excepţia extractelor de lemn dulce cu conţinut de zaharoză mai mare de 10 %, fără adaos de alte materii(2)

458

	Ciocolată şi alte preparate alimentare cu conţinut de cacao(2)
	Paste alimentare, fie fierte sau umplute, spaghete, macaroane, tăiţei, lasagna, gnochi, ravioli, cannelloni, cu excepţia pastelor alimentare umplute(2)
	Produse pe bază de cereale obţinute prin suflare sau prăjire (spre exemplu: corn flakes); cereale (altele decât porumb) boabe sau sub formă de fulgi sau de alte cereale prelucrate (cu excepţia făinii şi grişului)(2)
	Produse de panificaţie, de patiserie sau de biscuiţi, cu sau fără adaos de cacao; hostii, capsule goale de modele utilizate pentru medicamente, pâini preambalate, foi de paste uscate din făină, amidon sau feculă şi produse similare(2)
	Porumb zaharat (Zea mays var. saccharata) preparat sau conservat în oţet sau acid acetic(2)
	Ape, inclusiv ape minerale şi ape gazoase, cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori şi alte băuturi nealcoolice, cu excepţia sucurilor de fructe sau de legume de la nr. 2009, care nu conţin produsele de la nr. 0401 la 0404 sau grăsimi obţinute din produsele de la nr. 0401 la 0404(2)
	Preparate pe bază de cafea(2)
	Preparate pe bază de ceai sau maté(2)
	Inlocuitori prăjiţi de cafea, cu excepţia cicorii prăjite(2)
	Drojdii de panificaţie, uscate sau nu(2)
3.	Ciuperci de cultură (*)	Comercializare la locul de producţie	Semestrial pentru fiecare producător din fiecare judeţ
		Unităţi de prelucrare şi procesare	Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă
		Unităţi de comerţ cu amănuntul (supermarket/ hipermarket, magazine specializate)	Trimestrial maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă

459

4.	Ciuperci proaspete sau refrigerate, altele decât ciupercile de cultură(1) (NC 0709 51, 0709 59)	Posturi de inspecţie la frontieră Depozite de destinaţie (**)	Orice transport provenit din ţări terţe3 care conţine mai mult de 10 kg de produs proaspăt sau echivalentul este supus prelevării de probe
		Depozite de destinaţie	Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
		Unităţi de prelucrare şi procesare	Semestrial de la fiecare unitate
	Ciuperci congelate (nefierte sau fierte în apă sau aburi), altele decât ciupercile de cultură(1) (NC 0710 80 69)
	Ciuperci conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul gazului sulfuros sau în apă sărată, sulfurate sau cu adaos de alte substanţe pentru conservare provizorie), dar improprii consumului în această stare, altele decât ciupercile de cultură(1) (NC 0711 90 60, 0711 59 00)
	Ciuperci uscate, fie tăiate în bucăţi sau felii fie mărunţite zdrobite sau pulverizate, dar nepreparate în alt mod, altele decât ciupercile de cultură(1) (NC 0712 30 00)
	Ciuperci, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură(1) (NC 2001 90 50)
	Ciuperci, preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură(1) (NC 2003 10 80)

460

Notă:

(*) Se referă la produsele provenite din producţia internă pentru care se aplică nivelurile maxime admise prevăzute în Ordinul ministrului sănătăţii publice, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006;

(**) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţie numai în cazul în care importul se derulează pe raza judeţului unde este localizat depozitul.

(1)Produse pentru care se aplică prevederile Regulamentului Consiliului nr. 733/2008/CE privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 201 din 30 iulie 2008, ale Regulamentului Comisiei nr. 1609/2000/CE de stabilire a unei liste de produse excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului Consiliului nr. 737/1990/CEE privind condiţiile de import pentru produsele agricole provenite din ţări terţe în urma accidentului survenit la centrala nucleară de la Cernobîl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 185 din 25 iulie 2000 şi ale Regulamentului Comisiei nr. 1635/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 737/90/CEE privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 306 din 7 noiembrie 2006;

(2)Produse originare din ţările terţe prevăzute în: anexa I la Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene, Regulamentul Consiliului nr. 1667/2006/CE privind glucoza şi lactoza, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 312 din 11 noiembrie 2006, Regulamentul Consiliului nr. 2783/1975/CEE privind regimul comun de comercializare a ovalbuminei şi a lactalbuminei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 282 din 1 noiembrie 1975, cu amendamentele ulterioare, şi în Regulamentul Consiliului nr. 3448/1993/CE de stabilire a regimului comercial aplicabil anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 318 din 20 decembrie 1993, cu amendamentele ulterioare;

(3)Ţările terţe sunt: Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Liechtenstein, Moldova, Muntenegru, Norvegia, Rusia, Serbia, Elveţia, Turcia, Ucraina.

Precizări tehnice:

1. a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

2. b) prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentelor/serviciilor de siguranţa alimentelor/standarde, mărci şi calitatea alimentelor precum şi inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

3. c) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

4. d) în cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator; probele recoltate în aceste condiţii sunt însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

G. DETERMINAREA TRATĂRII CU RADIAŢII IONIZANTE

461

A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI A INGREDIENTELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. Crt.	Produs controlat	Locul de prelevare	Frecvenţa recoltării probelor
1	2	3	4
1.	Condimente	Posturi de inspecţie la frontieră Depozitele de destinaţie (*)	La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
		Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import
2.	Plante aromatice	Posturi de inspecţie la frontieră Depozitele de destinaţie (*)	La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
		Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

3.	Ingrediente vegetale uscate	Posturi de inspecţie la frontieră Depozitele de destinaţie (*)	La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
		Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

462

Notă:

(*)Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală; prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţe numai în cazul în care importul se derulează pe raza judeţului unde este localizat depozitul.

Precizări tehnice:

1. a) prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

2. b) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

3. c) dozele maxime admise pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei, ministrului agriculturii alimentaţiei şi pădurilor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 855/2001/98/90/2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 25 aprilie 2002, şi Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 870/2006 privind aprobarea Listei cu alimentele şi ingredientele alimentare şi dozele maxime la care acestea pot fi tratate cu radiaţii ionizante, în vederea autorizării introducerii lor pe piaţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 21 iulie 2006;

1. e) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

2. f) în cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator; probele recoltate în aceste condiţii sunt însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

H. DETERMINAREA PREZENŢEI ULEIULUI MINERAL ÎN ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI

Produs controlat	Locul de prelevare	Frecvenţa de prelevare
Ulei de floarea-soarelui, încadrat la codurile NC 1512 11 91 sau 1512 19 90 10, originar sau expediat din Ucraina	Posturi de inspecţie la frontieră	Începând din trimestrul IV pentru fiecare transport de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina

Precizări tehnice:

1. a) prelevarea de probe se realizează de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

2. b) analizele se efectuează în laboratorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor Bucureşti;

3. c) transporturile de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina care nu sunt în conformitate cu prevederile Deciziei Comisiei nr. 433/2008/CE de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de ulei de floarea – soarelui originar sau expediat din Ucraina, ca urmare a riscului de contaminare cu ulei mineral, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 151 din 11 iunie 2008, nu sunt introduse pe piaţă în vederea folosirii acestuia ca hrană pentru animale sau în alimente.

   1. I. DETERMINAREA MELAMINEI DIN

PRODUSE CARE CONŢIN LAPTE SAU PRODUSE DIN LAPTE

Nr. Crt.	Produs controlat	Locul de prelevare	Frecvenţa de prelevare
1	2	3	4
1.	Produse compuse care conţin lapte	Posturi de inspecţie la frontieră	Toate transporturile de produse compuse care conţin lapte, originare sau expediate din China
		Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket	Trimestrial de la maximum 5 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
		Unităţi de producţie	O dată pe trimestru pentru fiecare unitate
2.	Produse alimentare cu un conţinut ridicat de proteine	Posturi de inspecţie la frontieră	Toate transporturile de produse alimentare cu un conţinut ridicat de proteine originare sau expediate din China
		Depozitele alimentar Supermarket/ hipermarket	O dată pe lună din fiecare unitate, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
		Unităţi de producţie	O dată pe trimestru pentru fiecare unitate

Precizări tehnice:

463

1. a) prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

   464

2. b) analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

3. c) nivelurile maxime admise de melamină în produse alimentare trebuie să fie în conformitate cu Decizia Comisiei nr. 798/2008/CE de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de produse care conţin lapte sau produse din lapte originare sau expediate din China şi de abrogare a Deciziei Comisiei 2008/757/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 15 octombrie 2008.

J. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL ALIMENTELOR ŞI FURAJELOR MODIFICATE GENETIC

1. 1. Produse constând în, care conţin sau sunt obţinute din soia

   Nr. Crt.	Unitatea	Modalitate de supraveghere şi control
   		Prin inspectie	Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator
   		Frecvenţa	Frecvenţa recoltării probelor
   1.	2.	3.	4.
   1.	Depozite de soia (intermediari)	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine, declarat a fi liber de organisme modificate genetic şi o dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic
   2.	Fabrici de nutreţuri combinate	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică (*)	O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime provenite din import pe bază de soia, declarate a fi libere de organisme modificate genetic
   3.	Unităţi de fabricare a uleiului din soia	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică (*)	O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) provenite din import din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic
   4.	Unităţi de procesare soia, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele pentru producţia de ulei (fabrici de procesare carne care utilizează produse din soia, fabrici de produse zaharoase, biscuiţi)	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică (*)	Se prelevează probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime provenite din import declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximum 5 unitaţi / trimestru din fiecare judeţ
   5.	Unităţi de comercializare a soiei/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din soia	O dată pe an pentru fiecare unitate (*)	Se prelevează probe, conform unui program trimestrial, din depozitele alimentare ale unităţilor de comercializare, de la maximum 5 unităţi declarate a fi libere de organisme modificate genetic/trimestru din fiecare judeţ

2. 2. Produse constând în, care conţin sau sunt obţinute din porumb

   Nr. Crt.	Unitatea	Modalitate de supraveghere şi control
   		Prin inspecţie	Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator
   		Frecvenţa	Frecvenţa recoltării probelor
   1.	2.	3.	4.
   1.	Depozite de porumb (intermediari)	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit (*)	O dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic
   2.	Unităţi de nutreţuri combinate	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică (*)	O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime pe bază de porumb declarate a fi libere de organisme modificate genetic
   3.	Unităţi de ulei din germeni de porumb	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică (*)	O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic
   4.	Unităţi de procesare porumb, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele pentru producţia de ulei (mori, fabrici de produse zaharoase, biscuiţi, fulgi de porumb)	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică (*)	Se prelevează probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximumum 5 unităţi /trimestru din fiecare judeţ
   5.	Unităţi de comercializare a porumbului/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din porumb	O dată pe an pentru fiecare unitate (*)	Se prelevează probe, conform unui program trimestrial, din depozitele alimentare ale unitatilor de comercializare, declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximumum 5 unităţi/trimestru din fiecare judeţ

   465

3. 3. Produse constând în, care conţin sau sunt obţinute din orez

Unitatea	Modalitate de supraveghere şi control – prin inspecţie
	Frecvenţa
Puncte de inspecţie la frontieră	La toate importurile de produse originare din SUA, conform Deciziei Comisiei Europene nr. 601/2006/CE, cu amendamentele ulterioare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 244 din 7 septembrie 2006 (**).

La toate importurile de produse originare din China, conform Deciziei Comisiei Europene nr. 289/2008/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 96 din 9 aprilie 2008 (**).

466

Notă:

(*)Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilităţii;

(**)Controlul se efectuează conform procedurii transmise către toate posturile de inspecţie la frontieră.

Precizări tehnice:

1. a) analizele pentru identificarea şi cuantificarea alimentelor şi furajelor care conţin soia modificată genetic şi porumb modificat genetic se efectuează la Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală – Unitatea de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic, iar Laboratoarele de Biologie Moleculară ale direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din judeţele Arad, Braşov, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Iaşi, Satu Mare, Sălaj, Suceava şi Tulcea efectuează, alături de Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală, analizele probelor de soia pentru identificarea organismelor modificate genetic;

2. b) prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv ai municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului standarde, mărci şi calitatea alimentelor şi compartimentului de furaje şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră, în conformitate cu prevederile Recomandarea Comisiei nr. 787/2004 privind liniile directoare pentru prelevarea de probe şi detecţia organismelor modificate genetic şi a materialului produs din organisme genetic ca sau în produse în contextul Regulamentului nr. 1830/2003/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 348 din 24 noiembrie 2004, şi ale Ghidului privind inspecţia şi prelevarea de probe pentru alimentele şi furajele care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic, elaborat de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

3. c) acţiunile de inspecţie şi prelevare de probe, dacă este cazul, la primul import de produse din fiecare ţară de origine se realizează după primirea notificărilor din partea posturilor de inspecţie la frontieră, în conformitate cu procedurile stabilite de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranţa alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 29 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

4. d) în cazul în care, în urma inspecţiei, se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, se prelevează probe de soia şi porumb pentru efectuarea analizelor de laborator; probele recoltate în aceste condiţii sunt însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.