NORME METODOLOGICE din 27 aprilie 2004 (*actualizate*)

de semnalizare a monumentelor istorice(actualizate până la data de 10 decembrie 2014*)



–––-Marcarea monumentelor istorice1. Însemnul distinctiv care atestă regimul juridic de monument istoric al unui bun imobil, în vederea protejării sale în timp de pace sau de conflict armat, este înscrisul în limba română, în una sau mai multe limbi minoritare, după caz, precum şi în două limbi de circulaţie internaţională al textului «monument istoric», prevăzut în anexa nr. 2 la ordin.–––-Pct. 1 din norme a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 2.815 din 28 noiembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 897 din 10 decembrie 2014.2. Sigla monumentelor istorice este simbolul grafic aprobat de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, protejat în condiţiile Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, şi prevăzut în anexa nr. 3 la ordin.3. Însemnul distinctiv care atestă regimul juridic de monument istoric înscris în Lista patrimoniului mondial, în vederea protejării sale în timp de pace sau de conflict armat, este simbolul grafic aprobat de Convenţia Internaţională UNESCO în anul 1978, protejat conform legislaţiei internaţionale şi asociat cu înscrisul în limba română, în una sau mai multe limbi minoritare, după caz, şi în două limbi de circulaţie internaţională, prevăzut în anexa nr. 4 la ordin.–––-Pct. 3 din norme a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 2.815 din 28 noiembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 897 din 10 decembrie 2014.Inscripţionarea monumentelor istorice4. Inscripţionarea monumentelor istorice va cuprinde succint principalele date din evoluţia monumentului istoric, conform anexei nr. 5 la ordin.5. Inscripţionarea monumentelor istorice în limba română, în una sau mai multe limbi minoritare, după caz, şi în două limbi de circulaţie internaţională, având la bază texte avizate de organisme sau instituţii ştiinţifice de specialitate, se avizează de Comisia naţională a monumentelor istorice, prin comisiile zonale ale monumentelor istorice în a căror rază teritorială se află monumentele istorice respective.–––-Pct. 5 din norme a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 2.815 din 28 noiembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 897 din 10 decembrie 2014.5^1. Marcarea şi inscripţionarea monumentelor istorice în una sau mai multe limbi minoritare, după caz, se realizează în oricare dintre următoarele situaţii:a) creatorul sau beneficiarul monumentului istoric, la momentul edificării, aparţine unei minorităţi naţionale; … b) monumentul istoric este reprezentativ pentru cultura unei anumite minorităţi naţionale; … c) monumentul istoric este amplasat într-o unitate administrativ-teritorială în care există un număr substanţial de persoane aparţinând minorităţilor naţionale şi o cerere suficientă; … d) consiliul local ori consiliul judeţean în a cărui rază teritorială este amplasat monumentul istoric solicită marcarea şi inscripţionarea monumentului istoric într-o limbă minoritară recunoscută prin Legea nr. 282/2007 pentru ratificarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992. … –––-Pct. 5^1 din norme a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 2.815 din 28 noiembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 897 din 10 decembrie 2014.Amplasare şi execuţie6. Însemnele distinctive, sigla şi inscripţionarea se asociază independent sau pe acelaşi suport ori panou de marcare a monumentului istoric, după caz, conform exemplelor din anexele nr. 6, 7 şi 8 la ordin.7. În cazul monumentelor istorice situate în localităţile rurale sau urbane, marcarea se realizează la loc vizibil, lângă numerele poştale, pe suporturi modulate în funcţie de proporţiile numerelor poştale.8. În cazul monumentelor istorice situate în localităţi sau în extravilan, în funcţie de amplasament, de existenta unei incinte ori a unei suprafeţe de teren aferente, de contextul urbanistic sau de amplasarea într-un peisaj natural, inscripţionarea şi marcarea monumentelor istorice se pot face pe împrejmuire, la limita proprietăţii, în incinta sau în zona de protecţie, în zona caii de acces spre monumentul istoric, urmărindu-se realizarea marcajului la o scara favorabila şi amplasarea sa într-o zona care să nu obtureze culoarul de percepere a construcţiilor-monument istoric.9. Însemnele distinctive, siglele şi inscripţionarea se execută din tablă emailată în culori alb 100% şi maron pantone 491 C 100% sau, după caz, din alte materiale durabile, rezistente la intemperii: piatra, marmura, metal, prelucrat, plexiglas şi altele asemenea.–––-Pct. 9 din norme a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 2.237 din 27 aprilie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 564 din 1 iulie 2005.10. Însemnele distinctive, siglele şi inscripţionarea, realizate conform prezentului ordin, se amplasează cu avizul şi cu asistenţa de specialitate din cadrul direcţiei judeţene pentru cultură, respectiv a municipiului Bucureşti, în a cărei rază teritorială se află monumentele istorice respective, până la data de 31 decembrie 2015.–––-Pct. 10 din norme a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 2.815 din 28 noiembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 897 din 10 decembrie 2014.10^1. Pentru imobilele clasate ca monument istoric după data de 31 decembrie 2015, amplasarea însemnelor prevăzute la pct. 10 se realizează în termen de 120 de zile de la data publicării ordinului de clasare în Monitorul Oficial al României, Partea I.–––-Pct. 10^1 din norme a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 2.815 din 28 noiembrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 897 din 10 decembrie 2014.Atribuţii şi control11. Primarii asigura prin aparatul propriu de specialitate şi în colaborare cu direcţia pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, aplicarea însemnelor distinctive şi a siglelor de monumente istorice şi controlează întreţinerea lor de către proprietar.12. Serviciul de monumente istorice din cadrul direcţiei judeţene pentru cultura, culte şi patrimoniul cultural naţional, respectiv a municipiului Bucureşti, colaborează cu autorităţile administraţiei publice locale şi asigura asistenţă de specialitate pentru marcarea şi inscripţionarea monumentelor istorice.13. Ministerul Culturii şi Cultelor controlează amplasarea însemnului distinctiv care atesta regimul de monument istoric, în vederea protejării sale în timp de pace sau de conflict armat.14. Proprietarii monumentelor istorice au obligaţia să permită montarea şi să întreţină însemnul şi sigla de monument istoric.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește