NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*)

de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal(actualizate până la data de 24 februarie 2004*)



–––––- + 
Codul fiscal: + 
Titlul IIImpozitul pe profit + 
Capitolul IDispoziţii generaleContribuabiliArt. 13. – Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:a) persoanele juridice române; …  + 
Norme metodologice:1. Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridică constituită potrivit legislaţiei române.2. În cazul persoanelor juridice române care deţin participatii în capitalul altor societăţi comerciale şi care întocmesc situaţii financiare consolidate, calculul şi plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecărei persoane juridice din grup. + 
Codul fiscal:b) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; …  + 
Norme metodologice:3. Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislaţia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, asa cum este definit acesta în Codul fiscal, de la începutul activităţii sediului. + 
Codul fiscal:ScutiriArt. 15. – (1) Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili: […]d) fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat; …  + 
Norme metodologice:4. Fundaţia constituită ca urmare a unui legat, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar. + 
Codul fiscal:e) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil; …  + 
Norme metodologice:5. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cultele religioase pentru profitul impozabil corespunzător veniturilor obţinute din activităţi economice, altele decât cele menţionate la art. 15 alin. (1) lit. f) din Codul fiscal, în situaţia în care sumele respective sunt utilizate în anul curent pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil, cum ar fi: ajutorarea persoanelor aflate în dificultăţi materiale, a oamenilor fără adapost, a centrelor de îngrijire a copiilor şi batranilor etc. Justificarea utilizării veniturilor pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil se realizează în baza documentelor care atesta efectuarea cheltuielilor respective. + 
Codul fiscal:f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de construcţie, de reparatie şi de consolidare a lacasurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub forma bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; … g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare; …  + 
Norme metodologice:6. Veniturile obţinute din activităţi economice de către contribuabilii prevăzuţi la art. 15 alin. (1) lit. e), f) şi g) din Codul fiscal şi care sunt utilizate în alte scopuri decât cele expres menţionate la literele respective se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 17 alin. (1) din Codul fiscal. În vederea stabilirii bazei impozabile, din veniturile obţinute se scad cheltuielile efectuate în scopul realizării acestor venituri. + 
Codul fiscal:(2) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: […] … k) veniturile obţinute din reclama şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. …  + 
Norme metodologice:7. Sunt venituri neimpozabile din reclama şi publicitate veniturile obţinute din închirieri de spaţii publicitare pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ în veniturile descrise anterior veniturile obţinute din prestări de servicii de intermediere în reclama şi publicitate. + 
Codul fiscal:(3) Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit, prevăzute la alin. (2). Organizaţiile prevăzute în prezentul alineat datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele prevăzute la alin. (2) sau în prezentul alineat, impozit calculat prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau art. 18, după caz. …  + 
Norme metodologice:8. Organizaţiile nonprofit care obţin venituri, altele decât cele menţionate la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal, şi depăşesc limita prevăzută la alin. (3) plătesc impozit pentru profitul corespunzător acestora. Determinarea profitului impozabil se face în conformitate cu prevederile de la cap. II, titlul II din Codul fiscal. În acest sens se vor avea în vedere următoarele:a) stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Codul fiscal; … b) determinarea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal, prin parcurgerea următorilor pasi: … – calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţionala a României pentru anul fiscal respectiv;– calculul valorii procentului de 10% din veniturile prevăzute la lit. a);– stabilirea veniturilor neimpozabile prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul fiscal ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite conform precizărilor anterioare;c) stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) şi b); … d) determinarea veniturilor impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor de la lit. c); … e) calculul profitului impozabil corespunzător veniturilor impozabile de la lit. d), avându-se în vedere următoarele: … (i) stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile de la lit. d). Este necesară utilizarea de către contribuabil a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune;(îi) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform regulilor de la pct. (i), luându-se în considerare prevederile art. 21 din Codul fiscal;(iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenţa între veniturile impozabile de la lit. d) şi cheltuielile deductibile stabilite la pct. (îi);f) calculul impozitului pe profit prin aplicarea cotei prevăzute la art. 17 alin. (1) sau la art. 18 din Codul fiscal, după caz, asupra profitului impozabil stabilit la lit. e). …  + 
Codul fiscal:Anul fiscalArt. 16. – (1) Anul fiscal este anul calendaristic.(2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează sa mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. …  + 
Norme metodologice:9. În cazul infiintarii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă începe:a) de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie; … b) de la data înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, dacă are aceasta obligaţie; … c) de la data încheierii sau, după caz, a punerii în aplicare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau naştere unei noi persoane juridice. … 10. Perioada impozabilă se încheie, în cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni, la următoarele date:a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la data înregistrării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele; … b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii absorbante. … În cazul lichidării unui contribuabil într-un an fiscal, perioada impozabilă încetează o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acestuia. + 
Codul fiscal:Impozit minim pentru baruri de noapte, cluburi de noapte, discoteci, cazinouri şi pariuri sportiveArt. 18. – Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive şi la care impozitul pe profit datorat pentru activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective sunt obligaţi la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri realizate. + 
Norme metodologice:11. Intra sub incidenţa prevederilor art. 18 din Codul fiscal contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, încadraţi potrivit dispoziţiilor legale în vigoare; aceştia trebuie să organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă pentru a se cunoaşte veniturile şi cheltuielile corespunzătoare acestor activităţi. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat este mai mic decât 5% din veniturile obţinute din aceste activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri. Acesta se adauga la valoarea impozitului pe profit aferent celorlalte activităţi, impozit calculat potrivit prevederilor titlului II din Codul fiscal. Veniturile care se iau în calcul pentru aplicarea cotei de 5% sunt veniturile aferente activităţilor respective, înregistrate în conformitate cu reglementările contabile. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IICalculul profitului impozabilReguli generaleArt. 19. – (1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursa şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi la care se adauga cheltuielile nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. + 
Norme metodologice:12. Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.Exemple de elemente similare veniturilor:– diferenţele favorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;– rezervele din reevaluare la casarea sau cedarea activelor, în situaţia în care au fost deductibile din profitul impozabil.Exemple de elemente similare cheltuielilor:– diferenţele nefavorabile de curs valutar, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în evidenţa contabilă în rezultatul reportat, ca urmare a retratarii sau transpunerii;– cheltuiala cu valoarea neamortizata a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar care a fost înregistrată în rezultatul reportat. În acest caz, cheltuiala este deductibilă fiscal pe perioada rămasă de amortizat a acestor imobilizari, respectiv durata iniţială stabilită conform legii, mai puţin perioada pentru care s-a calculat amortizarea. În mod similar se va proceda şi în cazul obiectelor de inventar, baracamentelor şi amenajărilor provizorii trecute în rezultatul reportat cu ocazia retratarii situaţiilor financiare anuale.13. Veniturile sau cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparţin. În cazul în care contribuabilul constata ca după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis ori a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declaraţia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corectii rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit, atunci pentru această sumă se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform legislaţiei în vigoare.14. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică trimestrial, lunar sau potrivit prezentelor norme metodologice, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii.15. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligaţi sa întocmească un registru de evidenta fiscală, într-un singur exemplar, compus din cel puţin 100 de file, ţinut în forma scrisă sau electronică. Completarea se face în ordine cronologică, iar informaţiile înregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaraţiile de impunere. Registrul de evidenta fiscală se completează în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaraţia fiscală sunt obţinute în urma unor prelucrari ale datelor furnizate din înregistrările contabile. Modul de completare a registrului de evidenta fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale acestuia. Acestea se referă la: calculul dobânzilor şi al diferenţelor de curs valutar deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscală a vânzărilor cu plata în rate, valoarea fiscală în cazul efectuării operaţiunilor prevăzute la art. 27 din Codul fiscal, alte asemenea operaţiuni. + 
Codul fiscal:(3) În cazul contribuabililor care produc bunuri mobile şi imobile, valorificate pe baza unui contract cu plata în rate, se poate opta ca veniturile aferente contractului să fie luate în calcul la determinarea profitului impozabil, pe măsura ce ratele devin scadente, conform contractului. Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. Opţiunea se exercită la momentul livrării bunurilor şi este irevocabilă. …  + 
Norme metodologice:16. Opţiunea prevăzută la art. 19 alin. (3) din Codul fiscal poate fi exercitată numai de contribuabilii care vand cu plata în rate bunuri mobile şi imobile care sunt rezultate din producţia proprie şi se face pentru fiecare contract. Pentru determinarea profitului impozabil în perioada curenta, ratele scadente în perioada următoare sunt scoase din baza de impunere, prin intermediul veniturilor neimpozabile, iar cheltuielile corespunzătoare acestora, prin intermediul cheltuielilor nedeductibile. Pentru perioadele următoare în care veniturile, respectiv cheltuielile aferente contractului de vânzare nu se mai regăsesc în baza de impunere, datorită trecerii într-un alt an fiscal, veniturile sunt impozabile, iar cheltuielile aferente sunt deductibile pe măsura scadentei acestora. + 
Codul fiscal:(4) În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii. …  + 
Norme metodologice:17. Intra sub incidenţa acestui alineat contribuabilii care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale care aplica regulile de evidenta şi decontare a veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin regulamente de aplicare a convenţiilor la care România este parte (de exemplu: serviciile poştale, telecomunicatiile, transporturile internaţionale). + 
Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 20. – Următoarele venituri sunt neimpozabile la calculul profitului impozabil:a) dividendele primite de la o persoană juridică română. Sunt, de asemenea, neimpozabile, după data aderării României la Uniunea Europeană, dividendele primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene, dacă persoana juridică română deţine minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină, pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului; …  + 
Norme metodologice:18. După data aderării României la Uniunea Europeană, veniturile realizate de persoanele juridice române din dividende primite de la o persoană juridică străină, din statele Comunităţii Europene, sunt neimpozabile în condiţiile în care acestea justifica îndeplinirea celor două condiţii cumulativ:– deţinerea a minimum 25% din titlurile de participare la persoana juridică străină;– perioada neîntreruptă de cel puţin 2 ani, care se încheie la data plăţii dividendului.Justificarea îndeplinirii celor două condiţii se face pe baza documentelor care atesta dreptul de proprietate asupra titlurilor de participare deţinute la persoana juridică străină. + 
Codul fiscal:b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de evaluare a investiţiilor financiare pe termen lung. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionarii, a retragerii titlurilor de participare, precum şi la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare; …  + 
Norme metodologice:19. În sensul prevederilor art. 20 lit. b) din Codul fiscal, investiţiile financiare pe termen lung reprezintă activele care au fost înregistrate ca imobilizari financiare, potrivit normelor contabile. + 
Codul fiscal:d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile; …  + 
Norme metodologice:20. Sunt considerate venituri neimpozabile veniturile prin care se recuperează cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit plătit în perioadele anterioare, restituirea unor dobânzi şi/sau penalităţi de întârziere, veniturile din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii lor şi altele asemenea. Veniturile rezultate din înregistrarea în evidenţa contabilă a creanţelor privind impozitul pe profit amânat sunt venituri neimpozabile. + 
Codul fiscal:e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative. …  + 
Norme metodologice:21. Contribuabilii pentru care prin acorduri şi memorandumuri aprobate prin acte normative s-a prevăzut faptul ca profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligaţi sa organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă pentru determinarea profitului neimpozabil. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din acele activităţi, în situaţia în care evidenţa contabilă nu asigura informaţia necesară identificarii acestora, după caz. + 
Codul fiscal:CheltuieliArt. 21. – (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. + 
Norme metodologice:22. Cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile sunt cheltuielile înregistrate cu realizarea şi comercializarea bunurilor, prestarea serviciilor sau executarea lucrărilor, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.23. În sensul art. 21 alin. (1) din Codul fiscal, sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile şi cheltuielile efectuate cu editarea publicaţiilor care sunt înregistrate ca retururi în perioada de determinare a profitului impozabil pe baza documentelor justificative şi în limita cotelor prevăzute în contractele de distribuţie, cu condiţia reflectării în contabilitate a veniturilor şi cheltuielilor potrivit reglementărilor contabile, respectiv cheltuielile generate de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a aplicării pro-ratei, în conformitate cu prevederile titlului VI "Taxa pe valoarea adăugată" din Codul fiscal, precum şi în alte situaţii când taxa pe valoarea adăugată aferentă unor cheltuieli deductibile este înregistrată în costuri.24. Nu sunt deductibile cheltuielile ocazionate de cesionarea către personalul societăţii a acţiunilor proprii, în limitele stabilite de adunarea generală a acţionarilor, nefiind cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri impozabile. + 
Codul fiscal:(2) Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri şi: […] … b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; …  + 
Norme metodologice:25. Intra sub incidenţa acestei prevederi cheltuielile efectuate în acest scop, în condiţiile în care specificul activităţii desfăşurate se încadrează în domeniile pentru care se impune respectarea normelor de protecţie a muncii, stabilite conform legislaţiei în materie. + 
Codul fiscal:c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli profesionale sau riscuri profesionale; …  + 
Norme metodologice:26. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, efectuate potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările ulterioare. Cheltuielile cu primele de asigurare pentru riscul profesional, efectuate potrivit legislaţiei specifice, sunt deductibile la calculul profitului impozabil. + 
Codul fiscal:e) cheltuielile de transport şi cazare în ţara şi în străinătate efectuate de către salariaţi şi administratori, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenti; …  + 
Norme metodologice:27. Calitatea de administrator rezultă din actul constitutiv al contribuabilului sau contractul de administrare.28. Analiza în vederea acordării deductibilitatii cheltuielilor de transport şi cazare în ţara şi străinătate, efectuate de către salariaţi şi administratori, se efectuează pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Profitul în exerciţiul curent reprezintă rezultatul contabil cumulat al lunii, respectiv trimestrului, după caz, urmând a se efectua regularizări periodice. În cazul în care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul înregistrează profit contabil, cheltuielile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal sunt deductibile. + 
Codul fiscal:f) contribuţia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit; …  + 
Norme metodologice:29. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal cotizaţiile cooperativelor de credit afiliate casei centrale a cooperativelor de credit pentru constituirea rezervei mutuale de garantare, în conformitate cu reglementările legale. + 
Codul fiscal:g) taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum şi contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă; …  + 
Norme metodologice:30. Intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar şi altele asemenea. Contribuţiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă sunt cele datorate patronatelor, în conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001. + 
Codul fiscal:i) cheltuielile pentru marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenti, precum şi în situaţia în care acesta se afla înăuntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii; …  + 
Norme metodologice:31. În cazul în care activităţile de promovare pe pieţe existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri generează cheltuieli cu bunuri din producţia proprie sau prestarea de servicii, în scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, acestea sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în baza art. 21 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal. Celelalte cheltuieli aferente activităţilor prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal nu sunt deductibile în situaţia în care contribuabilul realizează pierdere contabila din cumularea rezultatului curent cu cel reportat sau nu se afla înăuntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform art. 26 din Codul fiscal.32. Analiza în vederea acordării deductibilitatii cheltuielilor de marketing, studiul pieţei, promovarea pe pieţe existente sau noi, participarea la târguri şi expoziţii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii se efectuează pe baza rezultatului contabil curent, respectiv reportat. Profitul în exerciţiul curent reprezintă rezultatul contabil cumulat al lunii, respectiv trimestrului, după caz, urmând a se efectua regularizări periodice. În cazul în care, prin cumularea rezultatului curent cu cel reportat, contribuabilul înregistrează profit contabil, precum şi în situaţia în care contribuabilul se afla înăuntrul perioadei de recuperare a pierderii fiscale, conform legii, cheltuielile prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal sunt deductibile. + 
Codul fiscal:(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată: … a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit; …  + 
Norme metodologice:33. Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se efectuează ajustarile fiscale. Astfel, din cheltuielile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amânat, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad veniturile neimpozabile. + 
Codul fiscal:b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenti. Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor, în cazul contribuabilului care realizează pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenti, sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; …  + 
Norme metodologice:34. Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice, în situaţia în care contribuabilul înregistrează pierdere contabila din cumularea rezultatului contabil curent cu cel reportat. + 
Codul fiscal:d) perisabilitatile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice; …  + 
Norme metodologice:35. Nu sunt considerate perisabilitati pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau obţinerea unui serviciu. + 
Codul fiscal:l) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu situate în localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de legea locuinţei, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenţa nedeductibila trebuie recuperată de la beneficiari, respectiv chiriaşi/locatari; …  + 
Norme metodologice:36. În cazul locuinţei de serviciu date în folosinţă unui salariat sau administrator, cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea acesteia sunt deductibile în limita corespunzătoare raportului dintre suprafaţa construită prevăzută de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările ulterioare, majorată cu 10%, şi totalul suprafeţei construite a locuinţei de serviciu respective. + 
Codul fiscal:m) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinta proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop; …  + 
Norme metodologice:37. În cazul în care sediul unui contribuabil se afla în locuinta proprietate a unei persoane fizice, cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente sediului sunt deductibile în limita determinata pe baza raportului dintre suprafaţa pusă la dispoziţie contribuabilului, menţionată în contractul încheiat între părţi, şi suprafaţa totală a locuinţei. Contribuabilul va justifica cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente sediului cu documente legale, cum sunt contractele încheiate cu furnizorii de utilităţi şi alte documente. + 
Codul fiscal:(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile: … a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România; …  + 
Norme metodologice:38. Sunt nedeductibile cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu reţinere la sursa plătite în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente pentru veniturile realizate din România. Cheltuielile cu impozitul pe profit amânat, înregistrate de contribuabil, sunt nedeductibile. + 
Codul fiscal:b) amenzile, confiscarile, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri. […] …  + 
Norme metodologice:39. Prin autorităţi române se înţelege totalitatea organelor administraţiei publice centrale şi locale care urmăresc şi încasează amenzi, majorări şi penalităţi de întârziere, executa confiscari, potrivit prevederilor legale.40. Majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România care, potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri, sunt tratate ca dobânzi sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil în condiţiile prevăzute de titlul II din Codul fiscal. + 
Codul fiscal:c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI; …  + 
Norme metodologice:41. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 21 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal.42. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au încheiat contracte de asigurare, nu este cheltuiala deductibilă fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz. Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, care excedeaza valorii recuperate în baza contractelor de asigurare încheiate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, după caz, nu este deductibilă fiscal. + 
Codul fiscal:e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţa pentru aceste bunuri sau servicii; …  + 
Norme metodologice:43. Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea participanţilor următoarele:a) cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către participanţi, în favoarea acestora; … b) bunurile, mărfurile şi serviciile acordate participanţilor, precum şi lucrările executate în favoarea acestora; … c) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora; … d) alte cheltuieli în favoarea acestora. …  + 
Codul fiscal:f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor; …  + 
Norme metodologice:54. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal, inclusiv fondul pentru riscuri bancare generale, în cazul băncilor, precum şi în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, se calculează lunar în cotele şi în limitele prevăzute de Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancară, cu modificările şi completările ulterioare.Norme metodologice:44. Înregistrările în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementărilor contabile în vigoare. + 
Codul fiscal:h) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se deţin participatii, precum şi de diferenţele nefavorabile de valoare aferente obligaţiunilor emise pe termen lung, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cesionarea acestora; …  + 
Norme metodologice:45. Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comercială la care se deţin titlurile de participare sau ca urmare a modificării cotatiei pe piaţa bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.46. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de participare tranzacţionate sau cesionate.47. În cazul vânzării titlurilor de participare, profitul impozabil se determina ca diferenţa între valoarea obţinută în urma vânzării şi valoarea nominală în cazul primei vânzări sau costul de achiziţie ori valoarea fiscală definită potrivit art. 27 din Codul fiscal, după caz. La scoaterea din gestiune a titlurilor de participare se poate utiliza una dintre metodele folosite pentru scoaterea din evidenta a stocurilor. + 
Codul fiscal:m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţa, asistenţa sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul desfăşurării activităţii proprii şi pentru care nu sunt încheiate contracte; …  + 
Norme metodologice:48. Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultanţa, asistenţa sau alte prestări de servicii trebuie să se îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:– serviciile trebuie să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuţie, precizarea serviciilor prestate, precum şi tarifele percepute, respectiv valoarea totală a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura să se facă pe întreaga durata de desfăşurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului; prestarea efectivă a serviciilor se justifica prin: situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţa sau orice alte materiale corespunzătoare;– contribuabilul trebuie să dovedească necesitatea efectuării cheltuielilor prin specificul activităţilor desfăşurate.49. Pentru servicii de management, consultanţa şi asistenţa tehnica prestate de nerezidentii afiliati contribuabilului, la analiza tranzacţiilor pentru determinarea deductibilitatii cheltuielilor trebuie să se aibă în vedere şi principiile din comentariul la articolul 9 privind impunerea întreprinderilor asociate din Convenţia-model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital. Analiza trebuie să aibă în vedere:(i) părţile implicate;(îi) natura serviciilor prestate;(iii) elementele de recunoaştere a cheltuielilor şi veniturilor pe baza documentelor justificative care să ateste prestarea acestor servicii. + 
Codul fiscal:Provizioane şi rezerveArt. 22 – (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:a) rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicată asupra profitului contabil, înainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, până ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz, potrivit legilor de organizare şi funcţionare. În cazul în care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice formă, reconstituirea ulterioară a rezervei nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. Prin excepţie, rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor comerciale care se restructureaza, se reorganizează sau se privatizează poate fi folosită pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a creanţelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil; …  + 
Norme metodologice:50. Cota de 5% reprezentând rezerva prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se aplică asupra diferenţei dintre totalul veniturilor, din care se scad veniturile neimpozabile, şi totalul cheltuielilor, din care se scad cheltuielile cu impozitul pe profit curent şi amânat şi cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, înregistrate în contabilitate. Rezerva se calculează cumulat de la începutul anului şi este deductibilă la calculul profitului impozabil lunar sau trimestrial, după caz. În veniturile neimpozabile care se scad la determinarea bazei de calcul pentru rezerva sunt incluse veniturile prevăzute la art. 20 din Codul fiscal, cu excepţia celor prevăzute la lit. e) din acelaşi articol. Rezervele astfel constituite se completează sau se diminuează în funcţie de nivelul profitului contabil din perioada de calcul.51. În cazul în care aceasta rezerva este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice formă, rezerva reconstituita ulterior acestei utilizări în aceeaşi limita nu mai este deductibilă la calculul profitului impozabil. + 
Codul fiscal:b) provizioanele pentru garanţii de buna execuţie acordate clienţilor; …  + 
Norme metodologice:52. Provizioanele pentru garanţii de buna execuţie acordate clienţilor se constituie trimestrial numai pentru bunurile livrate, lucrările executate şi serviciile prestate în cursul trimestrului respectiv pentru care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în contractele încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori serviciilor prestate.Pentru lucrările de construcţii care necesita garanţii de buna execuţie, conform prevederilor din contractele încheiate, astfel de provizioane se constituie trimestrial, în limita cotelor prevăzute în contracte, cu condiţia reflectării integrale la venituri a valorii lucrărilor executate şi confirmate de beneficiar pe baza situaţiilor de lucrări.Înregistrarea la venituri a provizioanelor constituite pentru garanţiile de buna execuţie se face pe măsura efectuării cheltuielilor cu remedierile sau la expirarea perioadei de garanţie înscrise în contract.Aceleaşi prevederi se aplică şi în cazul provizioanelor pentru garanţii de buna execuţie a contractelor externe, acordate în condiţiile legii producătorilor şi prestatorilor de servicii, în cazul exporturilor complexe, proporţional cu cota de participare la realizarea acestora, cu condiţia ca acestea să se regaseasca distinct în contractele încheiate sau în tariful lucrărilor executate şi în facturile emise.Prin export complex se înţelege exportul de echipamente, instalaţii sau părţi de instalaţii, separat ori împreună cu tehnologii, licenţe, know-how, asistenţa tehnica, proiectare, construcţii-montaj, lucrări de punere în funcţiune şi recepţie, precum şi piesele de schimb şi materialele aferente, definite în conformitate cu actele normative în vigoare.Sunt considerate exporturi complexe lucrările geologice de proiectare-explorare, lucrările de exploatare pentru zăcăminte minerale, construcţii de reţele electrice, executarea de foraje de sonde, construcţii de schele, de instalaţii şi conducte de transport, de depozitare şi de distribuire a produselor petroliere şi a gazelor naturale, precum şi realizarea de nave complete, de obiective în domeniile agriculturii, imbunatatirilor funciare, amenajărilor hidrotehnice, silvice, organizarea exploatarilor forestiere şi altele asemenea, definite în conformitate cu actele normative în vigoare. + 
Codul fiscal:c) provizioanele constituite în limita unui procent de 20% începând cu data de 1 ianuarie 2004, 25% începând cu data de 1 ianuarie 2005, 30% începând cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creanţelor asupra clienţilor, înregistrate de către contribuabili, altele decât cele prevăzute la lit. d), f), g) şi i), care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: … 1. sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2004;2. sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadentei;3. nu sunt garantate de altă persoană;4. sunt datorate de o persoană care nu este persoana afiliată contribuabilului;5. au fost incluse în veniturile impozabile ale contribuabilului. + 
Norme metodologice:53. Creanţele asupra clienţilor reprezintă sumele datorate de clienţii interni şi externi pentru produse, semifabricate, materiale, mărfuri etc. vândute, lucrări executate şi servicii prestate, pe bază de facturi, înregistrate după 1 ianuarie 2004 şi neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadentei.Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectuează prin trecerea acestora pe venituri în cazul încasării creanţei, proporţional cu valoarea încasată sau înregistrarea acesteia pe cheltuieli.În cazul creanţelor în valută, provizionul este deductibil la nivelul valorii influentate cu diferenţele de curs favorabile sau nefavorabile ce apar cu ocazia evaluării acestora. + 
Codul fiscal:e) rezervele constituite de societăţile comerciale bancare sau alte instituţii de credit autorizate, precum şi de societăţile de credit ipotecar, potrivit legilor de organizare şi funcţionare; … Codul fiscal:g) rezervele legale şi provizioanele constituite de Banca Naţionala a României, în conformitate cu legislaţia în vigoare; …  + 
Norme metodologice:55. Rezervele legale se constituie lunar din profitul Băncii Naţionale a României, în cotele şi în limitele stabilite, conform legii. + 
Codul fiscal:h) rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare şi funcţionare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care rămâne în sarcina asiguratorului, după deducerea reasigurării; …  + 
Norme metodologice:56. În cazul societăţilor din domeniul asigurărilor şi reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare. Conform dispoziţiilor acestei legi rezervele de prime şi de daune se constituie din cote-părţi corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele. + 
Codul fiscal:(2) Contribuabilii autorizaţi sa desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţi sa înregistreze în evidenţa contabilă şi sa deducă provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale. …  + 
Norme metodologice:57. Provizioanele prevăzute la art. 22 alin. (2) din Codul fiscal sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale, gaze naturale şi pentru titularii acordurilor petroliere. + 
Codul fiscal:(6) Sumele înregistrate în conturi de rezerve legale şi rezerve reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. În cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculează impozitul pe profit şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere, de la data aplicării facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitării rezervele din influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută, constituite potrivit legii, înregistrate de societăţi comerciale bancare – persoane juridice române şi sucursalele băncilor străine, care îşi desfăşoară activitatea în România. …  + 
Norme metodologice:58. Intra sub incidenţa art. 22 alin. (6) din Codul fiscal următoarele sume înregistrate în conturi de rezerve sau surse proprii de finanţare, în conformitate cu reglementările privind impozitul pe profit:a) sumele reprezentând diferenţele nete rezultate din evaluarea disponibilului în devize, în conformitate cu actele normative în vigoare, care au fost neimpozabile; … b) scutirile şi reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenţa dintre cota redusă de impozit pentru exportul de bunuri şi/sau servicii şi cota standard, precum şi cele prevăzute în legi speciale. …  + 
Codul fiscal:Cheltuieli cu dobânzile şi diferenţe de curs valutarArt. 23. – (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu. Gradul de îndatorare a capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capitalul împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale. Începând cu data de 1 ianuarie 2006, cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile, în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât trei.(2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu inclusiv, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta din diferenţele de curs valutar sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi, plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta din diferenţele de curs valutar rămase nedeductibile se reportează în perioada următoare, în aceleaşi condiţii, până la deductibilitatea integrală a acestora. … (3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, potrivit alin. (1) şi (2), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitarilor prevăzute în aceste alineate. Cheltuielile din diferenţele de curs valutar, care se limitează potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului de îndatorare a capitalului. … (4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat nu intra sub incidenţa prevederilor prezentului articol. … (5) În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia societăţilor comerciale bancare române sau străine, sucursalelor băncilor străine, cooperativelor de credit, a societăţilor de leasing pentru operaţiuni de leasing, a societăţilor de credit ipotecar şi a persoanelor juridice care acorda credite potrivit legii, dobânzile deductibile sunt limitate la: … a) nivelul ratei dobânzilor de referinţa a Băncii Naţionale a României, corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei, şi … b) nivelul ratei dobânzii anuale de 9%, pentru împrumuturile în valută. Acest nivel al ratei dobânzii se aplică la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută se va actualiza prin hotărâre a Guvernului. … (6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2). … (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică societăţilor comerciale bancare, persoane juridice române, sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, societăţilor de leasing pentru operaţiunile de leasing, societăţilor de credit ipotecar, precum şi instituţiilor de credit. … (8) În cazul unei persoane juridice străine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a capitalului propriu. …  + 
Norme metodologice:59. În vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectuează mai întâi ajustarile conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excedeaza nivelului de deductibilitate permis conform art. 23 alin. (5) este considerată nedeductibila, fără a mai fi luată în calcul în perioadele următoare.60. În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de îndatorare este mai mare ori egal cu 1, contribuabilul aplica limitarea prevăzută la art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.61. Intra sub incidenţa art. 23 alin. (3) din Codul fiscal pierderea neta din diferenţe de curs valutar aferente capitalului împrumutat.62. Instituţiile de credit, în sensul art. 23 alin. (7) din Codul fiscal, sunt cele autorizate, potrivit legii, de Banca Naţionala a României. În sensul art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, prin persoane juridice care acorda credite potrivit legii se înţelege persoanele juridice care sunt autorizate sa acorde credite prin legi speciale de înfiinţare.63. Gradul de îndatorare al capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat şi capitalul propriu. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an de la data semnării contractului, respectiv credite bancare, împrumuturi de la instituţii financiare, împrumuturi de la acţionari, asociaţi sau alte persoane, credite furnizori.64. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale. În cazul sediilor permanente, capitalul propriu cuprinde capitalul de dotare pus la dispoziţie de societatea principala pentru desfăşurarea activităţii în România, potrivit documentelor de autorizare, rezervele legale, alte rezerve, rezultatul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale.                                Capital împrumutatGradul de îndatorare = –––––––                                Capital propriu65. Pentru calculul deductibilitatii cheltuielilor cu dobânzile se au în vedere următoarele:a) Pentru împrumuturile angajate de la alte entităţi, cu excepţia societăţilor bancare române sau străine, sucursalelor băncilor străine, cooperativelor de credit, a societăţilor de leasing pentru operaţiuni de leasing, a societăţilor de credit ipotecar şi a persoanelor juridice care acorda credite potrivit legii, se aplică limita prevăzută la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, indiferent de perioada în care au fost contractate. … b) În scopul aplicării art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, nivelul ratei dobânzii de referinţa, recunoscută la calculul profitului impozabil, este cea din ultima luna a trimestrului pentru care se calculează impozitul pe profit, publicată de Banca Naţionala a României în Monitorul Oficial al României, Partea I; … c) Modul de calcul al dobânzii, conform art. 23 alin. (5) din Codul fiscal, va fi cel corespunzător modului de calcul al dobânzii aferente împrumuturilor. … d) Rezultatul exerciţiului luat în calcul la determinarea capitalului propriu pentru sfârşitul perioadei este cel înregistrat de contribuabil înainte de calculul impozitului pe profit. … 66. Cheltuielile cu dobânzile insumate cu pierderea neta din diferenţele de curs valutar aferente împrumuturilor cu termen de rambursare mai mare de un an, luate în considerare la calculul gradului de îndatorare, sunt deductibile la determinarea profitului impozabil în limitele prevăzute la art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.67. În cazul leasingului financiar, utilizatorul nu aplica limita prevăzută la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.68. În vederea determinării impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutat şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, după cum urmează:                  Capital împrumutat + Capital împrumutat                (începutul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)                 –––––––––––––––––                                           2    Gradul de = ___________________________________________________    îndatorare Capital propriu + Capital propriu                 (începutul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)                 –––––––––––––––––                                           2astfel:                   Capital împrumutat + Capital împrumutat                  (începutul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)    Gradul de = ___________________________________________________    îndatorare Capital propriu + Capital propriu                  (începutul anului fiscal) (sfârşitul perioadei)În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic decât 1, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral după ce s-au efectuat ajustarile prevăzute la art. 23 alin. (5) din Codul fiscal.Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este 1 sau mai mare decât 1, suma cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea neta din diferenţe de curs valutar este deductibilă numai în limita următoarei sume: venitul din dobânzi al contribuabilului plus 10% din celelalte venituri impozabile ale acestuia. Celelalte venituri nu includ: veniturile din dobânzi, veniturile din diferenţe de curs valutar, veniturile înregistrate în conturile 711, 721 şi 722, precum şi eventualele venituri rezultate din operaţiuni care au ca scop majorarea limitei prevăzute în art. 23 alin. (2) din Codul fiscal.69. Cheltuielile rămase nedeductibile după aplicarea prevederilor art. 23 alin. (2) din Codul fiscal sunt reportate în perioada următoare şi sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmând sa devină subiect al limitării aplicabile în acea perioada.70. În sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin bănci internaţionale de dezvoltare se înţelege:– Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Corporatia Financiară Internationala (CFI) şi Asociaţia pentru Dezvoltare Internationala (ADI);– Banca Europeană de Investiţii (BEI);– Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD);– bănci şi organizaţii de cooperare şi dezvoltare regionala similare.Prin împrumut garantat de stat se înţelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999. + 
Codul fiscal:Amortizarea fiscalăArt. 24 […](8) În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficienţii următori: … a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani; … b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani; … c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani. …  + 
Norme metodologice:71. Exemplu de calcul al amortizarii prin utilizarea regimului de amortizare degresiva. Pentru un mijloc fix se dau următoarele date:– valoarea de intrare: 350.000.000 lei;– durata normală de funcţionare conform catalogului: 10 ani;– cota anuală de amortizare: 100/10 = 10%;– cota anuală de amortizare degresiva: 10% x 2,0 = 20%;    Amortizarea anuală se va calcula astfel: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  Ani Modul de calcul Amortizarea anuală degresiva Valoarea rămasă                                       (lei) (lei) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   1 350.000.000 x 20% 70.000.000 280.000.000   2 280.000.000 x 20% 56.000.000 224.000.000   3 224.000.000 x 20% 44.800.000 179.200.000   4 179.200.000 x 20% 35.840.000 143.360.000   5 143.360.000 x 20% 28.672.000 114.688.000   6 114.688.000 x 20%=         114.688.000 / 5 22.937.600 91.750.400   7 22.937.600 68.812.800   8 22.937.600 45.875.200   9 22.937.600 22.937.600  10 22.937.600 0 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── + 
Codul fiscal:Contracte de leasingArt. 25. – (1) În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.(2) În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational locatorul deduce chiria (rata de leasing). …  + 
Norme metodologice:72. Încadrarea operaţiunilor de leasing se realizează avându-se în vedere prevederile art. 7 alin. (1) pct. 7 şi 8 din Codul fiscal şi clauzele contractului de leasing. + 
Codul fiscal:Pierderi fiscaleArt. 26. – (1) Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.(2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenta prin divizare sau fuziune nu se recuperează de către contribuabilii nou-infiintati sau de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite, după caz. … (3) În cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent în România. … (4) Contribuabilii care au fost obligaţi la plata unui impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală, intra sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recuperează pe perioada cuprinsă între data înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 5 ani. …  + 
Norme metodologice:73. Recuperarea pierderilor fiscale anuale se face în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.74. Pierderea fiscală reprezintă suma înregistrată în declaraţia de impunere a anului precedent.75. În cazul în care recuperarea pierderii contabile se face din rezervele legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea ulterioară a rezervei legale nu va mai fi o sumă deductibilă la calculul profitului impozabil.76. Persoana juridică din al carei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei operaţiuni de divizare şi care îşi continua existenta ca persoana juridică recuperează partea din pierderea fiscală înregistrată înainte de momentul în care operaţiunea de divizare produce efecte, proporţional cu drepturile şi obligaţiile menţinute de persoana juridică respectiva.77. În cazul fuziunii prin absorbţie pierderea fiscală rezultată din declaraţia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata până la data înscrierii la registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social, se recuperează potrivit prevederilor din lege. + 
Codul fiscal:Reorganizari, lichidari şi alte transferuri de active şi titluri de participareArt. 27. – (1) În cazul contribuţiilor cu active la capitalul unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridică se aplică următoarele reguli:a) contribuţiile nu sunt transferuri impozabile în înţelesul prevederilor prezentului titlu şi al prevederilor titlului III; … b) valoarea fiscală a activelor primite de persoana juridică este egala cu valoarea fiscală a acelor active la persoana care contribuie cu activul; … c) valoarea fiscală a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscală a activelor aduse drept contribuţie de către persoana respectiva. …  + 
Norme metodologice:78. În sensul dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, o persoană juridică poate participa cu active la una sau mai multe persoane juridice existente sau care iau astfel fiinta, prin constituirea sau majorarea capitalului social al acestora primind în schimb titluri de participare ale societăţilor respective. Contribuţiile cu active la capitalul social al unei persoane juridice în schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridică nu sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil.79. În cazul în care pentru contribuţia cu active se datorează taxa pe valoarea adăugată potrivit dispoziţiilor titlului VI din Codul fiscal, iar beneficiarul aportului nu poate exercita dreptul de deducere pentru aceasta, valoarea fiscală, în sensul art. 27 alin. (1) din Codul fiscal, se majorează cu taxa pe valoarea adăugată. + 
Codul fiscal:(2) Distribuirea de active de către o persoană juridică română către participanţii săi, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operaţiunii de lichidare, se tratează ca transfer impozabil, exceptându-se cazurile prevăzute la alin. (3). …  + 
Norme metodologice:80. Distribuirea de active de către o persoană juridică română către participanţii săi se poate realiza în cazul lichidării.81. Profitul impozabil în cazul lichidării se calculează ca diferenţa între veniturile şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, calculate cumulat de la începutul anului fiscal, luându-se în calcul: profitul din lichidarea patrimoniului, sumele din anularea provizioanelor, sumele înregistrate în conturi de capitaluri proprii constituite din profitul brut şi care nu au fost impozitate la data constituirii, alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor.82. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îşi încetează existenta în urma operaţiunilor de lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile art. 22. Acelaşi tratament se aplică şi rezervelor constituite din diferenţe de curs favorabile capitalului social în devize sau din evaluarea, în conformitate cu actele normative în vigoare, a disponibilului în devize, dacă legea nu prevede altfel.83. Impozitul pe dividende se determina după calculul profitului impozabil, se retine şi se virează, pentru următoarele elemente:– profit obţinut în urma operaţiunii de lichidare a societăţilor comerciale;– capital social majorat prin utilizarea unor elemente de capitaluri proprii (diferenţe provenite din reevaluarea imobilizarilor şi a stocurilor, potrivit legii, sume înregistrate la rezerve din diferenţe de curs valutar etc.);– capitaluri proprii constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale (rezerve legale, reduceri sau scutiri de impozit pe profit pentru profitul reinvestit etc.);– capitaluri proprii constituite în conformitate cu prevederile legale, fără ca sumele cuprinse în capitaluri să fie evidentiate în prealabil la venituri (diferenţe provenite din reevaluarea imobilizarilor, diferenţe de curs valutar din evaluarea disponibilităţilor în valută, diferenţe din aplicarea cotei reduse pentru activitatea de export, subvenţii pentru investiţii etc.).84. Pentru elementele de capital propriu, constituite din profitul net (rezerva statutara, alte rezerve, profitul net realizat în exerciţiile precedente a cărui repartizare a fost amânată etc.), se calculează şi se virează numai impozit pe dividende. + 
Codul fiscal:(3) Prevederile prezentului articol se aplică următoarelor operaţiuni de reorganizare, dacă acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscală sau evitarea plăţii impozitelor: … a) fuziunea între doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participanţii la oricare persoana juridică care fuzionează primesc titluri de participare la persoana juridică succesoare; … b) divizarea unei persoane juridice române în doua sau mai multe persoane juridice române, în cazul în care participanţii la persoana juridică iniţială beneficiază de o distribuire proporţională a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare; …  + 
Norme metodologice:85. În înţelesul art. 27 alin. (3) lit. a) şi b) din Codul fiscal, operaţiunile de fuziune şi divizare sunt reglementate prin Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. + 
Codul fiscal:c) achiziţionarea de către o persoană juridică română a tuturor activelor şi pasivelor aparţinând uneia sau mai multor activităţi economice ale altei persoane juridice române, numai în schimbul unor titluri de participare; …  + 
Norme metodologice:86. Prevederea de la art. 27 alin. (3) lit. c) din Codul fiscal are în vedere transferul unei părţi din activul unei societăţi (transmitatoare) către una sau mai multe societăţi (beneficiare) existente sau care iau astfel fiinta, în schimbul atribuirii de titluri de participare ale societăţilor beneficiare. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IIIAspecte fiscale internaţionaleVeniturile unui sediu permanentArt. 29. […](2) Profitul impozabil se determina în conformitate cu regulile stabilite în capitolul II al prezentului titlu, în următoarele condiţii: … a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ în veniturile impozabile; … b) numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii acestor venituri se includ în cheltuielile deductibile; … c) cheltuielile de conducere şi cheltuielile generale de administrare, indiferent de locul în care s-au efectuat, decontate de persoana juridică străină şi înregistrate de sediul permanent, sunt deductibile în limita a 10% din veniturile salariale ale angajaţilor sediului permanent. …  + 
Norme metodologice:87. Prin angajaţi ai sediului permanent se înţelege persoanele angajate cu contract individual de muncă în condiţiile legii. + 
Codul fiscal:(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea sediului permanent ca persoana separată şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la stabilirea preţului de piaţa al unui transfer făcut între persoana juridică străină şi sediul sau permanent. … (4) Înainte de a desfăşura activitate printr-un sediu permanent în România, reprezentantul legal la persoanei juridice străine prevăzute la alin. (1) trebuie să înregistreze sediul permanent la autoritatea fiscală competenţa. …  + 
Norme metodologice:88. Persoanele juridice străine care desfăşoară activităţile menţionate la art. 8 alin. (3) din Codul fiscal datorează impozit pe profit de la începutul activităţii, în măsura în care se determina depăşirea duratei legale de 6 luni sau termenele prevăzute în convenţiile de evitare a dublei impuneri, după caz. În situaţia în care nu se determina înainte de sfârşitul anului fiscal dacă activităţile din România vor fi pe o durată suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în situaţia în care durata specificată este depăşită.89. Profiturile ce urmează a fi atribuite unui sediu permanent sunt acelea pe care sediul permanent le-ar fi realizat dacă, în loc de a derula afaceri cu persoana juridică nerezidenta al carei sediu permanent este, ar fi derulat afaceri cu o persoană juridică separată. La stabilirea preţului de piaţa al transferurilor efectuate între persoana juridică străină şi sediul sau permanent se utilizează regulile preţurilor de transfer. + 
Codul fiscal:Credit fiscalArt. 31. – (1) Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu reţinere la sursa şi veniturile sunt impozitate atât în România, cat şi în statul străin, atunci impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.(2) Deducerea pentru impozitele plătite către un stat străin într-un an fiscal nu poate depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în prezentul titlu sau la venitul obţinut din statul străin. … (3) Impozitul plătit unui stat străin este dedus, numai dacă persoana juridică română prezintă documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să rezulte faptul ca impozitul a fost plătit statului străin. …  + 
Norme metodologice:90. În aplicarea prevederilor art. 31 alin. (1) din Codul fiscal, din punct de vedere fiscal, la sfârşitul anului fiscal, operaţiunile efectuate prin intermediul unor sedii permanente din străinătate ale persoanelor juridice române, înregistrate în cursul perioadei în devize, respectiv veniturile, cheltuielile, alte sume impozabile sau deductibile, cat şi impozitul plătit se convertesc în lei prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţionala a României.91. O persoana juridică română care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent într-un alt stat calculează profitul impozabil la nivelul întregii societăţi, potrivit dispoziţiilor capitolului II, titlul II din Codul fiscal. În scopul acordării creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculează profitul impozabil şi impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, în conformitate cu reglementările fiscale din România.92. Documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în România, potrivit dispoziţiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscală străină.93. Limitarea prevăzută în art. 31 alin. (2) din Codul fiscal va fi calculată separat pentru fiecare sursa de venit. În scopul aplicării acestei prevederi, toate veniturile persoanei juridice române a căror sursa se afla în aceeaşi ţara străină vor fi considerate ca având aceeaşi sursa.Exemplu: un contribuabil desfăşoară activităţi atât în România, cat şi în ţara străină X unde realizează venituri atât printr-un sediu permanent, cat şi din alte surse, în mod independent de sediul permanent.Pentru activitatea desfăşurată în ţara străină X situaţia este următoarea:Pentru sediul permanent:– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din ţara străină X, 100 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţionala a României);– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din ţara străină X (cota de 30%), 30 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţionala a României);– profitul impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea română, 80 milioane lei (legislaţia română privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în ţara străină X);– impozitul pe profit pentru anul 2004, conform prevederilor din legea română (cota de 25%), 20 milioane lei.Alte venituri realizate din ţara X:– venituri din dobânzi: 100 milioane lei;– impozit de 10% cu reţinere la sursa pentru veniturile din dobânzi: 10 milioane lei (în baza mediei cursurilor de schimb valutar, comunicată de Banca Naţionala a României).Pentru activitatea desfăşurată atât în România, cat şi în ţara străină X situaţia este următoarea:– profit impozabil aferent anului 2004, conform regulilor din legea română, 1.000 milioane lei (80 milioane profit impozabil al sediului permanent şi 920 milioane profit impozabil pentru activitatea din România);– impozit pe profit pentru anul 2004, conform regulilor din legea română (cota de 25%), 250 milioane lei.Potrivit situaţiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentând creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu reţinere la sursa (dobânzi).Deoarece impozitul plătit în străinătate în suma de 40 milioane lei este mai mare decât limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordată sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scădea din impozitul pe profitul întregii activităţi (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei. + 
Codul fiscal:Pierderi fiscale externeArt. 32. – (1) Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent din străinătate este deductibilă doar din veniturile obţinute din străinătate.(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din străinătate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reportează şi se recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi. …  + 
Norme metodologice:94. Potrivit art. 32 din Codul fiscal, pierderile realizate din activitatea desfăşurată în străinătate printr-un sediu permanent se recuperează numai din veniturile impozabile realizate în străinătate pe fiecare sursa de venit. În sensul aplicării acestei prevederi, prin sursa de venit se înţelege ţara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform normelor prevăzute pentru aplicarea art. 26 din Codul fiscal. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IVReguli speciale aplicabile vânzării-cesionarii proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participareReguli speciale aplicabile vânzării-cesionarii proprietăţilor imobiliare şi titlurilor de participareArt. 33. – (1) Prevederile prezentului articol se aplică persoanelor juridice române şi străine care vand-cesioneaza proprietăţi imobiliare situate în România sau titluri de participare deţinute la o persoană juridică română.(2) Dacă câştigurile rezultate din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română depăşesc pierderile rezultate dintr-o astfel de vânzare-cesionare, atunci impozitul pe profit se stabileşte prin aplicarea unei cote de 10% la diferenţa rezultată. … (3) Pierderea rezultată din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare situate în România şi a titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română se recuperează din profiturile impozabile rezultate din operaţiuni de aceeaşi natura, în următorii 5 ani fiscali consecutivi. … (4) Câştigul rezultat din vânzarea-cesionarea proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa pozitiva între: … a) valoarea realizată din vânzarea-cesionarea unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi … b) valoarea fiscală a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare. … (5) Pierderea rezultată dintr-o vânzare-cesionare a proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare este diferenţa negativa între: … a) valoarea realizată din vânzare-cesionare a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare; şi … b) valoarea fiscală a unor asemenea proprietăţi imobiliare sau titluri de participare. … (6) În înţelesul prevederilor alin. (4) şi (5), valoarea realizată din vânzare-cesionare se reduce cu comisioanele, taxele sau alte sume plătite, aferente vânzării-cesionarii. … (7) Valoarea fiscală pentru proprietăţile imobiliare sau pentru titlurile de participare se stabileşte după cum urmează: … a) în cazul proprietăţilor imobiliare, valoarea fiscală este costul de cumpărare, construire sau imbunatatire a proprietăţii, redus cu amortizarea fiscală aferentă unei astfel de proprietăţi; … b) în cazul titlurilor de participare, valoarea fiscală este costul de achiziţie al titlurilor de participare, inclusiv orice comisioane, taxe sau alte sume plătite, aferente achiziţionării unor astfel de titluri de participare. … (8) Prezentul articol se aplică în cazul proprietăţilor imobiliare sau titlurilor de participare, numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: … a) contribuabilul a deţinut proprietatea imobiliară sau titlurile de participare pe o perioadă mai mare de doi ani; … b) persoana care achiziţionează proprietatea imobiliară sau titlurile de participare nu este persoana afiliată contribuabilului; … c) contribuabilul a achiziţionat proprietatea imobiliară sau titlurile de participare după 31 decembrie 2003. …  + 
Norme metodologice:95. În vederea aplicării art. 33 alin. (8) din Codul fiscal, contribuabilii justifica perioada de deţinere a proprietăţilor imobiliare sau a titlurilor de participare, astfel încât să poată determina perioada mai mare de 2 ani.96. Persoanele juridice înscriu în registrul de evidenta fiscală modul de calcul al câştigului/pierderii rezultate din tranzacţiile efectuate cu proprietăţi imobiliare. La fiecare termen de plată a impozitului pe profit, persoanele juridice vor determina profitul/pierderea rezultată, cumulat de la începutul anului fiscal. Profitul rezultat se impune cu cota de 10%, pierderea urmând a fi recuperată din profiturile determinate în următorii 5 ani fiscali din câştigurile rezultate din aceleaşi tranzacţii.97. Băncii Naţionale a României nu i se aplică prevederile art. 33 din Codul fiscal, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Codul fiscal. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VPlata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscalePlata impozituluiArt. 34. […](3) Organizaţiile nonprofit au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. … (4) Contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor şi plantelor tehnice, pomicultura şi viticultura au obligaţia de a plati impozitul pe profit anual, până la data de 15 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează impozitul. […] … (8) Persoanele juridice care încetează sa existe au obligaţia să depună declaraţia de impunere şi sa plătească impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării existenţei persoanei juridice la registrul comerţului. …  + 
Norme metodologice:98. Contribuabilii prevăzuţi la art. 34 alin. (3) şi (4) din Codul fiscal nu depun declaraţii trimestriale.99. Încadrarea în activităţile prevăzute la art. 34 alin. (4) din Codul fiscal este cea stabilită de Clasificarea activităţilor din economia naţionala – CAEN.100. În situaţia contribuabilului care încetează sa existe ca persoana juridică în urma efectuării unei operaţiuni de fuziune prin absorbţie, divizare sau lichidare, termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit reprezintă şi termen de plată a obligaţiei faţă de bugetul de stat, potrivit prevederilor legale în vigoare. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VIIDispoziţii tranzitorii şi finaleDispoziţii tranzitoriiArt. 38. – (1) În cazul persoanelor juridice care au obţinut, înainte de 1 iulie 2002, certificatul permanent de investitor în zona defavorizată, scutirea de impozit pe profitul aferent investiţiilor noi se aplică în continuare pe perioada existenţei zonei defavorizate. + 
Norme metodologice:101. În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi în zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe baza certificatului de investitor în zona defavorizată, eliberat înainte de data de 1 iulie 2002 de către agenţia pentru dezvoltare regionala în a carei raza de competenţa teritorială se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale în vigoare.102. Investiţiile noi sunt reprezentate de mijloacele fixe amortizabile create sau achiziţionate de la terţe părţi, utilizate efectiv în activitatea proprie, desfăşurată în domeniile de interes economic, clasificate expres în anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 728/2001, care determina angajarea de forta de muncă.103. Scutirea de la plata impozitului pe profit operează pe toată durata existenţei zonei defavorizate.104. Profitul realizat în zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operaţiunilor de lichidare a investiţiei, conform legii, din vânzarea de active corporale şi necorporale, din câştigurile realizate din investiţii financiare, din desfăşurarea de activităţi în afară zonei defavorizate, precum şi cel rezultat din desfăşurarea de activităţi în alte domenii decât cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferentă fiecărei operaţiuni/activităţi este cea care corespunde ponderii veniturilor obţinute din aceste operaţiuni/activităţi în volumul total al veniturilor. + 
Codul fiscal:(4) Cu excepţia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obţin venituri din activităţi desfăşurate pe bază de licenţă într-o zona libera au obligaţia de a plati impozit pe profit în cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004. …  + 
Norme metodologice:105. Pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi în zonele libere pe bază de licenţe eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu modificările ulterioare, profitul obţinut din aceste activităţi este impozitat cu cota de 5% până la data de 31 decembrie 2004, cu excepţia cazului în care aceştia intra sub incidenţa prevederilor art. 38 alin. (3) din Codul fiscal.106. În cazul în care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea în zona libera prin unităţi fără personalitate juridică, acesta este obligat sa ţină evidenţa contabilă distinctă pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestei activităţi. La determinarea profitului aferent activităţii se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte asemenea cheltuieli, proporţional cu veniturile obţinute în zona libera faţă de veniturile totale realizate de persoana juridică.107. Pierderea rezultată din operaţiunile realizate în zona libera nu se recuperează din profitul impozabil realizat în afară zonei, aceasta urmând să fie recuperată din profiturile obţinute din aceeaşi zona. + 
Codul fiscal:(12) La calculul profitului impozabil, următoarele venituri sunt neimpozabile până la data de 31 decembrie 2006: […] … b) veniturile realizate din aplicarea unei invenţii brevetate în România, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioadă de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii; …  + 
Norme metodologice:108. Aplicarea unei invenţii înseamnă fabricarea produsului sau folosirea procedeului/metodei. Procedeul include şi utilizarea unui produs sau efectuarea oricărui alt act generator de profit, cum ar fi:a) proiectarea obiectului/obiectelor unei invenţii: … 1. proiect de execuţie pentru realizarea unui produs, inclusiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat, unei instalaţii sau a altora asemenea;2. proiect tehnologic pentru aplicarea unui procedeu/tehnologii sau a unei metode;b) executarea şi/sau experimentarea prototipului/unicatului ori a tehnologiei care face obiectul unei invenţii; … c) executarea şi/sau exploatarea seriei "zero" a produsului ori a instalaţiei-pilot; … d) exploatarea obiectului unei invenţii prin realizarea pe scara larga a acestuia, şi anume: … 1. fabricarea produsului, cum ar fi: dispozitivul, utilajul, instalatia, compozitia, respectiv produsul obţinut în mod direct prin aplicarea unui procedeu brevetat;2. folosirea unui procedeu, respectiv a unei tehnologii sau a unei metode, obiect al unei invenţii;3. folosirea unui mijloc, dispozitiv, aparat, instalatie, obiect al unei invenţii exclusiv pentru necesităţile interne ale unităţii care aplica;e) comercializarea rezultatelor actelor prevăzute la lit. a)-d) de către deţinătorul de drepturi care este şi producător, dacă aceste acte au fost efectuate în ţara. … 109. Prima aplicare se ia în considerare în mod distinct pentru titularul de brevet, precum şi pentru fiecare dintre licentiatii acestuia.110. Pentru ca titularul brevetului, succesorul sau în drepturi sau, după caz, licentiatii acestuia sa beneficieze de scutire de impozit pe profit trebuie să fie îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:a) sa existe o copie, certificată pentru conformitate, a hotărârii definitive a Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci de acordare a brevetului de invenţie; în cazul în care solicitantul scutirii de impozit este altă persoană decât titularul brevetului, este necesar sa existe documente, certificate pentru conformitate de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci sau autentificate, din care să rezulte una dintre următoarele situaţii: … 1. solicitantul este succesorul în drepturi al titularului brevetului;2. solicitantul este licenţiat al titularului brevetului;3. solicitantul este licenţiat al succesorului în drepturi al titularului brevetului;b) sa existe documente eliberate de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, din care să rezulte ca brevetul de invenţie a fost în vigoare pe perioada pentru care s-a solicitat scutirea de impozit; … c) sa existe evidenţa contabilă de gestiune din care să rezulte ca în perioada pentru care se solicita scutirea de impozit pentru inventia sau grupul de invenţii brevetate a fost efectuat cel puţin unul dintre actele prevăzute la pct. 167 şi nivelul profitului obţinut în această perioadă. … d) profitul astfel obţinut sa fi fost realizat în limita perioadei de 5 ani de la prima aplicare şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului. … 111. Profitul se stabileşte cu referire stricta la inventia sau grupul de invenţii brevetate, pe baza elementelor de noutate, asa cum acestea rezultă din revendicarile brevetului de invenţie. În conformitate cu prevederile art. 33 alin. 3 din Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, revendicarile se interpretează în legătură cu descrierea şi desenele inventiei.112. În cazul în care inventia sau grupul de invenţii brevetate se referă numai la o parte a unei instalaţii ori a unei activităţi tehnologice, procedeu sau metoda, iar din evidentele contabile rezultă profitul numai pentru întreaga instalatie ori activitate tehnologică, se procedează mai întâi la stabilirea ponderii inventiei sau a grupului de invenţii în instalatia ori activitatea tehnologică şi, pe aceasta baza, se determina partea de profit obţinut prin aplicarea inventiei brevetate.113. Profitul include şi câştigurile obţinute de titularul brevetului sau de licentiatii acestuia din eventualele taxe sau tarife, percepute drept contravaloare a serviciului de utilizare a inventiei brevetate având ca obiect şi un produs nou, numai în cazul în care brevetul cuprinde şi o revendicare de utilizare sau de folosire a noului produs. + 
Codul fiscal: + 
Titlul IIIImpozitul pe venitCodul fiscal: + 
Capitolul IDispoziţii generaleCategorii de venituri supuse impozitului pe venitArt. 41. – Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt următoarele:a) venituri din activităţi independente, definite conform art. 47; … b) venituri din salarii, definite conform art. 56; … c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 65; … d) venituri din investiţii, definite conform art. 69; … e) venituri din pensii, definite conform art. 72; … f) venituri din activităţi agricole, definite conform art. 75; … g) veniturile din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 79; … h) venituri din alte surse, definite conform art. 83. …  + 
Norme metodologice:1. Veniturile din activităţi independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice în cadrul unor asocieri fără personalitate juridică, veniturile din salarii şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare şi de determinare a impozitului pe venitul anual global.2. Veniturile din investiţii, din pensii, din activităţi agricole, din premii şi din jocuri de noroc, precum şi cele cuprinse în categoria "venituri din alte surse" se supun impozitării, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final. + 
Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 42. – În înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, din bugetul asigurărilor sociale de stat, din bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, inclusiv indemnizaţia de maternitate şi pentru creşterea copilului, precum şi cele de aceeaşi natura primite de la alte persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă; …  + 
Norme metodologice:3. În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:– alocaţia de stat pentru copii;– alocaţia de întreţinere pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament familial;– indemnizaţia lunară primită de persoanele cu handicap grav şi accentuat;– alocaţia socială primită de nevazatorii cu handicap grav şi accentuat;– indemnizaţia lunară acordată nevazatorilor cu handicap grav, potrivit legii;– contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care însoţesc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi în vârsta de până la 3 ani;– ajutorul pentru încălzirea locuinţei;– alocaţia pentru copiii nou-născuţi, primită pentru fiecare dintre primii 4 copii născuţi vii;– indemnizaţia de maternitate;– indemnizaţia pentru creşterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani şi, în cazul copilului cu handicap până la împlinirea vârstei de 3 ani;– ajutorul social primit de sotii celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;– ajutorul social acordat potrivit legii;– ajutorul de urgenta acordat de Guvern şi de primari în situaţii de necesitate ca urmare a calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi altor situaţii deosebite stabilite prin lege, în limita fondurilor existente;– ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;– ajutorul lunar sau alocaţia de sprijin primit de cadrele militare trecute în rezerva, fără drept de pensie, apte de muncă, care nu se pot încadra din lipsa de locuri de muncă corespunzătoare pregătirii lor;– indemnizaţia de şomaj şi alte drepturi neimpozabile acordate conform legislaţiei în materie;– sume plătite din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj;– prima de încadrare şi prima de instalare acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj;– sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familie ai altei persoane din cadrul organelor autorităţii judecătoreşti, care a decedat;– echivalentul salariului primit de membrii familiei funcţionarului public, în caz de deces al acestuia;– indemnizaţia reparatorie lunară primită de persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, marilor mutilati şi urmaşilor celor care au decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989;– indemnizaţia reparatorie lunară primită de părinţii persoanelor care au decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989;– indemnizaţia reparatorie lunară primită de soţul supravieţuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989 şi care are în întreţinere unul sau mai mulţi copii ai acesteia;– suma fixa pentru îngrijire primită de invalizii şi accidentatii de război, marii mutilati şi cei încadraţi în gradul I de invaliditate;– indemnizaţia lunară primită de persoanele persecutate din motive politice şi etnice;– indemnizaţia lunară primită de magistraţii care în perioada anilor 1945-1952 au fost inlaturati din justiţie din motive politice;– indemnizaţia de veteran de război, inclusiv sporul, acordată potrivit legii;– renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război;– ajutorul anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice, acordat veteranilor de război şi văduvelor de război, precum şi altor persoane defavorizate, potrivit legii;– sprijinul material primit de soţul supravieţuitor şi copiii urmaşi ai membrilor Academiei Române;– ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislaţiei în vigoare;– ajutorul rambursabil pentru refugiati;– ajutoarele umanitare, medicale şi sociale;– ajutorul de deces acordat potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice, acordate în baza legislaţiei de pensii;– renta viageră acordată de la bugetul de stat, bugetele locale şi din alte fonduri publice, potrivit legii;– drepturi reprezentând transportul gratuit urban şi interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat şi grav, precum şi pentru asistenţii personali şi insotitorii acestora;– alte asemenea venituri acordate potrivit normelor legale în vigoare.4. În sensul art. 42 lit. a), prin alte persoane se înţelege, printre alţii, şi:– casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale şi sociale acordate membrilor din contribuţiile acestora;– organizaţiile umanitare, organizaţii sindicale, Crucea Roşie, unităţi de cult recunoscute în România şi alte entităţi care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale. + 
Codul fiscal:b) sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare. … Nu sunt venituri impozabile despăgubirile în bani sau în natura primite de către o persoană fizica, ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale; + 
Norme metodologice:5. Sunt neimpozabile despăgubirile, sumele asigurate şi orice alte drepturi acordate asiguraţilor, beneficiarilor sau terţelor persoane pagubite, din asigurările de orice fel, potrivit legislaţiei privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor.6. Sumele reprezentând alte drepturi acordate asiguraţilor pot avea printre altele următoarele forme: rascumparari parţiale în contul persoanei asigurate, plati eşalonate, rente, venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asiguraţi, precum şi orice alte sume de aceeaşi natura indiferent de denumirea sau forma sub care sunt plătite, în contul persoanei asigurate.7. În cazul în care suportatorul primei de asigurare este o persoană fizica independenta, persoana juridică sau orice alta entitate care desfăşoară o activitate, atunci contravaloarea primelor de asigurare reprezintă venituri impozabile pentru persoana fizica beneficiara. + 
Codul fiscal:c) sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii; … d) pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/vaduvii de război, sumele fixe pentru îngrijirea pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din scheme facultative de pensii ocupationale şi cele finanţate de la bugetul de stat; … e) contravaloarea cupoanelor ce reprezintă bonuri de valoare care se acordă cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispoziţiilor legale în vigoare; … f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat; … g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile şi mobile corporale din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare; … h) drepturile în bani şi în natura primite de militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii unităţilor de învăţământ din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala şi civile, precum şi cele ale gradatilor şi soldatilor concentraţi sau mobilizati; … i) bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare în cadru institutionalizat; …  + 
Norme metodologice:8. Prin cadru institutionalizat se înţelege orice entitate care are ca obiect de activitate educaţia şcolară, universitară, pregătirea şi/sau perfecţionarea profesională, recunoscută de autorităţi ale statului român. + 
Codul fiscal:j) sumele sau bunurile primite cu titlu de moştenire şi donaţie; … k) veniturile din agricultura şi silvicultura, cu excepţia celor prevăzute la art. 75; …  + 
Norme metodologice:9. În categoria veniturilor din agricultura şi silvicultura considerate neimpozabile se cuprind:– veniturile realizate de proprietar/arendaş din valorificarea în stare naturala a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice, proprietate privată sau luate în arenda;– veniturile provenite din: creşterea animalelor şi pasarilor, apicultura şi sericicultura;– veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturala, prin unităţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de achiziţie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică.10. Se considera în stare naturala: produsele agricole obţinute după recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în busteni ori în bile, precum şi produsele de origine animala, cum ar fi: lapte, lana, oua, piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste şi altele asemenea. + 
Codul fiscal:l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale la care România este parte; … m) veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare; … n) veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora, de oficial, să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe; … o) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţa desfăşurată în România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale; … p) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate de corespondenti de presa, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri din astfel de activităţi, şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe; … q) sumele reprezentând diferenţa de dobânda subventionata pentru creditele primite în conformitate cu legislaţia în vigoare; … r) subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în conformitate cu legislaţia în vigoare; … s) veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii şi văduvele de război, accidentatii de război în afară serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmaşii eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945; …  + 
Norme metodologice:11. Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele:– contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati şi persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi altor instituţii potrivit legii;– contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;– contravaloarea asistenţei medicale şi a medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cat şi pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune balneoclimaterica şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;– contravaloarea călătoriilor gratuite pe calea ferată, gratuitatile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cat şi pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a carucioarelor, a aparatelor auditive şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei handicapati locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată;– contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adultii cu handicap accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţa medicală gratuita în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare;– altele asemenea, aprobate prin lege.12. Persoanele fizice prevăzute la art. 42 lit. s) datorează impozit pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 41. + 
Codul fiscal:t) premiile obţinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice. … Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanta:– clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice;– calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima grupa valorică, precum şi la jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive.Nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, în vederea pregătirii şi participării la competitiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României; + 
Norme metodologice:13. Beneficiază de aceste prevederi şi următorii specialişti: profesorii cu diploma de licenţă sau de absolvire, instructorii şi managerii din domeniu, precum şi alte persoane calificate pentru asistenţa medicală, cercetare şi asistenţa ştiinţifică, organizare şi conducere tehnica şi alte ocupaţii complementare potrivit reglementărilor în materie. + 
Codul fiscal:u) premiile şi alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport şi alte asemenea, obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi studenţi nerezidenti în cadrul competiţiilor desfăşurate în România; …  + 
Norme metodologice:14. În această categorie se cuprind:– premii obţinute la concursuri pe obiecte sau discipline de învăţământ, pe meserii, cultural-ştiinţifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-ştiinţifice, premii obţinute la campionate şi concursuri sportive şcolare, naţionale şi internaţionale;– contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare şi transport;– alte drepturi materiale primite de participanţi cu ocazia acestor manifestări;– altele asemenea. + 
Codul fiscal:v) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit. … Barem de impunereArt. 43. – (1) Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2004, pentru calculul plăţilor anticipate, este prevăzut în următorul tabel: ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────   Venitul anual Impozitul anual  impozabil (lei) (lei) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  până la 28.800.000 18%  28.800.001-69.600.000 5.184.000 + 23% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 28.800.000 lei  69.600.001-111.600.000 14.568.000 + 28% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 69.600.000 lei 111.600.001-156.000.000 26.328.000 + 34% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 111.600.000 lei peste 156.000.000 41.424.000 + 40% pentru ceea ce depăşeşte suma                              de 156.000.000 lei ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Baremul lunar pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salarii şi pensii se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, având ca baza de calcul baremul anual de m.ai sus.(2) Pentru anul 2004, impozitul anual se calculează prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual prevăzut la alin. (1), corectat, prin ordin al ministrului finanţelor publice, cu rata inflaţiei realizate pe anul 2004, diminuată cu 1/2 din rata inflaţiei prognozate pe acest an. … (3) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plăţilor anticipate cu titlu de impozit se stabileşte luându-se în calcul 1/2 din rata inflaţiei prognozate pentru anul respectiv, aplicată la baremul de impunere construit pe baza ratei inflaţiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie şi a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice. … (4) Începând cu anul fiscal 2005, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, pe baza baremului anual prevăzut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflaţiei realizate, faţă de cea prognozata pe perioada impozabilă. …  + 
Norme metodologice:15. La determinarea impozitului anual, cat şi a plăţilor anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevăzute de art. 41, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fracţiunilor sub 1.000 lei. + 
Codul fiscal:Perioada impozabilăArt. 44. – (1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului. …  + 
Norme metodologice:16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri. Venitul impozabil ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an se considera venit anual impozabil.17. În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, cuprinzând numărul de luni din anul calendaristic până la data decesului. + 
Codul fiscal:Deduceri personaleArt. 45. – (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personală de baza şi deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile.(2) Deducerea personală de baza, începând cu luna ianuarie 2004, este fixată la suma de 2.000.000 lei pe luna. … (3) Deducerea personală suplimentară pentru sotia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, aflaţi în întreţinere este de 0,5 inmultit cu deducerea personală de baza. … (4) Contribuabilii mai beneficiază de deduceri personale suplimentare, în funcţie de situaţia proprie sau a persoanelor aflate în întreţinere, în afară sumelor rezultate din calculul prevăzut la alin. (2) şi (3), astfel: … a) 1,0 inmultit cu deducerea personală de baza pentru invalizii de gradul I şi persoanele cu handicap grav; … b) 0,5 inmultit cu deducerea personală de baza pentru invalizii de gradul II şi persoanele cu handicap accentuat. … (5) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere acele persoane ale căror venituri, impozabile şi neimpozabile, depăşesc sumele reprezentând deduceri personale, conform alin. (3) şi (4). În cazul în care o persoană este intretinuta de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală a acesteia se împarte în părţi egale între contribuabili, exceptându-se cazul în care aceştia se înţeleg asupra unui alt mod de împărţire a sumei. Copiii minori, în vârsta de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului sunt consideraţi intretinuti, iar suma reprezentând deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeste la luni întregi în favoarea contribuabilului. … (6) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere: … a) persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţa de peste 10.000 mý în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mý în zonele montane; … b) persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, legumelor şi zarzavaturilor în sere, în solarii special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, din cultivarea şi din valorificarea arbustilor, plantelor decorative şi ciupercilor, precum şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţa. … (7) La stabilirea veniturilor realizate de persoanele fizice aflate în întreţinere, potrivit alin. (5), se va avea în vedere şi venitul determinat potrivit legislaţiei privind venitul minim garantat. … (8) Sunt consideraţi alţi membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale soţului/sotiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv. … (9) Deducerile personale prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) se insumeaza. Suma deducerilor personale admisă pentru calculul impozitului nu poate depăşi de 3 ori deducerea personală de baza şi se acordă în limita venitului realizat. … (10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanenta în străinătate, potrivit legii. …  + 
Norme metodologice:18. Determinarea coeficienţilor şi a sumei reprezentând deduceri personale de baza şi suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectuează astfel:a) de către angajatorii cu sediul sau domiciliul în România pentru veniturile din salarii realizate pe teritoriul României, la funcţia de baza; … b) de către organul fiscal pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii, altele decât cele prevăzute la lit. a), pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi în alte situaţii apărute în aplicarea prevederilor titlului III din Codul fiscal. … 19. Deducerile personale de baza se acordă contribuabilului, automat, pentru fiecare luna a perioadei impozabile, în cursul sau la sfârşitul anului, potrivit pct. 18, după caz. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă o singură dată numai pe lunile în care persoanele se afla în întreţinerea contribuabilului, iar cele pentru starea de invaliditate/handicap, numai pentru perioada existenţei acestei stări, atestata prin documente justificative. În cazul în care perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic ca urmare a decesului contribuabilului în cursul anului, acesta beneficiază de un număr de deduceri personale de baza lunare şi de deduceri personale suplimentare corespunzător numărului de luni ale anului calendaristic până în luna decesului, inclusiv.20. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă numai pentru acele persoane care sunt efectiv în întreţinerea contribuabilului, chiar dacă aceştia nu au domiciliul comun. Coeficientul de deducere personală suplimentară este de 0,5 pentru fiecare persoana valida aflată în întreţinere. Pentru starea de invaliditate/handicap a persoanei aflate în întreţinere coeficientul de deducere personală suplimentară se majorează corespunzător. Pentru ca o persoană să fie în întreţinere, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:– existenta unor raporturi juridice între contribuabil şi persoana aflată în întreţinere;– încadrarea în plafon.21. Sunt considerate persoane aflate în întreţinere soţul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alţi membri de familie până la gradul al doilea inclusiv.22. În sensul art. 45 alin. (8), în categoria "alt membru de familie aflat în întreţinere" se cuprind rudele contribuabilului şi ale soţului/sotiei acestuia, până la gradul al doilea inclusiv.23. După gradul de rudenie rudele se grupează astfel:– rude de gradul întâi, cum ar fi: părinţi şi copii;– rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti şi fraţi/surori.24. Sunt considerate persoane în întreţinere militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii militari ai instituţiilor de învăţământ militare şi civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obţinute sunt sub plafonul stabilit de acest titlu.25. Nu sunt considerate persoane în întreţinere persoanele majore condamnate, care executa pedepse privative de libertate.26. Copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, cu excepţia celor încadraţi în munca, indiferent dacă se afla în unităţi speciale sanitare sau de protecţie specială şi altele asemenea, precum şi în unităţi de învăţământ, inclusiv în situaţia în care costul de întreţinere este suportat de aceste unităţi. În acest caz eventualele venituri obţinute de copilul minor nu se au în vedere la acordarea deducerii personale suplimentare.Pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea personală suplimentară se acordă integral unuia dintre părinţi, conform înţelegerii dintre aceştia, respectiv tutorelui.Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la coeficientul de deducere personală suplimentară pentru copilul aflat în întreţinere revine părintelui căruia i-a fost încredinţat copilul sau unuia dintre soţi care formează noua familie, conform înţelegerii dintre aceştia, indiferent dacă s-a făcut o adopţie cu efecte restrânse şi chiar dacă părinţii fireşti ai acestuia contribuie la întreţinerea lui prin plata unei pensii de întreţinere. Plata unei pensii de întreţinere nu da dreptul la deducere personală suplimentară părintelui obligat la aceasta plata.Pentru copilul minor primit în plasament sau încredinţat unei persoane ori unei familii, dreptul la coeficientul de deducere personală suplimentară pentru acest copil se acordă:– persoanei care l-a primit în plasament sau căreia i s-a încredinţat copilul;– unuia dintre soţi care formează familia căreia i-a fost încredinţat sau i-a fost dat în plasament copilul, conform înţelegerii dintre aceştia.Pentru copiii aflaţi în întreţinerea unei familii, deducerea personală suplimentară va fi acordată părinţilor, conform înţelegerii dintre aceştia. Nu se va fractiona între părinţi deducerea personală suplimentară pentru fiecare copil aflat în întreţinere. Astfel, în situaţia în care într-o familie sunt mai mulţi copii aflaţi în întreţinere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre părinţi pentru toţi copiii sau fiecărui părinte pentru un număr de copii, conform înţelegerii dintre părinţi. În aceste situaţii angajaţii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaraţie pe propria răspundere din partea soţului/sotiei, fie o adeverinta emisă de angajatorul acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul şi identitatea copiilor pentru care beneficiază de deduceri personale suplimentare.Nu se acordă deducere personală suplimentară următorilor:– părinţilor ai căror copii sunt dati în plasament sau încredinţaţi unei familii ori persoane;– părinţilor copiilor încredinţaţi unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care părinţii respectivi sunt puşi sub interdicţie sau sunt decăzuţi din drepturile părinteşti.Copilul minor cu vârsta între 16 şi 18 ani, încadrat în munca în condiţiile Codului muncii, devine contribuabil şi beneficiază de deducerea personală de baza, situaţie în care părinţii nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, întrucât deducerea personală se acordă o singură dată.27. Contribuabilul beneficiază de deducere personală suplimentară pentru persoanele aflate în întreţinere potrivit art. 45 alin. (3) din Codul fiscal, dacă persoana fizica intretinuta nu are venituri sau veniturile acesteia sunt sub plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personală suplimentară la deducerea personală de baza.28. Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în plafonul determinat se realizează comparand veniturile brute realizate de persoana fizica aflată în întreţinere cu plafonul.29. În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul obţine venituri la funcţia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deduceri suplimentare pentru persoane aflate în întreţinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflată în întreţinere cu plafonul lunar, astfel:a) în cazul în care persoana aflată în întreţinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezultă din însumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate într-o luna; … b) în cazul în care venitul este realizat sub forma de câştiguri la jocuri de noroc, premii la diverse competitii, dividende, dobânzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflată în întreţinere se determina prin împărţirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului; … c) în cazul în care persoana intretinuta realizează atât venituri lunare, cat şi aleatorii, venitul lunar se determina prin însumarea acestor venituri. … 30. În funcţie de venitul lunar al persoanei întreţinute, angajatorul va proceda după cum urmează:a) în situaţia în care persoana aflată în întreţinere, pentru care contribuabilul – angajatul – beneficiază de deducerea personală suplimentară, obţine în cursul anului un venit lunar mai mare decât plafonul lunar, angajatorul va inceta acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreţinere, începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul; … b) în situaţia în care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana aflată în întreţinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub plafonul lunar, angajatorul va începe acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreţinere o dată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care angajatul a depus solicitarea. … Dacă venitul unei persoane aflate în întreţinere depăşeşte plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este considerată intretinuta.31. Pentru determinarea coeficienţilor de deduceri personale suplimentare contribuabilul va depune la angajator o declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:– date de identificare a salariatului (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);– date de identificare a fiecărei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal), precum şi situaţia invaliditatii sau handicapului, dacă este cazul.În ceea ce priveşte copiii aflaţi în întreţinere, la aceasta declaraţie salariatul va anexa şi adeverinta de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală suplimentară pentru acel copil.32. Declaraţia pe propria răspundere a persoanei aflate în întreţinere, cu excepţia copilului minor, trebuie să cuprindă următoarele informaţii:– date de identificare a persoanei aflate în întreţinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;– date de identificare a contribuabilului care beneficiază de coeficientul de deducere personală suplimentară, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;– acordul persoanei întreţinute ca intretinatorul sa beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară;– nivelul şi natura venitului persoanei aflate în întreţinere, inclusiv menţiunea privind suprafeţele de teren agricol şi silvic deţinute, precum şi declaraţia afirmativa sau negativa cu privire la desfăşurarea de activităţi de: cultivare a terenurilor cu flori, legume şi zarzavat în sere, în solarii amenajate şi în sistem irigat; cultivare a arbustilor şi plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole şi pomicole;– angajarea persoanei întreţinute de a comunică persoanei care contribuie la întreţinerea sa orice modificări în situaţia venitului realizat.Declaraţiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale suplimentare nu sunt formulare tipizate.33. Contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal şi documentele justificative care să ateste situaţia proprie şi a persoanelor aflate în întreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiza medicală sau decizia de pensionare pentru cazurile de invaliditate, adeverinta de venit a persoanei întreţinute sau declaraţia pe propria răspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, angajatorul sau organul fiscal, după caz, păstrând copia după ce verifica conformitatea cu originalul. Contribuabilii care depun declaraţia de venit global prin posta şi care solicită acordarea deducerilor de către organul fiscal vor anexa la aceasta declaraţie copii legalizate de pe documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.34. Dacă la un angajat intervine o schimbare care are influenţa asupra deducerilor personale suplimentare acordate şi aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sa înştiinţeze angajatorul în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea.35. În situaţia în care solicitarea şi/sau depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerilor personale suplimentare se fac ulterior apariţiei evenimentului care da naştere sau modifica dreptul la deducere, angajatorul va acorda deducerile cuvenite o dată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care angajatul a depus toate documentele justificative.36. Situaţia definitivă a deducerilor personale suplimentare se va stabili o dată cu determinarea venitului anual impozabil şi cu calculul impozitului anual.37. În situaţia în care depunerea documentelor justificative se face după calcularea impozitului şi regularizarea anuală potrivit prevederilor art. 61 din Codul fiscal, corectiile se fac de către organul fiscal, pe baza cererii contribuabilului, la care se anexează toate documentele justificative care atesta dreptul acestuia la deduceri personale suplimentare. În cerere se va menţiona obligatoriu perioada pentru care se solicita acordarea deducerilor, în termenul legal de prescripţie.38. Deducerea personală de baza nu se fractioneaza în cazul veniturilor realizate în baza unui contract de muncă cu timp parţial. + 
Codul fiscal:Actualizarea deducerilor personale şi a sumelor fixeArt. 46. – (1) Deducerea personală de baza lunară, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc potrivit procedurii prevăzute la art. 43.(2) Începând cu anul fiscal 2004, sumele fixe exprimate în lei, altele decât deducerea personală de baza, se stabilesc potrivit procedurii prevăzute la art. 43 alin. (3). … (3) Sumele fixe se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice. … (4) Sumele şi tranşele de venituri impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fracţiunile sub 100.000 lei se majorează la 100.000 lei. …  + 
Norme metodologice:39. Sumele fixe calculate prin rotunjire la suta de mii de lei sunt cele prevăzute la art. 43 alin. (2)-(4), art. 56 alin. (4) lit. a), art. 73, art. 81 alin. (4) şi art. 86 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal.40. Pentru determinarea impozitului pe venitul anual global, precum şi pentru recalcularea impozitului anual pe veniturile din salarii, deducerea personală de baza se actualizează potrivit art. 43 alin. (2) sau alin. (4) din Codul fiscal.41. Rotunjirea la suta de mii de lei se referă şi la tranşele de venituri din baremele de impunere anuale şi lunare. Atât sumele fixe, cat şi baremele de impunere sunt aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice şi sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IIVenituri din activităţi independenteDefinirea veniturilor din activităţi independenteArt. 47 – (1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii. … (3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. … (4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrica şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea. …  + 
Norme metodologice:42. Se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente persoanele fizice care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea desfăşurării de activităţi în scopul obţinerii de venit, asociere care se realizează potrivit dispoziţiilor legale şi care nu da naştere unei persoane juridice.43. Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia în mod obişnuit, pe cont propriu şi urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activităţi independente sunt: libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii; riscul pe care şi-l asuma întreprinzătorul; activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienţi; activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de intreprinzator în condiţiile legii.44. Persoanele fizice nerezidente sunt supuse impozitării în România pentru veniturile obţinute din desfăşurarea în România, potrivit legii, a unei activităţi independente, printr-un sediu permanent.45. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comerţ de către persoane fizice sau asocieri fără personalitate juridică, din prestări de servicii, altele decât cele realizate din profesii libere, precum şi cele obţinute din practicarea unei meserii.Principalele activităţi care constituie fapte de comerţ sunt:– activităţi de producţie;– activităţi de cumpărare efectuate în scopul revânzării;– organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;– activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;– vânzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate;– activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea;– transport de bunuri şi de persoane;– alte activităţi definite în Codul comercial.46. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecărei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societăţii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.47. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestări de servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ştiinţific, literar, artistic, educativ şi altele, de către: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, consultanţi de plasament în valori mobiliare, auditori financiari, consultanţi fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, precum şi alte persoane fizice cu profesii reglementate.48. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: invenţii, mai puţin realizarile tehnice, know-how, mărci înregistrate, franciza şi altele asemenea, recunoscute şi protejate prin înscrisuri ale instituţiilor specializate, precum şi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activităţi independente şi în situaţia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza şi altele asemenea, precum şi cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneraţie directa, remuneraţie secundară, onorariu, redeventa şi altele asemenea.Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală prevăzute în mod expres în contractul încheiat între părţi reprezintă venituri din drepturi de proprietate intelectuală. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală şi veniturile din cesiuni pentru care reglementările în materie stabilesc prezumţia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.În situaţia existenţei unei activităţi dependente ca urmare a unei relaţii de angajare, remuneraţia prestărilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală care intră în sfera sarcinilor de serviciu reprezintă venituri de natura salariala, conform prevederilor menţionate în mod expres în contractul dintre angajat şi angajator, şi se supun impozitării potrivit prevederilor cap. III "Venituri din salarii" al titlului III din Codul fiscal.Veniturile reprezentând drepturi băneşti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuală.49. Persoanele fizice angajate, precum şi cele care încheie contracte, altele decât cele prin care sunt reglementate relaţiile de angajare, şi care desfăşoară activităţi utilizând baza materială a angajatorului sau a celeilalte părţi contractante, în vederea realizării de invenţii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere ştiinţifice, literare, artistice etc. obţin venituri de natura salariala.50. Veniturile realizate de sportivii profesionisti care participa la competitii sportive pe cont propriu şi nu au relaţii de angajare cu entitatea plătitoare de venit sunt considerate venituri din activităţi independente. + 
Codul fiscal:Venituri neimpozabileArt. 48. – (1) Nu sunt venituri impozabile:a) veniturile obţinute prin aplicarea efectivă în ţara de către titular sau, după caz, de către licentiatii acestuia a unei invenţii brevetate în România, incluzând fabricarea produsului sau, după caz, aplicarea procedeului, în primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data începerii aplicării şi cuprinşi în perioada de valabilitate a brevetului; … b) venitul obţinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia. … (2) De prevederile alin. (1) beneficiază persoanele fizice care exploatează inventia, respectiv titularul brevetului aplicat. …  + 
Norme metodologice:51. În aplicarea prevederilor art. 48 din Codul fiscal Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi Ministerul Finanţelor Publice emit ordin comun potrivit prevederilor art. 5 din Codul fiscal. + 
Codul fiscal:Reguli generale de stabilire a venitului net din activităţi independente determinat pe baza contabilităţii în partida simplaArt. 49. – (1) Venitul net din activităţi independente se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, cu excepţia prevederilor art. 50 şi 51.(2) Venitul brut cuprinde: … a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natura din desfăşurarea activităţii; … b) veniturile sub forma de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independenta; … c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii; … d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independenta sau de a nu concura cu o altă persoană; … e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independenta. … (3) Nu sunt considerate venituri brute: … a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia; … b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice; … c) sumele primite ca despăgubiri; … d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizări, mecenat sau donaţii. … (4) Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: … a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente; … b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite; … c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II; … d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru: … 1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;3. boli profesionale, risc profesional şi accidente de muncă;4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator.(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat: … a) cheltuielile de sponsorizare şi mecenat efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6); … b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6); … c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; … d) cheltuielile sociale, în limita unei sume obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual; … e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie; … f) cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii; … g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme facultative de pensii ocupationale, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual, pentru o persoană; … h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în limita stabilită potrivit legii; … i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor, sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferentă activităţii independente; … j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru salariaţi şi contribuabili, potrivit legii; … k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României; … l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria – rata de leasing – în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing. … (6) Baza de calcul se determina ca diferenţa dintre venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat şi cheltuielile de protocol. … (7) Nu sunt cheltuieli deductibile: … a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale; … b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se afla pe teritoriul României sau în străinătate; … c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate; … d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h); … e) donaţii de orice fel; … f) amenzile, confiscarile, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale; … g) ratele aferente creditelor angajate; … h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale; … i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar; … j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţa de asigurare; … k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate, ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare; … l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit; … m) alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare. … (8) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi sa organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă în partida simpla, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi sa completeze Registrul-jurnal de încasări şi plati, Registrul inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie. … (9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii. …  + 
Norme metodologice:52. În venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natura, cum sunt: venituri din vânzarea de produse şi de mărfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrări, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii şi orice alte venituri obţinute din exercitarea activităţii, precum şi veniturile din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilităţile băneşti aferente afacerii, din alte activităţi adiacente şi altele asemenea.Prin activităţi adiacente se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.În cazul încetării definitive a activităţii sumele obţinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar şi altele asemenea, precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mărfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o înstrăinare, iar suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.În toate cazurile evaluarea se face la preţurile practicate pe piaţa sau stabilite prin expertiza tehnica.Nu constituie venit brut următoarele:– aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;– sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;– sumele primite ca despăgubiri;– sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizări, mecenat sau donaţii.53. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, astfel cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea prevederilor art. 49 alin. (4)-(7) din Codul fiscal.Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:a) să fie efectuate în interesul direct al activităţii; … b) sa corespundă unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente; … c) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite. … 54. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:– cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri;– cheltuielile cu lucrările executate şi serviciile prestate de terţi;– cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi;– chiria aferentă spaţiului în care se desfăşoară activitatea, cea aferentă utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;– dobânzile aferente creditelor bancare;– dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României;– cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;– cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi cheltuielile de asigurare pentru boli profesionale, risc profesional şi împotriva accidentelor de muncă;– cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintă garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii independente a contribuabilului;– cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;– cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;– cheltuielile cu energia şi apa;– cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;– cheltuieli de natura salariala;– cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;– cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil şi angajaţii acestuia;– cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;– cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările din titlul II din Codul fiscal;– valoarea rămasă neamortizata a bunurilor şi drepturilor amortizabile înstrăinate, determinata prin deducerea din preţul de cumpărare a amortizarii incluse pe costuri în cursul exploatării, şi limitată la nivelul venitului realizat din înstrăinare;– cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;– cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili şi salariaţii lor;– cheltuielile ocazionate de participarea la congrese şi alte întruniri cu caracter profesional;– cheltuielile cu funcţionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii;– cheltuieli reprezentând tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii;– cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare, cu excepţia celor reprezentând indemnizaţia de delegare, detaşare în alta localitate în ţara şi în străinătate, care este deductibilă limitat;– cheltuielile de reclama şi publicitate reprezintă cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama şi publicitatea se efectuează prin mijloace proprii. Se includ în categoria cheltuielilor de reclama şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstratii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor;– alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.55. Sunt cheltuieli deductibile limitat, de exemplu, următoarele:– cheltuielile cu sponsorizarea şi mecenatul sunt deductibile în limitele stabilite la art. 49 din Codul fiscal şi potrivit condiţiilor din legislaţia în materie;– cheltuielile reprezentând indemnizaţia de delegare şi detaşare în alta localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului, sunt deductibile, respectiv în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;– cheltuielile sociale în limita unei sume stabilite prin aplicarea unei cote de până la 2% asupra fondului de salarii realizat anual şi acordate pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, sub forma: ajutoarelor de inmormantare, ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarelor pentru naştere, cadourilor pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costului prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 1.200.000 lei, suma actualizată potrivit prevederilor art. 46 din Codul fiscal.56. Veniturile obţinute din valorificarea în regim de consignaţie sau prin vânzare directa către agenţi economici şi alte instituţii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrari sau procurate în scopul revânzării sunt considerate venituri din activităţi independente. În aceasta situaţie se vor solicita documentele care atesta provenienţă bunurilor respective, precum şi autorizaţia de funcţionare. Nu se încadrează în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal.57. Toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii se înscriu în Registrul-inventar şi constituie patrimoniul afacerii. + 
Codul fiscal:Stabilirea venitului net din activităţi independente, pe baza normelor de venitArt. 50. – (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnată conform alin. (2), şi care este desfăşurată de către contribuabil, individual, fără salariaţi, se determina pe baza normelor de venit.(2) Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele care conţin nomenclatorul activităţilor pentru care venitul net se stabileşte pe bază de norme de venit şi precizează regulile care se utilizează pentru stabilirea acestor norme de venit. … (3) Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au obligaţia de a stabili şi publică anual normele de venit înainte de data de 1 ianuarie a anului în care urmează a se aplică normele respective. … (4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independenta pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corecteaza astfel încât sa reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectiva. … (5) Dacă un contribuabil desfăşoară doua sau mai multe activităţi desemnate, venitul net din aceste activităţi se stabileşte pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activităţi. … (6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate din cele prevăzute la alin. (1) şi o alta activitate care nu este prevăzută la alin. (1), atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determina pe baza contabilităţii în partida simpla, conform art. 49. … (7) Venitul net din activitatea de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi se determina pe baza normelor de venit. … (8) Dacă un contribuabil desfăşoară activitate de transport de persoane şi de bunuri în regim de taxi şi desfăşoară şi o alta activitate independenta, atunci venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla, conform art. 49. În acest caz, venitul net din aceste activităţi nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice şi de bunuri în regim de taxi. … (9) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit nu au obligaţia sa organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă în partida simpla pentru activitatea respectiva. …  + 
Norme metodologice:58. În sensul art. 50 din Codul fiscal, pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activităţi independente şi desfăşoară activităţi cuprinse în nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice, individual, fără angajaţi, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit se vor avea în vedere şi caracterul sezonier al unor activităţi, precum şi durata concediului legal de odihnă.Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilită pentru aceasta activitate.Persoanele care desfăşoară activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personală în baza unor contracte, altele decât contractele de muncă încheiate cu agenţi economici care au ca obiect de activitate taximetria, sunt supuse impozitării în aceleaşi condiţii cu taximetristii care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, pe bază de norme de venit sau în sistem real.59. La stabilirea coeficienţilor de corectie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii:– vadul comercial şi clientela;– vârsta contribuabililor;– timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 60 şi 61;– starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;– activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;– realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului;– folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forta motrice;– alte criterii specifice.Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârsta a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd aceasta calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă.60. Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu:– perioada de la începutul anului şi până la momentul autorizării din anul începerii activităţii;– perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului.61. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forta majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare şi sa înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizaţiei.62. Pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an, în situaţiile prevăzute la pct. 60 şi 61, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor de activitate.În acest scop organul fiscal întocmeşte o nota de constatare care va cuprinde date şi informaţii privind:– situaţia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: începutul/sfârşitul activităţii, întreruperea temporară, conform pct. 61, şi altele asemenea;– perioada în care nu s-a desfăşurat activitate;– documentele justificative depuse de contribuabil;– recalcularea normei, conform prezentului punct.63. Pentru contribuabilul care optează să fie impus pe bază de norma de venit şi care anterior a fost impus în sistem real, având investiţii în curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminuează norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiţiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăşurare a activităţii sau în caz de încetare a activităţii majorează norma de venit proporţional cu valoarea amortizata în perioada impunerii în sistem real.64. În cazul contribuabilului impus pe bază de norma de venit, care pe perioada anterioară a avut impunere în sistem real şi a efectuat investiţii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetării activităţii vor majoră norma de venit.65. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc condiţiile de impunere pe bază de norma de venit vor fi impusi în sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă. + 
Codul fiscal:Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectualăArt. 51. – (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală se stabileşte prin scăderea din venitul brut a următoarelor cheltuieli:a) o cheltuiala deductibilă egala cu 60% din venitul brut; … b) contribuţiile sociale obligatorii plătite. … (2) În cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrări de arta monumentala, venitul net se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli: … a) o cheltuiala deductibilă egala cu 70% din venitul brut; … b) contribuţiile sociale obligatorii plătite. … (3) În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suita şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determina prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1) şi (2). …  + 
Norme metodologice:66. În următoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determina ca diferenţa între venitul brut şi comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care, conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:– venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune;– venituri din exercitarea dreptului de suita;– venituri reprezentând remuneraţia compensatorie pentru copia privată.67. Dreptul de suita este dreptul acordat de lege autorului unei opere de arta plastica de a primi o cota de 5% din preţul de revânzare al operei respective, dacă revânzarea se face prin licitaţie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de către un comerciant. Licitatorii, agenţii comisionari şi comercianţii au obligaţia sa retina şi sa plătească autorului suma corespunzătoare cotei de 5% din preţul de vânzare.68. Remuneraţia compensatorie pentru copia privată este o sumă stabilită printr-o dispoziţie expresă a legii drept compensaţie pecuniară pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea/copierea de către diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate, cum ar fi creatii şi prestaţii cuprinse într-o fixare comercială.Aceasta remuneraţie este plătită de către fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remuneraţia este de 5% din preţul de vânzare sau din valoarea înscrisă în documentele vamale pentru aceste aparate sau suporturi.Remuneraţia compensatorie pentru copia privată se colectează prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, care repartizează sumele astfel colectate fiecărui beneficiar. + 
Codul fiscal:(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plati referitoare la încasări. Aceasta reglementare este opţională pentru cei care considera ca îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi sa păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevăzut de lege. …  + 
Norme metodologice:69. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cat şi retinerile în contul plăţilor anticipate efectuate cu titlu de impozit şi contribuţiile obligatorii reţinute de plătitorii de venituri.În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea înregistrării în evidenţa contabilă a cheltuielilor efectuate aferente venitului.70. Cheltuielile forfetare includ comisioanele şi alte sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către aceştia din urma către titularii de drepturi.71. Sunt considerate opere de arta monumentala următoarele:– lucrări de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni, interior-exterior;– lucrări de arta aplicată în spaţii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura şi altele asemenea;– lucrări de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spaţii publice;– lucrări de restaurare a acestora.72. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obţinute din străinătate se supun regulilor aplicabile veniturilor din străinătate, indiferent dacă sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuală, potrivit legii.73. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă în cazul în care persoanele fizice utilizează baza materială a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuală. + 
Codul fiscal:Opţiunea de a stabili venitul net, utilizându-se datele din contabilitatea în partida simplaArt. 52. – (1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impusi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 49.(2) Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se considera reînnoită pentru o noua perioada, dacă nu se depune o cerere de renunţare de către contribuabil. … (3) Cererea de opţiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate şi în anul precedent, respectiv în termen de 15 zile de la începerea activităţii, în cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal. …  + 
Norme metodologice:74. Opţiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel:a) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 50 alin. (1) din Codul fiscal, care au desfăşurat activitate în anul precedent şi au fost impusi pe bază de norme de venit, prin depunerea până la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de opţiune pentru sistemul real de impunere, precum şi a declaraţiei privind venitul estimat; … b) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 50 alin. (1) din Codul fiscal, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin depunerea în termen de 15 zile de la începerea activităţii a declaraţiei privind venitul estimat, însoţită de cererea de opţiune pentru sistemul real de impunere. … 75. Contribuabilii impusi în sistem real au dreptul de a renunţa la opţiune pe baza unei cereri depuse până la data de 31 ianuarie a anului fiscal.76. Cererea depusa, cuprinzând opţiunea pentru sistemul real, precum şi cererea de renunţare la opţiune se considera aprobate de drept prin depunere şi înregistrare la organul fiscal. + 
Codul fiscal:Reţinerea la sursa a impozitului pentru unele venituri din activităţi independenteArt. 53. – (1) Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vira impozit prin reţinere la sursa, reprezentând plati anticipate, din veniturile plătite:a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; … b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie; … c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; … d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil; … e) venituri din activitatea de expertiza contabila şi tehnica, judiciară şi extrajudiciara; … f) venitul obţinut de o persoană fizica dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului II, care nu generează o persoană juridică; … g) venitul obţinut de o persoană fizica dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV, care nu generează o persoană juridică. … (2) Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează: … a) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a), aplicând o cota de impunere de 15% la venitul brut; … b) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f), aplicând cotele de impunere prevăzute pentru impozitul pe profit, la profitul cuvenit persoanei fizice asociate; … c) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. g), aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor, la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere; … d) în cazul celorlalte venituri prevăzute la alin. (1), aplicând o cota de impunere de 10% la venitul brut. … (3) Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu excepţia impozitului aferent veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlurilor II şi IV. …  + 
Norme metodologice:77. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală au obligaţia de a calcula şi de a retine în cursul anului fiscal o sumă reprezentând 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuală ca urmare a exploatării drepturilor respective. Aceasta suma reprezintă plata anticipata în contul impozitului anual datorat de contribuabili.78. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora le revine obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat, sunt, după caz:– utilizatorii de opere, invenţii, know-how şi altele asemenea, în situaţia în care titularii de drepturi îşi exercită drepturile de proprietate intelectuală în mod personal, iar relaţia contractuală dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuală şi utilizatorul respectiv este directa;– organismele de gestiune colectivă sau alte entităţi, care, conform dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror gestiune le este încredinţată de către titulari. În aceasta situaţie se încadrează şi producătorii şi agenţii mandataţi de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colectează şi se repartizează drepturile respective.79. În situaţia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune colectivă sau prin alte entităţi asemănătoare, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuală.80. În cazul contribuabililor ale căror plati anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (1) lit. b)-e) din Codul fiscal pentru veniturile de aceasta natura şi care realizează venituri din activităţi independente şi în alte condiţii, pentru acestea din urma au obligaţia să le evidentieze în contabilitate separat şi sa plătească în cursul anului plati anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 88 din Codul fiscal.81. Impozitul anticipat se calculează şi se retine în momentul efectuării plăţii sumelor către beneficiarul venitului.82. Impozitul reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care se fac plata venitului şi reţinerea impozitului. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IIIVenituri din salariiDefinirea veniturilor din salariiArt. 56. – (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natura, obţinute de o persoană fizica ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.(2) În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor: … a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii; … b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ; … c) drepturile de solda lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii; … d) indemnizaţia lunară bruta, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome; … e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică; … f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie şi în comisia de cenzori; … g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii; … h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale; … i) sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia primită pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru salariaţii din instituţiile publice; … j) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor. …  + 
Norme metodologice:83. Veniturile de natura salariala prevăzute la art. 56 din Codul fiscal, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităţi dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:– părţile care intră în relaţia de muncă, denumite în continuare angajator şi angajat, stabilesc de la început: felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;– partea care utilizează forta de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă, cum ar fi: spaţii cu inzestrare corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă şi altele asemenea;– persoana care activează contribuie numai cu prestaţia fizica sau cu capacitatea ei intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;– plătitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţara şi în străinătate, şi alte cheltuieli de aceasta natura, precum şi indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă suportată de angajator potrivit legii;– persoana care activează lucrează sub autoritatea unei alte persoane şi este obligată să respecte condiţiile impuse de aceasta, conform legii.84. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natura salariala primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt realizate din:a) sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire: … – salariile de baza;– sporurile şi adaosurile de orice fel;– indemnizaţiile de orice fel;– recompensele şi premiile de orice fel;– sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariaţilor agenţilor economici după aprobarea bilanţului contabil, potrivit legii;– sumele primite pentru concediul de odihnă, cu excepţia sumelor primite de salariat cu titlu de despăgubiri reprezentând contravaloarea cheltuielilor salariatului şi familiei sale necesare în vederea revenirii la locul de muncă, precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă;– sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă;– orice alte câştiguri în bani şi în natura, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plata a muncii lor;b) indemnizaţiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autorităţii publice, alese sau numite în funcţie, potrivit legii, precum şi altora asimilate cu funcţiile de demnitate publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publică; … c) drepturile personalului militar în activitate şi ale militarilor angajaţi pe bază de contract, reprezentând solda lunară compusa din solda de grad, solda de funcţie, gradatii şi indemnizaţii, precum şi prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaţiei speciale; … d) drepturile administratorilor, obţinute în baza contractului de administrare încheiat cu companiile/societăţile naţionale, societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi: indemnizaţia lunară bruta, suma cuvenită prin participare la profitul net al societăţii; … e) sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale constituite prin subscripţie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilită de adunarea constitutivă, potrivit legislaţiei în vigoare; … f) sumele primite de reprezentanţii numiţi în adunarea generală a acţionarilor şi sumele primite de membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale; … g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii; … h) sumele primite de către persoanele fizice agreate de Ministerul Finanţelor Publice să efectueze certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară la instituţiile publice care nu au compartiment propriu de audit intern şi care nu îşi desfăşoară activitatea în cabinete individuale înregistrate la organele fiscale teritoriale; … i) indemnizaţiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi ai unor entităţi, cum ar fi: organizaţii sindicale, organizaţii patronale, alte organizaţii neguvernamentale, asociaţii de proprietari/chiriaşi şi altele asemenea; … j) indemnizaţiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete, consilii şi altele asemenea, constituite conform legii; … k) veniturile obţinute de condamnaţii care executa pedepse la locul de muncă; … l) sumele plătite sportivilor amatori, ca urmare a participării în competitii sportive oficiale, precum şi sumele plătite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti în domeniu de către cluburile sau asociaţiile sportive cu care aceştia au relaţii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se plătesc, inclusiv prima de joc, cu excepţia celor prevăzute la art. 42 lit. t) din Codul fiscal; … m) compensaţii băneşti individuale acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziţiilor prevăzute în contractul de muncă; … n) indemnizaţii sau alte drepturi acordate angajaţilor cu ocazia angajării sau mutării acestora într-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispoziţii legale, cu excepţia celor prevăzute la art. 56 alin. (4) lit. h) şi i) din Codul fiscal; … o) alte drepturi sau avantaje de natura salariala sau asimilate salariilor. …  + 
Codul fiscal:(3) Avantajele, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite în legătură cu o activitate dependenta includ, însă nu sunt limitate la: … a) utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, în scop personal, cu excepţia deplasarii pe distanta dus-întors de la domiciliu la locul de muncă; … b) cazare, hrana, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un preţ mai mic decât preţul pieţei; … c) împrumuturi nerambursabile şi diferenţa favorabilă dintre dobânda preferentiala şi dobânda de referinţa a Băncii Naţionale a României, pentru depozite şi credite; … d) anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului; … e) abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop personal; … f) permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal; … g) primele de asigurare plătite de către suportator pentru salariaţii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plăţii primei respective, altele decât cele obligatorii. …  + 
Norme metodologice:85. Avantajele în bani şi în natura sunt considerate a fi orice foloase primite de salariat de la terţi sau ca urmare a prevederilor contractului individual de muncă sau a unei relaţii contractuale între părţi, după caz.86. La stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite de către persoana fizica, cum ar fi:a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii, în scop personal; … b) acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrica, termica şi altele; … c) abonamentele de radio şi televiziune, de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice; … d) permise de călătorie pe diverse mijloace de transport; … e) bilete de tratament şi odihnă; … f) cadouri primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor menţionate la art. 56 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal; … g) contravaloarea folosinţei unei locuinţe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de întreţinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica şi termica şi altele asemenea, cu excepţia celor prevăzute în mod expres la art. 56 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal; … h) cazarea şi masa acordate în unităţi proprii de tip hotelier; … i) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o alta entitate, pentru angajaţii proprii, precum şi pentru alţi beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei în materie. … Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este următorul:– pentru beneficiarii care obţin venituri salariale şi asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii în care sunt plătite primele de asigurare;– pentru alţi beneficiari care nu au o relaţie generatoare de venituri salariale şi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 83 din Codul fiscal.87. Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii, precum şi sumele acordate pentru distracţii sau recreere.88. Avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorică a entitatii care le acorda.89. Fac excepţie veniturile care sunt expres menţionate ca fiind neimpozabile, în limitele şi condiţiile prevăzute la art. 56 alin. (4) din Codul fiscal.90. Veniturile în natura, precum şi avantajele în natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului. Avantajele primite cu plata parţială sunt evaluate ca diferenţa între preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului şi suma reprezentând plata parţială.91. Evaluarea avantajelor în natura sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:a) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei; … b) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a locuinţei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafeţele locative deţinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi apa, gaz, electricitate, cheltuieli de întreţinere şi reparaţii şi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivă; … c) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul şi locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui bun pe unitate de măsura specifică sau la nivelul preţului practicat pentru terţi. … 92. Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă se face astfel:a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 91 lit. a), iar avantajul se determina proporţional cu numărul de kilometri parcursi în interes personal din totalul kilometrilor; … b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 91 şi avantajul se determina proporţional cu numărul de metri patrati folosiţi pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal. … 93. Nu sunt considerate avantaje:– contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaţii a căror activitate presupune deplasarea frecventa în interiorul localităţii;– reducerile de preţuri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienţii persoane fizice;– costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate, precum şi utilizarea autoturismului de serviciu pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu.94. Angajatorul stabileşte partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentând folosinţă în scop personal, care reprezintă avantaj impozabil, în condiţiile art. 56 alin. (3) din Codul fiscal, şi se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeşte acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileşte limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depăşeşte aceasta limita să fie considerat avantaj în natura, în situaţia în care salariatului în cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.95. La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul angajatorului cu folosinţă mixtă, pus la dispoziţie unui angajat, nu se ia în considerare distanta dus-întors de la domiciliu la locul de muncă, precum şi cheltuielile efectuate pentru realizarea sarcinilor de serviciu. + 
Codul fiscal:(4) Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit: … a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, veniturile reprezentând cadouri pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 1.200.000 lei. Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile veniturile de natura celor prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi speciale şi finanţate din buget; …  + 
Norme metodologice:96. Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cat şi în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale, indiferent de sursa din care sunt acordate.97. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului şi a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum şi pentru cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie se aplică atât darurilor constând în bunuri, cat şi celor în bani, în cazul tuturor angajatorilor de forta de muncă. + 
Codul fiscal:b) tichete de masa şi drepturile de hrana acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare; …  + 
Norme metodologice:98. În această categorie se cuprind:– alocaţia individuală de hrana acordată sub forma tichetelor de masa, primită de angajaţi şi suportată integral de angajator, potrivit legii;– alocaţiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanţă, interna şi internationala, diferenţiată pe categorii de acţiuni;– contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentaţiei de efort necesare în perioada de pregătire;– drepturile de hrana în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala;– alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocaţia de hrana zilnica pentru personalul navigant şi auxiliar imbarcat pe nave; alocaţia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unităţile bugetare şi din regiile autonome/societăţile comerciale cu specific deosebit; alocaţia de hrana acordată donatorilor onorifici de sânge; alocaţia de hrana pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice şi altele asemenea. + 
Codul fiscal:c) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportate de persoana fizica, conform legilor speciale; …  + 
Norme metodologice:99. Prin locuinţe acordate ca urmare a specificitatii activităţii se înţelege acele locuinţe asigurate angajaţilor când activitatea se desfăşoară în locuri izolate, precum staţiile meteo, staţiile pentru controlul miscarilor seismice, sau în condiţiile în care este solicitată prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalaţii, utilaje şi altele asemenea. + 
Codul fiscal:d) cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispoziţia oficialitatilor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afară tarii, în conformitate cu legislaţia în vigoare; … e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protecţie a muncii, precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare; …  + 
Norme metodologice:100. Nu sunt venituri impozabile:– contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în procesul muncii;– contravaloarea echipamentului individual de protecţie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;– contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizării lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrăcămintea şi încălţămintea;– contravaloarea alimentaţiei de protecţie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu condiţii grele şi vătămătoare;– contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igiena personală deosebită;– contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi, personalul navigant şi alte categorii de personal, potrivit legii;– contravaloarea echipamentului şi a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spălat şi de igiena, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparaţii şi întreţinere, rechizite şi furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, în condiţiile legii;– altele asemenea. + 
Codul fiscal:f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se afla locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii; … g) sumele primite de angajaţi pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, a indemnizaţiei primite pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fără scop patrimonial şi de alte entităţi neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizaţia acordată salariaţilor din instituţiile publice; …  + 
Norme metodologice:101. În categoria cheltuielilor de delegare şi detaşare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum şi indemnizaţia de delegare şi de detaşare în ţara şi în străinătate, stabilită potrivit legii. + 
Codul fiscal:h) sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; …  + 
Norme metodologice:102. Prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se înţelege cheltuielile cu transportul personal şi al membrilor de familie ai angajatului, precum şi al bunurilor din gospodărie, cu ocazia mutării salariatului într-o alta localitate decât cea de domiciliu, în situaţia în care, potrivit legii, se decontează de angajator. + 
Codul fiscal:i) indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situata într-o alta localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de baza la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă; …  + 
Norme metodologice:103. Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizaţiile de instalare şi mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale. + 
Codul fiscal:j) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale căror contracte individuale de muncă au fost desfăcute ca urmare a concedierilor colective, precum şi sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, acordate potrivit legii; … k) sumele reprezentând plăţile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut în rezerva sau al cărui contract încetează ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare, precum şi ajutoarele stabilite în raport cu solda lunară neta, acordate acestora la trecerea în rezerva sau direct în retragere cu drept de pensie sau celor care nu îndeplinesc condiţiile de pensie, precum şi ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflaţi în situaţii similare, al căror cuantum se determina în raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislaţiei în materie; … l) veniturile din salarii, ca urmare a activităţii de creare de programe pentru calculator; încadrarea în activitatea de creaţie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei, al ministrului comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei şi al ministrului finanţelor publice; … m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac excepţie veniturile salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are sediul permanent în România, care se supun procedurii de globalizare, indiferent de perioada de desfăşurare a activităţii în străinătate; … n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea angajatului legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator; … o) costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu; … p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajării şi implicit la momentul acordării. … (5) Avantajele primite în bani şi în natura şi imputate salariatului în cauza nu se impozitează. … (6) Impozitul calculat pe veniturile prevăzute la alin. (2) lit. g) este final în situaţia în care contribuabilul care le-a realizat justifica cu documente virarea veniturilor la entitatea pe care a reprezentat-o. … ……………………………………………………………………..Determinarea lunară a impozitului pe venitul din salariiArt. 58. – (1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plati anticipate, care se calculează şi se retine la sursa de către plătitorii de venituri.(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determina astfel: … a) la locul unde se afla funcţia de baza, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul net din salarii, aferent unei luni, calculat prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii şi a cheltuielilor profesionale, şi deducerile personale acordate pentru luna respectiva; … b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 43 asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora. …  + 
Norme metodologice:104. Venitul brut din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate conform art. 56 alin. (1)-(3) din Codul fiscal de o persoană fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.105. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, indiferent unde este primită suma.106. Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează lunar impozit reprezentând plati anticipate în contul impozitului pe venitul anual, calculat şi reţinut de către plătitorul de venituri.Pentru impunerea veniturilor din salarii reprezentând plati anticipate se utilizează baremul lunar de impunere pentru veniturile din salarii şi pensii, stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice potrivit art. 43 alin. (1) sau (3) din Codul fiscal, după caz.107. Drepturile salariale acordate în natura, precum şi avantajele acordate angajaţilor se evalueaza conform pct. 90-92 şi se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor în natura primite de angajat se vor anexa la statul de plată.108. Transformarea în lei a sumelor obţinute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. În situaţia în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizează cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, în vigoare în ziua precedenta celei în care se face plata.109. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat, baremul lunar de impozit se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:a) asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scăderea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii reţinute şi a sumei reprezentând cheltuieli profesionale, diminuat cu deducerile personale de baza şi suplimentare, acordate în luna respectiva, după caz, pentru veniturile din salarii la funcţia de baza; … b) asupra venitului net calculat ca diferenţa între venitul brut realizat într-o luna şi contribuţiile obligatorii reţinute, pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la funcţia de baza. Aceasta regula se aplică şi în cazul veniturilor sub forma indemnizaţiei lunare a asociatului unic, precum şi pentru drepturile de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă. … 110. În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla funcţia de baza se înţelege:a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc înscris în carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementărilor legale, sunt asimilate acestora; … b) în cazul cumulului de funcţii, locul declarat/ales de persoanele fizice. … Funcţia de baza poate fi declarata de angajat în condiţiile legii şi la locul de muncă la care acesta realizează venituri din salarii în baza unui contract individual de muncă cu timp parţial.111. Suma care reprezintă prima de vacanta sau o parte din aceasta se cumulează cu veniturile de natura salariala ale lunii în care se plăteşte aceasta prima.112. Indemnizaţiile aferente concediilor de odihnă se defalcheaza pe lunile la care se referă şi se impun cumulat cu veniturile realizate în aceste luni.113. Cuantumul contribuţiilor obligatorii luate în calcul la determinarea impozitului lunar potrivit pct. 110 pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii sunt cele datorate potrivit reglementărilor în domeniu, cum ar fi:– contribuţia individuală de asigurări sociale;– contribuţia individuală pentru asigurările sociale de sănătate;– contribuţia individuală la bugetul asigurărilor pentru şomaj;– alte contribuţii individuale obligatorii stabilite prin lege.114. Nu se admit la calculul lunar al impozitului pe salarii contribuţiile individuale pentru asigurările private de sănătate, precum şi la schemele facultative de pensii ocupationale. + 
Codul fiscal:Termen de plată a impozituluiArt. 60. – Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a retine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri. + 
Norme metodologice:115. Impozitul pe veniturile din salarii se calculează şi se retine lunar de angajatori, pe baza statelor de salarii.116. Veniturile în natura se considera plătite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor şi avantajelor în natura se retine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeaşi luna.117. Calculul şi reţinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectuează de angajatori astfel:a) în situaţia în care veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe luna sau sub forma de avans şi lichidare, calculul şi reţinerea se fac la data ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecărei luni, conform prevederilor art. 58 din Codul fiscal; … b) în situaţia în care în cursul unei luni angajatorii efectuează plati de venituri, altele decât cele cuprinse la lit. a), cum sunt: premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat şi altele asemenea, denumite plati intermediare, impozitul se calculează şi se retine la fiecare plata, pe baza statelor de salarii, prin aplicarea baremului lunar asupra plăţilor intermediare cumulate până la data ultimei plati intermediare pentru care se face calculul. Impozitul de reţinut la fiecare plata intermediara reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare anterioare. … La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculează, potrivit art. 58 din Codul fiscal, asupra veniturilor totale obţinute prin cumularea drepturilor respective cu plăţile intermediare.Impozitul de reţinut la această dată reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare.118. În cazul în care un angajat care obţine venituri din salariu la funcţia de baza se muta în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale şi cheltuielile profesionale se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru acea luna, până la data lichidării, recalcularea urmând să se efectueze o dată cu calculul impozitului anual.119. Impozitul calculat şi reţinut lunar se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.120. Fişele fiscale pentru salariaţii care au fost detasati la o alta unitate se completează de către unitatea care a încheiat contractele de muncă cu aceştia.În situaţia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariaţii au fost detasati, angajatorul care a detaşat comunică angajatorului la care aceştia sunt detasati date referitoare la coeficienţii de deducere, precum şi eventualele modificări ale acestora apărute în cursul anului.Pe baza acestor date unitatea la care salariaţii au fost detasati întocmeşte statele de salarii, calculează impozitul şi transmite lunar unităţii de la care au fost detasati informaţii privind venitul net şi impozitul reţinut pentru fiecare angajat, în scopul completării fisei fiscale.Pentru angajaţii permanenţi care nu au alta sursa de venit angajatorul de la care au fost detasati efectuează regularizarea conform art. 61 din Codul fiscal şi transmite unităţii la care salariaţii au fost detasati informaţii privind diferenţele de impozit pentru restituirea sau reţinerea prin statele de plată.121. Contribuţiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementărilor legale în materie. + 
Codul fiscal:Regularizarea anuală a impozitului reţinut pentru anumite venituri de natura salarialaArt. 61. – (1) Plătitorii de venituri de natura salariala au următoarele obligaţii:a) sa determine venitul net anual impozabil din salarii, ca diferenţa între venitul net anual din salarii şi următoarele: … 1. deducerile personale stabilite conform art. 45;2. cotizatia de sindicat plătită conform legii;b) sa stabilească diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar, sub forma plăţilor anticipate în cursul anului fiscal, până în ultima zi lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor; … c) să efectueze regularizarea acestor diferenţe de impozit, în termen de 90 de zile de la termenul prevăzut la lit. b), numai pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: … 1. au fost angajaţii permanenţi ai plătitorului în cursul anului, cu funcţie de baza;2. nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil;3. nu solicita alte deduceri, potrivit art. 86 alin. (1), cu excepţia deducerilor personale şi a cotizatiei de sindicat plătită potrivit legii.(2) Diferenţele de impozit rezultate din operaţiunile de regularizare modifica obligaţia de plată pentru bugetul de stat, a impozitului pe venitul din salarii al angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectiva. … (3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de către angajatori, precum şi deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizează cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit. … (4) La calculul venitului anual impozabil din salarii se au în vedere, după caz, şi deducerile prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f), situaţie în care operaţiunea de regularizare se efectuează de către organul fiscal de domiciliu. În acest caz, în perioada 1-15 ianuarie a anului următor, contribuabilul va comunică angajatorului sa nu efectueze aceasta operaţiune. … (5) Impozitul anual pe venitul din salarii datorat se calculează prin aplicarea baremului anual de impunere prevăzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului net anual impozabil realizat din salarii. …  + 
Norme metodologice:122. Plătitorii de venituri din salarii care efectuează regularizarea anuală a impozitului în condiţiile prevăzute la art. 61 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal determina impozitul anual pe veniturile din salarii prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, prevăzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4) din Codul fiscal, asupra bazei de impozitare anuale, determinata ca diferenţa între venitul net anual corectat cu diferenţa de cheltuiala profesională şi suma deducerilor personale cuvenite în acel an şi, după caz, cotizatia de sindicat plătită conform legii.123. Sunt angajaţi permanenţi, în sensul titlului III din Codul fiscal, persoanele fizice care pe întreaga perioadă a anului fiscal şi-au desfăşurat activitatea cu funcţia de baza la acelaşi angajator.124. Angajatorul va regulariza fişele fiscale ale angajaţilor permanenţi care:– nu l-au înştiinţat în scris ca au realizat şi alte venituri supuse globalizarii, în perioada 1-15 ianuarie a anului următor celui pentru care se face regularizarea; şi/sau– nu solicita deduceri potrivit art. 86 alin. (1) lit. c)-f) din Codul fiscal.În situaţia în care contribuabilul realizează numai venituri de natura salariala la funcţia de baza ca angajat permanent şi beneficiază de deducerile prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. c)-f) din Codul fiscal, atunci operaţiunea de acordare a deducerilor şi de stabilire a impozitului pe venit se efectuează de organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.125. În situaţia în care persoana fizica, pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului anual, nu mai are calitatea de angajat la data efectuării regularizării diferenţelor de impozit şi angajatorul nu poate să efectueze operaţiunea de regularizare a acestor diferenţe, atunci acestea vor fi administrate de organul fiscal competent. + 
Codul fiscal:Plati anticipate de impozit pentru anumite venituri salarialeArt. 64. – (1) Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin venituri sub forma de salarii din străinătate, precum şi persoanelor fizice române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.(2) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a declara şi de a plati impozit lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul sub forma plăţilor anticipate aferent unei luni se stabileşte potrivit art. 58. … (3) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentantele organismelor internaţionale ori reprezentantele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România, pot opta ca pentru angajaţii acestora care realizează venituri din salarii impozabile în România sa îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplică contribuabililor în cazul în care opţiunea de mai sus este formulată. … (4) Persoana fizica, juridică sau orice alta entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea potrivit alin. (1) este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent, referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. …  + 
Norme metodologice:126. Contribuabilii care desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri sub forma de salarii din străinătate, care, potrivit acestui titlu, se impun în România, precum şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu îndeplineşte obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe salarii, au obligaţia să depună lunar o declaraţie la organul fiscal competent.127. Organul fiscal competent este:– organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are domiciliul fiscal – pentru persoanele fizice rezidente;– organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla locul unde se desfăşoară activitatea – pentru celelalte cazuri.128. Persoanele fizice sau juridice la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii prevăzuţi la art. 64 alin. (1) din Codul fiscal au obligaţia să depună o declaraţie informativa privind începerea/încetarea activităţii acestor contribuabili.Declaraţia informativa se depune la organul fiscal în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul sau sediul persoana fizica ori juridică la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul, ori de câte ori apar modificări de natura începerii/încetării activităţii în documentele care atesta raporturile de muncă, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IVVenituri din cedarea folosinţei bunurilorDefinirea veniturilor impozabile din cedarea folosinţei bunurilorArt. 65. – Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natura, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente. + 
Norme metodologice:129. În această categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri şi subinchirieri de bunuri mobile şi imobile, precum şi veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.130. Veniturile obţinute din închirieri şi subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a căror folosinţă este cedata în baza unor contracte de închiriere/subinchiriere, uzufruct, arendare şi altele asemenea, inclusiv a unor părţi din acestea, utilizate în scop de reclama, afisaj şi publicitate. + 
Codul fiscal:Stabilirea venitului net din cedarea folosinţei bunurilorArt. 66. – (1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura şi se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei sau a arendei. Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. În cazul în care arenda se exprima în natura, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine. + 
Norme metodologice:131. În vederea determinării venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani şi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natura se adauga, dacă este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziţiilor legale sau înţelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.132. În conformitate cu legislaţia în materie, proprietarul are obligaţia de a efectua cheltuielile referitoare la întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, ca de exemplu:– întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenta a clădirii, elementelor de construcţie exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperis, fatada, curţile şi grădinile, precum şi spaţii comune din interiorul clădirii, cum ar fi: casa scării, casa ascensorului şi altele asemenea;– întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apa, de canalizare, instalaţii de încălzire centrala şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze;– repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionare a clădirii pe toată durata închirierii locuinţei.133. În cazul efectuării de către chiriaş a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului şi se încadrează în cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzătoare a chiriei, impunerea rămâne nemodificata. + 
Codul fiscal:(2) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a următoarelor cheltuieli: … a) în cazul construcţiilor, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, în suma de 50% din venitul brut; … b) în celelalte cazuri, o cota de cheltuieli deductibile aferente venitului, în suma de 30% din venitul brut. …  + 
Norme metodologice:134. Venitul net se determina ca diferenţa dintre sumele reprezentând chiria/arenda în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura, prevăzute în contractul încheiat între părţi, şi cota de cheltuiala forfetara de 50%, respectiv 30%, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.În cazul contractelor care au ca obiect atât închirierea/arendarea de construcţii, cat şi de terenuri şi în care nu se menţionează distinct chiria/arenda aferentă construcţiei şi cea aferentă terenului, se va aplica cota de cheltuiala forfetara de 30%.135. Pentru recunoaşterea deductibilitatii cheltuielilor stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.Cheltuielile deductibile aferente venitului, cuprinse în cotele forfetare de 50% sau 30% aplicate la venitul brut, reprezintă uzura bunurilor închiriate şi cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea acestora, impozitele şi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reţinut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosinţă, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiţii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundaţii, incendii şi altele asemenea.Construcţiile sunt definite conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normate de funcţionare a mijloacelor fixe. + 
Codul fiscal:(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla. … (4) Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art. 52 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul contribuabililor menţionaţi la alin. (3). … ………………………………………………………………… + 
Capitolul VVenituri din investiţiiDefinirea veniturilor din investiţiiArt. 69. – (1) Veniturile din investiţii cuprind:a) dividende; … b) venituri impozabile din dobânzi; … c) câştiguri din transferul titlurilor de valoare; … d) venituri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare. … Reprezintă titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investiţii sau alt instrument financiar calificat astfel de către Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, precum şi părţile sociale.(2) Veniturile impozabile din dobânzi sunt toate veniturile sub forma de dobânzi, altele decât: … a) venituri din dobânzi la depozitele la vedere şi la depuneri la casele de ajutor reciproc; … b) venituri din dobânzi aferente titlurilor de stat, precum şi obligaţiunilor municipale, ale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe şi ale altor entităţi emitente de obligaţiuni, care vizează construcţia de locuinţe. …  + 
Norme metodologice:136. Sunt considerate venituri din dobânzi următoarele:– dobânzi obţinute din obligaţiuni;– dobânzi obţinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;– suma primită sub forma de dobânda pentru împrumuturile acordate;– alte venituri obţinute din titluri de creanta. + 
Codul fiscal:Stabilirea venitului din investiţiiArt. 70. – (1) Câştigul din transferul titlurilor de valoare, altele decât titlurile de participare la fondurile deschise de investiţii şi părţile sociale, reprezintă diferenţa pozitiva dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de titluri de valori, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masa, preţul de cumpărare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominală a acestora. În cazul tranzacţiilor cu acţiuni cumpărate la preţ preferenţial, în cadrul sistemului stock options plan, câştigul se determina ca diferenţa între preţul de vânzare şi preţul de cumpărare preferenţial, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.(2) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investiţii, câştigul se determina ca diferenţa pozitiva dintre preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare/subscriere. Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitorul persoana fizica pentru achiziţionarea titlului de participare. …  + 
Norme metodologice:137. Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond şi este format din valoarea unitară a activului net din ziua anterioară depunerii cererii de răscumpărare, din care se scad comisioanele de răscumpărare.138. Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitor, persoana fizica, şi este format din valoarea unitară a activului net la care se adauga comisionul de cumpărare, dacă este cazul. + 
Codul fiscal:(3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, câştigul din înstrăinarea părţilor sociale se determina ca diferenţa pozitiva între preţul de vânzare şi valoarea nominală/preţul de cumpărare. Începând cu a doua tranzacţie, valoarea nominală va fi înlocuită cu preţul de cumpărare, care include şi cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare justificate cu documente. … (4) Determinarea câştigului potrivit alin. (1)-(3) se efectuează la data încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. … (5) Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen, reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni în momentul închiderii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului. …  + 
Norme metodologice:139. În cazul veniturilor realizate ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:– societăţii de investiţii, în cazul în care nu are încheiat un contract de administrare;– societăţii de administrare, în cazul în care societatea de investiţii are încheiat un contract de administrare cu societatea de administrare. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VIVenituri din pensiiReţinerea impozitului din venitul din pensiiArt. 74. – (1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine şi de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.(2) Impozitul se calculează prin aplicarea baremului lunar de impunere prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3), asupra venitului impozabil lunar din pensii. … (3) Impozitul calculat se retine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei. … (4) Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii. … (5) În cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia. … (6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat, reţinerii şi virarii acestuia. … (7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş. …  + 
Norme metodologice:140. Venitul din pensii se determina de către plătitor pentru drepturile cu titlu de pensie prevăzute la art. 72 din Codul fiscal.141. Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculează prin aplicarea baremului lunar de impunere stabilit pentru impunerea veniturilor din salarii asupra venitului impozabil lunar din pensii determinat ca diferenţa între venitul lunar şi suma fixa neimpozabila prevăzută la art. 73 din Codul fiscal.142. Impozitul pe veniturile din pensii se calculează, se retine lunar de către administratorii fondurilor de pensii şi se virează de către unităţile plătitoare ale acestor venituri până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cărui raza îşi au sediul plătitorii de venituri.143. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 142.144. Eventualele sume reprezentând impozit pe veniturile din pensii, reţinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia plăţilor din luna următoare. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VIIIVenituri din premii şi din jocuri de norocDefinirea veniturilor din premii şi din jocuri de norocArt. 79. – În înţelesul prezentului titlu, veniturile din premii şi din jocuri de noroc cuprind veniturile din concursuri şi jocuri de noroc, altele decât cele realizate ca urmare a participării la jocuri de tip cazinou, maşini electronice cu câştiguri şi altele decât cele prevăzute la art. 42. + 
Norme metodologice:145. În această categorie se cuprind venituri în bani şi/sau în natura, ca de exemplu:– venituri sub forma de premii de orice fel, acordate oamenilor de cultura, ştiinţa şi arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii;– venituri obţinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip bingo şi keno în sali de joc, pronosticuri şi pariuri sportive, jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel, loterii, veniturile obţinute din organizarea de tombole. + 
Codul fiscal:Stabilirea venitului net din premii şi din jocuri de norocArt. 80. – (1) Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii, respectiv din jocuri de noroc, şi suma reprezentând venit neimpozabil.(2) Pierderile înregistrate din jocuri de noroc nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compensează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului. …  + 
Norme metodologice:146. Plătitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligaţi sa organizeze evidenta astfel încât să poată determina câştigul realizat de fiecare persoana fizica la sfârşitul zilei. În caz contrar se considera câştig venitul realizat la sfârşitul zilei. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IXVenituri din alte surseDefinirea veniturilor din alte surseArt. 83. – (1) În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:a) prime de asigurări suportate de o persoană fizica independenta sau de orice alta entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizica în legătură cu care suportatorul nu are o relaţie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu; … b) câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare; … c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi, fosti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale; … d) venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj comercial. … (2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, altele decât veniturile care sunt neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu. …  + 
Norme metodologice:147. În aplicarea art. 83 alin. (2) din Codul fiscal, în această categorie se includ, de exemplu, următoarele venituri realizate de persoanele fizice:– remuneraţiile pentru munca prestată în interesul unităţilor aparţinând Direcţiei Generale a Penitenciarelor, precum şi în atelierele locurilor de deţinere, acordate, potrivit legii, condamnaţilor care executa pedepse privative de libertate;– veniturile primite de studenţi sub forma indemnizaţiilor pentru participarea la şedinţele senatului universitar;– veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie, sticlă şi altele asemenea şi care nu provin din gospodăria proprie;– sumele plătite persoanelor care însoţesc elevii la concursuri şi alte manifestări şcolare, de către organizatori;– indemnizaţiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale;– veniturile obţinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate şi altele asemenea. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XVenitul anual globalStabilirea venitului anual globalArt. 86. – (1) Venitul anual global impozabil se stabileşte prin deducerea din venitul anual global, în ordine, a următoarelor:a) pierderi fiscale reportate; … b) deduceri personale determinate conform art. 45; … c) cheltuieli pentru reabilitarea locuinţei de domiciliu, destinate reducerii pierderilor de căldură în scopul îmbunătăţirii confortului termic, în limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului; … d) prime de asigurare pentru locuinta de domiciliu, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an; … e) contribuţii la schemele facultative de pensii ocupationale, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an; … f) contribuţii pentru asigurările private de sănătate, cu excepţia celor încheiate în scopuri estetice, în limita echivalentului în lei a 200 euro pe an; … g) cotizatia de sindicat plătită potrivit legislaţiei în materie. …  + 
Norme metodologice:148. Limita echivalentului în euro a deducerilor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. d)-f) din Codul fiscal se transforma în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Naţionala a României.149. Procedura acordării deducerilor prevăzute la art. 86 alin. (1) lit. d)-f) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului pe venitul anual global, va fi stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice. + 
Codul fiscal:(2) Venitul anual global cuprinde, după cum urmează: … a) venitul net din activităţi independente; … b) venitul net din salarii; … c) venitul net din cedarea folosinţei bunurilor. … (3) Venitul impozabil ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite, ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se considera venit anual impozabil. …  + 
Norme metodologice:150. Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:– venituri din activităţi independente, pentru care venitul net anual se determina potrivit cap. II al titlului III din Codul fiscal;– venituri din salarii, pentru care venitul net se determina potrivit cap. III al titlului III din Codul fiscal;– venituri din cedarea folosinţei bunurilor, pentru care venitul net se determina potrivit cap. IV al titlului III din Codul fiscal.Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculează pentru veniturile din România şi/sau din străinătate.151. Următoarele venituri nu se cuprind în venitul anual global impozabil:– veniturile din investiţii;– veniturile din pensii;– veniturile din activităţi agricole;– veniturile din premii şi din jocuri de noroc;– venituri din alte surse care nu se regăsesc menţionate în mod expres în titlul III din Codul fiscal.152. Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedează astfel:a) se determina venitul net/pierderea fiscală pentru activitatea desfăşurată în cadrul fiecărei categorii de venit supuse globalizarii, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuală luat/luată în calcul la determinarea venitului anual global impozabil este venitul net/pierderea distribuita; … b) se insumeaza veniturile nete, avându-se în vedere şi pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de impunere. Dacă pierderile sunt mai mari decât suma veniturilor nete, rezultatul reprezintă pierdere de reportat; … c) din venitul anual global se scad în ordine deducerile prevăzute la art. 86 alin. (1) din Codul fiscal, rezultând venitul anual global impozabil. … În cazul în care la globalizarea anuală a veniturilor se cuprind şi venituri din salarii realizate la funcţia de baza, venitul net din salarii va fi corectat în funcţie de cheltuiala profesională efectivă. + 
Codul fiscal:(4) Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţi independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii şi asimilate salariilor, obţinute în cursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea care rămâne necompensata în cursul aceluiaşi an fiscal devine pierdere reportata. Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice rezidente se compensează cu veniturile de aceeaşi natura, din străinătate, pe fiecare ţara, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal sau se reportează pe următorii 5 ani, asupra veniturilor realizate din ţara respectiva. …  + 
Norme metodologice:153. Rezultatul negativ dintre venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de venituri, reprezintă pierdere fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a activităţii pentru acea categorie de venit.154. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizează astfel:a) pierderea fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a unei activităţi independente se poate compensa cu venitul net obţinut în alt loc de desfăşurare a unei activităţi independente. Dacă pierderea fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a unei activităţi independente se compensează numai parţial cu venitul net obţinut în alt loc de desfăşurare a unei activităţi independente, suma rămasă necompensata reprezintă pierdere fiscală anuală din activităţi independente; … b) pierderea fiscală anuală din activitate independenta din România nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete din România obţinute din cedarea folosinţei bunurilor, în cursul aceluiaşi an fiscal; … c) pierderea fiscală anuală din activităţi independente înregistrată de un contribuabil în România nu poate fi compensata cu veniturile realizate de acesta din străinătate; … d) pierderea fiscală din străinătate se compensează cu veniturile din străinătate, de aceeaşi natura şi din aceeaşi ţara, în cursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea anuală necompensata se reportează pe următorii 5 ani şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natura şi din aceeaşi ţara, obţinute în perioada respectiva. …  + 
Codul fiscal:(5) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele: … a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi; … b) dreptul la report este personal şi netransmisibil; … c) pierderea reportata, necompensata după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului; … d) compensarea pierderii reportate se efectuează numai din veniturile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c). …  + 
Norme metodologice:155. Dacă în urma compensărilor admise pentru anul fiscal rămâne o pierdere necompensata, aceasta reprezintă pierdere fiscală reportata pe anii următori până la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscală înregistrată în anul 2004 poate fi reportata, dacă nu a putut fi compensata cu veniturile obţinute în anul 2004, până în anul 2009. Dacă aceasta pierdere nu va fi compensata cu veniturile realizate până în anul 2009, diferenţa de pierdere care nu a putut fi compensata în limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitivă. Pierderile fiscale înregistrate în anii fiscali 2000-2003 sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, reportarea lor efectuandu-se cu respectarea regulilor stabilite prin titlul III din Codul fiscal.156. Regulile de compensare şi reportare a pierderilor sunt următoarele:a) reportarea pierderilor se va face an după an, începând cu pierderea cea mai veche; … b) dreptul la reportul pierderii este personal şi supus identităţii contribuabilului; nu poate fi transmis moştenitorilor sau oricărei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, şi reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului decedat. …  + 
Codul fiscal:Declaraţii de venit estimatArt. 87. – (1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligaţi să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursa.(2) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părţi. Declaraţia privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi. … (3) Contribuabilii care, în anul anterior, au realizat pierderi şi cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, o dată cu declaraţia specială, şi declaraţia estimativă de venit. … (4) Contribuabilii care determina venitul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuielile se determina în sistem forfetar şi au optat pentru determinarea venitului net în sistem real depun, o dată cu cererea de optiuni, şi declaraţia de venit estimat. …  + 
Norme metodologice:157. Declaraţiile privind venitul estimat cuprind informaţii despre veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul la care se referă declaraţia.Declaraţiile privind venitul estimat se depun de contribuabili şi de asociaţiile fără personalitate juridică, în cazul realizării unei categorii sau surse noi de venit în cursul anului.158. Contribuabilii care încep o activitate independenta în vederea obţinerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii libere au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, la organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.Aceasta obligaţie revine atât contribuabililor care determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din evidenţa contabilă în partida simpla, cat şi celor pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit.În cazul în care contribuabilul obţine venituri de aceasta natura într-o formă de asociere, fiecare asociat va completa şi va depune, individual, o declaraţie privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asocierii fără personalitate juridică.Contribuabilii care sunt impusi pe bază de norme de venit şi care solicită trecerea pentru anul fiscal următor la impunerea în sistem real, o dată cu cererea de opţiune, vor depune şi declaraţia privind venitul estimat.159. Asocierile fără personalitate juridică ce încep o activitate independenta au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla locul principal de desfăşurare a activităţii, în termen de 15 zile de la încheierea contractului de asociere, o dată cu înregistrarea acestui contract la organul fiscal.160. Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună la organul fiscal competent o declaraţie privind venitul estimat o dată cu înregistrarea contractului, în termen de 15 zile de la încheierea acestuia.Organul fiscal competent este:– pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla bunul;– pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.161. Contribuabilii care încetează sa mai aibă domiciliul fiscal în România vor depune la organul fiscal în raza căruia au domiciliul fiscal o declaraţie de venit global, însoţită de declaraţii speciale. Baremul de impunere folosit pentru plati anticipate de impunere este folosit şi pentru determinarea impozitului pe venit în cazul contribuabililor care încetează sa mai aibă domiciliul în România în cursul anului fiscal.162. Declaraţiile vor cuprinde veniturile şi cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.163. În termen de 5 zile de la depunerea declaraţiei, organul fiscal în raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul fiscal va emite decizia de impunere şi va comunică contribuabilului eventualele sume de plată sau de restituit.164. În sensul art. 87 alin. (3) din Codul fiscal, prin motive obiective care conduc la depunerea unei noi declaraţii de venit estimat în vederea recalcularii nivelului plăţilor anticipate se înţelege: întreruperi temporare de activitate în cursul anului din cauza unor motive medicale, justificate cu documente, situaţii de forta majoră, alte cauze care generează modificarea veniturilor. + 
Codul fiscal:Stabilirea plăţilor anticipate de impozitArt. 88. – (1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursa.(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare categorie de venit şi loc de realizare, luându-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz. La impunerile efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3) sumele datorate se stabilesc la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plată al anului precedent. … Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plati anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ, depuse în luna decembrie, nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării, pe baza deciziei emise pentru declaraţia de venit global. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:a) pe baza contractului încheiat între părţi; sau … b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partida simpla, potrivit opţiunii. … În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valute, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din ziua precedenta celei în care se efectuează impunerea.(3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei emise pe baza declaraţiei de venit global. Contribuabilii care determina venitul net din activităţi agricole, potrivit art. 76 şi 77, datorează plati anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în doua rate egale, astfel: 50% din impozit, până la data de 1 septembrie inclusiv, şi 50% din impozit, până la data de 15 noiembrie inclusiv. … (4) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. … (5) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusa o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaraţia specială pentru anul fiscal precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează baremul anual de impunere, prevăzut la art. 43 alin. (1) şi (3), cu excepţia impozitului pe venitul din activităţi agricole, pentru care plăţile anticipate se determina prin aplicarea cotei de 15% asupra venitului net estimat. …  + 
Norme metodologice:165. Plăţile anticipate se stabilesc astfel:a) pentru contribuabilii cu domiciliul fiscal în România, de organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al acestora; … b) pentru contribuabilii care nu au domiciliul fiscal în România, de organul fiscal pe a cărui raza teritorială se realizează venitul. … Plata sumelor astfel stabilite se efectuează la organul fiscal care a făcut stabilirea lor.Pentru stabilirea plăţilor anticipate se va utiliza baremul anual de impunere prevăzut la art. 43 alin. (1), respectiv alin. (3) din Codul fiscal.166. Sumele reprezentând plati anticipate se achită în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie, cu excepţia veniturilor din activităţi agricole pentru care sumele reprezentând plati anticipate se achită până la 1 septembrie şi 15 noiembrie. Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sub forma arendei plata impozitului se efectuează pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei de venit global.167. În cazul contribuabililor impusi pe bază de norme de venit, stabilirea plăţilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzător activităţii desfăşurate.168. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plată anticipata, potrivit art. 87 alin. (3) din Codul fiscal, se face prin depunerea de către contribuabil a unei declaraţii privind venitul estimat.169. În cazul contribuabililor care obţin venituri de aceeaşi natura, pentru care plăţile anticipate se stabilesc atât de organul fiscal, cat şi prin reţinere la sursa, la stabilirea plăţilor anticipate de către organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care plăţile anticipate se realizează prin reţinere la sursa, proporţional cu ponderea acestora în totalul veniturilor brute. + 
Codul fiscal:Declaraţia de venit global şi declaraţii specialeArt. 89. – (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cei care îndeplinesc condiţiile de la art. 40 alin. (2), cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la alin. (4) din prezentul articol, au obligaţia de a depune o declaraţie de venit global la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal. Declaraţia de venit global se depune o dată cu declaraţiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului.(2) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (1), depun numai declaraţiile speciale pentru anul fiscal, până la data de 15 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. În cazul veniturilor din salarii, fişele fi scale se depun în cadrul aceluiaşi termen ca şi declaraţiile speciale. … (3) Declaraţiile speciale se completează pentru fiecare categorie şi loc de realizare a venitului. Declaraţiile speciale se depun de toţi contribuabilii care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activităţi agricole determinate în sistem real. În cazul veniturilor din salarii, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4) lit. a), realizate de contribuabilii, alţii decât persoanele fizice române cu domiciliul în România şi cele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 40 alin. (2), fişele fiscale se depun pentru fiecare loc de realizare a venitului, în cadrul aceluiaşi termen, ca şi declaraţiile speciale. Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere. Nu se depun declaraţii speciale pentru următoarele categorii de venituri: … a) venituri sub forma de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 64; … b) venituri din investiţii, precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finala; … c) venituri din pensii; … d) venituri nete determinate pe bază de norme de venit; … e) venituri din alte surse. … (4) Contribuabilii nu sunt obligaţi să depună declaraţie de venit global la organul fiscal competent, dacă: … a) obţin numai venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii de la funcţia de baza, pe întregul an fiscal, pentru activităţi desfăşurate în România, în situaţia în care angajatorul a efectuat operaţiunea de regularizare prevăzută la art. 61; … b) obţin numai venituri din investiţii, pensii, venituri din activităţi agricole, venituri din premii şi din jocuri de noroc, venituri din alte surse a căror impunere este finala; … c) obţin venituri potrivit art. 40 alin. (1) lit. b)-e) coroborat cu alin. (2). …  + 
Norme metodologice:170. Declaraţia de venit global este documentul prin care contribuabilii declara veniturile obţinute în anul fiscal de raportare în vederea calculării de către organul fiscal a venitului anual global impozabil şi a impozitului pe venitul anual global.171. Declaraţia de venit global se depune de către contribuabilii, persoane fizice, prevăzuţi la art. 89 alin. (1) din Codul fiscal, care obţin venituri care se globalizeaza, atât din România, cat şi din străinătate.172. Declaraţia de venit global se depune până la data de 15 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului, la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.173. Contribuabilii, cu excepţia celor pentru care deducerile personale suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligaţia de a anexa la declaraţia de venit global şi documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.174. Declaraţiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile şi cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit şi pe fiecare sursa, în vederea stabilirii de către organul fiscal a plăţilor anticipate.175. Declaraţiile speciale se depun de toţi contribuabilii prevăzuţi la art. 89 alin. (1) din Codul fiscal, care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor, la organul fiscal teritorial competent care se stabileşte după cum urmează:a) pentru venituri din activităţi independente – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla locul de desfăşurare a activităţii. În cazul persoanelor fizice care au şi puncte de lucru situate în raza teritorială a altor organe fiscale, declaraţiile speciale se depun la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla locul principal de desfăşurare a activităţii. Prin loc principal de desfăşurare a activităţii se înţelege locul în care se realizează, în întregime sau cu preponderenta, venitul. Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sursa venitului este considerată domiciliul fiscal al contribuabilului; … b) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla bunul; … c) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului; … d) pentru venituri din străinătate – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului; … e) pentru veniturile obţinute dintr-o formă de asociere organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla locul principal de desfăşurare a activităţii asociaţiei. … Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere – venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.176. Declaraţiile speciale se depun, în funcţie de tipul venitului şi de forma de organizare, la organul fiscal competent.177. Persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfăşoară o activitate dependenta în România şi realizează venituri din salarii vor depune până la data de 15 mai o copie a fisei fiscale înmânate de angajator, la organul fiscal competent, în vederea calculării impozitului anual pe venitul din salarii, pe sursa respectiva.178. Contribuabilii care realizează venituri din străinătate a căror impunere în România este finala au obligaţia sa declare în România veniturile respective până la data de 15 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului. + 
Codul fiscal:Stabilirea şi plata impozitului pe venitul anual globalArt. 90. – (1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaraţiei de venit global, prin aplicarea baremului anual de impunere prevăzut la art. 43 alin. (2), respectiv alin. (4), asupra venitului anual global impozabil din anul fiscal respectiv.(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 1% din impozitul pe venitul anual datorat pentru sponsorizarea entitatilor nonprofit care funcţionează în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare. … (3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii sumei reprezentând până la 1% din impozitul pe venitul anual datorat revine angajatorului sau organului fiscal competent, după caz. … (4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) şi (3) se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice. … (5) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat pentru anul precedent şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. … (6) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare. …  + 
Norme metodologice:179. În situaţia în care angajatorul a efectuat operaţiunile de regularizare prevăzute la art. 61 din Codul fiscal, iar la impunerea anuală organul fiscal constata ca salariatul respectiv a mai realizat şi alte venituri în afară celor din salarii de la funcţia de baza, se va considera ca plata anticipata impozitul anual calculat şi reţinut de angajator, înscris în Fişa fiscală 1.180. Decizia de impunere anuală se stabileşte, în baza documentelor necesare, de către organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are domiciliul fiscal.181. Diferenţele de impozit pe venitul anual global, calculate prin deciziile de impunere, se plătesc la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.182. În situaţia în care organul fiscal competent constata diferenţe de venituri supuse globalizarii, se va emite o noua decizie de impunere anuală prin care se stabilesc diferenţe de impozite de plată, situaţie în care penalităţile de întârziere se vor calcula potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XIProprietatea comuna şi asociaţiile fără personalitate juridicăVenituri din bunuri sau drepturi care sunt deţinute în comunArt. 91. – Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc. + 
Norme metodologice:183. Venitul net obţinut din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală deţinute în comun se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care titularii acestora le deţin în acea proprietate, determinate conform regulilor în vigoare specifice fiecărui domeniu.În cazul în care cotele-părţi nu se cunosc, repartizarea veniturilor se face în mod egal.184. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun pe cote-părţi se repartizează între coproprietari proporţional cu cotele deţinute de aceştia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun în devălmăşie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condiţiile în care în contractul de cedare a folosinţei se menţionează că partea contractantă care cedează folosinţă este reprezentată de coproprietari. În condiţiile în care coproprietarii decid asupra unei alte împărţiri, se va anexa la contract un act autentificat din care să rezulte voinţa părţilor. + 
Codul fiscal:Reguli privind asocierile fără personalitate juridicăArt. 92. – (1) Pentru asocierile fără personalitate juridică, altele decât cele prevăzute la art. 28, se aplică prevederile prezentului articol.(2) Prevederile prezentului articol nu se aplică fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate juridică. … (3) În cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au obligaţia sa încheie contracte de asociere în forma scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la: … a) părţile contractante; … b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei; … c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi; … d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia; … e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice; … f) condiţiile de încetare a asocierii. … Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociaţie.Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal teritorial în raza căruia îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat. + 
Norme metodologice:185. Sunt supuse obligaţiei de încheiere şi înregistrare a unui contract de asociere atât asociaţiile fără personalitate juridică, ale căror constituire şi funcţionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociaţii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilă medicală, cabinete asociate de avocaţi, societate civilă profesională de avocaţi, notari publici asociaţi, asociaţii în participaţiune constituite potrivit legii, cat şi orice asociere fără personalitate juridică constituită în baza Codului civil.186. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 92 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal are şi următoarele obligaţii:– să asigure organizarea şi conducerea evidentelor contabile;– sa determine venitul net/pierderea obţinut/obţinută în cadrul asociaţiei, precum şi distribuirea venitului net/pierderii pe asociaţi;– să depună o declaraţie privind veniturile şi cheltuielile estimate, la termenele stabilite, la organul fiscal în raza căruia asociaţia îşi desfăşoară activitatea;– sa înregistreze contractul de asociere, precum şi orice modificare a acestuia la organul fiscal teritorial în a cărui raza îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Prin sediul asociaţiei se înţelege locul principal de desfăşurare a activităţii asociaţiei;– sa reprezinte asociaţia în verificările efectuate de organele fiscale, precum şi în ceea ce priveşte depunerea de obiecţiuni, contestaţii, plângeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;– sa răspundă la toate solicitarile organelor fiscale, atât cele privind asociaţia, cat şi cele privind asociaţii, legate de activitatea desfăşurată de asociaţie;– sa completeze Registrul pentru evidenta aportului şi rezultatului distribuit;– alte obligaţii ce decurg din aplicarea titlului III din Codul fiscal. + 
Codul fiscal:(4) În cazul în care între membrii asociaţi exista legături de rudenie până la gradul al patrulea inclusiv, părţile sunt obligate să facă dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele fizice care au dobândit capacitate de exerciţiu restrânsă. … (5) Asocierile au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de 15 martie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi. …  + 
Norme metodologice:187. Asociaţia, prin asociatul desemnat, depune până la data de 15 martie a anului următor, la organul fiscal în raza căruia îşi are locul principal de desfăşurare a activităţii, o declaraţie anuală care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizată pe asociaţie, precum şi distribuţia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.O copie de pe declaraţie se transmite de către asociatul desemnat fiecărui asociat. Pe baza acestei copii asociaţii vor cuprinde în declaraţia de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociaţiei. + 
Codul fiscal:(6) Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asocierii, se distribuie asociaţilor, proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform contractului de asociere. …  + 
Norme metodologice:188. Venitul net se considera distribuit şi dacă acesta rămâne la asociaţie sau este pus la dispoziţie asociaţilor.189. În cazul modificării cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfârşitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut şi a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidentele contabile; … b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecărui asociat, în funcţie de cotele de participare, până la data modificării acestora; … c) la sfârşitul anului, din venitul net/pierderea anual/ anuală se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenţa se aloca asociaţilor, în funcţie de cotele de participare ulterioare modificării acestora; … d) venitul net/pierderea anual/anuală distribuit/distribuita fiecărui asociat se determina prin însumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) şi c). …  + 
Codul fiscal:(7) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât asocierea cu o persoană juridică, va fi stabilit în aceeaşi maniera ca şi pentru categoria de venituri în care este încadrat. … (8) Profitul/venit cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoană juridică română, plătitoare de impozit pe profit, sau microintreprindere care nu generează o persoană juridică, determinat cu respectarea regulilor stabilite în titlul II sau, respectiv, în titlul IV, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obţinerii venitului net. …  + 
Norme metodologice:190. Persoanele fizice care obţin profituri dintr-o activitate desfăşurată în asociere cu o persoană juridică română, care nu da naştere unei persoane juridice, au obligaţia sa asimileze acest profit/venit venitului brut din activităţi independente. Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii prevăzute de lege, datorate de persoanele fizice, acesta fiind o componenta a venitului anual global. + 
Codul fiscal:(9) Impozitul reţinut de persoana juridică în contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română care nu generează o persoană juridică, reprezintă plata anticipata în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite în legislaţia privind impozitul pe profit sau pe venitul microintreprinderii, revine persoanei juridice române. …  + 
Capitolul XIIAspecte fiscale internaţionaleVenituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi independenteArt. 93. -(1) Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară o activitate independenta, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net din activitatea independenta, ce este atribuibil sediului permanent.(2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent se determina conform art. 49, în următoarele condiţii: … a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent; … b) în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri. …  + 
Norme metodologice:191. Pentru veniturile realizate de un nerezident din activităţi independente atribuibile unui sediu permanent definit potrivit art. 8 din Codul fiscal, impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent acestuia.192. Pentru calculul impozitului pe veniturile din activităţi independente, altele decât cele prevăzute la art. 53 din Codul fiscal, sumele reprezentând plati anticipate în contul impozitului anual pe venit se stabilesc de către organul fiscal pe a cărui raza teritorială se realizează în întregime sau cu preponderenta venitul.193. După încheierea anului fiscal organul fiscal menţionat la pct. 192 va emite decizie de impunere pentru întreaga activitate desfăşurată în România şi va elibera documentul care atesta venitul realizat şi impozitul plătit. + 
Codul fiscal:Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activităţi dependenteArt. 94. – Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară activităţi dependente în România, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai dacă se îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:a) persoana nerezidenta este prezenta în România timp de una sau mai multe perioade de timp care, în total, depăşesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic în cauza; … b) veniturile salariale sunt plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident; … c) veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în România. …  + 
Norme metodologice:194. Veniturile obţinute de persoanele fizice nerezidente din România din activităţi dependente se impozitează separat pe fiecare loc de realizare, impozitul lunar calculat potrivit pct. 195 reprezentând plati anticipate în contul impozitului anual pe venit. După încheierea anului fiscal organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual stabilit potrivit art. 43 din Codul fiscal, va emite o decizie de impunere pentru fiecare sursa şi va elibera documentul care să ateste venitul realizat şi impozitul plătit.Profesorii şi cercetatorii nerezidenti care desfăşoară activitatea în România ce depăşeşte perioada de scutire stabilită prin convenţiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, au obligaţia să depună declaraţia specială pentru veniturile realizate ca urmare a activităţii desfăşurate în România, pentru intervalul de timp ce depăşeşte perioada de scutire, la termenul şi în condiţiile prevăzute de prezentul titlu.195. a) Veniturile din salarii, realizate de persoanele fizice prevăzute la art. 94 lit. a) din Codul fiscal care îşi desfăşoară activitatea în România, vor fi impozitate dacă persoana fizica este prezenta în România o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat.b) Veniturile din salarii realizate de o persoană fizica care îşi desfăşoară activitatea în România şi este prezenta în România o perioadă mai mica de 183 de zile în orice perioada de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat vor fi impozitate în România dacă este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii: … – salariul este plătit de un angajator care este rezident sau în numele acestuia;– salariul este suportat de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care angajatorul o are în România (veniturile salariale reprezintă cheltuiala deductibilă a unui sediu permanent în România).c) Veniturile din salarii se impozitează începând cu prima zi de la data sosirii persoanei fizice, dovedită cu viza de intrare în România de pe pasaport. Organele fiscale române vor elibera documentul care atesta plata impozitului în România, la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal. … La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care sfârşesc în anul calendaristic vizat. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicându-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa, pe baza datelor din documentele de transport, pasaport şi alte documente prin care se atesta intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare şi toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fracţiune de zi în care contribuabilul este prezent în România conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile.196. Contribuabilii prevăzuţi la pct. 195 sunt obligaţi ca în termen de 15 zile de la data începerii activităţii să se adreseze organului fiscal în raza căruia se realizează venitul, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile convenţiilor şi acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de Guvernul României cu alte state.Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal, după caz, următoarele:– cerere;– copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă şi traducerea acestuia în limba română, certificată de traducatori autorizaţi;– certificatul de rezidenţă fiscală, eliberat de autoritatea fiscală competenţa a statului al cărui rezident este, şi traducerea acestuia în limba română, certificată de traducatori autorizaţi;– documentul care atesta dreptul de muncă pe teritoriul României, respectiv permisul de muncă. Dacă persoanele fizice nerezidente nu prezintă în termenul stabilit documentele prevăzute la alineatul precedent, acestea datorează impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfăşurare a activităţii. În situaţia în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plătit.197. În cazul în care contribuabilii prevăzuţi la pct. 195 lit. b) îşi prelungesc perioada de şedere în România, precum şi cei care, prin prezente repetate în România, totalizează peste 183 de zile, sunt obligaţi sa înştiinţeze în scris organul fiscal competent despre depăşirea acestui termen, caz în care se aplică regimul fiscal prevăzut la pct. 195 lit. a).198. În situaţia în care persoanele fizice au desfăşurat activitatea în România într-o perioadă mai mica de 183 de zile, în orice perioada de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat, şi au fost plătite din străinătate, îşi prelungesc perioada de şedere în România peste 183 de zile, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfăşurată în România este datorat începând cu prima zi de sosire în România. În acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaraţii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate în perioada anterioară prelungirii şederii în România, în termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.În situaţia în care beneficiarul venitului realizează salariul într-o sumă globală pe un interval de timp, după ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele înscrise în declaraţii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globală a salariului declarat împărţită la numărul de luni din acea perioada.199. Persoanele fizice care realizează venituri din România şi care au rezidenţă într-un stat contractant cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri se impun în România conform titlului III din Codul fiscal pentru veniturile, altele decât cele supuse impunerii potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci când nu prezintă certificatul de rezidenţă fiscală.În aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi categorii de venituri se impun şi persoanele fizice care realizează venituri din România şi sunt rezidenţi ai unor state cu care România nu are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri.200. În situaţia în care exista convenţii de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla cetăţenie – română şi a unui stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri -, cu domiciliul în România, se va impune în România, coroborat cu prevederile convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autorităţilor fiscale române certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală a celuilalt stat, precum şi traducerea acestuia în limba română, certificată de traducatori autorizaţi. Pentru a stabili al cărui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada "centrului intereselor vitale", respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obţinute în celălalt stat sunt superioare celor realizate în România şi autoritatea fiscală a statului respectiv îşi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al globalizarii veniturilor, caz în care impunerea acestui contribuabil în România se va face numai pentru veniturile din România. Prin documente necesare se înţelege: copiile declaraţiilor de impunere din celălalt stat, declaraţia pe propria răspundere privind situaţia copiilor şcolarizaţi, situaţia de avere, după caz, a familiei şi altele asemenea. În situaţia în care veniturile din celălalt stat nu sunt la nivelul care să conducă la acordarea rezidentei fiscale în acest stat şi autoritatea fiscală română apreciază ca sunt întrunite condiţiile pentru globalizarea veniturilor în România, acestui contribuabil i se vor globaliza veniturile în România şi, prin schimb de informaţii, autorităţile competente române şi din celălalt stat se vor informa asupra acestui caz.201. Contribuabilii persoane fizice române care locuiesc în străinătate şi care îşi menţin domiciliul în România se impun în România pentru veniturile impozabile conform prevederilor titlului III din Codul fiscal, realizate atât în România, cat şi în străinătate, iar obligaţiile fiscale se exercită direct sau, în situaţia în care nu îşi îndeplinesc obligaţiile în mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal.202. Cetăţenii străini refugiati şi care sunt prezenţi în România, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impozitează pentru veniturile realizate pe teritoriul României. + 
Codul fiscal:Venituri obţinute din străinătate a căror impunere în România este finalaArt. 96. – (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care îndeplinesc condiţia prevăzută la art. 40 alin. (2) datorează impozit pentru veniturile obţinute din străinătate de natura celor a căror impunere în România este finala.(2) Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie de natura acestuia. … (3) Contribuabilii care obţin venituri din străinătate au obligaţia să le declare, potrivit declaraţiei specifice, până la data de 15 mai a anului următor celui de realizare a venitului. … (4) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în intervalul şi în forma stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice. … (5) Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie, privind colectarea creanţelor bugetare. …  + 
Norme metodologice:203. Pentru veniturile din pensii şi sume asimilate acestora, obţinute din străinătate, pentru care România are drept de impunere, contribuabilii au obligaţia sa completeze şi să depună o declaraţie specială, respectiv "Declaraţie privind veniturile din străinătate a căror impunere în România este finala". Impozitul datorat în România se determina prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului brut anual diminuat cu suma lunară neimpozabila, stabilită potrivit prevederilor art. 73 din Codul fiscal, calculată la nivelul anului. + 
Codul fiscal:Creditul fiscal externArt. 97. – (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cat şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, denumit în continuare credit fiscal extern, în limitele prevăzute în prezentul articol.(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii: … a) impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin reţinere la sursa de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ, eliberat de: … 1. autoritatea fiscală a statului străin respectiv;2. angajator, în cazul veniturilor din salarii;3. alt plătitor de venit, pentru alte categorii de venituri;b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 41. … (3) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, aferentă venitului din străinătate. În situaţia în care contribuabilul în cauza obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţara şi pe fiecare natura de venit. … (4) Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi cele care îndeplinesc condiţia de la art. 40 alin. (2), a căror impunere în România este finala, se supun impozitării în România, recunoscandu-se impozitul plătit în străinătate sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România. … (5) În vederea calculului creditului fiscal extern, sumele în valută se transforma la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţionala a României, se vor transforma astfel: … a) din moneda statului de sursa, într-o valuta de circulaţie internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursa; … b) din valuta de circulaţie internationala în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naţionala a României, din anul de realizare a venitului respectiv. …  + 
Norme metodologice:204. Următoarele persoane fizice sunt supuse impozitării în România pentru veniturile din orice sursa, atât din România cat şi din afară României:– persoanele fizice rezidente române cu domiciliul în România;– persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.În situaţia în care pentru venitul din străinătate statul respectiv şi-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deducă din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit plătit în străinătate pentru acel venit, în condiţiile prevăzute de Codul fiscal.Persoanele fizice române cu domiciliul în România, care desfăşoară activitate salariala în străinătate şi sunt retribuite pentru activitatea salariala desfăşurată în străinătate de către angajatorul român, se impun în România pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfăşurată în străinătate.Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum şi impozitul aferent, a cărui plata în străinătate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscală a statului străin, de angajator sau de alt plătitor de venituri, exprimate în unităţile monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţionala a României din anul de realizare a venitului respectiv.În vederea globalizarii, la sfârşitul anului fiscal vizat persoana în cauza va prezenta organului fiscal în a cărui raza se afla domiciliul fiscal al contribuabilului documentul justificativ privind venitul realizat şi impozitul plătit, eliberat de organul abilitat din ţara în care a desfăşurat activitatea salariala, pentru acordarea creditului fiscal în condiţiile stabilite prin prezentele norme metodologice.Cu ocazia acordării creditului fiscal se va realiza regularizarea impozitului datorat de persoana în cauza.205. Impozitul plătit în străinătate, care se deduce din impozitul pe venitul anual global datorat în România, este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România, calculat astfel:                 venit din sura                 din străinătate impozit pe venit credit fiscal = ────────────── X anual global    extern venit mondialPrin venit mondial se înţelege suma veniturilor impozabile din România şi din străinătate din categoriile de venituri din activităţi independente, salarii şi cedarea folosinţei bunurilor, realizate de persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) şi de cele care îndeplinesc condiţia de la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal.206. Dacă suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plătit în străinătate, suma recunoscută care se deduce este la nivelul impozitului plătit în străinătate. În situaţia în care suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mica decât impozitul plătit în străinătate, suma recunoscută reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 205.207. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare natura de venit, prin raportarea la venitul mondial.În situaţia în care contribuabilul în cauza obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare natura de venit şi pe fiecare ţara.208. În cazul veniturilor a căror impunere în România este finala, creditul fiscal extern se acordă pentru fiecare venit similar din România. Creditul fiscal extern pentru veniturile din străinătate, a căror impunere în România este finala, se va acorda astfel:a) în situaţia în care în străinătate cota de impozit este mai mare decât cea prevăzută în prezentul titlu pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicându-se cota prevăzută la titlul III din Codul fiscal; … b) în situaţia în care cota de impozit este mai mica în străinătate decât cota de impozit pentru un venit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plătit în străinătate, iar impozitul anual rămas de achitat în România se calculează ca diferenţa între impozitul pe venit calculat aplicându-se cota de impozit prevăzută la titlul III din Codul fiscal şi impozitul pe venit plătit în străinătate pentru venitul realizat în străinătate. …  + 
Codul fiscal:Pierderi fiscale externeArt. 98. – (1) Pierderile fiscale obţinute de contribuabilii persoane fizice rezidente dintr-un stat străin se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natura din străinătate, pe fiecare ţara, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal.(2) Pierderea care nu este acoperită, în temeiul alin. (1), se reportează pentru o perioadă de 5 ani fiscali consecutivi şi se compensează numai cu veniturile de aceeaşi natura din statul respectiv. …  + 
Norme metodologice:209. Regulile de report al pierderilor înregistrate din străinătate sunt cele prevăzute la art. 86 alin. (4) din Codul fiscal. + 
Codul fiscal: + 
Titlul IVImpozitul pe veniturile microintreprinderilorDefinitia microintreprinderiiArt. 103. – În sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:a) are înscris în obiectul de activitate producţia de bunuri materiale, prestarea de servicii şi/sau comerţul; … b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv; … c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro; … d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiile publice. …  + 
Norme metodologice:1. Numărul de salariaţi reprezintă numărul de persoane angajate cu contract individual de muncă, potrivit dispoziţiilor Codului muncii, indiferent de durata timpului de muncă, înscrise lunar în statele de plată şi/sau în registrul general de evidenta a salariaţilor.2. La analiza îndeplinirii condiţiei privind numărul de salariaţi nu se iau în considerare cazurile de încetare a raporturilor de muncă ca urmare a pensionării sau desfacerii contractului individual de muncă în urma săvârşirii unor acte care, potrivit legii, sunt sancţionate inclusiv prin acest mod. Pentru persoanele juridice care au un singur angajat care demisioneaza în cursul unei luni, condiţia prevăzută la art. 103 lit. b) din Codul fiscal se considera îndeplinită dacă în cursul lunii următoare este angajat un alt salariat.3. Pentru încadrarea în condiţia privind nivelul veniturilor realizate în anul precedent, se vor lua în calcul aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă prevăzută la art. 108 din Codul fiscal, iar cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este cel de la închiderea aceluiaşi exerciţiu financiar.4. La încadrarea în condiţia privind capitalul social, nu poate fi microintreprindere persoana juridică română care are capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoana juridică cu peste 250 de angajaţi. + 
Codul fiscal:Opţiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderiiArt. 104. – (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.(2) Microintreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 103 şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor. … (3) O persoana juridică română care este nou-înfiinţată poate opta sa plătească impozit pe venitul microintreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacă cerinţele prevăzute la art. 103 lit. a) şi d) sunt îndeplinite la data înregistrării la registrul comerţului şi condiţia prevăzută la art. 103 lit. b) este îndeplinită în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării. … (4) Microintreprinderile plătitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute la art. 103. … (5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care: … a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar; … b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurarilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii; … c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor; … d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoana juridică cu peste 250 de angajaţi. …  + 
Norme metodologice:5. În sensul art. 104 alin. (1) din Codul fiscal opţiunea se exercită pentru plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor obţinute din orice sursa, iar ieşirea din acest sistem de impunere se efectuează începând cu anul următor celui în care nu se mai îndeplineşte una dintre condiţiile prevăzute la art. 103 din Codul fiscal.6. În cazul în care angajarea nu se realizează în termen de 60 de zile de la data eliberării certificatului de înregistrare, microintreprinderea este plătitoare de impozit pe profit de la data înregistrării acesteia la registrul comerţului. Perioada de 60 de zile se prelungeşte în anul următor celui pentru care s-a exercitat opţiunea, după caz.7. În înţelesul art. 104 alin. (4), dacă pe parcursul anului fiscal una dintre condiţiile impuse la art. 103 din Codul fiscal nu mai este îndeplinită, contribuabilul este obligat ca începând cu anul fiscal următor sa nu mai aplice impozitul pe venit chiar dacă ulterior îndeplineşte criteriile prevăzute la art. 103 lit. b) şi c).8. Persoanele juridice care nu pot opta pentru acest sistem de impunere sunt:a) persoanele juridice care se organizează şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi funcţionare din domeniul bancar (băncile, casele de schimb valutar, societăţile de credit ipotecar, cooperativele de credit etc.); … b) persoanele juridice care se organizează şi funcţionează potrivit legilor speciale de organizare şi funcţionare din domeniul asigurărilor (de exemplu: societăţile de asigurare-reasigurare), al pieţei de capital (de exemplu: burse de valori sau de mărfuri, societăţile de servicii de investiţii financiare, societăţile de registru, societăţile de depozitare), cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii (brokerii şi agenţii de asigurare); … c) persoanele juridice care desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc, al pariurilor sportive şi al cazinourilor. …  + 
Codul fiscal:Anul fiscalArt. 106. – (1) Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic.(2) În cazul unei persoane juridice care se înfiinţează sau îşi încetează existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care pesoana juridică a existat. …  + 
Norme metodologice:9. În cazul infiintarii unei microintreprinderi într-un an fiscal, perioada impozabilă începe de la data înregistrării acesteia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie, sau de la data înregistrării în registrul condus special de judecătorii, după caz.10. În cazul lichidării unei microintreprinderi într-un an fiscal, perioada impozabilă încetează o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acesteia. + 
Codul fiscal:Baza impozabilăArt. 108. – (1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad:a) veniturile din variatia stocurilor; … b) veniturile din producţia de imobilizari corporale şi necorporale; … c) veniturile din exploatare, reprezentând cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi a altor resurse pentru finanţarea investiţiilor; … d) veniturile din provizioane; … e) veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale; … f) veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii. … (2) În cazul în care o microintreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii. …  + 
Norme metodologice:11. Microintreprinderile plătitoare de impozit pe venit organizează şi conduc contabilitatea potrivit Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene.12. Baza impozabilă asupra căreia se aplică cota de 1,5% este totalul veniturilor trimestriale care sunt înregistrate în creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de venituri", cu excepţia celor înregistrate în:– "Variatia stocurilor";– "Venituri din producţia de imobilizari necorporale";– "Venituri din producţia de imobilizari corporale";– "Alte venituri din exploatare" analitic reprezentând veniturile din cota-parte a subvenţiilor guvernamentale şi altor resurse similare pentru finanţarea investiţiilor;– "Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare" şi "Venituri financiare din provizioane";– veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii; precum şi– veniturile rezultate din anularea datoriilor şi a majorărilor datorate către bugetul de stat, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementărilor legale.13. Diferenţele favorabile de curs valutar rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută existente la data de 31 decembrie 2002, înregistrate în contabilitate în "Rezultatul reportat" sunt venituri impozabile pe măsura încasării creanţelor sau plăţii datoriilor.14. La calculul impozitului pe venit datorat de microintreprinderile care îşi încetează existenta în urma operaţiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, rezervele constituite din diferenţe de curs favorabil aferente capitalului social în devize sau disponibilului în devize, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit pe profit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii, pentru societăţile care pe parcursul perioadei de funcţionare au fost şi plătitoare de impozit pe profit, acestea fiind tratate ca dividende şi supuse impunerii, potrivit titlului II, III sau V din Codul fiscal, după caz.15. În cazul în care se achiziţionează case de marcat, din baza impozabilă se scade valoarea caselor de marcat, în conformitate cu documentul justificativ, în luna punerii în funcţiune. Punerea în funcţiune se face potrivit prevederilor legale. + 
Codul fiscal:Procedura de declarare a opţiuniiArt. 109. – (1) Persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit comunică opţiunea organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prin depunerea declaraţiei de menţiuni pentru persoanele juridice, asociaţiile familiale şi asociaţiile fără personalitate juridică, până la data de 31 ianuarie inclusiv.(2) Persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal înscriu opţiunea în cererea de înregistrare la registrul comerţului. Opţiunea este definitivă pentru anul fiscal respectiv şi pentru anii fiscali următori, cat timp sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 103. … (3) În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse nu mai este îndeplinită, microintreprinderea are obligaţia de a păstra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fără posibilitatea de a beneficia pentru perioada următoare de prevederile prezentului titlu, chiar dacă ulterior îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 103. … (4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu şi microintreprinderile care desfăşoară activităţi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate. …  + 
Norme metodologice:16. Opţiunea se înscrie în cererea de înregistrare la registrul comerţului şi este definitivă pentru anul fiscal respectiv şi pentru anii fiscali următori, atâta timp cat sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 103 din Codul fiscal. Persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru impozitul pe venit numai la începutul anului fiscal, dacă la finele anului precedent sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 103 din Codul fiscal şi nu au fost plătitori de impozit pe venitul microintreprinderilor pe parcursul funcţionarii lor.Opţiunea se comunică organelor fiscale teritoriale la începutul anului fiscal, prin depunerea Declaraţiei de menţiuni pentru persoane juridice, asociaţii familiale şi asociaţii fără personalitate juridică, până la data de 31 ianuarie inclusiv.Pot opta şi persoanele juridice care desfăşoară activităţi în zonele libere şi/sau în zonele defavorizate. + 
Codul fiscal:Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microintreprindereArt. 111. – În cazul unei asocieri fără personalitate juridică dintre o microintreprindere plătitoare de impozit, conform prezentului titlu, şi o persoană fizica, rezidenţă sau nerezidenta, microintreprinderea are obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vărsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizica, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere. + 
Norme metodologice:17. Persoana fizica rezidenţă va definitivă impozitul pe venitul din asociere în conformitate cu prevederile titlului III din Codul fiscal. + 
Codul fiscal: + 
Titlul VImpozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenti şi impozitul pe reprezentantele firmelor străine înfiinţate în România + 
Capitolul IImpozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidentiVenituri impozabile obţinute din RomâniaArt. 115. – (1) Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt primite în România sau în străinătate, sunt următoarele:a) dividende de la o persoană juridică română; … b) dobânzi de la un rezident; … c) dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda este o cheltuiala a sediului permanent; …  + 
Norme metodologice:1. Veniturile de natura dobânzilor, redevenţelor sau comisioanelor realizate de către nerezidenti şi care sunt cheltuieli atribuibile sediului permanent din România al unui nerezident sunt venituri impozabile în România potrivit titlului V din Codul fiscal. + 
Codul fiscal:d) redevenţe de la un rezident; …  + 
Norme metodologice:2. (1) Termenul redeventa cuprinde orice suma care trebuie plătită în bani sau în natura pentru folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevăzut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, indiferent dacă suma trebuie plătită conform unui contract sau ca urmare a copierii ilegale sau a încălcării drepturilor legale ale unei alte persoane.(2) În cazul unei tranzacţii care implica transferul de software, încadrarea ca redeventa a sumei care trebuie plătită depinde de natura drepturilor transferate. … (3) În cazul transferului unui drept parţial dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie plătită este o redeventa dacă primitorul dobândeşte dreptul de a utiliza acel software, astfel încât lipsa acestui drept constituie o încălcare a copyright-ului. Exemple de astfel de tranzacţii sunt transferurile de drepturi de a reproduce şi distribui către public orice software, precum şi transferurile de drept de a modifica şi a face public orice software. … (4) În analiza caracterului unei tranzacţii care implica transferul de software nu se tine cont de dreptul de a copia un program exclusiv în scopul de a permite exploatarea efectivă a programului de către utilizator. În consecinţa, o sumă care trebuie plătită nu este o redeventa dacă singurul drept transferat este un drept limitat de a copia un program, în scopul de a permite utilizatorului sa-l exploateze. Acelaşi rezultat se aplică şi pentru "drepturi de reţea sau site", în care primitorul obţine dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv în scopul de a permite exploatarea programului pe mai multe computere sau în reţeaua primitorului. … (5) În cazul achiziţiei tuturor drepturilor dintr-un copyright pentru software, suma care trebuie plătită nu este pentru folosirea sau dreptul de a folosi acel software, în consecinţa nefiind o redeventa. … (6) Suma care trebuie plătită pentru folosirea sau dreptul de a folosi ideile sau principiile cu privire la un software, cum ar fi schemele logice, algoritmii sau limbajele de programare, este o redeventa. … (7) În înţelesul acestei norme, software este orice program sau serie de programe care conţine instrucţiuni pentru un computer, atât pentru operarea computerului (software de operare) cat şi pentru îndeplinirea altor sarcini (software de aplicaţie). … (8) În cazul unei tranzacţii care permite unei persoane sa descarce electronic imagini, sunete sau texte, suma care trebuie plătită nu este redeventa dacă folosirea acestor materiale se limitează la drepturile necesare pentru a permite descărcarea, stocarea şi exploatarea computerului, reţelei sau a altui echipament de stocare, operare sau afişare a utilizatorului. Dimpotriva, suma care trebuie plătită pentru transferul dreptului de a reproduce şi a face public un produs digital este o redeventa. … (9) În cazul unui contract care implica folosirea sau dreptul de a folosi orice proprietate sau drept prevăzut la art. 7 alin. (1) pct. 28 din Codul fiscal, precum şi transferul unei alte proprietăţi sau altui serviciu, suma care trebuie plătită conform contractului trebuie să fie împărţită, conform diverselor porţiuni de contract, pe baza condiţiilor contractului sau pe baza unei împărţiri rezonabile, fiecărei porţiuni aplicându-i-se tratamentul fiscal corespunzător. Dacă totuşi o anumită parte din ceea ce urmează a se asigura prin contract constituie de departe scopul principal al contractului, cealaltă porţiune fiind auxiliara, tratamentul aplicat porţiunii principale de contract se aplică întregii sume care trebuie plătită conform contractului. …  + 
Codul fiscal:e) redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redeventa este o cheltuiala a sediului permanent; … f) comisioane de la un rezident; … g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă comisionul este o cheltuiala a sediului permanent; … h) venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă veniturile sunt primite de către persoanele care participa efectiv la asemenea activităţi sau de către alte persoane; … i) venituri din prestarea de servicii de management, de intermediere sau de consultanţa din orice domeniu, dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent în România; …  + 
Norme metodologice:3. Veniturile obţinute din România din prestările de servicii de management, de intermediere sau de consultanţa în orice domeniu care nu sunt efectuate în România sau veniturile care sunt cheltuieli atribuibile unui sediul permanent din România al unui nerezident sunt impozabile, potrivit titlului V din Codul fiscal, atunci când nu sunt încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri între România şi statul de rezidenţă al beneficiarului de venit sau când beneficiarul de venit nu prezintă dovada rezidentei sale fiscale. + 
Codul fiscal:j) venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române; … k) venituri din servicii prestate în România; … l) venituri din profesii independente desfăşurate în România – doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare -, în cazul când sunt obţinute în alte condiţii decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă sau în mai multe perioade care nu depăşesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive care se încheie în anul calendaristic vizat; … m) venituri din pensii primite de la bugetul asigurărilor sociale sau de la bugetul de stat, în măsura în care pensia lunară depăşeşte plafonul prevăzut la art. 73; … n) venituri din transportul internaţional aerian, naval, feroviar sau rutier, ce se desfăşoară între România şi un stat străin; … o) venituri din premii acordate la concursuri organizate în România; …  + 
Norme metodologice:4. Prin concursuri organizate în România se înţelege concursuri organizate în orice domeniu în România. + 
Codul fiscal:p) venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România, de la fiecare joc de noroc, obţinute de la acelaşi organizator într-o singura zi de joc. …  + 
Norme metodologice:5. Venituri obţinute la jocuri de noroc înseamnă câştiguri în bani şi/sau în natura acordate participanţilor de către orice persoană juridică română, autorizata sa organizeze şi sa exploateze jocuri de noroc. + 
Codul fiscal:(2) Următoarele venituri impozabile obţinute din România nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol şi se impozitează conform titlurilor II sau III, după caz: … a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent în România; … b) veniturile unei persoane juridice străine obţinute din proprietăţi imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare deţinute într-o persoană juridică română; …  + 
Norme metodologice:6. Venituri din proprietăţi imobiliare înseamnă venituri din vânzarea, precum şi din cedarea dreptului de folosinţă asupra proprietăţii imobiliare sau a unei cote-părţi din aceasta proprietate (închiriere, concesionare sau arendare). + 
Codul fiscal:c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obţinute dintr-o activitate dependenta desfăşurată în România; … d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau alta forma de cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România sau din transferul titlurilor de participare deţinute într-o persoană juridică română. …  + 
Norme metodologice:7. Prin cedarea dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare se înţelege şi arendarea sau concesionarea proprietăţii imobiliare sau a unei cote-părţi din aceasta proprietate. + 
Codul fiscal:Reţinerea impozitului din veniturile impozabile obţinute din România de nerezidentiArt. 116. – (1) Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obţinute din România se calculează, se retine şi se vărsa la bugetul de stat de către plătitorii de venituri. + 
Norme metodologice:8. (1) Pentru veniturile obţinute de nerezidentii din România, plătitorii de venituri au obligaţia reţinerii impozitelor datorate prin stopaj la sursa şi virarii lor la bugetul de stat în termenul stabilit la art. 116 alin. (5) din Codul fiscal.(2) În cazurile prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. c), e), g) şi i) din Codul fiscal, plătitorul impozitului prevăzut la titlul V din Codul fiscal este nerezidentul care are sediul permanent în România în evidenta căruia sunt înregistrate respectivele cheltuieli deductibile. …  + 
Codul fiscal:(2) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute: … a) 5% pentru veniturile din dobânzile la depozitele la termen, certificatele de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi alte instituţii de credit autorizate şi situate în România; … b) 20% pentru veniturile obţinute din jocurile de noroc, prevăzute la art. 115 alin. (1) lit. p); … c) 15% în cazul oricăror alte venituri impozabile obţinute din România, asa cum sunt enumerate la art. 115. … (3) În înţelesul alin. (2), venitul brut este venitul care ar fi fost plătit unui nerezident, dacă impozitul nu ar fi fost reţinut din venitul plătit nerezidentului. … (4) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie reţinut se calculează după cum urmează: … a) pentru veniturile ce reprezintă remuneraţii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române, potrivit prevederilor art. 58; …  + 
Norme metodologice:9. La impunerea veniturilor ce reprezintă remuneraţii primite de persoanele fizice nerezidente pentru activitatea desfăşurată în calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice române sunt aplicabile dispoziţiile titlului III din Codul fiscal. + 
Codul fiscal:Scutiri de la impozitul prevăzut în prezentul capitolArt. 117. – Sunt scutite de impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenti următoarele venituri:a) dobânda pentru depunerile la vedere în cont curent de la bănci sau alte instituţii de credit din România; … b) dobânda la instrumente/titluri de creanta emise şi/sau garantate de Guvernul României, consiliile locale, Banca Naţionala a României, precum şi de bănci sau alte instituţii financiare care acţionează în calitate de agent al Guvernului român; … c) dobânda la instrumente/titluri de creanta emise de o persoană juridică română, dacă instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzacţionate pe o piaţa de valori mobiliare recunoscută şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o persoană afiliată a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta; …  + 
Norme metodologice:10. (1) În înţelesul acestui paragraf, dobânzile scutite de impozit sunt cele generate de instrumente/titluri de creanta emise de persoane juridice române.(2) Piaţa de valori mobiliare recunoscută, pentru care se aplică prevederile art. 117 lit. c) din Codul fiscal, este cea definită potrivit legislaţiei în domeniul valorilor mobiliare. …  + 
Codul fiscal:d) premiile unei persoane fizice nerezidente obţinute din România, ca urmare a participării la festivalurile naţionale şi internaţionale artistice, culturale şi sportive finanţate din fonduri publice; … e) premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenti la concursurile finanţate din fonduri publice; …  + 
Norme metodologice:11. Premiile prevăzute la art. 117 lit. d) şi e) din Codul fiscal sunt premii de natura celor plătite de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor locale prin intermediul instituţiilor publice centrale şi locale de profil. + 
Codul fiscal:Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale convenţiilor de evitare a dublei impuneriArt. 118. – (1) În înţelesul art. 116, dacă un contribuabil este rezident al unei tari cu care România a încheiat o convenţie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi capital, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de către acel contribuabil din România nu poate depăşi cota de impozit, prevăzută în convenţie, care se aplică asupra acelui venit, potrivit alin. (2). În situaţia în care cotele de impozitare din legislaţia interna sunt mai favorabile decât cele din convenţiile de evitare a dublei impuneri se aplică cotele de impozitare mai favorabile. + 
Norme metodologice:12. (1) Prevederile alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe" din convenţiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu alte state se aplică întocmai. În cazul când legislaţia interna prevede în mod expres exceptarea de la impunere, scutirea sau o cota de impozitare mai favorabilă, sunt aplicabile prevederile legislaţiei interne.(2) Alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe" din convenţiile de evitare a dublei impuneri nu este anulat de alin. 1 al aceloraşi articole, care prevede că veniturile respective plătite unui rezident se impun în statul sau de rezidenţă. … (3) Aplicarea alin. 2 al articolelor "Dividende", "Dobânzi", "Comisioane", "Redevenţe" din convenţiile de evitare a dublei impuneri care prevăd impunerea în statul de sursa nu conduce la o dubla impunere pentru acelaşi venit, întrucât statul de rezidenţă acorda credit fiscal pentru impozitul plătit în România, în conformitate cu prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri. … (4) În cazul când în România s-au făcut reţineri de impozit ce depăşesc prevederile din convenţiile de evitare a dublei impuneri, suma impozitului reţinut în plus poate fi rambursata la cererea beneficiarului de venit, respectiv a persoanei nerezidente. … (5) Pentru rambursarea impozitului reţinut în plus din veniturile plătite de un rezident român persoanelor nerezidente, acestea depun o cerere de rambursare a impozitului plătit în plus la plătitorul de venit rezident român, care va fi verificata de organul fiscal teritorial al Ministerului Finanţelor Publice în a cărui raza teritorială se afla sediul sau domiciliul plătitorului de venit rezident român. … (6) Cererea de rambursare a impozitului va fi depusa de persoana nerezidenta în termenul legal de prescripţie, stabilit prin legislaţia statului român. … (7) Pe baza verificării efectuate de organul fiscal teritorial al Ministerului Finanţelor Publice privind venitul pentru care s-a reţinut un impozit în plus faţă de prevederile convenţiei, rambursarea impozitului către persoana nerezidenta se va face prin intermediul rezidentului român plătitor al venitului. … (8) Dispoziţiile titlurilor II şi III din Codul fiscal reprezintă legislaţia interna şi se aplică atunci când România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este beneficiarul venitului realizat din România şi acesta prezintă certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1). … (9) Prevederile titlului V din Codul fiscal se aplică atunci când beneficiarul venitului realizat din România este rezident al unui stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri sau când beneficiarul venitului realizat din România, rezident al unui stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri, nu prezintă certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1). …  + 
Codul fiscal:(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit certificatul de rezidenţă fiscală. …  + 
Norme metodologice:13. (1) Nerezidentul beneficiar al veniturilor din România trebuie să justifice în România dreptul de a beneficia de prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul sau de rezidenţă, prin prezentarea certificatului de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea competentă fiscală din statul respectiv. În cazul când nerezidentul beneficiar al veniturilor din România prezintă un alt document prin care se atesta rezidenţă fiscală, acest document va fi vizat de organul fiscal al statului sau de rezidenţă.(2) Nerezidentii care sunt beneficiarii veniturilor din România vor depune la plătitorul de venit originalul sau copia certificatului de rezidenţă fiscală ori documentul menţionat la alin. (1), tradus şi legalizat de organul autorizat din România. … (3) În cazul în care nerezidentul beneficiar al venitului din România nu a prezentat originalul sau copia tradusa şi legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală sau a documentului prevăzut la alin. (1), se vor aplica prevederile titlului V din Codul fiscal, şi nu cele din convenţiile de evitare a dublei impuneri. … (4) În ipoteza în care nerezidentul beneficiar al veniturilor din România transmite un singur original al certificatului de rezidenţă fiscală sau al documentului prevăzut la alin. (1) unui plătitor de venituri rezident român care are filiale, sucursale sau puncte de lucru în diferite localităţi din România şi care fac plati, la rândul lor, către beneficiarul de venituri nerezident, primitorul certificatului de rezidenţă fiscală sau al documentului prevăzut la alin. (1), în original, va transmite la fiecare subunitate o copie tradusa şi legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală în original al beneficiarului de venituri din România sau a documentului prevăzut la alin. (1). Pe copia legalizată primitorul certificatului de rezidenţă fiscală sau al documentului prevăzut la alin. (1), în original, va semna cu menţiunea ca deţine originalul acestuia. … (5) Prevederile alin. (4) sunt valabile şi în situaţia în care nerezidentul beneficiar al veniturilor din România are înfiinţată o filiala în România care are relaţii contractuale cu diversi clienţi din localităţi diferite din România şi care primeşte un singur original al certificatului de rezidenţă fiscală sau al documentului prevăzut la alin. (1). Filiala aparţinând persoanei nerezidente va face copii legalizate pe care le va distribui clienţilor români. …  + 
Codul fiscal:(3) Macheta certificatului de rezidenţă fiscală şi termenul de depunere a acestuia de către nerezident se stabilesc prin norme. …  + 
Norme metodologice:14. Macheta certificatului de rezidenţă fiscală şi instrucţiunile de completare a acestuia, elaborate pentru rezidentii români, se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice.15. (1) Nerezidentii care sunt beneficiari ai veniturilor din România vor depune anual, la plătitorul de venit, originalul certificatului de rezidenţă fiscală sau al documentului prevăzut la pct. 13 alin. (1), tradus şi legalizat de organul autorizat din România în momentul plăţii venitului, dar nu mai târziu de o luna calculată de la data plăţii acestuia.(2) Certificatul de rezidenţă fiscală sau documentul prevăzut la pct. 13 alin. (1) este valabil pentru anul fiscal pentru care a fost emis. … (3) Plătitorul de venit este răspunzător pentru primirea în termenul stabilit a originalului certificatului de rezidenţă fiscală sau a documentului prevăzut la pct. 13 alin. (1) şi pentru aplicarea prevederilor din convenţiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu diverse state. …  + 
Codul fiscal:Certificatele de atestare a impozitului plătit de nerezidentiArt. 120. – (1) Orice nerezident poate depune o cerere la autoritatea fiscală competenţa prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului plătit către bugetul de stat de el însuşi sau de o altă persoană, în numele sau. + 
Norme metodologice:16. Cererea de eliberare a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezidenti se depune la organul fiscal teritorial în raza căruia plătitorul de venit este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe. + 
Codul fiscal:(2) Autoritatea fiscală competenţa are obligaţia de a elibera certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenti. … (3) Forma cererii şi a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum şi condiţiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme. …  + 
Norme metodologice:17. (1) Certificatul de atestare a impozitului plătit de nerezidenti se eliberează de organul fiscal teritorial în raza căruia îşi are sediul plătitorul de venit, pe baza cererii depuse de beneficiarul venitului sau de plătitorul de venit în numele acestuia până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului următor celui pentru care s-au încasat veniturile impozitate în România.(2) Forma cererii şi a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum şi instrucţiunile de completare şi eliberare se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IIImpozitul pe reprezentanteContribuabiliArt. 122. – Orice persoană juridică străină, care are o reprezentanta autorizata sa funcţioneze în România, potrivit legii, are obligaţia de a plati un impozit anual, conform prezentului capitol. + 
Norme metodologice:18. (1) Persoanele juridice străine, prin reprezentante înfiinţate în România, nu sunt abilitate să facă fapte de comerţ, aceste reprezentante neavând calitatea de persoana juridică.(2) Persoanele juridice străine care doresc să-şi înfiinţeze o reprezentanta în România trebuie să obţină autorizaţia prevăzută de lege. … (3) Autorizaţia obţinută poate fi anulată în condiţiile care sunt stabilite prin acelaşi act normativ. …  + 
Codul fiscal:Stabilirea impozituluiArt. 123. – (1) Impozitul pe reprezentanta pentru un an fiscal este egal cu echivalentul în lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din ziua precedenta celei în care se efectuează plata impozitului către bugetul de stat.(2) În cazul unei persoane juridice străine, care în cursul unui an fiscal înfiinţează sau desfiinţează o reprezentanta în România, impozitul datorat pentru acest an se calculează proporţional cu numărul de luni de existenta a reprezentantei în anul fiscal respectiv. …  + 
Norme metodologice:19. În cazul persoanelor juridice străine care înfiinţează o reprezentanta în România în cursul unei luni din anul de impunere, impozitul pentru anul de impunere se calculează începând cu data de 1 a lunii în care reprezentanta a fost înfiinţată până la sfârşitul anului respectiv. Pentru reprezentantele care se desfiinţează în cursul anului de impunere impozitul anual se recalculează pentru perioada de activitate de la începutul anului până la data de 1 a lunii următoare celei în care a avut loc desfiinţarea reprezentantei. + 
Codul fiscal:Plata impozitului şi depunerea declaraţiei fiscaleArt. 124. – (1) Orice persoană juridică străină are obligaţia de a plati impozitul pe reprezentanta la bugetul de stat, în doua transe egale, până la datele de 20 iunie şi 20 decembrie. + 
Norme metodologice:20. Datele stabilite pentru plata impozitului la bugetul de stat includ şi datele de 20 iunie şi 20 decembrie. + 
Codul fiscal:(2) Orice persoană juridică străină care datorează impozitul pe reprezentanta are obligaţia de a depune o declaraţie anuală la autoritatea fiscală competenţa, până la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere. …  + 
Norme metodologice:21. (1) Forma declaraţiei fiscale care va fi depusa anual la autoritatea fiscală competenţa şi instrucţiunile de completare se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice.(2) Declaraţia anuală de impunere, precum şi declaraţia fiscală în cazul infiintarii sau desfiinţării reprezentantei în cursul anului pot fi depuse în numele persoanei juridice străine şi de reprezentantul reprezentantei la organul fiscal teritorial în raza căruia reprezentanta îşi desfăşoară activitatea. …  + 
Codul fiscal:(3) Orice persoană juridică străină, care înfiinţează sau desfiinţează o reprezentanta în cursul anului fiscal, are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală la autoritatea fiscală competenţa, în termen de 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost înfiinţată sau desfiintata. …  + 
Norme metodologice:22. (1) Forma declaraţiei fiscale care va fi depusa la autoritatea fiscală competenţa în caz de înfiinţare sau de desfiinţare a reprezentantei şi instrucţiunile de completare vor fi aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice.(2) În termen de 30 de zile de la data depunerii declaraţiei fiscale de înfiinţare sau de desfiinţare a reprezentantei, organul fiscal teritorial stabileşte sau recalculează impozitul stabilit pentru perioada în care reprezentanta va desfăşura sau îşi va inceta activitatea, după caz. …  + 
Codul fiscal:(4) Reprezentantele sunt obligate sa conducă evidenţa contabilă prevăzută de legislaţia în vigoare din România. …  + 
Norme metodologice:23. (1) Reprezentantele vor conduce contabilitatea în partida simpla, conform prevederilor legislaţiei din România.(2) Cheltuielile efectuate pentru exercitarea activităţii reprezentantelor vor fi justificate cu documente financiar-contabile întocmite în condiţiile legii. … (3) Impozitul pe venitul reprezentantelor pentru anul 2003 va fi definitivat potrivit actelor normative care au reglementat sistemul de impunere a acestor entităţi până la 31 decembrie 2003. …  + 
Codul fiscal: + 
Titlul VITaxa pe valoarea adăugată + 
Capitolul IISfera de aplicareSfera de aplicareArt. 126. – (1) În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plata; … b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România; … c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel cum este definită la art. 127 alin. (1); … d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice prevăzute la art. 127 alin. (2). …  + 
Norme metodologice:1. (1) În sensul art. 126 alin. (1) din Codul fiscal, dacă cel puţin una dintre condiţiile stipulate la lit. a)-d) nu este îndeplinită, operaţiunea nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.(2) Operaţiunile desfăşurate în interiorul zonelor libere sau porturilor libere, precum şi livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate din România pentru unităţi din zonele libere sau porturile libere şi cele efectuate de unităţi din zonele sau porturile libere pentru unităţi din România sunt considerate operaţiuni efectuate în România, fiind supuse regulilor prevăzute de titlul VI al Codului fiscal. Prin porturi libere, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţeleg porturile care beneficiază de facilităţile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 131/2000 privind instituirea unor măsuri pentru facilitarea exploatării porturilor, republicată. … (3) Pentru a se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii trebuie să fie efectuate cu plata. Aceasta condiţie implica existenta unei legături directe între operaţiune şi contrapartida obţinută. Pentru a se determina dacă o operaţiune poate fi plasata în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată trebuie ca aceasta sa aducă un avantaj clientului şi preţul să fie în legătură cu avantajul primit, astfel: … a) condiţia referitoare la existenta unui avantaj în folosul clientului este îndeplinită atunci când exista un angajament al furnizorului sau al prestatorului de a furniza un bun sau un serviciu determinabil unei persoane care asigura finanţarea sau, în absenta acestuia, atunci când operaţiunea a fost efectuată, să permită să se stabilească un asemenea angajament. Aceasta condiţie este compatibila cu faptul ca serviciul a fost colectiv, nu a fost masurabil cu exactitate sau se înscrie în cadrul unei obligaţii legale; … b) condiţia referitoare la existenta unei legături între operaţiune şi contrapartida obţinută este respectata chiar dacă preţul nu reflecta valoarea normală a operaţiunii, este achitat sub forma de abonamente, servicii sau bunuri, ia forma unei sume calificate drept reducere de preţ, nu este plătit de către beneficiar, ci de un terţ. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IIIPersoane impozabilePersoane impozabile şi activitatea economicăArt. 127. – (1) Este considerată persoana impozabilă orice persoană care desfăşoară, de o maniera independenta şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.(2) În sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor, comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate. … (3) Nu acţionează de o maniera independenta angajaţii sau orice alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea sau alte obligaţii ale angajatorului. … (4) Cu excepţia celor prevăzute la alin. (5) şi (6), instituţiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi publice, chiar dacă pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizatii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte plati. … (5) Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice, dacă tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni concurentiale. … (6) Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în calitate de autoritate publică, precum şi pentru activităţile următoare: … a) telecomunicaţii; … b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific şi altele de aceeaşi natura; … c) transport de bunuri şi de persoane; … d) servicii prestate de porturi şi aeroporturi; … e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare; … f) activitatea targurilor şi expoziţiilor comerciale; … g) depozitarea; … h) activităţile organelor de publicitate comercială; … i) activităţile agentiilor de călătorie; … j) activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri asemănătoare. … (7) Sunt asimilate instituţiilor publice, în ceea ce priveşte regulile aplicabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, orice entităţi a căror înfiinţare este reglementată prin legi sau hotărâri ale Guvernului, pentru activităţile prevăzute prin actul normativ de înfiinţare, care nu creează distorsiuni concurentiale, nefiind desfăşurate şi de alte persoane impozabile. …  + 
Norme metodologice:2. (1) Nu are caracter de continuitate, în sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal, obţinerea de venituri de către persoanele fizice din vânzarea locuinţelor proprietate personală sau a altor bunuri care sunt folosite de către acestea pentru scopuri personale.(2) Activitatea de încasare a taxelor prevăzute la art. 283 alin. (1) din Codul fiscal, efectuată de către persoane impozabile, nu constituie activitate economică, în sensul art. 127 alin. (2) din Codul fiscal. … (3) Livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate în mod gratuit de organizaţiile fără scop patrimonial nu sunt considerate activităţi economice. … 3. (1) În sensul art. 127 alin. (4) din Codul fiscal, instituţiile publice nu sunt persoane impozabile şi pentru următoarele activităţi:a) vânzarea, direct sau prin intermediari, către persoane fizice, în scop de locuinta, a imobilelor sau a părţilor de imobile, aflate în proprietatea statului, date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată în legislaţia României. Dacă vânzarea are loc prin intermediari, aceştia nu datorează taxa pe valoarea adăugată pentru încasările din vânzarea acestor locuinţe şi nici pentru comisionul aferent, dar în mod corespunzător nu beneficiază de exercitarea dreptului de deducere pentru aceste operaţiuni; … b) livrările de bunuri dobândite după data de 1 iulie 1993, dacă la achiziţia acestora s-a plătit taxa pe valoarea adăugată şi taxa respectiva nu a fost dedusă. … (2) Direcţiile generale ale finanţelor publice nu sunt considerate persoane impozabile pentru valorificarea bunurilor legal confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului potrivit legii. … (3) Din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, distorsiuni de concurenta rezultă atunci când aceeaşi activitate este desfăşurată de mai mulţi operatori economici, dintre care unii beneficiază de un tratament fiscal preferenţial, astfel încât contravaloarea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate de aceştia nu este grevata de taxa pe valoarea adăugată, faţă de ceilalţi operatori economici care sunt obligaţi sa greveze contravaloarea livrărilor de bunuri şi/sau a prestărilor de servicii efectuate cu taxa pe valoarea adăugată. … (4) În situaţia în care instituţiile publice desfăşoară activităţi de natura celor prevăzute la art. 127 alin. (5) şi (6) din Codul fiscal, persoana impozabilă poate fi considerată instituţia publică în ansamblu sau, în funcţie de natura activităţii desfăşurate, numai partea din structura organizatorică prin care sunt realizate acele activităţi. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IVOperaţiuni impozabileLivrarea de bunuriArt. 128. – (1) Prin livrare de bunuri se înţelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acţionează în numele acestuia.(2) În înţelesul prezentului titlu, prin bunuri se înţelege bunurile corporale mobile şi imobile, prin natura lor sau prin destinaţie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific şi altele de aceeaşi natura sunt considerate bunuri mobile corporale. … (3) Sunt, de asemenea, considerate livrări de bunuri efectuate cu plata, în sensul alin. (1): … a) predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, în cadrul unui contract care prevede că plata se efectuează în rate sau orice alt tip de contract ce prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei scadente, cu excepţia contractelor de leasing; … b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite; … c) trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, în schimbul unei despăgubiri; … d) transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la cumpărare sau la vânzare, atunci când comisionarul acţionează în nume propriu, dar în contul comitentului; … e) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu excepţia celor prevăzute la alin. (9) lit. a) şi c). …  + 
Norme metodologice:4. (1) Conform art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, prin livrare de bunuri se înţelege orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar către o altă persoană, direct sau prin persoane care acţionează în numele acestuia. Pentru bunurile, altele decât cele secondhand, încredinţate în vederea vânzării în baza unui contract de consignaţie, data livrării bunurilor de la consignant la consignatar se considera a fi data vânzării bunurilor de către consignatar către beneficiar. Facturarea bunurilor de către consignant către consignatar se face cel mai târziu la finele lunii în care bunurile au fost vândute.(2) Se considera livrare de bunuri, în sensul art. 128 alin. (1) din Codul fiscal, produsele agricole reţinute drept plata în natura a prestaţiei efectuate de persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care prestează servicii pentru obţinerea şi/sau prelucrarea produselor agricole, precum şi plata în natura a arendei. … (3) În sensul art. 128 alin. (3) lit. b) din Codul fiscal, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite se considera livrare de bunuri numai dacă debitorul este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată. … 5. (1) În sensul art. 128 alin. (3) lit. d) din Codul fiscal, transmiterea de bunuri efectuată pe baza unui contract de comision la cumpărare sau la vânzare se considera livrare de bunuri atunci când comisionarul acţionează în nume propriu, dar în contul comitentului. Comisionarul este considerat din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată cumpărător şi revanzator. În funcţie de locul unde vânzătorul, cumpărătorul şi comisionarul îşi au stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent ori, în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa obişnuită, se disting următoarele situaţii:a) atunci când vânzătorul, comisionarul şi cumpărătorul sunt persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în România, vânzătorul face o livrare de bunuri către comisionar şi emite factura fiscală. Comisionarul, la rândul sau, face livrare de bunuri către cumpărător şi emite factura fiscală; … b) atunci când vânzătorul şi comisionarul sunt persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în România, iar cumpărătorul este persoana stabilită în străinătate, vânzătorul face livrare de bunuri către comisionar şi emite factura fiscală, iar acesta din urma, la rândul sau, face livrare de bunuri către cumpărătorul străin, emite factura fiscală, factura externa şi întocmeşte declaraţia vamală de export în nume propriu, respectiv la rubrica "exportator" din declaraţia vamală de export îşi înscrie numele sau; … c) atunci când cumpărătorul şi comisionarul sunt persoane înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în România, iar vânzătorul este persoana stabilită în străinătate, acesta din urma emite factura externa pe numele comisionarului pentru bunurile livrate, comisionarul face importul de bunuri, întocmeşte declaraţia vamală de import în nume propriu şi face livrare de bunuri către cumpărător, emitand factura fiscală. … (2) Comisionarul îşi poate exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în factura fiscală emisă pe numele sau de vânzătorul stabilit în România sau a celei din declaraţia vamală de import, în cazul în care vânzătorul este o persoană stabilită în străinătate, conform prevederilor cap. X "Regimul deducerilor" din titlul VI al Codului fiscal. Conform reglementărilor contabile nu este obligatorie înregistrarea în conturile de venituri, respectiv de cheltuieli, a operaţiunilor efectuate de comisionar. …  + 
Codul fiscal:(8) Aportul în natura la capitalul social al unei societăţi comerciale nu constituie livrare de bunuri, dacă primitorului bunurilor i-ar fi fost permisă deducerea integrală a taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta s-ar fi aplicat transferului respectiv. În situaţia în care primitorul bunurilor este o persoană impozabilă, care nu are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată sau are dreptul de deducere parţial, operaţiunea se considera livrare de bunuri, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial. …  + 
Norme metodologice:6. (1) Nu constituie livrare de bunuri aportul în natura la capitalul social al unei societăţi comerciale, efectuat între doua persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, în situaţia în care beneficiarul are drept de deducere integrală a taxei pe valoarea adăugată. Persoana impozabilă care a adus aportul în natura are drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 145 alin. (5) lit. b) din Codul fiscal.(2) Constituie livrare de bunuri aportul în natura la capitalul social acordat de o persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, care pentru bunurile respective a exercitat dreptul de deducere total sau parţial, unei persoane impozabile care nu are drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată, fie datorită faptului că nu este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, fie datorită faptului ca operaţiunile desfăşurate de aceasta nu dau drept de deducere. În acest caz beneficiarul evidenţiază în patrimoniul sau contravaloarea bunului primit, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. … (3) Aportul în natura acordat de o persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată unei persoane impozabile care are drept de deducere parţială a taxei pe valoarea adăugată constituie livrare de bunuri, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial. La persoana impozabilă care a acordat aportul în natura, precum şi la beneficiar, taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunii respective se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată, atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibilă, fără a avea loc plati efective între cele doua unităţi în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată. … (4) Baza de impozitare pentru aportul în natura care constituie livrare de bunuri este constituită din valoarea de aport a bunurilor. … (5) Importul de bunuri care se constituie aport în natura la capitalul social al unei societăţi comerciale, efectuat de o persoană străină, se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată potrivit prevederilor art. 131 din Codul fiscal. Persoana impozabilă care primeşte aportul în natura poate să îşi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată în condiţiile legii. …  + 
Codul fiscal:(9) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1), următoarele: … a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majoră; … b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate în condiţii stabilite prin norme; … c) perisabilitatile, în limitele prevăzute prin lege; … d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat, ca ajutoare umanitare externe sau interne; … e) acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor publicitare, pentru încercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor; … f) acordarea de bunuri, în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol, precum şi alte destinaţii prevăzute de lege, în condiţiile stabilite prin norme. …  + 
Norme metodologice:7. (1) Bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, nu constituie livrare de bunuri conform art. 128 alin. (9) lit. b) din Codul fiscal, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:a) nu sunt imputabile; … b) degradarea calitativă a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente; … c) se face dovada ca s-au distrus bunurile şi nu mai intră în circuitul economic. … În categoria bunurilor degradate calitativ se încadrează şi ziarele, revistele, cărţile, manualele şcolare, care sunt returnate de către difuzori şi care nu mai pot fi valorificate.(2) Casarea bunurilor de natura mijloacelor fixe, chiar şi înainte de expirarea duratei normale de întrebuinţare, nu constituie livrare de bunuri din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată. … (3) Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol nu sunt considerate livrări de bunuri în limita în care sunt deductibile la calculul impozitului pe profit cheltuielile de protocol, stabilită la titlul II al Codului fiscal. Aceeaşi limita este aplicabilă şi microintreprinderilor care se încadrează în prevederile titlului IV al Codului fiscal. … (4) Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare şi mecenat nu sunt considerate livrări de bunuri în limita a 3 la mie din cifra de afaceri, determinata potrivit art. 152 alin. (6) din Codul fiscal, şi nu se întocmeşte factura fiscală pentru acordarea acestor bunuri. … (5) Prin acordarea de bunuri în mod gratuit potrivit destinaţiilor prevăzute de lege, în sensul art. 128 alin. (9) lit. f) din Codul fiscal, se înţeleg destinaţii cum sunt: masa calda pentru mineri, alimentaţia de protecţie, materiale igienico-sanitare acordate obligatoriu angajaţilor în vederea prevenirii imbolnavirilor. Limita până la care nu sunt considerate livrări de bunuri este cea stabilită prin actele normative care instituie acordarea acestor bunuri. Plata în natura a salariilor şi a dividendelor reprezintă livrare de bunuri, nefiind aplicabile prevederile art. 128 alin. (9) lit. f) din Codul fiscal. … (6) Încadrarea în limitele prevăzute la alin. (3)-(5) se determina pe baza datelor raportate prin situaţiile financiare anuale. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste limite sponsorizarile, acţiunile de mecenat sau alte acţiuni prevăzute prin legi, acordate în numerar. Depăşirea limitelor constituie livrare de bunuri şi se colectează taxa pe valoarea adăugată, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată corespunzătoare depăşirii. Taxa pe valoarea adăugată colectata aferentă depăşirii se calculează şi se include la rubrica de regularizări din decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată au depus situaţiile financiare anuale, dar nu mai târziu de termenul legal de depunere a acestora. … (7) Preluarea de către persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată a unor bunuri din activitatea proprie pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii economice a acestora nu este considerată livrare de bunuri. Aceleaşi prevederi se aplică şi pentru prestările de servicii. …  + 
Codul fiscal:Prestarea de serviciiArt. 129. – (1) Se considera prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare de bunuri.(2) Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt: … a) închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor, în cadrul unui contract de leasing; … b) transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale şi a altor drepturi similare; … c) angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cu altă persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie; … d) prestările de servicii efectuate în baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi publice sau potrivit legii; … e) intermedierea efectuată de comisionari, care acţionează în numele şi în contul comitentului, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. … (3) Se considera prestări de servicii cu plata: … a) utilizarea temporară a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, în scopuri ce nu au legătură cu activitatea sa economică, sau pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor persoane, dacă taxa pe valoarea adăugată pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parţial; … b) prestările de servicii efectuate în mod gratuit de către o persoană impozabilă, în scopuri care nu au legătură cu activitatea sa economică pentru uzul personal al angajaţilor săi sau al altor persoane. … (4) Nu se considera prestare de serviciu efectuată cu plata utilizarea bunurilor şi prestările de servicii prevăzute la alin. (3), efectuate în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin lege, precum şi prestările de servicii efectuate în scopuri publicitare sau în scopul stimulării vânzărilor. …  + 
Norme metodologice:8. (1) În sensul art. 129 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de leasing operational sau financiar se considera prestare de servicii. Dacă în cursul derulării unui contract de leasing financiar intervine o cesiune între utilizatori cu acceptul locatorului/finanţatorului sau o cesiune a contractului de leasing financiar prin care se schimba locatorul/finantatorul, operaţiunea nu constituie livrare de bunuri, considerând ca persoana care preia contractul de leasing continua persoana cedentului. Operaţiunea este considerată în continuare prestare de servicii, taxa pe valoarea adăugată fiind datorată de persoana care preia contractul de leasing în aceleaşi condiţii ca şi cedentul.(2) Este considerată prestare de servicii, conform art. 129 alin. (2) lit. e) din Codul fiscal, intermedierea efectuată de comisionari care acţionează în numele şi în contul comitentului atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii. În sensul prezentelor norme metodologice, comisionarul care acţionează în numele şi în contul comitentului este persoana care acţionează în calitate de mandatar potrivit Codului comercial. În cazul în care comisionarul intermediaza livrări de bunuri, în funcţie de locul unde vânzătorul, cumpărătorul şi comisionarul îşi au stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent ori, în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa obişnuită, se disting următoarele situaţii: … a) atunci când vânzătorul, comisionarul şi cumpărătorul sunt persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în România, vânzătorul face livrare de bunuri către cumpărător, pentru care emite factura fiscală direct pe numele cumpărătorului, iar comisionarul face prestare de servicii, pentru care întocmeşte factura fiscală numai pentru comisionul sau care reprezintă contravaloarea serviciului de intermediere prestat către persoana care l-a mandatat, respectiv cumpărătorul sau vânzătorul; … b) atunci când vânzătorul şi comisionarul sunt persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în România, iar cumpărătorul este persoana stabilită în străinătate, vânzătorul emite factura fiscală pentru livrarea de bunuri către cumpărător şi este înscris în declaraţia vamală de export la rubrica "exportator", iar comisionarul care face prestarea de serviciu emite factura fiscală pentru comisionul sau către persoana care l-a mandatat, respectiv cumpărătorul sau vânzătorul; … c) atunci când cumpărătorul şi comisionarul sunt persoane înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în România, iar vânzătorul este persoana stabilită în străinătate, cumpărătorul primeşte factura externa emisă de vânzător pe numele sau şi întocmeşte declaraţia vamală de import în nume propriu, iar comisionarul care face prestarea de serviciu emite factura fiscală pentru comisionul sau către persoana care l-a mandatat, respectiv cumpărătorul sau vânzătorul. … (3) Emiterea unei facturi în numele sau de către orice comisionar care acţionează în numele şi în contul comitentului vânzător, în momentul vânzării către cumpărător, este suficienta pentru a-l transforma în cumpărător revanzator din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, astfel cum este prevăzut la pct. 5. De asemenea, comisionarul care acţionează în numele şi în contul comitentului cumpărător devine din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată un cumpărător revanzator, dacă primeşte de la vânzător o factura întocmită pe numele sau. … (4) Pentru operaţiunile prevăzute la art. 129 alin. (4) din Codul fiscal se aplică în mod corespunzător prevederile pct. 7 alin. (3)-(6). …  + 
Codul fiscal:Importul de bunuriArt. 131. – (1) În înţelesul prezentului titlu, se considera import de bunuri intrarea de bunuri în România provenind dintr-un alt stat.(2) Prin derogare de la alin. (1), atunci când bunurile sunt plasate, după intrarea lor în ţara, în regimuri vamale suspensive, aceste bunuri nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Totuşi, acestea sunt supuse reglementărilor vamale în ceea ce priveşte plata sau, după caz, garantarea drepturilor de import pe perioada cat se afla în regim vamal suspensiv. … (3) Importul bunurilor plasate în regimuri vamale suspensive este efectuat în statul pe teritoriul căruia bunurile ies din aceste regimuri. … (4) Nu se cuprinde în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată livrarea bunurilor aflate în regimuri vamale suspensive. …  + 
Norme metodologice:9. (1) Regimurile vamale suspensive la care se face referire la art. 131 din Codul fiscal sunt cele prevăzute de legislaţia vamală în vigoare.(2) Orice livrare a unor bunuri care se afla sub regim vamal suspensiv nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Astfel de operaţiuni pot avea drept obiect vânzarea de bunuri aflate în regim de antrepozit vamal, cesionarea de bunuri aflate în regim de perfecţionare activa şi altele de aceasta natură. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VLocul operaţiunilor impozabileLocul livrării de bunuriArt. 132. – (1) Se considera a fi locul livrării de bunuri:a) locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de un terţ; … b) locul unde se efectuează instalarea sau montajul, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau montaj, indiferent dacă punerea în funcţiune este efectuată de către furnizor sau de altă persoană în contul sau; … c) locul unde se găsesc bunurile în momentul în care are loc livrarea, în cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate; … d) locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion; … e) locul de plecare al transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt efectuate într-un autocar sau tren, şi pe partea din parcursul transportului de pasageri efectuat în interiorul tarii. … (2) În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. e), se înţelege: … a) prin partea din parcursul transportului de pasageri efectuat în interiorul tarii, parcursul efectuat între locul de plecare şi locul de sosire al transportului de pasageri, fără oprire în afară tarii; … b) prin locul de plecare al transportului de pasageri, primul punct de îmbarcare a pasagerilor situat în interiorul tarii, dacă este cazul, după oprirea efectuată în afară tarii; … c) prin locul de sosire a unui transport de pasageri, ultimul punct de debarcare prevăzut în interiorul tarii, pentru pasagerii care s-au imbarcat în interiorul tarii, dacă este cazul, înainte de oprirea efectuată în afară tarii. … (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a) şi b), atunci când locul de plecare sau de expediere ori de transport al bunurilor se afla în afară României, acestea fiind importate în România, locul livrării efectuate de importator, în sensul art. 150 alin. (2), este considerat a fi în România. …  + 
Norme metodologice:10. (1) Livrările de bunuri pentru care locul livrării nu este considerat a fi în România conform art. 132 din Codul fiscal nu sunt operaţiuni impozabile în România. Orice persoană impozabilă care realizează livrări de bunuri care au locul livrării în străinătate poate să-şi exercite dreptul de deducere în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, în situaţia în care livrările de bunuri ar da drept de deducere dacă ar fi realizate în România.(2) Locul livrării de bunuri în cazul în care livrările sunt efectuate la bordul unui vapor sau avion este considerat a fi locul de plecare a transportului de pasageri, potrivit art. 132 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal. În înţelesul prezentelor norme metodologice, locul de plecare/locul de sosire a unui transport nu coincid întotdeauna cu punctul de plecare/punctul de sosire. Locul de plecare a transportului de pasageri în cazul livrărilor de bunuri efectuate la bordul unui vapor sau al unui avion este considerat a fi: … a) primul punct de îmbarcare a pasagerilor, pentru transporturile care au punctul de plecare în România; … b) primul punct de îmbarcare a pasagerilor situat în interiorul tarii, pentru transporturile care au punctul de plecare în afară României şi fac escala în România. … (3) Locul livrării de bunuri în cazul în care livrările sunt efectuate într-un autocar sau tren este locul de plecare a transportului de pasageri şi numai pe partea din parcursul transportului de pasageri efectuat în interiorul tarii. Locul de plecare a transportului de pasageri, respectiv parcursul efectuat în interiorul tarii, se determina astfel: … a) pentru transporturile care au punctul de plecare în România şi punctul de sosire în străinătate, locul de plecare este primul punct de îmbarcare a pasagerilor situat în interiorul tarii. Locul de sosire este considerat a fi ultimul punct de debarcare a pasagerilor prevăzut în interiorul tarii, pentru pasagerii care s-au imbarcat în interiorul tarii. Parcursul efectuat în interiorul tarii este cel efectuat între locul de plecare şi locul de sosire. Dacă după primul punct de îmbarcare a pasagerilor situat în România nu mai exista şi un punct de debarcare până la ieşirea din ţara, se considera ca locul livrării de bunuri nu este în România; … b) pentru transporturile care au punctul de plecare în afară României şi punctul de sosire în România, locul de plecare este considerat a fi primul punct de îmbarcare a pasagerilor situat în interiorul tarii, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor prevăzut în interiorul tarii. Parcursul efectuat în interiorul tarii este cel efectuat între locul de plecare şi locul de sosire. Dacă nu exista un punct de îmbarcare situat în interiorul tarii, se considera ca locul livrării de bunuri nu este în România; … c) pentru transporturile care tranziteaza România, fără a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire în România, locul de plecare este considerat a fi primul punct de îmbarcare a pasagerilor situat în interiorul tarii, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor prevăzut în interiorul tarii. Parcursul efectuat în interiorul tarii este cel efectuat între locul de plecare şi locul de sosire. Dacă nu exista punct de îmbarcare sau de debarcare în interiorul tarii, locul livrării de bunuri nu este considerat a fi în România. …  + 
Codul fiscal:Locul prestării de serviciiArt. 133. – (1) Locul prestării de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate sau, în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită. + 
Norme metodologice:11. Art. 133 alin. (1) din Codul fiscal instituie o regulă generală potrivit căreia pentru prestările de servicii legea aplicabilă în materie de taxa pe valoarea adăugată este cea a tarii în care prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate ori, în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită. La alin. (2) al art. 133 din Codul fiscal sunt prevăzute derogarile de la regula generală, respectiv se reglementează ca pentru anumite prestări de servicii locul prestării, respectiv legea aplicabilă este alta decât cea a tarii în care prestatorul îşi are stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate ori, în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită. + 
Codul fiscal:(2) Prin excepţie de la alin. (1), pentru următoarele prestări de servicii, locul prestării este considerat a fi: … a) locul unde bunul imobil este situat, pentru prestările de servicii efectuate în legătură directa cu un bun imobil, inclusiv prestaţiile agentiilor imobiliare şi de expertiza, ca şi prestările privind pregătirea sau coordonarea executării lucrărilor imobiliare, cum ar fi, de exemplu, prestaţiile furnizate de arhitecti şi serviciile de supervizare; …  + 
Norme metodologice:12. Pentru operaţiunile prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, locul prestării este situat în ţara în care este situat bunul imobil. Prestatorul trebuie să aplice legea privind taxa pe valoarea adăugată din ţara în care este situat bunul imobil. Rezultă ca pentru operaţiuni taxabile de aceasta natura desfăşurate în România de orice prestator, indiferent dacă este român sau o persoană impozabilă stabilită în străinătate, locul prestării este considerat a fi în România. Atunci când persoane impozabile române desfăşoară astfel de operaţiuni în străinătate, operaţiunile respective nu au locul prestării în România, prestatorul exercitandu-şi dreptul de deducere potrivit art. 145 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal. Prin persoana impozabilă română se înţelege orice prestator care îşi are stabilit în România sediul activităţii economice sau un sediu permanent de la care serviciile sunt efectuate ori, în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită ori care şi-a desemnat reprezentant fiscal în România. + 
Codul fiscal:b) locul unde se efectuează transportul, în funcţie de distanţele parcurse, în cazul transportului de bunuri şi de persoane; …  + 
Norme metodologice:13. (1) Pentru serviciile de transport de bunuri şi de persoane, locul prestării este locul unde se efectuează transportul în funcţie de distanţele parcurse. În înţelesul prezentelor norme metodologice, locul de plecare/locul de sosire a unui transport nu coincid întotdeauna cu punctul de plecare/punctul de sosire. Locul de plecare/locul de sosire sunt notiuni utilizate pentru a stabili parcursul efectuat în interiorul tarii. Prin punct de plecare, în cazul transportului de bunuri, se înţelege punctul de unde începe transportul, iar în cazul transportului de persoane, punctul de îmbarcare a pasagerilor. Prin punct de sosire, în cazul transportului de bunuri, se înţelege primul loc de destinaţie a bunurilor, iar în cazul transportului de persoane, punctul de debarcare a pasagerilor.(2) Transporturile naţionale de bunuri sunt transporturile pentru care atât punctul de plecare, cat şi punctul de sosire se afla în interiorul tarii. Transporturile naţionale de persoane sunt transporturile pentru care atât punctul de plecare, cat şi punctul de sosire se afla în interiorul tarii. Locul prestării transporturilor naţionale de bunuri şi de persoane este în România. … (3) Transporturile internaţionale de bunuri sunt transporturile care au fie punctul de plecare, fie punctul de sosire în afară României, fie ambele puncte sunt situate în afară României, dar transportul tranziteaza România. Locul prestării serviciilor internaţionale de transport este considerat a fi în România pentru partea din parcursul efectuat în interiorul tarii. … (4) Pentru transportul internaţional de bunuri, partea din parcursul efectuat în interiorul tarii este parcursul efectuat între locul de plecare şi locul de sosire a transportului de bunuri. Prin locul de plecare a transportului de bunuri se înţelege punctul de plecare situat în interiorul tarii sau, după caz, punctul de trecere a frontierei şi de intrare în România, pentru transporturile care nu au punctul de plecare în România. Prin locul de sosire a transportului de bunuri se înţelege primul loc de destinaţie a bunurilor în România sau, după caz, punctul de trecere a frontierei la ieşirea din România, pentru transporturile care nu au locul de destinaţie a bunurilor în România. … (5) Pentru transportul internaţional de persoane, partea din parcursul efectuat în interiorul tarii este parcursul efectuat între locul de plecare şi locul de sosire a transportului de persoane, determinata după cum urmează: … a) pentru transporturile care au punctul de plecare în România şi punctul de sosire în străinătate, locul de plecare este primul punct de îmbarcare a pasagerilor, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre România în străinătate, pentru pasagerii care urmează a fi debarcati în afară tarii; … b) pentru transporturile care au punctul de plecare în afară României şi punctul de sosire în România, locul de plecare este punctul de trecere a frontierei din străinătate spre România, iar locul de sosire este ultimul punct de debarcare a pasagerilor care au fost imbarcati în afară României; … c) pentru transporturile care tranziteaza România, fără a avea nici punctul de plecare, nici punctul de sosire în România, locul de plecare este considerat a fi locul de trecere a frontierei dinspre străinătate în România, iar locul de sosire este considerat a fi punctul de trecere a frontierei dinspre România în străinătate; … d) în cazurile prevăzute la lit. a)-c), pentru pasagerii care s-au imbarcat în interiorul tarii şi s-au debarcat în interiorul tarii, calatorind cu un mijloc de transport în trafic internaţional, partea de transport dintre locul de îmbarcare şi locul de debarcare pentru aceşti pasageri se considera a fi transport naţional. … (6) Facturile de transport internaţional se emit pentru parcursul integral, fără a fi necesară separarea contravalorii traseului naţional şi a celui internaţional. Orice scutire de taxa pe valoarea adăugată pentru servicii de transport, prevăzută de art. 143 şi 144 din Codul fiscal, se acordă pentru parcursul efectuat în interiorul tarii, în timp ce distanta parcursă în afară tarii se considera că nu are locul prestării în România şi nu se datorează taxa pe valoarea adăugată. Persoanele care efectuează servicii de transport internaţional beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor de bunuri şi/sau servicii şi pentru partea din transport care nu are locul prestării în România, în baza art. 145 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal. …  + 
Codul fiscal:c) sediul activităţii economice sau sediul permanent al beneficiarului pentru care sunt prestate serviciile sau, în absenta acestora, domiciliul sau reşedinţa obişnuită a beneficiarului în cazul următoarelor servicii: … 1. închirierea de bunuri mobile corporale;2. operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale;3. transferul şi/sau transmiterea folosinţei drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, marcilor comerciale şi a altor drepturi similare;4. serviciile de publicitate şi marketing;5. serviciile de consultanţa, de inginerie, juridice şi de avocatura, serviciile contabililor şi experţilor contabili, ale birourilor de studii şi alte servicii similare;6. prelucrarea de date şi furnizarea de informaţii;7. operaţiunile bancare, financiare şi de asigurări, inclusiv reasigurari, cu excepţia închirierii de seifuri;8. punerea la dispoziţie de personal;9. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicaţii serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea şi recepţia de semnale, înscrisuri, imagini şi sunete sau informaţii de orice natura prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau recepţii; serviciile de telecomunicaţii cuprind, de asemenea, şi furnizarea accesului la reţeaua mondială de informaţii;10. serviciile de radiodifuziune şi de televiziune;11. serviciile furnizate pe cale electronică; sunt considerate servicii furnizate pe cale electronică: furnizarea şi conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor şi echipamentelor, furnizarea de programe informatice – software – şi actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte şi de informaţii şi punerea la dispoziţie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme şi de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea şi difuzarea de emisiuni şi evenimente politice, culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, de divertisment şi furnizarea de servicii de învăţământ la distanta. Atunci când furnizorul de servicii şi clientul sau comunică prin curier electronic, serviciul furnizat nu reprezintă un serviciu electronic;12. obligaţia de a se abţine de la realizarea sau exercitarea, total sau parţial, a unei activităţi economice sau a unui drept menţionat în prezenta litera;13. prestările de servicii efectuate de intermediari care intervin în furnizarea prestărilor prevăzute în prezenta litera; + 
Norme metodologice:14. Pentru operaţiunile prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, locul prestării este situat în ţara în care beneficiarul îşi are stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent ori, în lipsa unui astfel de sediu, domiciliul sau reşedinţa sa obişnuită, pentru care serviciile sunt prestate. Aceasta regula constituie o excepţie de la prevederile art. 133 alin. (1) din Codul fiscal şi este denumita "taxare inversa", deoarece obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată revine beneficiarului prestării de servicii şi nu prestatorului. Atunci când persoane impozabile stabilite în străinătate efectuează astfel de prestări către beneficiari români, taxa pe valoarea adăugată este datorată de beneficiari, dacă operaţiunile în cauza sunt taxabile. Taxa pe valoarea adăugată se achită pe baza decontului special de taxa pe valoarea adăugată de către persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Persoanele înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată evidenţiază taxa aferentă acestor operaţiuni în decontul de taxa pe valoarea adăugată, atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibilă. Când persoane române prestează servicii de natura celor prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal pentru beneficiari persoane stabilite în străinătate, locul prestării este considerat a fi în străinătate, iar prestatorii români pot să-şi exercite dreptul de deducere potrivit prevederilor art. 145 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal. + 
Codul fiscal:d) locul unde sunt prestate serviciile, în cazul următoarelor servicii: … 1. culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi;2. prestările accesorii transportului, cum sunt: încărcarea, descărcarea, manipularea, paza şi/sau depozitarea bunurilor şi alte servicii similare;3. expertize privind bunurile mobile corporale;4. prestările efectuate asupra bunurilor mobile corporale. + 
Norme metodologice:15. Pentru operaţiunile prevăzute la art. 133 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, locul prestării se afla în ţara în care operaţiunile respective sunt prestate efectiv, indiferent unde este situat sediul activităţii economice sau sediul permanent de la care sunt prestate serviciile ori, în lipsa acestora, domiciliul sau reşedinţa obişnuită a prestatorului. Taxa pe valoarea adăugată este în sarcina prestatorului, dacă operaţiunile sunt taxabile şi se datorează în ţara în care se situeaza locul prestării. Persoanele din România care prestează astfel de servicii în străinătate pot să-şi exercite dreptul de deducere în conformitate cu prevederile art. 145 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VIFaptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugatăFaptul generator şi exigibilitatea – reguli generaleArt. 134. – (1) Faptul generator al taxei reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale, necesare pentru exigibilitatea taxei.(2) Taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă atunci când autoritatea fiscală devine indreptatita, în baza legii, la un moment dat, să solicite taxa pe valoarea adăugată de la plătitorii taxei, chiar dacă plata acesteia este stabilită prin lege la o altă dată. … (3) Faptul generator al taxei intervine şi taxa devine exigibilă, la data livrării de bunuri sau la data prestării de servicii, cu excepţiile prevăzute în prezentul titlu. … (4) Livrările de bunuri şi prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la art. 128 alin. (3) lit. a) şi art. 129 alin. (2) lit. a), care se efectuează continuu, dând loc la decontări sau plati succesive, cum sunt gazele naturale, apa, serviciile telefonice, energia electrica şi altele asemenea, se considera ca sunt efectuate în momentul expirării perioadelor la care se referă aceste decontări sau plati. … (5) Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipata faptului generator şi intervine: … a) la data la care este emisă o factura fiscală, înaintea livrării de bunuri sau a prestării de servicii; … b) la data încasării avansului, în cazul în care se încasează avansuri înaintea livrării de bunuri sau a prestării de servicii. Se exceptează de la aceasta prevedere avansurile încasate pentru plata importurilor şi a drepturilor vamale stabilite, potrivit legii, şi orice avansuri încasate pentru operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată sau care nu sunt în sfera de aplicare a taxei. Prin avansuri se înţelege încasarea parţială sau integrală a contravalorii bunurilor sau serviciilor, înaintea livrării, respectiv a prestării. … (6) Prin derogare de la alin. (5), în cazul construirii unui bun imobil, antreprenorul general poate opta pentru ca exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată sa intervină la data livrării bunului imobil, în condiţii stabilite prin norme. …  + 
Norme metodologice:16. (1) Pentru lucrările imobiliare care se finalizează într-un bun imobil, antreprenorii pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la data la care ia naştere faptul generator al taxei, respectiv data livrării, pentru lucrările imobiliare care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:a) sunt executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva; … b) valoarea bunurilor încorporate în lucrările imobiliare depăşeşte 50% din preţul negociat între antreprenor şi beneficiar. … (2) Opţiunea se comunică organului fiscal teritorial la care antreprenorul este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, printr-o declaraţie prin care acesta se obliga sa colecteze, la data livrării, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor care se încadrează în prevederile alin. (1). Declaraţia de opţiune se comunică pentru fiecare lucrare imobiliară. … (3) După comunicarea opţiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de data livrării pentru lucrările imobiliare respective. … (4) Nerespectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1)-(3) atrage anularea opţiunii şi obligarea la colectarea taxei pe valoarea adăugată aferente avansurilor încasate. … (5) Antreprenorul poate renunţa oricând la aceasta opţiune, situaţie în care are obligaţia de a colecta taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate. … (6) În situaţiile prevăzute la alin. (4) şi (5), taxa pe valoarea adăugată devine exigibilă la data încasării avansurilor. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VIIBaza de impozitareBaza de impozitare pentru operaţiuni în interiorul tariiArt. 137. – (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:a) pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c), din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de preţul acestor operaţiuni; … b) preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat la momentul livrării, pentru operaţiunile prevăzute la art. 128 alin. (3) lit. e), alin. (4) şi (5). Dacă bunurile sunt mijloace fixe, preţul de achiziţie sau preţul de cost se ajusteaza, astfel cum se prevede în norme; … c) suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de servicii pentru operaţiunile prevăzute la art. 129 alin. (3). … (2) Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată: … a) impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea adăugată; … b) cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului. …  + 
Norme metodologice:17. (1) Potrivit art. 137 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, subvenţiile primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, legate direct de preţul bunurilor livrate şi/sau al serviciilor prestate, se includ în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată. Se considera ca subvenţiile sunt legate direct de preţ dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) preţul livrării/tariful prestării pe unitatea de măsura al bunurilor şi/sau al serviciilor este impus prin lege sau prin decizii ale consiliilor locale, inclusiv sau exclusiv taxa pe valoarea adăugată; … b) subvenţia acordată este concret determinabilă în preţul bunurilor şi/sau al serviciilor, respectiv este stabilită pe unitatea de măsura a bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate, în sume absolute sau procentual. … (2) În situaţia în care preţul de referinţa care trebuie facturat către beneficiar este stabilit incluzând şi subvenţia acordată, iar subvenţia se acordă pe preţul pe unitatea de măsura, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, furnizorul colectează taxa pe valoarea adăugată aferentă preţului de referinţa, iar beneficiarul suporta taxa pe valoarea adăugată aferentă acestui preţ, astfel: … a) Dacă subvenţia nu acoperă integral preţul de referinţa, facturarea se face după modelul prezentat în următorul exemplu: … – preţul de referinţa 300 unităţi x 19% =(baza de impozitare) 57 unităţi T.V.A.– subvenţia acordată 100 unităţi(33,33% din preţul de referinţa)Preţ subventionat (300-100) 200 unităţi + 57 (T.V.A. asupra preţului de referinţa) = 257 unităţi – de încasat de la beneficiar.b) Dacă preţul de referinţa este subventionat 100%, cumpărătorul suporta numai taxa pe valoarea adăugată aferentă acestuia. Facturarea bunurilor sau a serviciilor se face după modelul prezentat mai jos: … – preţul de referinţa 300 unităţi x 19% =(baza de impozitare) 57 unităţi T.V.A.– subvenţia acordată (100%) 300 unităţiPreţ de referinţa subventionat 0 + 57 (T.V.A. asupra preţului de referinţa) = 57 unităţi – de încasat de la beneficiar.(3) În situaţia în care preţul de referinţa care trebuie facturat beneficiarului este stabilit exclusiv subvenţia acordată, iar subvenţia se acordă pe unitatea de măsura, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, furnizorul colectează taxa pe valoarea adăugată aferentă preţului de referinţa şi asupra subventiei încasate, iar beneficiarul suporta numai taxa pe valoarea adăugată aferentă preţului de referinţa. Facturarea se face după modelul prezentat mai jos: … – preţul impus care trebuiefacturat beneficiarilor,inclusiv T.V.A. 130 unităţi– din care T.V.A. colectata(130 x 15,966%) 21 unităţiPreţul de 130 de unităţi (109 + 21 T.V.A.) se factureaza şi se încasează de la beneficiar. Furnizorul primeşte o subvenţie de 100 de unităţi şi în mod distinct T.V.A. aferentă subventiei de 19 unităţi. La data încasării subventiei, furnizorul colectează taxa pe valoarea adăugată aferentă subventiei (19 unităţi).(4) Nu intră în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată subvenţiile sau alocaţiile primite de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care nu sunt legate direct de preţul de vânzare al bunurilor livrate sau al serviciilor prestate, cum sunt: ajutoarele de stat acordate companiilor, societăţilor naţionale şi societăţilor comerciale din industria miniera, sprijinul acordat producătorilor agricoli pentru terenurile agricole cultivate, subvenţiile acordate producătorilor agricoli din sectorul animalier pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, subvenţiile pentru acoperirea cheltuielilor cu energia electrica pentru irigaţii, subvenţiile pentru acoperirea cheltuielilor de transport public local, subvenţiile acordate pentru efectuarea de investiţii proprii şi orice alte subvenţii care nu îndeplinesc cerinţele menţionate la alin. (1). … 18. Pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii contractate în valută, a căror decontare se face în lei la cursul de schimb valutar din ziua plăţii, baza de impozitare se corecteaza cu diferenţa de preţ rezultată ca urmare a modificării cursului pieţei valutare în vigoare la data încasării faţă de cel utilizat la data livrării/prestării. Furnizorul/prestatorul este obligat sa emita factura fiscală pentru diferenţe de preţ în plus sau în minus. Pentru facturile de avansuri regularizarea se efectuează astfel: la data livrării/prestării facturile de avans se storneaza integral şi se emite factura fiscală pentru contravaloarea integrală a bunurilor livrate şi/sau serviciilor prestate, în care baza de impozitare se determina prin însumarea sumelor evidentiate în facturile de avans la cursul de schimb valutar din data încasării fiecărui avans, evidentiind şi taxa pe valoarea adăugată aferentă, astfel încât suma facturată beneficiarului sa nu fie majorată artificial, respectiv redusă, datorită creşterii/descresterii cursului de schimb de la data livrării/prestării faţă de cel de la data încasării de avansuri. În cazul în care exista diferenţe în valută între contravaloarea integrală a bunurilor livrate şi/sau serviciilor prestate şi suma avansurilor încasate, aceasta va fi convertită în lei la cursul de schimb valutar din data emiterii facturii, calculandu-se şi taxa pe valoarea adăugată aferentă.19. Baza de impozitare şi taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare se determina integral la livrarea bunurilor şi/sau prestarea serviciilor. În cazul livrărilor de bunuri cu plata în rate, taxa pe valoarea adăugată aferentă ratelor se înregistrează în contul 4428 "T.V.A. neexigibila", urmând ca, pe măsura ce aceasta devine exigibilă, să fie înregistrată în creditul contului 4427 "T.V.A. colectata" prin debitul contului 4428 "T.V.A. neexigibila". Pentru livrări cu plata în rate contractate în valută cu decontare în lei, se aplică şi prevederile pct. 18.20. Baza de impozitare pentru echipamentul de lucru şi/sau de protecţie acordat salariaţilor este constituită din contravaloarea care este suportată de salariaţi. Dacă echipamentul de lucru şi/sau de protecţie nu este suportat de salariaţi, operaţiunea nu constituie livrare de bunuri.21. (1) Baza de impozitare pentru mijloacele fixe constatate lipsa, care se cuprind în sfera taxei pe valoarea adăugată, conform art. 128 alin. (3) lit. e) din Codul fiscal, este constituită după cum urmează:a) dacă lipsurile nu sunt imputabile, baza de impozitare este valoarea rămasă la care aceste bunuri sunt înregistrate în contabilitate, calculată în funcţie de amortizarea contabila. Dacă mijloacele fixe sunt complet amortizate, baza de impozitare este zero; … b) dacă lipsurile sunt imputabile, baza de impozitare este suma imputată, dar nu mai puţin decât valoarea rămasă a mijlocului fix. Pentru mijloacele fixe complet amortizate, baza de impozitare este suma imputată. … (2) În situaţiile prevăzute la art. 128 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, baza de impozitare pentru mijloace fixe este cea stabilită la alin. (1) lit. a). …  + 
Codul fiscal:(3) Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată următoarele: … a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori direct clienţilor; … b) sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate. Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate; … c) dobânzile percepute pentru: plati cu întârziere, livrări cu plata în rate, operaţiuni de leasing; … d) valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfa şi clienţi, prin schimb, fără facturare; … e) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia; … f) taxa de reclama şi publicitate şi taxa hoteliera care sunt percepute de către autorităţile publice locale prin intermediul prestatorilor. …  + 
Norme metodologice:22. (1) Rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ care nu se cuprind în baza de impozitare trebuie să fie reflectate în facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, să fie în beneficiul clientului şi sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare.(2) Sumele achitate de furnizor/prestator în contul clientului se decontează acestuia pe baza unei facturi fiscale pe care se înscrie menţiunea "factura de decontare – pentru plati în numele clientului", însoţită de copii de pe facturile achitate în numele clientului. În factura fiscală de decontare se evidenţiază facturile fiscale sau alte documente legal aprobate care au fost achitate, baza de impozitare şi taxa pe valoarea adăugată aferentă. Furnizorul/prestatorul nu exercita dreptul de deducere pentru sumele achitate în numele clientului şi nu colectează taxa pe valoarea adăugată din factura fiscală de decontare. De asemenea, nu înregistrează aceste sume în conturile de cheltuieli, respectiv de venituri, sumele respective contabilizandu-se prin contul 462 "Creditori diversi", inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Clientul are dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată înscrise în factura fiscală de decontare, însoţită de copiile de pe documentele fiscale în baza cărora a fost întocmită. … (3) Ambalajele care circulă între furnizorii de marfa şi clienţi prin schimb, fără facturare, nu se includ în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, chiar dacă beneficiarii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului şi achită o garanţie bănească în schimbul ambalajelor primite. Pentru vânzările efectuate prin unităţi care au obligaţia utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, suma garanţiei băneşti încasate pentru ambalaje se evidenţiază distinct pe bonurile fiscale, fără taxa pe valoarea adăugată. Restituirea garanţiilor băneşti nu se reflecta în documente fiscale. … (4) Persoanele care au primit ambalaje în schimbul unei garanţii băneşti au obligaţia sa comunice periodic furnizorului de ambalaje, dar nu mai târziu de termenul legal pentru efectuarea inventarierii anuale, cantităţile de ambalaje scoase din evidenta ca urmare a distrugerii, uzurii, lipsurilor sau altor cauze de aceeaşi natură. În termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, furnizorii de ambalaje sunt obligaţi sa factureze cu taxa pe valoarea adăugată cantităţile de ambalaje respective. Dacă garanţiile sunt primite de la persoane fizice de către proprietarul ambalajelor, pe baza evidentei vechimii garanţiilor primite şi nerestituite, se va colecta taxa pe valoarea adăugată pentru ambalajele pentru care s-au încasat garanţii mai vechi de 1 an calendaristic. …  + 
Codul fiscal:Ajustarea bazei de impozitareArt. 138. – Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se ajusteaza în următoarele situaţii:a) dacă au fost emise facturi fiscale şi, ulterior, operaţiunea este anulată total sau parţial, înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; … b) în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea sau preţurile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate; … c) în situaţia în care reducerile de preţ, prevăzute la art. 137 alin. (3) lit. a), sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor, precum şi în cazul majorării preţului ulterior livrării sau prestării; … d) contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate nu se poate incasa din cauza falimentului beneficiarului; ajustarea este permisă începând cu data de la care se declara falimentul; … e) în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare. …  + 
Norme metodologice:23. (1) Ajustarea bazei de impozitare prevăzută de art. 138 din Codul fiscal este efectuată de furnizori/prestatori şi se realizează potrivit prevederilor art. 160 alin. (2) din Codul fiscal. Beneficiarii au obligaţia sa ajusteze dreptul de deducere exercitat iniţial potrivit prevederilor pct. 50 alin. (6), numai pentru operaţiunile de la art. 138 lit. a), b), c) şi e) din Codul fiscal.(2) În sensul art. 138 lit. b) din Codul fiscal, retururile de bunuri au acelaşi tratament ca şi refuzurile parţiale sau totale privind cantitatea, calitatea sau preţurile bunurilor livrate sau a serviciilor prestate. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VIIICotele de taxa pe valoarea adăugatăCota standard şi cota redusăArt. 140. – (1) Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% şi se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.(2) Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de impozitare, pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri: … a) dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii; … b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii; … c) livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare; … d) livrările de produse ortopedice; … e) medicamente de uz uman şi veterinar; … f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. … (3) Cota de taxa pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator al taxei pe valoarea adăugată, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 134 alin. (5) şi art. 135 alin. (2)-(5), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilitatii taxei. … (4) În cazul schimbărilor de cote, pentru operaţiunile prevăzute la art. 134 alin. (5), se va proceda la regularizare pentru a se aplică cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 135 alin. (4), pentru care regularizarea se efectuează aplicând cota în vigoare la data exigibilitatii taxei. … (5) Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicată în interiorul tarii pentru livrarea aceluiaşi bun. …  + 
Norme metodologice:24. (1) Taxa pe valoarea adăugată se determina prin aplicarea cotei standard sau a cotei reduse asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii.(2) Se aplica procedeul sutei mărite pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată, respectiv 19 x 100/119 în cazul cotei standard şi 9 x 100/109 în cazul cotei reduse, atunci când preţul de vânzare include şi taxa pe valoarea adăugată. De regula preţul include taxa pe valoarea adăugată la livrarea de bunuri şi/sau prestarea de servicii direct către populaţie în situaţia în care nu este necesară emiterea unei facturi fiscale conform art. 155 alin. (9) din Codul fiscal, precum şi în orice situaţie în care prin natura operaţiunii sau conform prevederilor contractuale preţul include şi taxa pe valoarea adăugată. … 25. Cota redusă de 9% prevăzută la art. 140 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal se aplică pentru livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, inclusiv pentru cele înregistrate pe suport electromagnetic sau alte tipuri de suporturi, indiferent dacă livrarea se face direct sau prin intermediari. Cărţile, indiferent pe ce suport sunt livrate, trebuie să aibă codul ISBN. Nu se aplică cota redusă a taxei pe valoarea adăugată pentru livrarea de cărţi, ziare şi reviste, care sunt destinate exclusiv publicităţii.26. Conform art. 140 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, se aplică cota de 9% a taxei pe valoarea adăugată pentru protezele medicale şi accesoriile acestora, exclusiv protezele dentare care sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată. Proteza medicală reprezintă orice dispozitiv medical care este destinat să fie introdus şi sa rămână implantat în corpul uman sau într-un orificiu al acestuia, parţial ori total, prin intervenţie medicală sau chirurgicala, alte dispozitive medicale utilizate pentru înlocuirea unei părţi a corpului uman, precum şi orice alte dispozitive care se poarta sau se duc în mana, necesare compensării unei deficiente ori infirmităţi. Accesoriul unei proteze este un articol care este prevăzut în mod special de către producător pentru a fi utilizat împreună cu proteza medicală.27. Conform art. 140 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, se aplică cota de 9% a taxei pe valoarea adăugată pentru produsele ortopedice cum sunt: fotolii rulante şi/sau alte vehicule similare pentru invalizi, părţi şi/sau accesorii de fotolii rulante sau de vehicule similare pentru invalizi, articole şi/sau aparate de ortopedie, inclusiv centuri şi/sau bandaje medico-chirurgicale şi carje, atele, gutiere şi alte articole pentru fracturi, articole şi aparate de proteza ortopedice.28. (1) Conform art. 140 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, se aplică cota de 9% a taxei pe valoarea adăugată pentru cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping. În situaţia în care costul micului dejun este inclus în preţul de cazare, cota redusă se aplică asupra preţului de cazare fără a se defalca separat micul dejun.(2) În cazul pachetelor turistice sau al unor componente ale acestora, comercializate prin agenţii de turism, cota redusă pentru servicii de cazare sau de închiriere a terenurilor amenajate pentru camping poate fi aplicată numai în situaţia în care agenţiile de turism practica un regim normal de taxa pe valoarea adăugată, respectiv nu au aplicat regulile speciale prevăzute la pct. 68, iar contravaloarea acestor servicii este specificată separat în factura fiscală. … (3) Regula de la alin. (2) nu poate fi aplicată în cazul în care cazarea cuprinsă în pachetul turistic este efectuată de hoteluri sau alte unităţi cu funcţie similară din străinătate. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IXOperaţiuni scutiteScutiri pentru operaţiunile din interiorul tariiArt. 141. – (1) Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată:a) spitalizarea, ingrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de unităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent de forma de organizare, precum spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale, centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare şi alte unităţi autorizate sa desfăşoare astfel de activităţi, cantinele organizate pe lângă aceste unităţi, serviciile funerare prestate de unităţile sanitare; …  + 
Norme metodologice:29. (1) În sensul art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, operaţiunile care sunt strâns legate de spitalizare, ingrijirile medicale, inclusiv cele veterinare, includ medicamentele, bandajele, protezele şi accesorii ale acestora, produsele ortopedice şi alte bunuri similare care sunt furnizate pacientilor la momentul tratamentului, precum şi hrana şi cazarea acestora în unităţile care asigura spitalizarea şi ingrijirile medicale.(2) Scutirea prevăzută la art. 141 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal nu se aplică pentru furnizarea de medicamente, bandaje, proteze medicale şi accesorii ale acestora, produse ortopedice şi alte bunuri similare, efectuată de către persoane care nu oferă tratament medical, spitalizare sau tratament veterinar, precum farmaciile. …  + 
Codul fiscal:d) transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în acest scop; …  + 
Norme metodologice:30. Este scutită de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 141 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, activitatea de transport al bolnavilor şi răniţilor cu vehicule special amenajate în acest sens, efectuată de staţiile de salvare sau de alte unităţi autorizate de Ministerul Sănătăţii pentru desfăşurarea acestei activităţi. + 
Codul fiscal:g) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social; serviciile de cazare, masa şi tratament, prestate de persoane impozabile care îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice, dacă au încheiat contracte cu Casa Naţionala de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale şi contravaloarea acestora este decontată pe bază de bilete de tratament; …  + 
Norme metodologice:31. În sensul art. 141 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, entitatile recunoscute ca având caracter social sunt entităţi precum: căminele de bătrâni şi de pensionari, centrele de integrare prin terapie ocupationala, centrele de plasament autorizate sa desfăşoare activităţi de asistenţa socială. + 
Codul fiscal:h) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau alte entităţi recunoscute ca având caracter social; …  + 
Norme metodologice:32. Potrivit art. 141 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri care sunt strâns legate de protecţia copiilor şi a tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter social, cum sunt: centre-pilot pentru tineri cu handicap, case de copii, centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap, alte organisme care au ca obiect de activitate asigurarea supravegherii, întreţinerii, educării sau petrecerii timpului liber al tinerilor. + 
Codul fiscal:i) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasă, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condiţiile în care aceasta scutire nu provoacă distorsiuni de concurenta; …  + 
Norme metodologice:33. (1) Cuantumul cotizaţiilor la care se face referire în art. 141 alin. (1) lit. i) din Codul fiscal este stabilit de organul de conducere abilitat, conform statutului propriu al organizaţiilor fără scop patrimonial.(2) Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti şi camerele de comerţ şi industrie teritoriale sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru activităţile desfăşurate în favoarea membrilor în contul cotizaţiilor încasate în baza art. 6 din Decretul-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România. …  + 
Codul fiscal:j) prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educaţia fizica; …  + 
Norme metodologice:34. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 141 alin. (1) lit. j) din Codul fiscal, prestările de servicii ce au strânsă legătură cu practicarea sportului sau a educaţiei fizice, efectuate în beneficiul persoanelor care practica sportul sau educaţia fizica, de către organizaţii fără scop patrimonial, precum: cluburile sportive, bazele sportive de antrenament, hotelurile şi cantinele pentru uzul exclusiv al sportivilor. Nu sunt scutite încasările pentru publicitate, precum şi încasările din cedarea drepturilor de transmitere la radio şi la televiziune a manifestărilor sportive. + 
Codul fiscal:l) prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni sunt scutite, potrivit lit. a) şi lit. f)-k), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri sa nu producă distorsiuni concurentiale; …  + 
Norme metodologice:35. Potrivit art. 141 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal, sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată activităţi cum sunt: reprezentaţii teatrale, coregrafice sau cinematografice, expoziţii, concerte, conferinţe, cu condiţia ca veniturile obţinute din aceste activităţi sa servească numai la acoperirea cheltuielilor persoanelor care le-au organizat. + 
Codul fiscal:m) realizarea, difuzarea şi/sau retransmisia programelor de radio şi/sau de televiziune, cu excepţia celor de publicitate, efectuate de unităţile care produc şi/sau difuzează programele audiovizuale, precum şi de unităţile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale; …  + 
Norme metodologice:36. Lucrările efectuate pentru receptionarea programelor audiovizuale nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată. + 
Codul fiscal:n) vânzarea de licenţe de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la agenţiile internaţionale de ştiri şi alte drepturi de difuzare similare, destinate activităţii de radio şi televiziune, cu excepţia celor de publicitate; …  + 
Norme metodologice:37. Reproducerea filmelor şi/sau a benzilor video după original, serviciile de prelucrare a filmelor nelegate de difuzarea la televiziune nu sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată. + 
Codul fiscal:(2) Alte operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată: … a) activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor şi proiectelor, precum şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare, în programele-nucleu şi în planurile sectoriale, prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, precum şi activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate în parteneriat internaţional, regional şi bilateral; …  + 
Norme metodologice:38. La acordarea ajutorului de stat pentru operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. a) din Codul fiscal, cumulat cu cel acordat în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, se vor avea în vedere prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului privind ajutorul de stat pentru cercetare şi dezvoltare, precum şi ale Regulamentului privind ajutorul de stat regional şi ajutorul de stat pentru întreprinderile mici şi mijlocii. + 
Codul fiscal:c) prestările următoarelor servicii financiare şi bancare: … 1. acordarea şi negocierea de credite şi administrarea creditului de către persoana care îl acorda;2. acordarea, negocierea şi preluarea garanţiilor de credit sau a garanţiilor colaterale pentru credite, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acorda creditul;3. orice operaţiune legată de depozite şi conturi financiare, inclusiv orice operaţiuni cu ordine de plată, transferuri de bani, instrumente de debit, carduri de credit sau de debit, cecuri sau alte instrumente de plată, precum şi operaţiuni de factoring;4. emisiunea, transferul şi/sau orice alte operaţiuni cu moneda naţionala sau străină, cu excepţia monedelor sau a bancnotelor care sunt obiecte de colectie;5. emisiunea, transferul şi/sau orice alte operaţiuni cu titluri de participare, titluri de creanţe, cu excepţia executării acestora, obligaţiuni, certificate, cambii, alte instrumente financiare sau alte valori mobiliare;6. gestiunea fondurilor comune de plasament şi/sau a fondurilor comune de garantare a creanţelor efectuate de orice entităţi constituite în acest scop; + 
Norme metodologice:39. (1) Scutirile de taxa pe valoarea adăugată prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. c) pct. 1 din Codul fiscal includ şi împrumuturile acordate de asociaţi/acţionari societăţilor comerciale în vederea asigurării resurselor financiare ale societăţii, orice alte împrumuturi băneşti acordate de persoane fizice sau juridice.(2) Scutirile de taxa pe valoarea adăugată prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. c) pct. 5 din Codul fiscal cuprind şi transferul şi/sau orice alte operaţiuni cu părţi sociale şi acţiuni necotate la bursa. …  + 
Codul fiscal:f) livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate de unităţile din sistemul de penitenciare, utilizând munca detinutilor; …  + 
Norme metodologice:40. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 141 alin. (2) lit. f) din Codul fiscal, livrările de bunuri efectuate de unităţile din sistemul de penitenciare, în situaţia în care aceste bunuri sunt realizate în cadrul acestor unităţi, folosindu-se munca detinutilor. Sunt, de asemenea, scutite de taxa pe valoarea adăugată prestările de servicii efectuate de către unităţile din sistemul de penitenciare, folosindu-se munca detinutilor. + 
Codul fiscal:g) lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere la monumentele care comemoreaza combatanti, eroi, victime ale războiului şi ale Revoluţiei din Decembrie 1989; …  + 
Norme metodologice:41. Lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere la monumentele care comemoreaza combatanti, eroi, victime ale războiului şi ale Revoluţiei din Decembrie 1989 cuprind atât prestarea de serviciu, cat şi bunurile utilizate în scopul realizării acestor operaţiuni, menţionate în situaţiile de lucrări de către prestator. + 
Codul fiscal:k) arendarea, concesionarea şi închirierea de bunuri imobile, cu următoarele excepţii: … 1. operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;2. serviciile de parcare a vehiculelor;3. închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate în bunurile imobile;4. închirierea seifurilor.(3) Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2) lit. k), în condiţiile stabilite prin norme. … ……………………………………………………..Dreptul de deducereArt. 145 […](10) În situaţiile prevăzute la art. 138, precum şi în alte cazuri specificate prin norme, taxa pe valoarea adăugată dedusă poate fi ajustata. Procedura de ajustare se stabileşte prin norme. …  + 
Norme metodologice:42. (1) Pentru operaţiunile de leasing cu bunuri imobile nu se aplică scutirea de taxa pe valoarea adăugată prevăzută de art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal.(2) În sensul art. 141 alin. (2) lit. k) pct. 3 din Codul fiscal, maşinile şi utilajele fixate în bunuri imobile sunt cele care pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi. … (3) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru aplicarea regimului de taxare pentru orice operaţiune prevăzută la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal. Opţiunea de aplicare a regimului de taxare se notifica organelor fiscale teritoriale pe formularul prevăzut în anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice şi se aplică de la data înscrisă în notificare. În situaţia în care numai o parte dintr-un imobil este utilizata pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal şi se optează pentru taxarea acestora, în notificarea transmisă organului fiscal se va înscrie în procente partea din imobil destinată acestor operaţiuni. … (4) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe, dar neinregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi cele nou-înfiinţate, dacă optează pentru regimul de taxare a operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal, trebuie să solicite în prealabil înregistrarea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. După dobândirea calităţii de plătitor de taxa pe valoarea adăugată vor notifica în scris organele fiscale competente asupra bunurilor imobile sau părţilor de bunuri imobile, pentru care optează pentru regimul de taxare urmând procedura descrisă la alin. (3) şi (5). … (5) Persoanele care au optat pentru regimul de taxare pentru orice operaţiune prevăzută la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal nu mai pot aplica regimul de scutire pentru operaţiunile respective timp de 5 ani. După această perioadă persoanele impozabile pot anula opţiunea. Formularul pentru notificarea anulării opţiunii, prevăzut în anexa nr. 2, se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe. … (6) Prin derogare de la prevederile alin. (5), persoanele care la data de 1 martie 2003 au optat tacit asupra taxarii operaţiunilor prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. o) din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, pot renunta oricând la aceasta opţiune în vederea aplicării regimului de scutire. Formularul pentru notificarea anulării opţiunii, prevăzut în anexa nr. 2, se depune la organul fiscal la care persoanele impozabile sunt înregistrate ca plătitori de impozite şi taxe. Dacă ulterior optează pentru taxare, trebuie să aplice prevederile alin. (5). … (7) Persoanele impozabile care aplica scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru oricare dintre operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal au obligaţia sa ajusteze taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru bunurile imobile achiziţionate, construite sau modernizate în ultimii 5 ani, proporţional cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru realizarea operaţiunilor scutite şi proporţional cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de scutire. Ajustarea este operata într-o perioadă de 5 ani în cadrul cărora bunurile imobile au fost dobândite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate ajustarea taxei deduse aferente acestor lucrări este operata, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizarii fiecărei lucrări de modernizare. Pentru ajustare, suma taxei pe valoarea adăugată pentru fiecare an reprezintă o cincime din taxa pe valoarea adăugată dedusă aferentă achiziţiei, construirii sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustarii lunare se împarte fiecare cincime la 12. Suma care nu poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de taxare, rezultatul se înmulţeşte cu ajustarea lunară. Fracţiunile de luna se considera luna întreaga. Taxa pe valoarea adăugată nedeductibila obţinută prin ajustare se înregistrează din punct de vedere contabil pe cheltuieli, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător în decontul de taxa pe valoarea adăugată pentru luna în care persoana impozabilă începe aplicarea regimului de scutire. … (8) Exemple de ajustare a dreptului de deducere prevăzute la alin. (7): … 1. O persoana impozabilă dobândeşte la data de 15 iunie 2001, prin achiziţie sau investiţii, un bun imobil având o valoare de 30 miliarde lei. Activitatea persoanei impozabile cuprinde atât operaţiuni taxabile din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată, cat şi operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată fără drept de deducere. Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestui imobil a fost de 5,7 miliarde lei, din care s-au dedus 4,56 miliarde lei conform pro-rata definitivă de 80% din anul 2001. La sfârşitul anului 2002 taxa dedusă s-a recalculat conform art. 61 alin. (9) din Normele de aplicare a Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 598/2002, cu modificările ulterioare, în funcţie de pro-rata definitivă de 70% pentru anul 2002, rezultând din recalculare suma de 570 milioane lei care s-a înregistrat pe cheltuieli. În anul 2002 au fost efectuate lucrări de modernizare care au mărit valoarea bunului imobil cu 10 miliarde lei, pentru care taxa pe valoarea adăugată aferentă este de 1,71 miliarde lei, din care s-a dedus suma de 1,2 miliarde lei, conform pro-rata definitivă de 70% din anul 2002. Lucrările de modernizare au fost finalizate în data de 9 iunie 2002. De la data de 1 martie 2003, persoana impozabilă închiriază imobilul astfel: 30% din bunul imobil în regim de scutire, iar pentru 70% din bunul imobil optează pentru aplicarea regimului de taxare. Ajustarea dreptului de deducere se efectuează astfel:A. Ajustarea pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă dobândirii bunului imobil– Taxa pe valoarea adăugatăaferentă bunului imobil 5.700 milioane lei– Taxa dedusă iniţial 4.560 milioane lei– Diferenţa de taxa rezultatădin recalculare la sfârşitulanului 2002 570 milioane lei– Taxa dedusă efectiv pentrubunul imobil (4.560-570) 3.990 milioane lei– Taxa dedusă aferentă părţiidin bunul imobil care este închiriatăîn regim de scutire3.990 milioane lei x 30% = 1.197 milioane lei– Ajustarea pentru perioada 15 iunie 2001 -1 martie 20031.197 milioane lei : 5 ani = 239,4 milioane lei239,4 milioane lei : 12 luni = 19,95 milioane lei7 luni din 2001 + 12 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 21 de luni21 de luni x 19,95 milioane lei = 418,95 milioane lei1.197 milioane lei – 418,95 milioane lei = 778,05 milioane lei.B. Ajustarea aferentă lucrării de modernizare din anul 2002– Taxa pe valoarea adăugată dedusăpentru modernizare 1.200 milioane lei– Taxa dedusă pentru modernizareaferentă părţii din bunul imobil careeste închiriată în regim de scutire1.200 milioane lei x 30% = 360 milioane lei– Ajustarea pentru perioada 9 iunie 2002 – 1 martie 2003360 milioane lei : 5 ani = 72 milioane lei72 milioane lei : 12 luni = 6 milioane lei7 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 9 luni9 luni x 6 milioane lei = 54 milioane lei360 milioane lei – 54 milioane lei = 306 milioane lei.Sumele de 778,05 milioane lei + 306 milioane lei, rezultate din ajustarile efectuate la lit. A şi B, reprezintă diferenţa de taxa care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumpărări din luna martie, în roşu, şi corespunzător va fi preluată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectiva.2. Acelaşi exemplu, în situaţia în care persoana impozabilă nu a avut şi operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată în anul 2001:A. Ajustarea pentru T.V.A. aferentă dobândirii bunului imobil– Taxa dedusă iniţial 5.700 milioane lei– Taxa dedusă aferentă părţii dinbunul imobil care este închiriată înregim de scutire5.700 milioane lei x 30% = 1.710 milioane lei– Ajustarea pentru perioada 15 iunie 2001 -1 martie 20031.710 milioane lei : 5 ani = 342 milioane lei342 milioane lei : 12 luni = 28,5 milioane lei7 luni din 2001 + 12 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 21 de luni21 de luni x 28,5 milioane lei = 598,5 milioane lei1.710 milioane lei – 598,5 milioane lei = 1.111,5 milioane lei.B. Ajustarea aferentă lucrării de modernizare din anul 2002– Taxa pe valoarea adăugată dedusăpentru modernizare 1.710 milioane lei– Taxa dedusă pentru modernizareaferentă părţii din bunul imobil careeste închiriată în regim de scutire1.710 milioane lei x 30% = 513 milioane lei– Ajustarea pentru perioada 9 iunie 2002 – 1 martie 2003513 milioane lei : 5 ani = 102,6 milioane lei102,6 milioane lei : 12 luni = 8,55 milioane lei7 luni din 2002 + 2 luni din 2003 = 9 luni9 luni x 8,55 milioane lei = 76,95 milioane lei513 milioane lei – 76,95 milioane lei = 436,05 milioane leiSumele de 1.111,5 milioane lei + 436,05 milioane lei, rezultate din ajustarile efectuate la lit. A şi B, reprezintă diferenţa de taxa care va fi înregistrată pe cheltuieli, în jurnalul pentru cumpărări din luna martie, cu semnul minus, şi corespunzător va fi preluată în decontul privind taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală respectiva.(9) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care trec de la regimul de scutire la cel de taxare pentru operaţiunile prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal pot deduce din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor imobile achiziţionate, construite sau modernizate în ultimii 5 ani, o sumă proporţională cu partea din fiecare bun imobil care va fi utilizata pentru aceste operaţiuni şi proporţional cu numărul de luni în care bunul va fi utilizat în regim de taxare. Ajustarea se realizează într-o perioadă de 5 ani în cadrul cărora bunurile imobile au fost dobândite, începând cu data de la care fiecare bun imobil a fost dobândit. Pentru bunurile imobile care sunt modernizate, ajustarea taxei aferente acestor lucrări este operata, de asemenea, într-o perioadă de 5 ani de la data finalizarii fiecărei lucrări de modernizare. Pentru ajustare se va tine cont de suma taxei pe valoarea adăugată pentru fiecare an, care reprezintă o cincime din taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiei, construirii sau modernizării bunurilor imobile. Pentru determinarea ajustarii lunare se împarte fiecare cincime la 12. Stabilirea sumei care poate fi dedusă se calculează astfel: din perioada de 5 ani se scade numărul de luni în care bunul imobil a fost utilizat în regim de scutire, iar rezultatul se înmulţeşte cu ajustarea lunară. Fracţiunile de luna se considera luna întreaga. Taxa pe valoarea adăugată dedusă se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preia corespunzător în decontul de taxa pe valoarea adăugată pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă începe aplicarea regimului de taxare. … (10) Exemple de ajustare a dreptului de deducere prevăzute la alin. (9): … 1. Pe exemplul de la alin. (8) pct. 1, persoana impozabilă optează pentru regimul de taxare a operaţiunii de închiriere de la data de 1 octombrie 2004.A. Ajustarea taxei pe valoarea adăugată aferente bunuluiBunul a fost utilizat 21 de luni în regim de taxare şi 19 luni în regim de scutire (10 luni din anul 2003 + 9 luni din anul 2004). Din cei 5 ani, perioada de ajustare, bunul va mai fi utilizat 20 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 20 de luni, respectiv 19,95 milioane lei x 20 de luni = 399 milioane lei.B. Ajustarea taxei pe valoarea adăugată aferente modernizăriiModernizarea a fost efectuată în luna iunie 2002. Bunul modernizat a fost utilizat 9 luni în regim de taxare şi 19 luni în regim de scutire. Din cei 5 ani, perioada de ajustare, bunul modernizat va mai fi utilizat 32 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 32 de luni, respectiv 6 milioane lei x 32 de luni = 192 milioane lei.Sumele de 399 milioane lei + 192 milioane lei se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preiau corespunzător în decontul de taxa pe valoarea adăugată.2. Pe exemplul de la alin. (8) pct. 2, persoana impozabilă optează pentru taxarea operaţiunii de închiriere de la data de 1 octombrie 2004.A. Ajustarea taxei pe valoarea adăugată aferente bunuluiBunul a fost utilizat 21 de luni în regim de taxare şi 19 luni în regim de scutire (10 luni din anul 2003 + 9 luni din anul 2004). Din cei 5 ani, perioada de recalculare, bunul va mai fi utilizat 20 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 20 de luni, respectiv 28,5 milioane lei x 20 de luni = 570 milioane lei.B. Ajustarea taxei pe valoarea adăugată aferente modernizăriiModernizarea a fost efectuată în luna iunie 2002. Bunul modernizat a fost utilizat 9 luni în regim de taxare şi 19 luni în regim de scutire. Din cei 5 ani, perioada de ajustare, bunul modernizat va mai fi utilizat 32 de luni în regim de taxare. Persoana impozabilă are dreptul sa deducă taxa pe valoarea adăugată pentru 32 de luni, respectiv 8,55 milioane lei x 32 de luni = 273,6 milioane lei.Sumele de 570 milioane lei + 273,6 milioane lei se înregistrează din punct de vedere contabil prin diminuarea cheltuielilor, precum şi în jurnalul pentru cumpărări şi se preiau corespunzător în decontul de taxa pe valoarea adăugată. + 
Codul fiscal:Scutiri pentru operaţiunile din interiorul tariiArt. 141 […](2) Alte operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată: […] … 1) livrările de bunuri care au fost afectate unei activităţi scutite în baza prezentului articol, dacă taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum şi livrările de bunuri a căror achiziţie a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere, conform art. 145 alin. (7) lit. b). …  + 
Norme metodologice:43. Se încadrează în prevederile art. 141 alin. (2) lit. l) din Codul fiscal livrările de bunuri care au fost achiziţionate după data de 1 iulie 1993, dacă acestea au fost destinate realizării de operaţiuni scutite, pentru care nu s-a exercitat dreptul de deducere, precum şi livrările de bunuri a căror achiziţie a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere conform art. 145 alin. (7) lit. b) din Codul fiscal. Nu se încadrează în această categorie bunurile pentru care s-a dedus taxa pe valoarea adăugată conform pro-rata.44. Scutirile de taxa pe valoarea adăugată prevăzute de art. 141 din Codul fiscal sunt obligatorii, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal pentru care art. 141 alin. (3) din Codul fiscal prevede dreptul de opţiune pentru aplicarea regimului de taxare. Scutirile de taxa pe valoarea adăugată se aplică livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii realizate de orice persoană impozabilă. Dacă o persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată a facturat în mod eronat cu taxa pe valoarea adăugată livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată către beneficiari care au sediul activităţii economice sau un sediu permanent ori, în lipsa acestuia, domiciliul sau reşedinţa obişnuită în România, este obligată sa storneze facturile emise. Beneficiarii unor astfel de operaţiuni nu au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată, aplicată în mod eronat pentru o operaţiune scutită; aceştia trebuie să solicite furnizorului/prestatorului stornarea facturii cu taxa pe valoarea adăugată şi emiterea unei noi facturi fără taxa pe valoarea adăugată. + 
Codul fiscal:Scutiri la importArt. 142. – Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată: […]d) importul de bunuri de către misiunile diplomatice şi birourile consulare, precum şi de către cetăţenii străini cu statut diplomatic sau consular în România, în condiţii de reciprocitate, potrivit procedurii stabilite prin norme; …  + 
Norme metodologice:45. Scutirea se acordă de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea condiţiilor de reciprocitate legate de importul bunurilor. + 
Codul fiscal:e) importul de bunuri efectuat de reprezentantele organismelor internaţionale şi interguvernamentale acreditate în România, precum şi de către cetăţenii străini angajaţi ai acestor organizaţii, în limitele şi în conformitate cu condiţiile precizate în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii, potrivit procedurii stabilite prin norme; …  + 
Norme metodologice:46. Scutirea se acordă de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe privind respectarea limitelor şi condiţiilor precizate în convenţiile de înfiinţare a acestor organizaţii. + 
Codul fiscal:h) importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donaţii destinate unor scopuri cu caracter religios, de apărare a sănătăţii, de apărare a tarii sau siguranţei naţionale, artistic, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectura, în condiţiile stabilite prin norme; …  + 
Norme metodologice:47. (1) Scutirea se aplică de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza documentelor din care rezultă ca bunurile au fost primite fără obligaţii de plată şi a unei declaraţii pe propria răspundere semnate de reprezentantul legal al importatorului sau de persoana imputernicita de acesta, prin care se confirma ca bunurile sunt destinate scopurilor menţionate la art. 142 lit. h) din Codul fiscal, nu vor face obiectul unor comercializari ulterioare cel puţin 5 ani de la data importului şi vor fi folosite numai în scopurile pentru care au fost importate. Declaraţiile nereale atrag răspunderea potrivit legii. Declaraţia pe propria răspundere se întocmeşte în trei exemplare originale, dintre care un exemplar se depune la biroul vamal la care se face declaraţia vamală de import, un exemplar se depune la organul fiscal teritorial, iar al treilea exemplar se păstrează la documentele financiar-contabile ale beneficiarului. La schimbarea destinaţiei bunurilor, înainte de expirarea termenului de 5 ani, importatorii sunt obligaţi sa îndeplinească formalităţile legale privind importul mărfurilor şi sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă importului.(2) Bunurile destinate apărării sănătăţii pentru care se acordă scutirea de taxa pe valoarea adăugată în baza art. 142 lit. h) din Codul fiscal sunt orice alte bunuri decât cele prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 545/2003. …  + 
Codul fiscal:i) importul de bunuri finanţate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, organisme internaţionale şi/sau organizaţii nonprofit din străinătate şi din ţara, în condiţiile stabilite prin norme; …  + 
Norme metodologice:48. (1) Prin împrumuturi nerambursabile, în sensul art. 142 lit. i) din Codul fiscal, se înţelege împrumuturile băneşti acordate de guverne străine, de organisme internaţionale şi/sau de organizaţii nonprofit din străinătate şi din ţara unor beneficiari din România şi care sunt consemnate în acorduri, protocoale şi/sau înţelegeri, memorandumuri, încheiate cu guverne străine, organisme internaţionale sau organizaţii nonprofit din străinătate şi din ţara.(2) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru importul de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate de organisme internaţionale sau de guverne străine, se acordă de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finanţate din împrumuturi nerambursabile. … (3) Scutirea de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru importul de bunuri finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, acordate de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate şi din ţara, se acordă de către birourile vamale de control şi vamuire, pe baza documentelor care atesta ca acestea sunt finanţate din împrumuturi nerambursabile şi sunt destinate realizării unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de apărare a sănătăţii, cultural, artistic, educativ, ştiinţific, sportiv, de protecţie şi ameliorare a mediului, de protecţie şi conservare a monumentelor istorice şi de arhitectura. Documentele prin care se atesta sursa de finanţare şi destinaţia bunurilor importate sunt acorduri, protocoale şi/sau înţelegeri, memorandumuri, încheiate cu organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate şi din ţara. … (4) Organele de control fiscal şi ale Gărzii financiare urmăresc dacă se respecta destinaţia data bunurilor respective şi, în cazul în care se constata schimbarea acesteia în termen de 5 ani de la data intrării în ţara a bunurilor, vor sesiza organele vamale pentru luarea măsurilor ce decurg din aplicarea legii. …  + 
Codul fiscal:j) importul următoarelor bunuri: bunurile de origine română, bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanţie, bunurile care se înapoiază în ţara ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protecţia mediului, stabilite prin hotărâre a Guvernului. …  + 
Norme metodologice:49. (1) În sensul art. 142 lit. j) din Codul fiscal, bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului sunt:a) bunurile care sunt abandonate printr-o declaraţie scrisă data autorităţilor vamale; … b) bunurile pentru care la expirarea termenului de păstrare, acordat de autoritatea vamală, titularii nu au reglementat situaţia vamală a acestora; … c) bunurile confiscate de autorităţile competente potrivit legii. … (2) Ajutoarele de stat pentru protecţia mediului acordate în baza hotărârilor Guvernului vor fi notificate Consiliului Concurentei în vederea autorizării şi vor respecta prevederile Regulamentului privind ajutorul de stat pentru protecţia mediului. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XRegimul deducerilorDreptul de deducereArt. 145 […](6) În condiţiile stabilite prin norme, se acordă dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată pentru achiziţiile de bunuri şi/sau servicii destinate realizării operaţiunilor prevăzute la alin. (3)-(5), efectuate de persoane impozabile înainte de înregistrarea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care nu aplica regimul special de scutire prevăzut la art. 152. […] … (10) În situaţiile prevăzute la art. 138, precum şi în alte cazuri specificate prin norme, taxa pe valoarea adăugată dedusă poate fi ajustata. Procedura de ajustare se stabileşte prin norme. … ……………………………………………………..Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixtArt. 147 […](5) Bunurile şi serviciile pentru care nu se cunoaşte destinaţia în momentul achiziţiei, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau operaţiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau drept de deducere, se evidenţiază într-un jurnal pentru cumpărări întocmit separat. Taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor achiziţii se deduce pe bază de pro-rata. Prin excepţie, în cazul achiziţiilor destinate realizării de investiţii, care se prevăd ca vor fi utilizate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, este permisă deducerea integrală a taxei pe valoarea adăugată pe parcursul procesului investitional, urmând ca taxa dedusă să fie ajustata în conformitate cu procedura stabilită prin norme. …  + 
Norme metodologice:50. (1) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot sa exercite dreptul de deducere pentru bunuri şi/sau servicii achiziţionate cu cel mult 90 de zile anterior datei de înregistrare ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în următoarele cazuri:a) în situaţia în care este o persoană impozabilă stabilită în străinătate şi trebuie să-şi desemneze un sediu permanent în România sau un reprezentant fiscal; … b) în caz de reorganizare, când o entitate juridică se divide şi în urma divizării iau naştere mai multe persoane impozabile; … c) în cazul unităţilor nou-înfiinţate, până la data obţinerii codului de identificare fiscală de plătitor de taxa pe valoarea adăugată. … (2) În cazul unor modificări legislative, în sensul trecerii de la operaţiuni care nu dau drept de deducere la operaţiuni care dau drept de deducere, persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pot să-şi ajusteze dreptul de deducere pentru taxa aferentă bunurilor de natura stocurilor constatate pe bază de inventariere la data modificării intervenite, precum şi pentru bunuri de natura mijloacelor fixe care au fost achiziţionate cu cel mult 90 de zile anterior modificării intervenite. Ajustarea în acest caz reprezintă exercitarea dreptului de deducere. … (3) Pentru exercitarea dreptului de deducere prevăzut la alin. (1) şi (2) trebuie îndeplinite următoarele cerinţe: … a) bunurile respective urmează a fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere; … b) persoana impozabilă trebuie să deţină o factura fiscală sau un alt document legal aprobat, prin care să justifice suma taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor achiziţionate. … (4) Persoanele impozabile care se înregistrează ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată datorită unor modificări legislative, în sensul trecerii de la operaţiuni care nu dau drept de deducere la operaţiuni care dau drept de deducere, pot să-şi exercite dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată conform art. 145 alin. (11) şi (12) din Codul fiscal, la data înregistrării ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. … (5) În cazul unor modificări legislative, în sensul trecerii de la operaţiuni care dau drept de deducere la operaţiuni care nu dau drept de deducere, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată trebuie să-şi ajusteze dreptul de deducere exercitat iniţial pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor de natura stocurilor constatate pe bază de inventariere la data modificării intervenite, precum şi pentru bunuri de natura mijloacelor fixe care au fost achiziţionate cu cel mult 90 de zile anterior modificării intervenite, care sunt destinate realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere. Ajustarea reprezintă în aceasta situaţie anularea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată deduse iniţial. … (6) Pentru situaţiile prevăzute la art. 138 lit. a), b), c) şi e) din Codul fiscal beneficiarii sunt obligaţi să-şi ajusteze dreptul de deducere. În aceste situaţii ajustarea reprezintă anularea totală sau parţială a taxei pe valoarea adăugată deduse iniţial sau, în cazul prevăzut la art. 138 lit. c) din Codul fiscal, când preţurile se majorează ulterior livrării sau prestării, ajustarea reprezintă exercitarea dreptului de deducere a taxei aferente majorării de preţ. … (7) Taxa pe valoarea adăugată dedusă pentru un obiectiv de investiţii, înainte de punerea în funcţiune a acestuia, se ajusteaza la sfârşitul anului calendaristic următor celui de punere în funcţiune a investiţiei, astfel: … a) dacă bunul obţinut prin investiţie este utilizat exclusiv pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, taxa pe valoarea adăugată dedusă iniţial se anulează integral. În cazul bunurilor imobile închiriate, concesionate sau arendate, pentru care persoana impozabilă aplica regimul de scutire pentru o parte din bunul imobil, ajustarea dreptului de deducere pentru partea respectiva se efectuează conform prevederilor pct. 42 alin. (7); … b) dacă bunul obţinut prin investiţie este utilizat atât pentru operaţiuni care dau drept de deducere, cat şi pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, taxa pe valoarea adăugată dedusă iniţial se recalculează pe bază de pro-rata definitivă determinata la sfârşitul anului calendaristic următor celui de punere în funcţiune a investiţiei. …  + 
Codul fiscal:(8) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată, orice persoană impozabilă trebuie să justifice dreptul de deducere, în funcţie de felul operaţiunii, cu unul din următoarele documente: … a) pentru taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate sau urmează sa îi fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori urmează sa îi fie prestate de o altă persoană impozabilă, cu factura fiscală, care cuprinde informaţiile prevăzute la art. 155 alin. (8), şi este emisă pe numele persoanei de către o persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată. Beneficiarii serviciilor prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. b) şi art. 151 alin. (1) lit. b), care sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, justifica taxa dedusă, cu factura fiscală, întocmită potrivit art. 155 alin. (4); … b) pentru importuri de bunuri, cu declaraţia vamală de import sau un act constatator emis de autorităţile vamale; pentru importurile care mai beneficiază de amânarea plăţii taxei în vama, conform alin. (2), se va prezenta şi documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adăugată. … (9) Prin normele de aplicare a prezentului titlu, se prevăd situaţiile în care se poate folosi un alt document decât cele prevăzute la alin. (8), pentru a justifica dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată. …  + 
Norme metodologice:51. (1) Justificarea deducerii taxei pe valoarea adăugată se face numai pe baza exemplarului original al documentelor prevăzute la art. 145 alin. (8) din Codul fiscal. În cazuri excepţionale de pierdere, sustragere sau distrugere a exemplarului original al documentului de justificare, deducerea poate fi justificată cu documentul reconstituit potrivit legii.(2) Deducerea taxei pe valoarea adăugată trebuie justificată cu documentele prevăzute la art. 145 alin. (8) din Codul fiscal şi/sau cu alte documente specifice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, cu modificările ulterioare, sau prin ordine ale ministrului finanţelor publice emise în baza Hotărârii Guvernului nr. 831/1997, cu modificările ulterioare. Pentru carburanţii auto achizitionati taxa pe valoarea adăugată poate fi justificată cu bonurile fiscale emise conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, dacă sunt stampilate şi au înscrise denumirea cumpărătorului şi numărul de înmatriculare a autovehiculului. Pentru achiziţiile de bunuri supuse accizelor, pentru care prin lege se prevede utilizarea facturii fiscale speciale, documentul legal de deducere a taxei pe valoarea adăugată este exemplarul original al facturii fiscale speciale utilizate pentru circulaţia acestor produse. Facturile fiscale sau alte documente legale emise pe numele salariaţilor unei persoane impozabile aflaţi în deplasare în interesul serviciului, pentru transport sau cazarea în hoteluri sau alte unităţi similare, sunt documente legale de deducere a taxei pe valoarea adăugată, însoţite de decontul de deplasare. …  + 
Codul fiscal:Perioada fiscalăArt. 146. – (1) Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru persoanele impozabile care nu au depăşit în cursul anului precedent o cifra de afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere de 100.000 euro inclusiv, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului precedent, perioada fiscală este trimestrul calendaristic. … ……………………………………………………..Determinarea taxei de plată sau a sumei negative de taxaArt. 148. – (1) În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate de o persoană impozabilă, care este dedusă într-o perioadă fiscală, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată colectata, aferentă operaţiunilor taxabile, rezultă un excedent în perioada de raportare, denumit în continuare suma negativa a taxei pe valoarea adăugată.(2) În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor taxabile, exigibilă într-o perioadă fiscală, denumita taxa colectata, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, dedusă în acea perioada fiscală, rezultă o diferenţa denumita taxa pe valoarea adăugată de plată pentru perioada fiscală de raportare. …  + 
Norme metodologice:52. (1) În perioada fiscală de raportare se deduce taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii care devine exigibilă în acea perioada fiscală. Taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii, exigibilă în perioada fiscală de raportare, pentru care nu s-au primit documente de justificare a deducerii până la data depunerii decontului de taxa pe valoarea adăugată, se include în deconturile întocmite pentru perioadele fiscale următoare. Nu este permisă deducerea taxei pe valoarea adăugată în perioada fiscală de raportare dacă exigibilitatea intervine într-o perioadă fiscală viitoare.(2) La persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, inclusiv cele cu regim mixt, în cursul unei perioade fiscale taxa pe valoarea adăugată aferentă achiziţiilor de bunuri/servicii se reflecta în contul 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă", indiferent dacă sunt destinate realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, total sau parţial conform pro-rata, sau de operaţiuni care nu dau drept de deducere. După întocmirea decontului de taxa pe valoarea adăugată diferenţele nedeductibile rezultate ca urmare a aplicării pro-rata conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal sau taxa pe valoarea adăugată devenită nedeductibila conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal se înregistrează pe cheltuielile perioadei fiscale de raportare, astfel: … 635 = 4426"Cheltuieli cu impozite "Taxa pe valoareaşi taxe datorate adăugată deductibilă"bugetului de stat"(3) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, inclusiv cele cu regim mixt, trebuie să colecteze într-o perioadă fiscală taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor taxabile care sunt exigibile în aceeaşi perioadă fiscală. Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii care este exigibilă în perioada fiscală de raportare, dar nu a fost evidenţiată în decontul de taxa pe valoarea adăugată al perioadei fiscale de raportare, se înscrie în deconturile perioadelor fiscale următoare. … (4) În cazul persoanelor impozabile la care perioada fiscală este trimestrul, jurnalele de vânzări şi cumpărări se totalizează numai la sfârşitul fiecărui trimestru. Conturile de taxa pe valoarea adăugată nu se inchid la fiecare sfârşit de luna, ci numai la sfârşitul unui trimestru care reprezintă perioada fiscală în scopul aplicării taxei pe valoarea adăugată. Taxa de plată şi suma negativa a taxei pe valoarea adăugată se determina la finele perioadei fiscale, respectiv al trimestrului. …  + 
Codul fiscal:Regularizarea şi rambursarea taxeiArt. 149 […](5) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată pot solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de taxa pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare, decontul fiind şi cerere de rambursare, sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare. Dacă o persoană impozabilă solicita rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată, acesta nu se reportează în perioada fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei pe valoarea adăugată din perioada fiscală de raportare, mai mic de 50 milioane lei inclusiv, aceasta fiind reportata obligatoriu în decontul perioadei fiscale următoare. …  + 
Norme metodologice:53. (1) Soldul sumei negative a taxei pe valoarea adăugată solicitat de persoana impozabilă la rambursare, prin decontul de taxa pe valoarea adăugată, nu se reportează în perioada fiscală următoare. În situaţia în care persoana impozabilă renunţa la cererea de rambursare, poate să preia suma respectiva în decontul de taxa pe valoarea adăugată ca suma reportata din perioada fiscală precedenta pentru care nu s-a depus cerere de rambursare. Renunţarea la cererea de rambursare trebuie să fie comunicată în scris organului fiscal teritorial pentru a fi operata în fişa de plătitor.(2) Sumele solicitate la rambursare se înregistrează la sfârşitul perioadei fiscale într-un analitic separat al contului 4424. Sumele înregistrate în acest analitic nu pot fi luate în considerare pentru regularizările de taxa prevăzute de art. 149 din Codul fiscal, cu excepţia cazurilor când s-a renunţat la cererea de rambursare cu respectarea prevederilor alin. (1). … (3) Cererile de rambursare/compensare a taxei pe valoarea adăugată, depuse o dată cu deconturile de taxa pe valoarea adăugată până la data de 31 decembrie 2003, nesolutionate până la această dată, precum şi cererile de rambursare/compensare aferente lunii decembrie 2003, care se depun o dată cu decontul lunii decembrie până la data de 25 ianuarie 2004 inclusiv, vor fi soluţionate conform prevederilor legale privind taxa pe valoarea adăugată în vigoare în luna pentru care s-a întocmit decontul de taxa pe valoarea adăugată. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XIPlătitorii taxei pe valoarea adăugatăReguli aplicabile în cazul persoanelor impozabile stabilite în străinătateArt. 151. – (1) Dacă o persoană impozabilă stabilită în străinătate realizează prestări de servicii taxabile, pentru care locul prestării este considerat a fi în România, altele decât cele prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. b), va proceda astfel:a) prestatorul îşi poate desemna un reprezentant fiscal în România, care are obligaţia de a îndeplini, în numele persoanei stabilite în străinătate, toate obligaţiile prevăzute în prezentul titlu, inclusiv obligaţia de a solicita înregistrarea fiscală în scopul plăţii taxei pe valoarea adăugată, în numele persoanei stabilite în străinătate; … b) în cazul în care persoana stabilită în străinătate nu îşi desemnează un reprezentant fiscal în România, beneficiarul serviciilor datorează taxa pe valoarea adăugată, în numele prestatorului. … (2) Prin persoana impozabilă stabilită în străinătate se înţelege orice persoană care realizează activităţi economice de natura celor prevăzute la art. 127 alin. (2) şi care nu are în România sediul activităţii economice, domiciliul stabil sau un sediu permanent de la care serviciile sunt prestate sau livrările sunt efectuate. … (3) În cazul livrărilor de bunuri taxabile pentru care locul livrării este considerat a fi în România, efectuate de persoane stabilite în străinătate, acestea au obligaţia sa desemneze un reprezentant fiscal în România. … (4) Persoanele impozabile stabilite în străinătate, care desfăşoară operaţiuni scutite cu drept de deducere în România, au dreptul să-şi desemneze un reprezentant fiscal pentru aceste operaţiuni. … (5) Procedura desemnării reprezentantului fiscal pentru taxa pe valoarea adăugată se stabileşte prin norme. …  + 
Norme metodologice:54. (1) Desemnarea reprezentantului fiscal se face pe bază de cerere depusa de persoana impozabilă stabilită în străinătate la organul fiscal la care reprezentantul propus este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe. Cererea trebuie însoţită de:a) declaraţia de începere a activităţii, care va cuprinde: data, volumul şi natura activităţii pe care o va desfăşura în România; … b) copie de pe actul de constituire în străinătate a persoanei impozabile respective; … c) acceptul scris al persoanei propuse ca reprezentant fiscal, prin care acesta se angajează sa îndeplinească obligaţiile ce-i revin conform legii şi în care acesta trebuie să precizeze natura operaţiunilor şi valoarea estimată a acestora. … (2) Nu se admite decât un singur reprezentant fiscal pentru ansamblul operaţiunilor taxabile sau scutite cu drept de deducere, desfăşurate în România de persoana impozabilă stabilită în străinătate. Nu se admite coexistenta mai multor reprezentanţi fiscali cu angajamente limitate. Pot fi desemnate ca reprezentanţi fiscali orice persoane impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. … (3) Organul fiscal verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) şi, în termen de cel mult 30 de zile de la data primirii cererii, comunică decizia luată atât persoanei impozabile stabilite în străinătate, cat şi persoanei propuse ca reprezentant fiscal de aceasta. În cazul acceptării cererii, concomitent cu transmiterea deciziei de aprobare se indica şi codul de identificare fiscală atribuit reprezentantului fiscal, care trebuie să fie diferit de codul de identificare fiscală atribuit pentru activitatea proprie a acestuia. În cazul respingerii cererii decizia se comunică ambelor părţi, cu motivarea refuzului. … (4) Reprezentantul fiscal, după ce a fost acceptat de organul fiscal competent, este angajat din punct de vedere al drepturilor şi obligaţiilor privind taxa pe valoarea adăugată pentru toate operaţiunile efectuate în România de persoana impozabilă stabilită în străinătate, cu excepţia celor pentru care se aplică taxarea inversa, atât timp cat durează mandatul sau. Operaţiunile efectuate de reprezentantul fiscal în numele persoanei impozabile stabilite în străinătate nu trebuie evidentiate în contabilitatea proprie a persoanei desemnate ca reprezentant fiscal, acestea nefiind operaţiunile sale, ci ale persoanei pe care o reprezintă. Obligaţiile şi drepturile persoanei stabilite în străinătate privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor efectuate în România sunt cele stabilite la titlul VI al Codului fiscal pentru orice altă persoană impozabilă română şi se exercită prin reprezentantul fiscal, mai puţin evidenţa contabilă, care nu este obligatorie. Prevederile art. 152 din Codul fiscal nu sunt aplicabile pentru persoanele impozabile stabilite în străinătate. … (5) Reprezentantul fiscal poate să renunţe la angajamentul asumat printr-o cerere adresată organului fiscal. În cerere trebuie să precizeze ultimul decont de taxa pe valoarea adăugată pe care îl va depune în aceasta calitate şi sa propună o dată ulterioară depunerii cererii, când va lua sfârşit mandatul sau. De asemenea, este obligat sa precizeze dacă renunţarea la mandat se datorează încetării activităţii în România a persoanei impozabile stabilite în străinătate. În cazul în care persoana impozabilă stabilită în străinătate îşi continua activitatea în România, cererea poate fi acceptată numai dacă persoana impozabilă stabilită în străinătate a întocmit toate formalităţile necesare desemnării unui alt reprezentant fiscal sau, după caz, şi-a înregistrat un sediu permanent în România. … (6) Persoana impozabilă stabilită în străinătate transmite reprezentantului fiscal factura externa destinată beneficiarului sau, fără a indica în această sumă taxei pe valoarea adăugată, precum şi doua copii de pe factura respectiva. Reprezentantul fiscal emite factura fiscală pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii din factura externa şi transmite beneficiarului exemplarul original al facturii fiscale împreună cu factura externa. … (7) Completarea facturii fiscale deroga de la normele legale privind circulaţia şi modul de completare a facturilor fiscale, fiind obligatorie menţionarea următoarelor informaţii: … a) numărul, care este acelaşi cu numărul facturii externe, şi data emiterii facturii; … b) la rubrica furnizor se completează numele şi adresa reprezentantului fiscal, codul de identificare fiscală atribuit pentru o persoană stabilită în străinătate şi numele persoanei stabilite în străinătate pe care o reprezintă; … c) numele, adresa şi codul de identificare fiscală ale beneficiarului, la rubrica cumpărător; … d) denumirea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate; … e) valoarea bunurilor/serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, obţinută prin convertirea în lei a valutei în funcţie de cursul de schimb în vigoare la data emiterii facturii fiscale; … f) cota de taxa pe valoarea adăugată sau menţiunea "scutit cu drept de deducere", "scutit fără drept de deducere" sau "neinclus în baza de impozitare", după caz; … g) valoarea taxei pe valoarea adăugată; … h) la total de plată se va înscrie numai suma taxei pe valoarea adăugată. … (8) Reprezentantul fiscal depune decont de taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile desfăşurate în România de persoana impozabilă stabilită în străinătate pe care o reprezintă. În situaţia în care reprezentantul fiscal este mandatat de mai multe persoane impozabile stabilite în străinătate, trebuie să depună câte un decont pentru fiecare persoana impozabilă stabilită în străinătate pe care o reprezintă. Nu este permis reprezentantului fiscal să evidenţieze în decontul de taxa pe valoarea adăugată depus pentru activitatea sa proprie pentru care este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile desfăşurate în numele persoanei impozabile stabilite în străinătate, pentru care depune un decont de taxa pe valoarea adăugată separat. … (9) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor de bunuri/servicii efectuate în numele persoanei impozabile stabilite în străinătate, reprezentantul fiscal trebuie să deţină documentele originale prevăzute de lege. Furnizorii/prestatorii sunt obligaţi sa emita pe lângă facturi fiscale care se predau reprezentantului fiscal şi facturi externe pentru cumpărările efectuate din România de persoana impozabilă stabilită în străinătate. … 55. (1) Dacă activitatea pe care o desfăşoară în România persoana impozabilă stabilită în străinătate implica obligativitatea înregistrării unui sediu permanent, astfel cum este definit la titlul I al Codului fiscal, aceasta nu mai poate să-şi desemneze un reprezentant fiscal în România. Sediul permanent se înregistrează ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată şi îndeplineşte toate obligaţiile privind taxa pe valoarea adăugată care decurg din titlul VI al Codului fiscal şi din prezentele norme metodologice pentru activităţile atribuibile sediului permanent.(2) Pentru activităţile care nu sunt atribuibile sediului permanent, desfăşurate în România de persoana impozabilă stabilită în străinătate, sediul permanent aplica o procedură similară celei stabilite pentru reprezentantul fiscal la pct. 54 alin. (6), (7) şi (9). Se exceptează pct. 54 alin. (7) lit. b), unde se completează la rubrica furnizor numele şi adresa sediului permanent al persoanei impozabile stabilite în străinătate, precum şi codul de identificare fiscală atribuit pentru sediul permanent. Pe facturile emise se va face menţiunea "activităţi care nu sunt atribuibile sediului permanent". … (3) Sediul permanent este angajat din punct de vedere al drepturilor şi obligaţiilor privind taxa pe valoarea adăugată şi pentru toate operaţiunile efectuate în România de persoana impozabilă stabilită în străinătate care nu sunt atribuibile sediului permanent. Decontul de taxa pe valoarea adăugată cuprinde atât operaţiunile atribuibile sediului permanent, cat şi cele care nu sunt atribuibile acestuia, efectuate în România de persoana impozabilă stabilită în străinătate. … (4) În situaţia în care, ulterior desemnării unui reprezentant fiscal, persoanei impozabile stabilite în străinătate îi revine obligaţia înregistrării unui sediu permanent, aceasta trebuie să renunţe la reprezentantul fiscal, drepturile şi obligaţiile în ceea ce priveşte taxa pe valoarea adăugată fiind preluate de sediul permanent. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XIIRegimul special de scutireSfera de aplicare şi regulile pentru regimul special de scutireArt. 152. – (1) Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată persoanele impozabile a căror cifra de afaceri anuală, declarata sau realizată, este inferioară plafonului de 2 miliarde lei, denumit în continuare plafon de scutire, dar acestea pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adăugată.(2) Persoanele impozabile nou-înfiinţate pot beneficia de aplicarea regimului special de scutire, dacă declara ca vor realiza anual o cifra de afaceri estimată de până la 2 miliarde lei inclusiv şi nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adăugată. Persoanele impozabile înregistrate fiscal, care ulterior realizează operaţiuni sub plafonul de scutire prevăzut la alin. (1), se considera ca sunt în regimul special de scutire, dacă nu optează pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adăugată. … (3) Persoanele impozabile, care depăşesc în cursul unui an fiscal plafonul de scutire, sunt obligate să solicite înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în regim normal, în termen de 10 zile de la data constatării depăşirii. Pentru persoanele nou-înfiinţate, anul fiscal reprezintă perioada din anul calendaristic, reprezentată prin luni calendaristice scurse de la data înregistrării până la finele anului. Fracţiunile de luna vor fi considerate o luna calendaristică întreaga. Persoanele care se afla în regim special de scutire trebuie să ţină evidenta livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii, care intra sub incidenţa prezentului articol, cu ajutorul jurnalului pentru vânzări. Data depăşirii plafonului este considerată sfârşitul lunii calendaristice în care a avut loc depăşirea de plafon. Până la data înregistrării ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în regim normal se va aplica regimul de scutire de taxa pe valoarea adăugată. În situaţia în care se constată că persoana în cauza a solicitat cu întârziere atribuirea calităţii de plătitor de taxa pe valoarea adăugată în regim normal, autoritatea fiscală este indreptatita să solicite plata taxei pe valoarea adăugată pe perioada scursa între data la care persoana în cauza avea obligaţia să solicite înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în regim normal şi data de la care înregistrarea a devenit efectivă, conform procedurii prevăzute prin norme. … (4) După depăşirea plafonului de scutire, persoanele impozabile nu mai pot solicita aplicarea regimului special, chiar dacă ulterior realizează cifre de afaceri anuale inferioare plafonului de scutire prevăzut de lege. … (5) Scutirea prevăzută de prezentul articol se aplică livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii efectuate de persoanele impozabile prevăzute la alin. (1). … (6) Cifra de afaceri care serveşte drept referinţa la aplicarea alin. (1) este constituită din suma, fără taxa pe valoarea adăugată, a livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii taxabile, incluzând şi operaţiunile scutite cu drept de deducere, potrivit art. 143 şi 144. … (7) Persoanele impozabile scutite potrivit dispoziţiilor prezentului articol nu au dreptul de deducere conform art. 145 şi nici nu pot sa înscrie taxa pe facturile lor. În cazul în care sunt beneficiari ai prestărilor de servicii prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. b) şi art. 151 alin. (1) lit. b), persoanele impozabile sunt obligate sa îndeplinească obligaţiile prevăzute la art. 155 alin. (4), art. 156 şi 157. …  + 
Norme metodologice:56. (1) Regimul special de scutire prevede o scutire de taxa pe valoarea adăugată care operează asupra întregii activităţi a persoanei impozabile, indiferent ca operaţiunile desfăşurate sunt taxabile, scutite cu drept de deducere, scutite fără drept de deducere sau operaţiuni care nu sunt în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată nu pot aplica regimul special de scutire prevăzut la art. 152 din Codul fiscal.(2) Prin persoane impozabile înregistrate fiscal care ulterior realizează operaţiuni sub plafonul de scutire, prevăzute la art. 152 alin. (2) din Codul fiscal, se înţelege persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, dar care sunt înregistrate fiscal şi ulterior înregistrării fiscale efectuează operaţiuni taxabile şi/sau operaţiuni scutite cu drept de deducere. … (3) În cazul persoanelor ale căror operaţiuni au fost scutite fără drept de deducere prin lege şi ulterior devin taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere în acelaşi an fiscal, la calculul plafonului de scutire vor fi luate numai operaţiunile efectuate de la data la care prin lege operaţiunile sunt taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere. În aplicarea acestui punct operaţiunile scutite fără drept de deducere sunt cele prevăzute de lege, exclusiv cele realizate în regimul special de scutire. … (4) În cazul persoanelor impozabile care au depăşit plafonul de scutire, dar nu au solicitat înregistrarea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată în regim normal, conform prevederilor art. 152 alin. (3) din Codul fiscal, organele fiscale vor proceda astfel: … a) în situaţia în care abaterea de la prevederile legale se constata înainte de înregistrarea persoanelor impozabile ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, organul fiscal va solicita plata taxei pe valoarea adăugată pe care persoana impozabilă ar fi trebuit sa o colecteze pe perioada scursa între data la care avea obligaţia să solicite înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în regim normal şi data constatării abaterii. Pe perioada cuprinsă între data constatării de către organele fiscale a nerespectării obligaţiei de a solicita înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată şi data înregistrării efective, persoana impozabilă aplica regimul special de scutire prevăzut de art. 152 din Codul fiscal, însă are obligaţia de a plati la buget taxa pe care ar fi trebuit sa o colecteze pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în această perioadă; … b) în situaţia în care abaterea de la prevederile legale se constata ulterior înregistrării ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată a persoanei impozabile, organele fiscale vor solicita plata la buget a taxei pe valoarea adăugată pe care persoana impozabilă ar fi avut obligaţia sa o colecteze pe perioada scursa între data la care avea obligaţia să solicite înregistrarea ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în regim normal şi data la care înregistrarea a devenit efectivă. … (5) În ambele situaţii prevăzute la alin. (4), la data înregistrării ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, persoana impozabilă beneficiază de dreptul de deducere aferent bunurilor achiziţionate, conform art. 145 alin. (11) şi (12) din Codul fiscal. Taxa pe valoarea adăugată dedusă se înscrie în primul decont de taxa pe valoarea adăugată depus la organul fiscal. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XIIIObligaţiile plătitorilor de taxa pe valoarea adăugatăDefinirea asocierilor din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugatăArt. 154. – În înţelesul taxei pe valoarea adăugată, o asociere sau alta organizaţie care nu are personalitate juridică se considera a fi o persoană impozabilă separată, pentru acele activităţi economice desfăşurate de asociaţi sau parteneri în numele asociaţiei sau organizaţiei respective, cu excepţia asociaţiilor în participaţiune. + 
Norme metodologice:57. Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizaţii fără personalitate juridică este considerat persoana impozabilă separată pentru acele activităţi economice care nu sunt desfăşurate în numele asocierii sau organizaţiei respective. + 
Codul fiscal:Facturile fiscaleArt. 155. – (1) Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, are obligaţia sa emita factura fiscală pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate, către fiecare beneficiar. Persoanele impozabile, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, nu au dreptul sa emita facturi fiscale şi nici sa înscrie taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii efectuate către altă persoană, în documentele emise. Prin norme se stabilesc situaţiile în care factura fiscală poate fi emisă şi de altă persoană decât cea care efectuează livrarea de bunuri.(2) Pentru livrări de bunuri factura fiscală se emite la data livrării de bunuri, iar pentru prestări de servicii cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestarea a fost efectuată. …  + 
Norme metodologice:58. (1) Transferul proprietăţii bunurilor în executarea creanţelor, în situaţia în care bunurile au fost predate pe bază de înţelegere între debitor şi creditor, se consemnează în facturi fiscale de către debitor, dacă operaţiunea constituie livrare de bunuri.(2) În cazul bunurilor supuse executării silite, dacă operaţiunea constituie livrare de bunuri, obligaţia întocmirii facturii fiscale revine persoanei abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor, care procedează după cum urmează: … a) emite factura fiscală de executare silită, în trei exemplare. Originalul facturii fiscale de executare silită se transmite cumpărătorului, respectiv adjudecatarului, iar exemplarul al doilea se transmite debitorului executat silit; … b) încasează de la cumpărător contravaloarea bunurilor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, pe care o virează la bugetul de stat în termen de 5 zile lucrătoare de la data la care adjudecarea a devenit executorie. Dacă prin contract se prevede că plata bunurilor se face în rate, taxa pe valoarea adăugată se virează la bugetul de stat în termen de 5 zile lucrătoare de la data stabilită prin contract pentru plata ratelor. O copie de pe documentul prin care s-a efectuat plata taxei pe valoarea adăugată va fi transmisă debitorului executat silit; … c) taxa pe valoarea adăugată din facturile fiscale de executare silită se înregistrează de către persoanele abilitate prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite, în alte conturi contabile decât cele specifice taxei pe valoarea adăugată. În situaţia în care persoana abilitata prin lege să efectueze vânzarea bunurilor supuse executării silite este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, nu va evidenţia în decontul de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile respective. … (3) În situaţia în care executarea silită a fost efectuată potrivit prevederilor alin. (2), debitorul executat silit trebuie să înregistreze în evidenta proprie operaţiunea de livrare de bunuri, pe baza facturii fiscale de executare silită transmise de persoana abilitata prin lege să efectueze vânzarea bunurilor, inclusiv taxa pe valoarea adăugată colectata aferentă. În situaţia în care se prevede plata în rate a bunurilor, taxa pe valoarea adăugată se colectează la data stabilită prin contract pentru plata ratelor. Pe baza documentului de plată a taxei pe valoarea adăugată transmis de persoana abilitata prin lege să efectueze vânzarea bunurilor, debitorul executat silit evidenţiază suma achitată, cu semnul minus, în decontul de taxa pe valoarea adăugată la rândul de regularizări din rubrica "taxa pe valoarea adăugată colectata" a decontului. … (4) Cumpărătorii/adjudecatarii exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată pe baza facturilor fiscale de executare silită. În situaţia în care se prevede plata în rate a bunurilor, taxa pe valoarea adăugată se deduce la data stabilită pentru plata ratelor. … 59. (1) Conform prevederilor art. 155 alin. (1) din Codul fiscal, persoanele impozabile care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată nu au dreptul sa emita facturi fiscale şi nici sa înscrie taxa pe valoarea adăugată pentru livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii către altă persoană în documentele emise. Orice persoană care încalcă aceste prevederi trebuie să vireze la bugetul de stat taxa pe valoarea adăugată încasată de la beneficiar. Beneficiarul nu are drept de deducere a taxei achitate unei persoane care nu este înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, dar poate solicita restituirea de la bugetul de stat a sumei achitate ca taxa nedatorata. Pentru a beneficia de restituirea de la bugetul de stat a taxei achitate furnizorului/prestatorului, beneficiarul trebuie să justifice ca taxa pe valoarea adăugată a fost plătită la bugetul de stat de către furnizor/prestator.(2) Pentru prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la art. 155 alin. (4), (5) şi (6) din Codul fiscal, prestatorii sunt obligaţi sa emita facturi fiscale sau alte documente legal aprobate cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestarea a fost efectuată. Pentru prestările de servicii decontate pe bază de situaţii de lucrări, cum sunt cele de construcţii-montaj, consultanţa, cercetare, expertize şi altele asemănătoare, data efectuării prestării de servicii se considera a fi data la care sunt întocmite situaţiile de lucrări şi, după caz, data acceptării de către beneficiar a situaţiilor de lucrări. … (3) În cazul livrării de bunuri imobile, data livrării, respectiv data la care se emite factura fiscală, este considerată data la care toate formalităţile impuse de lege sunt îndeplinite pentru a se face transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. Orice facturare efectuată înainte de îndeplinirea formalităţilor impuse de lege pentru a se face transferul dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător se considera facturare de avansuri, urmând a se regulariza prin stornarea facturilor de avans la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrală a livrării de bunuri imobile. …  + 
Codul fiscal:(4) Pentru prestările de servicii efectuate de prestatori stabiliţi în străinătate, pentru care beneficiarii au obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată, aceştia din urma, dacă sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, trebuie să autofactureze operaţiunile respective, prin emiterea unei facturi fiscale, la data primirii facturii prestatorului sau la data efectuării plăţii către prestator, în cazul în care nu s-a primit factura prestatorului până la această dată. Operaţiunile de leasing extern se autofactureaza de către beneficiarii din România, înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, la data stabilită prin contract pentru plata ratelor de leasing şi/sau la data plăţii de sume în avans. Persoanele care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată vor urma procedura prevăzută la art. 156 alin. (3). Regimul fiscal al facturilor fiscale emise prin autofacturare se stabileşte prin norme. …  + 
Norme metodologice:60. (1) Numai persoanele înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligate sa emita facturi fiscale prin autofacturare, potrivit prevederilor art. 155 alin. (4) din Codul fiscal. Facturile fiscale emise prin autofacturare au un regim fiscal special şi nu generează venituri în contabilitatea persoanei emitente. Factura fiscală se emite numai dacă operaţiunile în cauza sunt taxabile şi numai în scopul taxei pe valoarea adăugată. Completarea acestor facturi deroga de la normele legale privind circulaţia şi modul de completare a facturilor fiscale, fiind obligatorie menţionarea următoarelor informaţii:a) numărul facturii va fi acelaşi cu numărul facturii prestatorului sau se atribuie un număr propriu dacă este o factura emisă pentru plati către prestator, pentru care nu s-a primit o factura; … b) data emiterii facturii; … c) numele şi adresa persoanei stabilite în străinătate, la rubrica furnizor; … d) numele, adresa şi codul de identificare fiscală de plătitor de taxa pe valoarea adăugată ale beneficiarului, la rubrica cumpărător; … e) denumirea serviciilor prestate; … f) valoarea serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, obţinută prin convertirea în lei a valutei în funcţie de cursul de schimb în vigoare la data prevăzută prin lege pentru emiterea facturii fiscale; … g) cota de taxa pe valoarea adăugată; … h) valoarea taxei pe valoarea adăugată. … (2) Informaţiile din factura fiscală emisă prin autofacturare se înscriu şi în jurnalele pentru cumpărări şi în jurnalele pentru vânzări şi sunt preluate corespunzător în decontul de taxa pe valoarea adăugată respectiv, atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibilă. … (3) În cursul perioadei fiscale persoanele înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care sunt beneficiari ai operaţiunilor prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. b) şi art. 151 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, reflecta taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor operaţiuni pe baza facturilor emise prin autofacturare prin înregistrarea contabila: … 4426 = 4427"Taxa pe valoarea "Taxa pe valoareaadăugată deductibilă" adăugată colectata"(4) Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu regim mixt aplica şi prevederile art. 147 din Codul fiscal, în funcţie de destinaţia pe care o dau prestărilor, respectiv dacă sunt utilizate numai pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal – nu deduc taxa pe valoarea adăugată, dacă sunt destinate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (3) din Codul fiscal – deduc integral taxa pe valoarea adăugată, iar dacă sunt destinate realizării atât de operaţiuni care nu dau drept de deducere, cat şi de operaţiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal deduc taxa pe valoarea adăugată aplicând pro-rata. La încheierea decontului de taxa pe valoarea adăugată, taxa nedeductibila se înregistrează în conturile de cheltuieli ale perioadei fiscale curente, potrivit prevederilor pct. 52 alin. (2). … (5) În situaţia în care organele fiscale competente, cu ocazia verificărilor efectuate, constata că nu s-au îndeplinit obligaţiile prevăzute la alin. (1)-(4), vor proceda astfel: … a) dacă prestările de servicii respective sunt destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, dispun aplicarea prevederilor alin. (1)-(3), în perioada fiscală în care s-a finalizat controlul; … b) dacă prestările de servicii respective sunt destinate realizării de operaţiuni care sunt supuse pro-rata, vor calcula diferenţa dintre taxa colectata şi taxa dedusă potrivit pro-rata aplicabilă la data efectuării operaţiunii. În cazul în care controlul are loc în cursul anului fiscal în care operaţiunea a avut loc, pentru determinarea diferenţei menţionate se va avea în vedere pro-rata provizorie aplicată sau, după caz, pro-rata lunară sau trimestriala. Dacă controlul are loc într-un alt an fiscal decât cel în care a avut loc operaţiunea, pentru determinarea diferenţei menţionate se va avea în vedere pro-rata definitivă calculată pentru anul în care a avut loc operaţiunea sau, după caz, pro-rata lunară sau trimestriala. Diferenţele astfel stabilite vor fi achitate în termenele prevăzute de normele procedurale în vigoare; … c) dacă prestările de servicii respective sunt destinate realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, vor stabili taxa datorată bugetului de stat, care va fi achitată în termenele prevăzute de normele procedurale în vigoare; … d) pentru neplata în termenul stabilit de lege a sumelor constatate la lit. b) şi c) se datorează penalităţi de întârziere şi/sau dobânzi, după caz, calculate conform normelor procedurale în vigoare. Sumele respective nu se includ în deconturile privind taxa pe valoarea adăugată. …  + 
Codul fiscal:(7) Dacă plata pentru operaţiuni taxabile este încasată înainte ca bunurile să fie livrate sau înaintea finalizarii prestării serviciilor, factura fiscală trebuie să fie emisă în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la fiecare data când este încasat un avans, fără a depăşi finele lunii în care a avut loc încasarea. …  + 
Norme metodologice:61. (1) Regularizarea facturilor fiscale emise pentru plati în avans se realizează prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrală a livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii. Stornarea se poate face separat sau pe aceeaşi factura fiscală pe care se evidenţiază contravaloarea integrală a livrării de bunuri şi/sau prestării de servicii. Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii contractate în valută a căror decontare se face în lei la cursul de schimb valutar de la data încasării se aplică prevederile pct. 18. Persoanele impozabile care realizează activitate de vânzare de bunuri pe bază de contracte de vânzare-cumpărare către persoane fizice, cu plata esalonata sub forma de avansuri, livrarea bunurilor efectuandu-se după achitarea integrală a contravalorii mărfurilor contractate, nu au obligaţia sa întocmească facturi fiscale pentru avansurile încasate decât la livrarea bunurilor, iar pentru avansurile încasate taxa pe valoarea adăugată se colectează pe bază de borderou de vânzare (încasare).(2) Pentru avansurile încasate pentru plata importurilor şi a drepturilor vamale de import persoanele impozabile nu au obligaţia sa emita facturi fiscale. Furnizorii pot emite facturi fiscale fără taxa pe valoarea adăugată pentru aceste avansuri, la solicitarea beneficiarilor. Regularizarea se realizează prin stornarea facturii de avans la data emiterii facturii fiscale pentru contravaloarea integrală a livrării de bunuri. … (3) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care au în structura subunitati tip sedii secundare – sucursale, agenţii, reprezentante sau alte asemenea unităţi fără personalitate juridică -, care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, vor întocmi un singur decont de taxa pe valoarea adăugată pentru întreaga activitate. …  + 
Codul fiscal:(8) Factura fiscală trebuie să cuprindă obligatoriu următoarele informaţii: … a) seria şi numărul facturii; … b) data emiterii facturii; … c) numele, adresa şi codul de înregistrare fiscală al persoanei care emite factura; … d) numele, adresa şi codul de înregistrare fiscală, după caz, al beneficiarului de bunuri sau servicii; … e) denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate; … f) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa pe valoarea adăugată; … g) cota de taxa pe valoarea adăugată sau menţiunea scutit cu drept de deducere, scutit fără drept de deducere, neimpozabil sau neinclus în baza de impozitare, după caz; … h) valoarea taxei pe valoarea adăugată, pentru operaţiunile taxabile. …  + 
Norme metodologice:62. (1) În situaţia în care se livreaza bunuri şi/sau se prestează servicii cu regimuri şi/sau cote diferite, acestea se pot consemna într-o singura factura fiscală, menţionându-se în dreptul fiecărui bun/serviciu regimul, respectiv cota de taxa pe valoarea adăugată. Menţiunea "neimpozabil" se evidenţiază pentru operaţiuni care nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, efectuate de persoane înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.(2) Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii prevăzute la art. 132 şi art. 133 alin. (2) lit. a), c) şi d) din Codul fiscal, pentru care locul livrării, respectiv locul prestării, nu este considerat a fi în România, efectuate de persoanele impozabile din România înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată către beneficiari persoane impozabile stabilite în străinătate, nu este obligatorie emiterea de facturi fiscale. Acestea se înregistrează în jurnalele de livrări pe baza facturilor externe emise. …  + 
Codul fiscal:Evidenta operaţiunilor impozabile şi depunerea decontuluiArt. 156 […](2) Persoanele înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată trebuie să întocmească şi să depună la organul fiscal competent, pentru fiecare perioada fiscală, până la data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale inclusiv, decontul de taxa pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice. Operaţiunile prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. b) şi art. 151 alin. (1) lit. b) vor fi evidentiate în decontul de taxa pe valoarea adăugată atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibilă. Pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată în regim mixt se aplică prevederile art. 147, pentru determinarea taxei de dedus. … (3) Persoanele neinregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care sunt beneficiari ai operaţiunilor prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. b) şi art. 151 alin. (1) lit. b), trebuie să întocmească un decont de taxa pe valoarea adăugată special, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, pe care îl depun la organul fiscal competent numai atunci când realizează astfel de operaţiuni. Decontul se depune până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost primită factura prestatorului sau a fost efectuată plata către prestator, în cazul plăţilor fără factura. Pentru operaţiunile de leasing extern, decontul special se depune până la data de 25 a lunii următoare celei stabilite prin contract pentru plata ratelor de leasing şi/sau celei în care au fost efectuate plati în avans. …  + 
Norme metodologice:63. (1) Pentru luna decembrie a anului 2003 persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată depun deconturi de taxa pe valoarea adăugată, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice în aplicarea Legii nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată.(2) Persoanele care sunt beneficiari ai operaţiunilor prevăzute la art. 150 alin. (1) lit. b) şi art. 151 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal şi care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată nu întocmesc facturi fiscale prin autofacturare, fiind obligate la plata efectivă a taxei pe valoarea adăugată aferente acestor operaţiuni. Plata se face prin decontul special de taxa pe valoarea adăugată la termenele prevăzute la art. 156 alin. (3) din Codul fiscal. Cursul de schimb la care se converteste valuta în lei pentru a fi reflectată în decontul special este: … a) cel din data la care a fost primită factura prestatorului; … b) cel din data la care s-a efectuat o plata în avans către prestator, fără factura; … c) pentru operaţiunile de leasing nu se aplică prevederile lit. a) şi b), cursul de schimb fiind obligatoriu cel din data stabilită prin contract pentru plata ratelor şi/sau data la care s-au efectuat plati în avans, inclusiv plata în avans a ratei de leasing. …  + 
Codul fiscal:Plata taxei pe valoarea adăugată la bugetArt. 157 […](2) Taxa pe valoarea adăugată pentru importuri de bunuri, cu excepţia celor scutite de taxa pe valoarea adăugată, se plăteşte la organul vamal, în conformitate cu regulile în vigoare privind plata drepturilor de import. … (3) Prin derogare de la alin. (2), nu se face plata efectivă la organele vamale de către persoanele înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată care au obţinut certificatele de exonerare prevăzute la alin. (4), pentru următoarele: … a) importul de maşini industriale, utilaje tehnologice, instalaţii, echipamente, aparate de măsura şi control, automatizări, destinate realizării de investiţii, precum şi importul de maşini agricole şi mijloace de transport destinate realizării de activităţi productive; … b) importul de materii prime şi materiale consumabile care nu se produc sau sunt deficitare în ţara, stabilite prin norme, şi sunt destinate utilizării în cadrul activităţii economice a persoanei care realizează importul. … (4) Persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, care efectuează importuri de natura celor prevăzute la alin. (3), trebuie să solicite eliberarea unui certificat de exonerare de la plata în vama a taxei pe valoarea adăugată, emis de către organele fiscale competente. Pot solicita eliberarea unui astfel de certificat numai persoanele care nu au obligaţii bugetare restante, reprezentând impozite, taxe, contribuţii, inclusiv contribuţiile individuale ale salariaţilor şi orice alte venituri bugetare, cu excepţia celor eşalonate şi/sau reesalonate la plata. Pe baza certificatelor prezentate de importatori, organele vamale au obligaţia sa acorde liberul de vama pentru bunurile importate. Procedura de acordare a certificatelor de exonerare de la plata în vama a taxei pe valoarea adăugată se stabileşte prin norme. … (5) Importatorii care au obţinut certificatele de exonerare de la plata în vama a taxei pe valoarea adăugată evidenţiază taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor importate în decontul de taxa pe valoarea adăugată, atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibilă. Pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată în regim mixt se aplică prevederile art. 147, pentru determinarea taxei de dedus. …  + 
Norme metodologice:64. (1) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc procedura de acordare a certificatelor de exonerare de la plata în vama a taxei pe valoarea adăugată şi lista materiilor prime şi materialelor consumabile care nu se produc sau sunt deficitare în ţara.(2) Importatorii care au obţinut certificate de exonerare de la plata taxei pe valoarea adăugată în vama evidenţiază taxa aferentă importului în jurnalele pentru cumpărări şi în jurnalele pentru vânzări, pe baza declaraţiei vamale de import sau, după caz, a actului constatator emis de autoritatea vamală, şi este preluată în decontul de taxa pe valoarea adăugată atât ca taxa colectata, cat şi ca taxa deductibilă. … (3) În cursul perioadei fiscale importatorii reflecta taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor importuri prin înregistrarea contabila: … 4426 = 4427"Taxa pe valoarea "Taxa pe valoareaadăugată deductibilă" adăugată colectata"(4) Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată cu regim mixt aplica şi prevederile art. 147 din Codul fiscal, în funcţie de destinaţia pe care o dau bunurilor importate, respectiv dacă sunt utilizate numai pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (4) din Codul fiscal – nu deduc taxa pe valoarea adăugată, dacă sunt destinate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (3) din Codul fiscal – deduc integral taxa pe valoarea adăugată, iar dacă sunt destinate realizării atât de operaţiuni care nu dau drept de deducere, cat şi de operaţiuni care dau drept de deducere, conform art. 147 alin. (5) din Codul fiscal – deduc taxa pe valoarea adăugată aplicând pro-rata. La încheierea decontului de taxa pe valoarea adăugată, taxa nedeductibila se înregistrează în conturile de cheltuieli ale perioadei fiscale curente potrivit prevederilor pct. 52 alin. (2). … (5) Pentru importatorii care nu îndeplinesc obligaţiile prevăzute la alin. (2)-(4) organele fiscale competente vor aplica următoarele măsuri: … a) dacă importurile respective sunt destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept de deducere, dispun aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) în perioada fiscală în care s-a finalizat controlul; … b) dacă importurile respective sunt destinate realizării de operaţiuni care sunt supuse pro-rata, vor calcula diferenţa dintre taxa colectata şi taxa dedusă potrivit pro-rata aplicabilă la data efectuării operaţiunii. În cazul în care controlul are loc în cursul anului fiscal în care operaţiunea a avut loc, pentru determinarea diferenţei menţionate se va avea în vedere pro-rata provizorie aplicată sau, după caz, prorata lunară ori trimestriala. Dacă controlul are loc într-un alt an fiscal decât cel în care a avut loc operaţiunea, pentru determinarea diferenţei menţionate se va avea în vedere pro-rata definitivă calculată pentru anul în care a avut loc operaţiunea sau, după caz, pro-rata lunară ori trimestriala. Diferenţele astfel stabilite vor fi achitate în termenele prevăzute de normele procedurale în vigoare; … c) dacă importurile respective sunt destinate realizării de operaţiuni care nu dau drept de deducere, vor stabili taxa datorată bugetului de stat, care va fi achitată în termenele prevăzute de normele procedurale în vigoare; … d) pentru neplata în termenul stabilit de lege a sumelor constatate la lit. b) şi c) se datorează penalităţi de întârziere şi/sau dobânzi, după caz, calculate conform normelor procedurale în vigoare. Sumele respective nu se includ în deconturile privind taxa pe valoarea adăugată. …  + 
Codul fiscal:Responsabilitatea plătitorilor şi a organelor fiscaleArt. 158. – (1) Orice persoană obligată la plata taxei pe valoarea adăugată poarta răspunderea pentru calcularea corecta şi plata la termenul legal a taxei pe valoarea adăugată către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a deconturilor de taxa pe valoarea adăugată, prevăzute la art. 156 alin. (2) şi (3), la organul fiscal competent, conform prezentului titlu şi cu legislaţia vamală în vigoare.(2) Taxa pe valoarea adăugată se administrează de către organele fiscale şi de autorităţile vamale, pe baza competentelor lor, asa cum sunt precizate în prezentul titlu, în normele procedurale în vigoare şi în legislaţia vamală în vigoare. …  + 
Norme metodologice:65. Orice diferenţe de taxa pe valoarea adăugată de plată, constatate de organele de control, cu excepţia celor de la pct. 60 alin. (5) lit. a) şi pct. 64 alin. (5) lit. a), nu se includ în deconturile de taxa pe valoarea adăugată. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XVDispoziţii tranzitoriiDispoziţii tranzitoriiArt. 161. – (1) Operaţiunile efectuate după data intrării în vigoare a prezentului titlu în baza unor contracte în derulare vor fi supuse prevederilor prezentului titlu, cu excepţiile prevăzute de prezentul articol. Ordonatorii de credite, în cazul instituţiilor publice, au obligaţia să asigure fondurile necesare plăţii taxei pe valoarea adăugată în situaţia în care operaţiunile respective nu mai sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată sau în cazul modificării de cota. + 
Norme metodologice:66. (1) Livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate până la data de 31 decembrie 2003 inclusiv, justificate cu documente de expediţie şi transport, situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie sau cu alte documente similare, din care să rezulte ca livrarea şi/sau prestarea au fost efectuate până la data menţionată, vor fi facturate potrivit regimului în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.(2) În situaţia în care anterior datei de 1 ianuarie 2004 s-au încasat avansuri sau au fost întocmite facturi fiscale înaintea livrării de bunuri sau prestării de servicii, se va proceda la regularizare pentru a se aplică regimul în vigoare la data efectuării livrării de bunuri sau prestării de servicii, cu excepţia livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează continuu, pentru care regularizarea se va efectua în funcţie de data la care intervine exigibilitatea taxei potrivit art. 135 alin. (4) din Codul fiscal. … (3) Preţurile cu amănuntul, care includ taxa pe valoarea adăugată colectata neexigibila de 19%, ale stocurilor de medicamente de uz uman şi veterinar din farmacii, existente la 31 decembrie 2003, se corecteaza cu diferenţa dintre cota de 19%, în vigoare până la 31 decembrie 2003, şi cota de 9%, în vigoare de la 1 ianuarie 2004, aplicând procedeul sutei mărite. Aceasta operaţiune se reflecta contabil prin înregistrarea: 371=4428 în roşu sau cu semnul minus, cu suma aferentă reducerii taxei pe valoarea adăugată de la 19% la 9%. Modificarea de cota nu afectează deducerea taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor de medicamente efectuate până la 31 decembrie 2003, care au fost livrate prin aplicarea cotei de 19% de taxa pe valoarea adăugată. Începând cu data de 1 ianuarie 2004 medicamentele de uz uman şi veterinar se livreaza cu cota de 9% de taxa pe valoarea adăugată, indiferent dacă sunt din stocurile producătorilor, ale farmaciilor sau dacă provin din import. … (4) Contractele în derulare privind livrări de bunuri sau prestări de servicii, inclusiv cele de achiziţii publice, sunt supuse cotelor şi regimurilor de taxa pe valoarea adăugată în vigoare de la data de 1 ianuarie 2004, potrivit art. 161 alin. (1) din Codul fiscal. În cazul contractelor de achiziţii publice, la care preţurile negociate nu conţin taxa pe valoarea adăugată potrivit Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice, aprobată şi modificată prin Legea nr. 212/2002, cu modificările ulterioare, se procedează astfel: pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii care au fost scutite cu sau fără drept de deducere până la data de 31 decembrie 2003, iar de la 1 ianuarie 2004 sunt supuse cotei standard sau cotei reduse de taxa pe valoarea adăugată, facturarea se face prin adăugarea cotei de taxa pe valoarea adăugată corespunzătoare la preţul stabilit prin contractul de achiziţii publice pentru livrările/prestările efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2004, iar în cazul livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii care au fost supuse cotei de 19% de taxa pe valoarea adăugată până la data de 31 decembrie 2003, iar de la data de 1 ianuarie 2004 sunt supuse cotei reduse de taxa pe valoarea adăugată, facturarea se face prin adăugarea cotei reduse de taxa pe valoarea adăugată la preţul stabilit prin contractul de achiziţii publice pentru livrările/prestările efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2004. Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate până la data de 31 decembrie 2003 inclusiv, se aplică prevederile alin. (1) şi (2). …  + 
Codul fiscal:(2) Certificatele pentru amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adăugată, eliberate în baza art. 17 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, rămân valabile până la data expirării perioadelor pentru care au fost acordate. …  + 
Norme metodologice:67. (1) Procedura de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adăugată pentru operaţiunile derulate după data de 1 ianuarie 2004 în baza certificatelor de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adăugată, eliberate în baza art. 17 din Legea nr. 345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, republicată, care rămân valabile până la data expirării perioadelor pentru care au fost acordate, în conformitate cu prevederile art. 161 alin. (2) din Codul fiscal, se realizează astfel:a) beneficiarii au obligaţia sa achite în numele furnizorului taxa pe valoarea adăugată direct la bugetul de stat, la data punerii în funcţiune a investiţiei, dar nu mai târziu de data înscrisă în certificatul de amânare a exigibilitatii T.V.A. Taxa pe valoarea adăugată achitată devine deductibilă şi se înscrie în decontul de taxa pe valoarea adăugată din luna respectiva. Cu suma achitată se va diminua corespunzător datoria faţă de furnizor. Beneficiarii certificatelor de amânare a exigibilitatii T.V.A. vor fi obligaţi sa plătească dobânzi şi penalităţi de întârziere în cuantumul stabilit pentru neplata obligaţiilor faţă de bugetul de stat în cazul neachitarii la termen a taxei pe valoarea adăugată; … b) furnizorii vor inregistra ca taxa neexigibila taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor către beneficiarii care au obţinut certificate de amânare a exigibilitatii T.V.A., pentru care nu mai au obligaţia de plată la bugetul de stat. În luna în care beneficiarii achită taxa pe valoarea adăugată respectiva, taxa devine exigibilă, dar furnizorii îşi vor reduce corespunzător suma taxei colectate şi concomitent vor reduce datoria beneficiarilor consemnată în conturile de clienţi. Furnizorii nu vor fi obligaţi la plata de dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru neplata în termen de către beneficiari a sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată a carei exigibilitate a fost amânată. … (2) Furnizorii sunt obligaţi sa dea o declaraţie pe propria răspundere, semnată de persoana care angajează legal unitatea, pe care o transmit beneficiarului, din care să rezulte ca bunurile furnizate au fost produse cu cel mult un an înaintea vânzării şi nu au fost niciodată utilizate. … (3) Amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adăugată se justifica de către furnizori pe baza copiei legalizate de pe certificatul de amânare, obţinută de la beneficiari. … (4) Bunurile respective nu pot face obiectul comercializării pe perioada acordării facilitatii prevăzute de lege. În situaţia nerespectării acestei prevederi, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data efectuării livrării. Pentru perioada de la data efectuării livrării până la data plăţii efective se datorează penalităţi de întârziere şi/sau dobânzi pentru neplata în termen a obligaţiilor bugetare. … (5) În caz de divizare, fuziune, lichidare, dizolvare fără lichidare, unităţile care beneficiază de amânarea exigibilitatii taxei pe valoarea adăugată au obligaţia de a achită taxa pe valoarea adăugată înainte de declanşarea acestor operaţiuni şi de a anunta concomitent organul fiscal care a emis certificatul de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adăugată. … (6) Înregistrările contabile pentru transpunerea prevederilor referitoare la amânarea exigibilitatii sunt următoarele: … A. La furnizori:a) înregistrarea livrării de bunuri: … 411 = %       707     4428b) la data achitării taxei pe valoarea adăugată de către beneficiari operaţiunea se înscrie în jurnalul de vânzări în coloanele 8 şi 9 sau 10 şi 11, după caz, iar pe baza copiei documentului de plată transmis de beneficiari se înregistrează taxa pe valoarea adăugată devenită exigibilă: … 4428 = 4427c) concomitent se înregistrează reducerea taxei colectate pentru aceste operaţiuni, care se evidenţiază la rândul de regularizări din Decontul de taxa pe valoarea adăugată: … 4427 = 411B. La beneficiari:a) înregistrarea achiziţiei de bunuri: … % = 4042124428b) achitarea taxei pe valoarea adăugată la bugetul de stat, rezultată din facturile furnizorilor pentru care s-a obţinut certificatul de amânare a exigibilitatii taxei pe valoarea adăugată: … 4426 = 512Operaţiunea se înscrie în jurnalul pentru cumpărări în coloanele 7 şi 8 sau 9 şi 10, după caz;c) stingerea datoriei faţă de furnizor pentru partea privind taxa pe valoarea adăugată achitată în numele sau: … 404 = 4428. + 
Codul fiscal:(4) Prin norme se stabilesc reguli diferite pentru operaţiunile de intermediere în turism, vânzările de bunuri second-hand, operaţiunile realizate de casele de amanet. …  + 
Norme metodologice:68. Reguli speciale pentru operaţiunile de intermediere în turism(1) Agenţiile de turism touroperatoare şi detailiste, denumite în continuare agenţii de turism, pot aplica regulile speciale în măsura în care acţionează în nume propriu în folosul turistului şi utilizează pentru realizarea pachetului de servicii turistice sau a unor componente ale acestuia bunuri şi/sau servicii achiziţionate de la alte persoane impozabile. Pachetul de servicii turistice, părţile componente ale acestuia şi turistul sunt notiuni reglementate de legislaţia în vigoare privind comercializarea pachetelor de servicii turistice. … (2) Toate operaţiunile efectuate de agenţiile de turism pentru realizarea pachetului de servicii turistice sau a unor componente ale acestuia, în condiţiile precizate la alin. (1), sunt considerate ca o prestare de servicii unica a agenţiei de turism. Aceasta prestaţie unica se impune în ţara în care agenţia de turism îşi are stabilit sediul activităţii economice sau un sediu permanent de la care sunt prestate serviciile. … (3) Baza de impozitare a serviciului unic furnizat de agenţia de turism este constituită din beneficiul realizat de agenţie, diminuat cu suma taxei pe valoarea adăugată inclusă în beneficiul respectiv. Acest beneficiu este egal cu diferenţa dintre preţul de vânzare solicitat de agenţia de turism şi costul real al pachetului de servicii turistice sau al unor componente ale acestuia. În înţelesul prezentului alineat se înţelege prin: … a) preţ de vânzare – tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care se va obţine de către agenţia de turism de la client sau de la un terţ pentru pachetul de servicii turistice sau, după caz, pentru componente ale acestuia, inclusiv subvenţiile legate direct de aceasta operaţiune, impozitele, taxele, cheltuielile accesorii, cum sunt comisioanele şi asigurarea solicitată de agenţie clientului, dar exclusiv sumele prevăzute la art. 137 alin. (3) din Codul fiscal; … b) costul real al pachetului de servicii turistice sau, după caz, al unor componente ale acestuia – preţul, inclusiv taxa pe valoarea adăugată care nu se deduce, facturat de prestatorii unor servicii, precum servicii de transport, hoteliere, de alimentaţie publică, şi alte cheltuieli, precum asigurarea auto a mijlocului de transport, taxe pentru viza, diurna şi cazare pentru sofer, taxe de autostrada, taxe de parcare, combustibil, cu excepţia cheltuielilor generale care intră în costul pachetului de servicii turistice sau, după caz, al unor componente ale acestuia. … (4) Taxa pe valoarea adăugată colectata aferentă serviciului unic al agenţiei de turism se determina prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra bazei de impozitare determinate conform alin. (3). Cota de taxa pe valoarea adăugată este cota standard de 19%. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată aferente pachetelor de servicii turistice sau unor componente ale acestora, comercializate într-o perioadă fiscală, se ţin jurnale de vânzări sau, după caz, borderouri de vânzări (încasări), separate de operaţiunile pentru care se aplică regim normal de taxa pe valoarea adăugată, în care se evidenţiază numai totalul documentului de vânzare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, precum şi jurnale de cumpărări, separate, în care se evidenţiază cumpărările de bunuri/servicii care se cuprind în costul real al pachetului de servicii turistice. Baza de impozitare şi suma taxei pe valoarea adăugată colectate pentru aceste operaţiuni într-o perioadă fiscală se determina pe baza unor situaţii de calcul şi se evidenţiază corespunzător în decontul de taxa pe valoarea adăugată. … (5) Agenţiile de turism nu au dreptul sa înscrie taxa pe valoarea adăugată, în mod distinct, în facturile fiscale sau în alte documente legale care se predau turistului, pentru operaţiunile cărora le sunt aplicate regulile speciale de determinare a taxei pe valoarea adăugată. … (6) Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată pentru serviciul unic furnizat de agenţia de turism intervine la data la care toate elementele necesare determinării bazei de impozitare prevăzute la alin. (3) sunt certe. … (7) Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate în vederea realizării de operaţiuni supuse regulilor speciale nu este deductibilă de către agenţiile de turism. … (8) Agenţiile de turism pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxa pe valoarea adăugată pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1), cu excepţia cazului în care turistul este o persoană fizica, situaţie în care aplicarea regulilor speciale este obligatorie. … (9) Atunci când agenţiile de turism efectuează atât operaţiuni supuse regimului normal de taxa pe valoarea adăugată, cat şi operaţiuni supuse regulilor speciale, acestea trebuie să conducă evidente contabile separate. … 69. (1) Prezentul punct tratează regulile speciale pentru vânzările de bunuri second-hand (de ocazie), care se aplică de către persoanele impozabile revanzatoare înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.(2) În vederea aplicării acestor reguli speciale, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege prin bunuri secondhand (de ocazie) bunurile mobile corporale care au fost utilizate anterior achiziţionării şi urmează a fi reparate, îmbunătăţite sau vândute ca atare. În această categorie se include şi cartea veche. … (3) Prin persoana impozabilă revanzatoare, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege o persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, care în cadrul activităţii sale economice cumpara din ţara bunuri second-hand (de ocazie) în vederea revânzării acestora către alte persoane. … (4) În prevederile alin. (3) se încadrează persoanele impozabile care au prevăzut în obiectul de activitate comercializarea de bunuri second-hand (de ocazie). … (5) Baza de impozitare pentru livrarea de către persoanele impozabile revanzatoare a bunurilor second-hand se determina la livrarea bunurilor şi este constituită din suma reprezentând diferenţa dintre preţul de vânzare obţinut, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi preţul de cumpărare al bunurilor, însă numai dacă persoana impozabilă revanzatoare a cumpărat bunurile respective de la: … a) persoane care nu sunt înregistrate ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată; … b) alte persoane impozabile revanzatoare, în măsura în care livrarea de bunuri realizată de acestea a fost supusă prezentului regim special. … (6) Persoanele impozabile revanzatoare care livreaza bunuri second-hand nu au dreptul sa înscrie taxa pe valoarea adăugată, în mod distinct, în facturile fiscale sau în alte documente legale care se predau cumpărătorului, taxa nefiind deductibilă de către cumpărător. … (7) Taxa pe valoarea adăugată colectata, aferentă livrării de către persoanele impozabile revanzatoare de bunuri second-hand, se determina prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra bazei de impozitare determinate conform alin. (5). Cota de taxa pe valoarea adăugată este cota standard de 19%. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor de livrare de bunuri second-hand într-o perioadă fiscală, se ţin jurnale de vânzări sau, după caz, borderouri de vânzări (încasări), separate de operaţiunile pentru care se aplică regim normal de taxa pe valoarea adăugată, în care se evidenţiază numai totalul documentului de vânzare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, precum şi jurnale de cumpărări, separate, în care se evidenţiază cumpărările de bunuri destinate a fi vândute în regim second-hand. Baza de impozitare şi suma taxei pe valoarea adăugată colectate pentru aceste operaţiuni într-o perioadă fiscală se determina pe baza unor situaţii de calcul şi se evidenţiază corespunzător în decontul de taxa pe valoarea adăugată. … (8) Persoanele impozabile revanzatoare pot opta pentru regimul normal de taxa pe valoarea adăugată. … (9) Persoanele impozabile care livreaza atât bunuri supuse regimului normal de taxa pe valoarea adăugată, cat şi bunuri în regim second-hand trebuie să ţină evidenta separat pentru fiecare activitate. … 70. (1) Prezentul punct tratează regulile speciale aplicabile bunurilor second-hand vândute în sistem de consignaţie.(2) În cazul bunurilor second-hand vândute în sistem de consignaţie, baza de impozitare este constituită din: … a) suma obţinută din vânzarea bunurilor second-hand încredinţate de plătitorii de taxa pe valoarea adăugată; … b) suma reprezentând marja obţinută din vânzarea de bunuri second-hand aparţinând neplatitorilor de taxa pe valoarea adăugată sau a bunurilor scutite de taxa pe valoarea adăugată. Marja reprezintă diferenţa dintre preţul la care bunul a fost comercializat şi suma cuvenită proprietarului bunului. … (3) Taxa pe valoarea adăugată colectata se determina astfel: … a) în cazul prevăzut la alin. (2) lit. a), prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra bazei de impozitare, dacă livrările de bunuri sunt taxabile. Cota de taxa pe valoarea adăugată este cota standard de 19% sau, după caz, cota redusă de 9%. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine în momentul vânzării bunurilor, plătitorii de taxa pe valoarea adăugată care au încredinţat bunurile respective fiind obligaţi sa emita facturi fiscale cel mai târziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea; … b) în cazul prevăzut la alin. (2) lit. b), prin aplicarea procedeului sutei mărite asupra marjei reprezentând baza de impozitare. Cota de taxa pe valoarea adăugată este de 19%. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine în momentul vânzării bunurilor. … (4) Taxa pe valoarea adăugată colectata, stabilită conform alin. (3) lit. b), nu se înscrie în mod distinct în facturile fiscale sau în alte documente legale care se predau cumpărătorului, nefiind deductibilă de către cumpărător. Pentru determinarea sumei taxei pe valoarea adăugată aferente acestor operaţiuni într-o perioadă fiscală, se ţin jurnale de vânzări sau, după caz, borderouri de vânzări (încasări), separate de operaţiunile pentru care se aplică regim normal de taxa pe valoarea adăugată, în care se evidenţiază numai totalul documentului de vânzare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, precum şi jurnale de cumpărări, separate, în care se evidenţiază cumpărările de bunuri second-hand destinate a fi vândute în sistem de consignaţie. Baza de impozitare şi suma taxei pe valoarea adăugată colectate pentru aceste operaţiuni într-o perioadă fiscală se determina pe baza unor situaţii de calcul şi se evidenţiază corespunzător în decontul de taxa pe valoarea adăugată. … (5) Persoanele impozabile care livreaza atât bunuri supuse regimului normal de taxa pe valoarea adăugată, cat şi bunuri supuse regulilor speciale de vânzare în sistem de consignaţie conform alin. (2) lit. b) trebuie să ţină evidenta separat pentru fiecare activitate. … 71. Pentru operaţiunile realizate de casele de amanet, se aplică următoarele reguli:a) dobânzile sau comisioanele încasate de casele de amanet pentru acordarea de împrumuturi sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată potrivit art. 141 alin. (2) lit. c) din Codul fiscal, indiferent dacă bunurile mobile depuse de către debitor drept gaj sunt sau nu sunt returnate; … b) dacă împrumutul nu este restituit de către debitor, casele de amanet datorează taxa pe valoarea adăugată pentru valoarea obţinută din vânzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet. Dacă, potrivit contractului încheiat cu debitorul, bunurile sunt vândute în sistem de consignaţie, casele de amanet datorează taxa pe valoarea adăugată numai pentru marja realizată din vânzarea bunurilor, aplicând prevederile pct. 70. … 72. Regimul normal de taxa pe valoarea adăugată reprezintă toate regulile de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, instituite prin titlul VI al Codului fiscal şi prin prezentele norme metodologice, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 68-71 şi a regimului special de scutire prevăzut de art. 152 din Codul fiscal, în care se deroga de la regimul normal de taxa pe valoarea adăugată şi se aplică reguli speciale.73. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice de aplicare a prevederilor titlului VI din Codul fiscal. + 
Anexa 1────────la normele metodologice de aplicare───────────────────────────────────a prevederilor titlului VI din Codul fiscal────────────────────────────────────────────NOTIFICAREprivind opţiunea de taxare a operaţiunilor prevăzute laart. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal1. Denumirea solicitantului …………………………….2. Codul fiscal de plătitor de TVA ………………………3. Adresa …………………………………………….4. Data de la care optati pentru taxare ………………….5. Bunurile imobile pentru care se aplică opţiunea (adresa completa, denumirea bunului imobil, dacă este cazul, procentul din bunul imobil, dacă este cazul) ……………………………..Confirm ca datele declarate sunt complete şi corecte.Numele şi prenumele ……………, funcţia ……………..Semnatura şi ştampilaVa rugăm sa cititi art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal şi pct. 37 din normele metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal.Dacă nu sunteţi înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, nu puteti completa acest formular decât după dobândirea calităţii de plătitor de taxa pe valoarea adăugată. + 
Anexa 2────────la normele metodologice de aplicare────────────────────────────────────a prevederilor titlului VI din Codul fiscal───────────────────────────────────────────NOTIFICAREprivind anularea opţiunii de taxare a operaţiunilor prevăzutela art. 141 alin. (2) lit. k) din Codul fiscal1. Denumirea solicitantului ……………………………..2. Codul fiscal de plătitor de TVA ……………………….3. Adresa …………….4. Data de la care anulati opţiunea pentru taxare ………….5. Bunurile imobile pentru care anulati opţiunea (adresa completa, denumirea bunului imobil, dacă este cazul, procentul din bunul imobil, dacă este cazul) ……………………………..Confirm ca datele declarate sunt complete şi corecte.Numele şi prenumele ……………, funcţia ……………..Semnatura şi ştampila + 
Codul fiscal: + 
Titlul VIIAccize + 
Capitolul IAccize armonizate + 
Secţiunea 1Dispoziţii generaleSfera de aplicareArt. 162. – Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat, pentru următoarele produse provenite din producţia interna sau din import:a) bere; … b) vinuri; … c) băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri; … d) produse intermediare; … e) alcool etilic; … f) produse din tutun; … g) uleiuri minerale. …  + 
Norme metodologice:1. (1) Accizele datorate bugetului de stat pentru produsele prevăzute la art. 162 din Codul fiscal sunt accize specifice exprimate în euro pe unitatea de măsura, cu excepţia tigaretelor la care acciza este combinata dintr-o acciza specifică exprimată în euro/1.000 de tigarete, la care se adauga o acciza ad valorem aplicată asupra preţului maxim de vânzare cu amănuntul.(2) Sumele datorate bugetului de stat drept accize se calculează în lei după cum urmează: … a) pentru bere: …             K x RA = C x ────── x Q              100unde:A = cuantumul accizeiC = numărul de grade PlatoK = acciza unitară prevăzută la art. 176 nr. crt. 1 din Codul fiscal, în funcţie de capacitatea de producţie anualăR = cursul de schimb leu/euroQ = cantitatea (în litri)Concentraţia zaharometrica exprimată în grade Plato, în funcţie de care se calculează şi se virează la bugetul de stat accizele, este cea înscrisă în specificăţia tehnica elaborata pe baza standardului în vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie să fie aceeaşi cu cea înscrisă pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. Abaterea admisă este de ±0,5 grade Plato;b) pentru vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare: …       K x RA = ───── x Q        100unde:A = cuantumul accizeiK = acciza unitară prevăzută la art. 176 nr. crt. 2.2, 3.2 şi 4 din Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euroQ = cantitatea (în litri)c) pentru alcool etilic: …        C         K x RA = ──── x ────── x Q       100       100unde:A = cuantumul accizeiC = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volumK = acciza specifică prevăzută la art. 176 nr. crt. 5 din Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euroQ = cantitatea (în litri)d) pentru tigarete: … Total acciza datorată = A(1) + A(2)în care:A(1) = acciza specificăA(2) = acciza ad valoremA(1) = K(1) x R x Q(1)A(2) = K(2) x PA x Q(2)unde:K(1) = acciza specifică prevăzută la art. 176 nr. crt. 6 din Codul fiscalK(2) = acciza ad valorem prevăzută la art. 176 nr. crt. 6 din Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euroPA = preţul maxim de vânzare cu amănuntulQ(1) = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. tigareteQ(2) = numărul de pachete de tigarete aferente lui Q(1)e) pentru tigari şi tigari de foi: … A = Q x K x Runde:A = cuantumul accizeiQ = cantitatea exprimată în unităţi de 1.000 buc. tigariK = acciza unitară prevăzută la art. 176 nr. crt. 7 din Codul fiscalR = cursul de schimb leu/eurof) pentru tutun destinat fumatului: … A = Q x K x Runde:A = cuantumul accizeiQ = cantitatea în kgK = acciza unitară prevăzută la art. 176 nr. crt. 8 din Codul fiscalR = cursul de schimb leu/eurog) pentru uleiuri minerale: … A = Q x K x Runde:A = cuantumul accizeiQ = cantitatea exprimată în tone sau litriK = acciza unitară prevăzută la art. 176 nr. crt. 9-16 din Codul fiscalR = cursul de schimb leu/euro. + 
Codul fiscal:DefiniţiiArt. 163. – În înţelesul prezentului titlu, se vor folosi următoarele definiţii: […]b) producţia de produse accizabile reprezintă orice operaţiune prin care aceste produse sunt fabricate, procesate sau modificate sub orice formă; …  + 
Norme metodologice:2. În activitatea de producţie este inclusă şi operaţiunea de imbuteliere şi ambalare a produselor accizabile în vederea eliberării pentru consum a acestora. + 
Codul fiscal:Producerea şi deţinerea în regim suspensivArt. 168 […](2) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afară antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită. …  + 
Norme metodologice:3. În afară antrepozitului fiscal pot fi deţinute numai produsele accizabile pentru care accizele au fost evidentiate distinct în documentele fiscale prevăzute de lege la momentul exigibilitatii accizelor. + 
Codul fiscal:Producerea şi deţinerea în regim suspensivArt. 168. – (1) Este interzisă producerea de produse accizabile în afară antrepozitului fiscal.(2) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afară antrepozitului fiscal, dacă acciza pentru acel produs nu a fost plătită. … (3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică pentru berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în gospodăriile individuale pentru consumul propriu. …  + 
Norme metodologice:4. (1) Gospodăriile individuale care produc bere, vinuri şi băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, pot vinde aceste produse numai pe baza autorizaţiei de producător individual emise de autoritatea fiscală teritorială şi numai către un antrepozit fiscal de producţie, în condiţiile prevăzute la pct. 14. În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin autoritate fiscală teritorială se înţelege, după caz, direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene sau a municipiului Bucureşti ori Direcţia generală de administrare a marilor contribuabili.(2) Pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute la alin. (1) trebuie să se completeze o cerere, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 1. … (3) Gospodăriile individuale care produc tuica şi rachiuri din fructe pentru consum propriu au obligaţia să se înregistreze la administraţia finanţelor publice în raza căreia îşi au domiciliul. Înregistrarea se face pe baza declaraţiei prezentate în anexa nr. 2. … (4) Gospodăriile individuale care produc tuica şi rachiuri din fructe pot vinde aceste produse numai pe baza autorizaţiei de producător individual emise de autoritatea fiscală teritorială şi numai către un antrepozit fiscal de producţie, în condiţiile prevăzute la pct. 14. Pentru obţinerea autorizaţiei trebuie să se completeze o cerere, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 1. … (5) Gospodăriile individuale sunt acele gospodării care nu efectuează operaţiuni în sistem de prestări de servicii. Sistemul de prestări de servicii reprezintă activitatea de producţie de produse accizabile în care atât materia prima, cat şi produsul finit sunt ale beneficiarului prestaţiei. … (6) Tuica şi rachiurile din fructe pentru vânzare pot fi obţinute în sistem de prestări de servicii numai la distilerii autorizate ca antrepozit fiscal de producţie, în condiţiile prevăzute la pct. 12. …  + 
Codul fiscal:Uleiuri mineraleArt. 175 […](3) Uleiurile minerale, altele decât cele de la alin. (2), sunt supuse unei accize dacă sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare sau utilizate drept combustibil sau carburant. Nivelul accizei va fi fixat în funcţie de destinaţie, la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzit sau carburantului echivalent. …  + 
Norme metodologice:5. (1) Pentru uleiurile minerale, altele decât cele de la art. 175 alin. (2) din Codul fiscal, destinate a fi utilizate, puse în vânzare sau utilizate drept combustibil, se datorează bugetului de stat o acciza la nivelul accizei datorate pentru motorina.(2) Pentru orice ulei mineral din grupa gazului petrolier lichefiat, destinat a fi utilizat, pus în vânzare sau utilizat drept combustibil, se datorează bugetului de stat o acciza la nivelul accizei datorate pentru gazul petrolier lichefiat. …  + 
Codul fiscal:Calculul accizei pentru tigareteArt. 177 […](5) Preţul maxim de vânzare cu amănuntul pentru orice marca de tigarete se stabileşte de către persoana care produce tigaretele în România sau care importa tigaretele şi este adus la cunoştinţa publică în conformitate cu cerinţele prevăzute de norme. …  + 
Norme metodologice:6. (1) Preţurile maxime de vânzare cu amănuntul pentru tigarete se stabilesc de către antrepozitarul autorizat pentru producţie sau de către importatorul de astfel de produse şi se notifica la autoritatea fiscală centrala. În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin autoritate fiscală centrala se înţelege Ministerul Finanţelor Publice.(2) Înregistrarea de către autoritatea fiscală centrala a preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul se face pe baza declaraţiei scrise a antrepozitarului autorizat pentru producţie sau a importatorului, modelul-tip al acesteia fiind prezentat în anexa nr. 3. … (3) Declaraţia se va întocmi în doua exemplare, din care un exemplar va rămâne la autoritatea fiscală centrala, iar al doilea exemplar, cu numărul de înregistrare atribuit de către aceasta, va rămâne la persoana care a întocmit-o. … (4) Declaraţia, care va cuprinde în mod expres data de la care se vor practica preţurile maxime, va fi depusa la autoritatea fiscală centrala cu minimum doua zile înainte de data practicării acestor preţuri. … (5) Cu minimum 24 de ore înainte de data efectivă a intrării în vigoare, lista cuprinzând preţurile maxime de vânzare cu amănuntul, cu numărul de înregistrare atribuit de autoritatea fiscală centrala, va fi publicată, prin grija antrepozitarului autorizat pentru producţie sau a importatorului, în doua cotidiene de mare tiraj. … (6) Ori de câte ori se intenţionează modificări ale preţurilor maxime de vânzare cu amănuntul, antrepozitarul autorizat pentru producţie sau importatorul are obligaţia sa redeclare preţurile pentru toate sortimentele de tigarete, indiferent dacă modificarea intervine la unul sau la mai multe sortimente. Redeclararea se face pe baza aceluiaşi model de declaraţie prevăzut la alin. (2) şi cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (4) şi (5). … (7) După primirea declaraţiilor privind preţurile maxime de vânzare cu amănuntul, autoritatea fiscală centrala va transmite copii de pe acestea autorităţii fiscale teritoriale, direcţiilor cu atribuţii de control din subordinea Ministerului Finanţelor Publice, Autorităţii Naţionale a Vamilor şi Ministerului Administraţiei şi Internelor. …  + 
Codul fiscal: + 
Secţiunea a 4-aRegimul de antrepozitareReguli generaleArt. 178 […](4) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile. […] … (6) Fac excepţie de la prevederile alin. (4) antrepozitele fiscale care livreaza uleiuri minerale către avioane şi nave sau furnizează produse accizabile din magazinele duty-free. …  + 
Norme metodologice:7. (1) Antrepozitele fiscale pentru uleiurile minerale pot livra în regim de scutire directa către persoane fizice uleiuri minerale utilizate drept combustibil pentru încălzit în baza autorizaţiei de utilizator final, precum şi gaze petroliere lichefiate distribuite în butelii tip aragaz pentru consum casnic.(2) Magazinele autorizate potrivit legii sa comercializeze produse în regim duty-free sunt asimilate cu antrepozitele fiscale. Aceste magazine primesc produse accizabile în regim suspensiv în baza autorizaţiilor de duty-free şi pentru aceste produse nu se datorează accize. …  + 
Codul fiscal:Cererea de autorizare ca antrepozit fiscalArt. 179. – (1) Un antrepozit fiscal poate funcţiona numai pe baza autorizaţiei valabile emise de autoritatea fiscală competenţa.(2) În vederea obţinerii autorizaţiei pentru ca un loc sa funcţioneze ca antrepozit fiscal, persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat pentru acel loc trebuie să depună o cerere la autoritatea fiscală competenţa în modul şi sub forma prevăzute în norme. … (3) Cererea trebuie să conţină informaţii şi să fie însoţită de documente cu privire la: … a) amplasarea şi natura locului; … b) tipurile şi cantitatea de produse accizabile estimate a fi produse şi/sau depozitate în decursul unui an; … c) identitatea şi alte informaţii cu privire la persoana care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca antrepozitar autorizat; … d) capacitatea persoanei care urmează a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerinţele prevăzute la art. 183. … d) capacitatea persoanei care urmează a fi antrepozitar autorizat de a satisface cerinţele prevăzute la art. 183. … (4) Persoana care intenţionează să fie antrepozitar autorizat va prezenta, de asemenea, o copie a contractului de administrare sau a actelor de proprietate ale sediului unde locul este amplasat. În plus, atunci când solicitantul nu este proprietarul locului, cererea trebuie să fie însoţită de o declaraţie din partea proprietarului, prin care se confirma permisiunea de acces pentru personalul cu atribuţii de control. … (5) Persoana care îşi manifesta în mod expres intenţia de a fi antrepozitar autorizat pentru mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea fiscală competenţa o singura cerere. Cererea va fi însoţită de documentele prevăzute de prezentul titlu, aferente fiecărei locatii. …  + 
Norme metodologice:8. (1) Un antrepozit fiscal poate funcţiona doar în baza unei autorizaţii emise de autoritatea fiscală centrala, prin comisia instituită în acest scop prin ordin al ministrului finanţelor publice.(2) Pentru a obţine o autorizaţie de antrepozit fiscal, antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună o cerere la autoritatea fiscală teritorială. … (3) Cererea trebuie să conţină informaţiile şi să fie însoţită de documentele specificate în modelul prevăzut în anexa nr. 4. … (4) În cazul producţiei de uleiuri minerale, antrepozitarul autorizat propus trebuie să depună documentaţia conform prevederilor prezentelor norme metodologice, după ce a fost avizată din punct de vedere tehnic de Ministerul Economiei şi Comerţului. … (5) Autoritatea fiscală teritorială verifica realitatea şi exactitatea informaţiilor şi a documentelor depuse de antrepozitarul autorizat propus. Se au în vedere în special îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 180 din Codul fiscal, precum şi capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a îndeplini condiţiile prevăzute la art. 183 lit. b), c) şi d) din Codul fiscal. … (6) Antrepozitarul autorizat propus este obligat ca pe durata acţiunii de verificare să asigure condiţiile necesare bunei desfăşurări a acesteia. … (7) În acţiunea de verificare autoritatea fiscală poate solicita sprijinul Autorităţii Naţionale de Control şi, după caz, al Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru furnizarea unor elemente de preinvestigare în ceea ce priveşte îndeplinirea condiţiilor de autorizare a fiecărui solicitant. … (8) În termen de 30 de zile de la depunerea cererilor, documentaţiile vor fi înaintate autorităţii fiscale centrale, însoţite de un referat care să cuprindă punctul de vedere asupra oportunităţii emiterii autorizaţiei de antrepozitar autorizat şi, după caz, aspectele sesizate privind neconcordanta cu datele şi informaţiile prezentate de antrepozitarul autorizat propus. Aceste referate vor purta semnatura şi ştampila autorităţii fiscale teritoriale. … (9) Autoritatea fiscală centrala poate să solicite antrepozitarului autorizat propus orice informaţie şi documente pe care le considera necesare, cu privire la: … a) amplasarea şi natura antrepozitului fiscal propus; … b) tipurile şi cantităţile de produse accizabile ce urmează a fi produse şi/sau depozitate în antrepozitul fiscal propus; … c) identitatea antrepozitarului autorizat propus; … d) capacitatea antrepozitarului autorizat propus de a asigura garanţia financiară. …  + 
Codul fiscal:Condiţii de autorizareArt. 180. – Autoritatea fiscală competenţa eliberează autorizaţia de antrepozit fiscal pentru un loc, numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:a) locul urmează a fi folosit pentru producerea, îmbutelierea, ambalarea, primirea, deţinerea, depozitarea şi/sau expedierea produselor accizabile. În cazul unui loc ce va fi autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, cantitatea de produse accizabile depozitata trebuie să fie mai mare decât cantitatea pentru care suma accizelor potenţiale este de 50.000 euro. Conform prevederilor din norme, aceasta cantitate poate fi diferenţiată, în funcţie de grupa de produse depozitata; …  + 
Norme metodologice:9. (1) Un loc poate fi autorizat ca antrepozit fiscal de depozitare atunci când cantităţile minime lunare de produse accizabile ce urmează a fi depozitate în acest loc depăşesc limitele prevăzute mai jos:– bere 75.000 litri;– vinuri spumoase 12.000 litri;– băuturi fermentate, altele decâtbere şi vinuri 12.000 litri.(2) În cazul unui antrepozitar autorizat de depozitare, atunci când pe durata unei perioade continue de 6 luni cantitatea de produse accizabile depozitata în antrepozitul fiscal este mai mica decât cantitatea prevăzută la alin. (1), autorizaţia se revoca. Revocarea autorizaţiei se face de către autoritatea fiscală centrala. …  + 
Codul fiscal:Autorizarea ca antrepozit fiscalArt. 181. – (1) Autoritatea fiscală competenţa va notifica în scris autorizarea ca antrepozit fiscal, în termen de 60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete de autorizare. + 
Norme metodologice:10. (1) Comisia instituită la nivelul Ministerului Finanţelor Publice emite decizii de aprobare sau de respingere a cererii antrepozitarului autorizat propus, după analizarea documentaţiilor complete depuse de solicitant.(2) La lucrările comisiei va fi invitat, după caz, câte un reprezentant din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Ministerului Economiei şi Comerţului şi a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, precum şi câte un reprezentant al patronatelor producătorilor de produse accizabile sau al depozitarilor de astfel de produse, legal înfiinţate. … (3) Autorizaţia pentru un antrepozit fiscal are ca data de emitere data de 1 a lunii următoare celei în care a fost aprobată de către comisie cererea de autorizare. …  + 
Codul fiscal:Obligaţiile antrepozitarului autorizatArt. 183. – Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a îndeplini următoarele cerinţe:a) să depună la autoritatea fiscală competenţa, dacă se considera necesar, o garanţie, în cazul producţiei, transformarii şi deţinerii de produse accizabile, precum şi o garanţie obligatorie pentru circulaţia acestor produse, în condiţiile stabilite prin norme; …  + 
Norme metodologice:11. Garanţia pentru circulaţia produselor accizabile se constituie numai pentru produsele aflate în regim suspensiv. + 
Codul fiscal:j) să se conformeze cu alte cerinţe impuse prin norme. …  + 
Norme metodologice:12. (1) Antrepozitarii autorizaţi trebuie să deţină un sistem computerizat de evidenta a produselor aflate în antrepozite, a celor intrate sau ieşite, a celor pierdute prin deteriorare, spargere, furt, precum şi a accizelor aferente acestor categorii de produse. În cazul antrepozitelor fiscale de producţie pentru alcool etilic, sistemul trebuie să asigure şi evidenta materiilor prime introduse în fabricaţie, precum şi a semifabricatelor aflate pe linia de fabricaţie.(2) În cazul antrepozitelor fiscale de producţie de alcool etilic ca materie prima şi al celor de producţie de băuturi alcoolice obţinute exclusiv din prelucrarea acestui alcool, antrepozitarii autorizaţi trebuie să deţină în proprietate clădirile şi să deţină sau să aibă drept de folosinţă a terenului. Documentele care atesta deţinerea în proprietate a clădirilor, precum şi deţinerea în proprietate sau în folosinţă a terenurilor sunt: … a) pentru clădiri, extrasul de carte funciară însoţit de copia titlului de proprietate sau, după caz, a procesului-verbal de punere în funcţiune, atunci când acestea au fost construite în regie proprie; … b) pentru terenuri, extrasul de carte funciară însoţit de copia titlului de proprietate sau a actului care atesta dreptul de folosinţă sub orice formă legală. … (3) Nu intra sub incidenţa prevederilor alin. (1) şi (2) unităţile de cercetare-dezvoltare organizate potrivit reglementărilor Legii nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisesti”, cu modificările ulterioare. … (4) De asemenea, în cazul antrepozitelor fiscale de producţie pentru alcool etilic, antrepozitarii autorizaţi trebuie să deţină în proprietate instalaţiile şi echipamentele necesare desfăşurării activităţii, inclusiv mijloace de măsurare – contoare – avizate de Biroul Roman de Metrologie Legală, necesare pentru determinarea cantităţii de alcool, precum şi mijloace de măsurare legală pentru determinarea concentratiei alcoolice pentru fiecare produs, după caz. … (5) Cazanele deţinute de gospodăriile individuale care produc tuica şi rachiuri din fructe, în cazul producţiei destinate vânzării, trebuie să fie litrate şi dotate cu vase litrate de organele abilitate de Biroul Roman de Metrologie Legală, precum şi cu mijloace de măsurare legală a concentratiei alcoolice a produselor obţinute. …  + 
Codul fiscal: + 
Secţiunea a 5-aDeplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensivDeplasarea produselor accizabile aflate în regim suspensivArt. 186. – Pe durata deplasarii unui produs accizabil, acciza se suspenda, dacă sunt satisfacute următoarele cerinţe: […]d) containerul în care este deplasat produsul este sigilat corespunzător, conform prevederilor din norme; …  + 
Norme metodologice:13. (1) Containerele în care sunt deplasate produsele accizabile în regim suspensiv trebuie să poarte sigiliile antrepozitului fiscal expeditor. În înţelesul prezentelor norme metodologice, prin container se înţelege orice recipient sau orice alt mijloc care serveşte la transportul în cantităţi angro al produselor accizabile.(2) În cazul deplasarii în regim suspensiv a alcoolului etilic între doua antrepozite fiscale sau între un antrepozit fiscal şi un birou vamal de ieşire din România, containerele în care se deplaseaza produsele respective trebuie să poarte şi sigiliile aplicate de supraveghetorul fiscal, desemnat potrivit titlului VIII din Codul fiscal. … (3) În cazul deplasarii produselor accizabile între un birou vamal de intrare în România şi un antrepozit fiscal, containerele în care se afla produsele trebuie să poarte şi sigiliile biroului vamal. … (4) Sigiliile prevăzute la alin. (2) şi (3) sunt de unica folosinţă şi trebuie să poarte însemnele celor care le aplica. …  + 
Codul fiscal:Documentul administrativ de însoţireArt. 187. – (1) Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv este permisă numai atunci când sunt însoţite de documentul administrativ de însoţire. Modelul documentului administrativ de însoţire va fi prevăzut în norme.(2) În cazul deplasarii produselor accizabile între doua antrepozite fiscale în regim suspensiv, acest document se întocmeşte în 5 exemplare, utilizate după cum urmează: … a) primul exemplar rămâne la antrepozitul fiscal expeditor; … b) exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului însoţesc produsele accizabile pe parcursul miscarii până la antrepozitul fiscal primitor. La sosirea produselor în antrepozitul fiscal primitor, acestea trebuie să fie certificate de către autoritatea fiscală competenţa, în raza căreia îşi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal primitor, cu excepţiile prevăzute în norme. La sosirea produselor în antrepozitul fiscal primitor, exemplarul 2 se păstrează de către acesta. Exemplarul 3 este transmis de către antrepozitul fiscal primitor la antrepozitul fiscal expeditor. Exemplarul 4 se transmite şi rămâne la autoritatea fiscală competenţa, în raza căreia îşi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal primitor; … c) exemplarul 5 se transmite de către antrepozitul fiscal expeditor, la momentul expedierii produselor, autorităţii fiscale competente în raza căreia îşi desfăşoară activitatea. …  + 
Norme metodologice:14. (1) Documentul administrativ de însoţire este un instrument de verificare a originii, a iesirii sau a admiterii într-un antrepozit fiscal, a livrării şi a transportului unui produs accizabil deplasat în regim suspensiv.(2) Documentul administrativ de însoţire conţine numele emitentului, al destinatarului şi al transportatorului, informaţii de identificare şi informaţii cantitative despre produsul accizabil care este deplasat, după modelul prevăzut în anexa nr. 5. … (3) Documentul administrativ de însoţire se întocmeşte de către antrepozitul fiscal expeditor în 5 exemplare, din care: … a) primul exemplar rămâne la antrepozitul fiscal expeditor, iar exemplarul 5 se transmite de către acesta, la momentul expedierii produselor, către autoritatea fiscală teritorială în raza căreia îşi desfăşoară activitatea; … b) exemplarele 2, 3 şi 4 însoţesc obligatoriu produsul accizabil pe parcursul deplasarii până la antrepozitul fiscal primitor. … (4) La sosirea produsului în antrepozitul fiscal primitor, acesta trebuie să completeze toate cele 3 exemplare ale documentului administrativ de însoţire la rubricile aferente primitorului şi, înainte de desigilarea şi descărcarea produsului, să solicite autorităţii fiscale teritoriale în raza căreia îşi desfăşoară activitatea desemnarea unui reprezentant al acesteia, care în maximum 24 de ore trebuie să efectueze verificarea şi certificarea datelor înscrise în documentul administrativ de însoţire. … (5) Din cele 3 exemplare certificate de către reprezentantul autorităţii fiscale teritoriale, exemplarul 3 se transmite de antrepozitul fiscal primitor la antrepozitul fiscal expeditor, iar exemplarul 4 se transmite autorităţii fiscale teritoriale în raza căreia primitorul îşi desfăşoară activitatea. Exemplarul 2 rămâne la antrepozitul fiscal primitor. … (6) În cazul antrepozitarului autorizat pentru producţia de alcool etilic şi pentru prelucrarea acestuia, toate cele 5 exemplare ale documentului administrativ de însoţire trebuie să fie vizate de către supraveghetorul fiscal desemnat potrivit titlului VIII din Codul fiscal. În situaţia în care antrepozitele fiscale de producţie pentru alcool etilic şi de prelucrare a acestuia se afla în localităţi diferite, trebuie să se procedeze ca la alin. (4) şi (5). … (7) Prin excepţie, atunci când antrepozitele fiscale de producţie de alcool etilic şi de prelucrare a acestuia se afla în acelaşi loc, documentul administrativ de însoţire se întocmeşte în 3 exemplare, din care primul exemplar se păstrează la antrepozitul fiscal de producţie, exemplarul 2 rămâne la antrepozitul fiscal de prelucrare, iar exemplarul 3 se transmite la autoritatea fiscală teritorială în raza căreia îşi desfăşoară activitatea. În aceasta situaţie, exemplarele 2 şi 3 se completează de către antrepozitul fiscal de prelucrare ca antrepozit fiscal primitor, iar certificarea se face de către supraveghetorul fiscal. … (8) În cazul gospodariilor individuale care vand produse accizabile către un antrepozit fiscal de producţie, deplasarea produselor în regim suspensiv trebuie să fie însoţită de doua exemplare ale borderoului de achiziţii, pe care antrepozitul fiscal de producţie menţionează în partea superioară "utilizat ca document administrativ de însoţire". Menţiunea se face prin aplicarea unei ştampile care va conţine acest text. La sosirea produselor în antrepozitul fiscal de producţie, acesta trebuie să înscrie pe borderou cantitatea primită şi să solicite autorităţii fiscale teritoriale în raza căreia îşi desfăşoară activitatea desemnarea unui reprezentant fiscal, care în maximum 24 de ore trebuie să verifice şi sa certifice datele înscrise în cele doua exemplare ale borderoului de achiziţii. Din cele doua exemplare certificate, unul se expediază gospodăriei individuale, iar al doilea exemplar se păstrează de către antrepozitul fiscal de producţie. Modelul borderoului de achiziţii este cel prezentat în Ordinul ministrului finanţelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabila, precum şi a modelelor acestora. …  + 
Codul fiscal:Deplasarea unui produs accizabil între un antrepozit fiscal şi un birou vamalArt. 191. – În cazul deplasarii unui produs accizabil între un antrepozit fiscal şi un birou vamal de ieşire din România sau între un birou vamal de intrare în România şi un antrepozit fiscal, acciza se suspenda, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de norme. Aceste condiţii sunt în conformitate cu principiile prevăzute la art. 186-190. + 
Norme metodologice:15. (1) În situaţia deplasarii unui produs accizabil între un antrepozit fiscal şi un birou vamal de ieşire din România în vederea exportului, documentul administrativ de însoţire se întocmeşte în 5 exemplare. Pe durata deplasarii acciza se suspenda dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:a) produsul este însoţit de exemplarele 2, 3 şi 4 ale documentului administrativ de însoţire; … b) ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifica cu claritate tipul şi cantitatea produsului aflat în interior; … c) containerul în care este deplasat produsul este sigilat potrivit prevederilor pct. 13; … d) produsul este însoţit de dovada constituirii unei garanţii de către antrepozitul fiscal pentru plata accizelor aferente produsului deplasat. … (2) Primul exemplar al documentului administrativ de însoţire rămâne la antrepozitul fiscal expeditor, iar exemplarul 5 se transmite la autoritatea fiscală teritorială în raza căreia acesta îşi desfăşoară activitatea. … (3) După scoaterea definitivă a produselor de pe teritoriul României şi întocmirea declaraţiei vamale de export, exemplarele 2, 3 şi 4 se confirma de biroul vamal de ieşire din România. Exemplarul 2 rămâne la biroul vamal, exemplarele 3 şi 4 se transmit de către acesta antrepozitului fiscal expeditor şi, respectiv, autorităţii fiscale teritoriale în raza căreia îşi desfăşoară activitatea expeditorul. … (4) În situaţia deplasarii unui produs accizabil între un birou vamal de intrare în România şi un antrepozit fiscal, acciza se suspenda dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii: … a) produsul accizabil este însoţit de 3 copii ale declaraţiei vamale pe care biroul vamal menţionează în partea superioară "utilizat ca document administrativ de însoţire". Menţiunea se face prin aplicarea unei ştampile care va conţine acest text; … b) ambalajul în care este deplasat produsul are la exterior marcaje care identifica cu claritate tipul şi cantitatea produsului aflat în interior; … c) containerul în care este deplasat produsul este sigilat potrivit prevederilor pct. 13; … d) produsul este însoţit de dovada constituirii de către antrepozitul fiscal primitor a unei garanţii pentru plata accizelor aferente produsului deplasat. … (5) Cele 3 copii ale declaraţiei vamale însoţesc produsele accizabile până la antrepozitul fiscal primitor. … (6) După certificarea acestor copii de către antrepozitul fiscal primitor, o copie se retine de către acesta, o copie este transmisă înapoi la biroul vamal de intrare, iar a treia se transmite autorităţii fiscale teritoriale în raza căreia îşi desfăşoară activitatea antrepozitul fiscal primitor. …  + 
Codul fiscal:Momentul exigibilitatii accizelorArt. 192 […](3) În cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibilă la data când se constata o pierdere sau o lipsa a produsului accizabil. … (4) Prevederea alin. (3) nu se aplică şi plata accizei nu se datorează dacă pierderea sau lipsa intervine în perioada în care produsul accizabil se afla într-un regim suspensiv şi sunt îndeplinite oricare dintre următoarele condiţii: […] … b) produsul nu este disponibil pentru a fi folosit în România datorită evaporarii sau altor cauze care reprezintă rezultatul natural al producerii, deţinerii sau deplasarii produsului, dar numai în situaţia în care cantitatea de produs care nu este disponibilă pentru a fi folosită în România nu depăşeşte limitele prevăzute în norme. …  + 
Norme metodologice:16. În cazul pierderilor sau lipsurilor de produse accizabile, acestea se admit ca neimpozabile atunci când sunt îndeplinite următoarele condiţii:a) pot fi dovedite prin procese-verbale privind înregistrarea pierderilor sau lipsurilor; … b) se încadrează în limitele prevăzute în normele tehnice ale utilajelor şi instalaţiilor şi/sau în actele normative în vigoare; şi … c) sunt evidentiate şi înregistrate în contabilitate. …  + 
Codul fiscal:(3) În cazul pierderilor sau lipsurilor, acciza pentru un produs accizabil devine exigibilă la data când se constata o pierdere sau o lipsa a produsului accizabil. […] … (5) În cazul unui produs accizabil, care are dreptul de a fi scutit de accize, acciza devine exigibilă la data la care produsul este utilizat în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea. … (6) În cazul unui ulei mineral, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, acciza devine exigibilă la data la care uleiul mineral este oferit spre vânzare sau la care este utilizat drept combustibil sau carburant. … (7) În cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă şi care este depozitat într-un antrepozit fiscal pentru care se revoca sau se anulează autorizaţia, acciza devine exigibilă la data revocării sau anulării autorizaţiei. …  + 
Norme metodologice:17. (1) În toate situaţiile prevăzute la art. 192 alin. (3), (5), (6) şi (7) din Codul fiscal, acciza se plăteşte în termen de 5 zile de la data la care a devenit exigibilă.(2) În cazul unui ulei mineral pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă şi care, prin schimbarea destinaţiei iniţiale, este oferit spre vânzare sau utilizat drept combustibil ori carburant, acciza devine exigibilă la data la care uleiul mineral este oferit spre vânzare, obligaţia plăţii accizei revenind vânzătorului, sau la data la care este utilizat drept combustibil sau carburant, obligaţia plăţii accizei revenind utilizatorului. …  + 
Codul fiscal:(8) Accizele se calculează în cota şi rata de schimb în vigoare, la momentul în care acciza devine exigibilă. …  + 
Norme metodologice:18. Rata de schimb pentru calcularea accizelor este cea stabilită potrivit prevederilor art. 218 din Codul fiscal. + 
Codul fiscal: + 
Secţiunea a 6-aObligaţiile plătitorilor de accizeDocumente fiscaleArt. 195. – (1) Pentru produsele accizabile, altele decât cele marcate, care sunt transportate sau deţinute în afară antrepozitului fiscal sau a unui antrepozit vamal, originea trebuie să fie dovedită folosindu-se un document care va fi stabilit prin norme. Documentul nu poate fi mai vechi de 6 zile. Aceasta prevedere nu este aplicabilă pentru produsele accizabile transportate sau deţinute de către alte persoane decât comercianţii, în măsura în care aceste produse sunt ambalate în pachete destinate vânzării cu amănuntul.(2) Toate transporturile de produse accizabile sunt însoţite de un document, astfel: … a) miscarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită de documentul administrativ de însoţire; … b) miscarea produselor accizabile eliberate pentru consum este însoţită de factura fiscală ce va reflecta cuantumul accizei, modelul acesteia fiind precizat în norme; … c) transportul de produse accizabile, când acciza a fost plătită, este însoţit de factura sau aviz de însoţire. …  + 
Norme metodologice:19. (1) Orice plătitor de acciza care livreaza produse accizabile către o altă persoană are obligaţia de a emite către aceasta persoana o factura. Acest document nu poate fi mai vechi de 6 zile de la data efectuării livrării.(2) Facturile se emit pe formulare standard sau pe formulare speciale. … (3) Facturile fiscale speciale se utilizează numai de către antrepozitarii autorizaţi sau importatorii autorizaţi de alcool etilic, tigarete şi uleiuri minerale, iar modelul acestora este cel prevăzut în anexele nr. 6, 7, 8, 9, 10 şi 11. În facturile fiscale speciale, la rubrica "Cumpărător" se va menţiona antrepozitar autorizat, comerciant sau utilizator. … (4) Pentru livrările de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale, cu excepţia livrărilor în regim suspensiv, factura trebuie să cuprindă valoarea accizei sau, dacă nu se datorează accize în urma unei scutiri, menţiunea "scutit de accize". … (5) Persoana care emite factura în care se înscrie acciza are obligaţia de a păstra un exemplar din fiecare factura şi de a prezenta acest exemplar la cererea autorităţilor fiscale. … (6) În cazul produselor accizabile marcate, transportul acestora de la antrepozitul fiscal de producţie către alte locuri proprii de depozitare ale antrepozitarului autorizat se face pe baza avizului de însoţire, care va fi de tip special, cu inscriptionare pe diagonala, numai în cazul băuturilor alcoolice pentru care se foloseşte factura fiscală specială. În avizul de însoţire se înscrie şi valoarea accizei aferente cantităţilor de produse accizabile transferate. … (7) Avizul de însoţire în care acciza se evidenţiază distinct se utilizează şi în cazul altor produse accizabile pentru care acciza devine exigibilă la momentul iesirii din regimul suspensiv, fără a interveni schimbul de proprietate. Pentru transferul de uleiuri minerale, avizul de însoţire va avea inscripţionat pe lungimea în diagonala cuvintele "Uleiuri minerale". Prin ieşire din regim suspensiv se înţelege şi cazurile în care produsele accizabile sunt transferate către un depozit neautorizat ca antrepozit fiscal, aflat în aceeaşi locatie fizica sau la aceeaşi adresa cu spaţiul de producţie. … (8) În situaţiile prevăzute la alin. (6) şi (7) nu este obligatorie înscrierea accizelor în facturile întocmite la livrarea produselor, dar se vor menţiona cuvintele "accize plătite". … (9) Miscarea produselor accizabile în regim suspensiv este însoţită întotdeauna de documentul administrativ de însoţire. În cazul deplasarii produselor accizabile de la un birou vamal de intrare în România sau de la o gospodărie individuală către un antrepozit fiscal, aceasta trebuie să fie însoţită de declaraţia vamală sau de borderoul de achiziţii, care au menţionate în partea superioară "utilizat ca document administrativ de însoţire". … (10) Facturile fiscale speciale şi documentul administrativ de însoţire sunt documente cu regim special şi se tiparesc de către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A. … (11) Documentele fiscale prevăzute la alin. (10) se achiziţionează, contra cost, de la autoritatea fiscală teritorială în baza notei de comanda întocmite conform modelului prezentat în anexa nr. 12. Nota de comanda va fi aprobată numai dacă solicitantul justifica necesitatea achiziţionării acestor documente. … (12) Orice noua comanda de astfel de documente va fi condiţionată de justificarea utilizării documentelor ridicate anterior, prin prezentarea evidentei achiziţionării şi utilizării documentelor fiscale speciale, întocmită conform modelului prezentat în anexa nr. 13. … (13) Antrepozitarii autorizaţi şi importatorii de tigarete pot utiliza propriile sisteme informatice financiar-contabile pentru emiterea facturilor fiscale speciale. …  + 
Codul fiscal:GaranţiiArt. 198. – (1) După acceptarea condiţiilor de autorizare a antrepozitului fiscal, antrepozitarul autorizat depune la autoritatea fiscală competenţa o garanţie, conform prevederilor din norme, care să asigure plata accizelor care pot deveni exigibile.(2) Garanţiile pot fi: depozite în numerar, ipoteci, garanţii reale şi personale. … (3) Modul de calcul, valoarea şi durata garanţiei vor fi prevăzute în norme. … (4) Valoarea garanţiei va fi analizata periodic, pentru a reflecta orice schimbări în volumul afacerii, în activitatea antrepozitarilor autorizaţi sau în nivelul de accize datorat. …  + 
Norme metodologice:20. (1) Orice antrepozitar autorizat trebuie să asigure o garanţie care să acopere riscul neplatii accizelor pentru produsele accizabile produse şi/sau depozitate în fiecare antrepozit fiscal al antrepozitarului autorizat.(2) Garanţia poate fi sub forma de: depozit în numerar, ipoteci, garanţii reale sau garanţii personale. … (3) În cazul unui depozit în numerar se aplică următoarele reguli: … a) se constituie într-un depozit special deschis la Trezoreria Statului o sumă egala cu nivelul garanţiei; … b) orice dobânda plătită de trezorerie în legătură cu depozitul aparţine antrepozitarului autorizat. … (4) În cazul ipotecii se aplică următoarele reguli: … a) antrepozitarul autorizat trebuie să aibă calitatea de proprietar al bunului imobil în cauza; … b) sa existe poliţa de asigurare a bunului imobil ipotecat în favoarea Ministerului Finanţelor Publice, valabilă pe toată durata ipotecii; … c) proprietatea nu trebuie să facă obiectul unei alte ipoteci; … d) valoarea bunului imobil ipotecat trebuie să fie mai mare decât nivelul garanţiei necesare, cu minimum 20%. … (5) În cazul garanţiei reale se aplică următoarele reguli: … a) garantul trebuie să fie o societate bancară; … b) sa existe o scrisoare de garanţie bancară. … (6) În cazul garanţiei personale se aplică regulile stabilite la alineatele precedente, în funcţie de tipul garanţiei. … (7) Nivelul garanţiei pentru un antrepozit fiscal se determina în lei pe baza cursului de schimb leu/euro, după cum urmează: … ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────        Valoarea accizelor Nivelul garanţiei      potenţiale într-o luna──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Sub 100.000 euro 25% din valoarea accizelor potenţiale într-o                                 lunaÎntre 100.000 şi 200.000 euro 20% din valoarea accizelor potenţiale într-o                                 lunaÎntre 200.000 şi 500.000 euro 15% din valoarea accizelor potenţiale într-o                                 lunaÎntre 500.000 şi 1 milion euro 10% din valoarea accizelor potenţiale într-o                                 lunaÎntre 1 milion şi 5% din valoarea accizelor potenţiale într-o5 milioane euro lunaPeste 5 milioane euro 2% din valoarea accizelor potenţiale într-o                                 luna──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────(8) Valoarea accizelor potenţiale într-o luna se determina pe baza cantităţii medii lunare de produse accizabile care au fost produse şi/sau depozitate în locul respectiv în ultimele 12 luni sau, după caz, pe baza cantităţii medii lunare aferente lunilor lucrate consecutiv din ultimele 12 luni. În cazul antrepozitarilor care nu au desfăşurat activitate în ultimele 12 luni, valoarea accizelor potenţiale într-o luna se determina pe baza cantităţii medii lunare de produse accizabile, estimată a se produce şi/sau depozita în locul respectiv în următoarea perioada de 12 luni. … (9) Nivelul garanţiei se reduce după cum urmează: … a) cu 50%, în cazul în care comisia instituită în cadrul autorităţii fiscale centrale stabileşte ca în ultimul an antrepozitarul autorizat s-a conformat prevederilor legale privind accizele; sau … b) cu 100%, în cazul în care comisia instituită în cadrul autorităţii fiscale centrale stabileşte ca în ultimii 2 ani antrepozitarul autorizat s-a conformat prevederilor legale privind accizele. … (10) Un antrepozitar autorizat se considera ca s-a conformat prevederilor legale privind accizele, în următoarele situaţii: … a) a plătit la bugetul de stat obligaţiile din accize. În aceasta situaţie se includ şi antrepozitarii autorizaţi care au beneficiat sau beneficiază de înlesniri la plata obligaţiilor fiscale restante faţă de bugetul de stat, în conformitate cu prevederile legale, cu respectarea condiţiilor cuprinse în convenţiile încheiate cu autoritatea fiscală; … b) a depus la timp declaraţiile de accize; … c) tine evidente exacte şi actualizate cu privire la materiile prime, lucrările în derulare şi produsele accizabile finite; … d) a corectat orice abatere de la obligaţiile antrepozitarului autorizat. … (11) Prevederile alin. (9) se aplică şi în cazul agenţilor economici care au deţinut autorizaţie de producţie şi comercializare în ultimii 2 ani şi s-au conformat prevederilor legale privind accizele. … (12) Nivelul garanţiei nu se reduce, în cazul în care antrepozitarul autorizat: … a) are pe rol dosare pentru evaziune fiscală, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare, mărturie mincinoasă, dare sau luare de mită, aflate în diferite stadii de soluţionare la instanţele judecătoreşti, fără a se fi pronunţat o hotărâre definitivă; … b) nu a deţinut autorizaţie pentru producţia şi comercializarea de produse accizabile în ultimii 2 ani, datorită neachitarii obligaţiilor privind plata accizelor, sau a pierdut dreptul la eşalonări din motive imputabile. … (13) Garanţia constituită la momentul autorizării este valabilă atâta timp cat nu este executată de Ministerul Finanţelor Publice. … (14) Garanţia stabilită pentru autorizare se depune la autoritatea fiscală centrala în termen de 60 de zile de la data emiterii autorizaţiei. … (15) Nivelul garanţiei se analizează semestrial în vederea actualizării în funcţie de schimbările intervenite în volumul afacerii, în activitatea antrepozitarului autorizat sau în nivelul accizei datorate. În acest sens, antrepozitarul autorizat trebuie să depună semestrial până la data de 10 a lunii imediat următoare, la autoritatea fiscală centrala, o declaraţie privind informaţiile necesare analizei. … (16) În cazul deplasarii produselor accizabile în regim suspensiv, cuantumul garanţiei se stabileşte pe baza cantităţii medii livrate într-o luna ori pe baza cantităţii estimate a fi livrate într-o luna, în situaţia antrepozitarilor autorizaţi care nu au desfăşurat activitate în domeniul produselor accizabile. … (17) Orice antrepozitar autorizat poate să asigure, la cerere, o singura garanţie care să acopere toate antrepozitele fiscale ale acelui antrepozitar autorizat, precum şi garanţia aferentă deplasarii produselor accizabile. …  + 
Codul fiscal: + 
Secţiunea a 7-aScutiri la plata accizelorScutiri generaleArt. 199. – (1) Produsele accizabile sunt scutite de plată accizelor, atunci când sunt destinate pentru:a) livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice; … b) organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de către autorităţile publice ale României, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale, care pun bazele acestor organizaţii, sau prin acorduri încheiate la nivel statal sau guvernamental; … c) forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu excepţia Forţelor Armate ale României; … d) rezerva de stat şi rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim. … (2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme. …  + 
Norme metodologice:21. (1) Pentru produsele accizabile, cu excepţia uleiurilor minerale folosite drept combustibili şi carburanţi, scutirea de la plata accizelor se acordă direct, atunci când sunt livrate de către antrepozitul fiscal:a) în cadrul relaţiilor consulare sau diplomatice; … b) organizaţiilor internaţionale recunoscute ca atare de către autorităţile publice ale României, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale care pun bazele acestor organizaţii sau prin acorduri încheiate la nivel statal ori guvernamental; … c) forţelor armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu excepţia Forţelor Armate ale României; … d) la rezerva de stat şi rezerva de mobilizare. … (2) Pentru uleiuri minerale folosite drept combustibili şi carburanţi, cu destinatiile prevăzute la alin. (1), cu excepţia celei prevăzute la lit. d), scutirea se acordă prin restituirea accizelor plătite la momentul achiziţionării produselor accizabile, conform prevederilor legale în materie. … (3) Atât în situaţia prevăzută la alin. (1), cat şi în cea menţionată la alin. (2), scutirea se acordă pe baza certificatului de scutire de plată accizelor, emis beneficiarului de autoritatea fiscală teritorială. … (4) Modelul certificatului de scutire de plată accizelor este prevăzut în anexa nr. 14. … (5) Acest certificat se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului, în care se vor menţiona statutul acestuia şi fundamentarea cantităţii ce urmează a fi achizitionata în regim de scutire de plată accizelor. Autoritatea fiscală teritorială poate să solicite orice informaţie şi documente pe care le considera necesare pentru eliberarea certificatului. … (6) Certificatul de scutire de plată accizelor se emite beneficiarului în trei exemplare, cu următoarele destinaţii: … a) primul exemplar se păstrează de către beneficiar; … b) al doilea exemplar este utilizat ca document administrativ de însoţire; … c) al treilea exemplar se transmite şi se păstrează de către antrepozitul fiscal expeditor. … (7) În cazul în care beneficiarul se aprovizioneaza de la mai multe antrepozite fiscale, certificatul de scutire de plată accizelor se emite pentru fiecare antrepozit fiscal expeditor în parte. … (8) La momentul efectuării primei operaţiuni, beneficiarul transmite exemplarele 2 şi 3 ale certificatului de scutire de plată accizelor către antrepozitul fiscal expeditor, care păstrează al treilea exemplar, urmând ca exemplarul al doilea să fie utilizat ca document administrativ de însoţire pentru toate operaţiunile ce se vor derula. … (9) De fiecare data la sosirea produsului accizabil, beneficiarul solicita autorităţii fiscale teritoriale emitente a certificatului ca în maximum 24 de ore sa certifice pe exemplarul utilizat ca document administrativ de însoţire cantitatea primită de beneficiar. Pentru aceasta, autoritatea fiscală teritorială emitenta poate desemna un reprezentant al administraţiei finanţelor publice în raza căreia este primit produsul. … (10) După certificarea fiecărei operaţiuni în certificatul de scutire de plată accizelor, beneficiarul transmite o copie a acestuia în termen de 6 zile către antrepozitul fiscal expeditor. … (11) Dacă în termen de 30 de zile de la expedierea produsului antrepozitul fiscal expeditor nu primeşte copia documentului certificat, acea operaţiune se considera eliberare pentru consum şi din acel moment acciza devine exigibilă. …  + 
Codul fiscal:Scutiri pentru alcool etilic şi alte produse alcooliceArt. 200. – (1) Sunt scutite de plată accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice atunci când sunt:a) denaturate conform prescripţiilor legale şi utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului uman; … b) utilizate pentru producerea oţetului; … c) utilizate pentru producerea de medicamente; … d) utilizate pentru producerea de arome alimentare, pentru alimente sau băuturi nealcoolice ce au o concentraţie ce nu depăşeşte 1,2% în volum; … e) utilizate în scop medical în spitale şi farmacii; … f) utilizate direct sau ca element al produselor semifabricate pentru producerea de alimente cu sau fără crema, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool sa nu depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compozitia ciocolatei şi 5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compozitia altor produse; … g) esantioane pentru analiza sau teste de producţie necesare sau în scopuri ştiinţifice; … h) utilizate în procedee de fabricaţie, cu condiţia ca produsul finit sa nu conţină alcool; … i) utilizate pentru producerea unui element care nu este supus accizei; … j) utilizate în industria cosmetica. … (2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1), precum şi produsele utilizate pentru denaturarea alcoolului vor fi reglementate prin norme. …  + 
Norme metodologice:22. (1) În toate situaţiile prevăzute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea de la plata accizelor se acordă numai beneficiarului, cu condiţia ca aprovizionarea să se fi efectuat direct de la un antrepozit fiscal. În categoria beneficiarilor se încadrează şi depozitele farmaceutice autorizate de către autoritatea cu competenţa în acest sens, în cazul alcoolului livrat direct de acestea către spitale şi farmacii.(2) Pentru produsele prevăzute la art. 200 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal scutirea se acordă direct. De asemenea, scutirea se acordă direct şi în cazul antrepozitarilor autorizaţi care funcţionează în sistem integrat pentru toate situaţiile prevăzute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal. … (3) Pentru celelalte situaţii prevăzute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acordă: … a) prin compensare cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat; … b) prin restituirea accizelor plătite la momentul achiziţionării produselor accizabile. … (4) În toate situaţiile prevăzute la art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acordă pe baza: … a) autorizaţiei de utilizator final. Aceasta se eliberează şi în cazul antrepozitarilor autorizaţi care funcţionează în sistem integrat; … b) facturii fiscale de achiziţie a alcoolului etilic, în care acciza să fie evidenţiată separat, cu excepţia cazului prevăzut la art. 200 alin. (1) lit. g) din Codul fiscal, în care pe factura se înscrie "scutit de accize"; … c) dovezii plăţii accizelor către antrepozitul fiscal expeditor, constând în documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis. … (5) Autorizaţia de utilizator final se emite de către autoritatea fiscală teritorială. Autorizaţia se emite în trei exemplare cu următoarele destinaţii: … a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final; … b) al doilea exemplar este utilizat ca document administrativ de însoţire; … c) al treilea exemplar se transmite şi se păstrează de către antrepozitul fiscal expeditor. … (6) Modelul autorizaţiei de utilizator final este prezentat în anexa nr. 15. … (7) Aceasta autorizaţie se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului, la care se va anexa actul de constituire din care să rezulte ca societatea desfăşoară o activitate care necesita consumul de alcool etilic şi alte produse alcoolice, precum şi fundamentarea cantităţii ce urmează a fi achizitionata în regim de scutire de plată accizelor. Autoritatea fiscală poate să solicite orice informaţie şi documente pe care le considera necesare pentru eliberarea autorizaţiei. … (8) În cazul în care beneficiarul se aprovizioneaza de la mai multe antrepozite fiscale, autorizaţia de utilizator final se emite pentru fiecare antrepozit fiscal expeditor în parte. … (9) La momentul efectuării primei operaţiuni, beneficiarul transmite exemplarele 2 şi 3 ale autorizaţiei de utilizator final către antrepozitul fiscal expeditor, care păstrează exemplarul trei, urmând ca exemplarul al doilea să fie utilizat ca document administrativ de însoţire pentru toate operaţiunile ce se vor derula. … (10) De fiecare data la sosirea produsului accizabil, beneficiarul solicita autorităţii fiscale teritoriale emitente a autorizaţiei ca în maximum 24 de ore sa certifice pe exemplarul utilizat ca document administrativ de însoţire cantitatea primită de beneficiar. Pentru aceasta, autoritatea fiscală teritorială emitenta poate desemna un reprezentant al administraţiei finanţelor publice în raza căreia este primit produsul. … (11) După certificarea fiecărei operaţiuni în autorizaţia de utilizator final, beneficiarul transmite o copie a acesteia în termen de 6 zile către antrepozitul fiscal expeditor. … (12) Dacă în termen de 30 de zile de la expedierea produsului, antrepozitul fiscal expeditor nu primeşte copia documentului certificat, acea operaţiune se considera eliberare pentru consum şi din acel moment acciza devine exigibilă. … (13) Produsele admise a fi utilizate pentru denaturarea alcoolului sunt: … a) pentru alcoolul etilic tehnic: violet de metil în concentraţie de 0,6-1,2 g la 1.000 litri, alcooli superiori în concentraţie de 0,2-0,5 kg/1.000 litri sau benzina de extracţie în concentraţie de 0,4-1 kg/1.000 litri; … b) pentru alcoolul etilic utilizat în cosmetica: fenolftaleina în concentraţie de 10-40 g/1.000 litri; … c) pentru alcoolul sanitar: salicilat de etil sau salicilat de metil în concentraţie de 0,2-1 kg/1.000 litri şi albastru de metil în concentraţie de 2-5 g/1.000 litri. … (14) Depozitele farmaceutice livreaza alcoolul către spitale şi farmacii la preţuri fără accize. …  + 
Codul fiscal:Scutiri pentru uleiuri mineraleArt. 201. – (1) Sunt scutite de la plata accizelor:a) uleiurile minerale folosite în orice alt scop decât drept combustibil sau carburant; … b) uleiurile minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru aeronave, altele decât aviaţia turistica în scop privat. Prin aviatie turistica în scop privat se înţelege utilizarea unei aeronave, de către proprietarul sau de către persoana fizica sau juridică care o deţine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale şi în special altele decât transportul de persoane sau de mărfuri sau prestări de servicii cu titlu oneros ori pentru nevoile autorităţilor publice; … c) uleiurile minerale livrate în vederea utilizării drept carburant pentru navigaţia maritima internationala şi pentru navigaţia pe căile navigabile interioare, altele decât navigatiile de agrement în scop privat. Prin navigaţie de agrement în scop privat se înţelege utilizarea oricărei ambarcatiuni, de către proprietarul sau de către persoana fizica sau juridică care o deţine cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale şi în special altele decât transportul de persoane sau de mărfuri ori prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autorităţilor publice; … d) uleiurile minerale utilizate în cadrul producţiei de electricitate şi în centralele electrocalogene; … e) uleiurile minerale utilizate în scopul testarii aeronavelor şi vapoarelor; … f) uleiurile minerale injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de reducere chimica, ca aditiv la cocsul utilizat drept combustibil principal; … g) uleiurile minerale care intră în România în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinat utilizării drept combustibil pentru acel autovehicul; … h) orice ulei mineral care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare, fiind acordat gratuit în scop de ajutor umanitar; … i) orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţi economici producători sau importatori, utilizat drept combustibil pentru încălzirea spitalelor, sanatoriilor, azilelor de bătrâni şi a orfelinatelor; … j) orice ulei mineral utilizat de către persoane fizice drept combustibil pentru încălzirea locuinţelor; … k) orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţi economici producători sau importatori, utilizat drept combustibil în scop tehnologic sau pentru producerea de agent termic şi apa calda; … l) orice ulei mineral achiziţionat direct de la agenţi economici producători sau importatori, utilizat în scop industrial; … m) uleiurile minerale utilizate drept combustibil neconventional (bio-diesel). … (2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) vor fi reglementate prin norme. …  + 
Norme metodologice:23. (1) În toate situaţiile prevăzute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acordă beneficiarului, cu condiţia ca aprovizionarea să se efectueze direct de la un antrepozit fiscal, de la un importator sau de la un distribuitor agreat prevăzut la alin. (17).(2) Pentru produsele prevăzute la art. 201 alin. (1) lit. b)-j) şi m) din Codul fiscal, scutirea se acordă direct. De asemenea, scutirea se acordă direct şi pentru uleiurile minerale cu codul NC 2711 14 00 utilizate în scop industrial. … (3) Pentru celelalte situaţii prevăzute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, scutirea se acordă: … a) prin compensare cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat; … b) prin restituirea accizelor plătite la momentul achiziţionării produselor accizabile. … (4) În toate situaţiile prevăzute la art. 201 alin. (1) din Codul fiscal, cu excepţia celei prevăzute la lit. g) a aceluiaşi articol, scutirea se acordă pe baza: … a) autorizaţiei de utilizator final. Aceasta se eliberează şi în cazul antrepozitarilor autorizaţi care utilizează uleiuri minerale obţinute din producţia proprie; … b) facturii fiscale speciale de achiziţie a uleiurilor minerale, în care acciza să fie evidenţiată separat, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin. (2), în care pe factura se înscrie "scutit de accize"; … c) dovezii plăţii accizelor către antrepozitul fiscal expeditor sau către importator, după caz, constând în documentul de plată confirmat de banca la care utilizatorul are contul deschis. … (5) În cazul în care beneficiarul se aprovizioneaza de la un distribuitor agreat, obligaţia deţinerii autorizaţiei de utilizator final revine distribuitorului. … (6) Autorizaţia de utilizator final se emite în toate cazurile, cu excepţia persoanelor fizice, de către autoritatea fiscală teritorială. Autorizaţia se emite în trei exemplare cu următoarele destinaţii: … a) primul exemplar se păstrează de către utilizatorul final; … b) al doilea exemplar este utilizat ca document administrativ de însoţire; … c) exemplarul 3 se transmite antrepozitului fiscal expeditor, importatorului sau distribuitorului agreat. În acest caz distribuitorul agreat transmite o copie a exemplarului 3 de autorizaţie către antrepozitarul fiscal de la care acesta se aprovizioneaza. … (7) Modelul autorizaţiei de utilizator final este prezentat în anexa nr. 15. … (8) Aceasta autorizaţie se eliberează la cererea scrisă a beneficiarului, la care se va anexa actul de constituire din care să rezulte ca societatea desfăşoară o activitate care necesita achiziţionarea de uleiuri minerale, precum şi fundamentarea cantităţii ce urmează a fi achizitionata în regim de scutire de plată accizelor. Autoritatea fiscală poate să solicite orice informaţie şi documente pe care le considera necesare pentru eliberarea autorizaţiei. … (9) Autorizaţia de utilizator final va fi solicitată şi de către beneficiarii uleiurilor minerale neaccizabile rezultate din prelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime care au punctul de inflamabilitate sub 85°C. … (10) În cazul în care beneficiarul se aprovizioneaza de la mai multe antrepozite fiscale sau de la mai mulţi importatori sau distribuitori agreati, autorizaţia de utilizator final se emite pentru fiecare situaţie în parte. … (11) La momentul efectuării primei operaţiuni, beneficiarul transmite exemplarele 2 şi 3 ale autorizaţiei de utilizator final către expeditorul produsului accizabil, care păstrează exemplarul 3, urmând ca exemplarul 2 să fie utilizat ca document administrativ de însoţire pentru toate operaţiunile ce se vor derula. … (12) De fiecare data la sosirea produsului accizabil, beneficiarul solicita autorităţii fiscale teritoriale emitente a autorizaţiei ca în maximum 24 de ore sa certifice pe exemplarul utilizat ca document administrativ de însoţire cantitatea primită de către beneficiar. Pentru aceasta, autoritatea fiscală teritorială emitenta poate desemna un reprezentant al administraţiei finanţelor publice în raza căreia este primit produsul. … (13) După certificarea fiecărei operaţiuni în autorizaţia de utilizator final, beneficiarul transmite o copie a acesteia în termen de 6 zile către antrepozitul fiscal expeditor. … (14) Dacă în termen de 30 de zile de la expedierea produsului, antrepozitul fiscal expeditor nu primeşte copia documentului certificat, acea operaţiune se considera eliberare pentru consum şi din acel moment acciza devine exigibilă. … (15) Pentru persoanele fizice, autorizaţia de utilizator final se emite la cererea scrisă a acestora de către administraţia finanţelor publice în raza căreia acestea îşi au domiciliul. În cerere va fi prezentată şi fundamentarea cantităţii ce urmează a fi achizitionata în decursul unui an. În acest caz, se eliberează numai primul exemplar din modelul autorizaţiei de utilizator final prezentat în anexa nr. 15, fără a se mai aplica procedura prevăzută la alin. (11)-(14). În autorizaţia de utilizator final eliberata persoanei fizice, în locul codului unic de înregistrare se va înscrie codul numeric personal. … (16) Staţiile de distribuţie ale antrepozitarilor autorizaţi care sunt dotate cu pompe distincte pentru distribuirea petrolului lampant vand către persoanele fizice acest produs la preţuri cu amănuntul care nu includ accize. … (17) Distribuitori agreati sunt: … a) pentru uleiuri minerale utilizate drept carburant pentru aeronave – deţinătorii de certificate de autorizare ca distribuitor expres pentru produse aeronautice civile şi contracte de prestări de servicii cu societăţi deţinătoare de certificate de autorizare ca distribuitor expres pentru produse aeronautice civile. Certificatele de autorizare se eliberează de Regia Autonomă "Autoritatea Aeronautica Civilă Română"; … b) pentru uleiurile minerale utilizate drept carburant pentru navigaţia maritima internationala şi pe căile navigabile interioare – deţinătorii de certificate eliberate de autoritatea cu competenţa în acest sens; … c) pentru gaz petrolier lichefiat – persoanele autorizate în calitate de unităţi de deservire – conform prescripţiilor tehnice în vigoare, aprobate de ministerul de resort – şi care deţin în proprietate mijloace tehnice autorizate pentru distribuirea de gaz petrolier lichefiat. … (18) În cazul importurilor de uleiuri minerale, regimul de scutire se acordă în baza autorizaţiei de utilizator final şi, după caz, a autorizaţiilor prevăzute la alin. (17) pentru distribuitorii agreati. …  + 
Codul fiscal: + 
Secţiunea a 8-aMarcarea produselor alcoolice şi a produselor din tutunReguli generaleArt. 202. – (1) Prevederile prezentei secţiuni se aplică următoarelor produse accizabile:a) produse intermediare şi alcool etilic, cu excepţiile prevăzute prin norme; … b) produse din tutun. …  + 
Norme metodologice:24. Nu intra sub incidenţa sistemului de marcare:a) alcoolul etilic denaturat cu substanţe specifice destinaţiei, alta decât consumul uman, astfel încât sa nu poată fi utilizat la obţinerea de băuturi alcoolice; … b) alcoolul etilic tehnic rezultat exclusiv ca produs secundar din procesul de obţinere a alcoolului etilic rafinat şi care datorită compoziţiei sale nu poate fi utilizat în industria alimentara. …  + 
Codul fiscal:Responsabilitatea marcariiArt. 203. – (1) Responsabilitatea marcarii produselor accizabile revine antrepozitarilor autorizaţi sau importatorilor.(2) Importatorul transmite producătorului extern marcajele, sub forma şi în maniera prevăzute în norme, în vederea aplicării efective a acestora pe produsele accizabile contractate. …  + 
Norme metodologice:25. (1) Autorizaţia de antrepozit fiscal de producţie atesta şi dreptul de marcare a produselor supuse acestui regim.(2) Produsele supuse marcarii pot fi importate de către persoanele care deţin autorizaţie de importator. … (3) Autorizaţia de importator se acordă de către autoritatea fiscală centrala în conformitate cu prevederile pct. 27. … (4) În vederea realizării importurilor de produse din tutun şi alcool etilic, timbrele, banderolele sau etichetele de marcare, după caz, procurate de importatori, se expediază pe adresa producătorului extern, care urmează să le aplice pe marfa. Expedierea marcajelor se face în maximum 15 zile de la executarea comenzii de către unitatea autorizata cu tipărirea. … (5) După expirarea acestui termen, importatorii sunt obligaţi sa returneze unităţii specializate, autorizate cu tipărirea, în vederea distrugerii, marcajele neutilizate prin neexpedierea, în regim de export temporar, partenerilor externi. … (6) Expedierea marcajelor către producătorii externi se face numai ca bagaj neînsoţit, cu depunerea în vama a declaraţiei vamale de export temporar. Declaraţia vamală de export temporar trebuie să fie însoţită de următoarele documente: … a) documentul de transport internaţional, din care să rezulte ca destinatarul este producătorul mărfurilor ce urmează a fi importate; … b) o copie de pe contractul încheiat între importator şi producătorul extern sau reprezentantul acestuia; … c) o copie de pe autorizaţia de importator; … d) dovada varsarii la bugetul de stat a sumei ce reprezintă contravaloarea accizelor aferente cantităţii de produse ce urmează a se importa, corespunzătoare cantităţii marcajelor exportate. … (7) Cu ocazia importului, o dată cu declaraţia vamală de import, se depune o declaraţie vamală de reimport, pentru marcajele aplicate, în vederea încheierii regimului acordat la scoaterea temporară din ţara a acestora. …  + 
Codul fiscal:Proceduri de marcareArt. 204. – (1) Marcarea produselor se efectuează prin timbre, banderole sau etichete. + 
Norme metodologice:26. (1) Dimensiunile marcajelor sunt prezentate în anexa nr. 16.(2) Marcajele sunt hârtii de valoare cu regim special şi se tiparesc de către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A. … (3) Timbrele pentru marcarea tigaretelor şi produselor din tutun sunt inscriptionate cu următoarele elemente: … a) denumirea antrepozitarului autorizat pentru producţie sau a importatorului autorizat şi codul de marcare atribuit acestora; … b) denumirea generica a produsului, respectiv: tigarete, tigari, alte produse din tutun; … c) seria şi codul de emisiune. … (4) Banderolele pentru marcarea produselor intermediare şi a alcoolului etilic vor avea inscriptionate următoarele elemente: … a) denumirea antrepozitarului autorizat pentru producţie sau a importatorului autorizat şi codul de marcare atribuit acestora; … b) denumirea generica a produsului, respectiv: alcool, băuturi slab alcoolizate, băuturi spirtoase, tuica, rachiuri din fructe, produse intermediare; … c) codul şi seria de emisiune; … d) indicele de aplicare în forma de "U" sau "L"; … e) cantitatea nominală exprimată în litri de produs conţinut, precum şi concentraţia alcoolică. … (5) Banderolele se aplică pe sistemul de închidere a buteliilor sau cutiilor de tetra pak, tetra brik şi altele asemenea, în forma de "U" sau "L". Sunt supuse marcarii prin banderole inclusiv buteliile şi cutiile ce depăşesc capacitatea de 1 litru, dar nu mai mult de 10 litri. … (6) În situaţia în care dimensiunile marcajelor nu permit includerea în întregime a denumirilor antrepozitarilor autorizaţi, se vor inscriptiona prescurtarile sau initialele stabilite de fiecare antrepozitar autorizat sau importator în parte, de comun acord cu Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A. … (7) Fiecărui antrepozitar autorizat sau importator de produse supuse marcarii i se atribuie un cod special care are la baza codul unic de înregistrare sau codul de acciza. Acest cod special se va regasi inscripţionat pe marcajele tipărite ce vor fi aplicate pe produsele fabricate sau importate. În cazul în care indicativul judeţului, respectiv al tarii din care se face importul, nu conţine doua, respectiv trei caractere alfanumerice, acestea se vor completa cu cifra Ø'4f în faţa indicativului existent. Acelaşi principiu se aplică şi în cazul codurilor fiscale care vor fi completate cu cifra Ø'4f astfel încât numărul total de caractere să fie 10. … (8) În cazul importatorilor care nu au contracte încheiate direct cu producătorul extern, ci cu un reprezentant al acestuia, marcajele vor fi expediate producătorului extern, iar codul atribuit va conţine indicativul tarii din care se face efectiv importul. …  + 
Codul fiscal:Eliberarea marcajelorArt. 205 […](2) Eliberarea marcajelor se face către: … a) persoanele care importa produsele accizabile prevăzute la art. 202, în baza autorizaţiei de importator. Autorizaţia de importator se acordă de către autoritatea fiscală competenţa, în condiţiile prevăzute în norme; …  + 
Norme metodologice:27. (1) Persoana care intenţionează să obţină autorizaţie de importator depune la autoritatea fiscală centrala o cerere conform modelului prezentat în anexa nr. 17, însoţită de următoarele documente prezentate în fotocopii certificate de autoritatea fiscală teritorială pentru conformitate cu originalul:a) documentele legale de constituire ale persoanei, cu toate modificările intervenite până la data solicitării autorizaţiei; … b) cazierele judiciare ale administratorilor şi directorilor executivi, eliberate de instituţiile abilitate din România; … c) contractele încheiate direct între importator şi producătorul extern sau reprezentantul acestuia. În cazul în care contractul este încheiat cu un reprezentant al producătorului extern, se va prezenta o declaraţie a producătorului extern care să ateste relaţia contractuală dintre acesta şi furnizorul extern al deţinătorului de autorizaţie de importator; … d) scrisoare de bonitate bancară; … e) declaraţia solicitantului privind sediul social şi orice alte locuri în care urmează să-şi desfăşoare activitatea de import, precum şi adresele acestora; … f) situaţia întocmită de autoritatea fiscală teritorială din care să rezulte modul de îndeplinire a obligaţiilor fiscale faţă de bugetul de stat. … (2) În vederea eliberării autorizaţiilor de importator, autoritatea fiscală centrala solicita avizul autorităţii vamale centrale. … (3) Autorizaţia de importator se eliberează de către autoritatea fiscală centrala în termen de 60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete. …  + 
Codul fiscal:(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea fiscală competenţa, sub forma şi în maniera prevăzute în norme. …  + 
Norme metodologice:28. (1) Pentru fiecare solicitare de marcaje, atât antrepozitarul autorizat, cat şi importatorul autorizat depun nota de comanda:a) la autoritatea fiscală centrala, în cazul produselor din tutun; … b) la autoritatea fiscală teritorială, în cazul alcoolului etilic şi al produselor intermediare. … (2) Modelul notei de comanda este prezentat în anexa nr. 18. … (3) Fiecare nota de comanda se aproba – total sau parţial – de către autoritatea fiscală competenţa prevăzută la alin. (1), în funcţie de: … a) justificarea notelor de comanda aprobate anterior; … b) livrările de produse accizabile marcate, efectuate în ultimele 60 de zile faţă de data solicitării unei noi note de comanda. … (4) Notele de comanda se întocmesc de către solicitant în 3 exemplare. … (5) După aprobare cele 3 exemplare ale notelor de comanda au următoarele destinaţii: primul exemplar se păstrează de către solicitant, al doilea exemplar se transmite Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" – S.A. şi al treilea exemplar se păstrează de către autoritatea fiscală competenţa care aproba notele de comanda. … (6) Antrepozitarii autorizaţi şi importatorii autorizaţi de produse supuse marcarii sunt obligaţi să prezinte lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, autorităţii emitente a autorizaţiei situaţia privind utilizarea marcajelor, potrivit modelului prezentat în anexa nr. 19. În vederea confirmării realităţii datelor înscrise în documentele justificative privind utilizarea marcajelor pentru import, aceste documente vor fi certificate de către Autoritatea Naţionala a Vamilor. … (7) Procentul maxim admis de marcaje distruse în procesul de producţie şi care nu pot fi recuperate pentru a fi evidentiate este de 1,5% din numărul marcajelor utilizate. … (8) Antrepozitarii autorizaţi şi importatorii autorizaţi de produse supuse marcarii vor tine o evidenta distinctă a marcajelor deteriorate şi a celor distruse, conform modelului prezentat în anexa nr. 20. … (9) Toate marcajele deteriorate vor fi lipite la sfârşitul fiecărei zile pe un formular special, destinat pentru aceasta, potrivit anexei nr. 21. … (10) Marcajele deteriorate nu vor fi utilizate, acestea urmând regimul celor neutilizate. … (11) Marcajele deteriorate evidentiate în anexa nr. 21, însoţite de un exemplar al anexei nr. 20, se depun de către fiecare antrepozitar autorizat sau importator autorizat de produse supuse marcarii, semestrial, până la data de 15 a lunii următoare, la Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A. în vederea distrugerii. … (12) Costul banderolelor deteriorate sau distruse nu se restituie, iar cheltuielile legate de distrugerea lor se suporta de către antrepozitarul autorizat sau importatorul autorizat. În cazul timbrelor distruse sau deteriorate, antrepozitarii şi importatorii autorizaţi au obligaţia ca în termen de 15 zile de la prezentarea situaţiei prevăzute la alin. (11) sa achite Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" – S.A. contravaloarea acestora. …  + 
Codul fiscal:(4) Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializată, autorizata de autoritatea fiscală competenţa pentru tipărirea acestora, în condiţiile prevăzute în norme. … (5) Contravaloarea timbrelor pentru marcarea tigaretelor şi a altor produse din tutun se asigura de la bugetul de stat, din valoarea accizelor aferente acestor produse, conform prevederilor din norme. …  + 
Norme metodologice:29. (1) Eliberarea marcajelor se face de către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A. în baza notelor de comanda aprobate de către autoritatea fiscală centrala sau teritorială, după caz.(2) În cazul importatorilor autorizaţi, eliberarea marcajelor se face sub supraveghere vamală. … (3) Marcajele se realizează de către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A. prin emisiuni identificate printr-un cod şi o serie de emisiune aprobate de autoritatea fiscală centrala. … (4) Termenul de executare a comenzilor de către Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A. este de 15 zile lucrătoare de la data primirii şi înregistrării notelor de comanda aprobate de autoritatea fiscală competenţa. … (5) Până la eliberarea marcajelor către beneficiari, acestea se depozitează la Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A. în condiţii de deplina securitate. … (6) Pentru tigarete şi produse din tutun, Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A. eliberează antrepozitarilor autorizaţi ca producători şi importatorilor autorizaţi timbrele necesare marcarii acestor produse, în baza notelor de comanda aprobate de către autoritatea fiscală centrala. … (7) În cazul antrepozitarului autorizat ca producător de tigarete şi produse din tutun, cantitatea de timbre ce poate fi eliberata în decursul unei luni se stabileşte de către autoritatea fiscală centrala de comun acord cu Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A. şi cu solicitantul. Aceasta cantitate se determina în funcţie de stocul de timbre neutilizate existent la data solicitării şi de numărul de timbre aferent livrărilor efectuate în luna anterioară. Cantitatea maxima de timbre ce poate fi aprobată pentru o luna nu poate depăşi cantitatea de timbre aferentă livrărilor din luna anterioară solicitării, la care se mai poate adauga 10% din aceasta. În situaţii excepţionale şi bine justificate, aceasta cantitate poate fi suplimentata. La preluarea marcajelor de la Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A., solicitantul este obligat să prezinte şi dovada virarii în contul acestei companii a contravalorii timbrelor utilizate aferente livrărilor de produse din tutun efectuate în luna anterioară, fără de care nu pot ridica noua comanda. … (8) În cazul importurilor, fiecare nota de comanda de timbre se aproba numai dacă importatorul autorizat va prezenta dovada virarii în contul bugetului de stat a unei sume echivalente cu valoarea accizelor corespunzătoare cantităţilor de tigarete şi produse din tutun pentru care s-au solicitat timbre, mai puţin contravaloarea timbrelor stabilită pe baza preţului fără taxa pe valoarea adăugată. De asemenea, acesta va prezenta şi dovada virarii în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" – S.A. a contravalorii timbrelor, stabilită pe baza preţului plus taxa pe valoarea adăugată. … (9) În cazul producţiei interne, până la data de 25 a fiecărei luni, antrepozitarii autorizaţi ca producători de tigarete şi produse din tutun vor vira în contul bugetului de stat valoarea accizelor datorată pentru luna anterioară – la momentul iesirii produselor din antrepozitul fiscal de producţie -, mai puţin contravaloarea timbrelor aferentă cantităţilor de produse din tutun livrate, stabilită pe baza preţului fără taxa pe valoarea adăugată. În acelaşi timp, vor vira direct în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" – S.A. contravaloarea timbrelor respective stabilită pe baza preţului cu taxa pe valoarea adăugată. Lunar, în declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat, antrepozitarii autorizaţi vor înscrie valoarea accizelor diminuată cu valoarea timbrelor stabilită la preţ fără taxa pe valoarea adăugată. Antrepozitarii autorizaţi au obligaţia de a anexa la fiecare declaraţie copia dovezii privind virarea în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" – S.A. a contravalorii timbrelor, stabilită pe baza preţului cu taxa pe valoarea adăugată. … (10) Pentru produsele supuse marcarii, altele decât tigaretele şi produsele din tutun, eliberarea marcajelor se face numai după prezentarea de către antrepozitarul sau importatorul autorizat a dovezii plăţii contravalorii marcajelor şi a extrasului de cont care atesta virarea contravalorii marcajelor comandate, în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" – S.A. …  + 
Codul fiscal:Confiscarea produselor din tutunArt. 206 […](2) Repartizarea fiecărui lot de produse din tutun confiscate, preluarea acestora de către antrepozitarii autorizaţi şi importatori, precum şi procedura de distrugere se efectuează conform normelor. …  + 
Norme metodologice:30. (1) Repartizarea fiecărui lot de produse din tutun confiscate către antrepozitarii autorizaţi ca producători se face proporţional cu cota de piaţa deţinută. Situaţia privind cotele de piaţa se comunică de autoritatea fiscală centrala, trimestrial, autorităţii fiscale teritoriale, direcţiilor cu atribuţii de control din subordinea Ministerului Finanţelor Publice, Autorităţii Naţionale a Vamilor şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.(2) Fiecare antrepozitar autorizat ca producător are obligaţia să asigure pe cheltuiala proprie preluarea în custodie, transportul şi depozitarea cantităţilor de produse din lotul confiscat care i-a fost repartizat. … (3) Predarea cantităţilor de produse din tutun confiscate se face pe baza unui proces-verbal de predare-primire, ce va fi semnat atât de reprezentanţii organului care a procedat la confiscarea produselor, cat şi de reprezentanţii antrepozitarului autorizat ca producător, care le preia. … (4) Distrugerea se va efectua prin arderea produselor din tutun – în baza aprobării date de autoritatea fiscală centrala la cererea antrepozitarului autorizat şi în prezenta unei comisii de distrugere constituite special în acest scop. Din aceasta comisie vor face parte un reprezentant al organelor de poliţie şi un reprezentant al direcţiei cu atribuţii de control din cadrul autorităţii fiscale centrale. Cheltuielile aferente distrugerii vor fi suportate de fiecare antrepozitar autorizat care va proceda la distrugerea bunurilor confiscate. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IIAlte produse accizabileScutiriArt. 210 […](2) Agenţii economici exportatori de cafea prajita, obţinută din operaţiuni proprii de prajire a cafelei verzi importate direct de aceştia, pot solicita autorităţilor fiscale competente, pe bază de documente justificative, restituirea accizelor plătite în vama, aferente numai cantităţilor de cafea verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua exportata. … (3) Modalitatea de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) şi (2) este stabilită în norme. …  + 
Norme metodologice:31. (1) În cazul exportatorilor de cafea prajita obţinută din operaţiuni proprii de prajire a cafelei verzi importate direct de către aceştia, restituirea accizelor plătite în vama, aferente cantităţilor de cafea verde utilizata ca materie prima pentru cafeaua exportata, se face pe baza prezentării de către exportator autorităţii fiscale teritoriale în raza căreia îşi desfăşoară activitatea a următoarelor documente justificative:a) declaraţia vamală de import a cafelei verzi; … b) documentul care atesta plata accizelor în vama, confirmat de banca la care plătitorul are contul deschis; … c) declaraţia vamală de export a cafelei prajite. … (2) Restituirea accizelor se efectuează: … a) prin compensare cu alte impozite şi taxe datorate bugetului de stat; … b) prin restituire efectivă a accizelor plătite în momentul întocmirii formalităţilor de vamuire pentru cafeaua verde. … (3) În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (1), nu se beneficiază de regimul de restituire. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IIIImpozitul la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia internaDispoziţii generaleArt. 215 […](5) Momentul exigibilitatii impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia interna intervine la data efectuării livrării. …  + 
Norme metodologice:32. Impozitul la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia interna se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care impozitul devine exigibil. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IVDispoziţii comuneObligaţiile plătitorilorArt. 219 […](3) Plătitorii au obligaţia sa ţină evidenta accizelor şi a impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia interna, după caz, conform prevederilor din norme. …  + 
Norme metodologice:33. (1) Evidentierea în contabilitate a accizelor şi a impozitului la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia interna se efectuează prin aplicarea Planului de conturi general şi a Normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, cu modificările ulterioare, precum şi a prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, cu modificările ulterioare.(2) Sumele datorate drept accize şi impozit la ţiţeiul şi la gazele naturale din producţia interna se virează de către plătitori în următoarele conturi de venituri ale bugetului de stat deschise la unităţile de trezorerie şi contabilitate publică în a căror rază teritorială aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, şi anume: …     – contul 20.14.01.01 "Accize încasate din vânzarea                                     uleiurilor minerale": accizele                                     datorate pentru uleiuri minerale    – contul 20.14.01.02 "Accize încasate din vânzarea                                     de alcool, distilate şi băuturi                                     alcoolice": accizele datorate                                     pentru alcool, distilate, băuturi                                     alcoolice, vinuri şi bere    – contul 20.14.01.03 "Accize încasate din vânzarea                                     produselor din tutun": accizele                                     datorate pentru produse din                                     tutun    – contul 20.14.01.04 "Accize încasate din vânzarea                                     de cafea": accizele datorate                                     pentru cafea    – contul 20.14.01.05 "Accize încasate din vânzarea                                     altor produse": accizele dato-                                     rate pentru alte produse şi                                     grupe de produse cuprinse la                                     cap. II "Alte produse accizabile"                                     de la titlul VII din Codul fiscal    – contul 20.17.01.24 "Impozitul pe ţiţeiul din pro-                                     ductia interna şi gazele natu-                                     rale": impozitul pentru ţiţei şi                                     pentru gazele naturale din pro-                                     ductia interna provenite din                                     zăcăminte de gaze naturale,                                     din zăcăminte de gaze cu con-                                     densat şi din zăcăminte de ţiţei(3) Accizele datorate pentru importuri de produse accizabile se achită de către plătitori în următoarele conturi deschise la unităţile trezoreriei statului pe numele birourilor vamale prin care se derulează operaţiunile de import: …     – contul 20.14.01.08 "Accize încasate în vama din                                     importul uleiurilor minerale"    – contul 20.14.01.09 "Accize încasate în vama din                                     importul de alcool, distilate şi                                     băuturi alcoolice"    – contul 20.14.01.10 "Accize încasate în vama din                                     importul de produse din tutun"    – contul 20.14.01.11 "Accize încasate în vama din                                     importul de cafea"    – contul 20.14.01.12 "Accize încasate în vama din                                     importul altor produse"(4) Autorităţile fiscale asigura evidenta nominală pe plătitori a accizelor şi impozitelor datorate şi încasate potrivit normelor în vigoare. … 34. Pentru produsele scoase din rezerva de stat sau din rezerva de mobilizare, plata accizelor se face de către unităţile deţinătoare ale acestor stocuri la livrarea produselor către beneficiari.35. (1) Produsele accizabile deţinute de agenţii economici care înregistrează obligaţii bugetare restante pot fi valorificate în cadrul procedurii de executare silită de organele competente, potrivit legii.(2) Persoanele care dobândesc bunuri accizabile prin valorificare potrivit alin. (1) trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege, după caz. …  + 
Codul fiscal:Decontările între agenţii economiciArt. 220 […](2) Nu intra sub incidenţa prevederilor alin. (1): … a) livrările de produse supuse accizelor către agenţii economici care comercializează astfel de produse în sistem en detail; … b) livrările de produse supuse accizelor, efectuate în cadrul sistemului de compensare a obligaţiilor faţă de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale. Sumele reprezentând accizele nu pot face obiectul compensărilor, dacă actele normative speciale nu prevăd altfel. …  + 
Norme metodologice:36. În cadrul sistemului de compensare intra şi compensările admise de actele normative, efectuate între agenţii economici. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VDispoziţii tranzitoriiDerogăriArt. 221 […](2) Prin derogare de la art. 192 şi 193, până la data de 1 ianuarie 2007, livrarea uleiurilor minerale din antrepozitele fiscale de producţie se efectuează numai în momentul în care cumpărătorul prezintă documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată. Cu ocazia depunerii declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele diferenţe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de uleiuri minerale efectiv livrate de agenţii economici producători, în decursul lunii precedente. …  + 
Norme metodologice:37. (1) Livrarea uleiurilor minerale din antrepozitele fiscale de producţie se efectuează numai în momentul în care cumpărătorul prezintă documentul de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată.(2) Ordinele de plată pentru trezoreria statului care atesta virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată, prezentate de către cumpărători antrepozitarilor autorizaţi, trebuie să fie confirmate prin ştampila şi semnatura autorizata a unităţii bancare care a debitat contul plătitorului cu suma respectiva şi copie de pe extrasul de cont. … (3) Accizele aferente uleiurilor minerale livrate din antrepozitele fiscale de producţie se achită de către cumpărători în contul bugetului de stat 20.14.01.01 "Accize încasate din vânzarea uleiurilor minerale", prevăzut la pct. 33 alin. (2), deschis la unitatea trezoreriei statului în raza căreia îşi are sediul antrepozitarul autorizat pentru producţie. … (4) În rubrica "Reprezentând plati" din ordinul de plată pentru trezoreria statului prin care se achită accizele, cumpărătorii menţionează denumirea şi codul unic de înregistrare al antrepozitarului autorizat – furnizor de uleiuri minerale. … (5) Livrarea de uleiuri minerale se face numai pe bază de comandă depusa de cumpărător. … (6) Pe baza comenzii depuse de cumpărător, antrepozitarii autorizaţi emit cumparatorilor o factura pro-forma (cod 14-4-10/aA) în care vor fi menţionate: denumirea produsului, cantitatea, valoarea accizei datorate, precum şi informaţii cu privire la denumirea şi codul unic de înregistrare al antrepozitarului autorizat, în numele căruia se efectuează plata accizelor, precum şi cele privind unitatea trezoreriei statului în raza căreia acesta îşi are sediul. … (7) În cazul în care cantităţile livrate se determina prin cantarire, se solicita comenzi exprimate în tone. Pentru transformarea în litri la temperatura de +15°C se vor utiliza densitatile aferente temperaturii de +15°C. … (8) În cazul în care livrările se fac în vase calibrate şi/sau cantităţile se determina prin metoda volum-densitate, se solicita comenzi exprimate în litri, care să corespundă cu capacitatea din documentul de calibrare. … (9) Cantitatea din comanda, exprimată în litri la temperatura efectivă, se va corecta cu densitatea la temperatura de +15°C, rezultând cantitatea exprimată în litri la temperatura de +15°C. … (10) Valoarea accizei datorate de cumpărător conform facturii pro-forma va fi cantitatea exprimată în litri la temperatura de +15°C, determinata potrivit prevederilor alin. (9), înmulţită cu acciza pe litru. … (11) La livrarea efectivă se recalculează acciza conform procedeului de mai sus, iar valoarea obţinută va fi evidenţiată distinct. … (12) Pentru celelalte tipuri de uleiuri minerale calculul valorii accizei datorate se face pe baza densitatilor înscrise în registrul de densitati în momentul întocmirii facturii proforma, recalculate la temperatura de +15°C, după cum urmează: … – acciza (euro/tona): 1.000 = acciza (euro/kg) x densitatea la +15°C (kg/litru) = acciza (euro/litru);– cantitatea în kg: densitatea la +15°C = cantitatea în litri la +15°C;– valoarea accizei = cantitatea în litri la +15°C x acciza (euro/litru).(13) Eventualele diferenţe între valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiar, conform facturii proforma, şi valoarea accizelor aferente cantităţilor de uleiuri minerale efectiv livrate de agenţii economici producători şi procesatori, conform facturii fiscale, determinate de variatia de densitate, se vor regulariza cu ocazia depunerii declaraţiei lunare privind obligaţiile de plată la bugetul de stat. … (14) Unităţile trezoreriei statului vor elibera zilnic, la solicitarea antrepozitarilor autorizaţi, copii ale extraselor contului de venituri al bugetului de stat 20.14.01.01 "Accize încasate din vânzarea uleiurilor minerale" în care au fost evidentiate accizele virate în numele acestora, fără de care furnizorul nu poate efectua livrarea. … (15) Evidentierea în contabilitate a accizelor se efectuează prin aplicarea Planului de conturi general şi a Normelor metodologice de utilizare a conturilor contabile aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 306/2002 pentru aprobarea Reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, cu modificările ulterioare, precum şi a prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 94/2001 pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, cu modificările ulterioare. … 38. (1) Toţi agenţii economici producători de produse accizabile prevăzute la art. 162 din Codul fiscal, deţinători de autorizaţii eliberate în conformitate cu prevederile Legii nr. 521/2002 privind regimul de supraveghere şi autorizare a producţiei, importului şi circulaţiei unor produse supuse accizelor, cu valabilitate până la data de 31 decembrie 2003, au obligaţia ca în termen de 10 zile de la publicarea prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, să depună la autoritatea fiscală teritorială listele de inventar ale produselor înregistrate în stoc la data de 31 decembrie 2003.(2) Listele de inventar se întocmesc în doua exemplare care se certifica de autoritatea fiscală teritorială. Primul exemplar astfel certificat se păstrează de către agentul economic, iar cel de-al doilea se păstrează de autoritatea fiscală teritorială. … (3) Listele de inventar vor fi însoţite obligatoriu de declaraţia agentului economic privind achiziţiile de produse accizabile din ultimele doua luni, utilizate ca materie prima. … (4) Declaraţia se întocmeşte în doua exemplare, din care primul exemplar se păstrează de agentul economic, iar al doilea exemplar se păstrează la autoritatea fiscală teritorială împreună cu listele de inventar. … (5) Agenţii economici care la data de 31 decembrie 2003 au înregistrat stocuri de produse accizabile, realizate până la această dată, şi care nu îndeplinesc condiţiile pentru a deveni antrepozitari autorizaţi potrivit prevederilor titlului VII din Codul fiscal vor putea valorifica produsele din stoc până la data de 30 iunie 2004 în baza unei aprobări speciale emise de autoritatea fiscală emitenta a autorizaţiei, data în baza Legii nr. 521/2002, cu plata accizelor după caz. Cazul privind plata accizelor se stabileşte de autoritatea fiscală emitenta a aprobării speciale. Agenţii economici producători de alcool etilic şi de distilate – ca materii prime -, vor vinde aceste produse numai către beneficiarii autorizaţi în condiţiile prevăzute la titlul VII din Codul fiscal. După data de 30 iunie 2004, cantităţile rămase în stoc nu mai pot fi comercializate. … (6) Antrepozitarii autorizaţi ca producători de produse din grupa alcool etilic, care deţin în stoc alcool etilic şi distilate – ca materii prime -, achiziţionate la preţuri cu accize, nu mai plătesc accize pentru produsele obţinute exclusiv din prelucrarea acestor materii prime şi nici pentru astfel de produse înregistrate în stoc la 31 decembrie 2003, cu condiţia ca accizele aferente materiilor prime sa fi fost plătite furnizorului. Aceasta prevedere se va aplica până la data de 30 iunie 2004, după această dată urmând a se aplică prevederile titlului VII din Codul fiscal. … (7) Pentru produsele accizabile aflate în stoc la data de 31 decembrie 2003 în alte locatii decât antrepozitele fiscale ale antrepozitarului autorizat pentru care acciza nu a fost plătită, acciza devine exigibilă la momentul livrării produselor. … 39. (1) Documentele fiscale aflate în stoc la data de 31 decembrie 2003 se pot utiliza şi după această dată.(2) Toţi agenţii economici care au avut obligaţia utilizării documentelor fiscale speciale prevăzute în actele normative privind regimul accizelor, care s-au aplicat până la intrarea în vigoare a Codului fiscal, în termen de 10 zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor depune la autoritatea fiscală teritorială o declaraţie privind stocul de astfel de documente, înregistrat la data de 31 decembrie 2003. Declaraţia se întocmeşte în doua exemplare, din care primul se păstrează de agenţii economici. … 40. (1) Pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2003, agenţii economici producători de tigarete şi produse din tutun vor deduce din valoarea accizelor datorate la data de 25 ianuarie 2004 contravaloarea timbrelor determinata pe baza preţului fără taxa pe valoarea adăugată, aferente livrărilor de astfel de produse efectuate în această perioadă. În acelaşi timp, agenţii economici vor vira în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" – S.A. contravaloarea timbrelor respective stabilită pe baza preţului cu taxa pe valoarea adăugată.(2) Agenţii economici producători interni de tigarete şi produse din tutun, care nu au primit autorizaţie de antrepozitar autorizat începând cu data de 1 ianuarie 2004, au obligaţia ca în termen de 10 zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, sa predea spre distrugere Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" – S.A. timbrele neutilizate existente în stoc la data de 31 decembrie 2003. Aceşti agenţi economici au, de asemenea, obligaţia sa vireze contravaloarea acestor timbre în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" – S.A. Sumele ce urmează a fi virate în contul Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" – S.A. se stabilesc printr-un act de control încheiat de organul fiscal teritorial în raza căruia îşi desfăşoară activitatea agentul economic în cauza, la solicitarea autorităţii fiscale centrale. … (3) Agenţii economici producători interni de produse accizabile supuse marcarii, altele decât tigaretele şi produsele din tutun, care nu au primit autorizaţie de antrepozitar autorizat începând cu data de 1 ianuarie 2004, sau agenţii economici producători de produse care începând cu această dată nu mai intra sub incidenţa marcarii au obligaţia ca în termen de 10 zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, sa predea spre distrugere Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" – S.A. marcajele neutilizate. … 41. (1) În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice, antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şi importatorii de uleiuri minerale sunt obligaţi sa transmită Ministerului Economiei şi Comerţului lista cuprinzând semifabricatele şi produsele finite din nomenclatorul lor de fabricaţie sau de import, încadrarea pe poziţii tarifare, domeniul de utilizare şi acciza propusă pentru acestea. Listele vor fi însoţite de fişele tehnice ale fiecărui produs finit.(2) După verificarea listelor, Ministerul Economiei şi Comerţului, în termen de 10 zile de la primirea acestora, le va transmite în vederea avizării Ministerului Finanţelor Publice – Comisia centrala de autorizare a antrepozitelor fiscale. … (3) Prevederile alin. (1) şi (2) vor fi aplicate oricărui nou produs intrat în nomenclatorul de fabricaţie sau de import al antrepozitarului autorizat pentru producţie sau importatorului de uleiuri minerale. … 42. Anexele nr. 1-21 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice de aplicare a prevederilor titlului VII din Codul fiscal. + 
Anexa 1    ––-la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal––––––––––––––– ┌─────────────┬────────────────────────┬──────────────────┐ │ │Nr. înregistrare….. │Data…………. │ └─────────────┴────────────────────────┴──────────────────┘                                     CERERE            privind acordarea autorizaţiei de producător individual┌──────────────────────────────┬──────────────────────────────────────────────┐│ 1. Numele şi prenumele │ │├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│ 2. Adresa │ │├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│ 3. Telefon │ │├──────────────────────────────┼──────────────────────────────────────────────┤│ 4. Codul numeric personal │ │├──────────────────────────────┴─────────────────────────────────┬────────────┤│ 5. Arătaţi dacă solicitantul a fost condamnat definitiv în │ [] [] ││ ultimii 5 ani pentru infracţiunile prevăzute în │ ││ legislaţia fiscală │ Da Nu │├────────────────────────────────────────────────────────────────┴────────────┤│ 6. Se anexează cazierul judiciar al solicitantului │├─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 7. Anexati extrasul de rol privind obligaţiile fiscale │├────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┤│ 8. Descrierea activităţii ce urmează a se │ ││ desfăşura şi perioada de timp aferentă │ │├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│ 9. Menţionaţi cantitatea (în litri) │ ││ estimată a fi obţinută la nivelul unui an, │ ││ pentru: │ ││ │ ││ 9.1. – tuica │ ││ │ ││ 9.2. – rachiuri din fructe │ ││ │ ││ 9.3 – vinuri │ ││ │ ││ 9.4.- bere │ ││ │ ││ 9.5. – băuturi fermentate, altele decât │ ││ bere şi vinuri │ │├────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│ 10. Perioada de desfăşurare a activităţii │ │├────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┤│ 11. Anexati copiile autorizaţiilor sau avizelor privind desfăşurarea ││ activităţii (avizul de mediu este obligatoriu) │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘    Cunoscând dispoziţiile art. 292 privind falsul în declaraţii, din Codul penal, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete.      ……………….. ………….    Semnatura solicitantului Data + 
Anexa 2    ––-la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal––––––––––––––– ┌─────────────┬────────────────────────┬──────────────────┐ │ │Nr. înregistrare….. │Data…………. │ └─────────────┴────────────────────────┴──────────────────┘                                   DECLARAŢIE               privind producţia de tuica şi rachiuri din fructe  ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────┐  │ 1. Numele şi prenumele │ │  ├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤  │ 2. Adresa │ │  ├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤  │ 3. Telefon │ │  ├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤  │ 4. Codul numeric personal │ │  ├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤  │ 5. Cantitatea (în litri) estimată │ │  │ a se obţine la nivelul unui an: │ │  │ 5.1 – tuica │ │  │ 5.2. – rachiuri din fructe │ │  ├─────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────┤  │ 6. Perioada în care se desfăşoară │ │  │ activitatea │ │  └─────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────┘    Cunoscând dispoziţiile art. 292 privind falsul în declaraţii, din Codulpenal, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete.      ……………….. ………….    Semnatura declarantului Data + 
Anexa 3    ––-la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––Antrepozitarul autorizat/importatorul …………………….Numărul de înmatriculare în registrul comerţului/anul……….Codul unic de înregistrare ………………………………Sediul ………………………………………………..Judeţul ……………………………………………….Contul ………………………………………………..Banca …………………………………………………Autorizaţia de antrepozit fiscal/importator nr. …. din ……                                   DECLARAŢIE                privind preţurile maxime de vânzare cu amănuntul                           pe sortimente de tigarete    Începând cu data de ……………… preţurile maxime de vânzare cuamănuntul, practicate pe sortimente, vor fi următoarele:──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nr. Denumirea Numărul Preţul maxim de vânzarecrt. sortimentului tigaretelor/pachet cu amănuntul (lei/pachet)────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 3──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────           Director general, Director economic,          ………………. ………………. + 
Anexa 4    ––-la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal––––––––––––––– ┌─────────────┬────────────────────────┬──────────────────┐ │ │Nr. înregistrare….. │Data…………. │ └─────────────┴────────────────────────┴──────────────────┘                                     CERERE              privind acordarea autorizaţiei de antrepozit fiscal                 (atasati numărul suplimentar de pagini necesar                    pentru a asigura informaţiile complete)┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ I. INFORMAŢII PRIVIND ANTREPOZITARUL AUTORIZAT PROPUS │├───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤│ 1. Numele │ │├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ 2. Adresa │ │├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ 3. Telefon │ │├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ 4. Fax │ │├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ 5. Adresa e-mail │ │├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ 6. Numărul de înregistrare la registru│ ││ comerţului │ │├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ 7. Codul unic de înregistrare │ │├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ 8. Numele şi numărul de telefon al │ ││ reprezentantului legal sau al altei │ ││ persoane de contact │ │├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ 9. Descrierea activităţilor economice │ ││ desfăşurate în România │ │├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ 10. Numele, adresa şi codul fiscal al │ ││ persoanelor afiliate cu solicitantul │ │├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤│ 11. Dacă solicitantul este persoana │ ││ juridică, numele, adresa şi codul │ ││ numeric personal al fiecărui │ ││ administrator; se vor anexa şi │ ││ cazierele judiciare ale │ ││ administratorilor │ │├───────────────────────────────────────┴───────────────────────┬──────────────┤│ 12. Arătaţi dacă solicitantul (sau în cazul în care │ ││ solicitantul este persoana juridică, oricare │ X X ││ dintre administratorii săi) a fost condamnat │ ││ definitiv în ultimii 5 ani pentru infracţiunile │ Da Nu ││ prevăzute în legislaţia fiscală │ │├───────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────────┤│ 13. Anexati certificatul de atestare fiscală sau, după caz, extrasul de rol ││ privind obligaţiile fiscale la bugetul de stat, precum şi cazierul fiscal al ││ solicitantului │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 14. Anexati copia situaţiilor financiare anuale (bilanţ) din ultimii doi ani │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 15. Anexati confirmarea organului fiscal cu privire la calitatea de plătitor ││ de accize │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 16. Anexati un certificat constatator, eliberat de Oficiul Registrului ││ Comerţului, din care să rezulte: capitalul social, asociaţii, obiectul de ││ activitate, administratorii, precum şi copia certificatului de înregistrare ││ eliberat potrivit reglementărilor legale în vigoare │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ II. INFORMAŢII PRIVIND ANTREPOZITUL FISCAL PROPUS ││ (pentru fiecare antrepozit fiscal propus se depune separat câte o parte a ││ II-a precum şi orice alte informaţii necesare) │├─────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────────┤│ 1. Adresa antrepozitului fiscal propus │ │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│ 2. Descrierea activităţilor ce urmează a se │ ││ desfăşura în antrepozitul fiscal propus │ ││ (inclusiv natura activităţilor şi tipurile de │ ││ produse accizabile) │ │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│ 3. Arătaţi dacă anterior a fost respinsă, │ ││ revocată sau anulată vreo autorizaţie de │ ││ antrepozit fiscal pentru locul respectiv │ │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│ 4. Enumerati tipurile şi cantităţile de │ ││ produse accizabile produse şi/sau depozitate │ ││ în locul respectiv în fiecare din ultimele │ ││ 12 luni (dacă este cazul) precum şi tipurile │ ││ şi cantităţile estimate pentru fiecare din │ ││ următoarele 12 luni │ ││ │ ││ Tipurile de produse accizabile urmează a fi │ ││ detaliate în funcţie de acciza unitară pe │ ││ produs │ │├─────────────────────────────────────────────────┼────────────────────────────┤│ 5. În cazul unui loc care urmează a fi │ ││ folosit exclusiv pentru depozitarea             │                            ││ produselor accizabile, specificati │ ││ capacitatea maxima de depozitare │ ││ (cantitatea de produse accizabile care │ ││ poate fi depozitata la un moment dat în │ ││ locul respectiv) │ │├─────────────────────────────────────────────────┴────────────────────────────┤│ 6. Anexati un plan de amplasare a antrepozitului fiscal propus │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 7. Anexati copiile licenţelor, autorizaţiilor sau avizelor privind ││ desfăşurarea activităţilor din antrepozitul fiscal propus │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 8. Dacă locul se afla în proprietatea antrepozitarului autorizat propus, ││ anexati copia actelor de proprietate │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 9. Dacă locul se afla în proprietatea altei persoane, anexati următoarele: ││ a. Copia contractului de leasing sau dovada deţinerii sub orice formă legală ││ b. O declaraţie semnată de proprietar care confirma permisiunea de acces ││    pentru personalul cu atribuţii de control                                │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ III. INFORMAŢII PRIVIND GARANŢIA FINANCIARĂ │├────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────┤│ 1. Tipul de garanţie financiară propusă │ │├────────────────────────────────────────────┼─────────────────────────────────┤│ 2. Suma propusă pentru garanţia │ ││ financiară pentru fiecare antrepozit fiscal│ ││ (şi descrierea metodei de calcul) │ │├────────────────────────────────────────────┴─────────────────────────────────┤│ 3. În cazul unui depozit în bani, anexati scrisoare de bonitate bancară │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 4. În cazul ipotecii, anexati următoarele: ││ a. Descrierea detaliată a bunului imobil ipotecat ││ b. Dovada deţinerii proprietăţii bunului, contractul de ipoteca şi poliţa de ││ asigurare ││ c. Declaraţie privind inexistenta altei ipoteci în legătură cu bunul imobil ││ ipotecat ││ d. Dovada valorii bunului imobil ipotecat (evaluare recenta efectuată de un ││ expert autorizat şi independent sau document de achiziţie recent) │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ 5. În cazul unei garanţii bancare, anexati următoarele: ││ a. Numele, adresa şi telefonul garantului propus ││ b. Declaraţia garantului propus cu privire la intenţia de a asigura garanţia ││ bancară pentru o sumă şi perioada de timp specificată (Scrisoare de garanţie ││ bancară) │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘    Cunoscând dispoziţiile art. 292 privind falsul în declaraţii, din Codulpenal, declar că datele înscrise în acest formular sunt corecte şi complete.     _________________________ ____________     Semnatura solicitantului     sau a reprezentantului fiscal Data + 
Anexa 5––-la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––                                                                 – faţa –       PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE ÎNSOŢIRE┌─┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬─────────────│1│ │ │├─┤ 1 Expeditor Cod unic de înregistrare │2 Cod acciza │3 Nr.│E│ [] │ expeditor │ referinţa│x│ ├─────────────────┼─────────────│e│ │4 Cod acciza │5 Nr.│m│ │ primitor │ factura│p│ ├─────────────────┴─────────────│l│ │6 Data facturii│a│ ││r├────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────│ │7 Primitor Cod unic de înregistrare │8 Autoritatea competenţa a│p│ │ locului de expediere│e│ ││n│ ││t│ ││r│7a Locul livrării ││u│ ├───────────────────────────────│ │ │10 Garanţia│e│ ││x│ ││p├────────────────────────────────────────────┤│e│9 Transportator ││d│ ││i│ ├───────────────┬───────────────│t│ │12 Ţara de │13 Ţara de│o│ │ expediţie │ primire│r├────────────────────────────────────────────┼───────────────┴───────────────│ │11 Alte informaţii privind transportul │14 Reprezentantul fiscal│ │ ││ │ │├─┼───────────────────────┬────────────────────┼───────────────────────────────│1│15 Locul de expediere │16 Data expedierii │17 Durata transportului│ │ │ │└─┴───────────┬───────────┴────────────────────┴─┬─────────────────────────────18a │ │19a Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20a │21a Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22a Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────┴───────────────────18b │ │19b Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20b │21b Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22b Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────┴───────────────────18c │ │19c Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20c │21c Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22c Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┴─────────┴───────────────────              │23 Certificate (pentru unele vinuri              │ şi băuturi spirtoase, mici              │ berarii şi distilerii)              │              │              │              ├─────────────────────────────────┬──────────────────────────────              │A Menţiuni privind verificarea. │24 Casutele 1-22 corect              │ Se completează de autoritatea │completate              │ fiscală competenţa. ├──────────────────────────────              │ │Societatea semnatara şi nr.              │ │de telefon              │ ├──────────────────────────────              │ │Numele semnatarului              │ ├──────────────────────────────              │ │Locul şi data              │ ├──────────────────────────────              │ │Semnatura              │ ├──────────────────────────────              │ │              │ Continua pe verso │              │ (exemplarele 2,3 şi 4) │              │ │              └─────────────────────────────────┴──────────────────────────────– verso –INSTRUCŢIUNI DE COMPLETARECasuta 1. Expeditor: numele şi adresa, completeCasuta 2. Codul de acciza al expeditorului: numărul de înregistrare atribuit expeditorului de către autoritatea fiscală competenţaCasuta 3. Nr. referinţa: seria şi numărul facturiiCasuta 4. Codul de acciza al primitorului: numărul de înregistrare în cazul unui antrepozit autorizat sau al unui operator înregistrat.Casuta 5. Nr. factura: numărul facturii aferentă produselor (dacă este cunoscut). Dacă nu, numărul avizului de însoţire sau al documentului de transport.Casuta 6. Data facturii: data emiterii documentului indicat la casuta nr.5Casuta 7. Primitor: numele şi adresa complete, iar în cazul în care primitorul este un operator neinregistrat, numărul de identificare TVA. În cazul mărfurilor exportate, trebuie indicat numele persoanei delegate de expeditor la locul exportului.Casuta 7a. Locul livrării: locul unde se livreaza efectiv produsele, dacă produsele nu sunt livrate la adresa indicată la casuta 7.În cazul produselor exportate se va menţiona "Export" şi locul unde se exporta.Casuta 8. Autoritatea competenţa a locului de expediere: numele şi adresa autorităţii fiscale competente responsabile cu controlul privind accizele la locul de expediereCasuta 9. Transportator: numele şi adresa persoanei responsabile cu primul transport (dacă ea este alta decât expeditorul)Casuta 10. Garanţia: se va indica numele celui care garanteazăCasuta 11. Alte informaţii privind transportul: numele transportatorului, mijlocul de transport, numărul de înmatriculare al vehiculului, numărul, tipul şi identificarea mijloacelor ataşate şi alteleCasuta 12. Ţara de expediţie: nu este cazulCasuta 13. Ţara de primire: ţara de destinaţieCasuta 14. Reprezentantul fiscal: numele reprezentantului fiscal dacă expeditorul are desemnată o astfel de persoanaCasuta 15. Locul de expediere: numărul de înregistrare al antrepozitului (dacă exista)Casuta 16. Data expedierii: data expedierii şi ora la care mărfurile părăsesc antrepozitul expeditoruluiCasuta 17. Durata transportului: perioada de timp normală, necesară pentru a efectua traseul, având în vedere mijlocul de transport şi distantaCasuta 18a. Descrierea produselor şi ambalajelor: denumirea comercială a produselor, însemnele şi numărul pachetelor (ex. container: nr. de pachete conţinute, baxuri)La descrierea produselor alcoolice -alcool şi băuturi alcoolice, altele decât -berea-, va fi menţionată concentraţia alcoolică (procent în volume la 20°C).Pentru bere, concentraţia alcoolică va fi menţionată fie în grade Plato, fie procente în volum la 20°C, ori amândouă,Pentru uleiuri minerale se va menţiona densitatea produsului la 15° C.Casuta 19a. Codul produsului: codul NCCasuta 20. Cantitatea:– numărul produselor exprimate în mii (tigarete, tigari şi tigari de foi)– numărul de litri la temperatura de 20°C cu doua zecimale (pentru bere, vinuri, alcool şi alte produse alcoolice)– numărul de litri la temperatura de 15°C (uleiuri minerale)Casuta 21a. Greutatea bruta: greutatea bruta a transportuluiCasuta 22a. Greutate neta: se va indica greutatea fără ambalaje a produselor accizabile în cazul berii, vinurilor, alcoolului şi altor produse alcoolice, al uleiurilor minerale şi al tuturor produselor din tutun cu excepţia tigaretelorCasuta 23. Certificate: acest spaţiu este rezervat pentru anumite certificate care sunt cerute numai pentru exemplarul 21. În cazul anumitor vinuri, certificatul referitor la originea şi calitatea produselor, atunci când se considera necesar2. În cazul anumitor băuturi spirtoase, certificatul referitor la locul de producţie (certificatul de marca)3. alteleCasuta 24. Societatea semnatara: documentul se completează de către, sau în numele expeditorului. Societatea semnatara trebuie să fie identificataCasutele 18b-22b şi 18c-22c se vor completa atunci când transportul conţine alte produse decât cele descrise în casutele 18a-22aCasuta A Menţiuni privind verificarea. Autoritatea competenţa menţionează controalele efectuate asupra exemplarelor 2, 3 şi 4. Dacă spaţiul de pe faţa documentului este insuficient, se poate continua pe verso-ul documentului.Toate observaţiile trebuie să fie semnate, datate şi autentificate prin ştampila funcţionarului responsabil.Casuta B Dacă în timpul transportului se schimba destinaţia produselor faţă de cea menţionată la casutele 7 sau 7a, expeditorul sau agentul sau de livrare trebuie să indice la Casuta B noul loc de livrare. În plus, expeditorul trebuie să notifice imediat la autoritatea fiscală competenţa schimbarea locului de livrare.Casuta C Certificarea recepţiei: se completează de către destinatar.Atunci când recepţia produselor într-un antrepozit este supusă unui control fiscal sau atunci când produsele sunt exportate, autoritatea fiscală competenţa sau biroul vamal, după caz, va elibera certificatul pentru conformitate                                                         – faţa –       PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE ÎNSOŢIRE┌─┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬─────────────│2│ │ │├─┤ 1 Expeditor Cod unic de înregistrare │2 Cod acciza │3 Nr.│E│ [] │ expeditor │ referinţa│x│ ├─────────────────┼─────────────│e│ │4 Cod acciza │5 Nr.│m│ │ primitor │ factura│p│ ├─────────────────┴─────────────│l│ │6 Data facturii│a│ ││r├────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────│ │7 Primitor Cod unic de înregistrare │8 Autoritatea competenţa a│p│ │ locului de expediere│e│ ││n│ ││t│ ││r│7a Locul livrării ││u│ ├───────────────────────────────│ │ │10 Garanţia│p│ ││r│ ││i├────────────────────────────────────────────┤│m│9 Transportator ││t│ ├───────────────┬───────────────│o│ │12 Ţara de │13 Ţara de│r│ │ expediţie │ primire│ ├────────────────────────────────────────────┼───────────────┴───────────────│ │11 Alte informaţii privind transportul │14 Reprezentantul fiscal│ │ ││ │ │├─┼───────────────────────┬────────────────────┼───────────────────────────────│2│15 Locul de expediere │16 Data expedierii │17 Durata transportului│ │ │ │└─┴───────────┬───────────┴────────────────────┴─┬─────────────────────────────18a │ │19a Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20a │21a Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22a Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────┴───────────────────18b │ │19b Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20b │21b Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22b Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────┴───────────────────18c │ │19c Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20c │21c Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22c Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┴─────────┴───────────────────              │23 Certificate (pentru unele vinuri              │ şi băuturi spirtoase, mici              │ berarii şi distilerii)              │              │              │              ├─────────────────────────────────┬──────────────────────────────              │A Menţiuni privind verificarea. │24 Casutele 1-22 corect              │ Se completează de autoritatea │completate              │ fiscală competenţa. ├──────────────────────────────              │ │Societatea semnatara şi nr.              │ │de telefon              │ ├──────────────────────────────              │ │Numele semnatarului              │ ├──────────────────────────────              │ │Locul şi data              │ ├──────────────────────────────              │ │Semnatura              │ ├──────────────────────────────              │ │              │ Continua pe verso │              │ (exemplarele 2,3 şi 4) │              │ │              └─────────────────────────────────┴──────────────────────────────                                                              – verso –┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│B AUTORIZARE PENTRU SCHIMBAREA LOCULUI LIVRĂRII ││ ││ Noua adresa │Autorizata de (autoritatea competentă):││ │ ││ │ ││ Cerută de: nume/adresa societăţii │ Nr. referinţa ││ │ Semnatura ││ │ şi ştampila ││ Numele semnatarului │ ││ │ ││ Locul şi data Semnatura │ │├──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┤│ ││C CERTIFICAREA RECEPŢIEI SAU EXPORTULUI*) ││ ││ [] Produse primite de destinatar ││ ││ Data ………… Locul ………. Nr. referinţa …………. ││ ││ Descrierea produselor │Plusuri │ Minusuri ││ │ │ ││ │ │ ││ │ │ ││ ││ [] Transport verificat ││ ││ ││ Mijloc de transport ……………. ││ ││ [] Produse exportate ││ Data ……………….. ││ ││ [] Nume semnatarului …….. Locul şi data ………………….. ││ Societatea semnatarului Semnatura ││ …………………….. ││ ││ ││ [] Autoritatea fiscală sau Aprobat de autoritatea fiscală ││ biroul vamal sau de biroul vamal ││ Nume ││ Adresa ││ ________ ││ * nu sunt admise ştersături │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ ││ A Menţiuni privind verificarea (continuare) ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘                                                                  – faţa –       PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE ÎNSOŢIRE┌─┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬─────────────│3│ │ │├─┤ 1 Expeditor Cod unic de înregistrare │2 Cod acciza │3 Nr.│E│ [] │ expeditor │ referinţa│x│ ├─────────────────┼─────────────│e│ │4 Cod acciza │5 Nr.│m│ │ primitor │ factura│p│ ├─────────────────┴─────────────│l│ │6 Data facturii│a│ ││r├────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────│ │7 Primitor Cod unic de înregistrare │8 Autoritatea competenţa a│d│ │ locului de expediere│e│ ││ │ ││r│ ││e│7a Locul livrării ││t│ ├───────────────────────────────│u│ │10 Garanţia│r│ ││n│ ││a├────────────────────────────────────────────┤│t│9 Transportator ││ │ ││e│ ├───────────────┬───────────────│x│ │12 Ţara de │13 Ţara de│p│ │ expediţie │ primire│e├────────────────────────────────────────────┼───────────────┴───────────────│d│11 Alte informaţii privind transportul │14 Reprezentantul fiscal│i│ ││t│ ││o│ ││r│ ││u│ ││l│ ││u│ ││i│ ││ │ │├─┼───────────────────────┬────────────────────┼───────────────────────────────│3│15 Locul de expediere │16 Data expedierii │17 Durata transportului│ │ │ │└─┴───────────┬───────────┴────────────────────┴─┬─────────────────────────────18a │ │19a Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20a │21a Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22a Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────┴───────────────────18b │ │19b Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20b │21b Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22b Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────┴───────────────────18c │ │19c Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20c │21c Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22c Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┴─────────┴───────────────────              │23 Certificate (pentru unele vinuri              │ şi băuturi spirtoase, mici              │ berarii şi distilerii)              │              │              │              ├─────────────────────────────────┬──────────────────────────────              │A Menţiuni privind verificarea. │24 Casutele 1-22 corect              │ Se completează de autoritatea │completate              │ fiscală competenţa. ├──────────────────────────────              │ │Societatea semnatara şi nr.              │ │de telefon              │ ├──────────────────────────────              │ │Numele semnatarului              │ ├──────────────────────────────              │ │Locul şi data              │ ├──────────────────────────────              │ │Semnatura              │ ├──────────────────────────────              │ │              │ Continua pe verso │              │ (exemplarele 2,3 şi 4) │              │ │              └─────────────────────────────────┴──────────────────────────────                                                                 – verso –┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│B AUTORIZARE PENTRU SCHIMBAREA LOCULUI LIVRĂRII ││ ││ Noua adresa │Autorizata de (autoritatea competentă):││ │ ││ │ ││ Cerută de: nume/adresa societăţii │ Nr. referinţa ││ │ Semnatura ││ │ şi ştampila ││ Numele semnatarului │ ││ │ ││ Locul şi data Semnatura │ │├──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┤│ ││C CERTIFICAREA RECEPŢIEI SAU EXPORTULUI*) ││ ││ [] Produse primite de destinatar ││ ││ Data ………… Locul ………. Nr. referinţa …………. ││ ││ Descrierea produselor │Plusuri │ Minusuri ││ │ │ ││ │ │ ││ │ │ ││ ││ [] Transport verificat ││ ││ ││ Mijloc de transport ……………. ││ ││ [] Produse exportate ││ Data ……………….. ││ ││ [] Nume semnatarului …….. Locul şi data ………………….. ││ Societatea semnatarului Semnatura ││ …………………….. ││ ││ ││ [] Autoritatea fiscală sau Aprobat de autoritatea fiscală ││ biroul vamal sau de biroul vamal ││ Nume ││ Adresa ││ ________ ││ * nu sunt admise ştersături │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ ││ A Menţiuni privind verificarea (continuare) ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘                                                                    – faţa –       PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE ÎNSOŢIRE┌─┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬─────────────│4│ │ │├─┤ 1 Expeditor Cod unic de înregistrare │2 Cod acciza │3 Nr.│E│ [] │ expeditor │ referinţa│x│ ├─────────────────┼─────────────│e│ │4 Cod acciza │5 Nr.│m│ │ primitor │ factura│p│ ├─────────────────┴─────────────│l│ │6 Data facturii│a│ ││r├────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────│ │7 Primitor Cod unic de înregistrare │8 Autoritatea competenţa a│p│ │ locului de expediere│e│ ││n│ ││t│ ││r│7a Locul livrării ││u│ ├───────────────────────────────│ │ │10 Garanţia│a│ ││u│ ││t├────────────────────────────────────────────┤│o│9 Transportator ││r│ ││i│ ├───────────────┬───────────────│t│ │12 Ţara de │13 Ţara de│a│ │ expediţie │ primire│t├────────────────────────────────────────────┼───────────────┴───────────────│e│11 Alte informaţii privind transportul │14 Reprezentantul fiscal│a│ ││ │ ││f│ ││i│ ││s│ ││c│ ││a│ ││l│ ││a│ ││ │ ││a│ ││ │ ││p│ ││r│ ││i│ ││m│ ││i│ ││t│ ││o│ ││r│ ││u│ ││l│ ││u│ ││i│ │├─┼───────────────────────┬────────────────────┼───────────────────────────────│4│15 Locul de expediere │16 Data expedierii │17 Durata transportului│ │ │ │└─┴───────────┬───────────┴────────────────────┴─┬─────────────────────────────18a │ │19a Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20a │21a Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22a Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────┴───────────────────18b │ │19b Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20b │21b Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22b Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────┴───────────────────18c │ │19c Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20c │21c Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22c Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┴─────────┴───────────────────              │23 Certificate (pentru unele vinuri              │ şi băuturi spirtoase, mici              │ berarii şi distilerii)              │              │              │              ├─────────────────────────────────┬──────────────────────────────              │A Menţiuni privind verificarea. │24 Casutele 1-22 corect              │ Se completează de autoritatea │completate              │ fiscală competenţa. ├──────────────────────────────              │ │Societatea semnatara şi nr.              │ │de telefon              │ ├──────────────────────────────              │ │Numele semnatarului              │ ├──────────────────────────────              │ │Locul şi data              │ ├──────────────────────────────              │ │Semnatura              │ ├──────────────────────────────              │ │              │ Continua pe verso │              │ (exemplarele 2,3 şi 4) │              │ │              └─────────────────────────────────┴──────────────────────────────                                                              – verso –┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│B AUTORIZARE PENTRU SCHIMBAREA LOCULUI LIVRĂRII ││ ││ Noua adresa │Autorizata de (autoritatea competentă):││ │ ││ │ ││ Cerută de: nume/adresa societăţii │ Nr. referinţa ││ │ Semnatura ││ │ şi ştampila ││ Numele semnatarului │ ││ │ ││ Locul şi data Semnatura │ │├──────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┤│ ││C CERTIFICAREA RECEPŢIEI SAU EXPORTULUI*) ││ ││ [] Produse primite de destinatar ││ ││ Data ………… Locul ………. Nr. referinţa …………. ││ ││ Descrierea produselor │Plusuri │ Minusuri ││ │ │ ││ │ │ ││ │ │ ││ ││ [] Transport verificat ││ ││ ││ Mijloc de transport ……………. ││ ││ [] Produse exportate ││ Data ……………….. ││ ││ [] Nume semnatarului …….. Locul şi data ………………….. ││ Societatea semnatarului Semnatura ││ …………………….. ││ ││ ││ [] Autoritatea fiscală sau Aprobat de autoritatea fiscală ││ biroul vamal sau de biroul vamal ││ Nume ││ Adresa ││ ________ ││ * nu sunt admise ştersături │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ ││ A Menţiuni privind verificarea (continuare) ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ ││ │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘       PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE ÎNSOŢIRE┌─┬────────────────────────────────────────────┬─────────────────┬─────────────│5│ │ │├─┤ 1 Expeditor Cod unic de înregistrare │2 Cod acciza │3 Nr.│E│ [] │ expeditor │ referinţa│x│ ├─────────────────┼─────────────│e│ │4 Cod acciza │5 Nr.│m│ │ primitor │ factura│p│ ├─────────────────┴─────────────│l│ │6 Data facturii│a│ ││r├────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────────│ │7 Primitor Cod unic de înregistrare │8 Autoritatea competenţa a│p│ │ locului de expediere│e│ ││n│ ││t│ ││r│7a Locul livrării ││u│ ├───────────────────────────────│ │ │10 Garanţia│a│ ││u│ ││t├────────────────────────────────────────────┤│o│9 Transportator ││r│ ││i│ ├───────────────┬───────────────│t│ │12 Ţara de │13 Ţara de│a│ │ expediţie │ primire│t├────────────────────────────────────────────┼───────────────┴───────────────│e│11 Alte informaţii privind transportul │14 Reprezentantul fiscal│a│ ││ │ ││f│ ││i│ ││s│ ││c│ ││a│ ││l│ ││a│ ││ │ ││a│ ││ │ ││e│ ││x│ ││p│ ││e│ ││d│ ││i│ ││t│ ││o│ ││r│ ││u│ ││l│ ││u│ ││i│ │├─┼───────────────────────┬────────────────────┼───────────────────────────────│5│15 Locul de expediere │16 Data expedierii │17 Durata transportului└─┴───────────┬───────────┴────────────────────┴─┬─────────────────────────────18a │ │19a Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20a │21a Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22a Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────┴───────────────────18b │ │19b Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20b │21b Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22b Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┼─────────┴───────────────────18c │ │19c Codul produsuluiDescrierea │ │ (cod NC)produselor, │ ├─────────┬┴──────┴──────┴────numere de │ │20c │21c Greutateidentificare, │ │Cantitate│ bruta (kg)cantitatea şi │ │ ├───────────────────tipul amba- │ │ │22c Greutatelajelor │ │ │ neta (kg)──────────────┼──────────────────────────────────┴─────────┴───────────────────              │23 Certificate (pentru unele vinuri              │ şi băuturi spirtoase, mici              │ berarii şi distilerii)              │              │              │              ├─────────────────────────────────┬──────────────────────────────              │A Menţiuni privind verificarea. │24 Casutele 1-22 corect              │ Se completează de autoritatea │completate              │ fiscală competenţa. ├──────────────────────────────              │ │Societatea semnatara şi nr.              │ │de telefon              │ ├──────────────────────────────              │ │Numele semnatarului              │ ├──────────────────────────────              │ │Locul şi data              │ ├──────────────────────────────              │ │Semnatura              │ ├──────────────────────────────              │ │              │ Continua pe verso │              │ (exemplarele 2,3 şi 4) │              │ │              └─────────────────────────────────┴────────────────────────────── + 
Anexa 6    ––-la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ ││ Seria Nr.: ÎN││ ││Furnizor: …………….. Cumpărător:……………. ││În calitate de ………… În calitate de ………… ││Cod unic de înregistrare: Cod unic de înregistrare: ││……………………… ……………………… ││Cod fiscal: …………… FACTURA Cod fiscal: …………… ││Sediul: ………………. FISCALĂ Sediul:……………….. ││Judeţul: ……………… Judeţul:………………. ││Contul: ……………….┌─────────────────────┐Contul:……………….. ││Banca: ………………..│Nr.facturii ………│Banca:………………… ││Autorizaţia nr. …din…..│Data(ziua,luna, │Autorizaţia nr. ….din…. ││ │anul) ……………│ ││ │Nr.aviz de însoţire a│ ││ │mărfii …………..│ ││Cota T.V.A. ………… % │(dacă este cazul) │ ││ └─────────────────────┘ │├────┬──────────┬──────┬────────────┬───────────────┬──────────┬───────────────┤│Nr. │Denumirea │ U.M. │ Cantitatea │ Preţul unitar │ Valoarea │ Valoarea ││crt.│produselor│ │ │ (fără T.V.A.) │ – lei – │ T.V.A. ││ │ │ │ │ – lei – │ │ – lei – │├────┼──────────┼──────┼────────────┼───────────────┼──────────┼───────────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5(3×4) │ 6 │├────┼──────────┼──────┼────────────┼───────────────┼──────────┼───────────────┤│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ A L C O O L│ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │├────┴──────────┴──────┴────────────┴───────────────┴──────────┴───────────────┤│ Furnizorul şi cumpărătorul cunosc prevederile legale privind urmările ││ neinregistrarii contractului │├──────────────┬─────────────────────────────────┬───────────────┬─────┬───────┤│Semnatura şi │Date privind expediţia │Total din care:│ │ ││ ştampila │Numele delegatului …………. │ │ │ ││furnizorului │………………………….. │ ├─────┼───────┤│ │Buletinul/cartea de identitate │ │ │ ││ │Seria ….nr. ….eliberat(a)….│accize │ │ X │├──────────────┤Mijlocul de transport…………├───────────────┼─────┴───────┤│Semnatura şi │nr. ………………………..│Semnatura şi │Total de ││ ştampila │Expedierea s-a efectuat în │ştampila │plata ││cumpărătorului│prezenta noastră la data de …..│supraveghetor │(col.5+col.6)││ │ora ………… │fiscal │ ││ │ │ │ ││ │Semnăturile ………….. │ │ ││ │ │ │ ││ │ │ │ │└──────────────┴─────────────────────────────────┴───────────────┴─────────────┘                                                                 Cod 14-4-10/A Sistem unitar de inseriere şi numerotare asigurat de Ministerul Finanţelor Publice şi C.N."Imprimeria Naţionala" S.A. Tipărit sub supravegherea C.N. "Imprimeria Naţionala S.A. + 
Anexa 7    ––-la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ ││ Seria Nr.: ÎN││ ││Furnizor: …………….. Cumpărător:……………. ││În calitate de ………… În calitate de ………… ││Cod unic de înregistrare: Cod unic de înregistrare: ││……………………… ……………………… ││Cod fiscal: …………… FACTURA Cod fiscal: …………… ││Sediul: ………………. FISCALĂ Sediul:……………….. ││Judeţul: ……………… Judeţul:………………. ││Contul: ……………….┌─────────────────────┐Contul:……………….. ││Banca: ………………..│Nr.facturii ………│Banca:………………… ││Autorizaţia nr….din……│Data(ziua,luna, │ ││ │anul) ……………│ ││ │Nr.aviz de însoţire a│ ││ │mărfii …………..│ ││Cota T.V.A. ………… % │(dacă este cazul) │ ││ └─────────────────────┘ │├────┬──────────┬──────┬────────────┬───────────────┬──────────┬───────────────┤│Nr. │Denumirea │ U.M. │ Cantitatea │ Preţul unitar │ Valoarea │ Valoarea ││crt.│produselor│ │ │ (fără T.V.A.) │ – lei – │ T.V.A. ││ │ │ │ │ – lei – │ │ – lei – │├────┼──────────┼──────┼────────────┼───────────────┼──────────┼───────────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5(3×4) │ 6 │├────┼──────────┼──────┼────────────┼───────────────┼──────────┼───────────────┤│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ A L C O O L│ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ S A N I T A│R │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │├────┴──────────┴──────┴────────────┴───────────────┴──────────┴───────────────┤│ Furnizorul şi cumpărătorul cunosc prevederile legale privind urmările ││ neinregistrarii contractului │├──────────────┬─────────────────────────────────┬───────────────┬─────┬───────┤│Semnatura şi │Date privind expediţia │Total din care:│ │ ││ ştampila │Numele delegatului …………. │ │ │ ││furnizorului │………………………….. │ ├─────┼───────┤│ │Buletinul/cartea de identitate │ │ │ ││ │Seria ….nr. ….eliberat(a)….│accize │ │ X │├──────────────┤Mijlocul de transport…………├───────────────┼─────┴───────┤│Semnatura şi │nr. ………………………..│Semnatura şi │Total de ││ ştampila │Expedierea s-a efectuat în │ştampila │plata ││cumpărătorului│prezenta noastră la data de …..│supraveghetor │(col.5+col.6)││ │ora ………… │fiscal │ ││ │ │ │ ││ │Semnăturile ………….. │ │ ││ │ │ │ ││ │ │ │ │└──────────────┴─────────────────────────────────┴───────────────┴─────────────┘ Sistem unitar de inseriere şi numerotare asigurat de Cod 14-4-10/A Ministerul Finanţelor Publice şi C.N."Imprimeria Naţionala" S.A. Tipărit sub supravegherea C.N. "Imprimeria Naţionala S.A. + 
Anexa 8    ––-la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ ││ Seria Nr.: ÎN││ ││Furnizor: …………….. Cumpărător:……………. ││În calitate de ………… În calitate de ………… ││Cod unic de înregistrare: Cod unic de înregistrare: ││……………………… ……………………… ││Cod fiscal: …………… FACTURA Cod fiscal: …………… ││Sediul: ………………. FISCALĂ Sediul:……………….. ││Judeţul: ……………… Judeţul:………………. ││Contul: ……………….┌─────────────────────┐Contul:……………….. ││Banca: ………………..│Nr.facturii ………│Banca:………………… ││Autorizaţia nr. ………..│Data(ziua,luna, │Autorizaţia nr. ……….. ││din …………………..│anul) ……………│din ………………….. ││ │Nr.aviz de însoţire a│ ││ │mărfii …………..│ ││Cota T.V.A. ………… % │(dacă este cazul) │ ││ └─────────────────────┘ │├────┬──────────┬──────┬────────────┬───────────────┬──────────┬───────────────┤│Nr. │Denumirea │ U.M. │ Cantitatea │ Preţul unitar │ Valoarea │ Valoarea ││crt.│produselor│ │ │ (fără T.V.A.) │ – lei – │ T.V.A. ││ │ │ │ │ – lei – │ │ – lei – │├────┼──────────┼──────┼────────────┼───────────────┼──────────┼───────────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5(3×4) │ 6 │├────┼──────────┼──────┼────────────┼───────────────┼──────────┼───────────────┤│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ D I S T I L│A T │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │├────┴──────────┴──────┴────────────┴───────────────┴──────────┴───────────────┤│ Furnizorul şi cumpărătorul cunosc prevederile legale privind urmările ││ neinregistrarii contractului │├──────────────┬─────────────────────────────────┬───────────────┬─────┬───────┤│Semnatura şi │Date privind expediţia │Total din care:│ │ ││ ştampila │Numele delegatului …………. │ │ │ ││furnizorului │………………………….. │ ├─────┼───────┤│ │Buletinul/cartea de identitate │ │ │ ││ │Seria ….nr. ….eliberat(a)….│accize │ │ X │├──────────────┤Mijlocul de transport…………├───────────────┼─────┴───────┤│Semnatura şi │nr. ………………………..│Semnatura şi │Total de ││ ştampila │Expedierea s-a efectuat în │ştampila │plata ││cumpărătorului│prezenta noastră la data de …..│supraveghetor │(col.5+col.6)││ │ora ………… │fiscal │ ││ │ │ │ ││ │Semnăturile ………….. │ │ ││ │ │ │ ││ │ │ │ │└──────────────┴─────────────────────────────────┴───────────────┴─────────────┘ Sistem unitar de inseriere şi numerotare asigurat de Cod 14-4-10/A Ministerul Finanţelor Publice şi C.N."Imprimeria Naţionala" S.A. Tipărit sub supravegherea C.N. "Imprimeria Naţionala S.A. + 
Anexa 9    ––-la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ ││ Seria Nr.: ÎN││ ││Furnizor: …………….. Cumpărător:……………. ││În calitate de ………… În calitate de ………… ││Cod unic de înregistrare: Cod unic de înregistrare: ││……………………… ……………………… ││Cod fiscal: …………… FACTURA Cod fiscal: …………… ││Sediul: ………………. FISCALĂ Sediul:……………….. ││Judeţul: ……………… Judeţul:………………. ││Contul: ……………….┌─────────────────────┐Contul:……………….. ││Banca: ………………..│Nr.facturii ………│Banca:………………… ││Autorizaţia nr. ………..│Data(ziua,luna, │Autorizaţia nr. ……….. ││din …………………..│anul) ……………│din ………………….. ││ │Nr.aviz de însoţire a│ ││ │mărfii …………..│ ││Cota T.V.A. ………… % │(dacă este cazul) │ ││ └─────────────────────┘ │├────┬──────────┬──────┬────────────┬───────────────┬──────────┬───────────────┤│Nr. │Denumirea │ U.M. │ Cantitatea │ Preţul unitar │ Valoarea │ Valoarea ││crt.│produselor│ │ │ (fără T.V.A.) │ – lei – │ T.V.A. ││ │ │ │ │ – lei – │ │ – lei – │├────┼──────────┼──────┼────────────┼───────────────┼──────────┼───────────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5(3×4) │ 6 │├────┼──────────┼──────┼────────────┼───────────────┼──────────┼───────────────┤│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ B A U T U R│I │ │ ││ │ │ │ A L C O O L│I C E │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │├────┴──────────┴──────┴────────────┴───────────────┴──────────┴───────────────┤│ ││ │├──────────────┬─────────────────────────────────┬───────────────┬─────┬───────┤│Semnatura şi │Date privind expediţia │Total din care:│ │ ││ ştampila │Numele delegatului …………. │ │ │ ││furnizorului │………………………….. │ ├─────┼───────┤│ │Buletinul/cartea de identitate │accize │ │ ││ │Seria ….nr. ….eliberat(a)….│ │ │ X │├──────────────┤Mijlocul de transport…………├───────────────┴─────┴───────┤│Semnatura şi │nr. ………………………..│Total de plată ││ ştampila │Expedierea s-a efectuat în │(col.5+col.6) ││cumpărătorului│prezenta noastră la data de …..│ ││ │ora ………… │ ││ │ │ ││ │Semnăturile ………….. │ ││ │ │ ││ │ │ │└──────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┘ Sistem unitar de inseriere şi numerotare asigurat de Cod 14-4-10/A Ministerul Finanţelor Publice şi C.N."Imprimeria Naţionala" S.A. Tipărit sub supravegherea C.N. "Imprimeria Naţionala S.A. + 
Anexa 10    ––-la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ ││ Seria Nr. ÎN││ ││Furnizorul:……………. ││……………………… ││Cod unic de înregistrare:.. Cumpărătorul: …………. ││ Cod unic de înregistrare:.. ││Codul fiscal: …………. FACTURA Codul fiscal: …………. ││Sediul: ………………. FISCALĂ Sediul:……………….. ││Judeţul: ……………… Judeţul:………………. ││Contul: ……………….┌─────────────────────┐Contul:……………….. ││Banca: ………………..│Nr.facturii ………│Banca:………………… ││Autorizaţia nr. ….. │Data(ziua,luna, │ ││din …………. │anul) ……………│ ││ │Nr.aviz de însoţire a│ ││┌─────────────────────────┐│mărfii …………..│ │││Curs de schimb în vigoare││ │ │││1 euro = ……… lei │└─────────────────────┘ │││Cota TVA ……… % │ ││└─────────────────────────┘ │├──┬──────────┬───┬──────┬─────────┬───────────┬─────────┬───────────┬─────────┤│N │Denumirea │U.M│Canti-│Preţul cu│Valoarea la│Preţul de│Valoarea la│Valoarea ││r │produsului│ │tatea │amănuntul│preţ cu │livrare │preţ de │ TVA ││ │ │ │ │declarat │amănuntul │unitar │livrare │ (lei) ││c │ │ │ │(lei/pa- │ (lei) │fără TVA │ (lei) │ ││r │ │ │ │chet) │ │ (lei) │ │ ││t │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┼──────────┼───┼──────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼─────────┤│0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │├──┼──────────┼───┼──────┼─────────┼───────────┼─────────┼───────────┼─────────┤│ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │├──┴──────────┼───┼──────┼─────────┴───────────┴─────────┼───────────┼─────────┤│ │ │ │TOTAL VALOARE FACTURATĂ: │ │ ││ │ │ │ ├───────────┴─────────┤│ │ │ │ │Total de plată= ││ │ │ │ │col.7+col.8 │├─────────────┴───┼──────┼─────────────────────┬─────────┼─────────────────────┤│Cantitate totală │ │ │ │ ││facturată = număr│ │ │ │ Acciza totală ││unităţi specifice│ │ Total valoare la │ │(Acciza specifică + ││(o unitate │ │ preţ cu amănuntul │ │ acciza ad valorem) ││specifică = 1000 │ │ │ │ ││tigarete) │ │ │ │ │├─────────────────┼──────┼─────────────────────┼─────────┼─────────────────────┤│Acciza specifică:│ │ │ │ ││(număr unităţi │ │ │ │ ││specifice x……│ │ Acciza ad valorem │ │ ││euro curs lei/ │ │ │ │ ││euro) │ │ │ │ │├──────────────┬──┴──────┴─────────────────────┴─┬───────┴─────────────────────┤│Semnatura şi │Date privind expediţia │Semnatura şi ştampila ││ ştampila │Numele delegatului …………. │cumpărătorului ││furnizorului │………………………….. │ ││ │Buletinul/cartea de identitate │ ││ │Seria ….nr. ….eliberat(a)….│ ││ │Mijlocul de transport…………│ ││ │nr. ………………………..│ ││ │Expedierea s-a efectuat în │ ││ │prezenta noastră la data de …..│ ││ │ora ………… │ ││ │ │ ││ │Semnăturile ………….. │ ││ │ │ ││ │ │ │└──────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┘ Sistem unitar de inseriere şi numerotare asigurat de Cod 14-4-10/A Ministerul Finanţelor Publice şi C.N."Imprimeria Naţionala" S.A. Tipărit sub supravegherea C.N. "Imprimeria Naţionala S.A. + 
Anexa 11    –––la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ ││ Seria Nr.: ÎN││ ││Furnizor: …………….. Cumpărător:……………. ││În calitate de ………… În calitate de ………… ││Cod unic de înregistrare: Cod unic de înregistrare: ││……………………… ……………………… ││Cod fiscal: …………… FACTURA Cod fiscal: …………… ││Sediul: ………………. FISCALĂ Sediul:……………….. ││Judeţul: ……………… Judeţul:………………. ││Contul: ……………….┌─────────────────────┐Contul:……………….. ││Banca: ………………..│Nr.facturii ………│Banca:………………… ││Autorizaţia nr. …din…..│Data(ziua,luna, │ ││ │anul) ……………│ ││ │Nr.aviz de însoţire a│ ││ │mărfii …………..│ ││Cota T.V.A. ………… % │(dacă este cazul) │ ││ └─────────────────────┘ │├────┬──────────┬──────┬────────────┬───────────────┬──────────┬───────────────┤│Nr. │Denumirea │ U.M. │ Cantitatea │ Preţul unitar │ Valoarea │ Valoarea ││crt.│produselor│ │ │ (fără T.V.A.) │ – lei – │ T.V.A. ││ │şi desti- │ │ │ – lei – │ │ – lei – ││ │natia │ │ │ │ │ ││ │acestora │ │ │ │ │ │├────┼──────────┼──────┼────────────┼───────────────┼──────────┼───────────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5(3×4) │ 6 │├────┼──────────┼──────┼────────────┼───────────────┼──────────┼───────────────┤│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ U L E I U R│I │ │ ││ │ │ │ M I N E R A│L E │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │├────┴──────────┴──────┴────────────┴───────────────┴──────────┴───────────────┤│ ││ │├──────────────┬─────────────────────────────────┬───────────────┬─────┬───────┤│Semnatura şi │Date privind expediţia │Total din care:│ │ ││ ştampila │Numele delegatului …………. │ │ │ ││furnizorului │………………………….. │ ├─────┼───────┤│ │Buletinul/cartea de identitate │ │ │ ││ │Seria ….nr. ….eliberat(a)….│accize │ │ X │├──────────────┤Mijlocul de transport…………├───────────────┴─────┴───────┤│Semnatura şi │nr. ………………………..│Total de plată ││ ştampila │Expedierea s-a efectuat în │(col.5+col.6) ││cumpărătorului│prezenta noastră la data de …..│ ││ │ora ………… │ ││ │ │ ││ │Semnăturile ………….. │ ││ │ │ ││ │ │ │└──────────────┴─────────────────────────────────┴─────────────────────────────┘ Sistem unitar de inseriere şi numerotare asigurat de Cod 14-4-10/A Ministerul Finanţelor Publice şi C.N."Imprimeria Naţionala" S.A. Tipărit sub supravegherea C.N. "Imprimeria Naţionala S.A. + 
Anexa 12    –––la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│┌────────────┐ │││ ROMÂNIA │ Nota de comanda │││ ┌───┐ │ pentru documente fiscale speciale │││ │MFP│ │ │││ └───┘ │ │││ MINISTERUL │ ┌───────────────┐ ┌──────────┐ │││ FINANŢELOR │ numărul │ │ din data de │ │ │││ PUBLICE │ └───────────────┘ └──────────┘ ││└────────────┘ │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ ┌────────────────────────┐ ││C.U.I. ├────────────────────────┴──────────────────────────────────────┐ ││Denumire ├───────────────────────────────────────────────────────────────┤ ││ ├───────────────────────────────┬───────────────────────────────┘ ││Judeţul ├───────────────────────────────┤ ││Localitatea├───────────────────────────────┤ Cod poştal┌────────┐ Sector┌────┐││Strada ├───────────────────────────────┤ Numărul ├────────┤ └────┘││ ├────────┬──────┬───┬──────┬────┤ ├────────┤ ││Blocul ├────────┤Scara ├───┤ Etaj └────┘ Apartament└────────┘ ││ │ │Fax └───┘ ││Telefon └────────┘ ││ │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘┌────────────┬──────────┬───────────┬────────┬─────────┬──────┬────────────────┐│ Codul │Cantitatea│Unitatea de│ Preţ │Valoarea │T.V.A.│Valoarea totală ││documentului│solicitată│ măsura │ unitar │ (lei) │(lei) │inclusiv T.V.A. ││ │ │ │ │ │ │ (lei) │├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤├────────────┼──────────┼───────────┼────────┼─────────┼──────┼────────────────┤└────────────┴──────────┴───────────┴────────┴─────────┴──────┴────────────────┘                                        D.G.F.P. judeţului ……………….                                        Data aprobării comenzii …………..                                        Numărul documentelor aprobate ……..                                        Modalitatea de plată ……………..   …………………. ……………………   (semnatura şi ştampila (semnatura şi ştampila)      solicitantului) + 
Anexa 13    –––la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│┌────────────┐ │││ ROMÂNIA │ Evidenta achiziţionării şi utilizării │││ ┌───┐ │ documentelor fiscale │││ │MFP│ │ │││ └───┘ │ │││ MINISTERUL │ │││ FINANŢELOR │ în luna┌──────────┐ anul┌───────┐ │││ PUBLICE │ └──────────┘ └───────┘ ││└────────────┘ │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ ┌────────────────────────┐ ││C.U.I. ├────────────────────────┴──────────────────────────────────────┐ ││Denumire ├───────────────────────────────────────────────────────────────┤ ││ ├───────────────────────────────┬───────────────────────────────┘ ││Judeţul ├───────────────────────────────┤ ││Localitatea├───────────────────────────────┤ Cod poştal┌────────┐ Sector┌────┐││Strada ├───────────────────────────────┤ Numărul ├────────┤ └────┘││ ├────────┬──────┬───┬──────┬────┤ ├────────┤ ││Blocul ├────────┤Scara ├───┤ Etaj └────┘ Apartament└────────┘ ││ │ │Fax └───┘ ││Telefon └────────┘ ││ │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘┌───────────────────────┬────┬─────────┬───────┬──────┬──────┬────────┬────────┐│ │Stoc│Achiziţii│Total I│Canti-│Canti-│Total II│Stoc la ││ │la │în cursul│(col.1+│tatea │tatea │(col.4+ │sfarsi- ││ │în- │ lunii │+col.2)│utili-│anula-│+col.5) │tul ││ │ce- │ │ │zata │ta în │ │lunii ││ │pu- │ │ │în │cursul│ │(col.3 -││ │tul │ │ │cursul│lunii │ │- col.6)││ │lu- │ │ │lunii │ │ │ ││ │nii │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │├───────────────────────┼────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼────────┼────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │├────────────┬──────────┼────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼────────┼────────┤│1. Document │ │ │ │ │ │ │ │ ││administra- │Nr. │ │ │ │ │ │ │ ││tiv de │documente │ │ │ │ │ │ │ ││însoţire │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼──────────┼────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼────────┼────────┤│2. Alcool, │Nr.facturi│ │ │ │ │ │ │ ││alcool │ fiscale │ │ │ │ │ │ │ ││sanitar şi ├──────────┼────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼────────┼────────┤│distilat │Nr.avize de │ │ │ │ │ │ ││ │însoţire a│ │ │ │ │ │ │ ││ │mărfii │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼──────────┼────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼────────┼────────┤│3. Băuturi │Nr.facturi│ │ │ │ │ │ │ ││ alcoolice│ fiscale │ │ │ │ │ │ │ ││ ├──────────┼────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼────────┼────────┤│ │Nr.avize de │ │ │ │ │ │ ││ │însoţire a│ │ │ │ │ │ │ ││ │mărfii │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼──────────┼────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼────────┼────────┤│4. Produse │Nr.facturi│ │ │ │ │ │ │ ││ din │ fiscale │ │ │ │ │ │ │ ││ tutun, │ │ │ │ │ │ │ │ ││ tigarete │ │ │ │ │ │ │ │ │├────────────┼──────────┼────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼────────┼────────┤│5. Uleiuri │Nr.facturi│ │ │ │ │ │ │ ││ minerale │ fiscale │ │ │ │ │ │ │ ││ ├──────────┼────┼─────────┼───────┼──────┼──────┼────────┼────────┤│ │Nr.avize de │ │ │ │ │ │ ││ │însoţire a│ │ │ │ │ │ │ ││ │mărfii │ │ │ │ │ │ │ │└────────────┴──────────┴────┴─────────┴───────┴──────┴──────┴────────┴────────┘        Verificat de organul fiscal Certificată de conducerea                                               agentului economic        Semnatura ……………… Semnatura …………………        Data ………………….. Data …………………….. + 
Anexa 14–––la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––    ┌─┐    │1│    └─┘MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICEAutoritatea fiscală teritorială…………………………..CERTIFICAT DE SCUTIREDE PLATA ACCIZELORSe certifica prin prezenta ca ………………………. cu sediul în ………………….. str. ………… nr. … bl. … sc. … et. … ap. … tel/fax ………… înregistrată la registrul comerţului cu nr. …………… având codul unic de înregistrare ……………….. poate achizitiona de la*) ……………………………………………… în regim de scutire de plată accizelor următoarele produse:– …………………– …………………– …………………la nivelul unei cantităţi medii de …………………. determinate pe baza consumului înregistrat în evidentele contabile aferente anului anterior.Certificatul este valabil începând cu data de …………….. .Conducătorul autorităţii fiscale,–––*) se va înscrie numele şi adresa antrepozitului fiscal expeditor– faţa –Utilizat ca document administrativ de însoţire    ┌─┐    │2│    └─┘MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICEAutoritatea fiscală teritorialăCERTIFICAT DE SCUTIREDE PLATA ACCIZELORSe certifica prin prezenta ca ………………………. cu sediul în ………………….. str. ………… nr. … bl. … sc. … et. … ap. … tel/fax ………. înregistrată la registrul comerţului cu nr. ………………. având codul unic de înregistrare ……………….. poate achizitiona de la*) ……………………………………………… în regim de scutire de plată accizelor următoarele produse:– …………………– …………………– …………………la nivelul unei cantităţi medii de …………………. determinate pe baza consumului înregistrat în evidentele contabile aferente anului anterior.Certificatul este valabil începând cu data de …………….. .Conducătorul autorităţii fiscale,––––*) se va înscrie numele şi adresa antrepozitului fiscal expeditor– verso –Utilizat ca document administrativ de însoţire┌────────┬───────────┬────────────────────┬───────────────┬────────────────────┐│ │ │ Semnatura │ │ Semnatura ││ │ Cantitatea│ conducerii │ Cantitatea │ reprezentantului ││ Data │ expediată │ antrepozitului │ recepţionată │ organului fiscal, ││ │ │ fiscal expeditor şi│ │ pentru certificare ││ │ │ ştampila │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │└────────┴───────────┴────────────────────┴───────────────┴────────────────────┘    ┌─┐    │3│    └─┘MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICEAutoritatea fiscală teritorială………………………….CERTIFICAT DE SCUTIREDE PLATA ACCIZELORSe certifica prin prezenta ca ………………………. cu sediul în ………………….. str. ………… nr. … bl. … sc. … et. … ap. … tel/fax ………… înregistrată la registrul comerţului cu nr. …………… având codul unic de înregistrare ……………….. poate achizitiona de la*) ……………………………………………… în regim de scutire de plată accizelor următoarele produse:– …………………– …………………– …………………la nivelul unei cantităţi medii de …………………. determinate pe baza consumului înregistrat în evidentele contabile aferente anului anterior.Certificatul este valabil începând cu data de …………….. .Conducătorul autorităţii fiscale,–––*) se va înscrie numele şi adresa antrepozitului fiscal expeditor + 
Anexa 15–––la normele metodologice de aplicare––––––––––––a prevederilor titlului VII din Codul fiscal–––––––––––––––    ┌─┐    │1│    └─┘MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICEAutoritatea fiscală teritorială………………………….AUTORIZAŢIE DE UTILIZATOR FINALNR. …….. /(ZZ)/(LL)/(AA)………..………………………………………………………….. cu sediul în ……………………. str. ……………………………. nr. …… bl. ….. sc. … et. … ap. …. tel/fax …………………… înregistrată la registrul comerţului cu nr. …………………….. având codul unic de înregistrare …………………………………….. se autorizeaza ca utilizator final de produse accizabile.Aceasta autorizaţie permite achiziţionarea de la*) …………………… în regim de scutire de la plata accizelor, a următoarelor produse**):– ……………………– ……………………– ……………………Autorizaţia este valabilă începând cu data de ……………………Conducătorul autorităţii fiscale,–––*) se va înscrie numele şi adresa antrepozitului fiscal expeditor**) se va menţiona denumirea şi cantitatea maxima de produs accizabil ce urmează a fi achiziţionat la nivelul unui an– faţa –Utilizat ca document administrativ de însoţire    ┌─┐    │2│    └─┘MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICEAutoritatea fiscală teritorială………………………….AUTORIZAŢIE DE UTILIZATOR FINALNR. …….. /(ZZ)/(LL)/(AA) …………..………………………………………………………….. cu sediul în …………………….. str. …………………….. nr……. bl…… sc. … et. … ap. …. tel/fax …………………… înregistrată la registrul comerţului cu nr. …………………………. având codul unic de înregistrare ……………………………………. se autorizeaza ca utilizator final de produse accizabile.Aceasta autorizaţie permite achiziţionarea de la*)…………………… în regim de scutire de la plata accizelor, a următoarelor produse**):– ………………..– ………………..– ………………..Autorizaţia este valabilă începând cu data de …………………..Conducătorul autorităţii fiscale,–––*) se va înscrie numele şi adresa antrepozitului fiscal expeditor**) se va menţiona denumirea şi cantitatea maxima de produs accizabil ce urmează a fi achiziţionat la nivelul unui an– verso –Utilizat ca document administrativ de însoţire┌────────┬───────────┬────────────────────┬───────────────┬────────────────────┐│ │ │ Semnatura │ │ Semnatura ││ │ Cantitatea│ conducerii │ Cantitatea │ reprezentantului ││ Data │ expediată │ antrepozitului │ recepţionată │ organului fiscal, ││ │ │ fiscal expeditor şi│ │ pentru certificare ││ │ │ ştampila │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │├────────┼───────────┼────────────────────┼───────────────┼────────────────────┤│ │ │ │ │ │└────────┴───────────┴────────────────────┴───────────────┴────────────────────┘     ┌─┐     │3│     └─┘MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICEAutoritatea fiscală teritorială………………………….AUTORIZAŢIE DE UTILIZATOR FINALNR. ……./(ZZ)/(LL)/(AA) …………………………………………………….. cu sediul în ………….. str. ………………. nr. …… bl. ….. sc. … et. …. ap. …. tel/fax ………………….. înregistrată la registrul comerţului cu nr. …………. având codul unic de înregistrare …………………. se autorizeaza ca utilizator final de produse accizabile.Aceasta autorizaţie permite achiziţionarea de la*) ………. în regim de scutire de la plata accizelor, a următoarelor produse**): …………….– …………………..– …………………..– …………………..Autorizaţia este valabilă începând cu data de ……….Conducătorul autorităţii fiscale,–––––*) se va înscrie numele şi adresa antrepozitului fiscal expeditor**) se va menţiona denumirea şi cantitatea maxima de produs accizabil ce urmează a fi achiziţionat la nivelul unui an + 
Anexa 16–––la normele metodologice de–––––––––aplicare a prevederilor––––––––titlului VII din Codul fiscal––––––––––MACHETELEtimbrelor şi banderolelora) Timbre pentru marcarea tigaretelor şi produselor din tutun … – 45 mm – ┌────────────────────────┐ │ │ │ │ └────────────────────────┘ – 22 mm –b) Banderole pentru marcarea produselor intermediare şi alcoolului etilic … – butelii sau cutii tip tetra pak, tetra brik etc., peste sau egale cu 500 ml:● aplicare în forma de "U"– 160 mm – ┌──────────────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ └──────────────────────────────────────────────────────────┘ – 18 mm –● aplicare în forma de "L"– 80 mm – ┌──────────────────────────────────┐ │ │ │ │ └──────────────────────────────────┘ – 18 mm –– butelii sau cutii tip tetra pak, tetra brik etc., sub 500 ml:● aplicare în forma de "U"– 120 mm – ┌────────────────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ └────────────────────────────────────────────────┘ – 18 mm –● aplicare în forma de "L"– 60 mm – ┌──────────────────────────────┐ │ │ │ │ └──────────────────────────────┘ – 18 mm –– butelii sau cutii tip tetra pak, tetra brik etc., sub sau egale cu 50 ml:● aplicare în forma de "U"– 60 mm – ┌──────────────────────────────┐ │ │ │ │ └──────────────────────────────┘ – 18 mm –● aplicare în forma de "L"– 40 mm – ┌───────────────────┐ │ │ │ │ └───────────────────┘ – 18 mm – + 
Anexa 17–––la normele metodologice––––––––de aplicare a prevederilor–––––––––titlului VII din Codul fiscal––––––––––Nr. …….. din………CEREREprivind acordarea autorizaţiei de importatorSocietatea importatoare …………………………, cu sediul social în …………………… str. ………….. nr. …….. înregistrat în registrul comerţului la nr. ………. din data de ………………… codul unic de înregistrare …………………. telefon …………., fax ……………, e-mail ………., reprezentată prin ………………………….., domiciliat în ……………., str. ………….., nr. …., bl. ….., sc. …, et. …., ap. …, sectorul …….., judeţul …………………., posesorul buletinului/cărţii de identitate seria ……. nr. ……., eliberat/a de …………….., având funcţia de …………………, pe baza pieselor anexate la dosar, solicit eliberarea autorizaţiei de importator pentru următoarele produse:1. ……………………………………………2. ……………………………………………3. ……………………………………………Data …………………..Semnatura şi ştampila…………………. + 
Anexa 18    –––la normele metodologice––––––––de aplicare a prevederilor–––––––––titlului VII din Codul fiscal––––––––––                          NOTA DE COMANDA Nr. ……..        pentru timbre, banderole şi etichete din ……………..                                                (ziua) (luna) (anul)    Denumirea antrepozitarului autorizat pentru producţie/importatorului    autorizat ………………………………………………….    …………………………………………………………..    Codul unic de înregistrare …………………………,……..    Codul de marcare …………………………………………..    Sediul:    localitatea ………… str. ……… nr. …. sectorul ……….    judeţul ……….. codul poştal ……… telefon/fax …………. ┌────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬────────────┬───────────┐ │ Tipul │ Cantitatea │ U.M. │Preţul │ T.V.A. │Valoarea │ │marcajului │ │ │unitar │ │totală │ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ ├────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼────────────┼───────────┤ └────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴────────────┴───────────┘    Semnatura şi ştampila Data aprobării comenzii …………..    solicitantului Numărul marcajelor aprobate ……….    ……………… Modalitatea de plată …………….. + 
Anexa 19    –––la normele metodologice––––––––de aplicare a prevederilor–––––––––titlului VII din Codul fiscal––––––––––                                    EVIDENTA              achiziţionării, utilizării şi returnarii marcajelor                      în luna ……… anul ………….    Denumirea antrepozitarului/importatorului autorizat    ……………………………………………    Data………………..    Sediul:    localitatea ………. str. ……… nr. …… sectorul ………    judeţul …………….. codul unic de înregistrare ………….    codul de marcare …………………….┌───┬─────────────────────────────────────────────┬───────┬──────────┬────────┐│Nr.│ │Numărul│Numărul de│Numărul ││crt│ │de │banderole │de ││ │ │timbre │ │etichete│├───┼─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼────────┤│ 1 │ Stoc la începutul lunii │ │ │ │├───┼─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼────────┤│ 2 │ Cumpărări în cursul lunii │ │ │ │├───┼─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼────────┤│ 3 │ TOTAL (rd.1+rd.2) │ │ │ │├───┼─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼────────┤│ 4 │ Marcaje utilizate pentru produsele din │ │ │ ││ │ producţia interna │ │ │ │├───┼─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼────────┤│ 5 │ Marcaje expediate producătorilor din │ │ │ ││ │ străinătate │ │ │ │├───┼─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼────────┤│ 6 │ Marcaje deteriorate │ │ │ │├───┼─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼────────┤│ 7 │ TOTAL MARCAJE UTILIZATE │ │ │ ││ │ (rd.4+rd.5+rd.6) │ │ │ │├───┼─────────────────────────────────────────────┼───────┼──────────┼────────┤│ 8 │ Stoc la sfârşitul lunii (rd.3 – rd.7) │ │ │ ││ │ │ │ │ │└───┴─────────────────────────────────────────────┴───────┴──────────┴────────┘                           Certificată de conducerea                   antrepozitarului/importatorului autorizat                           Data ………………………                           Semnatura ………………….      Organul fiscal Verificat de …………….      Semnatura ………. Data …………………… + 
Anexa 20    –––la normele metodologice––––––––de aplicare a prevederilor–––––––––titlului VII din Codul fiscal––––––––––                                    EVIDENTA                   marcajelor deteriorate şi a celor distruse                         în luna …….. anul ……..    Numărul autorizaţiei de antrepozit/importator ……………    Codul de marcare …………………………………….    Denumirea antrepozitarului/importatorului autorizat ………    Sediul:    localitatea ……. str. …… nr. ……. sectorul ……..    judeţul …………….. codul unic de înregistrare ………………. ┌──────────────┬───────────────┬──────────────┬───────────────┬──────────────┐ │ Nr. crt. │Cauzele │Numărul de │Numărul de │Numărul de │ │ │deteriorării │timbre │banderole │etichete │ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ ├──────────────┼───────────────┼──────────────┼───────────────┼──────────────┤ │ TOTAL │ X │ │ │ │ └──────────────┴───────────────┴──────────────┴───────────────┴──────────────┘                           Certificată de conducerea                   antrepozitarului/importatorului autorizat                          Data …………………..                          Semnatura ………………    Organul fiscal Verificat de ……………..    Semnatura ………. Data ……………………. + 
Anexa 21    –––la normele metodologice de–––––––––aplicare a prevederilor––––––––titlului VII din Codul fiscal––––––––––    Denumirea antrepozitarului/importatorului autorizat …………..    Data întocmirii …………………………………………..                              MARCAJE DETERIORATE ┌─────────────────────────┬─────────────────────────┬────────────────────────┐ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ Loc pentru lipire │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ ├─────────────────────────┼─────────────────────────┼────────────────────────┤ │ │ │ │ └─────────────────────────┴─────────────────────────┴────────────────────────┘    Numele şi prenumele persoanei Semnatura şefului de secţie    care le-a utilizat ………………………    ……………….    Semnatura ……………. + 
Codul fiscal: + 
Titlul VIIIMăsuri speciale privind supravegherea producţiei, importului şi circulaţiei unor produse accizabileCodul fiscal: + 
Capitolul 1Sistemul de supraveghere a producţiei de alcool etilicSfera de aplicareArt. 222. – Sistemul de supraveghere se aplică tuturor antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de alcool etilic nedenaturat şi distilate. + 
Norme metodologice:1. Sistemul de supraveghere se aplică tuturor antrepozitarilor autorizaţi pentru producţia de alcool etilic nedenaturat şi de distilate, utilizate ca materii prime. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IISistemul de supraveghere a circulaţiei alcoolului etilic şi a distilatelor în vrac din producţia interna sau din importCondiţii de livrareArt. 232 […](5) Comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie prima a alcoolului etilic şi a distilatelor cu concentraţia alcoolică sub 96,0% în volum, pentru fabricarea băuturilor alcoolice, este interzisă. …  + 
Norme metodologice:2. În noţiunea de "distilate", în accepţiunea acestei prevederi, intra numai distilatele din cereale. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IVSistemul de supraveghere a importurilor de alcool, de distilate şi de băuturi spirtoase, în vracProcedura de supraveghereArt. 236 […](9) Operaţiunea de prelevare se încheie prin întocmirea unui proces-verbal de prelevare, conform modelului prezentat în norme. […] … (15) Cantităţile de alcool, de distilate şi de băuturi spirtoase în vrac, provenite din import, vor fi sigilate de către organul vamal de frontieră şi în situaţia în care marfa este tranzitata către o vama de interior în vederea efectuării operaţiunii vamale de import. Marfa astfel sigilată, împreună cu documentul de însoţire a mărfii, eliberat de autoritatea vamală de frontieră, în care se menţionează cantitatea de alcool, de distilate sau de băuturi spirtoase importata, în modul şi sub forma prevăzută în norme, are liber de circulaţie până la punctul vamal unde au loc operaţiunea vamală de import şi prelevarea de probe, potrivit alin. (2). […] … (18) Importatorul are obligaţia să evidenţieze într-un registru special, conform modelului prezentat în norme, vizat de reprezentantul organului fiscal teritorial în a cărui raza teritorială îşi desfăşoară activitatea, toate cantităţile de alcool, de distilate şi de băuturi spirtoase în vrac – în litri şi în grade – pe tipuri de produs şi pe destinaţii ale acestora. …  + 
Norme metodologice:3. (1) Modelul procesului-verbal de prelevare a unor probe de alcool, distilate şi băuturi spirtoase, în vrac, este redat în anexa nr. 1.(2) Modelul documentului de libera circulaţie a alcoolului, distilatelor şi băuturilor spirtoase, în vrac, provenite din import, este cel prezentat în anexa nr. 2. … (3) Toate cantităţile de alcool, distilate şi băuturi spirtoase, în vrac, provenite din import, vor fi evidentiate într-un registru special, în conformitate cu modelul din anexa nr. 3. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VDispoziţii comune de supraveghere aplicate producţiei şi importului de alcool, distilate şi băuturi spirtoaseSituaţii privind modul de valorificare + 
Articolul 237(1) Lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedenta, antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şi importatorii de alcool şi de distilate vor depune la organele fiscale teritoriale o situaţie conţinând informaţii privind modul de valorificare a acestor produse prin vânzare sau prelucrare, şi anume: destinaţia, denumirea şi adresa beneficiarului, numărul şi data facturii, cantităţile, preţul unitar şi valoarea totală, din care, după caz, valoarea accizei, conform modelului prezentat în norme. […] … (2) Lunar, până în ultima zi a lunii, pentru luna precedenta, organele fiscale teritoriale vor transmite Ministerului Finanţelor Publice – Direcţia generală a tehnologiei informatiei situaţia centralizatoare pentru fiecare judeţ privind modul de valorificare a alcoolului şi a distilatelor, conform modelului prezentat în norme. …  + 
Norme metodologice:4. (1) Situaţia privind modul de valorificare a alcoolului şi a distilatelor va fi întocmită de către antrepozitarii autorizaţi şi importatorii de astfel de produse, conform modelului prezentat în anexa nr. 4.(2) Organele fiscale teritoriale vor întocmi lunar situaţia centralizatoare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 5. … 5. Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice de aplicare a prevederilor titlului VIII din Codul fiscal. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VIMăsuri speciale privind producţia, importul şi circulaţia uleiurilor mineraleRestrictii + 
Articolul 239Se interzice orice operaţiune comercială cu uleiuri minerale care nu provin din antrepozite fiscale de producţie. + 
Norme metodologice:6. (1) Sunt permise numai operaţiunile comerciale cu uleiuri minerale a căror provenienţă pe tot circuitul economic poate fi dovedită ca fiind de la un antrepozitar autorizat pentru producţie sau importator.(2) Toate reziduurile de uleiuri minerale rezultate din exploatare – scurgeri, spalari, curatari, decantari, contaminari -, în alte locatii decât antrepozitele fiscale de producţie, pot fi vândute numai în vederea prelucrării către un antrepozit fiscal de producţie. Vânzarea către antrepozitul fiscal de producţie poate avea loc numai pe bază de factura vizata de reprezentantul fiscal în raza căruia îşi desfăşoară activitatea. … (3) Pentru importatorii de uleiuri minerale, autorizarea potrivit titlului VII intervine atunci când aceştia deţin antrepozite fiscale de producţie. …  + 
Codul fiscal:Condiţii de comercializare + 
Articolul 240(1) Uleiurile minerale neaccizabile, rezultate din prelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime, care au punctul de inflamabilitate sub 85°C, se vor comercializa direct către utilizatorii finali, care folosesc aceste produse în scop industrial. În caz contrar, antrepozitarul autorizat va vira la bugetul de stat accizele aferente, calculate la nivelul accizelor datorate pentru benzinele cu plumb. În categoria utilizatorilor finali nu sunt incluşi comercianţii în sistem angro. … (2) Se interzice comercializarea, prin pompele statiilor de distribuţie, a altor uleiuri minerale decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor şi motorinelor auto, care corespund standardelor naţionale de calitate. …  + 
Norme metodologice:7. (1) Utilizatorii finali care achiziţionează uleiuri minerale neaccizabile în baza autorizaţiei de utilizator final şi care ulterior schimba destinaţia iniţială a produselor devin plătitori de accize calculate la nivelul accizelor aferente benzinei cu plumb.(2) Petrolul lampant folosit drept combustibil pentru încălzit de către persoanele fizice poate fi achiziţionat din staţiile de distribuţie dacă acestea sunt dotate cu pompe distincte pentru petrol lampant. În aceasta situaţie, nu este necesară deţinerea autorizaţiei de utilizator final. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VIIISancţiuniInfracţiuni + 
Articolul 245(1) Constituie infracţiuni următoarele fapte săvârşite de administratorul, directorul sau reprezentantul legal al antrepozitarului autorizat sau al societăţii: […] … b) achiziţionarea de alcool etilic şi de distilate de la alţi furnizori decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sau importatorii autorizaţi de astfel de produse, potrivit titlului VII; […] … d) achiziţionarea de uleiuri minerale rezultate din prelucrarea ţiţeiului sau a altor materii prime, de la alţi furnizori decât antrepozitarii autorizaţi pentru producţie sau importatori autorizaţi potrivit titlului VII. …  + 
Norme metodologice:8. Intra sub incidenţa acestor prevederi alcoolul etilic, distilatele şi uleiurile minerale utilizate ca materie prima pentru obţinerea altor produse. + 
Anexa 1––-la normele metodologice de–––––––––aplicare a prevederilor––––––––titlului VIII din Codul fiscal––––––––––PROCES-VERBAL DE PRELEVARENr. …../……Încheiat astăzi, ………………., la sediul ………… data la care s-a procedat, în baza comenzii (nr. şi emitent) ………………, la prelevarea a trei esantioane de ……………………………. în greutate neta totală de (sau volum net total)…………………….. kg (l) din lotul ……………….. cu factura nr. ……………….Cele trei esantioane au următoarea destinaţie:a) un esantion este destinat laboratorului, în scopul eliberării certificatului de expertiza; … b) un esantion este destinat antrepozitarului autorizat/importatorului şi se va transmite cu proces-verbal; … c) un esantion este destinat biroului vamal la care se efectuează vamuirea. … Esantioanele au fost prelevate conform normativelor în vigoare în România, şi anume: ………………..Esantioanele au fost ambalate, etichetate şi sigilate cu sigiliul (sigiliile) nr. ……….. .Prezentul proces-verbal a fost încheiat în 4 exemplare, câte unul pentru fiecare parte semnatara. ┌──────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────────┬─────────┐ │ Partea semnatara │Numele şi│Delegaţia sau│Semnatura│ │ │prenumele│imputernici- │ │ │ │ │rea │ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼─────────┤ │ Reprezentantul antrepozitarului │ │ │ │ │ autorizat/importatorului │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼─────────┤ │ Împuternicitul laboratorului agreat │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼─────────┤ │ Autoritatea vamală │ │ │ │ ├──────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────────┼─────────┤ │ Delegatul Oficiului pentru Protecţia │ │ │ │ │ Consumatorului │ │ │ │ └──────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────────┴─────────┘ + 
Anexa 2–––la normele metodologice––––––––de aplicare a prevederilor–––––––––titlului VIII din Codul fiscal––––––––––-Autoritatea Naţionala a VamilorBiroul vamal ………………..DOCUMENTde libera circulaţie a alcoolului, distilatelor şi a băuturilorspirtoase, în vrac, provenite din importDenumirea antrepozitarului autorizat/importatorului …………………………………….Codul unic de înregistrare ………………………….Adresa ……………………………………………Data intrării în vama ………………………………Furnizorul extern şi ţara de provenienţă ……………..Numărul şi data facturii externe …………………….Denumirea produselor şi concentraţia alcoolică exprimatăîn procente de volum ……………………………….Cantitate importata ………………………………..Destinaţia ………………………………………..Conducerea biroului vamal,……………………..Data …………… + 
Anexa 3    ––-la normele metodologice de–––––––––aplicare a prevederilor––––––––titlului VIII din Codul fiscal––––––––––-    Denumirea antrepozitarului autorizat/importatorului ………    Codul unic de înregistrare …………………….    Sediul ……………………………..                                    REGISTRU          privind situaţia importurilor de alcool, de distilate şi de               băuturi spirtoase în vrac şi destinatiile acestora┌────────────────────────────────────────────────────────────┬───────────────┐│ │Modul de ││ Importuri realizate │valorificare │├───┬────────────┬──────────┬──────────┬──────────┬──────────┼───────────────┤│Nr.│ D.V.I. │ Tipul │Cantitatea│Valoarea │Documentul│Cantităţile ││crt│(număr şi │produsului│(litri │accizelor │de plată a│utilizate în ││ │data) │ │alcool │ (lei) │accizelor │producţia ││ │ │ │pur) │ │ │proprie ││ │ │ │ │ │ │(litri alcool ││ │ │ │ │ │ │ pur) │├───┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │├───┼────────────┼──────────┼──────────┼──────────┼──────────┼───────────────┤│ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │└───┴────────────┴──────────┴──────────┴──────────┴──────────┴───────────────┘             Conducerea antrepozitarului autorizat/importatorului,                ………………………………………. + 
Anexa 4    ––-la normele metodologice––––––––de aplicare a prevederilor–––––––––titlului VIII din Codul fiscal––––––––––    Denumirea antrepozitarului autorizat/importatorului …………    Codul unic de înregistrare ……………………………….    Sediul …………………………………………………                                    SITUAŢIA            privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor                în luna …………… anul …………….┌───────────┬──────────────────┬─────┬─────┬────────────┬─────┬─────┬─────┬────┐│Factura/ │ Cantitate │Denu-│Codul│Autorizaţia │Canti│Pre- │Valoa│Ac- ││ Aviz │- litri alcool pur│mirea│unic │de antrepo- │tati │tul │rea │ciza││─────┬─────┼──────┬─────┬─────│bene-│de │zit fiscal │livra│uni- │-lei-│-lei││număr│data │prelu-│vandu│vandu│ficia│inre-│──────┬─────│te/ │tar │ │ ││ │ │crata │ta în│ta în│rului│gis- │număr │data │prelu│-lei/│ │ ││ │ │ │regim│afară│ │trare│ │ │crate│ UM -│ │ ││ │ │ │sus- │regi-│ │al │ │ │- li-│ │ │ ││ │ │ │pen- │mului│ │bene-│ │ │tri │ │ │ ││ │ │ │siv │sus- │ │ficia│ │ │al- │ │ │ ││ │ │ │ │pen- │ │rului│ │ │cool │ │ │ ││ │ │ │ │siv │ │ │ │ │pur -│ │ │ │├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤├─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼──────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤│TOTAL│ x │ │ │ │ x │ x │ x │ x │ │ x │ │ ││ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │└─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴──────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┘             Conducerea antrepozitarului autorizat/importatorului,            ……………………………………………….. + 
Anexa 5    –––la normele metodologice––––––––de aplicare a prevederilor–––––––––titlului VIII din Codul fiscal––––––––––    Autoritatea fiscală teritorială                            SITUAŢIE CENTRALIZATOARE            privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor                    în luna ……………… anul ………… ┌─────────┬─────────┬─────────────────────────────────────┬─────────┬────────┐ │Nr. crt. │Denumirea│ Cantitatea │Valoarea │Acciza │ │ │antrepo- │ – litri alcool pur – │- lei – │- lei – │ │ │zitarului│─────────┬────────┬─────────┬────────│ │ │ │ │autorizat│realizată│prelu- │vândută │vândută │ │ │ │ │/importa-│ │crata │în regim │în afară│ │ │ │ │torului │ │ │suspensiv│regimu- │ │ │ │ │ │ │ │ │lui │ │ │ │ │ │ │ │ │suspen- │ │ │ │ │ │ │ │ │siv │ │ │ ├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ ├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ ├─────────┼─────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┼─────────┼────────┤ │ │TOTAL │ │ │ │ │ │ │ └─────────┴─────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┴─────────┴────────┘                Conducătorul autorităţii fiscale teritoriale,               ………………………………………..     Data ……………….. + 
Codul fiscal + 
Titlul IXImpozite şi taxe locale + 
Capitolul IDispoziţii generaleDefiniţiiArt. 247. – În înţelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificatii:a) rangul unei localităţi – rangul atribuit unei localităţi conform legii; … b) zone din cadrul localităţii – zone stabilite de consiliul local, în funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, registrelor agricole, evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor evidente agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului. …  + 
Norme metodologice:1. Pentru identificarea localităţilor şi încadrarea acestora pe ranguri de localităţi se au în vedere, cumulativ, prevederile:a) Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, cu modificările şi completările ulerioare, denumita în continuare Legea nr. 2/1968; … b) Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 408 din 24 iulie 2001, cu modificările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 351/2001. … 2. Ierarhizarea funcţională a localităţilor urbane şi rurale, potrivit prevederilor Legii nr. 351/2001, este următoarea:a) rangul 0 – Capitala României, municipiu de importanţa europeană; … b) rangul I – municipii de importanţa naţionala, cu influenţa potenţiala la nivel european; … c) rangul II – municipii de importanţa interjudeteana, judeteana sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi; … d) rangul III – oraşe; … e) rangul IV – sate reşedinţa de comune; … f) rangul V – sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor. … 3. În aplicarea prezentului titlu, localităţilor componente ale oraşelor şi municipiilor li se atribuie aceleaşi ranguri cu cele ale oraşelor şi ale municipiilor în al căror teritoriu administrativ se afla, potrivit prevederilor Legii nr. 2/1968.4. (1) Delimitarea zonelor şi stabilirea numărului acestora, atât în intravilanul, cat şi în extravilanul localităţilor, se stabilesc prin hotărârile adoptate de către consiliile locale potrivit art. 247 lit. b) din Codul fiscal, în funcţie de poziţia terenului faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, pe baza documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, a registrelor agricole, a evidentelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau a oricăror alte evidente agricole sau cadastrale.(2) Numărul zonelor din intravilanul localităţilor poate fi egal sau diferit de numărul zonelor din extravilanul localităţilor. … 5. Identificarea zonelor atât în intravilanul, cat şi în extravilanul localităţilor se face prin literele: A, B, C şi D.6. (1) În cazul în care la nivelul unităţii administrativ-teritoriale se impun modificări ale delimitării zonelor, consiliile locale pot adopta hotărâri în acest sens numai în cursul lunii mai pentru anul fiscal următor. Neadoptarea de modificări ale delimitării zonelor în cursul lunii mai corespunde opţiunii consiliilor locale respective de menţinere a delimitării existente a zonelor pentru anul fiscal următor.(2) Dacă în cursul anului fiscal se modifica rangul localităţilor ori limitele intravilanului/extravilanului, după caz, impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, precum şi impozitul pe teren, atât în cazul persoanelor fizice, cat şi al celor juridice, se modifica potrivit noii ierarhizari a localităţii sau noii delimitari a intravilanului/extravilanului, după caz, începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor. … (3) În situaţia prevăzută la alin. (2), impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren datorate se determina, din oficiu, de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, fără a se mai depune o noua declaraţie fiscală, după ce în prealabil le-a fost adusă la cunoştinţa contribuabililor modificarea rangului localităţii sau a limitelor intravilanului/extravilanului, după caz. … 7. În cazul municipiului Bucureşti, atribuţiile prevăzute la pct. 4-6 alin. (1) se îndeplinesc de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.8. Pentru asigurarea unei stabilitati în ceea ce priveşte delimitarea zonelor, se recomanda ca aceasta să aibă caracter multianual.9. (1) În cazul în care numărul de zone din intravilan este acelaşi cu numărul de zone din extravilan, se utilizează următoarea corespondenta:a) zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan; … b) zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan; … c) zona C din intravilan are corespondent zona C din extravilan; … d) zona D din intravilan are corespondent zona D din extravilan. … (2) La unităţile administrativ-teritoriale în cazul cărora elementele specifice permit delimitarea a mai puţin de 4 zone, consiliile locale pot face aceasta, numai după cum urmează: … a) în cazul în care delimiteaza 3 zone, acestea sunt: zona A, zona B şi zona C; … b) în cazul în care delimiteaza 2 zone, acestea sunt: zona A şi zona B; … c) în cazul în care delimiteaza o singura zona, aceasta este zona A. … (3) În cazurile în care numărul de zone din intravilan este diferit de numărul de zone din extravilan, corespondenta dintre zone se face după cum urmează: … a) în intravilan se delimiteaza doar zona A, iar în extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, oricare zona din extravilan are corespondent numai zona A din intravilan; … b) în intravilan se delimiteaza zonele: A şi B, iar în extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, iar oricare dintre zonele: B, C şi D din extravilan au corespondent numai zona B din intravilan; … c) în intravilan se delimiteaza zonele: A, B şi C, iar în extravilan se delimiteaza zonele: A, B, C şi D; pentru acest caz, zona A din extravilan are corespondent zona A din intravilan, zona B din extravilan are corespondent zona B din intravilan, iar oricare dintre zonele C şi D din extravilan au corespondent numai zona C din intravilan; … d) în intravilan se delimiteaza zonele: A, B, C şi D, iar în extravilan se delimiteaza zonele: A, B şi C; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, zona B din intravilan are corespondent zona B din extravilan, iar oricare dintre zonele C şi D din intravilan au corespondent numai zona C din extravilan; … e) în intravilan se delimiteaza zonele: A, B, C şi D, iar în extravilan se delimiteaza zonele A şi B; pentru acest caz, zona A din intravilan are corespondent zona A din extravilan, iar oricare dintre zonele B, C şi D din intravilan au corespondent numai zona B din extravilan; … f) în intravilan se delimiteaza zonele A, B, C şi D, iar în extravilan se delimiteaza doar zona A; pentru acest caz, oricare dintre zonele din intravilan au corespondent numai zona A din extravilan. … (4) Pentru aplicarea prevederilor art. 258 alin. (4) din Codul fiscal, zonele identificate prin cifre române au următoarele echivalente: zona I ≡ zona A, zona II ≡ zona B, zona III ≡ zona C şi zona IV ≡ zona D. Aceste echivalente se utilizează şi pentru zonele din extravilanul localităţilor stabilite în anul 2003 pentru anul 2004. … (5) Prevederile alin. (3) sunt sistematizate în forma tabelara, după cum urmează: … 10. Dictionarul cuprinzând semnificatia unor termeni şi notiuni utilizate în activitatea de stabilire, control şi colectare a impozitelor şi taxelor va fi aprobat prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului administraţiei şi internelor. + 
Codul fiscalImpozite şi taxe localeArt. 248. – Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează:a) impozitul pe clădiri; … b) impozitul pe teren; … c) taxa asupra mijloacelor de transport; … d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; … e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate; … f) impozitul pe spectacole; … g) taxa hoteliera; … h) taxe speciale; … i) alte taxe locale. …  + 
Norme metodologice:11. (1) Constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti sau judeţelor, după caz, următoarele resurse financiare:A. impozitele şi taxele locale, instituite prin prezentul titlu, respectiv:a) impozitul pe clădiri; … b) impozitul pe teren; … c) taxa asupra mijloacelor de transport; … d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; … e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate; … f) impozitul pe spectacole; … g) taxa hoteliera; … h) taxele speciale; … i) alte taxe locale; … B. amenzile şi penalităţile aferente impozitelor şi taxelor locale prevăzute la lit. A;C. dobânzile pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale prevăzute la lit. A;D. taxele instituite prin:a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 146/1997; … b) Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998; … c) Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 117/1999. … (2) Comuna, oraşul, municipiul, sectorul municipiului Bucureşti şi judeţul sunt titulare ale codului de înregistrare fiscală, precum şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică, prin reprezentantul legal al acestora, în calitate de ordonator principal de credite. … (3) Tabloul cuprinzând valorile impozabile, impozitele şi taxele locale, alte taxe asimilate acestora, precum şi amenzile care se indexează/ajusteaza/actualizează anual prin hotărâre a Guvernului reprezintă anexa la prezentele norme metodologice, având în structura sa: … a) valorile impozabile prevăzute la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal; … b) impozitele şi taxele locale, inclusiv taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d) din Codul fiscal, care constau într-o anumită suma în lei; … c) amenzile prevăzute la art. 294 alin. (3) şi (4) din Codul fiscal. … 12. (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice prevăzute de titlul IX din Codul fiscal, precum şi de prezentele norme metodologice, în calitatea lor de contribuabil, au obligaţia să contribuie prin impozitele şi taxele locale stabilite de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile judeţene, după caz, între limitele şi în condiţiile legii, la cheltuielile publice locale.(2) Contribuabilii, persoane fizice, care desfăşoară activităţi economice pe baza liberei iniţiative, precum şi cei care exercită în mod autonom sau prin asociere orice profesie libera sunt: … a) persoanele fizice care exercită activităţi independente în mod autonom sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea realizării de activităţi, cum sunt: asociaţiile familiale, asociaţiile agricole sau altele asemenea şi care nu întrunesc elementele constitutive ale contribuabilului – persoana juridică; … b) persoanele fizice care exercită orice profesii, cum sunt cele: medicale, de avocatura, notariale, de expertiza contabila, de expertiza tehnica, de consultanţa fiscală, de contabil autorizat, de consultant de plasament în valori imobiliare, de arhitectura, de executare judecătorească, cele autorizate să execute lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei şi cartografiei sau alte profesii asemănătoare desfăşurate în mod autonom, în condiţiile legii, şi care nu întrunesc elementele constitutive ale contribuabilului – persoana juridică. … (3) În categoria comercianţilor, contribuabili – persoane juridice, se cuprind: regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale, societăţile bancare şi orice alte societăţi comerciale care se organizează şi îşi desfăşoară activitatea în oricare dintre domeniile specifice producţiei, prestărilor de servicii, desfacerii produselor sau altor activităţi economice, cooperativele meşteşugăreşti, cooperativele de consum, cooperativele de credit sau orice alte entităţi – persoane juridice care fac fapte de comerţ, astfel cum sunt definite de Codul comercial. … (4) În categoria unităţilor economice ale persoanelor juridice de drept public, ale organizaţiilor politice, sindicale, profesionale, patronale şi cooperatiste, instituţiilor publice, asociaţiilor, fundaţiilor, federaţiilor, cultelor religioase şi altora asemenea se cuprind numai acele unităţi aparţinând acestor persoane juridice care desfăşoară activităţi în oricare dintre domeniile prevăzute la alin. (3). … (5) Comunicarea datelor din evidenta populaţiei ce privesc starea civilă, domiciliul sau reşedinţa persoanelor fizice, precum şi actualizarea acestor date în sistem informatic se asigura de către structurile teritoriale de specialitate ale Direcţiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei, la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, fără plata. … 13. Resursele financiare prevăzute la pct. 11 alin. (1) sunt întrebuinţate în întregime de către autorităţile administraţiei publice locale pentru executarea atribuţiilor şi responsabilităţilor acestora, în condiţiile legii.14. (1) La stabilirea impozitelor şi taxelor locale se va avea în vedere respectarea următoarelor principii:a) principiul transparenţei – autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să îşi desfăşoare activitatea într-o maniera deschisă faţă de public; … b) principiul aplicării unitare – autorităţile administraţiei publice locale asigura organizarea executării şi executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor titlului IX din Codul fiscal şi ale prezentelor norme metodologice, fiindu-le interzisă instituirea altor impozite sau taxe locale în afară celor prevăzute de titlul IX din Codul fiscal; taxele speciale, instituite pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, se încasează numai de la acestea, potrivit regulamentului aprobat de consiliile locale, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau de consiliile judeţene, după caz, în condiţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale; … c) principiul autonomiei locale – consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile judeţene stabilesc impozitele şi taxele locale între limitele şi în condiţiile titlului IX din Codul fiscal şi ale prezentelor norme metodologice; acest principiu corespunde Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr. 199/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 26 noiembrie 1997. … (2) Potrivit prevederilor art. 1 alin. (3) din Codul fiscal, dispoziţiile referitoare la impozitele şi taxele locale prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea aplicându-se dispoziţiile titlului IX din Codul fiscal. … 15. (1) Impozitele şi taxele locale anuale se calculează prin rotunjire, în sensul că fracţiunile sub 500 lei inclusiv se neglijează, iar ceea ce depăşeşte 500 lei se întregeşte la 1.000 lei, prin adaos.(2) Pentru orice calcule intermediare privind impozitele şi taxele locale, altele decât cele prevăzute la alin. (1), rotunjirea se face la leu, în sensul că orice fracţiune din acesta se întregeşte la un leu, prin adaos. … (3) Prin sintagma calcule intermediare privind impozitele şi taxele locale prevăzută la alin. (2) se înţelege: … a) calculul pentru perioade mai mici de un an; … b) calculul bonificatiei prevăzute la art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2) şi art. 265 alin. (2) din Codul fiscal; … c) determinarea nivelurilor/valorilor ca efect al aplicării unor coeficienţi de corectie sau cote de impozitare; … d) determinarea ratelor pe termene de plată; … e) determinarea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale care constau într-o anumită suma în lei, ca efect al majorării anuale prevăzute la art. 287 din Codul fiscal; … f) orice alte calcule neprevăzute la lit. a)-e) şi care nu privesc cuantumurile impozitelor şi taxelor locale determinate pentru un an fiscal. … (4) Ori de câte ori, din acte, din măsurători sau din calcule, după caz, suprafaţa pentru determinarea impozitelor şi taxelor locale are o mărime exprimată în fracţiuni de mp, aceasta nu se rotunjeste. … (5) Pentru calculul termenelor se au în vedere prevederile art. 101 din Codul de procedură civilă, respectiv: … a) termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în calcul nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul; … b) termenele stabilite pe ore încep să curgă de la miezul nopţii zilei următoare; … c) termenul care începe la data de 29, 30 sau 31 a lunii şi se sfârşeşte într-o luna care nu are o asemenea zi se va considera împlinit în cea din urma zi a lunii; … d) termenele stabilite pe ani se sfârşesc în ziua anului corespunzător zilei de plecare; … e) termenul care se sfârşeşte într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare; nu se considera zile de lucru cele care corespund repausului săptămânal. … (6) Potrivit prevederilor alin. (5), în cazul în care termenul de plată a oricăror impozite şi taxe locale expira într-o zi de sărbătoare legală, de repaus săptămânal sau când serviciul este suspendat, în condiţiile legii, plata se considera în termen dacă este efectuată până la sfârşitul primei zile de lucru următoare. Data în funcţie de care se acordă bonificatia pentru plata cu anticipatie reprezintă termen de plată. …  + 
Codul fiscal + 
Capitolul IIImpozitul pe clădiriReguli generaleArt. 249. – (1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situata în România datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se prevede diferit.(2) Impozitul prevăzut la alin. (1), numit în continuare impozit pe clădiri, se datorează către bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în care este amplasata clădirea. … (3) În cazul unei clădiri, aflată în administrarea sau în folosinţă, după caz, a altei persoane şi pentru care se datorează chirie în baza unui contract de închiriere, impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar. … (4) În cazul în care o clădire se afla în proprietatea comuna a doua sau mai multe persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate în partea din clădire aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egala din impozitul pentru clădirea respectiva. … (5) În înţelesul prezentului titlu, clădire este orice construcţie care serveşte la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaţii şi de altele asemenea. …  + 
Norme metodologice:16. Impozitul pe clădiri se datorează bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situata clădirea.17. Persoanele fizice şi persoanele juridice, pentru clădirile de orice fel pe care le deţin în proprietate, indiferent unde sunt situate acestea în România, datorează impozit pe clădiri, cu următoarele excepţii:a) contribuabilii sunt scutiţi de la aceasta obligaţie; … b) pentru clădirile pe care le deţin în proprietate nu se datorează acest impozit. … 18. (1) Identificarea proprietăţilor atât în cazul clădirilor, cat şi în cel al terenurilor cu sau fără construcţii, situate în intravilanul localităţilor rurale şi urbane, precum şi identificarea domiciliului fiscal al contribuabililor se fac potrivit Codului de procedura fiscală aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003.(2) Fiecare proprietate situata în intravilanul localităţilor se identifica prin adresa acesteia, individualizata prin denumirea proprie a strazii şi a numărului de ordine atribuit după cum urmează: … a) pe partea stanga a strazii se începe cu numărul 1 şi se continua cu numerele impare, în ordine crescatoare, până la capatul strazii; … b) pe partea dreaptă a strazii se începe cu numărul 2 şi se continua cu numerele pare, în ordine crescatoare, până la capatul strazii. … (3) În cazul blocurilor de locuinţe, precum şi în cel al clădirilor alipite situate în cadrul aceleiaşi curţi – lot de teren, care au un sistem constructiv şi arhitectonic unitar şi în care sunt amplasate mai multe apartamente, adresa domiciliului fiscal. … (4) Sunt considerate clădiri distincte, având elemente proprii de identificare a adresei potrivit alin. (1)-(3), după cum urmează: … a) clădirile distantate spatial de celelalte clădiri amplasate în aceeaşi curte – lot de teren, precum şi clădirile legate între ele prin pasarele sau balcoane de serviciu; … b) clădirile alipite, situate pe loturi alăturate, care au sisteme constructive şi arhitectonice diferite – faţade şi materiale de construcţie pentru pereţii exteriori, intrari separate din strada, curte sau gradina – şi nu au legături interioare. … (5) Adresa domiciliului fiscal al oricărui contribuabil, potrivit prevederilor prezentului punct, se înscrie în registrul agricol, în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi în orice alte evidente specifice cadastrului imobiliar-edilitar. … (6) La elaborarea şi aprobarea nomenclaturii stradale se au în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 30 august 2002, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 48/2003. … (7) Fiecare proprietate situata în extravilanul localităţilor, atât în cazul clădirilor, cat şi în cel al terenurilor cu sau fără construcţii, se identifica prin numărul de parcela, acolo unde aceasta este posibil, sau prin denumirea punctului, potrivit toponimiei/denumirii specifice zonei respective, astfel cum este înregistrată în registrul agricol. … 19. În cazul în care clădirea este administrată sau folosită de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate şi pentru care locatarul sau concesionarul datorează chirie ori redeventa în baza unui contract de închiriere, locaţiune sau concesiune, după caz, impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar, potrivit titlului IX din Codul fiscal.20. Pentru aplicarea prevederilor art. 249 alin. (4) din Codul fiscal se identifica următoarele situaţii:a) clădire aflată în proprietate comuna, dar fiecare dintre contribuabili au determinate cotele-părţi din clădire, caz în care impozitul pe clădiri se datorează de fiecare contribuabil proporţional cu partea din clădire corespunzătoare cotelor-părţi respective; … b) clădire aflată în proprietate comuna, dar fără să aibă stabilite cotele-părţi din clădire pe fiecare contribuabil, caz în care impozitul pe clădiri se împarte la numărul de coproprietari, fiecare dintre aceştia datorand în mod egal partea din impozit rezultată în urma împărţirii. …  + 
Codul fiscalScutiriArt. 250. – (1) Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:1. clădirile instituţiilor publice şi clădirile care fac parte din domeniul public şi privat al unei unităţi administrativ-teritoriale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;2. clădirile care, potrivit legislaţiei în vigoare, sunt considerate monumente istorice, de arhitectura sau arheologice, muzee sau case memoriale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;3. clădirile care, prin destinaţie, constituie lacasuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute de lege şi părţile lor componente locale, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;4. clădirile instituţiilor de învăţământ preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu sau acreditate, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;5. clădirile unităţilor sanitare de interes naţional care nu au trecut în patrimoniul autorităţilor locale;6. clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;7. clădirile aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii;8. construcţiile şi amenajările funerare din cimitire, crematorii;9. clădirile sau construcţiile din parcurile industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii;10. clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsa de moştenitori legali sau testamentari;11. oricare dintre următoarele construcţii speciale:a) sonde de ţiţei, gaze, sare; … b) platforme de foraj marin; … c) orice centrala hidroelectrica, centrala termoelectrica, centrala nuclearoelectrica, statie de transformare şi de conexiuni, clădire şi construcţie specială anexa a acesteia, post de transformare, reţea aeriană de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acesteia, cablu subteran de transport, instalatie electrica de forta; … d) canalizari şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene; … e) cai de rulare, de incinta sau exterioare; … f) galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de put; … g) puţuri de mina; … h) coşuri de fum; … i) turnuri de răcire; … j) baraje şi construcţii accesorii; … k) diguri, construcţii-anexe şi cantoane pentru intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor; … l) construcţii hidrometrice, oceanografice, hidrometeorologice, hidrotehnice, de îmbunătăţiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor; … m) poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri; … n) reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare; … o) terasamente; … p) cheiuri; … q) platforme betonate; … r) împrejmuiri; … s) instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare; … t) construcţii de natura similară stabilite prin hotărâre a consiliului local. … (2) Construcţiile de natura similară celor de la alin. (1) pct. 11 lit. a)-s), avizate prin hotărâre a consiliilor locale, sunt scutite de impozit pe clădire pe durata existenţei construcţiei, până când intervin alte modificări. … (3) Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru clădirea unei persoane fizice dacă: … a) clădirea este o locuinta noua realizată în condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; sau … b) clădirea este realizată pe bază de credite, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, aprobată şi modificată prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare. … (4) Scutirea de impozit prevăzută la alin. (3) se aplică pentru o clădire timp de 10 ani de la data dobândirii acesteia. În cazul înstrăinării clădirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al clădirii. …  + 
Norme metodologice:21. Noţiunea instituţii publice, menţionată la art. 250 alin. (1) pct. 1 din Codul fiscal, reprezintă o denumire generica ce include: Parlamentul, Administraţia Prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţii publice autonome, unităţile administrativ-teritoriale, precum şi instituţiile şi serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare.22. Prin sintagma incinte care sunt folosite pentru activităţi economice, menţionată la art. 250 alin. (1) pct. 1-4 şi 6 din Codul fiscal, se înţelege spaţiile utilizate pentru realizarea oricăror fapte de comerţ, astfel cum sunt definite în Codul comercial, ce excedeaza destinaţiilor specifice categoriilor de clădiri care nu sunt supuse impozitului pe clădiri.23. (1) Prin sintagma clădirile care, prin destinaţie, constituie lacasuri de cult, menţionată la art. 250 alin. (1) pct. 3, se înţelege bisericile – locasurile de inchinaciune, casele de rugaciuni – şi anexele acestora. Termenul lacas este varianta a termenului locas.(2) Anexele bisericilor se referă la orice incinta care are elementele constitutive ale unei clădiri, proprietatea oricărui cult recunoscut oficial în România, cum ar fi: clopotnita, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, casa parohiala cu dependintele sale, destinată ca locuinta a preotului/preoţilor slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumanari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamantul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfăşurarea activităţilor cu caracter administrativ-bisericesc, reşedinţa chiriarhului, precum şi altele asemenea; prin asezamant cu caracter social-caritabil se înţelege căminul de copii, azilul de bătrâni, cantina socială sau orice alta incinta destinată unei activităţi asemănătoare. … (3) Cultele religioase recunoscute oficial în România, organizate potrivit statutelor proprii, sunt persoane juridice. Pot fi persoane juridice şi componentele locale ale acestora, precum şi aşezămintele, asociaţiile, ordinele şi congregatiile prevăzute în statutele lor de organizare şi funcţionare, dacă acestea au elementele constitutive ale persoanelor juridice, potrivit prevederilor Decretului nr. 177/1948 pentru regimul general al cultelor religioase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 4 august 1948, cu modificările şi completările ulterioare. … (4) Cultele religioase recunoscute oficial în România sunt: … a) Biserica Ortodoxa Română; … b) Biserica Româno-Catolica; … c) Biserica Română Unita cu Roma (Greco-Catolica); … d) Biserica Reformata (Calvina); … e) Biserica Evanghelica Lutherana de Confesiune Augustana (C.A.); … f) Biserica Evanghelica Lutherana Sinodo-Presbiteriala (S.P.); … g) Biserica Unitariana; … h) Biserica Armeana; … i) Cultul Crestin de Rit Vechi; … j) Biserica Creştină Baptista; … k) Cultul Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolica; … l) Biserica Creştină Adventista de Ziua a Şaptea; … m) Cultul Crestin după Evanghelie; … n) Biserica Evanghelica Română; … o) Cultul Musulman; … p) Cultul Mozaic; … r) Organizaţia Religioasă "Martorii lui Iehova"; … s) alte culte religioase recunoscute oficial în România. … 24. (1) Pentru a putea beneficia de prevederile art. 250 alin. (2) din Codul fiscal, contribuabilii proprietari ai construcţiilor speciale respective trebuie să depună Cererea pentru avizarea construcţiilor speciale în scopul scutirii de la plata impozitului pe clădiri, model stabilit potrivit pct. 256, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe a căror rază administrativ-teritorială se afla construcţiile speciale.(2) În cererea prevăzută la alin. (1) se prezintă detaliat elementele de identificare a construcţiilor speciale pentru care se solicita aprobarea consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, însoţită de declaraţia pe propria răspundere a semnatarului cererii ca acele construcţii speciale nu întrunesc elementele constitutive ale clădirii pentru care se datorează impozitul pe clădiri. … (3) Prin hotărârile adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti se menţionează nominal contribuabilii care au depus cereri, construcţiile avizate ca fiind de natura similară construcţiilor speciale pentru care nu se datorează impozitul pe clădiri, precum şi cazurile de cereri respinse. … (4) Construcţiile care au fost avizate, prin hotărâre, ca fiind de natura similară construcţiilor speciale sunt scutite de impozit pe clădiri pe durata existenţei construcţiei, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost adoptată hotărârea de aprobare, până când intervin alte modificări. … (5) În cazul în care la construcţia avizată ca fiind de natura similară construcţiilor speciale care sunt scutite de impozit pe clădiri intervin modificări ulterioare datei depunerii cererii, contribuabilii în cauza au obligaţia ca în termen de 30 de zile calendaristice de la data apariţiei modificării să depună: … a) declaraţia fiscală, model stabilit potrivit pct. 256, atunci când acea construcţie se supune impozitului pe clădiri; sau … b) o noua cerere, model stabilit potrivit pct. 256, urmând procedura iniţială de avizare prevăzută la alin. (1). … (6) În cazul construcţiei care are elementele constitutive ale clădirii şi pentru care, prin hotărâre a consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, s-a respins cererea, contribuabilul respectiv datorează impozitul pe clădiri în condiţiile titlului IX din Codul fiscal. … (7) Anual, în luna ianuarie, pentru clădirile şi construcţiile speciale pe care le au în proprietate la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, contribuabilii care beneficiază de prevederile art. 250 alin. (2) din Codul fiscal au obligaţia să depună, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor în a căror rază se afla clădirile şi construcţiile speciale în cauza, declaraţii pe propria răspundere ca la acele construcţii speciale nu au intervenit modificări de natura sa conducă la datorarea impozitului pe clădiri, fără nici o alta aprobare/avizare din partea consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. În aceasta declaraţie, în mod obligatoriu, se va menţiona hotărârea autorităţii deliberative prin care construcţiile care au fost avizate sunt considerate ca fiind de natura similară construcţiilor speciale. … (8) Pentru construcţiile stabilite ca fiind de natura similară construcţiilor speciale, prin hotărâri ale consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucureşti adoptate în anul 2003, nu se datorează impozit pe clădiri în anul 2004, în măsura în care acestea nu intra sub incidenţa prevederilor alin. (5). … (9) În cazul construcţiilor ce au fost avizate în anul 2003 pentru anul 2004, prin hotărâri ale consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, pentru a putea beneficia, începând cu anul 2005, de scutirea de impozit pe clădiri pe durata existenţei construcţiei, până când intervin alte modificări, contribuabilii respectivi trebuie să depună cererea, potrivit alin. (1), până cel târziu la data de 30 aprilie 2004. … (10) Clădirile aflate în domeniul privat al statului şi în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", atribuite conform legii, prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 7 din Codul fiscal, sunt cele ce intra sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 533/2002 privind organizarea şi funcţionarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 7 iunie 2002, cu modificările ulterioare. … 25. (1) Potrivit art. 10 alin. 2 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea locuinţei nr. 114/1996, pentru contribuabilii persoane fizice, titulari ai contractelor de construire a unei locuinţe cu credit sau ai contractelor de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţelor noi care se realizează în condiţiile art. 7-9 din legea menţionată mai sus, scutirea de la plata impozitului pe clădiri se acordă pe timp de 10 ani de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost dobandita locuinta respectiva.(2) Beneficiarii de credite, în condiţiile prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994 privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 28 ianuarie 1994, aprobată cu modificări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994, sunt scutiţi de la plata impozitului pe clădiri pe o perioadă de 10 ani de la data de întâi a lunii următoare celei în care a fost dobandita locuinta respectiva. … (3) Persoanele fizice beneficiare de credite care au dobândit locuinţe, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994, beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri începând cu această dată şi până la împlinirea termenului de 10 ani, calculat începând cu data dobândirii locuinţelor. … 26. (1) Scutirile prevăzute la pct. 25 se acordă pe bază de cerere, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele beneficiare prezintă la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale originalul şi copia actelor care le atesta aceasta calitate, respectiv contractul de construire a unei locuinţe cu credit, contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate a locuinţei sau contractul de dobândire a locuinţei, după caz, şi procesul-verbal de predare-primire/preluare a locuinţei în cauza, numai pentru o clădire.(2) În cazul înstrăinării locuinţelor dobândite în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 19/1994 şi al Legii nr. 114/1996, noii proprietari nu mai beneficiază de scutire de la plata impozitului pe clădiri. … (3) Declaraţiile fiscale pentru cazurile care intra sub incidenţa alin. (2) se depun la compartimentele de specialitate ale administraţiei publice locale în a căror rază de competenţa sunt situate clădirile, în termen de 30 de zile de la data înstrăinării/dobândirii acestora sau de la data de la care au intervenit schimbări care conduc la modificarea impozitului pe clădiri datorat atât de către contribuabilul care înstrăinează, cat şi de către cel care dobândeşte. … 27. (1) Atât persoanele fizice, cat şi persoanele juridice, inclusiv instituţiile publice, pentru clădirile pe care le deţin în proprietate, au obligaţia să depună declaraţiile fiscale, conform modelelor stabilite potrivit pct. 256, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază se afla clădirile, chiar dacă, potrivit prevederilor art. 252 din Codul fiscal, pentru acestea nu datorează impozit pe clădiri sau sunt scutite de la plata acestui impozit.(2) Declaraţiile fiscale în cazul persoanelor care intra sub incidenţa alin. (1) se depun o singură dată pe durata existenţei clădirii, până când intervine orice modificare de natura celor care privesc: … a) situaţia clădirii, în sensul art. 254 alin. (6) din Codul fiscal; … b) situaţia juridică a persoanei fizice sau a persoanei juridice. …  + 
Codul fiscal:Calculul impozitului pentru persoane fiziceArt. 251. – (1) În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei de impozitare la valoarea impozabilă a clădirii.(2) Cota de impozitare este de 0,2% pentru clădirile situate în mediul urban şi de 0,1% pentru clădirile din mediul rural. … (3)*) Valoarea impozabilă a unei clădiri se determina prin înmulţirea suprafeţei construite desfăşurate a clădirii, exprimată în metri patrati, cu valoarea corespunzătoare din tabelul următor:┌───────────────────────────────────────────────────┬────────────┬─────────────┐│ │ Clădire cu │ Clădire fără││ │ instalaţii │ instalaţii ││ │ de apa, │ de apa, ││ Tipul clădirii │ canalizare,│ canalizare,││ │electrice şi│electricitate││ │ încălzire │sau încălzire││ │ (lei/mp) │ (lei/mp) ││ │ [condiţii │ ││ │ cumulative]│ │├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤│1. Clădiri cu pereţi sau cadre din beton armat, │ │ ││caramida arsa, piatra naturala sau alte materiale │ │ ││asemănătoare │ 5.300.000 │ 3.100.000 │├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤│2. Clădiri cu pereţi din lemn, caramida nearsa, │ │ ││paianta, valatuci, sipci sau alte materiale │ │ ││asemănătoare │ 1.400.000 │ 900.000 │├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤│3. Construcţii anexe corpului principal al unei │ │ ││clădiri, având pereţii din beton, caramida arsa, │ │ ││piatra sau alte materiale asemănătoare │ 900.000 │ 800.000 │├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤│4. Construcţii anexe corpului principal al unei │ │ ││clădiri, având pereţii din lemn, caramida nearsa, │ │ ││valatuci, sipci sau alte materiale asemănătoare │ 500.000 │ 300.000 │├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤│5. Subsol, demisol sau mansarda utilizata ca │75% din suma│75% din suma ││locuinta │care s-ar │care s-ar ││ │aplica │aplica ││ │clădirii │clădirii │├───────────────────────────────────────────────────┼────────────┼─────────────┤│6. Subsol, demisol sau mansarda utilizata cu alte │50% din suma│50% din suma ││scopuri decât cel de locuinta │care s-ar │care s-ar ││ │aplica │aplica ││ │clădirii │clădirii │└───────────────────────────────────────────────────┴────────────┴─────────────┘––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(4) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determina prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, loggiilor sau ale celor situate la subsol, exceptând suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta şi suprafeţele scarilor şi teraselor neacoperite. … (5) Valoarea impozabilă a clădirii se ajusteaza în funcţie de amplasarea clădirii, prin înmulţirea sumei determinate conform alin. (3) cu coeficientul de corectie corespunzător, prevăzut în următorul tabel: … ┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐│ Zona în cadrul localităţii │ Rangul localităţii │├──────────────────────────────┼──────┬──────┬────────┬───────┬───────┬────────┤│ │ O │ I │ II │ III │ IV │ V │├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤│ A │ 1,30 │ 1,25 │ 1,20 │ 1,15 │ 1,10 │ 1,05 │├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤│ B │ 1,25 │ 1,20 │ 1,15 │ 1,10 │ 1,05 │ 1,00 │├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤│ C │ 1,20 │ 1,15 │ 1,10 │ 1,05 │ 1,00 │ 0,95 │├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤│ D │ 1,15 │ 1,10 │ 1,05 │ 1,00 │ 0,95 │ 0,90 │└──────────────────────────────┴──────┴──────┴────────┴───────┴───────┴────────┘(6) În cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, coeficientul de corectie prevăzut la alin. (5) se reduce cu 0,10. … (7) În cazul unei clădiri finalizate înainte de 1 ianuarie 1951, valoarea impozabilă se reduce cu 15%. … (8) În cazul unei clădiri finalizate după 31 decembrie 1950 şi înainte de 1 ianuarie 1978, valoarea impozabilă se reduce cu 5%. … (9) Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determina prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,20. …  + 
Norme metodologice:28. Impozitul pe clădiri, în cazul contribuabililor persoane fizice, se determina pe bază de cota de impozitare, diferenţiată în funcţie de locul în care se afla situata clădirea, respectiv: cota procentuală de 0,2% pentru mediul urban şi cota procentuală de 0,1% pentru mediul rural, aplicată asupra valorii impozabile a clădirii.29. (1) Pentru determinarea valorii impozabile a clădirilor, stabilită pe baza criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute de art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, se au în vedere instalaţiile cu care este dotată clădirea, respectiv:a) se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prezentate în coloana a doua acele clădiri care sunt dotate, cumulativ, cu instalaţii de apa, de canalizare, electrice şi de încălzire, după cum urmează: … 1. clădirea se considera dotată cu instalatie de apa dacă alimentarea cu apa se face prin conducte, dintr-un sistem de aductiune din reţele publice sau direct dintr-o sursa naturala – put, fântâna sau izvor – în sistem propriu;2. clădirea se considera ca are instalatie de canalizare dacă este dotată cu conducte prin care apele menajere sunt evacuate în reţeaua publică;3. clădirea se considera ca are instalatie electrica dacă este dotată cu cablaje interioare racordate la reţeaua publică sau la o sursa de energie electrica – grup electrogen, microcentrala, instalaţii eoliene sau microhidrocentrala;4. clădirea se considera ca are instalatie de încălzire dacă aceasta se face prin intermediul agentului termic – abur sau apa calda de la centrale electrice, centrale termice de cartier, termoficare locală sau centrale termice proprii – şi îl transmit în sistemul de distribuţie în interiorul clădirii, constituit din conducte şi radiatoare – calorifere, indiferent de combustibilul folosit – gaze, combustibil lichid, combustibil solid, precum şi prin intermediul sobelor incalzite cu gaze/convectoarelor;b) se încadrează pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana a treia acele clădiri care nu se regăsesc în contextul menţionat la lit. a), respectiv cele care nu au nici una dintre aceste instalaţii sau au una, doua ori trei astfel de instalaţii. … (2) Menţiunea cu privire la existenta/inexistenta instalaţiilor se face prin declaraţia fiscală, model stabilit potrivit pct. 256. … (3) În situaţia în care, pe parcursul anului fiscal, clădirea încadrată pentru aplicarea valorilor impozabile prevăzute în coloana "Clădire fără instalaţii de apa, canalizare, electricitate sau încălzire (lei/mp)" din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal face obiectul aplicării valorilor impozabile prevăzute în coloana a treia, ca efect al dotării cu toate cele patru instalaţii, modificarea impozitului pe clădiri se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a apărut aceasta situaţie, necesitand depunerea unei noi declaraţii fiscale. În mod similar se procedează şi în situaţia în care la clădirea dotată cu toate cele patru instalaţii, pe parcursul anului fiscal, se elimina din sistemul constructiv oricare dintre aceste instalaţii, prevăzute la alin. (1) lit. a), pe bază de autorizaţie de desfiinţare eliberata în condiţiile legii. … 30. Pentru determinarea valorilor impozabile, pe ranguri de localităţi şi zone în cadrul acestora, atât pentru intravilan, cat şi pentru extravilan, încadrarea cladirilor urmează încadrarea terenurilor efectuată de către consiliile locale, avându-se în vedere precizările de la pct. 1-9.31. (1) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri, ce sta la baza calculului impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, rezultă din actul de proprietate sau din planul cadastral, iar în lipsa acestora, din schita/fişa clădirii sau din alte documente asemănătoare.(2) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determina prin însumarea suprafeţelor secţiunilor tuturor nivelurilor sale, inclusiv suprafeţele balcoanelor, ale loggiilor şi ale celor situate la subsol. În calcul nu se cuprind suprafeţele podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta, precum şi cele ale scarilor şi teraselor neacoperite. … (3) Pentru calculul impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, în cazul în care dimensiunile exterioare ale clădirii nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, suprafaţa construită desfăşurată se determina prin înmulţirea suprafeţei utile a clădirii cu coeficientul de transformare de 1,20 prevăzut la art. 251 alin. (9) din Codul fiscal. Coeficientul de transformare serveşte la stabilirea relatiei dintre suprafaţa utila, potrivit dimensiunilor interioare dintre pereţi, şi suprafaţa construită desfăşurată determinata pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii. … (4) La stabilirea coeficientului de transformare menţionat la alin. (3) s-a avut în vedere potenţiala diferenţa dintre suprafaţa construită desfăşurată şi suprafaţa utila a clădirii; prin potenţiala diferenţa se cuantifica suprafaţa secţiunii pereţilor, a balcoanelor, a loggiilor, precum şi a cotei-părţi din eventualele incinte de deservire comuna, acolo unde este cazul. … (5) Dacă în documente este înscrisă suprafaţa construită desfăşurată a clădirii, determinata pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al acesteia, pentru determinarea impozitului pe clădiri nu se ia în calcul suprafaţa utila şi, implicit, nu se aplică coeficientul de transformare. … (6) În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi notiunile de mai sus au următoarele înţelesuri: … a) acoperis – partea de deasupra care acoperă şi protejeaza o clădire de intemperii, indiferent de materialul din care este realizat; planseul este asimilat acoperişului în cazul în care deasupra acestuia nu mai sunt alte încăperi/incinte; … b) balcon – platforma cu balustrada pe peretele exterior al unei clădiri, comunicând cu interiorul prin una sau mai multe uşi; … c) clădire finalizată – construcţie care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii: … 1. serveşte la adăpostirea de oameni, de animale, de obiecte, de produse, de materiale, de instalaţii şi de altele asemenea;2. are elementele structurale de baza ale unei clădiri, respectiv: pereţi şi acoperis;3. are expirat termenul de valabilitate prevăzut în autorizaţia de construire şi nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii acesteia ori clădirea a fost realizată fără autorizaţie de construire; pentru stabilirea impozitului pe clădiri, se ia în calcul numai suprafaţa construită desfăşurată care are elementele de la pct. 2.d) incinta de deservire comuna – spaţiu închis în interiorul unei clădiri, proprietatea comuna a celor care deţin apartamente în aceasta, afectat scarilor, lifturilor, uscatoriilor sau oricăror alte utilităţi asemănătoare; … e) loggie – galerie exterioară incorporată unei clădiri, acoperită şi deschisă către exterior printr-un şir de arcade sprijinite pe coloane sau pe stâlpi; … f) nivel – fiecare dintre părţile unei clădiri cuprinzând încăperile/incintele situate pe acelaşi plan orizontal, indiferent ca acestea sunt la subsol, la nivelul solului sau la orice înălţime deasupra solului; … g) perete – element de construcţie aşezat vertical sau puţin înclinat, făcut din beton armat, din caramida arsa sau nearsa, din piatra, din lemn, din valatuci, din sticlă, din mase plastice sau din orice alte materiale, care limitează, separa sau izoleaza încăperile/incintele unei clădiri între ele sau de exterior şi care susţine planşeele, etajele şi acoperisul; … h) suprafaţa secţiunii unui nivel – suprafaţa unui nivel, rezultată pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al pereţilor, inclusiv suprafaţa balcoanelor şi a loggiilor; în cazul clădirilor care nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior al pereţilor, suprafaţa secţiunii unui nivel reprezintă suma suprafeţelor utile ale tuturor încăperilor/incintelor, inclusiv a suprafeţelor balcoanelor şi a loggiilor şi a suprafeţelor secţiunilor pereţilor, toate aceste suprafeţe fiind situate la acelaşi nivel, la suprafeţele utile ale încăperilor/incintelor adunand şi suprafeţele incintelor de deservire comuna. … 32. În categoria clădirilor supuse impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice se cuprind:a) construcţiile utilizate ca locuinta, respectiv unităţile construite formate din una sau mai multe camere de locuit, indiferent unde sunt situate, la acelaşi nivel sau la niveluri diferite, inclusiv la subsol sau la mezanin, prevăzute, după caz, cu dependinţe şi/sau alte spaţii de deservire; … b) construcţiile menţionate la lit. a), dezafectate şi utilizate pentru desfăşurarea de profesii libere; … c) construcţiile-anexe situate în afară corpului principal de clădire, cum sunt: bucătăriile, camarile, pivnitele, grajdurile, magaziile, garajele şi altele asemenea; … d) construcţiile gospodăreşti, cum sunt: patulele, hambarele pentru cereale, surele, fanariile, remizele, soproanele şi altele asemenea; … e) orice alte construcţii proprietatea contribuabililor, neprevăzute la lit. a) – d), care au elementele constitutive ale clădirii. … 33. Pentru calculul impozitului pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, sunt necesare următoarele date:a) rangul localităţii unde se afla situata clădirea; … b) teritoriul unde se afla: … 1. în intravilan; sau2. în extravilan;c) zona în cadrul localităţii, potrivit încadrării de la lit. b); … d) suprafaţa construită desfăşurată a clădirii, respectiv: … 1. cea determinata pe baza dimensiunilor măsurate pe conturul exterior al acesteia; sau2. în cazul în care clădirea nu poate fi efectiv masurata pe conturul exterior, suprafaţa utila a clădirii se înmulţeşte cu coeficientul de transformare de 1,20;e) tipul clădirii şi instalaţiile cu care este dotată aceasta; … f) în cazul apartamentului, dacă acesta se afla amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente; … g) data finalizarii clădirii, respectiv: … 1. înainte de 1 ianuarie 1951; sau2. după 31 decembrie 1950 şi înainte de 1 ianuarie 1978; sau3. după 31 decembrie 1977;h) în cazul celor care au în proprietate doua sau mai multe clădiri utilizate ca locuinta, ordinea în care a fost dobandita clădirea, precum şi care dintre aceste clădiri sunt închiriate, în vederea majorării impozitului datorat de contribuabilii care intra sub incidenţa art. 252 din Codul fiscal; … i) majorarea stabilită în condiţiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe clădiri. … 34. (1) Exemplu de calcul pentru impozitul pe clădiri aferent anului 2004, în cazul unui abator, proprietatea unei persoane fizice:A. Date despre clădire, potrivit structurii prevăzute la pct. 33:a) rangul satului Amnas care aparţine oraşului Saliste, unde este situat abatorul: V; … b) teritoriul unde se afla: în extravilan; … c) zona în cadrul localităţii, potrivit încadrării de la lit. b): C; … d) suprafaţa construită desfăşurată: 368,23 mp; … e) tipul clădirii: cu pereţi din caramida arsa şi dotată cu toate cele patru instalaţii menţionate la pct. 29 alin. (1) lit. a); … f) nu este cazul; … g) data finalizarii: 1 ianuarie 1951; … h) nu este cazul; … i) Consiliul Local al Comunei Saliste a hotărât, în anul 2003 pentru anul 2004, stabilirea, în intravilanul satului Amnas, a unei singure zone, respectiv zona A, iar în extravilan a 4 zone, respectiv zona I, zona a II-a, zona a III-a şi zona a IV-a, precum şi majorarea impozitului pe clădiri cu 41,9%. … B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe clădiri, astfel cum rezultă din economia textului art. 251 din Codul fiscal:1. Se determina suprafaţa construită desfăşurată a clădirii: este cea determinata pe baza măsurătorilor pe conturul exterior al clădirii, respectiv de: 368,23 mp.2. Se determina valoarea impozabilă a acestei clădiri:2.1. suprafaţa construită desfăşurată prevăzută la pct. 1 se înmulţeşte cu valoarea impozabilă a clădirii cu pereţi din caramida arsa, dotată cu toate cele patru instalaţii, respectiv cea din tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3) "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 – art. 296 alin. (1)", corespunzător rândului 1 şi coloanei 3, astfel: 368,23 mp x 5.900.000 lei/mp = 2.172.557.000 lei2.2. se identifica coeficientul de corectie din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător zonei A şi rangului V, respectiv 1,05; deoarece numărul zonelor din intravilan este diferit de numărul zonelor din extravilan, având în vedere prevederile pct. 9 alin. (3) lit. a) şi alin. (4) şi ale pct. 30, pentru identificarea coeficientului de corectie în tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, zona a III-a din extravilan, potrivit delimitării efectuate în anul 2003 pentru anul 2004, are echivalenta zona C căreia îi corespunde zona A;2.3. potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabilă determinata la subpct. 2.1 se ajusteaza cu coeficientul de corectie determinat la subpct. 2.2, respectiv: 2.172.557.000 lei x 1,05 = 2.281.184.850 lei;2.4. abatorul fiind finalizat la data 1 ianuarie 1951, potrivit prevederilor art. 251 alin. (8) din Codul fiscal, valoarea impozabilă determinata la subpct. 2.3 se reduce cu 5% sau, pentru uşurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulţeşte cu 0,95, respectiv: 2.281.184.850 lei x 0,95 = 2.167.125.607,50 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. c), fracţiunea de 0,50 lei se întregeşte la un leu prin adaos, iar valoarea impozabilă astfel calculată se rotunjeste la 2.167.125.608 lei.3. Se determina impozitul pe clădiri anual:3.1. potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a clădirii determinate la subpct. 2.4 se aplică cota de impozitare prevăzută la art. 251 alin. (2) din Codul fiscal de 0,1% specifică mediului rural sau, pentru uşurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulţeşte cu 0,001, respectiv: 2.167.125.608 lei x 0,001 = 2.167.125.608 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. c), fracţiunea de 0,608 lei se întregeşte la un leu prin adaos, iar impozitul astfel calculat se rotunjeste la 2.167.126 lei;3.2. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul 2003 pentru anul 2004, Consiliul Local al Comunei Saliste a hotărât majorarea impozitului pe clădiri cu 41,9%, impozitul determinat la subpct. 3.1 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, impozitul pe clădiri se înmulţeşte cu 1,419, respectiv: 2.167.126 lei x 1,419 = 3.075.151,794 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea de 151,794 lei fiind sub 500 lei inclusiv se neglijează, iar impozitul pe clădiri astfel determinat se rotunjeste la 3.075.000 lei.(2) În luna mai 2003, când s-au adoptat hotărârile prin care s-au stabilit impozitele şi taxele locale pentru anul 2004, autoritatea deliberativa se intitula Consiliul Local al Comunei Saliste. Prin Legea nr. 336/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 10 iulie 2003, comuna Saliste, judeţul Sibiu, a fost declarata oraş, astfel ca, potrivit prevederilor pct. 6 alin. (2), începând cu data de 1 ianuarie 2004, impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se determina potrivit noii ierarhizari. …  + 
Codul fiscal:Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce deţin mai multe clădiriArt. 252. – (1) Dacă o persoană fizica are în proprietate doua sau mai multe clădiri utilizate ca locuinta, care nu sunt închiriate unei alte persoane, impozitul pe clădiri se majorează după cum urmează:a) cu 15% pentru prima clădire în afară celei de la adresa de domiciliu; … b) cu 50% pentru cea de-a doua clădire în afară celei de la adresa de domiciliu; … c) cu 75% pentru cea de-a treia clădire în afară celei de la adresa de domiciliu; … d) cu 100% pentru cea de-a patra clădire şi următoarele în afară celei de la adresa de domiciliu. … (2) În cazul deţinerii a doua sau mai multe clădiri în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina în funcţie de ordinea în care proprietăţile au fost dobândite, asa cum rezultă din documentele ce atesta calitatea de proprietar. … (3) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) au obligaţia să depună o declaraţie specială la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în raza cărora îşi au domiciliul, precum şi la cele în raza cărora sunt situate celelalte clădiri ale acestora. Modelul declaraţiei speciale va fi cel prevăzut prin norme metodologice aprobate prin hotărâre a Guvernului. …  + 
Norme metodologice:35. Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice care deţin în proprietate mai multe clădiri utilizate ca locuinta, altele decât cele închiriate, se majorează conform prevederilor art. 252 alin. (1) şi (2) din Codul fiscal.36. Sunt considerate ca fiind închiriate numai acele clădiri utilizate ca locuinta pentru care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:a) proprietarul, în calitatea sa de locator, are contract de închiriere încheiat în forma scrisă; … b) contractul prevăzut la lit. a) este înregistrat la organul fiscal competent în scopul stabilirii veniturilor din cedarea dreptului de folosinţă a bunurilor, în condiţiile legii; … c) locatarul nu poate fi membru al familiei locatorului; prin familie, în sensul prezentei litere, se desemnează soţul, sotia şi copiii lor necăsătoriţi. Aceasta condiţie nu se urmăreşte în cazul în care clădirea utilizata ca locuinta se închiriază unei persoane juridice. … 37. Impozitul pe clădiri majorat în condiţiile art. 252 alin. (1) din Codul fiscal se aplică după cum urmează:a) pentru acele clădiri pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la pct. 36, precum şi pentru partea din clădire pentru care nu se face dovada îndeplinirii acestor condiţii: … b) proporţional cu perioada pentru care nu sunt îndeplinite condiţiile de la pct. 36, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care nu sunt îndeplinite aceste condiţii. … 38. (1) O persoana fizica ce deţine în proprietate doua clădiri utilizate ca locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal; … b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru uşurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,15. … (2) Exemplu de calcul pentru impozitul pe clădiri aferent anului 2004, în cazul unui apartament utilizat ca locuinta, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, proprietatea unei persoane fizice: … A. Date despre apartament, potrivit structurii prevăzute la pct. 33:a) rangul localităţii unde este situat apartamentul: 0; … b) teritoriul unde se afla: în intravilan; … c) zona în cadrul localităţii, potrivit încadrării de la lit. b): A; … d) suprafaţa utila a apartamentului: 107,44 mp; … e) tipul clădirii: cu pereţi din caramida arsa şi dotată cu toate cele patru instalaţii menţionate la pct. 29 alin. (1) lit. a); … f) amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente; … g) data finalizarii: 31 decembrie 1950; … h) prima clădire în afară celei de la adresa de domiciliu şi nu este închiriată; … i) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât, în anul 2003 pentru anul 2004, majorarea impozitului pe clădiri cu 48,7%. … B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe clădiri, astfel cum rezultă din economia textului art. 251, 252 şi 287 din Codul fiscal:1. Se determina suprafaţa construită desfăşurată a apartamentului: deoarece dimensiunile exterioare ale apartamentului nu pot fi efectiv măsurate pe conturul exterior, acesta având pereţi comuni cu apartamentele invecinate, potrivit prevederilor art. 251 alin. (9) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 31 din prezentele norme metodologice, suprafaţa construită desfăşurată se determina prin înmulţirea suprafeţei utile cu coeficientul de transformare de 1,20, respectiv: 107,44 mp x 1,20 = 128,928 mp2. Se determina valoarea impozabilă a acestui apartament:2.1. suprafaţa construită desfăşurată prevăzută la pct. 1 se înmulţeşte cu valoarea corespunzătoare clădirii cu pereţi din caramida arsa, dotată cu toate cele patru instalaţii, respectiv cea care se regaseste în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3) "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 – art. 296 alin. (1)", corespunzător rândului 1 şi coloanei 3, astfel: 128,928 mp x 5.900.000 lei/mp = 760.675.200 lei;2.2. se identifica coeficientul de corectie din tabelul prevăzut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător zonei A şi rangului 0, respectiv 1,30; deoarece apartamentul este amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi 8 apartamente, potrivit prevederilor art. 251 alin. (6) din Codul fiscal, acest coeficient de corectie se reduce cu 0,10, determinând astfel coeficientul de corectie specific acestui apartament: 1,30 – 0,10 = 1,20;2.3. potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabilă determinata la subpct. 2.1 se ajusteaza cu coeficientul de corectie determinat la subpct. 2.2, respectiv: 760.675.200 lei x 1,20 = 912.810.240 lei;2.4. apartamentul fiind finalizat înainte de 1 ianuarie 1951, potrivit prevederilor art. 251 alin. (7) din Codul fiscal, valoarea impozabilă determinata la subpct. 2.3 se reduce cu 15% sau, pentru uşurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulţeşte cu 0,85, respectiv: 912.810.240 lei x 0,85 = 775.888.704 lei.3. Se determina impozitul pe clădiri anual:3.1. potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a apartamentului, determinata la subpct. 2.4, se aplică cota de impozitare prevăzută la art. 251 alin. (2) din Codul fiscal de 0,2% specifică mediului urban sau, pentru uşurarea calculului, valoarea impozabilă se înmulţeşte cu 0,002, respectiv: 775.888.704 lei x 0,002 = 1.551.777,408 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. c) fracţiunea de 0,408 lei se întregeşte la un leu, prin adaos, iar impozitul astfel calculat se rotunjeste la 1.551.778 lei;3.2. deoarece apartamentul este prima clădire în afară celei de la adresa de domiciliu, potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, impozitul pe clădiri determinat la subpct. 3.1 se majorează cu 15% sau, pentru uşurarea calculului, impozitul pe clădiri se înmulţeşte cu 1,15, respectiv: 1.551.778 lei x 1,15 = 1.784.544,70 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. c) fracţiunea de 0,70 lei se întregeşte la un leu, prin adaos, iar impozitul astfel calculat se rotunjeste la 1.784.545 lei;3.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul 2003 pentru anul 2004, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât majorarea impozitului pe clădiri cu 48,7%, impozitul determinat la subpct. 3.2 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, impozitul pe clădiri se înmulţeşte cu 1,487, respectiv: 1.784.545 lei x 1,487 = 2.653.618,415 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1) fracţiunea de 618,415 lei depasind 500 lei se majorează la 1.000 lei, impozitul pe clădiri astfel determinat se rotunjeste la 2.654.000 lei.39. O persoana fizica ce deţine în proprietate trei clădiri utilizate ca locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal; … b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru uşurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,15; … c) pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 150% sau, pentru uşurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,50. … 40. O persoana fizica ce deţine în proprietate patru clădiri utilizate ca locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal; … b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru uşurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,15; … c) pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 150% sau, pentru uşurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,50; … d) pentru cea de-a patra clădire, care este a treia în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 175% sau, pentru uşurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,75. … 41. (1) O persoana fizica ce deţine în proprietate cinci clădiri utilizate ca locuinta, altele decât cele închiriate, datorează impozit pe clădiri după cum urmează:a) pentru clădirea de la adresa de domiciliu impozitul pe clădiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal; … b) pentru cea de-a doua clădire, care este prima în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 251 din Codul fiscal se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, cu 115% sau, pentru uşurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,15; … c) pentru cea de-a treia clădire, care este a doua în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 150% sau, pentru uşurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,50; … d) pentru cea de-a patra clădire, care este a treia în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 175% sau, pentru uşurarea calculului, prin înmulţirea cu 1,75%; … e) pentru cea de-a cincea clădire, care este a patra în afară celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 200% sau, pentru uşurarea calculului, prin înmulţirea cu 2,00. … (2) În cazul persoanelor fizice care deţin în proprietate mai mult de cinci clădiri utilizate ca locuinta, altele decât cele închiriate, impozitul pe clădiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. d) din Codul fiscal, pentru fiecare dintre acestea, se calculează prin înmulţirea impozitului pe clădiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 200% sau, pentru uşurarea calculului, prin înmulţirea cu 2,00. … 42. (1) În cazul clădirilor aflate în proprietate comuna, coproprietarii având determinate cotele-părţi din clădire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se împarte proporţional cotelor-părţi respective, iar asupra acestuia se aplică, după caz, majorarea prevăzută la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal în funcţie de ordinea în care aceste cote-părţi au fost dobândite, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, rezultând astfel impozitul pe clădiri datorat de fiecare contribuabil.(2) În cazul clădirilor aflate în proprietate comuna, coproprietarii neavând stabilite cotele-părţi din clădire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se împarte la numărul de coproprietari, iar asupra părţii din impozit rezultate în urma împărţirii se aplică, după caz, majorarea prevăzută la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal în funcţie de ordinea în care aceste cote-părţi au fost dobândite, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, rezultând astfel impozitul pe clădiri datorat de fiecare contribuabil. … 43. În situaţiile în care consiliile locale sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, au aprobat majorarea impozitului pe clădiri cu până la 20% inclusiv, în condiţiile art. 287 din Codul fiscal, aceasta majorare se aplică asupra impozitului pe clădiri determinat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal şi celor ale pct. 38-42 din prezentele norme metodologice.44. Prevederile pct. 35-43 se aplică în mod corespunzător persoanelor care beneficiază de facilităţi fiscale la plata impozitului pe clădiri.45. Majorarea impozitului pe clădiri cu cotele prevăzute la art. 287 din Codul fiscal cu până la 20% inclusiv se calculează şi în cazul persoanelor fizice străine care deţin pe teritoriul României mai multe clădiri utilizate ca locuinta, ordinea acestora fiind determinata de succesiunea în timp a dobândirii lor, cu obligativitatea depunerii declaraţiei speciale.46. Pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, ordinea în care proprietăţile au fost dobândite se determina în funcţie de anul dobândirii clădirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.47. În cazul în care în acelaşi an se dobândesc mai mult clădiri utilizate ca locuinta, ordinea este determinata de data dobândirii.48. În cazul în care la aceeaşi dată se dobândesc mai multe clădiri utilizate ca locuinta, ordinea este cea pe care o declara contribuabilul respectiv.49. În cazul persoanei fizice care deţine în proprietate mai multe clădiri utilizate ca locuinta, iar domiciliul sau reşedinţa sa nu corespunde cu adresa nici uneia dintre aceste clădiri, prima clădire dobandita în ordinea stabilită potrivit prevederilor pct. 41 alin. (1)-(3) este asimilată clădirii de la adresa de domiciliu.50. (1) Declaraţia specială pentru stabilirea impozitului pe clădiri majorat, în cazul persoanelor fizice deţinătoare a mai multor clădiri utilizate ca locuinta, corespunde modelului prevăzut la pct. 256.(2) Declaraţia fiscală, conform modelului stabilit potrivit pct. 256, se depune separat pentru fiecare clădire la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale din unităţile administrativ-teritoriale unde sunt situate clădirile. … (3) În cazul contribuabililor care dobândesc clădiri care intra sub incidenţa prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, declaraţia fiscală se depune în termen de 30 de zile de la data dobândirii. … (4) Pentru veridicitatea datelor înscrise în declaraţiile prevăzute la alin. (2) întreaga răspundere juridică o poarta contribuabilul atât în cazul în care este semnatar al declaraţiei respective, cat şi în cazul în care semnatar al declaraţiei este o persoană mandatata în acest sens de contribuabil. … 51. Clădirile distincte utilizate ca locuinta, situate la aceeaşi adresa, proprietatea aceleiaşi persoane fizice, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 252 din Codul fiscal. + 
Codul fiscal:Calculul impozitului datorat de persoanele juridiceArt. 253. – (1) În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii.(2) Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,5% şi 1%, inclusiv. … (3) Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare. … (4) În cazul unei clădiri a carei valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii, valoarea impozabilă se reduce cu 15%. … (5) În cazul unei clădiri care a fost reevaluata conform prevederilor legale în vigoare, valoarea de inventar a clădirii este valoarea înregistrată în contabilitatea proprietarului imediat după reevaluare. … (6) În cazul unei clădiri care a fost dobandita înainte de 1 ianuarie 1998 şi care după această dată nu a fost reevaluata, cota impozitului pe clădiri este stabilită de consiliul local între 5% şi 10% şi se aplică la valoarea de inventar a clădirii, până la data primei reevaluari, înregistrată în contabilitatea persoanelor juridice. … (7) În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplică următoarele reguli: … a) impozitul pe clădire se datorează de proprietar; … b) valoarea care se ia în considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea clădirii înregistrată în contractul de leasing financiar. … (8) Impozitul pe clădiri se aplică pentru orice clădire deţinută de o persoană juridică aflată în funcţiune, în rezerva sau în conservare, chiar dacă valoarea sa a fost recuperată integral pe calea amortizarii. …  + 
Norme metodologice:52. (1) Prin sintagma valoarea de inventar a clădirii, în scopul determinării impozitului pe clădiri, se înţelege valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, şi care, după caz, poate fi:a) costul de achiziţie, pentru clădirile dobândite cu titlu oneros; … b) costul de producţie, pentru clădirile construite de persoana juridică; … c) valoarea actuala, estimată la înscrierea lor în activ, ţinându-se seama de valoarea clădirilor cu caracteristici tehnice şi economice similare sau apropiate, pentru clădirile obţinute cu titlu gratuit; … d) valoarea de aport pentru clădirile intrate în patrimoniu în cazul asocierii/fuziunii, determinata prin expertiza, potrivit legii; … e) valoarea rezultată în urma reevaluarii, pentru clădirile reevaluate în baza unei dispoziţii legale. … (2) La determinarea valorii de inventar a clădirii se are în vedere însumarea valorilor tuturor elementelor şi instalaţiilor functionale ale acesteia, cum sunt: terasele, scarile, ascensoarele, instalaţiile de iluminat, instalaţiile sanitare, instalaţiile de încălzire, instalaţiile de telecomunicaţii prin fir şi altele asemenea; aparatele individuale de climatizare nu fac parte din categoria elementelor şi instalaţiilor functionale ale clădirii. … 53. (1) În cursul lunii mai a fiecărui an fiscal pentru anul următor, consiliile locale adopta hotărâri privind stabilirea cotei pe baza căreia se calculează impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice, cota care poate fi cuprinsă între 0,5% şi 1,0% inclusiv. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.(2) Pentru clădirile contribuabililor persoane juridice impozitul se calculează de către aceştia prin aplicarea cotei stabilite de către consiliile locale, potrivit prevederilor alin. (1), asupra valorii de inventar înregistrate în evidenţa contabilă a acestora. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti. … 54. Impozitul pe clădiri datorat de persoanele juridice care nu au înregistrată în evidenţa contabilă valoarea de inventar actualizată a clădirilor, începând cu anul 1998 se calculează pe baza cotei stabilite între 5% şi 10% inclusiv, prin hotărâre a consiliului local. Cota se stabileşte în cursul lunii mai a fiecărui an fiscal şi se aplică pentru anul următor. În cazul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.55. Pentru executarea prevederilor art. 253 alin. (6) din Codul fiscal se au în vedere următoarele:a) în cazul contribuabililor care nu au efectuat nici o reevaluare a clădirilor începând cu anul 1998, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 54 asupra valorii de inventar a clădirii; … b) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care în evidenţa contabilă s-a înregistrat valoarea rezultată în urma reevaluarii, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53 asupra valorii de inventar a clădirii; … c) în cazul clădirilor dobândite începând cu 1 ianuarie 1998, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53 asupra valorii de intrare în patrimoniu; … d) în cazul clădirilor la care s-au efectuat lucrări de modernizare, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea cotei stabilite potrivit prevederilor pct. 53 numai pentru cele care au fost reevaluate potrivit reglementărilor legale în vigoare. … 56. Pentru clădirile ce fac obiectul contractelor de leasing financiar impozitul pe clădiri se datorează de către proprietar.57. (1) Impozitul pe clădiri pe perioada de leasing se determina pe baza valorii negociate între părţi, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, şi înscrise în contract. În cazul contractelor în care valoarea negociata este în valută, plata impozitului pe clădiri se face în lei la cursul Băncii Naţionale a României din data efectuării plăţii. Începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care expira contractul de leasing, impozitul pe clădiri se determina după cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridică.(2) Valoarea negociata între părţi corespunde valorii totale a contractului de leasing. … 58. Valoarea impozabilă a clădirilor, proprietatea persoanelor juridice, care a fost recuperată integral pe calea amortizarii, se reduce cu 15%.59. Impozitul pe clădiri este datorat de persoana juridică atât pentru clădirile aflate în funcţiune, în rezerva sau în conservare, cat şi pentru cele aflate în funcţiune şi a căror valoare a fost recuperată integral pe calea amortizarii.60. Pentru aplicarea prevederilor art. 253 alin. (8) din Codul fiscal se au în vedere reglementările legale privind reevaluarea imobilizarilor corporale. + 
Codul fiscal:Dobândirea, înstrăinarea şi modificarea clădirilorArt. 254. – (1) În cazul unei clădiri care a fost dobandita sau construită de o persoană în cursul anului, impozitul pe clădire se datorează de către persoana respectiva cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobandita sau construită.(2) În cazul unei clădiri care a fost instrainata, demolata sau distrusa, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădire încetează a se mai datora de persoana respectiva cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost instrainata, demolata sau distrusa. … (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe clădiri se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane. … (4) În cazul extinderii, îmbunătăţirii, distrugerii parţiale sau al altor modificări aduse unei clădiri existente, impozitul pe clădire se recalculează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a fost finalizată modificarea. … (5) Orice persoană care dobândeşte sau construieste o clădire are obligaţia de a depune o declaraţie de impunere la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile de la data dobândirii sau construirii. … (6) Orice persoană care extinde, imbunatateste, demoleaza, distruge sau modifica în alt mod o clădire existenta are obligaţia să depună o declaraţie în acest sens la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile de la data la care s-au produs aceste modificări. …  + 
Norme metodologice:61. (1) Prin expresia clădire dobandita se înţelege orice clădire intrata în proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice.(2) În cazul clădirilor dobândite/înstrăinate prin acte între vii, translative ale dreptului de proprietate, data dobândirii/înstrăinării este cea menţionată în actul respectiv. … (3) În cazul clădirilor dobândite prin hotărâri judecătoreşti, data dobândirii este data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti. … (4) Impozitul pe clădiri, precum şi obligaţiile de plată accesorii acestuia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a clădirii, reprezintă sarcina fiscală a părţii care înstrăinează. În situaţia în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atesta existenta unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului în original privind stingerea obligaţiilor respective. … 62. (1) Atât în cazul persoanelor fizice, cat şi în cazul persoanelor juridice, pentru clădirile executate potrivit Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 50/1991, data dobândirii clădirii se considera după cum urmează:a) pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data terminării efective a lucrărilor; … b) pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de lege; … c) pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei, în condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită desfăşurată care are elementele structurale de baza ale unei clădiri, în speta pereţi şi acoperis. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită desfăşurată în raport de care se stabileşte impozitul pe clădiri. … (2) Prin grija structurilor de specialitate cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii din aparatul propriu al autorităţilor administraţiei publice locale, denumite în continuare structuri de specialitate, se întocmesc procesele-verbale menţionate la alin. (1) care servesc la înregistrarea în evidentele fiscale, în registrele agricole sau în orice alte evidente cadastrale, după caz, precum şi la determinarea impozitului pe clădiri. … 63. (1) Data dobândirii/construirii clădirii, potrivit menţiunii prevăzute la pct. 62, determina concomitent, în condiţiile Codului fiscal şi ale prezentelor norme metodologice, următoarele:a) datorarea impozitului pe clădiri; … b) diminuarea suprafeţei de teren pentru care se datorează impozitul pe teren cu suprafaţa construită la sol a clădirii respective. … (2) Impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice se stabileşte pe baza datelor extrase din actele care atesta dreptul de proprietate. … 64. Pentru clădirile dobândite/construite, înstrăinate, demolate, distruse sau cărora li s-au adus modificări de natura extinderii, îmbunătăţirii ori distrugerii parţiale a celei existente, după caz, în cursul anului, impozitul pe clădiri se recalculează de la data de întâi a lunii următoare celei în care aceasta a fost dobandita/construită, instrainata, demolata, distrusa sau finalizată modificarea.65. (1) Impozitul pe clădiri se datorează până la data de la care se face scăderea.(2) Scăderea de la impunere în cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute la art. 254 alin. (2) din Codul fiscal, se face după cum urmează: … a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situaţia respectiva; … b) proporţional cu partea de clădire supusă unei astfel de situaţii; … c) proporţional cu perioada cuprinsă între data menţionată la lit. a) şi sfârşitul anului fiscal respectiv. … 66. (1) Contribuabilii sunt obligaţi să depună declaraţiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe clădiri la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază se afla clădirile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, conform prevederilor art. 254 alin. (5) şi ale art. 290 din Codul fiscal.(2) Obligaţia de a depune declaraţie fiscală revine deopotrivă şi contribuabililor care înstrăinează clădiri. … 67. Declaraţiile fiscale se depun în termen de 30 de zile de la data dobândirii sau de la data apariţiei oricăreia dintre următoarele situaţii:a) intervin schimbări privind domiciliul fiscal al contribuabilului; … b) se realizează modificări ce conduc la recalcularea impozitului pe clădiri datorat; … c) intervin schimbări privind situaţia juridică a contribuabilului, de natura sa conducă la modificarea impozitului pe clădiri. … 68. Contribuabilii persoane fizice care deţin mai multe clădiri utilizate ca locuinta sunt obligaţi să depună şi declaraţia specială, model stabilit conform pct. 256, în condiţiile prevăzute la art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, atât la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază îşi au domiciliul, cat şi la cele în a căror rază sunt situate clădirile respective.69. Contribuabilii persoane juridice calculează impozitul pe clădiri datorat anual şi depun declaraţia fiscală până la data de 31 ianuarie a fiecărui an fiscal la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în a carei raza administrativ-teritorială se afla clădirea, conform prevederilor art. 290 din Codul fiscal.70. Contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice sunt obligaţi să depună declaraţiile fiscale în condiţiile prevăzute la pct. 66-69, chiar dacă aceştia beneficiază de reducere sau de scutire la plata impozitului pe clădiri, ori pentru clădirile respective nu se datorează impozit pe clădiri. + 
Codul fiscal:Plata impozituluiArt. 255. – (1) Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. …  + 
Norme metodologice:71. (1) Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în 4 rate egale, respectiv:a) rata I, până la data de 15 martie inclusiv; … b) rata a II-a, până la data de 15 iunie inclusiv; … c) rata a III-a, până la data de 15 septembrie inclusiv; … d) rata a IV-a, până la data de 15 noiembrie inclusiv. … (2) Calculul impozitului pe clădiri datorat pentru perioade mai mici de un an fiscal se face după cum urmează: … a) impozitul anual determinat se împarte la 12, respectiv la numărul de luni dintr-un an fiscal; … b) suma rezultată în urma împărţirii prevăzute la lit. a) se înmulţeşte cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri. … (3) Pentru clădirile dobândite în cursul anului, impozitul pe clădiri, datorat de la data de întâi a lunii următoare celei în care aceasta a fost dobandita şi până la sfârşitul anului respectiv, se repartizează la termenele de plată rămase, iar ratele scadente sunt în funcţie de ratele trimestriale determinate pentru impozitul anual, proporţional cu numărul de luni pentru care se datorează impozitul pe clădiri. … (4) Exemple de calcul privind determinarea ratelor, la termene de plată, în cazul impozitului pe clădiri: … Exemplul I. Considerând ca un contribuabil datorează impozitul pe clădiri anual de 1.883.000 lei, potrivit prevederilor art. 255 alin. (1) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 71 alin. (1) din prezentele norme metodologice, acesta se plăteşte în patru rate egale, astfel:a) rata I, până la data … de 15 martie inclusiv 470.750 lei;b) rata a II-a, până la data … de 15 iunie inclusiv 470.750 lei;c) rata a III-a, până la data … de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;d) rata a IV-a, până la data … de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei,iar impozitul pe clădiri aferent unei luni se determina, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), prin împărţirea impozitului anual la numărul de luni dintr-un an fiscal, respectiv: 1.883.000 lei : 12 luni = 156.916,66 lei, impozitul astfel calculat, potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) şi alin. (3) lit. a), se rotunjeste la 156.917 lei, în sensul că fracţiunea de 0,66 lei se întregeşte la un leu, prin adaos.Exemplul II. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna ianuarie.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioda rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 februarie, respectiv 156.917 lei/luna x 11 luni = 1.726.087 lei.B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv:a) rata I, până la data … de 15 martie inclusiv 313.837 lei;b) rata a II-a, până la data … de 15 iunie inclusiv 470.750 lei;c) rata a III-a, până la data … de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;d) rata a IV-a, până la data … de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.Exemplul III. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna februarie.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 martie, respectiv: 156.917 lei/luna x 10 luni = 1.569.170 lei.B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv:a) rata I, până la data … de 15 martie inclusiv 156.920 lei;b) rata a II-a, până la data … de 15 iunie inclusiv 470.750 lei;c) rata a III-a, până la data … de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;d) rata a IV-a, până la data … de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.Exemplul IV. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna martie.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 aprilie, respectiv: 156.917 lei/luna x 9 luni = 1.412.253 lei.B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv:a) rata I, până la data … de 15 martie inclusiv – lei;b) rata a II-a, până la data … de 15 iunie inclusiv 470.753 lei;c) rata a III-a, până la data … de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;d) rata a IV-a, până la data … de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.Exemplul V. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna aprilie.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 mai, respectiv: 156.917 lei/luna x 8 luni = 1.255.336 lei.B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv:a) rata I, până la data … de 15 martie inclusiv – lei;b) rata a II-a, până la data … de 15 iunie inclusiv 313.836 lei;c) rata a III-a, până la data … de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;d) rata a IV-a, până la data … de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.Exemplul VI. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna mai.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 iunie, respectiv: 156.917 lei/luna x 7 luni = 1.098.419 lei.B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv:a) rata I, până la data … de 15 martie inclusiv – lei;b) rata a II-a, până la data … de 15 iunie inclusiv 156.919 lei;c) rata a III-a, până la data … de 15 septembrie inclusiv 470.750 lei;d) rata a IV-a, până la data … de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.Exemplul VII. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna iunie.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 iulie, respectiv: 156.917 lei/luna x 6 luni = 941.502 lei.B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv:a) rata I, până la data … de 15 martie inclusiv – lei;b) rata a II-a, până la data … de 15 iunie inclusiv – lei;c) rata a III-a, până la data … de 15 septembrie inclusiv 470.752 lei;d) rata a IV-a, până la data … de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.Exemplul VIII. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna iulie.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 august, respectiv: 156.917 lei/luna x 5 luni = 784.585 lei.B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv:a) rata I, până la data … de 15 martie inclusiv – lei;b) rata a II-a, până la data … de 15 iunie inclusiv – lei;c) rata a III-a, până la data … de 15 septembrie inclusiv 313.835 lei;d) rata a IV-a, până la data … de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.Exemplul IX. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna august.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 septembrie, respectiv: 156.917 lei/luna x 4 luni = 627.668 lei.B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv:a) rata I, până la data … de 15 martie inclusiv – lei;b) rata a II-a, până la data … de 15 iunie inclusiv – lei;c) rata a III-a, până la data … de 15 septembrie inclusiv 159.918 lei;d) rata a IV-a, până la data … de 15 noiembrie inclusiv 470.750 lei.Exemplul X. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna septembrie.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 octombrie, respectiv: 156.917 lei/luna x 3 luni = 470.751 lei.B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv:a) rata I, până la data … de 15 martie inclusiv – lei;b) rata a II-a, până la data … de 15 iunie inclusiv – lei;c) rata a III-a, până la data … de 15 septembrie inclusiv – lei;d) rata a IV-a, până la data … de 15 noiembrie inclusiv 470.751 lei.Exemplul XI. Dreptul de proprietate se dobândeşte între 1 şi 15 octombrie inclusiv.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 noiembrie, respectiv: 156.917 lei/luna x 2 luni = 313.834 lei.B. Impozitul pe clădiri prevăzut la lit. A se plăteşte, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (3), la termenele de plată rămase până la sfârşitul anului fiscal, respectiv:a) rata I, până la data … de 15 martie inclusiv – lei;b) rata a II-a, până la data … de 15 iunie inclusiv – lei;c) rata a III-a, până la data … de 15 septembrie inclusiv – lei;d) rata a IV-a, până la data … de 15 noiembrie inclusiv 313.834 lei.Exemplul XII. Dreptul de proprietate se dobândeşte între 16 şi 31 octombrie inclusiv.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 noiembrie, respectiv: 156.917 lei/luna x 2 luni = 313.834 lei.B. Având în vedere prevederile art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, cum ultimul termen de plată prevăzut este înăuntrul celor 30 de zile în care contribuabilul are obligaţia să depună declaraţia fiscală pentru clădirile dobândite, termenul de plată pentru impozitul datorat, menţionat la lit. A, este la 30 de zile de la data dobândirii clădirii, respectiv între 16 şi 30 noiembrie inclusiv.Exemplul XIII. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna noiembrie.A. Se calculează impozitul pe clădiri datorat, potrivit prevederilor pct. 71 alin. (2), proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, începând cu data de 1 decembrie, respectiv: 156.917 lei/luna x 1 luna = = 156.917 lei.B. Având în vedere prevederile art. 254 alin. (5) din Codul fiscal, cum ultimul termen de plată prevăzut este depăşit, plata de considera în termen dacă impozitul datorat, menţionat la lit. A, se plăteşte până la expirarea perioadei de 30 de zile de la dobândire, înăuntrul căreia contribuabilul are obligaţia să depună declaraţia fiscală pentru clădirile dobândite, dar nu mai târziu de ultima zi lucrătoare a lunii decembrie a anului fiscal respectiv.Exemplul XIV. Dreptul de proprietate se dobândeşte în luna decembrie.Având în vedere ca impozitul pe clădiri se datorează cu data de întâi a lunii următoare celei în care clădirea a fost dobandita, adică începând cu data de 1 ianuarie a anului fiscal următor, pentru anul curent nu se datorează impozit pe clădiri.72. (1) Prin plata cu anticipatie se înţelege stingerea obligaţiei de plată a impozitului pe clădiri datorat aceluiaşi buget local în anul fiscal respectiv, până la data de 15 martie inclusiv. Prevederile pct. 15 alin. (5) se aplică în mod corespunzător.(2) În situaţia în care contribuabilul a plătit cu anticipatie până la data de 15 martie inclusiv impozitul pe clădiri pentru care a beneficiat de bonificaţie, iar în cursul aceluiaşi an fiscal înstrăinează clădirea, scăderea se face proporţional cu perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat înstrăinarea şi sfârşitul anului fiscal, luându-se în calcul suma efectiv încasată la bugetul local. … (3) Consiliile locale adopta hotărâri privind stabilirea bonificatiei de până la 10% inclusiv, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti. … (4) Exemplu privind calculul restituirii de sume în cazul unui contribuabil care a plătit cu anticipatie impozitul pe clădiri: … a) un contribuabil persoana fizica a avut stabilit pentru un an fiscal impozit pe clădiri în suma de 2.147.000 lei; … b) în unitatea administrativ-teritorială în care se afla situata clădirea, consiliul local a stabilit prin hotărâre acordarea unei bonificatii de 7% pentru plata cu anticipatie a impozitului pe clădiri; … c) la data de 24 ianuarie contribuabilul a plătit integral impozitul pe clădiri datorat, respectiv: 1.996.710 lei, acordându-i-se o bonificaţie de 150.290 lei; … d) la data de 1 mai înstrăinează clădirea; … e) potrivit datelor prevăzute la lit. a)-d), având în vedere prevederile alin. (2), acestui contribuabil trebuie să i se restituie următoarea suma: 1.996.710 lei: 12 luni = 66.393 lei/luna x 7 luni = 1.164.751 lei, unde "7" reprezintă numărul de luni începând cu data de 1 iunie şi până la 31 decembrie; … f) restituirea către contribuabil se face în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de restituire la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IIIImpozitul pe terenReguli generaleArt. 256. – (1) Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel.(2) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul. … (3) În cazul unui teren, aflat în administrarea sau în folosinţă, după caz, a altei persoane şi pentru care se datorează chirie/arenda în baza unui contract de închiriere/arendare, impozitul pe teren se datorează de către proprietar. … (4) În cazul terenului care este deţinut în comun de doua sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egala din impozitul pentru terenul respectiv. …  + 
Norme metodologice:73. (1) Impozitul pe teren se datorează bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat terenul.(2) Pentru terenurile pe care le deţin în proprietate în România, persoanele fizice şi persoanele juridice, în calitatea acestora de contribuabili, datorează un impozit anual, stabilit în limitele şi în condiţiile Codului fiscal şi ale prezentelor norme metodologice, oriunde ar fi situate aceste terenuri, în comune, în oraşe sau în municipii, atât pentru cele din intravilan, cat şi pentru cele din extravilan. … 74. Se considera proprietari de terenuri şi acei contribuabili cărora, în condiţiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 18/1991, şi ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările şi completările ulterioare, li s-a constituit ori reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere, după caz, de la data punerii în posesie constatată prin procese-verbale, fise sau orice alte documente de punere în posesie întocmite de comisiile locale, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, chiar dacă nu este emis titlul de proprietate.75. În cazul în care terenul este închiriat, concesionat sau arendat în baza unui contract de închiriere, de concesiune ori de arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de proprietarul sau.76. (1) Pentru identificarea terenurilor, precum şi a proprietarilor acestora, se au în vedere prevederile pct. 18 alin. (1), (2), (5) şi (7).(2) Pentru aplicarea prevederilor art. 256 alin. (4) din Codul fiscal se aplică în mod corespunzător prevederile pct. 20. …  + 
Codul fiscal:ScutiriArt. 257. – Impozitul pe teren nu se datorează pentru:a) terenul aferent unei clădiri, pentru suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire; … b) orice teren al unui cult religios recunoscut de lege şi al unei unităţi locale a acestuia, cu personalitate juridică; … c) orice teren al unui cimitir, crematoriu; … d) orice teren al unei instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar, autorizata provizoriu sau acreditata; … e) orice teren al unei unităţi sanitare de interes naţional care nu a trecut în patrimoniul autorităţilor locale; … f) orice teren deţinut, administrat sau folosit de către o instituţie publică, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice; … g) orice teren aferent unei clădiri a unei instituţii publice sau unei clădiri care face parte din domeniul public sau privat al unei unităţi administrativ-teritoriale, exceptând suprafeţele acestuia folosite pentru activităţi economice; … h) orice teren degradat sau poluat, inclus în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cat durează ameliorarea acestuia; … i) terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, orice terenuri ocupate de iazuri, balti, lacuri de acumulare sau cai navigabile, cele folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apa, cele folosite ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează folosirea suprafeţei solului; … j) orice terenuri legate de sistemele hidrotehnice sau de navigaţie, terenurile aferente infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare; … k) terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale administrate de Compania Naţionala de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – S.A., zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile din jurul pistelor reprezentând zone de siguranţă; … l) terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice, potrivit legii; … m) terenurile trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale în lipsa de moştenitori legali sau testamentari; … n) terenurile aferente clădirilor prevăzute la art. 250 alin. (1) pct. 6 şi 7, cu excepţia celor folosite pentru activităţi economice. …  + 
Norme metodologice:77. (1) Prin sintagma suprafaţa de teren care este acoperită de o clădire, prevăzută la art. 257 lit. a) din Codul fiscal, se înţelege suprafaţa construită la sol a clădirilor, în sensul că, pentru determinarea impozitului pe teren, din suprafaţa înregistrată în registrul agricol la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii" se scade suprafaţa construită la sol a clădirilor, chiar dacă pentru acestea nu se datorează impozit pe clădiri.(2) Termenul unităţile, prevăzut la art. 257 lit. b) din Codul fiscal, corespunde termenului componente din cuprinsul pct. 23 alin. (3). … (3) Pentru încadrarea terenurilor degradate sau poluate incluse în perimetrul de ameliorare, prevăzute la art. 257 lit. h) din Codul fiscal, se au în vedere următoarele reglementări: … a) Ordonanţa Guvernului nr. 81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin impadurire a terenurilor degradate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 27 august 1998, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 107/1999; … b) Regulamentul privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, precum şi componenta, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialişti constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 786/1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 24 februarie 1994. … (4) Terenurile utilizate pentru exploatările din subsol pot face parte din categoria celor pentru care nu se datorează impozit pe teren, potrivit prevederilor art. 257 lit. i) din Codul fiscal, numai dacă acestea sunt încadrate ca atare, prin hotărâre a consiliilor locale/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. … (5) Pentru încadrarea terenurilor parcurilor industriale, prevăzute la art. 257 lit. l) din Codul fiscal, se vor avea în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 536 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 490/2002, precum şi hotărârile Guvernului României de constituire a parcurilor industriale. … (6) Prin sintagma infrastructura portuara se înţelege ansamblul construcţiilor destinate adapostirii, acostarii şi operarii navelor şi protecţiei porturilor, precum şi totalitatea căilor de comunicaţie pentru activităţile industriale şi comerciale. … (7) Pentru încadrarea terenurilor prevăzute la art. 257 lit. n) din Codul fiscal se aplică în mod corespunzător prevederile pct. 22. …  + 
Codul fiscal:Calculul impozituluiArt. 258. – (1) Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri patrati de teren, rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/sau categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local.(2)*) În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea numărului de metri patrati ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:┌──────────────────────────────┬───────────────────────────────────────────────┐│ Zona în cadrul localităţii │ Rangul localităţii (lei/mp) │├──────────────────────────────┼──────┬──────┬────────┬───────┬───────┬────────┤│ │ O │ I │ II │ III │ IV │ V │├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤│ A │ 5.900│ 4.900│ 4.300 │ 3.700 │ 500 │ 400 │├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤│ B │ 4.900│ 3.700│ 3.000 │ 2.500 │ 400 │ 300 │├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤│ C │ 3.700│ 2.500│ 1.900 │ 1.200 │ 300 │ 200 │├──────────────────────────────┼──────┼──────┼────────┼───────┼───────┼────────┤│ D │ 2.500│ 1.200│ 1.000 │ 700 │ 200 │ 100 │└──────────────────────────────┴──────┴──────┴────────┴───────┴───────┴────────┘––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(3) În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la alta categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se stabileşte după cum urmează: … a) prin înmulţirea numărului de metri patrati de teren cu suma corespunzătoare prevăzută la alin. (4); … b) prin înmulţirea rezultatului de la lit. a) cu coeficientul de corectie corespunzător prevăzut la alin. (5). … (4)*) Numărul de metri patrati de teren se înmulţeşte cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:┌────┬────────────────────────────────────────┬──────────────────────────────┐│Nr. │ Categoria │ Zona ││crt.│ de folosinţă │ (lei/mp) ││ │ ├────────┬──────┬──────┬───────┤│ │ │ I │ II │ III │ IV │├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤│ 1. │Teren arabil │ 15 │ 12 │ 10 │ 8 │├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤│ 2. │Pasune │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤│ 3. │Faneata │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤│ 4. │Vie │ 25 │ 20 │ 15 │ 10 │├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤│ 5. │Livada │ 30 │ 25 │ 20 │ 15 │├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤│ 6. │Padure sau alt teren cu vegetaţie │ │ │ │ ││ │forestieră │ 15 │ 12 │ 10 │ 8 │├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤│ 7. │Teren cu apa │ 8 │ 6 │ 4 │ X │├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤│ 8. │Drumuri şi cai ferate │ X │ X │ X │ X │├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────┼──────┼───────┤│ 9. │Teren neproductiv │ X │ X │ X │ X │└────┴────────────────────────────────────────┴────────┴──────┴──────┴───────┘––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(5) Suma stabilită conform alin. (4) se înmulţeşte cu coeficientul de corectie corespunzător, prevăzut în următorul tabel: …      ┌──────────────────────┬──────────────────────────┐     │ Rangul localităţii │ Coeficientul de corectie │     ├──────────────────────┼──────────────────────────┤     │ O │ 8,00 │     ├──────────────────────┼──────────────────────────┤     │ I │ 5,00 │     ├──────────────────────┼──────────────────────────┤     │ II │ 4,00 │     ├──────────────────────┼──────────────────────────┤     │ III │ 3,00 │     ├──────────────────────┼──────────────────────────┤     │ IV │ 1,10 │     ├──────────────────────┼──────────────────────────┤     │ V │ 1,00 │     └──────────────────────┴──────────────────────────┘(6)*) În cazul unui teren amplasat în extravilan, indiferent de rangul localităţii, categoria de folosinţă şi zona unde este situat, impozitul pe teren este de 10.000 lei/ha.––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ. + 
Norme metodologice:78. (1) Impozitul pe teren se stabileşte anual în suma fixa, în lei pe metru patrat de teren, în mod diferenţiat, în intravilanul şi extravilanul localităţilor, după cum urmează:a) în intravilan: … 1. pe ranguri de localităţi, identificate prin cifrele române: 0, I, II, III, IV şi V;2. pe zone, identificate prin literele: A, B, C şi D;3. pe categorii de folosinţă, astfel cum sunt evidentiate în tabloul prevăzut la pct. 80;4. prin aplicarea nivelurilor şi a coeficienţilor de corectie prevăzuţi la art. 258 alin. (2), (4) şi (5) din Codul fiscal;b) în extravilan, indiferent de rangul localităţii, de zona şi de categoria de folosinţă, prin aplicarea nivelului prevăzut la art. 258 alin. (6) din Codul fiscal. … (2) Pentru stabilirea impozitului pe teren, prevederile pct. 1-9, pct. 11 alin. (3), pct. 15 şi 18 se aplică în mod corespunzător. … 79. Pentru terenurile din intravilanul localităţilor, înregistrate în registrul agricol la alta categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul pe teren se determina prin înmulţirea nivelurilor prevăzute la art. 258 alin. (4) din Codul fiscal cu coeficienţii de corectie de la alin. (5) al aceluiaşi articol, diferentiati pe ranguri de localităţi.80. La încadrarea terenurilor pe categorii de folosinţă, în funcţie de subcategoria de folosinţă, se are în vedere tabloul următor:┌───────────┬──────────────────────┬────┐│Categoria │Subcategoria │Sim-││ de │de folosinţă │bol ││folosinţă │ │cod │├───────────┼──────────────────────┼────┤│ │ │ ││1. Terenuri│- construcţii │C ││ cu │- curţi şi construcţii│CC ││construcţii│- diguri │CD ││ │- cariere │CA ││ │- parcuri │CP ││ │- cimitire │CI ││ │- terenuri de sport │CS ││ │- pieţe şi târguri │CT ││ │- pajişti şi stranduri│CPJ ││ │- taluzuri pietruite │CTZ ││ │- fasie de frontieră │CFF ││ │- exploatări miniere │ ││ │ şi petroliere │CMP ││ │- alte terenuri cu │CAT ││ │ construcţii │ │├───────────┼──────────────────────┼────┤│2. Arabil │- arabil propriu-zis │A ││ │- pajişti cultivate │AP ││ │- grădini de legume │AG ││ │- orezării │AO ││ │- sere │AS ││ │- solarii şi rasadnite│ASO ││ │- capsunarii │AC ││ │- alte culturi perene │AD │├───────────┼──────────────────────┼────┤│3. Păşuni │- păşuni curate │P ││ │- păşuni împădurite │PP ││ │- păşuni cu pomi │ ││ │ fructiferi │PL ││ │- păşuni cu tufărişuri│ ││ │ şi maracinis │PT │├───────────┼──────────────────────┼────┤│4. Fanete │- fanete curate │F ││ │- fanete cu pomi │ ││ │ fructiferi │FL ││ │- fanete împădurite │FPF ││ │- fanete cu tufărişuri│ ││ │ şi maracinis │T │├───────────┼──────────────────────┼────┤│5. Vii │- vii nobile │VN ││ │- vii hibride │VH ││ │- plantaţii hamei │VHA ││ │- pepiniere viticole │P │├───────────┼──────────────────────┼────┤│6. Livezi │- livezi clasice │L ││ │- livezi intensive şi │LI ││ │ superintensive │ ││ │- livezi plantaţii │ ││ │ arbuşti │LF ││ │- plantaţii dud │LD ││ │- pepiniere pomicole │LP │├───────────┼──────────────────────┼────┤│7. Păduri │- păduri │PD ││şi alte │- perdele de protecţie│PDP ││terenuri │- tufărişuri şi │ ││cu │ maracinisuri │PDT ││vegetaţie │- răchitării │PDR ││forestieră │- pepiniere silvice │PDPS│├───────────┼──────────────────────┼────┤│8.Terenuri │- ape curgătoare │HR ││ cu ape │- lacuri şi balti │ ││ │ naturale │HB ││ │- lacuri de acumulare │HA ││ │- amenajări piscicole │HP ││ │- ape cu stuf │HS ││ │- canaluri │HC ││ │- marea teritorială │HM │├───────────┼──────────────────────┼────┤│9. Drumuri │- autostrăzi │DA ││ şi cai │- drumuri naţionale │DN ││ ferate │- drumuri judeţene │DJ ││ │- drumuri comunale │DC ││ │- străzi şi ulite │DS ││ │- drumuri de exploata-│ ││ │re (agricole, silvice,│ ││ │ petroliere, │ ││ │ industriale, │DE ││ │ etc) │ ││ │- drumuri şi poteci │ ││ │ turistice │DT ││ │- cai ferate │DF │├───────────┼──────────────────────┼────┤│10. Tere- │- nisipuri zburătoare │NN ││ nuri ne- │- bolovănişuri, stan- │NB ││ produc- │ carii, pietrisuri │ ││ tive │- rape, ravene, │NR ││ │ torenţi │ ││ │- saraturi cu crusta │NS ││ │- mocirle şi smarcuri │NM ││ │- gropi împrumut, │NG ││ │ deponii │ ││ │- halde │NH │└───────────┴──────────────────────┴────┘81. (1) Pentru calculul impozitului aferent terenurilor situate în intravilanul localităţilor, atât în cazul persoanelor fizice, cat şi în cel al persoanelor juridice, sunt necesare următoarele date:a) rangul localităţii unde se afla situat terenul; … b) zona în cadrul localităţii prevăzute la lit. a); … c) categoria de folosinţă; … d) suprafaţa terenului; … e) în cazul terenului încadrat la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii", suprafaţa construită la sol a clădirilor; … f) majorarea stabilită în condiţiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. … (2) Pentru calculul impozitului pentru terenurile situate în extravilanul localităţilor, atât în cazul persoanelor fizice, cat şi în cel al persoanelor juridice, sunt necesare următoarele date: … a) suprafaţa terenului; … b) în cazul terenului încadrat la categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii", suprafaţa construită la sol a clădirilor; … c) majorarea stabilită în condiţiile art. 287 din Codul fiscal pentru impozitul pe teren. … 82. (1) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2004, în cazul unui teren amplasat în intravilan, având categoria de folosinţă "terenuri cu construcţii":A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (1):a) rangul localităţii unde este situat terenul: 0; … b) zona în cadrul localităţii: A; … c) categoria de folosinţă: terenuri cu construcţii; … d) suprafaţa terenului: 598 mp; … e) suprafaţa construită la sol a clădirilor: 56 mp; … f) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât, în anul 2003 pentru anul 2004, majorarea impozitului pe teren cu 37,9%. … B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (2) din Codul fiscal:1. Se determina suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafaţa terenului deţinut în proprietate se scade suprafaţa construită la sol, respectiv: 598 mp – 56 mp = 542 mp;2. Se determina impozitul pe teren:2.1. în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III – impozitul pe terenurile amplasate în intravilan – terenuri cu construcţii, în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 – art. 296 alin. (1)" se identifica suma corespunzătoare unui teren amplasat în zona A din localitatea care are rangul 0, respectiv: 6.525 lei/mp;2.2. suprafaţa de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se înmulţeşte cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 542 mp x 6.525 lei/mp = = 3.536.550 lei;2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât majorarea impozitului pe teren cu 37,9%, impozitul determinat la subpct. 2.2 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, impozitul pe teren se înmulţeşte cu 1,379, respectiv: 3.536.550 lei x 1,379 = = 4.875.902,45 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea de 902,45 lei depasind 500 lei se majorează la 1.000 lei, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 4.876.000 lei.(2) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2004, în cazul unui teren amplasat în intravilan, având categoria de folosinţă "faneata": … A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (1):a) rangul localităţii unde este situat terenul: 0; … b) zona în cadrul localităţii: C; … c) categoria de folosinţă: faneata; … d) suprafaţa terenului: 1.214 mp; … e) suprafaţa construită la sol a clădirilor: 0 mp; … f) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât, în anul 2003 pentru anul 2004, majorarea impozitului pe teren cu 37,9%. … B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (3)-(5) din Codul fiscal:1. Se determina suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: este efectiv suprafaţa terenului, respectiv: 1.214 mp;2. Se determina impozitul pe teren:2.1. în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), la cap. III – impozitul pe terenurile amplasate în intravilan – orice alta categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 – art. 296 alin. (1)" se identifica suma corespunzătoare unui teren având categoria de folosinţă "faneata", amplasat în zona C, respectiv: 9 lei/mp;2.2. suprafaţa de teren pentru care se datorează impozit pe teren, prevăzută la pct. 1, se înmulţeşte cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 1.214 mp x 9 lei/mp = = 10.926 lei;2.3. suma stabilită la subpct. 2.2 se înmulţeşte cu coeficientul de corectie 8,00 din tabelul prevăzut la art. 258 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzător rangului 0 al localităţii unde este amplasat terenul, respectiv: 10.926 lei x 8,00 = 87.408 lei;2.4. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât majorarea impozitului pe teren cu 37,9%, suma determinata la subpct. 2.3 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, această sumă se înmulţeşte cu 1,379, respectiv: 87.408 lei x 1,379 = = 120.535,632 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea de 535,632 lei depasind 500 lei se majorează la 1.000 lei, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 121.000 lei.(3) Exemplu de calcul privind impozitul pe teren aferent anului 2004, în cazul unui teren amplasat în extravilan: … A. Datele despre teren, potrivit structurii prevăzute la pct. 81 alin. (2):a) suprafaţa terenului: 0,0607 ha; … b) suprafaţa construită la sol a clădirilor: 245 mp; … c) Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât, în anul 2003 pentru anul 2004, majorarea impozitului pe teren cu 37,9%. … B. Explicaţii privind modul de calcul al impozitului pe teren, astfel cum rezultă din economia textului art. 258 alin. (6) din Codul fiscal:1. Se determina suprafaţa pentru care se datorează impozit pe teren: din suprafaţa terenului deţinut în proprietate se scade suprafaţa construită la sol, respectiv: 607 mp – 245 mp = 362 mp;2. Se determina impozitul pe teren:2.1. suprafaţa prevăzută la pct. 1, potrivit art. 258 alin. (6) din Codul fiscal, se înmulţeşte cu 10.000 lei/ha sau, pentru uşurarea calculului, se înmulţeşte cu 1 leu/mp , respectiv: 362 mp x 1 leu/mp = 362 lei;2.2. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal, deoarece, în anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, Consiliul General al Municipiului Bucureşti a hotărât majorarea impozitului pe teren cu 37,9%, suma determinata la subpct. 2.1 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, această sumă se înmulţeşte cu 1,379, respectiv: 362 lei x 1,379 = 499,198 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea de 499,198 lei fiind sub 500 lei se neglijează, impozitul pe teren astfel determinat se rotunjeste la 0 lei. + 
Codul fiscal:Dobandiri şi transferuri de teren, precum şi alte modificări aduse terenuluiArt. 259. – (1) Pentru un teren dobândit de o persoană în cursul unui an, impozitul pe teren se datorează la data de întâi a lunii următoare celei în care terenul a fost dobândit.(2) Pentru orice operaţiune juridică efectuată de o persoană în cursul unui an, care are ca efect transferul dreptului de proprietate asupra unui teren, persoana încetează a mai datora impozitul pe teren începând cu prima zi a lunii următoare celei în care a fost efectuat transferul dreptului de proprietate asupra terenului. … (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), impozitul pe teren se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane. … (4) Dacă încadrarea terenului în funcţie de poziţie şi categorie de folosinţă se modifica în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care modifica impozitul datorat pe teren, impozitul datorat se modifica începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a intervenit modificarea. … (5) Dacă în cursul anului se modifica rangul unei localităţi, impozitul pe teren se modifica pentru întregul teren situat în intravilan corespunzător noii incadrari a localităţii, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a intervenit aceasta modificare. … (6) Orice persoană care dobândeşte teren are obligaţia de a depune o declaraţie privind achiziţia terenului la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data achiziţiei. … (7) Orice persoană care modifica folosinţă terenului are obligaţia de a depune o declaraţie privind modificarea folosinţei acestuia la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în termen de 30 de zile, inclusiv, care urmează după data modificării folosinţei. …  + 
Norme metodologice:83. (1) Referitor la circulaţia juridică a terenurilor se vor avea în vedere, cu precădere, următoarele reglementări:a) Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 4 martie 1998, cu modificările ulterioare; … b) Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 25 noiembrie 2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 66/2002. … (2) Impozitul pe teren, precum şi obligaţiile de plată accesorii acestuia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a terenurilor, reprezintă sarcina fiscală a părţii care înstrăinează. În situaţia în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atesta existenta unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului, în original, privind stingerea obligaţiilor bugetare locale datorate. … 84. (1) Ori de câte ori intervin modificări în registrul agricol, referitoare la terenurile, la clădirile, la mijloacele de transport sau la orice alte bunuri deţinute în proprietate sau în folosinţă, după caz, de natura sa conducă la modificarea oricăror impozite şi taxe locale prevăzute de titlul IX din Codul fiscal, funcţionarii publici cu atribuţii privind completarea, ţinerea la zi şi centralizarea datelor în registrele agricole au obligaţia de a comunică aceste modificări funcţionarilor publici din compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale, în termen de 3 zile lucrătoare de la data modificării.(2) Referitor la registrele agricole se vor avea în vedere, cu precădere, următoarele reglementări: … a) Legea nr. 68/1991 privind registrul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 28 noiembrie 1991; … b) Ordonanţa Guvernului nr. 1/1992 privind registrul agricol, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 7 aprilie 1992; … c) Hotărârea Guvernului nr. 269/2001 privind registrul agricol pentru perioada 2001-2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 118 din 7 martie 2001; … d) Normele tehnice privind completarea Registrului agricol pentru perioada 2001-2005, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului finanţelor publice, ministrului administraţiei publice şi al ministrului dezvoltării şi prognozei nr. 95.136/282/712/10/806/21/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 28 mai 2001. … 85. În cazul în care terenul este administrat sau folosit de alte persoane decât titularul dreptului de proprietate şi pentru care locatarul, concesionarul ori arendaşul datorează chirie, redeventa sau arenda în baza unui contract de închiriere, locaţiune, concesiune sau arendare, după caz, impozitul pe teren se datorează de către proprietar, în măsura în care:a) proprietarul nu este scutit de aceasta obligaţie; sau … b) pentru terenul respectiv nu se datorează impozit, potrivit prevederilor titlului IX din Codul fiscal. … 86. În situaţiile în care terenul se afla în proprietate comuna, impozitul pe teren se datorează după cum urmează:a) în cazul în care fiecare dintre contribuabili are determinate cotele-părţi, impozitul se datorează de fiecare dintre contribuabili, proporţional cu partea de teren corespunzătoare cotelor-părţi respective; … b) în cazul în care contribuabilii nu au stabilite cotele-părţi din teren pe fiecare contribuabil, impozitul se împarte la numărul de coproprietari, fiecare dintre aceştia datorand, în mod egal, partea din impozit rezultată în urma împărţirii. … 87. (1) Impozitul pe teren se datorează până la data de la care se face scăderea.(2) Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute de lege, se face după cum urmează: … a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situaţia respectiva; … b) proporţional cu partea de teren supusă unei astfel de situaţii; … c) proporţional cu perioada cuprinsă între data menţionată la lit. a) şi sfârşitul anului fiscal respectiv. … 88. În situaţia în care pe parcursul anului fiscal apar schimbări ale categoriilor de folosinţă, în condiţiile legii, impozitul pe teren se modifica de la data de întâi a lunii următoare celei în care a apărut schimbarea.89. (1) Contribuabilii care achiziţionează terenuri sunt obligaţi să depună declaraţiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în raza cărora se afla terenurile, în termen de 30 de zile de la data dobândirii acestora, conform prevederilor art. 259 alin. (6) din Codul fiscal.(2) Obligaţia de a depune declaraţie fiscală revine deopotrivă şi contribuabililor care înstrăinează teren. … (3) Declaraţiile fiscale se depun în termen de 30 de zile de la data dobândirii sau de la data apariţiei oricăreia dintre următoarele situaţii: … a) intervin schimbări privind domiciliul fiscal al contribuabilului; … b) se realizează modificări ce conduc la recalcularea impozitului pe teren datorat; … c) intervin schimbări privind situaţia juridică a contribuabilului, de natura sa conducă la modificarea impozitului pe teren. …  + 
Codul fiscal:Plata impozituluiArt. 260. – (1) Impozitul pe teren se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.(2) Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. …  + 
Norme metodologice:90. Procedura de calcul pentru determinarea impozitului pe teren, datorat proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, este similară cu cea pentru impozitul pe clădiri, aplicându-se în mod corespunzător prevederile pct. 71.91. Procedura de calcul în cazul bonificatiei pentru plata cu anticipatie a impozitului pe teren este similară cu cea pentru impozitul pe clădiri, aplicându-se în mod corespunzător prevederile pct. 72.92. Declaraţiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren, în cazul persoanelor fizice, şi, respectiv, declaraţiile fiscale pentru stabilirea impozitului pe teren, în cazul persoanelor juridice, sunt modelele stabilite potrivit pct. 256. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IVTaxa asupra mijloacelor de transportReguli generaleArt. 261. – (1) Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie înmatriculat în România datorează o taxa anuală pentru mijlocul de transport, cu excepţia cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel.(2) Taxa prevăzută la alin. (1), denumita în continuare taxa asupra mijloacelor de transport, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz. … (3) În cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de locator. …  + 
Norme metodologice:93. Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează bugetului local al unităţii administrativ-teritoriale unde are domiciliul fiscal proprietarul.94. (1) Contribuabilii care deţin în proprietate mijloace de transport care trebuie înmatriculate în România datorează taxa asupra mijloacelor de transport în condiţiile titlului IX din Codul fiscal.(2) Prin sintagma mijloc de transport care trebuie înmatriculat, prevăzută la art. 261 alin. (1) din Codul fiscal, se înţelege orice mijloc de transport, proprietate a unei persoane fizice sau a unei persoane juridice, şi care, potrivit legii, face obiectul înmatriculării. … 95. În cazul în care proprietarii, persoane fizice sau juridice străine, solicita înmatricularea temporară a mijloacelor de transport în România, aceştia au obligaţia sa achite integral taxa datorată, pentru întreaga perioadă pentru care solicită înmatricularea, la data luării în evidenta de către compartimentele de specialitate ale autorităţii administraţiei publice locale. + 
Codul fiscal:ScutiriArt. 262. – Taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică pentru:a) autoturismele, motocicletele cu atas şi mototriciclurile care aparţin persoanelor cu handicap locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora; … b) navele fluviale de pasageri, barcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brailei şi Insula Balta Ialomitei; … c) mijloacele de transport ale instituţiilor publice; … d) mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în afară unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public. …  + 
Norme metodologice:96. Contribuabilii care se afla în situaţia prevăzută la art. 262 lit. a) din Codul fiscal au obligaţia să prezinte compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială îşi au domiciliul fotocopia documentului oficial care atesta situaţia respectiva, precum şi documentele care atesta ca mijlocul de transport este adaptat handicapului acestora.97. Obligaţia de a depune declaraţia fiscală, în condiţiile art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, revine şi persoanelor fizice care intra sub incidenţa art. 262 lit. a) din Codul fiscal, prin care se acordă scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică.98. Scutirea de la plata taxei asupra mijloacelor de transport se face începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care contribuabilii interesaţi prezintă compartimentelor de specialitate ale administraţiei publice locale documentele prin care atesta situaţiile, prevăzute de lege, pentru care sunt scutiti.99. Intra sub incidenţa prevederilor art. 262 lit. b) atât persoanele fizice, cat şi persoanele juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, barcilor şi luntrelor folosite pentru transportul persoanelor fizice cu domiciliul în unităţile administrativ-teritoriale din Delta Dunării, Insula Mare a Brailei şi Insula Balta Ialomitei.100. (1) Unităţile administrativ-teritoriale prevăzute la pct. 99 se stabilesc prin ordine ale prefecţilor judeţelor respective, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentelor norme metodologice.(2) Ordinele prefecţilor se aduc la cunoştinţa publică, vor fi comunicate autorităţilor administraţiei publice locale interesate, în condiţiile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi vor fi publicate în monitorul oficial al judeţului respectiv, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unităţilor administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 619 din 30 august 2003, aprobată cu modificări prin Legea nr. 534/2003, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 75/2003. … 101. Navele fluviale de pasageri, barcile şi luntrele folosite în alte scopuri decât pentru transportul persoanelor fizice sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport în condiţiile titlului IX din Codul fiscal. Pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport, navele fluviale de pasageri sunt asimilate vapoarelor prevăzute în tabelul de la art. 263 alin. (7) pct. 8 din Codul fiscal.102. Prin sintagma folosite pentru transportul persoanelor fizice, prevăzută la art. 262 lit. b) din Codul fiscal, se înţelege folosirea atât pentru activităţi ce privesc necesităţile familiale, cat şi pentru activităţi recreativ-distractive.103. Prevederile pct. 97 se aplică deopotrivă persoanelor fizice şi persoanelor juridice proprietare ale navelor fluviale de pasageri, barcilor şi luntrelor care nu sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport.104. Intra sub incidenţa prevederilor art. 262 lit. d) din Codul fiscal operatorii de transport public local de călători a căror activitate este reglementată prin Ordonanţa Guvernului nr. 86/2001 privind serviciile regulate de transport public local de călători, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 284/2002, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 86/2001.105. Contribuabilii persoane juridice care au ca profil de activitate servicii de transport public de pasageri, în regim urban sau suburban, sunt scutiţi de la plata taxei asupra mijloacelor de transport numai pentru autobuze, autocare şi microbuze, prevăzute în tabelul de la art. 263 alin. (2) pct. 3 din Codul fiscal, utilizate exclusiv în scopul transportului public local de călători în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 86/2001.106. Contribuabilii care au ca obiect al activităţii producţia şi/sau comerţul cu mijloace de transport nu datorează taxa prevăzută la cap. IV al titlului IX din Codul fiscal pentru acele mijloace de transport înregistrate în contabilitate ca stocuri. + 
Codul fiscalCalculul taxeiArt. 263. – (1) Taxa asupra mijloacelor de transport se calculează în funcţie de tipul mijlocului de transport, conform celor prevăzute în prezentul capitol.(2)*) În cazul oricăruia dintre următoarele mijloace de transport cu tracţiune mecanică, taxa asupra mijlocului de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestora, prin înmulţirea fiecărui 500 cmc sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:┌───────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐│ │ Valoarea taxei ││ Mijloc de transport │ lei/500 cmc ││ │ sau fracţiune │├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│1. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la │ ││ 2.000 cmc inclusiv │ 58.000 │├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│2. Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cmc│ 72.000 │├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│3. Autobuze, autocare, microbuze │ 117.000 │├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│4. Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală │ ││ maxima autorizata de până la 12 tone inclusiv │ 126.000 │├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│5. Tractoare înmatriculate │ 78.000 │├───────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│6. Motociclete, motorete şi scutere │ 29.000 │└───────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(3) În cazul unui atas, taxa pe mijlocul de transport este de 50% din taxa pentru motocicletele, motoretele şi scuterele respective. … (4)*) În cazul unui autovehicul de transport marfa cu masa totală autorizata de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzătoare din tabelul următor:┌───┬────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐│ │ │ Taxa (lei) ││ │ ├────────────┬────────────┤│ │ Numărul axelor şi masa totală │Vehicule cu │ Vehicule ││ │ maxima autorizata │ sistem de │ cu alt ││ │ │ suspensie │ sistem de ││ │ │ pneumatica │ suspensie ││ │ │ sau un │ ││ │ │ echivalent │ ││ │ │ recunoscut │ │├───┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ I │Vehicule cu doua axe │ │ │├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │1.│Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │13 tone │ 1.000.000 │ 1.100.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │2.│Masa peste 13 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │14 tone │ 1.100.000 │ 1.200.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │3.│Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de 15 │ │ ││ │ │tone │ 1.200.000 │ 1.400.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │4.│Masa peste 15 tone │ 1.400.000 │ 2.800.000 │├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│II │Vehicule cu trei axe │ │ │├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │1.│Masa peste 15 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │17 tone │ 1.100.000 │ 1.200.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │2.│Masa peste 17 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │19 tone │ 1.200.000 │ 1.300.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │3.│Masa peste 19 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │21 tone │ 1.300.000 │ 1.600.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │4.│Masa peste 21 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │23 tone │ 1.600.000 │ 2.500.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │5.│Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │25 tone │ 2.500.000 │ 3.800.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │6.│Masa peste 25 tone │ 2.500.000 │ 3.800.000 │├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│III│Vehicule cu patru axe │ │ │├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │1.│Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │25 tone │ 1.600.000 │ 1.700.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │2.│Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │27 tone │ 1.700.000 │ 2.500.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │3.│Masa peste 27 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │29 tone │ 2.500.000 │ 4.000.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │4.│Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │31 tone │ 4.000.000 │ 6.000.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │5.│Masa peste 31 tone │ 4.000.000 │ 6.000.000 │└───┴──┴─────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(5)*) În cazul unei combinatii de autovehicule (un autovehicul articulat sau tren rutier) de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzătoare din tabelul următor:┌───┬────────────────────────────────────────────────┬─────────────────────────┐│ │ │ Taxa (lei) ││ │ ├────────────┬────────────┤│ │ Numărul axelor şi masa totală │Vehicule cu │ Vehicule ││ │ maxima autorizata │ sistem de │ cu alt ││ │ │ suspensie │ sistem de ││ │ │ pneumatica │ suspensie ││ │ │ sau un │ ││ │ │ echivalent │ ││ │ │ recunoscut │ │├───┼────────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ I │Vehicule cu 2 + 1 axe │ │ │├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │1.│Masa peste 12 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │14 tone │ 1.000.000 │ 1.100.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │2.│Masa peste 14 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │16 tone │ 1.100.000 │ 1.200.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │3.│Masa peste 16 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │18 tone │ 1.200.000 │ 1.300.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │4.│Masa peste 18 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │20 tone │ 1.300.000 │ 1.400.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │5.│Masa peste 20 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │22 tone │ 1.400.000 │ 1.500.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │6.│Masa peste 22 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │23 tone │ 1.500.000 │ 1.600.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │7.│Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │25 tone │ 1.600.000 │ 2.000.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │8.│Masa peste 25 tone │ 2.000.000 │ 3.400.000 │├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│II │Vehicule cu 2 + 2 axe │ │ │├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │1.│Masa peste 23 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │25 tone │ 1.200.000 │ 1.300.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │2.│Masa peste 25 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │26 tone │ 1.300.000 │ 1.600.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │3.│Masa peste 26 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │28 tone │ 1.600.000 │ 2.000.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │4.│Masa peste 28 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │29 tone │ 2.000.000 │ 2.300.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │5.│Masa peste 29 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │31 tone │ 2.300.000 │ 3.700.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │6.│Masa peste 31 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │33 tone │ 3.700.000 │ 5.200.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │7.│Masa peste 33 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │36 tone │ 5.200.000 │ 7.900.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │8.│Masa peste 36 tone │ 5.200.000 │ 7.900.000 │├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│III│Vehicule cu 2 + 3 axe │ │ │├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │1.│Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │38 tone │ 4.200.000 │ 5.700.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │2.│Masa peste 38 tone │ 5.700.000 │ 8.000.000 │├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│IV │Vehicule cu 3 + 2 axe │ │ │├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │1.│Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │38 tone │ 3.500.000 │ 5.000.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │2.│Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │40 tone │ 5.000.000 │ 7.000.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │3.│Masa peste 40 tone │ 7.000.000 │ 7.900.000 │├───┼──┴─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│V │Vehicule cu 3 + 3 axe │ │ │├───┼──┬─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │1.│Masa peste 36 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │38 tone │ 2.800.000 │ 3.100.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │2.│Masa peste 38 tone, dar nu mai mult de │ │ ││ │ │40 tone │ 3.100.000 │ 3.700.000 ││ ├──┼─────────────────────────────────────────────┼────────────┼────────────┤│ │3.│Masa peste 40 tone │ 3.700.000 │ 7.500.000 │└───┴──┴─────────────────────────────────────────────┴────────────┴────────────┘––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(6)*) În cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o combinaţie de autovehicule prevăzută la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport este egala cu suma corespunzătoare din tabelul următor:     ┌────────────────────────────────────────────┬──────────────┐     │ Masa totală maxima autorizata │ Taxa (lei) │     ├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤     │ a) Până la 1 tona inclusiv │ 59.000 │     ├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤     │ b) Peste 1 tona, dar nu mai mult de 3 tone │ 194.000 │     ├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤     │ c) Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone │ 292.000 │     ├────────────────────────────────────────────┼──────────────┤     │ d) Peste 5 tone │ 370.000 │     └────────────────────────────────────────────┴──────────────┘––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(7)*) În cazul mijloacelor de transport pe apa, taxa pe mijlocul de transport este egala cu suma corespunzătoare din tabelul următor:┌──┬───────────────────────────────────────────────────────────────┬──────────┐│ │ Mijlocul de transport pe apa │Taxa (lei)│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│1.│Luntre, barci fără motor, scutere de apa, folosite pentru uz │ ││ │şi agrement personal │ 100.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│2.│Barci fără motor, folosite în alte scopuri │ 300.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│3.│Barci cu motor │ 600.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│4.│Bacuri, poduri plutitoare │ 5.000.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│5.│Şalupe │ 3.000.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│6.│Iahturi │15.000.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│7.│Remorchere şi impingatoare │ │├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ │a) Până la 500 CP inclusiv │ 3.000.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ │b) Peste 500 CP, dar nu peste 2.000 CP │ 5.000.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ │c) Peste 2.000 CP, dar nu peste 4.000 CP │ 8.000.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ │d) Peste 4.000 CP │12.000.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│8.│Vapoare – pentru fiecare 1.000 tdw sau fracţiune din acesta │ 1.000.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│9.│Ceamuri, slepuri şi barje fluviale: │ │├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ │a) Cu capacitatea de încărcare până la 1.500 tone inclusiv │ 1.000.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ │b) Cu capacitatea de încărcare de peste 1.500 tone, dar nu │ ││ │peste 3.000 tone │ 1.500.000│├──┼───────────────────────────────────────────────────────────────┼──────────┤│ │c) Cu capacitatea de încărcare de peste 3.000 tone │ 2.500.000│└──┴───────────────────────────────────────────────────────────────┴──────────┘––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(8) În înţelesul prezentului articol, capacitatea cilindrică sau masa totală maxima autorizata a unui mijloc de transport se stabileşte prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin factura de achiziţie sau un alt document similar. …  + 
Norme metodologice:107. Taxa asupra mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică este anuală şi se stabileşte în suma fixa pentru fiecare tip de mijloc de transport, prevăzut la art. 263 din Codul fiscal, pentru fiecare 500 cmc sau fracţiune din aceasta.108. Taxa asupra mijloacelor de transport, datorată potrivit pct. 5 din tabelul prevăzut la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, se stabileşte numai pentru tractoarele înmatriculate.109. (1) Prin sintagma document similar, prevăzută la art. 263 alin. (8) din Codul fiscal, se înţelege adeverinta eliberata de o persoană fizica sau de o persoană juridică specializată, care este autorizata să efectueze servicii auto, potrivit legii, prin care se atesta capacitatea cilindrică sau masa totală maxima autorizata.(2) Exemplu de calcul privind taxa asupra mijloacelor de transport aferentă anului 2004, în cazul unui autoturism având capacitatea cilindrică de până la 2.000 cmc: … A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are capacitatea cilindrică de 1.002 cmc.B. Explicaţii privind modul de calcul al taxei asupra mijloacelor de transport, astfel cum rezultă din economia textului art. 263 alin. (2) din Codul fiscal:1. Se determina numărul de fracţiuni a 500 cmc: capacitatea cilindrică a autoturismului se împarte la 500 cmc, respectiv: 1.002 cmc : 500 cmc = 2,004; pentru calcul se considera 3 fracţiuni a 500 cmc;2. Se determina taxa asupra mijloacelor de transport2.1. în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3) la cap. IV – taxa asupra mijloacelor de transport, în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 – art. 296 alin. (1)" se identifica suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de până la 2.000 cmc inclusiv, respectiv 65.000 lei/500 cmc ;2.2. numărul de fracţiuni prevăzut la pct. 1 se înmulţeşte cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 3 fracţiuni a 500 cmc x 65.000 lei/500 cmc = 195.000 lei;2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal şi considerând ca, în anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, autoritatea deliberativa a hotărât majorarea taxei asupra mijloacelor de transport cu 46,3%, suma determinata la subpct. 2.2 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, această sumă se înmulţeşte cu 1,463, respectiv: 195.000 lei x 1,463 = 285.285 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1) din prezentele norme metodologice, fracţiunea de 285 lei fiind sub 500 lei se neglijează, taxa asupra mijloacelor de transport astfel determinata se rotunjeste la 285.000 lei.(3) Exemplu de calcul privind taxa asupra mijloacelor de transport aferentă anului 2004, în cazul unui autoturism având capacitatea cilindrică de peste 2.000 cmc: … A. Datele despre mijlocul de transport: autoturism care are o capacitate cilindrică de 2.978 cmc.B. Explicaţii privind modul de calcul al taxei asupra mijloacelor de transport, astfel cum rezultă din economia textului art. 263 alin. (2) din Codul fiscal:1. Se determina numărul de fracţiuni a 500 cmc: capacitatea cilindrică a autoturismului se împarte la 500 cmc, respectiv: 2.978 cmc : 500 cmc = 5,956; pentru calcul se considera 6 fracţiuni a 500 cmc;2. Se determina taxa asupra mijloacelor de transport:2.1. în tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3) la cap. IV – taxa asupra mijloacelor de transport, în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 – art. 296 alin. (1)" se identifica suma corespunzătoare unui autoturism cu capacitatea cilindrică de peste 2.000 cmc inclusiv, respectiv: 80.000 lei/500 cmc;2.2. numărul de fracţiuni prevăzut la pct. 1 se înmulţeşte cu suma prevăzută la subpct. 2.1, respectiv: 6 fracţiuni a 500 cmc x 80.000 lei/500 cmc = 480.000 lei;2.3. având în vedere prevederile art. 296 alin. (1) din Codul fiscal şi considerând ca, în anul fiscal 2003 pentru anul fiscal 2004, autoritatea deliberativa a hotărât majorarea taxei asupra mijloacelor de transport cu 46,3%, suma determinata la subpct. 2.2 se majorează cu acest procent sau, pentru uşurarea calculului, această sumă se înmulţeşte cu 1,463, respectiv: 480.000 lei x 1,463 = 702.240 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fracţiunea de 240 lei fiind sub 500 lei se neglijează, taxa asupra mijloacelor de transport astfel determinata se rotunjeste la 702.000 lei.110. Stabilirea, constatarea, controlul, urmărirea şi încasarea taxei asupra mijloacelor de transport se efectuează de către compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunei, al oraşului, al municipiului sau al sectorului municipiului Bucureşti, după caz, în a căror rază de competenţa se afla domiciliul, sediul sau punctul de lucru al contribuabilului.111. (1) Pentru categoriile de autovehicule de transport marfa prevăzute la art. 263 alin. (4) din Codul fiscal, taxa anuală se stabileşte în suma fixa în lei/an, în mod diferenţiat, în funcţie de numărul de axe, de masa totală maxima autorizata şi de sistemul de suspensie cu care sunt dotate.(2) Prin masa totală maxima autorizata se înţelege masa totală a vehiculului încărcat, declarata admisibilă cu prilejul autorizării de către autoritatea competentă. … (3) Numărul axelor şi masa totală maxima autorizata, avute în vedere la calcularea taxei, sunt cele înscrise în cartea de identitate a autovehiculului în rândul 7 şi, respectiv, rândul 11. … (4) Dacă sistemul de suspensie nu este înscris în caseta libera din cartea de identitate a autovehiculului ca informaţie suplimentară, deţinătorii vor prezenta o adeverinta eliberata în acest sens de către Regia Autonomă "Registrul Auto Roman". … (5) În cazul autovehiculelor de până la 12 tone inclusiv, destinate prin construcţie atât transportului de persoane, cat şi de bunuri, pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport, acestea sunt asimilate vehiculelor prevăzute la pct. 4 din tabelul de la art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, iar în cazul celor de peste 12 tone, acestea sunt asimilate autovehiculelor prevăzute la art. 263 alin. (4) pct. I, II şi III din Codul fiscal. Intra sub incidenţa acestui alineat automobilele mixte şi automobilele specializate/autospecializatele, astfel cum sunt definite de prevederile legale în vigoare. … 112. În cazul în care contribuabilii nu depun documentele care să ateste sistemul suspensiei, taxa asupra mijloacelor de transport se determina corespunzător autovehiculelor din categoria "vehicule cu alt sistem de suspensie".113. Pentru remorci, semiremorci şi rulote taxa anuală este stabilită în suma fixa în lei/an, în mod diferenţiat, în funcţie de masa totală maxima autorizata a acestora.114. Nu intra sub incidenţa prevederilor pct. 113, mijloacele de transport care fac parte din combinatiile de autovehicule – autovehicule articulate sau trenuri rutiere – de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (5) din Codul fiscal.115. Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileşte pentru fiecare mijloc de transport cu tracţiune mecanică, precum şi pentru fiecare remorca, semiremorca şi rulota care are cartea de identitate a vehiculelor, chiar dacă acestea circula în combinaţie. + 
Codul fiscalDobandiri şi transferuri ale mijloacelor de transportArt. 264. – (1) În cazul unui mijloc de transport dobândit de o persoană în cursul unui an, taxa asupra mijlocului de transport se datorează de persoana de la data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost dobândit.(2) În cazul unui mijloc de transport care este înstrăinat de o persoană în cursul unui an sau este radiat din evidenta fiscală a compartimentului de specialitate al autorităţii de administraţie publică locală, taxa asupra mijlocului de transport încetează să se mai datoreze de acea persoana începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care mijlocul de transport a fost înstrăinat sau radiat din evidenta fiscală. … (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) sau (2), taxa asupra mijloacelor de transport se recalculează pentru a reflecta perioada din an în care impozitul se aplică acelei persoane. … (4) Orice persoană care dobândeşte/transfera un mijloc de transport sau îşi schimba domiciliul/sediul/punctul de lucru are obligaţia de a depune o declaraţie cu privire la mijlocul de transport la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale pe a carei raza teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru în termen de 30 de zile inclusiv, de la modificarea survenită. …  + 
Norme metodologice:116. (1) Taxa asupra mijloacelor de transport, precum şi obligaţiile de plată accesorii acesteia, datorate până la data de întâi a lunii următoare celei în care se realizează înstrăinarea între vii a mijlocului de transport, reprezintă sarcina fiscală a părţii care înstrăinează.(2) În situaţia în care prin certificatul fiscal eliberat de către compartimentul de specialitate se atesta existenta unei asemenea sarcini fiscale, notarul public va refuza autentificarea actului notarial până la prezentarea documentului, în original, privind stingerea obligaţiilor bugetare respective. … (3) Taxa asupra mijloacelor de transport se datorează până la data de la care se face scăderea. … (4) Scăderea de la impunere, în cursul anului, pentru oricare dintre situaţiile prevăzute de lege, se face după cum urmează: … a) începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs situaţia respectiva; … b) proporţional cu perioada cuprinsă între data menţionată la lit. a) şi sfârşitul anului fiscal respectiv. … 117. (1) Sunt supuse taxei asupra mijloacelor de transport numai vehiculele ce intra sub incidenţa cap. IV al titlului IX din Codul fiscal, respectiv:a) mijloacele de transport cu tracţiune mecanică, prevăzute la art. 263 alin. (2) şi (3) din Codul fiscal; … b) autovehiculele de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (4) din Codul fiscal; … c) combinatiile de autovehicule (autovehicule articulate sau trenuri rutiere) de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (5) din Codul fiscal; … d) remorcile, semiremorcile şi rulotele, prevăzute la art. 263 alin. (6) din Codul fiscal; … e) mijloacele de transport pe apa, prevăzute la art. 263 alin. (7) din Codul fiscal. … (2) În aplicarea prevederilor art. 263 alin. (3) din Codul fiscal, pentru determinarea taxei asupra mijloacelor de transport în cazul motocicletelor, motoretelor şi scuterelor prevăzute cu atas, nivelurile din tabelul de la art. 263 alin. (2) pct. 6 din Codul fiscal se majorează cu 50%. … 118. Pentru aplicarea unitară a prevederilor art. 264 din Codul fiscal, referitoare la dobândire, înstrăinare şi radiere/scoatere din evidente, se fac următoarele precizări:a) taxa asupra mijloacelor de transport se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite; în situaţiile în care contribuabilii – persoane fizice sau persoane juridice – dobândesc în străinătate dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport, oricare dintre cele prevăzute de cap. IV al titlului IX din Codul fiscal, data dobândirii se considera data emiterii de către autoritatea vamală română a primului document în care se face referire la mijlocul de transport în cauza; … b) taxa asupra mijloacelor de transport se da la scădere începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care a avut loc înstrăinarea sau radierea; … c) înstrăinarea priveşte pierderea proprietăţii pe oricare dintre următoarele cai: … 1. transferul dreptului de proprietate asupra mijlocului de transport prin oricare dintre modalităţile prevăzute de lege;2. furtul mijlocului de transport respectiv, furt înregistrat la autorităţile competente în condiţiile legii şi pentru care acestea eliberează o adeverinta în acest sens, până la data restituirii mijlocului de transport furat către proprietarul de drept, în situaţia în care vehiculul este recuperat, ori definitiv, în situaţia în care bunul furat nu poate fi recuperat;d) radierea, în înţelesul art. 264 alin. (2) din Codul fiscal, precum şi al prezentelor norme metodologice, consta în scoaterea din evidentele fiscale ale compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale a mijloacelor de transport care intra sub incidenţa pct. 122 alin. (2). … 119. În conformitate cu prevederile art. 264 din Codul fiscal, coroborate cu precizările de la pct. 118 din prezentele norme metodologice, se stabilesc următoarele doua acţiuni corelative dreptului de proprietate, în raport cu care se datorează ori se da la scădere taxa asupra mijloacelor de transport, respectiv:a) dobândirea mijlocului de transport, potrivit celor prevăzute la pct. 118 lit. a), care generează datorarea taxei asupra mijloacelor de transport, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost dobândite; … b) înstrăinarea mijlocului de transport, potrivit celor menţionate la pct. 118 lit. c) din prezentele norme metodologice, care generează scăderea taxei asupra mijloacelor de transport, începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care acestea au fost înstrăinate. … 120. Prezentele norme metodologice, în cazul mijloacelor de transport cu tracţiune mecanică, se completează cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 610/1992 privind cartea de identitate a vehiculului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 21 octombrie 1992, denumita în continuare Hotărârea Guvernului nr. 610/1992, în aplicarea căreia s-au emis Instrucţiunile Ministerului de Interne, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Transporturilor nr. 290/2.802/1.189/1993, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 28 mai 1993, denumite în continuare Instrucţiuni.121. (1) Potrivit art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 610/1992, cartea de identitate a vehiculului este documentul care atesta, pentru persoana care o deţine, dreptul de proprietate numai dacă datele din aceasta coincid cu datele din oricare dintre documentele prevăzute la alin. (3).(2) Pentru înregistrarea mijloacelor de transport în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice se utilizează declaraţiile fiscale stabilite potrivit pct. 256, după cum contribuabilul este persoana fizica sau persoana juridică. … (3) La declaraţia fiscală prevăzută la alin. (2) se anexează o fotocopie de pe cartea de identitate, precum şi fotocopia certificată "pentru conformitate cu originalul" de pe contractul de vânzare-cumpărare, sub semnatura privată, contractul de schimb, factura, actul notarial (de donaţie, certificatul de moştenitor etc.), hotărârea judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă sau orice alt document similar. … 122. (1) Pentru mijloacele de transport scăderea taxei se poate face atât în cazurile înstrăinării acestora, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c), cat şi în cazurile în care mijloacele de transport respective sunt scoase din funcţiune.(2) Mijloacele de transport scoase din funcţiune corespund mijloacelor de transport cu grad avansat de uzura fizica, deteriorate sau care au piese lipsa, fiind improprii îndeplinirii funcţiilor pentru care au fost create, cazuri în care scăderea de la taxa asupra mijloacelor de transport se face prin prezentarea unor documente din care să reiasă ca mijlocul de transport a fost dezmembrat de o persoană fizica sau de o persoană juridică specializată, care este autorizata să efectueze servicii tehnice auto, potrivit legii. … (3) Taxa asupra mijloacelor de transport nu se da la scădere pentru perioada în care acestea se afla în reparaţii curente, reparaţii capitale sau nu sunt utilizate din oricare alt motiv, inclusiv din lipsa unor piese de schimb din reţeaua comercială sau de la unităţile de reparaţii de profil. … (4) Structurile teritoriale de specialitate ale Direcţiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei nu pot sa radieze din evidentele proprii mijloacele de transport cu tracţiune mecanică, potrivit art. 47 din Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 85/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 58 din 31 ianuarie 2003, cu modificările ulterioare, dacă proprietarul nu prezintă certificatul fiscal prin care se atesta ca are achitată taxa asupra mijloacelor de transport aferentă până la data de întâi a lunii următoare celei în care îndeplineşte condiţiile de scădere din evidentele fiscale: … a) în cazul înstrăinării mijlocului de transport; sau … b) în cazul în care mijlocul de transport respectiv este scos din funcţiune; şi … c) numai dacă proprietarul care solicită radierea prezintă certificatul fiscal prin care atesta ca are achitată taxa aferentă până la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate al mijlocului de transport respectiv. … (5) Structurile teritoriale de specialitate ale Direcţiei Generale de Evidenta Informatizata a Persoanei au obligaţia ca la înmatricularea autovehiculelor dobândite prin acte juridice între vii să solicite certificatul fiscal prin care se atesta ca persoana care a înstrăinat mijlocul de transport respectiv are achitată taxa aferentă până la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a realizat transferul dreptului de proprietate. … 123. (1) Deţinerea unor piese sau a unor caroserii de autovehicule nu înseamnă ca acel contribuabil are un autovehicul taxabil.(2) În caz de transformare a autoturismului prin schimbarea caroseriei, nu se stabileşte o noua taxa, deoarece capacitatea cilindrică a motorului nu se modifica. … 124. Contribuabilii care datorează taxa asupra mijloacelor de transport sunt datori sa îndeplinească obligaţiile prevăzute de art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, atât în ceea ce priveşte declararea dobândirii sau înstrăinării, după caz, a mijlocului de transport, cat şi în ceea ce priveşte schimbările intervenite ulterior declarării, referitoare la adresa domiciliului/sediului/punctului de lucru, sau alte situaţii care determina modificarea cuantumului taxei, sub sancţiunile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare.125. (1) În cazul schimbării domiciliului, a sediului sau a punctului de lucru, pe teritoriul României, contribuabilii proprietari de mijloace de transport supuse taxei au obligaţia sa declare, conform art. 264 alin. (4) din Codul fiscal, în termen de 30 de zile, la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale din raza administrativ-teritorială unde sunt înregistrate aceste mijloace de transport, data schimbării şi noua adresa.(2) În baza declaraţiei fiscale prevăzute la alin. (1), compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale transmite dosarul în vederea impunerii, în termen de 15 zile, compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, specificand ca, în baza confirmării primirii, va da la scădere taxa cu începere de la data de întâi a lunii în care s-a schimbat domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, urmând ca impunerea să se stabilească cu începere de la aceeaşi dată la noua adresa. … (3) Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la noul domiciliu, sediu sau punct de lucru, după caz, verifica pe teren, înainte de confirmarea primirii dosarului, exactitatea datelor privind noua adresa, confirmand preluarea debitului în termenul prevăzut de lege. … 126. (1) În cazul înstrăinării mijloacelor de transport, taxa stabilită în sarcina fostului proprietar se da la scădere pe baza actului de înstrăinare, cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a făcut înstrăinarea sau, după caz, radierea, potrivit prevederilor pct. 118 lit. c).(2) Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale va proceda la scăderea taxei şi va comunică, în termen de 15 zile, la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială noul proprietar, în calitatea sa de dobanditor, îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, numele sau denumirea acestuia, adresa lui şi data de la care s-a acordat scăderea din sarcina vechiului proprietar. … (3) Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială dobanditorul îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, este obligat sa confirme primirea datelor respective în termen de 30 de zile şi sa ia măsuri pentru impunerea acestuia. … (4) În ceea ce priveşte înscrierea sau radierea din evidentele autorităţilor administraţiei publice locale a mijloacelor de transport, dispoziţiile prezentelor norme metodologice se complinesc cu cele ale instrucţiunilor menţionate la pct. 120. … 127. (1) În cazul contribuabililor proprietari de mijloace de transport supuse taxei, plecaţi din localitatea unde au declarat ca au domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, fără sa încunoştinţeze despre modificările intervenite, taxele aferente se debiteaza în evidentele fiscale, urmând ca ulterior să se facă cercetări pentru a fi urmăriţi la plata, potrivit reglementărilor legale.(2) În cazul în care prin cercetările întreprinse se identifica noua adresa, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în evidenta cărora se afla mijloacele de transport respective vor transmite debitele la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale din raza administrativ-teritorială unde contribuabilii şi-au stabilit noua adresa, în condiţiile legii. …  + 
Codul fiscal:Plata taxeiArt. 265. – (1) Taxa asupra mijlocului de transport se plăteşte anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.(2) Pentru plata cu anticipatie a taxei auto, datorată pentru întregul an de către persoanele fizice, până la data de 15 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. … (3) În cazul unui mijloc de transport deţinut de un nerezident, taxa asupra mijlocului de transport se plăteşte integral în momentul înregistrării mijlocului de transport la compartimentul de specialitate al autorităţii de administraţie publică locală. …  + 
Norme metodologice:128. Prevederile pct. 71 şi 72 se aplică în mod corespunzător şi în cazul taxei asupra mijloacelor de transport.129. (1) Deţinătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea temporară a mijloacelor de transport în România în condiţiile art. 35 din regulamentul prevăzut la pct. 122 alin. (4), au obligaţia sa achite integral, la data solicitării, taxa datorată pentru perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei în care se înmatriculează şi până la sfârşitul anului fiscal respectiv.(2) În situaţia în care înmatricularea priveşte o perioadă care depăşeşte data de 31 decembrie a anului fiscal în care s-a solicitat înmatricularea, deţinătorii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia sa achite integral taxa asupra mijloacelor de transport până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, astfel: … a) în cazul în care înmatricularea priveşte un an fiscal, taxa anuală; … b) în cazul în care înmatricularea priveşte o perioadă care se sfârşeşte înainte de data de 1 decembrie a aceluiaşi an, taxa aferentă perioadei cuprinse între data de 1 ianuarie şi data de întâi a lunii următoare celei în care expira înmatricularea. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VTaxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilorReguli generaleArt. 266. – Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, aviz sau alta autorizaţie prevăzută în prezentul capitol trebuie să plătească taxa menţionată în acest capitol la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau autorizaţia necesară. + 
Norme metodologice:130. Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor se achită anticipat eliberării acestora. + 
Codul fiscal:Taxa pentru eliberarea certificatelor de urbanism, a autorizaţiilor de construire şi a altor avize asemănătoareArt. 267. – (1)*) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este egala cu suma stabilită de consiliul local în limitele prevăzute în tabelul următor:┌──────────────────────────────────────────────────────────┬─────────────────┐│Suprafaţa pentru care se obţine certificatul de urbanism │ Taxa (lei) │├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│a) Până la 150 mp inclusiv │ 25.000-35.000 │├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│b) Între 151 mp şi 250 mp inclusiv │ 37.000-47.000 │├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│c) Între 251 mp şi 500 mp inclusiv │ 48.000-60.000 │├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│d) Între 501 mp şi 750 mp inclusiv │ 61.000-72.000 │├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│e) Între 751 mp şi 1.000 mp inclusiv │ 73.000-85.000 │├──────────────────────────────────────────────────────────┼─────────────────┤│f) Peste 1.000 mp │ 85.000 + 130 ││ │pentru fiecare mp││ │care depăşeşte ││ │1.000 mp │└──────────────────────────────────────────────────────────┴─────────────────┘––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zona rurală este egala cu 50% din taxa stabilită conform alin. (1). … (3) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o clădire care urmează a fi folosită ca locuinta sau anexa la locuinta este egala cu 0,5% din valoarea autorizata a lucrărilor de construcţii. … (4)*) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavari necesară studiilor geotehnice, ridicarilor topografice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze şi petrol, precum şi altor exploatări se calculează inmultind numărul de metri patrati de teren afectat de foraj sau de excavatie cu o valoare stabilită de consiliul local de până la 50.000 lei.––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(5) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei necesare pentru lucrările de organizare de şantier în vederea realizării unei construcţii, care nu sunt incluse în alta autorizaţie de construire, este egala cu 3% din valoarea autorizata a lucrărilor de organizare de şantier. … (6) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de amenajare de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri este egala cu 2% din valoarea autorizata a lucrărilor de construcţie. … (7)*) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, situate pe căile şi în spaţiile publice, precum şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afisaj, a firmelor şi reclamelor este de până la 50.000 lei pentru fiecare metru patrat de suprafaţa ocupată de construcţie.––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(8) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru orice alta construcţie decât cele prevăzute în alt alineat al prezentului articol este egala cu 1% din valoarea autorizata a lucrărilor de construcţie, inclusiv instalaţiile aferente. … (9) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, totală sau parţială, a unei construcţii este egala cu 0,1% din valoarea impozabilă a construcţiei, stabilită pentru determinarea impozitului pe clădiri. În cazul desfiinţării parţiale a unei construcţii, taxa pentru eliberarea autorizaţiei se modifica astfel încât sa reflecte porţiunea din construcţie care urmează a fi demolata. … (10) Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism sau a unei autorizaţii de construire este egala cu 30% din cuantumul taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale. … (11)*) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii privind lucrările de racorduri şi bransamente la reţele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu se stabileşte de consiliul local şi este de până la 75.000 lei pentru fiecare racord.––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(12)*) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judeţean se stabileşte de consiliul local în suma de până la 100.000 lei.––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(13)*) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa se stabileşte de către consiliile locale în suma de până la 60.000 lei.––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(14) Pentru taxele prevăzute în prezentul articol, stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor de construcţie, se aplică următoarele reguli: … a) taxa datorată se stabileşte pe baza valorii lucrărilor de construcţie declarate de persoana care solicită avizul şi se plăteşte înainte de emiterea avizului; … b) în termen de 15 zile de la data finalizarii lucrărilor de construcţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data la care expira autorizaţia respectiva, persoana care a obţinut autorizaţia trebuie să depună o declaraţie privind valoarea lucrărilor de construcţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale; … c) până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care se depune situaţia finala privind valoarea lucrărilor de construcţii, compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale are obligaţia de a stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de construcţie; … d) până în cea de-a 15-a zi inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale a emis valoarea stabilită pentru taxa, trebuie plătită orice suma suplimentară datorată de către persoana care a primit autorizaţia sau orice suma care trebuie rambursata de autoritatea administraţiei publice locale. … (15) În cazul unei autorizaţii de construire emise pentru o persoană fizica, valoarea reală a lucrărilor de construcţie nu poate fi mai mica decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 251. …  + 
Norme metodologice:131. (1) Pentru eliberarea certificatelor de urbanism, în condiţiile Legii nr. 50/1991, prin hotărâri ale consiliilor locale, se stabilesc nivelurile taxelor, între limitele prevăzute în tabelul de la art. 267 alin. (1) din Codul fiscal, taxe care se plătesc anticipat, în funcţie de suprafaţa terenului pentru care se solicita certificatul.(2) Taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, unde este amplasat terenul, indiferent dacă certificatul de urbanism se eliberează de la nivelul consiliului judeţean. La nivelul municipiului Bucureşti, taxele pentru eliberarea certificatelor de urbanism se fac venit la bugetul local al sectoarelor acestuia. … 132. (1) În mediul rural, consiliile locale stabilesc taxa între limitele prevăzute în tabelul de la art. 267 alin. (1) din Codul fiscal, reduse cu 50%. Mediul urban corespunde localităţilor de rangul 0-III, iar mediul rural corespunde localităţilor de rangul IV şi V.(2) În cazul în care prin cerere se indica numai adresa, potrivit nomenclaturii stradale, suprafaţa de teren la care se raportează calculul taxei este suprafaţa întregii parcele, iar în cazul în care printr-un plan topografic sau de situaţie solicitantul individualizează o anumită suprafaţa din parcela, taxa se aplică doar la aceasta. … 133. (1) Pentru clădirile utilizate ca locuinta, atât în cazul persoanelor fizice, cat şi în cel al persoanelor juridice, precum şi pentru anexele la locuinta taxele pentru eliberarea autorizaţiei de construire se reduc cu 50%.(2) Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate. … (3) Prin expresia anexe la locuinta se înţelege: grajdurile, patulele, magaziile, hambarele pentru cereale, surele, fanariile, remizele, soproanele, garajele, precum şi altele asemenea. … 134. (1) Autorizaţia de foraje şi excavari, model stabilit potrivit pct. 256, se eliberează de către primării în a căror rază de competenţa teritorială se realizează oricare dintre operaţiunile: studii geotehnice, ridicari topografice, exploatări de cariera, balastiere, sonde de gaze şi petrol, precum şi oricare alte exploatări, la cererea scrisă a beneficiarului acesteia, potrivit modelului prevăzut la acelaşi punct.(2) Autorizaţia se eliberează pentru fiecare an fiscal sau fracţiune de an fiscal, iar taxa se calculează în mod corespunzător. Aceasta autorizaţie nu este de natura autorizaţiei de construire şi nici nu o înlocuieşte pe aceasta, iar plata taxei nu îl scuteşte pe titularul autorizaţiei de orice alte obligaţii fiscale legale, în măsura în care acestea îi sunt aplicabile. … (3) Cererea pentru eliberarea autorizaţiei de foraje şi excavari are elementele constitutive ale declaraţiei fiscale şi se depune la structura de specialitate în a carei raza de competenţa teritorială se realizează oricare dintre operaţiunile prevăzute la art. 267 alin. (4) din Codul fiscal, cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii operaţiunilor. … (4) Taxa se calculează pentru fiecare metru patrat sau fracţiune de metru patrat afectat de oricare dintre operaţiunile prevăzute la alin. (1). … (5) Pentru operaţiunile în curs la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, beneficiarii au obligaţia să depună cererile pentru eliberarea autorizaţiilor în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice. … 135. În cazurile în care lucrările specifice organizării de şantier nu au fost autorizate o dată cu lucrările pentru investiţia de baza, taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire este de 3% şi se aplică la cheltuielile cu organizarea de şantier.136. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote ori campinguri, prevăzută la art. 267 alin. (6) din Codul fiscal, se calculează prin aplicarea unei cote de 2% asupra valorii autorizate a lucrării sau a construcţiei.137. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru chioscuri, tonete, cabine, spaţii de expunere, situate pe căile şi în spaţiile publice, şi pentru amplasarea corpurilor şi a panourilor de afisaj, a firmelor şi a reclamelor se stabileşte de consiliul local şi se calculează pentru fiecare metru patrat sau fracţiune de metru patrat afectat acestor lucrări.138. (1) Pentru eliberarea autorizaţiei de construire, atât persoanele fizice, cat şi persoanele juridice solicitante datorează o taxa, reprezentând 1% din valoarea de proiect declarata în cererea pentru eliberarea autorizaţiei, în conformitate cu proiectul prezentat, în condiţiile Legii nr. 50/1991, inclusiv instalaţiile aferente.(2) Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate. … (3) În cazul lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, dacă valoarea de proiect declarata în cererea pentru eliberarea autorizaţiei de construire este mai mica decât valoarea impozabilă determinata în condiţiile art. 251 alin. (3) din Codul fiscal, taxa se calculează prin aplicarea cotei de 1% sau reduse cu 50%, după caz, asupra valorii impozabile. … (4) Pentru orice alte lucrări supuse autorizării, în afară lucrărilor de construire a clădirilor proprietate a persoanelor fizice, stabilirea taxei se face cu respectarea prevederilor alin. (1). … 139. (1) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, parţială sau totală, a construcţiilor şi a amenajărilor se calculează prin aplicarea unei cote de 0,1% asupra valorii impozabile a construcţiei, în cazul persoanelor fizice deţinătoare de clădiri.(2) În cazul persoanelor fizice ale căror construcţii sau amenajări nu sunt de natura clădirilor, cota de 0,1% se aplică asupra valorii reale a construcţiilor sau amenajării supuse desfiinţării, declarata de beneficiarul autorizaţiei, dacă acestea ar fi realizate la data respectiva. … (3) În cazul desfiinţării parţiale cuantumul taxei se calculează proporţional cu suprafaţa construită desfăşurată a clădirii supuse desfiinţării, iar pentru celelalte construcţii şi amenajări care nu sunt de natura clădirilor, taxa se calculează proporţional cu valoarea reală a construcţiilor sau amenajărilor supuse desfiinţării. … (4) Prin termenul desfiinţare se înţelege demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea parţială sau totală a construcţiei şi a instalaţiilor aferente, precum şi a oricăror altor amenajări. … (5) Prin termenul dezafectare se înţelege schimbarea destinaţiei unui imobil. … 140. (1) Pentru prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism sau autorizaţiei de construire se stabileşte o taxa reprezentând 30% din taxa iniţială.(2) Cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a certificatului de urbanism sau autorizaţiei de construire se recomanda ca structura specializată sa înştiinţeze beneficiarul acestora despre necesitatea prelungirii valabilităţii în cazul în care lucrările de construire nu se finalizează până la termen. … (3) În cazul în care lucrările de construire nu au fost executate integral până la data expirării termenului de valabilitate a autorizaţiei de construire şi nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii acesteia, la data regularizării taxei se stabileşte separat şi taxa prevăzută la art. 267 alin. (10) din Codul fiscal. … 141. (1) Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor privind lucrările de racorduri şi bransament la reţelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu se datorează de către furnizorii serviciilor respective pentru fiecare instalatie/beneficiar. Aceasta autorizaţie nu este de natura autorizaţiei de construire şi nici nu o înlocuieşte pe aceasta în situaţia în care este necesară emiterea autorizaţiei de construire.(2) Autorizaţia prevăzută la acest punct, model stabilit potrivit pct. 256, se emite numai de către primari, în funcţie de raza de competenţa. … (3) Furnizorii serviciilor nu pot efectua lucrările de racorduri sau bransamente decât după obţinerea autorizaţiei, în condiţiile prezentelor norme metodologice, sub sancţiunile prevăzute de lege. … (4) Autorizaţia privind lucrările de racorduri şi bransament la reţelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu se eliberează la cererea scrisă a furnizorilor de servicii, potrivit modelului stabilit la pct. 256. … (5) Cererea pentru eliberarea autorizaţiei privind lucrările de racorduri şi bransament la reţelele publice de apa, canalizare, gaze, termice, energie electrica, telefonie şi televiziune prin cablu are elementele constitutive ale declaraţiei fiscale şi se depune la structura de specialitate în a carei raza de competenţa teritorială se realizează oricare dintre racorduri sau bransamente, prevăzute la art. 267 alin. (11) din Codul fiscal, cu cel puţin 30 de zile înainte de data începerii lucrărilor. … 142. Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului judeţean, prevăzută la art. 267 alin. (12) din Codul fiscal, se stabileşte, prin hotărâre, de către consiliile locale şi se face venit la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, unde se afla amplasat terenul pentru care se emite certificatul de urbanism. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta taxa se stabileşte, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectoarelor acestuia.143. (1) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa se datorează pentru fiecare certificat eliberat de către primari în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverintelor de către autorităţile publice centrale şi locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 2 februarie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 223/2002, prin care se confirma realitatea existenţei domiciliului/reşedinţei persoanei fizice sau a sediului persoanei juridice la adresa respectiva, potrivit nomenclaturii stradale aprobate la nivelul localităţii.(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa se stabileşte, prin hotărâre, de către consiliile locale şi se face venit la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta taxa se stabileşte, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectoarelor acestuia. … (3) Cererea pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala şi adresa, precum şi Certificatul de nomenclatura stradala şi adresa reprezintă modelele stabilite potrivit pct. 256. … (4) Pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala nu se datorează şi taxa extrajudiciara de timbru. … 144. (1) În cazul persoanelor juridice, taxa datorată pentru eliberarea autorizaţiei de construire se stabileşte pe baza valorii reale a lucrărilor care corespunde înregistrărilor din evidenţa contabilă şi se plăteşte anticipat, înainte de eliberarea acesteia.(2) În situaţia în care se apreciază ca valoarea reală declarata a lucrărilor este subevaluata în raport cu alte lucrări similare, compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale din raza de competenţa unde se realizează lucrările de construire, la sesizarea structurii de specialitate, are obligaţia să efectueze cel puţin inspecţia fiscală parţială, în condiţiile Codului de procedura fiscală, pentru verificarea concordanţei dintre valoarea reală a lucrărilor declarate pentru regularizarea taxei şi înregistrările efectuate în evidenţa contabilă. … (3) Termenul de plată a diferenţei rezultate în urma regularizării taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire este de 15 zile de la data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la data expirării valabilităţii autorizaţiei de construire. … (4) În cazul în care în urma regularizării taxei de autorizare beneficiarului autorizaţiei de construire i se cuvine restituirea unei sume, iar acesta înregistrează obligaţii bugetare restante, regularizarea se face potrivit prevederilor legale în vigoare. … (5) Noţiunea situaţia finala, prevăzută la art. 267 alin. (14) lit. c) din Codul fiscal, corespunde procesului-verbal de recepţie. … 145. În cazul persoanelor fizice beneficiare ale autorizaţiei de construire pentru clădiri, dacă valoarea reală declarata a lucrărilor de construcţie este mai mica decât valoarea impozabilă stabilită în condiţiile art. 251 din Codul fiscal, pentru determinarea taxei se are în vedere aceasta din urma valoare.146. Nivelurile taxelor prevăzute în suma fixa la acest capitol se stabilesc de către consiliile locale sau judeţene, după caz, între limitele şi în condiţiile prevăzute în Codul fiscal, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor. + 
Codul fiscal:Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor pentru a desfăşura o activitate economică şi a altor autorizaţii similareArt. 268.*) – (1) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii pentru desfăşurarea unei activităţi economice este stabilită de către consiliul local în suma de până la 100.000 lei, în mediul rural, şi de până la 500.000 lei, în mediul urban.(2) Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare se stabileşte de consiliul local şi este de până la 120.000 lei. … (3) Taxa pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte asemenea planuri, deţinute de consiliile locale, se stabileşte de către consiliul local şi este de până la 200.000 lei. … (4) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător se stabileşte de către consiliile locale şi este de până la 500.000 lei. … ––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ. + 
Norme metodologice:147. Taxele prevăzute la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal vizează numai persoanele fizice şi asociaţiile familiale prevăzute în Legea nr. 507/2002 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 6 august 2002, denumita în continuare Legea nr. 507/2002.148. Autorizaţiile prevăzute la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal corespund autorizării pentru desfăşurarea de către persoanele fizice a unor activităţi economice în mod independent, precum şi celor pentru înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor familiale.149. (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiilor pentru desfăşurarea unei activităţi economice sunt anuale, se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în condiţiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal, şi se achită integral, anticipat eliberării acestora, indiferent de perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv.(2) Taxele prevăzute la alin. (1) în cazul autorizaţiilor pentru desfăşurarea unei activităţi economice, existente la titular la data de 31 decembrie, se achită până cel târziu la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor. … (3) Menţiunea privind plata acestor taxe se face pe verso-ul autorizaţiilor. … 150. Taxa pentru eliberarea autorizaţiei pentru desfăşurarea unei activităţi economice nu se restituie chiar dacă autorizaţia de funcţionare a fost suspendată sau anulată, după caz.151. În cazul pierderii ori degradării autorizaţiei de funcţionare, eliberarea alteia se face numai după achitarea taxei în condiţiile prevăzute la pct. 149 alin. (1).152. În cazul pierderii autorizaţiei pentru desfăşurarea unei activităţi economice, titularul sau are obligaţia sa publice pierderea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Dovada publicării se depune la cererea pentru eliberarea noii autorizaţii de funcţionare.153. Pentru efectuarea de modificări în autorizaţia pentru desfăşurarea unei activităţi economice, potrivit prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 507/2002 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 20 februarie 2003, cu modificările şi completările ulterioare, la cererea titularului sau, după eliberarea acesteia, nu se încasează taxa prevăzută la art. 268 alin. (1) din Codul fiscal.154. (1) Taxele pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare, prevăzute la art. 268 alin. (2) din Codul fiscal, sunt anuale şi se fac venit la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde se afla situate obiectivele şi/sau unde se desfăşoară activităţile pentru care se solicita autorizarea. În cazul municipiului Bucureşti, aceste taxe se fac venit la bugetul local al sectorului unde se afla situate obiectivele şi/sau unde se desfăşoară activităţile pentru care se solicita autorizarea.(2) Taxele prevăzute la alin. (1) pentru autorizaţiile sanitare de funcţionare existente la titular la data de 31 decembrie se achită până cel târziu la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor. … 155. (1) Taxele prevăzute la art. 268 alin. (2) din Codul fiscal:a) se referă la autorizaţiile sanitare de funcţionare eliberate de direcţiile de sănătate publică teritoriale în temeiul Legii nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 1 iunie 1998, cu modificările şi completările ulterioare; … b) se achită integral până la data eliberării autorizaţiei, indiferent de perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv; … c) se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în condiţiile art. 288 alin. (1) din Codul fiscal; … d) nu se restituie chiar dacă autorizaţia a fost retrasă temporar sau definitiv. … (2) La eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare, direcţiile de sănătate publică teritoriale vor solicita beneficiarilor autorizaţiilor respective dovada efectuării plăţii taxelor, în condiţiile alin. (1) lit. b) şi c), în contul unităţii administrativ-teritoriale unde se afla situate obiectivele şi/sau unde se desfăşoară activităţile pentru care se solicita autorizarea. … 156. (1) Taxa prevăzută la art. 268 alin. (3) din Codul fiscal, pentru eliberarea de copii heliografice de pe planurile cadastrale sau de pe alte asemenea planuri deţinute de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene se datorează de persoanele fizice şi persoanele juridice beneficiare.(2) Taxa prevăzută la alin. (1) se stabileşte, în lei/mp sau fracţiune de mp, prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, în condiţiile art. 288 alin. (1). … 157. Taxa prevăzută la pct. 156 se face venit la bugetul local administrat de către autoritatea deliberativa care deţine planurile respective.158. (1) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător, prevăzută la art. 268 alin. (4) din Codul fiscal:a) se încasează de la persoanele fizice producători care intra sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 661/2001 privind procedura de eliberare a certificatului de producător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 august 2001, denumita în continuare Hotărârea Guvernului nr. 661/2001; … b) se achită anticipat eliberării certificatului de producător; … c) se face venit la bugetele locale ale căror ordonatori principali de credite sunt primării care au eliberat certificatele de producător respective; … d) nu se restituie chiar dacă certificatul de producător a fost anulat. … (2) Certificatul de producător se eliberează la cerere, al cărui model este stabilit potrivit anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 661/2001. … (3) Taxa pentru eliberarea certificatelor de producător se stabileşte prin hotărâri adoptate de consiliile locale, în condiţiile prevederilor art. 268 alin. (4) coroborate cu cele ale art. 288 alin. (1) din Codul fiscal. În cazul municipiului Bucureşti, aceasta taxa se stabileşte prin hotărâre adoptată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. … (4) Autorităţile deliberative pot stabili taxe pentru eliberarea certificatelor de producător, între limitele din tabloul prevăzut la pct. 11 alin. (3), diferenţiate pe produse. … 159. Potrivit prevederilor art. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 661/2001, contravaloarea certificatelor de producător se suporta din taxele menţionate la pct. 158 alin. (4) şi pe cale de consecinţa autorităţile deliberative nu pot institui alte taxe pentru eliberarea certificatelor de producător în afară acestora. + 
Codul fiscal:ScutiriArt. 269. – Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor nu se datorează pentru:a) certificat de urbanism sau autorizaţie de construire pentru lacas de cult sau construcţie anexa; … b) certificat de urbanism sau autorizaţie de construire pentru dezvoltarea, modernizarea sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparţin domeniului public al statului; … c) certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, pentru lucrările de interes public judeţean sau local; … d) certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul construcţiei este o instituţie publică; … e) autorizaţie de construire pentru autostrazile şi căile ferate atribuite prin concesionare, conform legii. …  + 
Norme metodologice:160. Taxele pentru eliberarea atât a certificatului de urbanism, cat şi a autorizaţiei de construire, prevăzute la art. 269 din Codul fiscal, nu se datorează în următoarele cazuri:a) pentru oricare categorie de lucrări referitoare la locasuri de cult, inclusiv pentru construcţiile-anexe ale acestora, cu condiţia ca acel cult religios să fie recunoscut oficial în România; … b) pentru lucrările de dezvoltare, modernizare sau reabilitare a infrastructurilor din transporturi care aparţin domeniului public al statului, indiferent de solicitant; … c) pentru lucrările de interes public judeţean sau local; … d) pentru lucrările privind construcţiile ai căror beneficiari sunt instituţiile publice, indiferent de solicitantul autorizaţiei; … e) pentru lucrările privind autostrazile şi căile ferate atribuite prin concesionare în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 30/1995 privind regimul de concesionare a construirii şi exploatării unor tronsoane de cai de comunicaţii terestre – autostrăzi şi cai ferate, aprobată cu modificări prin Legea nr. 136/1996, cu modificările ulterioare. … 161. În sensul prezentelor norme metodologice, prin lucrări de interes public se înţelege orice lucrări de construcţii şi reparaţii finanţate de la bugetul local, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, credite externe sau sume alocate pe bază de parteneriat, efectuate pentru a deservi colectivitatile locale. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VITaxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitateTaxa pentru serviciile de reclama şi publicitateArt. 270. – (1) Orice persoană, care beneficiază de servicii de reclama şi publicitate în România în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, datorează plata taxei prevăzute în prezentul articol, cu excepţia serviciilor de reclama şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masa scrise şi audiovizuale.(2) Taxa prevăzută în prezentul articol, denumita în continuare taxa pentru servicii de reclama şi publicitate, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclama şi publicitate. … (3) Taxa pentru servicii de reclama şi publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxei respective la valoarea serviciilor de reclama şi publicitate. … (4) Cota taxei se stabileşte de consiliul local, fiind cuprinsă între 1% şi 3%. … (5) Valoarea serviciilor de reclama şi publicitate cuprinde orice plata obţinută sau care urmează a fi obţinută pentru serviciile de reclama şi publicitate, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată. … (6) Taxa pentru servicii de reclama şi publicitate se vărsa la bugetul local, lunar, până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii de reclama şi publicitate. …  + 
Norme metodologice:162. Beneficiarii serviciilor de reclama şi publicitate realizate în baza unui contract sau a unei altfel de înţelegeri încheiate cu oricare altă persoană datorează taxa, prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia persoana respectiva prestează aceste servicii de reclama şi publicitate.163. (1) Taxa pentru serviciile de reclama şi publicitate, se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 1% şi 3%, inclusiv, asupra valorii serviciilor de reclama şi publicitate, prevăzută în contract, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.(2) Nivelul cotei se stabileşte de către consiliile locale în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, potrivit art. 288 alin. (1) din Codul fiscal. … 164. (1) Taxa se plăteşte lunar de către prestatorul serviciului de reclama şi publicitate, pe toată durata desfăşurării contractului, până la data de 10 a lunii următoare datorarii taxei.(2) Taxa se datorează de la data intrării în vigoare a contractului. …  + 
Codul fiscal:Taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitateArt. 271. – (1) Orice persoană care utilizează un panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama şi publicitate într-un loc public datorează plata taxei anuale prevăzute în prezentul articol către bugetul local al autorităţii administraţiei publice locale în raza căreia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj respectiva.(2)*) Valoarea taxei pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate se calculează anual, prin înmulţirea numărului de metri patrati sau a fracţiunii de metru patrat a suprafeţei afisajului pentru reclama sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:a) în cazul unui afisaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică, suma este de până la 200.000 lei; … b) în cazul oricărui alt panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama şi publicitate, suma este de până la 150.000 lei. … ––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(3) Taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate se recalculează pentru a reflecta numărul de luni sau fracţiunea din luna dintr-un an calendaristic în care se afişează în scop de reclama şi publicitate. … (4) Taxa pentru afisajul în scop de reclama şi publicitate se plăteşte anual, anticipat sau trimestrial, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv. … (5) Consiliile locale pot impune persoanelor care datorează taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate să depună o declaraţie anuală la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale. …  + 
Norme metodologice:165. (1) Pentru utilizarea unui panou, afisaj sau structura de afisaj pentru reclama şi publicitate într-un loc public, care nu are la baza un contract de publicitate, consiliile locale stabilesc, prin hotărâre, taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate, pe metru patrat de afisaj, plătită de utilizator la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta taxa se stabileşte, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectorului în raza căruia este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj.(2) În cazul în care panoul, afisajul sau structura de afisaj este închiriată unei alte persoane, utilizatorul final va datora taxa în condiţiile art. 270 sau art. 271 din Codul fiscal, după caz. … 166. Taxa datorată se calculează prin înmulţirea numărului de metri patrati sau a fracţiunii de metru patrat a afisajului cu taxa stabilită de autoritatea deliberativa.167. (1) Suprafaţa pentru care se datorează taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate este determinata de dreptunghiul imaginar în care se înscriu toate elementele ce compun afisul, panoul sau firma, după caz.(2) Exemplu de afis, panou sau firma: … (3) Suprafaţa pentru care se datorează taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate, potrivit exemplului de la alin. (2), se determina prin înmulţirea L x l, respectiv 5,73 m x 4,08 m = 23,38 mp. … (4) Firma instalata la locul în care o persoană derulează o activitate economică este asimilată afisului. … 168. (1) În sensul prevederilor art. 271 alin. (4) din Codul fiscal, se fac următoarele precizări:a) se considera ca taxa pentru afisajul în scop de reclama şi publicitate se plăteşte anual, anticipat, atunci când un contribuabil stinge obligaţia de plată datorată pentru anul fiscal respectiv, înainte de data de 15 martie, inclusiv, a aceluiaşi an fiscal; … b) se considera ca taxa pentru afisajul în scop de reclama şi publicitate se plăteşte trimestrial, atunci când un contribuabil stinge obligaţia de plată datorată pentru anul fiscal respectiv, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv. … (2) Taxa se calculează pentru un an fiscal sau pentru numărul de luni şi zile rămase până la sfârşitul anului fiscal şi se plăteşte de către utilizatorul panoului, afisajului sau structurii de afisaj, potrivit prevederilor alin. (1). … 169. Consiliile locale, prin hotărârile adoptate în condiţiile pct. 165 alin. (1), pot stabili obligaţia ca persoanele care datorează aceasta taxa să depună o declaraţie fiscală, model stabilit conform pct. 256. În cazul în care autorităţile deliberative optează pentru obligaţia depunerii declaraţiei fiscale, aceasta va fi depusa la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale în a carei raza este amplasat panoul, afisajul sau structura de afisaj, sub sancţiunile prevăzute la art. 294 alin. (2) din Codul fiscal, în termen de 30 de zile de la data amplasarii. + 
Codul fiscal:ScutiriArt. 272. – (1) Taxa pentru serviciile de reclama şi publicitate şi taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate nu se aplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor când acestea fac reclama unor activităţi economice.(2) Taxa prevăzută în prezentul articol, denumita în continuare taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate, nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afisajul sau structura de afisaj unei alte persoane, în acest caz taxa prevăzută la art. 270 fiind plătită de aceasta ultima persoana. … (3) Taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate nu se datorează pentru afisele, panourile sau alte mijloace de reclama şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor. … (4) Taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate nu se aplică pentru panourile de identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulaţie, precum şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale. … (5) Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate pentru afisajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor, realizării de reclama şi publicitate. …  + 
Norme metodologice:170. Intra sub incidenţa prevederilor art. 272 alin. (3) din Codul fiscal şi afisele expuse în exteriorul clădirii, prin care se fac publice spectacolele de natura celor prevăzute la art. 273 din Codul fiscal, dar numai cele de la sediul organizatorului şi/sau locul desfăşurării spectacolului, fiind asimilate celor amplasate în interiorul clădirilor. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VIIImpozitul pe spectacoleReguli generaleArt. 273. – (1) Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiţie sportiva sau alta activitate distractiva în România are obligaţia de a plati impozitul prevăzut în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole.(2) Impozitul pe spectacole se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia are loc manifestarea artistică, competiţia sportiva sau alta activitate distractiva. …  + 
Norme metodologice:171. Persoanele fizice şi persoanele juridice care organizează manifestări artistice, competitii sportive sau orice alta activitate distractiva, cu caracter permanent sau ocazional, datorează impozitul pe spectacole, calculat în cote procentuale asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor şi biletelor de intrare sau, după caz, în suma fixa, în funcţie de suprafaţa incintei, în cazul videotecilor şi discotecilor.172. Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar, până la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei în care se organizează spectacolul, la bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor sau ale municipiilor, după caz, în a căror rază de competenţa se desfăşoară spectacolele. La nivelul municipiului Bucureşti impozitul pe spectacole se face venit la bugetul local al sectoarelor în a căror rază de competenţa se desfăşoară spectacolele. + 
Codul fiscal:Calculul impozituluiArt. 274. – (1) Cu excepţiile prevăzute la art. 275, impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la suma încasată din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor.(2) Cota de impozit se determina după cum urmează: … a) în cazul unui spectacol de teatru, ca de exemplu o piesa de teatru, balet, opera, opereta, concert filarmonic sau alta manifestare muzicala, prezentarea unui film la cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiţie sportiva interna sau internationala, cota de impozit este egala cu 2%; … b) în cazul oricărei alte manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a), cota de impozit este egala cu 5%. … (3) Suma primită din vânzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele plătite de organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în vigoare înaintea vânzării biletelor de intrare sau a abonamentelor. … (4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligaţia de: … a) a inregistra biletele de intrare şi/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale care îşi exercită autoritatea asupra locului unde are loc spectacolul; … b) a anunta tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc spectacolul, precum şi în orice alt loc în care se vand bilete de intrare şi/sau abonamente; … c) a preciza tarifele pe biletele de intrare şi/sau abonamente şi de a nu incasa sume care depăşesc tarifele precizate pe biletele de intrare şi/sau abonamente; … d) a emite un bilet de intrare şi/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori; … e) a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, documentele justificative privind calculul şi plata impozitului pe spectacole; … f) a se conformă oricăror alte cerinţe privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidenta şi inventarul biletelor de intrare şi al abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi Agenţia Naţionala pentru Sport. …  + 
Norme metodologice:173. Organizatorii de manifestări artistice cinematografice, teatrale, muzicale şi folclorice datorează impozit pe spectacole, în condiţiile prezentelor norme metodologice, calculat asupra încasărilor din vânzarea biletelor de intrare/abonamentelor, din care se scade valoarea timbrelor cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice sau de divertisment, după caz, determinata potrivit prevederilor:a) Legii nr. 35/1994 privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii şi de divertisment, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 14 iunie 1994, cu modificările şi completările ulterioare; … b) Normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor nr. 48.211/1994 privind perceperea, încasarea, virarea, utilizarea, evidenta şi controlul destinaţiei sumelor rezultate din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric şi al artelor plastice, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 293 din 17 octombrie 1994, cu modificările şi completările ulterioare. … 174. Pentru manifestările artistice şi competitiile sportive impozitul pe spectacole se stabileşte asupra încasărilor din vânzarea abonamentelor şi a biletelor de intrare, prin aplicarea următoarelor cote:a) 2% pentru manifestările artistice de teatru, de opera, de opereta, de filarmonica, cinematografice, muzicale, de circ, precum şi pentru competitiile sportive interne şi internaţionale; … b) 5% pentru manifestările artistice de genul: festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte asemenea manifestări artistice ori distractive care au un caracter ocazional. … 175. Contribuabililor care desfăşoară activităţi sau servicii de natura celor menţionate la art. 274 alin. (2) din Codul fiscal le revine obligaţia de a inregistra la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială îşi au domiciliul sau sediul, după caz, atât abonamentele, cat şi biletele de intrare şi de a afişa tarifele la casele de vânzare a biletelor, precum şi la locul de desfăşurare a spectacolelor, interzicandu-li-se sa încaseze sume care depăşesc tarifele precizate pe biletele de intrare şi/sau abonamente.176. În cazul în care contribuabilii prevăzuţi la pct. 175 organizează aceste spectacole în raza teritorială de competenţa a altor autorităţi ale administraţiei publice locale decât cele de la domiciliul sau sediul lor, după caz, acestora le revine obligaţia de a viza abonamentele şi biletele de intrare la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se desfăşoară spectacolele.177. (1) Normele privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidenta şi inventarul biletelor de intrare şi al abonamentelor se elaborează în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, contrasemnate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi de Agenţia Naţionala pentru Sport.(2) Formularele tipizate aflate în stoc până la data publicării normelor prevăzute la alin. (1) vor putea fi utilizate până la epuizare, în condiţiile adaptării corespunzătoare. …  + 
Codul fiscal:Reguli speciale pentru videoteci şi discoteciArt. 275. – (1) În cazul unei manifestări artistice sau al unei activităţi distractive care are loc într-o videoteca sau discoteca, impozitul pe spectacole se calculează pe baza suprafeţei incintei prevăzute în prezentul articol.(2)*) Impozitul pe spectacole se stabileşte pentru fiecare zi de manifestare artistică sau de activitate distractiva, prin înmulţirea numărului de metri patrati ai suprafeţei incintei videotecii sau discotecii cu suma stabilită de consiliul local, astfel:a) în cazul videotecilor, suma este de până la 1.000; … b) în cazul discotecilor, suma este de până la 2.000 lei. … ––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(3) Impozitul pe spectacole se ajusteaza prin înmulţirea sumei stabilite, potrivit alin. (2), cu coeficientul de corectie corespunzător, precizat în tabelul următor: … ────────────────────────────────────────────────────────────  Rangul localităţii Coeficient de corectie────────────────────────────────────────────────────────────        0 8,00        I 5,00       II 4,00      III 3,00       IV 1,10        V 1,00────────────────────────────────────────────────────────────(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul articol au obligaţia de a depune o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale privind spectacolele programate pe durata unei luni calendaristice. Declaraţia se depune până la data de 15, inclusiv, a lunii precedente celei în care sunt programate spectacolele respective. …  + 
Norme metodologice:178. (1) Prin discoteca, în sensul prezentelor norme metodologice, se înţelege activitatea artistică şi distractiva desfăşurată într-o incinta prevăzută cu instalaţii electronice speciale de lumini, precum şi de redare şi auditie de muzica, unde se danseaza, indiferent cum este denumita ori de felul cum este organizată ca activitate, respectiv:a) integrată sau conexă activităţilor comerciale de natura celor ce intra sub incidenţa diviziunii 55 sau a activităţilor de spectacole specifice grupei 923 din CAEN-rev.1; … b) integrată sau conexă oricăror alte activităţi nemenţionate la lit. a); … c) individuală; … d) cu sau fără disc-jockey. … (2) Nu sunt de natura discotecilor activităţile prilejuite de organizarea de nunti, de botezuri şi de revelioane. … (3) Prin videoteca, în sensul prezentelor norme metodologice, se înţelege activitatea artistică şi distractiva desfăşurată într-o incinta prevăzută cu instalaţii electronice speciale de redare şi vizionare de filme; nu este de natura videotecii activitatea care intra sub incidenţa clasei 9213 din CAEN-rev.1. … (4) În cazul videotecilor şi discotecilor nu se aplică prevederile referitoare la tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidenta şi inventarul biletelor de intrare şi al abonamentelor. … 179. (1) Pentru determinarea impozitului pe spectacole, în cazul videotecilor şi discotecilor, prin incinta se înţelege spaţiul închis în interiorul unei clădiri, suprafaţa teraselor sau suprafaţa de teren afectată pentru organizarea acestor activităţi artistice şi distractive.(2) Pentru dimensionarea suprafeţei incintei în funcţie de care se stabileşte impozitul pe spectacole se insumeaza suprafeţele utile afectate acestor activităţi, precum şi, acolo unde este cazul, suprafaţa utila a incintelor în care se consuma băuturi alcoolice, băuturi răcoritoare sau cafea, indiferent dacă participanţii stau în picioare sau pe scaune, precum şi suprafaţa utila a oricăror alte incinte în care se desfăşoară o activitate distractiva conexă programelor de videoteca sau discoteca. … (3) Prin zi de funcţionare, pentru determinarea impozitului pe spectacole, se înţelege intervalul de timp de 24 de ore, precum şi orice fracţiune din acesta înăuntrul căruia se desfăşoară activitatea de videoteca sau discoteca, chiar dacă programul respectiv cuprinde timpi din două zile calendaristice consecutive. … 180. (1) Cuantumul impozitului, prevăzut în suma fixa la art. 275 alin. (2) din Codul fiscal, se stabileşte de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, în cursul lunii mai a fiecărui an pentru anul fiscal următor, astfel:I. se stabileşte o valoare cuprinsă între limitele prevăzute la art. 275 alin. (2) din Codul fiscal;II. asupra valorii stabilite potrivit menţiunii de la lit. a) se aplică coeficientul de corectie ce corespunde rangului localităţii respective, astfel;a) localităţi urbane de rangul 0 ………. 8,00; … b) localităţi urbane de rangul I ………. 5,00; … c) localităţi urbane de rândul II ……… 4,00; … d) localităţi urbane de rangul III …….. 3,00; … e) localităţi rurale de rangul IV ……… 1,10; … f) localităţi rurale de rangul V ………. 1,00; … III. asupra valorii rezultate potrivit menţiunii de la lit. b) se poate aplica majorarea anuală, hotărâtă de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cu până la 20%, prevăzută de art. 287 din Codul fiscal, reprezentând impozitul pe spectacole, în lei/mp zi, ce se percepe pentru activitatea de videoteca sau discoteca.(2) Contribuabilii care intra sub incidenţa art. 275 alin. (1) din Codul fiscal au obligaţia să prezinte releveul suprafeţei incintei o dată cu depunerea declaraţiei fiscale şi ori de câte ori intervine o modificare a acestei suprafeţe, ţinând seama de prevederile pct. 179 alin. (1) şi (2). … 181. (1) În cazul contribuabililor care organizează activităţi artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, impozitul pe spectacole se determina pe baza suprafeţei incintei afectate pentru organizarea acestor activităţi, nefiind necesare bilete sau abonamente.(2) Contribuabilii care organizează activităţi artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, în calitatea lor de plătitori de impozit pe spectacole, au obligaţia de a depune Declaraţia fiscală pentru stabilirea impozitului pe spectacole, în cazul activităţilor artistice şi distractive de videoteca şi discoteca, stabilită potrivit pct. 256, până cel târziu la data de 15 inclusiv, pentru luna următoare. …  + 
Codul fiscal:ScutiriArt. 276. – Impozitul pe spectacole nu se aplică spectacolelor organizate în scopuri umanitare. + 
Norme metodologice:182. Contractele încheiate între contribuabilii organizatori de spectacole şi beneficiarii sumelor cedate în scopuri umanitare se vor inregistra la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază teritorială se desfăşoară spectacolul, prealabil organizării acestuia. Pentru aceste sume nu se datorează impozit pe spectacol.183. Contractele care intra sub incidenţa prevederilor art. 276 din Codul fiscal sunt cele ce fac obiectul prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 25 mai 1994, cu modificările şi completările ulterioare. + 
Codul fiscal:Plata impozituluiArt. 277. – (1) Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până la data de 15, inclusiv, a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul.(2) Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligaţia de a depune o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plata a impozitului pe spectacole. Formatul declaraţiei se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. … (3) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole răspund pentru calculul corect al impozitului, depunerea la timp a declaraţiei şi plata la timp a impozitului. …  + 
Norme metodologice:184. Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar, până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care se realizează venitul, la bugetele locale, potrivit destinaţiilor prevăzute la pct. 172. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul VIIITaxa hotelieraReguli generaleArt. 278. – (1) Consiliul local poate institui o taxa pentru şederea într-o unitate de cazare, într-o localitate asupra căreia consiliul local îşi exercită autoritatea, dar numai dacă taxa se aplică conform prezentului capitol.(2) Taxa pentru şederea într-o unitate de cazare, denumita în continuare taxa hoteliera, se încasează de către persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea, o dată cu luarea în evidenta a persoanelor cazate. … (3) Unitatea de cazare are obligaţia de a vărsa taxa colectata în conformitate cu alin. (2) la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situata aceasta. …  + 
Norme metodologice:185. (1) Instituirea taxei hoteliere constituie atributia opţională a consiliilor locale ale comunelor, ale oraşelor sau ale municipiilor, după caz. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.(2) Hotărârea privind instituirea taxei hoteliere se adoptă în cursul lunii mai şi se aplică în anul fiscal următor, în condiţiile prezentelor norme metodologice. Neadoptarea hotărârii până la data de 31 mai a fiecărui an fiscal corespunde opţiunii autorităţii deliberative de a nu institui taxa hoteliera pentru anul fiscal următor. … 186. Persoanele juridice prin intermediul cărora se realizează cazarea au obligaţia ca în documentele utilizate pentru încasarea tarifelor de cazare să evidenţieze distinct taxa hoteliera încasată determinata în funcţie de cota şi, după caz, de numărul de zile stabilite de către autorităţile deliberative.187. Sumele încasate cu titlu de taxa hoteliera se vărsa la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, în a carei raza de competenţa se afla unitatea de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedenta, cu excepţia situaţiilor în care această dată coincide cu o zi nelucrătoare, caz în care virarea se face în prima zi lucrătoare următoare. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta taxa se face venit la bugetul local al sectorului în a cărui raza de competenţa se afla unitatea de cazare. + 
Codul fiscal:Calculul taxeiArt. 279. – (1) Taxa hoteliera se calculează prin aplicarea cotei stabilite la tarifele de cazare practicate de unităţile de cazare.(2) Cota taxei se stabileşte de consiliul local şi este cuprinsă între 0,5% şi 5%. În cazul unităţilor de cazare amplasate într-o staţiune turistica, cota taxei poate varia în funcţie de clasa cazarii în hotel. … (3) Taxa hoteliera se datorează pentru întreaga perioadă de şedere, cu excepţia cazului unităţilor de cazare amplasate într-o staţiune turistica, atunci când taxa se datorează numai pentru o singura noapte, indiferent de perioada reală de cazare. …  + 
Norme metodologice:188. (1) În cazul în care autorităţile prevăzute la pct. 185 optează pentru instituirea taxei hoteliere, cota se stabileşte între 0,5% şi 5% inclusiv şi se aplică după cum urmează:a) pentru şederea în municipii, oraşe sau comune, altele decât cele declarate, conform legii, staţiuni turistice, taxa hoteliera se aplică la tarifele de cazare practicate de unităţile hoteliere pentru fiecare persoana care datorează aceasta taxa; numărul de zile pentru care se datorează taxa hoteliera se stabileşte de către autorităţile deliberative respective; … b) pentru şederea în staţiunile turistice, atât cele de interes naţional, cat şi cele de interes local, declarate ca atare prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 755/2001, cu modificările şi completările ulterioare, taxa hoteliera se aplică la tarifele de cazare practicate de unităţile de cazare numai pentru o noapte de cazare, pentru fiecare persoana care datorează aceasta taxa, indiferent de perioada reală de cazare. … (2) Prin perioada reală de cazare se înţelege perioada neîntreruptă în care o persoană fizica este cazata într-o unitate de cazare; perioada poate fi de una sau de mai multe zile. …  + 
Codul fiscal:ScutiriArt. 280. – Taxa hoteliera nu se aplică pentru:a) persoanele fizice în vârsta de până la 18 ani inclusiv; … b) persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat ori persoanele invalide de gradul I sau II; … c) pensionării sau studenţii; … d) persoanele fizice aflate pe durata satisfacerii stagiului militar; … e) veteranii de război; … f) văduvele de război sau văduvele veteranilor de război care nu s-au recăsătorit; … g) persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare; … h) soţul sau sotia uneia dintre persoanele fizice menţionate la lit. b)-g), care este cazat/cazata împreună cu o persoană menţionată la lit. b)-g). …  + 
Norme metodologice:189. Pentru a beneficia de scutirea de la plata taxei hoteliere, persoanele interesate trebuie să facă dovada cu: certificatul de încadrare într-o categorie de persoane cu handicap, cuponul de pensie, carnetul de student sau orice alt document similar, însoţit de actul de identitate. În cazul persoanelor în vârsta de până la 14 ani, actul de identitate este certificatul de naştere sau alte documente care atesta situaţia respectiva. + 
Codul fiscal:Plata taxeiArt. 281. – (1) Unităţile de cazare au obligaţia de a vărsa taxa hoteliera la bugetul local, lunar, până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa hoteliera de la persoanele care au plătit cazarea.(2) Unităţile de cazare au obligaţia de a depune lunar o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plata a taxei hoteliere, inclusiv. Formatul declaraţiei se precizează în normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. …  + 
Norme metodologice:190. Sumele încasate cu titlu de taxa hoteliera se vărsa la bugetul local al comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în a căror rază de competenţa se afla unitatea de cazare, lunar, până la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedenta, cu excepţia situaţiilor în care această dată coincide cu o zi nelucrătoare, caz în care virarea se face în prima zi lucrătoare următoare.191. La virarea sumelor reprezentând taxa hoteliera, unităţile de cazare, persoane juridice, prin intermediul cărora se realizează cazarea, vor depune la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale respective o declaraţie-decont, model prevăzut la pct. 256 din prezentele norme metodologice, care să cuprindă sumele încasate şi virate pentru luna de referinţa. Virarea sumelor se face în primele 10 zile ale fiecărei luni pentru luna precedenta. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul IXTaxe specialeTaxe specialeArt. 282. – (1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale.(2) Domeniile în care consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum şi cuantumul acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale. …  + 
Norme metodologice:192. Consiliile locale, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, prin regulamentul aprobat, vor stabili condiţiile şi sectoarele de activitate în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale, precum şi modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective şi modalităţile de consultare şi de obţinere a acordului persoanelor fizice şi juridice beneficiare ale serviciilor respective.193. Hotărârile adoptate de către autorităţile prevăzute la pct. 192, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice şi juridice plătitoare, vor fi afişate la sediul autorităţilor administraţiei publice locale şi vor fi publicate, potrivit legii.194. Împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestaţie în termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora. După expirarea acestui termen autoritatea deliberativa care a adoptat hotărârea se întruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite.195. (1) Taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.(2) Eliminat. … 196. Taxele speciale, instituite potrivit prevederilor art. 282 din Codul fiscal, se încasează într-un cont distinct, deschis în afară bugetului local, fiind utilizate în scopurile pentru care au fost înfiinţate, iar contul de execuţie al acestora se aproba de consiliul local, consiliul judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz.––––––Alineatul (2) al pct. 195 al cap. IX din titlul IX a fost eliminat de RECTIFICAREA nr. 44 din 22 ianuarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 161 din 24 februarie 2004. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XAlte taxe localeAlte taxe localeArt. 283.*) – (1) Consiliile locale sau consiliile judeţene pot institui o taxa zilnica de până la 100.000 lei pentru utilizarea temporară a locurilor publice şi pentru vizitarea muzeelor, a caselor memoriale sau a monumentelor istorice, de arhitectura şi arheologice.(2) Consiliul local sau consiliul judeţean poate institui taxe zilnice de până la 100.000 lei pentru deţinerea sau utilizarea echipamentelor destinate în scopul obţinerii de venit. Taxa se aplică claselor de echipamente precizate de consiliul local. … (3) Consiliul local poate stabili o taxa anuală de până la 300.000 lei pentru fiecare din următoarele vehicule lente: … 1. autocositoare;2. autoexcavator (excavator pe autosasiu);3. autogreder sau autogreper;4. buldozer pe pneuri;5. compactor autopropulsat;6. excavator cu racleti pentru săpat santuri, excavator cu rotor pentru săpat santuri sau excavator pe pneuri;7. freza autopropulsata pentru canale sau pentru pământ stabilizat;8. freza rutiera;9. încărcător cu o cupa pe pneuri;10. instalatie autopropulsata de sortare-concasare;11. macara cu greifer;12. macara mobila pe pneuri;13. macara turn autopropulsata;14. masina autopropulsata pentru oricare din următoarele:a) lucrări de terasamente; … b) construcţia şi întreţinerea drumurilor; … c) decopertarea imbracamintii asfaltice la drumuri; … d) finisarea drumurilor; … e) forat; … f) turnarea asfaltului; … g) înlăturarea zapezii; … 15. sasiu autopropulsat cu ferastrau pentru tăiat lemne;16. tractor pe pneuri;17. troliu autopropulsat;18. utilaj multifunctional pentru întreţinerea drumurilor;19. vehicul pentru pompieri pentru derularea furtunurilor de apa;20. vehicul pentru macinat şi compactat deşeuri;21. vehicul pentru marcarea drumurilor;22. vehicul pentru tăiat şi compactat deşeuri.(4) Taxele prevăzute la alin. (1)-(3) se calculează şi se plătesc în conformitate cu procedurile elaborate de consiliul local. … ––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ. + 
Norme metodologice:197. Consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, consiliile judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot institui taxe zilnice de până la 100.000 lei pentru:a) utilizarea temporară a locurilor publice; … b) vizitarea: … 1. muzeelor;2. caselor memoriale;3. monumentelor istorice;4. monumentelor de arhitectura;5. monumentelor arheologice;198. Autorităţile administraţiei publice locale prevăzute la art. 283 alin. (1) din Codul fiscal pot stabili taxe zilnice pentru utilizarea temporară a locurilor publice.199. Pentru instituirea taxelor zilnice autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale vor avea în vedere următoarele criterii:A. pentru utilizarea temporară a locurilor publice:1. imobilele sa apartina domeniului public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale respective şi acestea să fie administrate direct de către autorităţile administraţiei publice locale. Pentru sectoarele municipiului Bucureşti, imobilele trebuie să le fie date în administrare, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti potrivit legii. Nu intra sub incidenţa prezentului punct imobilele care aparţin domeniului public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale şi care sunt concesionate, potrivit legii;2. utilizarea temporară a locurilor publice să aibă la baza reguli şi proceduri clare, care să nu permită nici un arbitrariu ce ar putea da naştere la favoritisme sau discriminări în raporturile cu contribuabilii, adecvate specificului pentru care se datorează taxa, şi anume:2.1. pentru parcarea ocazionala a vehiculelor, taxa se stabileşte în lei/ora/vehicul, astfel încât nivelul acesteia inmultit cu 24 sa nu depăşească 100.000 lei. Prin parcare ocazionala se înţelege staţionarea unui vehicul într-un loc public situat, de regula, într-o alta unitate administrativ-teritorială decât cea în care se afla sediul sau domiciliul, după caz, al deţinătorului/utilizatorului vehiculului;2.2. pentru parcarea curenta a vehiculelor, taxa se stabileşte în lei/zi/vehicul, astfel încât nivelul acesteia sa nu depăşească 100.000 lei. Prin parcare curenta se înţelege staţionarea în mod obişnuit a unui vehicul într-un loc public, de regula în unitatea administrativ-teritorială în care se afla sediul, domiciliul sau reşedinţa deţinătorului/utilizatorului. Plătitorii acestei taxe nu datorează aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale şi taxa prevăzută la pct. 2.1;2.3. pentru depozitarea de materiale, taxa se stabileşte în lei/mp/zi, astfel încât pentru un metru patrat de teren ocupat pentru depozitarea de materiale, taxa/zi sa nu depăşească 100.000 lei;2.4. pentru realizarea unor lucrări, taxa se stabileşte în lei/mp/zi, astfel încât pentru un metru patrat de teren afectat respectivei lucrări, taxa/zi sa nu depăşească 100.000 lei;2.5. pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comerţului, în pieţe, în târguri, în oboare, în standuri situate de-a lungul drumurilor publice, în parcari sau în alte locuri anume stabilite prin hotărâri ale consiliilor locale, taxa se stabileşte în lei/mp/zi, astfel încât pentru un metru patrat de teren afectat acestei activităţi, taxa/zi sa nu depăşească 100.000 lei;2.6. pentru accesul în parcuri, în grădini zoologice, în grădini botanice, în târguri, în balciuri, la stranduri, la expoziţii, la locuri de agrement sau altele similare, taxa zilnica se stabileşte în lei/persoana, astfel încât aceasta sa nu depăşească 100.000 lei;2.7. pentru ocuparea terenurilor cu construcţii provizorii, autorizate în condiţiile legii, taxa se stabileşte în lei/mp/zi, astfel încât, pentru un metru patrat de teren afectat respectivei construcţii, taxa/zi sa nu depăşească 100.000 lei; datorarea acestei taxe nu îl exonereaza pe contribuabil de plată redeventei sau chiriei, după caz, precum şi de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren;B. pentru vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice, de arhitectura sau a oricăror alte obiective, denumite în continuare obiective, stabilite ca atare de către autorităţile administraţiei publice locale:1. obiectivele sa apartina domeniului public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale respective şi acestea să fie administrate direct de către autorităţile administraţiei publice locale. Pentru sectoarele municipiului Bucureşti, obiectivele trebuie să fie date în administrare, prin hotărâre, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti, potrivit legii. Nu intra sub incidenţa prezentului punct obiectivele care aparţin domeniului public sau privat al unităţii administrativ-teritoriale şi care sunt concesionate, potrivit legii;2. taxele zilnice privesc accesul persoanelor la obiectivele în cauza, regula de baza constituind-o stabilirea taxei/vizitator, ca unica modalitate de cuantificare a raportului dintre serviciul oferit de autoritate şi contribuabil-vizitator. Cuantumul taxei/vizitator se stabileşte în suma de până la 100.000 lei, în funcţie de importanţa obiectivelor în cauza, precum şi de nivelul cheltuielilor efectuate de acest serviciu.200. (1) Consiliile locale ale comunelor, ale oraşelor sau ale municipiilor, după caz, pot institui, potrivit art. 283 alin. (2) din Codul fiscal, taxe zilnice de până la 100.000 lei pentru deţinerea în proprietate sau în folosinţă, după caz, de către persoanele fizice cu domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectiva, de echipamente destinate sa funcţioneze în scopul obţinerii de venit şi care nu fac parte din inventarul activităţii economice pe care persoana fizica respectiva o desfăşoară în mod independent sau într-o asociaţie familială, potrivit Legii nr. 507/2002. La nivelul municipiului Bucureşti aceasta atribuţie se îndeplineşte de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.(2) Consiliile judeţene pot institui aceste taxe numai în cazul persoanelor juridice şi numai pentru clasele de echipamente precizate de consiliile locale din judeţul respectiv. … (3) Aceste taxe, inclusiv cele instituite de consiliile judeţene, se fac venit la bugetul local al comunei, al oraşului sau al municipiului, după caz, iar la nivelul municipiului Bucureşti se fac venit la bugetul local al sectorului, în funcţie de domiciliul fiscal al contribuabilului care intra sub incidenţa art. 283 alin. (2) din Codul fiscal. … 201. (1) Pentru a putea institui taxe zilnice, potrivit art. 283 alin. (2) din Codul fiscal şi implicit pentru a stabili categoriile de echipamente destinate în scopul obţinerii de venit, pentru care se datorează aceste taxe, consiliile locale vor avea în vedere următoarele criterii cumulative:a) echipamente destinate în scopul obţinerii de venit sa reprezinte acea unealta, masina, instalatie, aparat, vehicul, altul decât cel pentru care se datorează taxa în condiţiile art. 283 alin. (3) din Codul fiscal sau altul similar, care prin caracteristicile sale tehnice serveşte pentru efectuarea unei anumite lucrări sau activităţi de prestări de servicii; … b) funcţionarea echipamentelor respective sa determine obţinerea de venituri de către persoana fizica ce îl deţine în proprietate sau în folosinţă; … c) echipamentul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la lit. a) şi b) sa nu facă parte din sfera activităţii economice pe care persoana fizica respectiva o desfăşoară în mod independent sau într-o asociaţie familială, potrivit Legii nr. 507/2002. … (2) Contribuabililor care intra sub incidenţa art. 283 alin. (2) din Codul fiscal, la data efectuării plăţii taxelor locale datorate, li se eliberează autorizaţie al carei model este stabilit în conformitate cu prevederile pct. 256. … (3) Exemple de echipamente destinate în scopul obţinerii de venit: instalatie pentru distilarea amestecului fermentat de fructe sau cereale ori a alcoolului – alambic sau cazan; unealta sau masina prevăzută cu o lama, o bandă sau un disc din oţel cu dinti ascutiti pusă în mişcare pe cale mecanică sau electrica – motoferastrau, circular sau gater; instalatie special amenajată pentru macinarea cerealelor – moara sau urluitoare; autovehicul; vehicul cu tracţiune animala; vehicul tras sau impins cu mana; orice alt echipament stabilit de către consiliile locale potrivit art. 283 alin. (2) teza a doua din Codul fiscal. … 202. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti pot institui taxe pentru fiecare dintre vehiculele lente prevăzute la art. 283 alin. (3) din Codul fiscal, al căror cuantum se stabileşte de către aceste autorităţi în suma de până la 300.000 lei/an.203. Taxele locale de natura celor reglementate prin art. 283 alin. (1)-(3) din Codul fiscal se plătesc anticipat, respectiv:a) pentru utilizarea temporară a locurilor publice, după cum urmează: … 1. pentru parcarea ocazionala, taxa se achită pentru fiecare parcare de o ora sau fracţiune din aceasta;2. pentru parcarea curenta taxa se achită:2.1. lunar, până cel târziu la data de 15, inclusiv, pentru luna următoare. Pentru perioade mai mici de o luna taxa se achită în prima zi a perioadei pentru care se solicita parcarea şi pentru întreaga durata;2.2. anual, până cel târziu la data de 15 martie, inclusiv, pentru anul în curs.Taxele pentru parcarea curenta pot fi diferenţiate, în funcţie de situaţiile prevăzute la pct. 1 şi 2 potrivit politicilor fiscale locale, cu încadrarea între limitele prevăzute la pct. 199 lit. A subpct. 2.2.În toate cazurile se poate utiliza permisul de parcare ca mijloc de identificare a plătitorilor, al cărui model şi a cărui procedura de evidenţiere se stabilesc de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale interesate;3. pentru depozitarea de materiale, taxa se achită la data obţinerii autorizaţiei de la structura specializată în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, a carei eliberare se face pe bază de cerere. Modelul de cerere şi cel al autorizaţiei pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru depozitarea de materiale se stabilesc de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice interesate;4. pentru realizarea unor lucrări, taxa se achită la data obţinerii autorizaţiei de la structura specializată în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, iar eliberarea autorizaţiei se face pe bază de cerere. Modelul de cerere şi cel al autorizaţiei pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru realizarea de lucrări se stabilesc de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale interesate;5. pentru desfacerea de produse ce fac obiectul comerţului în pieţe, în târguri, în oboare, în standuri situate de-a lungul drumurilor publice, în parcari sau în alte locuri anume stabilite prin hotărâri ale autorităţilor deliberative, taxa se achită zilnic sau pe bază de abonament pentru o perioadă mai mare de o zi, caz în care taxa se achită la eliberarea abonamentului.Pentru taxele achitate zilnic se pot utiliza bilete valorice din carnete a câte 100 de bucăţi inseriate şi personalizate, având doua părţi, din care una se eliberează comerciantului.Pe ambele părţi se înscriu: numele şi prenumele persoanei căreia i s-a eliberat biletul valoric, codul numeric al acesteia, data eliberării, precum şi semnatura gestionarului biletelor valorice respective. Nu este permisă decât utilizarea biletelor valorice pe care nivelul taxei în lei se afla tipărit o dată cu elementele ce privesc personalizarea.Modelul abonamentului şi al biletului valoric, precum şi procedura de evidenţiere a acestora se stabilesc de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale interesate;6. pentru accesul în parcuri, în grădini zoologice, în grădini botanice, în târguri, în balciuri, la stranduri, la expoziţii, la locuri de agrement sau altele similare, taxa se achită la accesul în incinta acestora, pe bază de bilete de intrare sau abonamente, după caz. Modelul biletelor de intrare/abonamentelor şi procedura de evidenţiere a acestora se stabilesc de autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale interesate;7. pentru ocuparea terenurilor cu construcţii provizorii taxa se stabileşte în suma de până la 100.000 lei/mp/zi, începând cu data autorizării, şi se achită în patru rate egale, la 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv. În cazul construcţiilor provizorii realizate sau desfiinţate în cursul anului fiscal, taxa se calculează proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal.Modelele cererilor pentru obţinerea autorizaţiei pentru ocuparea terenurilor cu construcţii provizorii, modelele autorizaţiilor pentru ocuparea terenurilor cu oricare dintre aceste situaţii, precum şi procedura de evidenţiere se stabilesc de autorităţile deliberative interesate;b) pentru vizitarea obiectivelor, taxa se achită la accesul în incinta acestora, pe bază de bilete de intrare. Modelul biletului de intrare şi procedura de evidenţiere a acestora se stabilesc de către autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale interesate; … c) pentru deţinerea de către persoane fizice de echipamente destinate în scopul obţinerii de venit, taxa se achită la data depunerii declaraţiei fiscale, al carei model este stabilit în conformitate cu pct. 256, corespunzător numărului de zile cuprins între această dată şi data la care contribuabilul declara ca acest echipament serveşte scopului vizat. În cazul în care pentru echipamentul respectiv taxa locală se datorează pentru o perioadă mai mare de o luna, aceasta se achită lunar, până cel târziu la data de 25 pentru luna următoare. Nedepunerea declaraţiei fiscale în condiţiile prezentei litere se sancţionează potrivit prevederilor art. 294 alin. (2) din Codul fiscal; … d) pentru vehiculele lente existente în patrimoniul persoanelor fizice sau juridice la data de 1 ianuarie, taxele locale datorate pentru întregul an fiscal se achită până cel târziu la data de 15 martie a anului de referinţa: … 1. pentru vehiculele lente dobândite după data de 1 ianuarie, taxele locale se datorează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a dobândit vehiculul lent, proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv, şi se achită în cel mult 30 de zile calendaristice de la data dobândirii;2. pentru vehiculele lente înstrăinate ori scoase din funcţiune, taxele locale aferente se dau la scădere începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a produs aceasta situaţie, proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal respectiv, regularizarea sumelor achitate în plus făcând obiectul compensării, potrivit dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.204. Pentru vehiculele lente existente în patrimoniul unei persoane la data de 1 ianuarie, aceasta are obligaţia să depună o declaraţie fiscală până la data de 31 ianuarie a anului fiscal respectiv.205. (1) Pentru vehiculele lente dobândite în cursul anului, persoanele vor depune declaraţia fiscală în termen de 30 de zile de la data dobândirii.(2) Modelul declaraţiei fiscale privind stabilirea taxei locale pentru vehiculele lente este stabilit în conformitate cu pct. 256. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XIScutiri şi facilităţi comuneScutiri şi facilităţi pentru persoanele fiziceArt. 284. – (1) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe prevăzute la art. 282 şi art. 283 nu se aplică pentru:a) veteranii de război; … b) persoanele fizice prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în alte legi. … (2) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren şi taxa asupra mijloacelor de transport nu se aplică persoanelor fizice prevăzute la art. 6 şi art. 10 alin. 1 lit. k) din Legea nr. 42/1990 privind cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. … (3) Impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren nu se aplică văduvelor de război şi văduvelor veteranilor de război care nu s-au recăsătorit. … (4) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa pentru eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru activităţi economice şi viza anuală a acestora nu se aplică pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat şi persoanele invalide de gradul I sau II. … (5) În cazul unei clădiri, al unui teren sau al unui mijloc de transport deţinut în comun de o persoană fizica prevăzută la alin. (1), (2), (3) sau (4), scutirea fiscală se aplică integral pentru proprietăţile deţinute în comun de soţi. … (6) Scutirea de la plata impozitului pe clădiri se aplică doar clădirii folosite ca domiciliu de persoanele fizice prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4). … (7) Scutirea de la plata impozitului pe teren se aplică doar terenului aferent clădirii utilizate ca domiciliu de persoanele fizice prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4). … (8) Scutirea de la plata impozitului prevăzută la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică unei persoane începând cu prima zi a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii. … (9) Persoanele fizice şi/sau juridice române care reabiliteaza sau modernizează termic clădirile de locuit pe care le deţin în proprietate, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent şi stimularea economisirii energiei termice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 325/2002, sunt scutite de impozitul pentru aceste clădiri pe perioada de rambursare a creditului obţinut pentru reabilitarea termica, precum şi de taxele pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru lucrările de reabilitare termica. … (10) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe prevăzute la art. 282 şi 283 se reduc cu 50%, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea unor facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Muntii Apuseni şi în Rezervatia Biosferei „Delta Dunării”, republicată, cu modificările ulterioare, pentru persoanele fizice care domiciliază şi trăiesc în localităţile precizate în: … a) Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localităţi din Muntii Apuseni, cu modificările ulterioare; … b) Hotărârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Tulcea şi a Rezervatiei Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările ulterioare. … (11) Nu se datorează taxa asupra succesiunii prevăzută de Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată, cu modificările ulterioare, dacă procedura succesorală se dezbate în termen de 1 an de la data decesului autorului bunurilor. De scutire beneficiază şi cei care solicită dezbaterea succesiunii în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a prezentului act normativ. …  + 
Norme metodologice:206. Scutirea de impozit pe clădiri, impozit pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, de taxele speciale adoptate de consiliile locale, precum şi de alte taxe locale stabilite conform art. 283 din Codul fiscal se acordă pentru:a) veteranul de război; … b) persoana fizica, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecutii din motive etnice, după cum urmează: … 1. a fost deportata în ghetouri şi lagare de concentrare din străinătate;2. a fost privată de libertate în locuri de detenţie sau în lagare de concentrare;3. a fost strămutată în alta localitate decât cea de domiciliu;4. a făcut parte din detasamentele de muncă forţată;5. a fost supravietuitoare a trenului morţii;6. este soţul/sotia persoanei asasinate sau executate din motive etnice, dacă ulterior nu s-a recăsătorit;c) persoana care, după data de 6 martie 1945, pe motive politice: … 1. a executat o pedeapsă privativă de libertate în baza unei hotărâri judecătoreşti rămase definitivă sau a fost lipsită de libertate în baza unui mandat de arestare preventivă pentru infracţiuni politice;2. a fost privată de libertate în locuri de deţinere în baza unor măsuri administrative sau pentru cercetări de către organele de represiune;3. a fost internată în spitale de psihiatrie;4. a avut stabilit domiciliu obligatoriu;5. a fost strămutată într-o alta localitate;d) soţul/sotia celui decedat, din categoria celor dispăruţi sau exterminati în timpul detentiei, internati abuziv în spitale de psihiatrie, stramutati, deportati în străinătate sau prizonieri, dacă ulterior nu s-a recăsătorit; … e) soţul/sotia celui decedat după ieşirea din închisoare, din spitalul de psihiatrie, după întoarcerea din strămutare, din deportare sau din prizonierat, dacă ulterior nu s-a recăsătorit; … f) soţul/sotia celui decedat în condiţiile prevăzute la alineatele precedente şi care, din motive de supravietuire, a fost nevoit sa divorteze de cel închis, internat abuziv în spitale de psihiatrie, deportat, prizonier sau stramutat, dacă nu s-a recăsătorit şi dacă poate face dovada ca a convieţuit cu victima până la decesul acesteia; … g) persoana care a fost deportata în străinătate după 23 august 1944; … h) persoana care a fost constituită în prizonier de către partea sovietica după data de 23 august 1944 ori, fiind constituită ca atare, înainte de această dată, a fost reţinută în captivitate după încheierea armistitiului. … 207. De drepturile prevăzute la art. 284 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal beneficiază şi persoanele care au calitatea de luptător în rezistenta anticomunista, precum şi cele din rezistenta armata care au participat la acţiuni de împotrivire cu arma şi de rasturnare prin forta a regimului comunist, conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare.208. Scutirea de impozit pe clădiri, impozit pe teren şi taxa asupra mijloacelor de transport se acordă pentru persoanele prevăzute de Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:a) persoanele care şi-au pierdut total capacitatea de muncă; … b) persoanele care şi-au pierdut parţial capacitatea de muncă; … c) marii mutilati; … d) răniţii; … e) urmaşii celor care au decedat ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989; … f) celelalte persoane nemenţionate la lit. a)-e) cărora li s-a conferit titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. … 209. Categoriile de persoane prevăzute la art. 284 alin. (2) din Codul fiscal, pentru a beneficia de scutirile prevăzute de acesta, trebuie să prezinte brevetul prin care se atesta conferirea titlurilor respective.210. Scutirea de impozit pe clădiri, impozit pe teren şi taxa pentru eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru activităţi economice se acordă pentru:a) persoanele cu handicap grav; … b) persoanele cu handicap accentuat; … c) persoanele invalide de gradul I; … d) persoanele invalide de gradul II. … 211. Scutirile prevăzute la art. 284 alin. (1)-(4) din Codul fiscal se acordă în proporţie de 100% pentru bunurile proprii şi pentru bunurile comune ale soţilor, stabilite potrivit Codului familiei.212. Scutirea de la plata impozitelor şi taxelor locale prevăzute de art. 284 din Codul fiscal se acordă persoanelor în cauza pe baza cererii acestora, proporţional cu perioada rămasă până la sfârşitul anului, începând cu luna următoare celei în care persoanele în cauza prezintă actele prin care se atesta situaţia respectiva. Copia actului rămâne ca document oficial la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, care îl certifica pentru conformitate.213. Dacă au intervenit schimbări care conduc la modificarea condiţiilor în care se acordă scutirile prevăzute la art. 284 din Codul fiscal, persoanele în cauza trebuie să depună noi declaraţii fiscale în termen de 30 de zile de la apariţia schimbărilor.214. Pentru a beneficia de scutirea de impozitul pe clădiri prevăzută la art. 284 alin. (9) din Codul fiscal, persoanele fizice sau juridice române care deţin în proprietate clădirile în cauza trebuie să depună la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale o cerere însoţită de copii de pe autorizaţia de construire pentru lucrările de reabilitare termica şi de pe documentele din care reiese perioada de rambursare a creditului obţinut pentru reabilitarea termica. Scutirea se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care persoanele au depus cererea respectiva.215. (1) Potrivit prevederilor art. 651 din Codul civil, succesiunile se deschid prin moarte.(2) Dacă procedura succesorală se dezbate în termen de 1 an de la data decesului autorului bunurilor, nu se datorează taxa asupra succesiunii. … (3) De scutirea de la plata taxei asupra succesiunilor beneficiază şi moştenitorii care dezbat procedura succesorală până la data de 31 decembrie 2004, inclusiv, pentru autorii decedati anterior datei de 1 ianuarie 2004. … (4) În cazul în care până la data eliberării certificatului de moştenitor, moştenitorii, alţii decât cei de la alin. (2) şi (3), nu au achitat taxa asupra succesiunilor, debitul privind aceasta taxa se trimite spre executare la compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale competente, iar acesta are obligaţia sa confirme debitul prin adresa al carei model se stabileşte potrivit prevederilor pct. 256. … (5) În aplicarea prevederilor art. 68 din Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 36/1995, şi ale art. 75 din regulamentul prevăzut la pct. 275, secretarului unităţii administrativ-teritoriale/secretarului sectorului municipiului Bucureşti, denumit în continuare secretar, din raza localităţii în care defunctul a avut ultimul domiciliu, atunci când are cunoştinţa ca moştenirea cuprinde bunuri imobile, procedând la verificarea datelor înregistrate în registrul agricol, îi revine obligaţia sa trimită sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale notarului public care tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale, cu menţionarea datelor prevăzute la art. 72 din acest regulament, în cel mult 30 de zile calendaristice de la data decesului, sub sancţiunile prevăzute de lege. … (6) Sesizarea pentru deschiderea procedurii succesorale se întocmeşte obligatoriu în 3 exemplare, din care unul se înaintează notarului public, unul compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale pentru cunoaşterea datelor de identitate a succesibililor, iar cel de-al treilea rămâne la secretar, ca unic document care sta la baza înregistrărilor din registrul prevăzut la alin. (7). … (7) Pentru urmărirea realizării atributiei prevăzute la alin. (6) secretarii au obligaţia conducerii unui registru de evidenta a sesizarilor pentru deschiderea procedurii succesorale, care conţine următoarele coloane: numărul curent, numele şi prenumele defunctului, data decesului, numărul actului de deces, numărul şi data înregistrării sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale în registrul general pentru înregistrarea corespondentei de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale respective, rolul nominal unic, volumul/poziţia nr. din registrul agricol, numărul şi data confirmării primirii de către notarul public şi observaţii. … (8) Registrul prevăzut la alin. (7), al cărui model se stabileşte potrivit prevederilor pct. 256, va fi numerotat, snuruit, sigilat şi înregistrat în registrul general pentru înregistrarea corespondentei, prin grija secretarului, în termen de 30 de zile de la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I. … (9) În registrul de evidenta a sesizarilor pentru deschiderea procedurii succesorale se trec şi defunctii cu ultimul domiciliu în localitatea din raza de competenţa a secretarului respectiv, cu precizarea că nu se mai înaintează la notarul public sesizarea respectiva, iar la rubrica "observaţii" se face menţiunea "fără bunuri imobile". … (10) Prealabil inaintarii către notarul public a sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale, secretarul va solicita compartimentului de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale sa cerceteze poziţia din rolul nominal unic al defunctului, în ceea ce priveşte impunerea pentru cei 5 ani din urma. … (11) Când se constată că defunctul – autor al succesiunii, în calitate de contribuabil, a fost omis sau insuficient impus pentru anul decesului sau pentru oricare alt an din cei 5 ani anteriori decesului, se va proceda la consemnarea în sesizare a creanţelor bugetare datorate, acestea socotindu-se ca o sarcina succesorală, făcând parte din pasivul succesoral, iar moştenitorii răspund solidar în ceea ce priveşte plata creanţelor bugetare respective. … (12) Cercetarea prevăzută la alin. (11) se face atât asupra înregistrărilor din registrul de rol nominal unic, cat şi asupra celor din registrul agricol. … (13) Pentru a putea beneficia de scutirile prevăzute la alin. (2) şi (3), moştenitorii trebuie să obţină certificatul de moştenitor înăuntrul termenului de un an de la data decesului autorului bunurilor ce fac obiectul succesiunii. …  + 
Codul fiscal:Scutiri şi facilităţi pentru persoanele juridiceArt. 285. – (1) Impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, precum şi alte taxe locale precizate la art. 282 şi art. 283 nu se aplică:a) oricărei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, cu excepţia incintelor folosite pentru activităţi economice; … b) fundaţiilor testamentare constituite conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultura naţionala, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural; … c) organizaţiilor umanitare care au ca unica activitate întreţinerea şi funcţionarea căminelor de bătrâni şi a caselor pentru ocrotirea copiilor orfani şi a copiilor strazii. … (2) Impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren se reduc cu 50% pentru acele clădiri şi terenul aferent deţinute de persoane juridice, care sunt utilizate exclusiv pentru prestarea de servicii turistice pe o perioadă de maximum 5 luni pe durata unui an calendaristic. … (3) Impozitul pe clădiri se reduce cu 50% pentru clădirile nou-construite deţinute de cooperatiile de consum sau meşteşugăreşti, dar numai pentru primii 5 ani de la data achiziţiei clădirii. …  + 
Norme metodologice:216. Sub incidenţa art. 285 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se regaseste Fundaţia Menachem Elias a carei legatara universala este Academia Română.217. Sunt scutite de impozit pe clădiri, impozit pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor şi de alte taxe locale prevăzute la art. 282 şi 283 din Codul fiscal organizaţiile umanitare a căror unica activitate, prevăzută în statut, o constituie:a) întreţinerea şi funcţionarea căminelor de bătrâni; şi/sau … b) casele pentru ocrotirea copiilor orfani, precum şi a copiilor strazii. … 218. Prin servicii turistice în contextul art. 285 alin. (2) din Codul fiscal se înţelege numai combinatia oricarora dintre activităţile: 5510 – Hoteluri, 552 – Campinguri şi alte facilităţi pentru cazare de scurta durata, 5522 – Campinguri, inclusiv parcuri pentru rulote şi 5523 – Alte mijloace de cazare, pe de o parte, şi oricare dintre activităţile: 5530 – Restaurante, 5540 – Baruri, 5551 – Cantine, 5552 – Alte unităţi de preparare a hranei, pe de altă parte, astfel cum sunt prevăzute de Clasificarea activităţilor din economia naţionala – CAEN, actualizată prin Ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistica nr. 601/2002, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002.219. (1) Obiectivele nou-construite care aparţin cooperaţiei de consum sau meşteşugăreşti sunt scutite de la plata impozitului pe clădiri în proporţie de 50% pe o perioadă de 5 ani de la data achiziţiei clădirii.(2) Scutirea se acordă cu data de întâi a lunii următoare celei în care se depune o cerere în acest sens şi numai pentru clădirile realizate cu respectarea autorizaţiei de construire. …  + 
Codul fiscal:Scutiri şi facilităţi stabilite de consiliile localeArt. 286. – (1) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri sau o reducere a acestuia pentru o clădire folosită ca domiciliu de persoana fizica ce datorează acest impozit.(2) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe teren sau o reducere a acestuia pentru terenul aferent clădirii folosite ca domiciliu al persoanei fizice care datorează acest impozit. … (3) Consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren sau o reducere a acestora pentru persoanele ale căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim pe economie ori constau în exclusivitate din ajutor de şomaj şi/sau pensie de asistenţa socială. … (4) În cazul unei calamitati naturale, consiliul local poate acorda scutire de la plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, precum şi a taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construire sau o reducere a acestora. … (5) Scutirea de la plata impozitelor sau reducerile acestora prevăzute la alin. (1), (2), (3) sau (4) se aplică persoanei respective cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care persoana depune documentele justificative în vederea scutirii sau reducerii. … (6) Consiliul local poate acorda scutirea de la plata impozitului pe teren sau reducerea acestuia pentru terenul aferent investiţiilor derulate în conformitate cu Legea nr. 332/2001 privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, cu modificările ulterioare, pe toată perioada executării acestora, până la punerea în funcţiune, dar nu mai mult de 3 ani de la data începerii lucrărilor. …  + 
Norme metodologice:220. (1) Facilităţile prevăzute la art. 286 alin. (1)-(4) din Codul fiscal pot fi acordate prin hotărâri ale consiliilor locale adoptate în cursul anului pe baza criteriilor şi procedurilor stabilite de către acestea.(2) La acordarea scutirilor sau reducerilor, după caz, prevăzute la art. 286 alin. (1)-(3) din Codul fiscal, numai în cazul persoanelor fizice, autorităţile deliberative pot avea în vedere facilităţile fiscale acordate persoanelor fizice prin reglementări neprevăzute în titlul IX din Codul fiscal. … 221. Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot sa hotărască scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe teren pentru suprafaţa aferentă investiţiilor executate conform Legii nr. 332/2001 privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie, cu modificările ulterioare, pe toată perioada executării acestora, până la punerea în funcţiune, dar nu mai mult de 3 ani de la începerea lucrărilor. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XIIAlte dispoziţii comuneMajorarea impozitelor şi taxelor locale de consiliile locale sau consiliile judeţeneArt. 287. – Consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, poate majoră anual cu maximum 20%, faţă de nivelul stabilit pentru anul 2004, în funcţie de condiţiile specifice zonei, orice impozit sau taxa locală prevăzută în prezentul titlu, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d). + 
Norme metodologice:222. (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene, după caz, pot majoră anual impozitele şi taxele locale prevăzute de Codul fiscal, exclusiv taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b), c) şi d) din acesta, cu până la 20%, inclusiv, în funcţie de condiţiile specifice zonei. Hotărârea privind majorarea anuală se adoptă în luna mai a fiecărui an şi se aplică în anul fiscal următor.(2) Hotărârile adoptate au la baza nivelurile impozitelor şi taxelor locale stabilite în suma fixa conform prevederilor Codului fiscal, precum şi impozitele şi taxele locale determinate pe bază de cota procentuală, potrivit dispoziţiilor acestuia. Hotărârea de majorare se aplică numai pentru anul fiscal pentru care s-a aprobat. În anul fiscal următor se vor avea în vedere impozitele şi taxele locale actualizate cu rata inflaţiei conform prevederilor art. 292 din Codul fiscal coroborate cu cele din prezentele norme metodologice. … 223. În anul 2004, potrivit prevederilor art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, majorarea anuală a impozitelor şi taxelor locale are la baza hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004. + 
Codul fiscal:Deciziile consiliilor locale şi judeţene privind impozitele şi taxele localeArt. 288. – (1) Consiliile locale şi judeţene adopta deciziile cu privire la stabilirea impozitelor şi taxelor locale pentru un an calendaristic până la data de 31 mai inclusiv a anului calendaristic precedent.(2) Primării şi preşedinţii consiliilor judeţene asigura publicarea corespunzătoare a oricărei hotărâri a consiliului local sau judeţean respectiv. …  + 
Norme metodologice:224. (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene adopta, până la data de 31 mai, inclusiv, a fiecărui an, pentru anul fiscal următor, hotărâri privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale referitoare la:a) stabilirea cotei impozitelor sau taxelor locale, după caz, când acestea se determina pe bază de cota procentuală, iar prin Codul fiscal sunt prevăzute limite minime şi maxime; … b) stabilirea cuantumului impozitelor şi taxelor locale, când acestea sunt prevăzute în suma fixa, în limitele prevăzute de Codul fiscal ori de hotărârea Guvernului prin care nivelurile impozitelor şi taxelor locale se indexează/ajusteaza/actualizează în condiţiile art. 292 din Codul fiscal; … c) adoptarea taxelor speciale prevăzute la art. 282 şi instituirea/stabilirea taxelor locale prevăzute la art. 283 alin. (1)-(3) din Codul fiscal; … d) stabilirea nivelului bonificatiei de până la 10%, conform prevederilor art. 255 alin. (2), art. 260 alin. (2) şi art. 265 alin. (2) din Codul fiscal; … e) majorarea cu până la 20% a impozitelor şi taxelor locale, conform art. 287 din Codul fiscal; … f) delimitarea zonelor în intravilan, avându-se în vedere prevederile pct. 9; … g) procedura de acordare a facilităţilor fiscale categoriilor de persoane fizice prevăzute la art. 286 din Codul fiscal; … h) adoptarea oricăror alte hotărâri în aplicarea Codului fiscal şi a prezentelor norme metodologice; … i) procedurile de calcul şi plata a taxelor prevăzute la art. 283 alin. (4) din Codul fiscal. … (2) Termenul deciziile din cuprinsul art. 288 alin. (1) din Codul fiscal corespunde termenului hotărârile, care constituie actele de autoritate pe care le adopta consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene în exercitarea atribuţiilor acestora, prevăzute de lege. … (3) Hotărârile privind stabilirea impozitelor, a taxelor locale şi a taxelor speciale, inclusiv a celor prin care se aproba modificări sau completări la acestea, precum şi hotărârile prin care se acordă facilităţi fiscale se publică: … a) în mod obligatoriu, în monitorul oficial al judeţului/municipiului Bucureşti, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 75/2003, chiar dacă publicarea se face şi potrivit prevederilor lit. b); … b) în monitoarele oficiale ale celorlalte unităţi administrativ-teritoriale, acolo unde acestea se editează, în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 75/2003; … c) prin oricare alte modalităţi prevăzute de lege. … (4) Modelul-cadru al hotărârii privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale, care se adoptă în condiţiile alin. (1), este stabilit potrivit prevederilor pct. 256. … 225. Pentru anul fiscal 2004, potrivit prevederilor art. 296 alin. (2) din Codul fiscal, consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, după caz, adopta numai hotărârile privind stabilirea taxelor locale prevăzute la art. 267, 268 şi 271 din Codul fiscal, până cel târziu la data de 6 februarie 2004.226. În timpul anului fiscal consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, după caz, pot hotărî, potrivit prevederilor art. 286 alin. (4) din Codul fiscal, atât pentru persoanele fizice, cat şi pentru persoanele juridice, în cazul calamităţilor naturale, scutirea de la plata sau reducerea:a) impozitului pe clădiri; … b) impozitului pe teren; … c) taxei pentru eliberarea certificatului de urbanism; … d) taxei pentru eliberarea autorizaţiei de construire. … 227. Compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale vor efectua inventarierea materiei impozabile generate de aplicarea Codului fiscal, în fiecare an, până la data de 15 mai, astfel încât proiectele bugetelor locale depuse în condiţiile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 sa cuprindă impozitele şi taxele locale aferente materiei impozabile respective.228. Inventarierea materiei impozabile se realizează, în mod obligatoriu, înaintea elaborării proiectelor bugetelor locale, în scopul fundamentarii părţii de venituri a acestora, fapt pentru care autorităţile administraţiei publice locale, prin compartimentele de specialitate ale acestora, au în vedere următoarele:a) identificarea actelor normative prin care sunt instituite impozite şi taxe locale, inclusiv a hotărârilor consiliilor locale, Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau ale consiliilor judeţene, după caz, prin care s-au instituit/stabilit impozite şi taxe locale, pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent; … b) identificarea actelor normative în temeiul cărora s-au acordat, pe o perioadă de 5 ani anteriori anului fiscal curent ori se pot acorda facilităţi fiscale; … c) planul de amenajare a teritoriului, planul urbanistic general, planurile urbanistice zonale, nomenclatura stradala sau orice alte documente asemănătoare, precum şi evidentele specifice cadastrului imobiliar-edilitar, acolo unde acestea sunt realizate, care stau la baza fundamentarii proiectelor de hotărâri privind delimitarea zonelor în cadrul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale; … d) întocmirea şi ţinerea la zi a registrului agricol care constituie sursa de date privind contribuabilii şi totodată obiectele acestora impozabile sau taxabile, după caz, din unitatea administrativ-teritorială respectiva; … e) verificarea, pe perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire, a gradului de realizare a lucrărilor, în scopul identificarii datei de la care clădirile sunt supuse impozitării; … f) analiza menţinerii stării de insolvabilitate a contribuabililor înregistraţi în evidenta separată şi, pe cale de consecinţa, identificarea sumelor din evidenta separată, ce pot fi colectate în anul de referinţa; … g) întocmirea: … 1. matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren şi a taxei asupra mijloacelor de transport în cazul persoanelor fizice, model stabilit potrivit pct. 256;2. matricolei pentru evidenta centralizata a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, a taxei pe teren şi a taxei asupra mijloacelor de transport în cazul persoanelor juridice, stabilită potrivit pct. 256;h) întocmirea şi ţinerea la zi a registrului de rol nominal unic, model stabilit potrivit pct. 256; … i) orice alte documente necuprinse la lit. a)-h), în care sunt consemnate elemente specifice materiei impozabile. … 229. Rolul nominal unic reprezintă fişa unica a contribuabilului care conţine elementele de identificare, precum şi creanţele bugetare ale acestuia la nivelul comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, individualizata printr-un număr de rol, începând cu nr. 1 şi până la numărul care asigura înregistrarea tuturor contribuabililor. Se recomanda, în special, la unităţile administrativ-teritoriale cu un număr mare de contribuabili să se deschidă registre de rol nominal unic pentru persoane fizice şi registre de rol nominal unic pentru persoane juridice.230. Contribuabililor coindivizari li se deschide rolul nominal unic după cum urmează:a) în cazul moştenitorilor aflaţi în indiviziune, pe numele autorului succesiunii; … b) în cazul celorlalţi coindivizari, în următoarea ordine: … 1. pe numele celui care efectuează declaraţia fiscală;2. pe numele celui care are domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectiva;3. pe numele celui care are reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială respectiva;4. pe numele primului înscris în actul prin care se atesta dreptul de proprietate.231. Este interzisă atribuirea de doua sau mai multe numere de rol aceluiaşi contribuabil la nivelul aceleiaşi comune, aceluiaşi oraş, municipiu sau sector al municipiului Bucureşti, după caz.232. În cazul în care pe seama contribuabilului respectiv se stabilesc numai debite de natura amenzilor, imputatiilor, despăgubirilor etc., înregistrarea acestora se poate face în registrele de rol alte venituri, model stabilit potrivit pct. 256.233. Pentru urmărirea creanţelor fiscale la domiciliul sau sediul contribuabililor, după caz, în funcţie de condiţiile specifice fiecărei unităţi administrativ-teritoriale sau fiecărui sector al municipiului Bucureşti, se utilizează extrasul de rol, model stabilit potrivit pct. 256, în care se înregistrează date din registrul de rol nominal unic.234. Registrele prevăzute la pct. 229, 232 şi 233 se numeroteaza, se snuruiesc, se sigileaza şi se înregistrează în registrul general pentru înregistrarea corespondentei de la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale respective, prin grija conducătorului compartimentului de specialitate al acestora.235. Registrul de rol nominal unic se deschide pe o perioadă de 5 ani, având realizată, în mod obligatoriu, corespondenta la nivelul aceleiaşi autorităţi a administraţiei publice locale atât cu rolul nominal unic pentru perioada anterioară, cat şi cu cel al poziţiei din registrul agricol ce îl priveşte pe contribuabilul respectiv.236. În situaţia în care în perioada anterioară contribuabilul în cauza nu a avut deschis rol nominal unic, se face menţiunea "rol nou".237. Codul numeric personal şi codul de înregistrare fiscală/codul unic de înregistrare reprezintă elemente de identificare a contribuabilului care se înscriu, în mod obligatoriu, în registrul de rol nominal unic, în registrul agricol, în matricole, în declaraţiile fiscale, în procesele-verbale pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale, în certificatele fiscale, în chitanţele pentru creanţe ale bugetelor locale, în actele de control, precum şi în orice alte documente asemănătoare.238. (1) Prevederile pct. 228 lit. g), 229, 232 şi 233 se aplică în mod corespunzător şi în cazul programelor informatice.(2) Programele informatice de administrare a impozitelor şi taxelor locale vor asigura, în mod obligatoriu, următoarele: … a) utilizarea numai a termenilor şi noţiunilor prevăzute de titlul IX al Codului fiscal şi de prezentele norme metodologice; acolo unde se impune o anumită abreviere, aceasta va fi cuprinsă într-o legenda; … b) editarea oricăror documente, inclusiv a formularelor tipizate, potrivit structurii şi informaţiilor corespunzătoare acestora, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale şi de ortografie specifice limbii române, inclusiv semnele diacritice conexe acesteia. … (3) Beneficiarii programelor informatice de administrare a impozitelor şi taxelor locale vor avea, în mod obligatoriu, manuale de utilizare care vor conţine toate informaţiile necesare unei cat mai facile exploatări chiar şi de cei cu minime cunoştinţe în domeniu, ce vor fi puse la dispoziţie organelor de control. …  + 
Codul fiscal:Accesul la informaţii privind impozitele şi taxele localeArt. 289. – Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura accesul gratuit la informaţii privind impozitele şi taxele locale. + 
Norme metodologice:239. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să asigure accesul neingradit, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, şi ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 123/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002, al oricăror persoane interesate la informaţiile privind nivelurile impozitelor şi taxelor locale stabilite conform hotărârilor adoptate de către consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti/consiliile judeţene, după caz, modul de calcul al acestora, contribuabilii care beneficiază de facilităţi fiscale, precum şi la informaţiile care privesc aplicarea oricăror alte prevederi ale prezentului titlu. + 
Codul fiscal:Depunerea declaraţiilor de persoanele juridiceArt. 290. – Orice persoană juridică care datorează plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren sau a taxei asupra mijloacelor de transport are obligaţia de a calcula impozitul sau taxa respectiva şi de a depune o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului calendaristic pentru care se calculează impozitul sau taxa. + 
Norme metodologice:240. Contribuabilii persoane juridice calculează impozitele şi taxele locale pe care le datorează şi depun declaraţia fiscală până la data de 31 ianuarie, inclusiv, a fiecărui an fiscal, la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază de competenţa se afla clădirea, terenul sau orice alte bunuri impozabile ori taxabile, după caz.241. Contribuabilii persoane fizice şi persoane juridice, inclusiv instituţiile publice, sunt obligaţi să depună declaraţiile prevăzute de prezentele norme metodologice ori de câte ori se modifica situaţia juridică a contribuabililor, precum şi a materiei impozabile a acestora, în condiţiile prevăzute de lege.242. Pentru toate cazurile în care se acordă scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, precum şi de accesorii ale acestora, indiferent de categoria actului normativ prin care s-au stabilit, lege, ordonanţa de urgenţă/ordonanţa/hotărâre a Guvernului sau hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, compartimentele de specialitate au obligaţia sa întocmească borderouri de scaderi.243. Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidentele autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de construire.244. Declararea clădirilor în vederea impunerii nu exonereaza persoana respectiva de aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege pentru încălcarea disciplinei în construcţii.245. Nu se depun noi declaraţii fiscale pentru bunurile impozabile sau taxabile existente în evidentele compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale la data de 31 decembrie 2003. + 
Codul fiscal:Controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor localeArt. 291. – Autorităţile administraţiei publice locale şi organele speciale ale acestora, după caz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale, precum şi a amenzilor şi penalizărilor aferente. + 
Norme metodologice:246. Stabilirea, constatarea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale se efectuează de către autorităţile administraţiei publice locale sau prin compartimentele de specialitate ale acestora, după caz, ţinându-se seama de atribuţiile specifice, potrivit legii.247. Termenul organele speciale, din cuprinsul art. 291 din Codul fiscal, corespunde compartimentelor de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale.248. În cazul persoanelor fizice, impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren se calculează de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază de competenţa se afla situate aceste imobile, pe baza declaraţiei fiscale depuse de către proprietar sau de către împuternicitul acestuia, la care se anexează o copie de pe actul de dobândire, precum şi schita de plan a clădirii sau a terenului, după caz.249. (1) Dacă se constata unele diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de proprietate şi situaţia reală din teren, atât în cazul clădirilor, cat şi al terenurilor, rezultatele din măsurătorile executate în condiţiile Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări tehnice de cadastru. Declararea clădirilor şi a terenurilor pentru stabilirea impozitelor aferente nu este condiţionată de înregistrarea acestor imobile la birourile de carte funciară.(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător atât persoanelor fizice, cat şi persoanelor juridice. … 250. Pe baza declaraţiei fiscale şi a declaraţiei speciale de impunere, pentru fiecare contribuabil, la nivelul fiecărui compartiment de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale, se întocmeşte Procesul-verbal – înştiinţare de plată pentru impozitul pe clădiri datorat de persoanele fizice, model stabilit potrivit pct. 256.251. Pentru nerespectarea dispoziţiilor referitoare la depunerea declaraţiilor speciale, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază de competenţa se afla situate clădirile ce intra sub incidenţa art. 252 din Codul fiscal aplica sancţiunile stabilite de lege.252. Sinceritatea declarării datelor din declaraţia fiscală se verifica prin controlul incrucisat cu datele declarate şi înscrise în registrul agricol, cadastrul imobiliar-edilitar sau cu cele din evidenţa contabilă a contribuabililor, după caz. Procedura verificării modului de completare a declaraţiei de impunere se face după cum urmează:a) compartimentul de specialitate va verifica modul de completare a declaraţiei depuse de contribuabil; … b) în cazul în care în declaraţia depusa de contribuabil se poate identifica tipul erorii, respectiv eroare de calcul, de completare sau eroare de aplicare a cotelor de impozitare/taxare, stabilirea obligaţiei de plată se va face prin corectarea erorii şi prin înscrierea sumelor corecte, avându-se în vedere următoarele: … 1. aplicarea corecta a cotelor stabilite, potrivit Codului fiscal;2. înscrierea corecta a sumelor reprezentând impozitele/taxele locale datorate, rezultate din înmulţirea cotei legale de impozitare/taxare cu baza impozabilă/taxabila;3. înscrierea corecta a sumelor în rubricile prevăzute de formular şi anularea celor înscrise eronat în alte rubrici;4. corectarea calculelor aritmetice care au avut drept rezultat înscrierea în declaraţie a unor sume eronate;5. dacă în declaraţia depusa se constata erori a căror cauza nu se poate stabili sau se constata elemente lipsa, importante pentru stabilirea creanţei bugetare, compartimentul de specialitate va solicita, în scris, contribuabilului să se prezinte la sediul autorităţii administraţiei publice locale pentru efectuarea corecturilor necesare.253. Exercitarea activităţii de inspecţie fiscală se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora, în conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscală şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia.254. În îndeplinirea atribuţiilor şi îndatoririlor de serviciu funcţionarii publici din compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale se vor identifica prin prezentarea legitimatiei care le atesta aceasta calitate, a delegaţiei semnate de conducătorul compartimentului respectiv, precum şi a actului de identitate. Legitimatia are modelul stabilit potrivit pct. 256. + 
Codul fiscal:Indexarea impozitelor şi taxelor localeArt. 292. – (1) În cazul oricărui impozit sau taxe locale care consta într-o anumită suma în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se indexează anual pentru a reflecta rata estimată a inflaţiei pentru anul următor, dacă rata estimată a inflaţiei depăşeşte 5%.(2) Sumele indexate se iniţiază în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor şi se aproba prin hotărâre a Guvernului, emisă până la data de 30 aprilie, inclusiv, a fiecărui an. …  + 
Norme metodologice:255. (1) În cazul în care rata inflaţiei prognozata pentru anul următor depăşeşte 5%, în luna aprilie a anului curent, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin hotărâre a Guvernului, se indexează/ajusteaza/actualizează:a) impozitele şi taxele locale stabilite în sume fixe, instituite potrivit Codului fiscal; … b) valorile impozabile prevăzute la art. 251 alin. (3) din Codul fiscal; … c) taxele în suma fixa instituite prin reglementările prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d) din Codul fiscal. … (2) Limitele amenzilor prevăzute la art. 294 alin. (3) şi (4) din Codul fiscal se actualizează prin hotărâre a Guvernului. …  + 
Codul fiscal:Elaborarea normelorArt. 293. – Elaborarea normelor pentru prezentul titlu se face de către Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. + 
Norme metodologice:256. (1) Modelele formularelor tipizate pentru stabilirea, constatarea, controlul, încasarea şi urmărirea impozitelor şi taxelor locale şi a altor venituri ale bugetelor locale vor fi aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului administraţiei şi internelor.(2) Formularele tipizate, aflate în stoc la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, la data publicării prezentelor norme metodologice în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor fi utilizate până la epuizare, adaptandu-se în mod corespunzător, în măsura în care aceasta este posibil. … (3) Formularele cu regim special, întocmite manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul, utilizate la colectarea veniturilor cuvenite bugetelor locale, se executa pe hârtie autocopiativa securizata şi sunt cuprinse în Lista formularelor cu regim special care se aproba în condiţiile prevăzute la alin. (1). … (4) Autorităţile administraţiei publice locale pot solicita executarea formularelor cu regim special având imprimate elementele de identificare proprii, inclusiv stema unităţii administrativ-teritoriale, aprobată în condiţiile legii, prin transmiterea unei comenzi ferme la Compania Naţionala "Imprimeria Naţionala" – S.A., în condiţiile suportării eventualelor diferenţe de preţ. … (5) Formularele cu regim special, prevăzute la alin. (3), intra sub incidenţa prevederilor: … a) Hotărârii Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabila şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 368 din 19 decembrie 1997; … b) Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 989/2002 privind tipărirea, inserierea şi numerotarea formularelor cu regim special, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 31 iulie 2002. … 257. (1) La elaborarea deciziilor prevăzute la alin. (2) şi a ordinelor comune prevăzute la pct. 256 alin. (1), la pct. 286 şi la pct. 289 alin. (3), potrivit prevederilor art. 8 din Legea nr. 215/2001, vor fi consultate următoarele structuri asociative:a) Asociaţia Comunelor din România; … b) Asociaţia Oraşelor din România; … c) Asociaţia Municipiilor din România; … d) Uniunea Naţionala a Consiliilor Judeţene din România. … (2) La elaborarea deciziilor de către Comisia fiscală centrala cu privire la aplicarea unitară a titlului IX din Codul fiscal participa şi reprezentantul Ministerului Administraţiei şi Internelor. …  + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XIIISancţiuniSancţiuniArt. 294. – (1) Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare.(2) Constituie contravenţii următoarele fapte: … a) depunerea peste termen a declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) şi (6), art. 259 alin. (6) şi (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) şi art. 290; … b) nedepunerea declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 254 alin. (5) şi (6), art. 259 alin. (6) şi (7), art. 264 alin. (4), art. 267 alin. (14) lit. b), art. 277 alin. (2), art. 281 alin. (2) şi art. 290. … (3)*) Contravenţia prevăzută la alin. (2) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 500.000 lei la 1.000.000 lei, iar cea de la lit. b) cu amendă de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei.––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(4)*) Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidenta şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000.000 lei la 10.000.000 lei.––––––*) A se vedea Anexa la Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, pct. I, din acest act normativ.(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi persoane împuternicite din cadrul compartimentelor de specialitate ale autorităţii administraţiei publice locale. … (6) În cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se majorează cu 300%. … (7) Limitele amenzilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se actualizează prin hotărâre a Guvernului. … (8) Contravenţiilor prevăzute la alin. (2) şi (4) li se aplică dispoziţiile legii. …  + 
Norme metodologice:258. Exercitarea activităţii de inspecţie fiscală se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale prin compartimentele de specialitate ale acestora, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în acest domeniu.259. Pentru spectacolele organizate în deplasare sau în turneu, inspecţia fiscală se exercită de către autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială au loc spectacolele, care verifica obligaţiile prevăzute la art. 274 alin. (4) din Codul fiscal.260. În cazul în care se apreciază de către agenţii constatatori ca faptele comise de contribuabili sunt de gravitate redusă, se poate aplica drept sancţiune contravenţională avertismentul, în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a), art. 6 alin. (1), art. 7 şi la art. 38 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare. + 
Codul fiscal: + 
Capitolul XIVDispoziţii finaleImplicaţii bugetare ale impozitelor şi taxelor localeArt. 295. – (1) Impozitele şi taxele locale, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestora constituite venituri la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.(2) Impozitul pe clădiri, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situata clădirea respectiva. … (3) Impozitul pe teren, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul respectiv. … (4) Cu excepţiile prevăzute la alin. (5), taxa asupra mijlocului de transport, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acesteia constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia trebuie înmatriculat mijlocul de transport respectiv. … (5) Veniturile provenite din taxa asupra mijlocului de transport stabilită în concordanta cu prevederile art. 263 alin. (4) şi (5), precum şi amenzile şi penalizările aferente se pot utiliza exclusiv pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi judeţene, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri la bugetul judeţean. În cazul municipiului Bucureşti, taxa constituie venituri în proporţie de 60% la bugetele sectoarelor şi 40% la bugetul municipiului Bucureşti. … (6) Taxele locale prevăzute la capitolul V din prezentul titlu constituie venituri ale bugetelor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construire de către preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor comunelor, taxele datorate constituie venit în proporţie de 50% la bugetul local al comunelor şi de 50% la bugetul local al consiliului judeţean. … (7) Taxa pentru servicii de reclama şi publicitate, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde sunt prestate serviciile de reclama şi publicitate. Taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat afisajul, panoul sau structura pentru afisajul în scop de reclama şi publicitate. … (8) Impozitul pe spectacole, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde are loc manifestarea artistică, competiţia sportiva sau alta activitate distractiva. … (9) Taxa hoteliera, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat hotelul. … (10) Celelalte taxe locale prevăzute la art. 283, precum şi amenzile şi penalizările aferente constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat locul public sau echipamentul respectiv sau unde trebuie înmatriculat vehiculul lent. … (11) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din: … a) dobânda pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale; … b) taxele judiciare de timbru prevăzute de lege; … c) taxele de timbru prevăzute de lege; … d) taxele extrajudiciare de timbru prevăzute de lege. … (12) Sumele prevăzute la alin. (11) se ajusteaza pentru a reflecta rata inflaţiei în conformitate cu normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. …  + 
Norme metodologice:261. Penalităţile de întârziere datorate şi calculate în condiţiile Codului de procedura fiscală, aferente veniturilor bugetelor locale, constituie venituri proprii ale acestor bugete şi se înregistrează la capitolul şi subcapitolul corespunzătoare categoriei de venit la care se referă. În acest sens se au în vedere şi prevederile art. 295 din Codul fiscal.262. Nedepunerea sumelor încasate reprezentând taxe pentru folosirea mijloacelor de reclama şi publicitate, impozit pe spectacole, taxe hoteliere, taxe judiciare de timbru, taxe de timbru pentru activitatea notarială, taxe extrajudiciare de timbru, încasate de persoane care prin atribuţiile pe care le au de îndeplinit efectuează astfel de încasări, altele decât cele din structura compartimentelor de specialitate, precum şi cele rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile la termenele prevăzute de lege sau de prezentele norme metodologice, se sancţionează potrivit Codului de procedura fiscală, având elementele constitutive ale obligaţiilor bugetare locale calculate şi reţinute la sursa.263. La unităţile teritoriale de trezorerie şi contabilitate publică unde unităţile administrativ-teritoriale şi sectoarele municipiului Bucureşti au deschis conturile de venituri ale bugetelor locale se deschid conturi distincte pentru încasarea taxelor asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone.264. Compartimentul de specialitate al autorităţilor administraţiei publice locale de la nivelul comunelor/oraşelor/municipiilor/sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, virează cota de 40% din taxele asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, prevăzute la art. 263 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal, către bugetele judeţene şi, respectiv, către bugetul local al municipiului Bucureşti, lunar, până cel târziu la data de 10 a lunii în curs pentru luna precedenta.265. În situaţia în care sumele ce urmează a fi restituite din taxele ce fac obiectul divizării în cotele de 60% şi, respectiv, 40%, potrivit art. 295 alin. (5) din Codul fiscal, către contribuabilii care solicită aceasta în condiţiile legii sunt mai mari decât cele constituite din cota de 40% până la data solicitării restituirii, compartimentul de specialitate menţionat la pct. 264 solicita, în scris, compartimentului de specialitate al consiliului judeţean şi, respectiv, al Consiliului General al Municipiului Bucureşti sa vireze suma necesară restituirii din cota de 40% încasată, iar acesta din urma are obligaţia virarii sumei în cel mult 10 zile de la data solicitării.266. Dobânzile şi penalităţile de întârziere stabilite în condiţiile Codului de procedura fiscală, aferente taxei asupra mijloacelor de transport marfa cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone, urmează regula divizării în proporţie de 60% şi, respectiv, de 40%, potrivit art. 295 alin. (5) din Codul fiscal.267. Resursele financiare constituite din taxa asupra mijloacelor de transport prevăzută la art. 263 alin. (4) şi (5) din Codul fiscal se pot utiliza în exclusivitate pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor locale şi judeţene.268. Taxele instituite prin Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 146/1997, constituie integral venituri proprii ale bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în funcţie de sediul autorităţilor publice care soluţionează cererile ce intra sub incidenţa aplicării reglementărilor privind taxele judiciare de timbru.269. La nivelul municipiului Bucureşti, taxa judiciară de timbru se încasează direct la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, în funcţie de raza teritorială unde se afla autorităţile publice care soluţionează acţiunile şi cererile ce intra sub incidenţa Legii nr. 146/1997.270. Taxele instituite prin Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea notarială, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 august 2002, denumita în continuare Ordonanţa Guvernului nr. 12/1998, constituie integral venituri ale bugetelor locale.271. Taxele de timbru pentru autentificarea actelor între vii, translative ale dreptului de proprietate şi ale altor drepturi reale ce au ca obiect bunuri imobile, inclusiv actele ce au ca obiect constituirea ca aport la capitalul social al dreptului de proprietate sau al altui drept real asupra bunurilor imobile, se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului sau municipiului, după caz, unde se afla situate bunurile imobile respective.272. La nivelul municipiului Bucureşti taxele de timbru pentru activitatea notarială se fac venit la bugetul local al sectorului unde se afla situate bunurile imobile respective.273. Taxele asupra succesiunilor se fac venit la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în raport cu locul situarii bunurilor imobile, proporţional cu ponderea acestora în valoarea întregului activ.274. Taxele de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale, prevăzute la art. 12 din Legea nr. 36/1995, de către secretarii comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici se fac venit la bugetele locale ale comunelor şi oraşelor respective.275. Notarii publici au obligaţia ca la întocmirea actelor notariale prevăzute în prezentele norme metodologice şi a celor ce privesc procedura succesorală notarială să solicite certificatul fiscal de la compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în a căror rază de competenţa se afla situate bunurile imobile, în care să se facă, pe lângă menţiunile prevăzute la art. 70 din Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, aprobat prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 710/C/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificările ulterioare, şi menţiunea cu privire la numărul contului de venituri, precum şi la unitatea teritorială de trezorerie şi contabilitate publică la care are deschis contul unitatea administrativ-teritorială beneficiara a acestor taxe.276. Taxele de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale pot fi încasate prin oricare dintre următoarele modalităţi:a) de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale; … b) de către notarii publici, pe chitantiere proprii, precum şi pe bază de chitanţe emise cu ajutorul sistemelor informatice/electronice, dar distincte de cele prin care sunt încasate onorariile; … c) depuse de către contribuabili, prin mandat poştal, chitanţa emisă de unitatea poştală făcând dovada plăţii. … 277. Taxele de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale încasate de către notarii publici se virează, în suma totală, până cel mai târziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedenta, prin ordine de plată, către fiecare unitate administrativ-teritorială, respectiv sector al municipiului Bucureşti, beneficiara/beneficiar. În cazul taxelor de timbru pentru activitatea notarială prevăzute la pct. 271 şi 273 la ordinul de plată se anexează Borderoul de încasări ale taxelor de timbru pentru activitatea notarială, model stabilit potrivit prevederilor pct. 256, în care vor fi precizate sumele plătite de către contribuabili şi elementele de identificare a acestora.278. Autorităţile administraţiei publice locale nu datorează comisioane pentru încasarea taxelor de timbru pentru îndeplinirea actelor notariale.279. Taxele instituite prin Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 321 din 6 iulie 1999, cu modificările ulterioare, denumita în continuare Legea nr. 117/1999, constituie venituri ale bugetelor locale.280. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. I, II şi III din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz, în funcţie de sediul prestatorului de servicii.281. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. IV din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz, în funcţie de domiciliul persoanei fizice sau de sediul persoanei juridice beneficiare a serviciului prestat, după caz.282. Taxele extrajudiciare de timbru prevăzute la cap. V din anexa la Legea nr. 117/1999 se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului, municipiului (cu excepţia municipiului Bucureşti) sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz, în funcţie de sediul comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar care a initiat procedura eliberării titlurilor de proprietate pentru care se plăteşte taxa respectiva.283. (1) Taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile se fac venit la bugetul local al comunei, oraşului, municipiului, după caz, în a carei/cărui raza administrativ-teritorială se afla amplasata unitatea care vinde timbre fiscale.(2) Pentru determinarea destinaţiei sumelor rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile, unitatea, în înţelesul alin. (1), se identifica după adresa la care se afla situat punctul propriu-zis prin care se vand timbrele. … (3) Unităţile care vand aceste timbre au obligaţia să depună contravaloarea timbrelor fiscale la bugetele locale beneficiare până cel târziu la data de 10 inclusiv a lunii curente pentru luna precedenta. … (4) Nedepunerea sumelor rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile la termenul prevăzut la alin. (3) se sancţionează potrivit Codului de procedura fiscală, având elementele constitutive ale obligaţiilor bugetare locale calculate şi reţinute la sursa. … 284. La nivelul municipiului Bucureşti taxele extrajudiciare de timbru rezultate din vânzarea timbrelor fiscale mobile se virează direct de către unităţile care vand aceste timbre la bugetele locale ale sectoarelor acestuia, în funcţie de raza teritorială în care se afla amplasate unităţile respective.285. Taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) lit. b)-d) din Codul fiscal nu intra sub incidenţa prevederilor art. 287 din Codul fiscal.286. Formularele tipizate utilizate de către compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale în activitatea de colectare a veniturilor cuvenite bugetelor locale în condiţiile prezentului titlu se vor aproba prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului administraţiei şi internelor.287. (1) Pentru toate cazurile în care se acordă scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, precum şi de obligaţii de plată accesorii acestora, indiferent de categoria actului normativ prin care s-au stabilit, lege, ordonanţa de urgenţă/ordonanţa/hotărâre a Guvernului sau hotărâre a autorităţii deliberative a administraţiei publice locale, compartimentele de specialitate au obligaţia sa întocmească borderouri de scaderi.(2) Anual, într-o anexa la hotărârea privind aprobarea contului de încheiere a exerciţiului bugetar se vor înscrie, în mod obligatoriu: … a) facilităţile fiscale acordate în anul fiscal de referinţa, pe fiecare din impozitele şi taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum şi pe fiecare din reglementările care au stat la baza acordării facilităţilor respective; … b) sumele înregistrate în evidenta separată a insolvabililor la data de 31 decembrie a anului fiscal de referinţa, pe fiecare din impozitele şi taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum şi pe fiecare an fiscal din cei 5 ani anteriori anului fiscal de referinţa; … c) sumele înregistrate în lista de ramasita la data de 31 decembrie a anului fiscal de referinţa, pe fiecare din impozitele şi taxele locale prevăzute la pct. 11 alin. (1), precum şi pe fiecare alt venit propriu al bugetului local respectiv. … (3) Prin sintagma anul fiscal de referinţa se înţelege anul fiscal pentru care se adoptă hotărârea prevăzută la alin. (2). …  + 
Codul fiscal:Dispoziţii tranzitoriiArt. 296. – (1) Până la data de 31 decembrie 2004, nivelul impozitelor şi taxelor prevăzute în prezentul titlu este cel stabilit prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003 pentru anul 2004, potrivit legii, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 267, 268 şi art. 271.(2) Pentru anul 2004, nivelul taxelor prevăzute la art. 267, 268 şi 271 va fi stabilit prin hotărâri ale consiliilor locale, adoptate în termen de 45 de zile de la data publicării prezentului Cod fiscal în Monitorul Oficial al României, Partea I. … (3) Prevederile art. 258 alin. (6) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004, iar prevederile art. 287, începând cu data de 1 ianuarie 2005. … (4) Taxele speciale adoptate de consiliile locale, până la data de 31 mai 2003, pentru anul fiscal 2004, care contravin prevederilor art. 282, îşi încetează valabilitatea la data intrării în vigoare a prezentului cod. …  + 
Norme metodologice:288. (1) Pentru anul 2004, impozitele şi taxele locale, precum şi taxele asimilate acestora se datorează după cum urmează:a) impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, pe baza valorilor impozabile prevăzute la cap. II în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 – art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004 şi în ceea ce priveşte acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, precum şi a facilităţilor fiscale; … b) impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor juridice, pe baza cotelor stabilite prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004; … c) impozitul pe teren, în cazul terenurilor amplasate în intravilan, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. III în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 – art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004 şi în ceea ce priveşte acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, în cazul persoanelor fizice; … d) impozitul pe teren, în cazul terenurilor amplasate în extravilan, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. III în coloana "Nivelurile pentru anul 2004" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere prevederile art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, precum şi pe cele ale hotărârilor consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004 în ceea ce priveşte acordarea bonificatiei pentru plata cu anticipatie, în cazul persoanelor fizice, şi a facilităţilor fiscale; … e) taxa asupra mijloacelor de transport, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. IV în coloana "Nivelurile stabilite în anul 2003 pentru anul 2004 – art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004; … f) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor, prevăzute la art. 267 şi 268 din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. V în coloana "Nivelurile pentru anul 2004" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile adoptate de consiliile locale în termenul prevăzut la art. 296 alin. (2) din Codul fiscal; … g) taxa pentru serviciile de reclama şi publicitate, prevăzută la art. 270 din Codul fiscal, pe baza cotelor stabilite prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004; … h) taxa pentru afisaj în scop de reclama şi publicitate, prevăzută la art. 271 din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. VI în coloana "Nivelurile pentru anul 2004" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile adoptate de consiliile locale în termenul prevăzut la art. 296 alin. (2) din Codul fiscal; … i) impozitul pe spectacole, în cazul videotecilor şi discotecilor, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. VII în coloana "Nivelurile pentru anul 2004 – art. 275 alin (2) coroborat cu art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004; … j) taxa hoteliera, pe baza cotelor stabilite prin hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004; … k) alte taxe locale, pe baza nivelurilor prevăzute la cap. X în coloana "Nivelurile pentru anul 2004 – art. 283 coroborat cu art. 296 alin. (1)" din anexa la prezentele norme metodologice, având în vedere hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004; … l) taxele prevăzute la art. 295 alin. (11) din Codul fiscal, pe baza nivelurilor prevăzute la pct. II-IV din anexa la prezentele norme metodologice, în coloana "Nivelurile actualizate pentru anul 2004". … (2) În anul 2004, potrivit prevederilor art. 296 alin. (3) din Codul fiscal, majorarea anuală a impozitelor şi taxelor locale are la baza hotărârile consiliilor locale adoptate în anul 2003, cu aplicabilitate în anul 2004. … (3) Pentru anul 2005, majorarea anuală, stabilită în condiţiile art. 287 din Codul fiscal, poate fi adoptată prin hotărâri ale autorităţilor deliberative până la data de 31 mai 2004 şi va fi aplicată începând cu data de 1 ianuarie 2005. … (4) În anul 2004, se aplică scutirile prevăzute la art. 284 alin. (4) din Codul fiscal, ca excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a) şi c). … 289. (1) Consiliile locale/Consiliul General al Municipiului Bucureşti adopta hotărârile prevăzute la pct. 288 alin. (1) lit. f) şi h) potrivit prevederilor art. 296 alin. (2) din Codul fiscal.(2) Facilităţile fiscale acordate prin alte acte normative decât cele prevăzute în Codul fiscal îşi încetează aplicabilitatea începând cu anul 2004. … (3) Prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi ministrului administraţiei şi internelor se vor aproba normele metodologice pentru punerea în aplicare a reglementărilor privind taxele judiciare de timbru, taxele de timbru pentru activitatea notarială şi taxele extrajudiciare. … (4) Nivelurile impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2005 se vor stabili avându-se în vedere nivelurile stabilite pentru anul 2004, prevăzute în anexa la prezentele norme metodologice, indexate/ajustate/actualizate prin hotărâre a Guvernului, potrivit prevederilor art. 292 din Codul fiscal, pentru a reflecta rata estimată a inflaţiei pentru anul 2005, exclusiv majorarea anuală prevăzută la art. 287 din Codul fiscal. … (5) Bonificatia pentru plata cu anticipatie a taxei asupra mijloacelor de transport, potrivit prevederilor art. 265 alin. (2) din Codul fiscal, se va stabili în luna mai a anului 2004, cu aplicabilitate în anul 2005. … 290. Impozitele şi taxele locale instituite prin reglementări anterioare intrării în vigoare a Codului fiscal se urmăresc pe perioada de prescripţie, avându-se în vedere reglementările respective. + 
Anexă    ––la normele metodologice de aplicare–––––––––––––a prevederilor titlului IX din Codul fiscal–––––––––––––––                                 TABLOUL                 CUPRINZÂND VALORILE IMPOZABILE, IMPOZITELE ŞI      TAXELE LOCALE, ALTE TAXE ASIMILATE ACESTORA, PRECUM ŞI AMENZILE CARE      SE INDEXEAZĂ/AJUSTEAZA/ACTUALIZEAZĂ ANUAL PRIN HOTĂRÂRE A GUVERNULUI    I. CODUL FISCAL – TITLUL IX- Impozite şi taxe locale          VALORILE IMPOZABILE PREVĂZUTE LA ART. 251 ALIN. (3), IMPOZITELE        ŞI TAXELE LOCALE CARE CONSTAU ÎNTR-O ANUMITĂ SUMA ÎN LEI ŞI CARE SE     INDEXEAZĂ/AJUSTEAZA ANUAL, ÎN CONDIŢIILE ART. 292 ŞI RESPECTIV ART. 295                     ALIN. (12), PRECUM ŞI AMENZILE CARE SE ACTUALIZEAZĂ                                POTRIVIT ART. 294 ALIN. (7)┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ CAPITOLUL II – IMPOZITUL PE CLĂDIRI │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ VALORILE IMPOZABILE ││ pe metru patrat de suprafaţa construită desfăşurată ││ la clădiri, în cazul persoanelor fizice ││ ││ Art. 251 alin. (3) │├──────────────────────────────────────┬───────────────────┬───────────────────┤│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE ││ │ PREVĂZUTE │ STABILITE ÎN ANUL ││ │ DE CODUL FISCAL │ 2003 PENTRU ANUL ││ │ │ 2004 ││ │ │ART. 296 ALIN. (1) ││ ├───────────────────┼───────────────────┤│ │Valoarea impozabilă│Valoarea impozabilă││ Tipul clădirii │ – lei/mp- │ – lei/mp- ││ │ │ ││ ├─────────┬─────────┼─────────┬─────────┤│ │Cu insta-│ Fără │Cu insta-│ Fără ││ │latii de │instala- │latii de │instala- ││ │apa, ca- │tii de │apa, ca- │tii de ││ │nalizare,│apa, ca- │nalizare,│apa, ca- ││ │electrice│nalizare,│electrice│nalizare,││ │încălzire│electri- │încălzire│electri- ││ │[condiţii│citate │[condiţii│citate ││ │cumulati-│ sau │cumulati-│ sau ││ │ve] │încălzire│ve] │încălzire│├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│ 0 │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│1. Clădiri cu pereţi sau cadre din │5.300.000│3.100.000│5.900.000│3.500.000││beton armat, din caramida arsa, piatra│ │ │ │ ││naturala sau alte materiale asemanat. │ │ │ │ │├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│2. Clădiri cu pereţi din lemn, carami-│1.400.000│ 900.000│1.600.000│1.000.000││ da nearsa, paianta, valatuci, sipci │ │ │ │ ││sau alte materiale asemănătoare │ │ │ │ │├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│3. Construcţii anexe corpului princi-│ 900.000│ 800.000│1.000.000│ 900.000││ pal al unei clădiri, având pereţii │ │ │ │ ││ din beton, caramida arsa, piatra sau │ │ │ │ ││ alte materiale asemănătoare │ │ │ │ │├──────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼─────────┼─────────┤│4. Construcţii anexe corpului princi-│ 500.000│ 300.000│ 600.000│ 400.000││ pal al unei clădiri, având pereţii │ │ │ │ ││ din lemn, caramida nearsa, valatuci,│ │ │ │ ││ sipci sau alte materiale asemănătoare│ │ │ │ │├──────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴─────────┴─────────┤│ CAPITOLUL III – IMPOZITUL PE TEREN │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ ││ IMPOZITUL PE TERENURILE AMPLASATE ÎN INTRAVILAN – ││ TERENURI CU CONSTRUCŢII ││ Art. 258 alin. (2) – lei/mp – │├───────┬───────────────────────────────────┬──────────────────────────────────┤│ │ NIVELURILE PREVĂZUTE DE │ NIVELURILE STABILITE ││ Zona │ CODUL FISCAL │ ÎN ANUL 2003 PENTRU ANUL 2004 – ││ în │ │ ART. 296 ALIN. (1) ││ ca- ├───────────────────────────────────┼──────────────────────────────────┤│ drul │Nivelurile impozitului, pe ranguri │Nivelurile impozitului, pe ranguri││ lo- │ de localităţi │ de localităţi ││ ca- ├─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┬─────┬─────┬────┤│ li- │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ││ ta- │ 0 │ I │ II │ III │ IV │ V │ 0 │ I │ II │ III │ IV │ V ││ tii │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤│ A │5.900│4.900│4.300│3.700│ 500 │ 400 │6.525│5.420│4.760│4.095│ 555 │ 445│├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤│ B │4.900│3.700│3.000│2.500│ 400 │ 300 │5.420│4.095│3.320│2.765│ 445 │ 335│├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤│ C │3.700│2.500│1.900│1.200│ 300 │ 200 │4.095│2.765│2.100│1.330│ 335 │ 225│├───────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼────┤│ D │2.500│1.200│1.000│ 700 │ 200 │ 100 │2.765│1.330│1.110│ 775 │ 220 │ 110│├───────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴────┤│ ││ IMPOZITUL PE TERENURILE AMPLASATE ÎN INTRAVILAN – ││ ORICE ALTA CATEGORIE DE FOLOSINTA DECÂT CEA ││ DE TERENURI CU CONSTRUCŢII ││ Art. 258 alin. (4) – lei/mp – │├───────┬──────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┤│ Nr. │ Zona │ NIVELURILE PREVĂZUTE │ NIVELURILE STABILITE ││ crt.│ │ DE CODUL FISCAL │ ÎN ANUL 2003 PENTRU ││ │ │ │ ANUL 2004 ││ │ │ │ART. 296 ALIN. (1) ││ │Categoria ├─────┬─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┬─────┤│ │de folosinţă │ Zona│ Zona│ Zona│ Zona│ Zona│ Zona│ Zona│ Zona││ │ │ A │ B │ C │ D │ A │ B │ C │ D │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 1 │Teren arabil │ 15 │ 12 │ 10 │ 8 │ 17 │ 13 │ 11 │ 9 │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 2 │Păşuni │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │ 13 │ 11 │ 9 │ 7 │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 3 │Fanete │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │ 13 │ 11 │ 9 │ 7 │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 4 │Vii │ 25 │ 20 │ 15 │ 10 │ 28 │ 22 │ 17 │ 11 │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 5 │Livezi │ 30 │ 25 │ 20 │ 15 │ 33 │ 28 │ 22 │ 17 │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 6 │Padure sau alt │ 15 │ 12 │ 10 │ 8 │ 17 │ 13 │ 11 │ 9 ││ │teren cu vegetaţie │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │forestieră │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 7 │Terenuri cu ape │ 8 │ 6 │ 4 │ x │ 9 │ 7 │ 5 │ x │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 8 │Drumuri şi cai ferate │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 9 │Neproductiv │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │├───────┴──────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤│ IMPOZITUL PE TERENURILE AMPLASATE ÎN EXTRAVILAN ││ Art. 258 alin. (6) – lei/ha – │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE ││ Terenul │ PREVĂZUTE DE │ PENTRU ANUL 2004 ││ │ CODUL FISCAL │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Indiferent de rangul localităţii,│ 10.000 │ 10.000 ││ categoria de folofinta şi zona │ │ ││ unde este situat │ │ │├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤│ CAPITOLUL IV – TAXA ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT │├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│ ││ Art. 263 alin. (2) Mijloace de transport cu tracţiune mecanică │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE ││ Mijloc de transport │ PREVĂZUTE DE │ STABILITE ÎN ANUL ││ │ CODUL FISCAL │ 2003 PENTRU ANUL ││ │ │ 2004 – ││ │ │ ART. 296 ALIN. (1) │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ │ valoarea taxei │ valoarea taxei ││ │ – lei/500cmc sau │ – lei/500cmc sau ││ │ fracţiune – │ fracţiune – │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Autoturisme cu capacitatea │ 58.000 │ 65.000 ││ cilindrică de până la 2.000 cmc, │ │ ││ inclusiv │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Autoturisme cu capacitatea │ │ ││ cilindrică de peste 2.000 cmc │ 72.000 │ 80.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Autobuze, autocare, microbuze │ 117.000 │ 130.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Alte vehicule cu tracţiune │ │ ││ mecanică cu masa totală maxima │ 126.000 │ 140.000 ││ autorizata de până la 12 t inclusiv│ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Tractoare înmatriculate │ 78.000 │ 87.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Motociclete, motorete şi │ │ ││ scutere │ 29.000 │ 33.000 │├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤│ Art. 263 alin. (4) Autovehicule de transport marfa cu masa totală ││ autorizata de peste 12 tone │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE ││ Numărul axelor şi masa totală │ PREVĂZUTE DE │ STABILITE ÎN ANUL ││ maxima autorizata │ CODUL FISCAL │ 2003 PENTRU ANUL ││ │ │ 2004 – ││ │ │ ART. 296 ALIN. (1) ││ ├────────────────────┼────────────────────┤│ │ Taxa -(lei) │ Taxa -(lei) ││ ├────────────────────┼────────────────────┤│ │Vehicule │Vehicule │Vehicule │ ││ │cu sistem │cu alt │cu sistem │Vehicule ││ │de suspen-│sistem de│de suspen-│cu alt ││ │sie pneu- │suspensie│şi pneuma-│sistem de││ │matica sau│ │tica sau │suspensie││ │un echiva-│ │un echiva-│ ││ │lent │ │lent │ ││ │recunoscut│ │recunoscut│ │├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ I. Vehicule cu doua axe │ x │ x │ x │ x │├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 1. Masa peste 12 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 13 t │ 1.000.000│1.100.000│ 1.106.000│1.217.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 2. Masa peste 13 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 14 t │ 1.100.000│1.200.000│ 1.217.000│1.327.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 3. Masa peste 14 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 15 t │ 1.200.000│1.400.000│ 1.327.000│1.548.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 4. Masa peste 15 t │ 1.400.000│2.800.000│ 1.548.000│3.097.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ II. Vehicule cu trei axe │ x │ x │ x │ x │├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 1. Masa peste 15 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 17 t │ 1.100.000│1.200.000│ 1.217.000│1.327.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 2. Masa peste 17 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 19 t │ 1.200.000│1.300.000│ 1.327.000│1.438.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 3. Masa peste 19 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 21 t │ 1.300.000│1.600.000│ 1.438.000│1.770.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 4. Masa peste 21 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 23 t │ 1.600.000│2.500.000│ 1.770.000│2.765.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 5. Masa peste 23 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 25 t │ 2.500.000│3.800.000│ 2.765.000│4.203.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 6. Masa peste 25 t │ 2.500.000│3.800.000│ 2.765.000│4.203.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ III. Vehicule cu patru axe │ x │ x │ x │ x │├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 1. Masa peste 23 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 25 t │ 1.600.000│1.700.000│ 1.770.000│1.880.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 2. Masa peste 25 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 27 t │ 1.700.000│2.500.000│ 1.880.000│2.765.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 3. Masa peste 27 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 29 t │ 2.500.000│4.000.000│ 2.765.000│4.424.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 4. Masa peste 29 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 31 t │ 4.000.000│6.000.000│ 4.424.000│6.636.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 5. Masa peste 31 t │ 4.000.000│6.000.000│ 4.424.000│6.636.000│├────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┴──────────┴─────────┤│ Combinati de autovehicule (autovehicule ││ articulate sau trenuri rutiere) de transport marfa ││ Art. 263 alin. (5) cu masa totală maxima autorizata de peste 12 tone │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE ││ Numărul axelor şi masa totală │ PREVĂZUTE DE │ STABILITE ÎN ANUL ││ maxima autorizata │ CODUL FISCAL │ 2003 PENTRU ANUL ││ │ │ 2004 – ││ │ │ ART. 296 ALIN. (1) ││ ├────────────────────┼────────────────────┤│ │ Taxa -(lei) │ Taxa -(lei) ││ ├──────────┬─────────┼──────────┬─────────┤│ │Axa/axe │Axa/Axe │Axa/axe │Axa/Axe ││ │motoare cu│motoare │motoare cu│motoare ││ │suspensie │cu alt │suspensie │cu alt ││ │pneumatica│sistem de│pneumatica│sistem de││ │sau un │suspensie│sau un │suspensie││ │echivalent│ │echivalent│ ││ │recunoscut│ │recunoscut│ │├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ I. Vehicule cu 2+1 axe │ X │ X │ X │ X │├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 1. Masa peste 12 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 14 t │ 1.000.000│1.100.000│ 1.106.000│1.217.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 2. Masa peste 14 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 16 t │ 1.100.000│1.200.000│ 1.217.000│1.327.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 3. Masa peste 16 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 18 t │ 1.200.000│1.300.000│ 1.327.000│1.438.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 4. Masa peste 18 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 20 t │ 1.300.000│1.400.000│ 1.438.000│1.548.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 5. Masa peste 20 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 22 t │ 1.400.000│1.500.000│ 1.548.000│1.659.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 6. Masa peste 22 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 23 t │ 1.500.000│1.600.000│ 1.659.000│1.770.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 7. Masa peste 23 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 25 t │ 1.600.000│2.000.000│ 1.770.000│2.212.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 8. Masa peste 25 t │ 2.000.000│3.400.000│ 2.212.000│3.760.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ II. Vehicule cu 2+2 axe │ x │ x │ x │ x │├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 1. Masa peste 23 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 25 t │ 1.200.000│1.300.000│ 1.327.000│1.438.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 2. Masa peste 25 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 26 t │ 1.300.000│1.600.000│ 1.438.000│1.770.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 3. Masa peste 26 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 28 t │ 1.600.000│2.000.000│ 1.770.000│2.212.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 4. Masa peste 28 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 29 t │ 2.000.000│2.300.000│ 2.212.000│2.544.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 5. Masa peste 29 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 31 t │ 2.300.000│3.700.000│ 2.544.000│4.092.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 6. Masa peste 31 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 33 t │ 3.700.000│5.200.000│ 4.092.000│5.751.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 7. Masa peste 33 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 36 t │ 5.200.000│7.900.000│ 5.751.000│8.737.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 8. Masa peste 36 t │ 5.200.000│7.900.000│ 5.751.000│8.737.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ III. Vehicule cu 2+3 axe │ x │ x │ x │ x │├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 1. Masa peste 36 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 38 t │ 4.200.000│5.700.000│ 4.645.000│6.304.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 2. Masa peste 38 t │ 5.700.000│8.000.000│ 6.304.000│8.848.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ IV. Vehicule cu 3+2 axe │ x │ x │ x │ x │├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 1. Masa peste 36 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 38 t │ 3.500.000│5.000.000│ 3.871.000│5.530.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 2. Masa peste 38 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 40 t │ 5.000.000│7.000.000│ 5.530.000│7.742.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 3. Masa peste 40 t │ 7.000.000│7.900.000│ 7.742.000│8.737.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ V. Vehicule cu 3+3 axe │ x │ x │ x │ x │├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 1. Masa peste 36 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 38 t │ 2.800.000│3.100.000│ 3.097.000│3.429.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 2. Masa peste 38 t, dar nu mai mult│ │ │ │ ││ de 40 t │ 3.100.000│3.700.000│ 3.429.000│4.092.000│├────────────────────────────────────┼──────────┼─────────┼──────────┼─────────┤│ 3. Masa peste 40 t │ 3.700.000│7.500.000│ 4.092.000│8.295.000│├────────────────────────────────────┴──────────┴─────────┴──────────┴─────────┤│ Art. 263 alin.(6) Remorci, semiremorci sau rulote │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│ │ NIVELURILE │ NIVELURILE ││ Masa totală maxima autorizata │ PREVĂZUTE DE │ STABILITE ÎN ANUL ││ │ CODUL FISCAL │ 2003 PENTRU ANUL ││ │ │ 2004 – ││ │ │ ART. 296 ALIN. (1) ││ ├────────────────────┼────────────────────┤│ │ Taxa -(lei) │ Taxa -(lei) │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ a) Până la 1 tona inclusiv │ 59.000 │ 65.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ b) Peste 1 t, dar nu mai mult │ 194.000 │ 215.000 ││ de 3 t │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ c) Peste 3 t, dar nu mai mult │ 292.000 │ 323.000 ││ de 5 t │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ d) Peste 5 tone │ 370.000 │ 409.000 │├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤│ Art. 263 alin.(7) Mijloace de transport pe apa │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│ 1. Luntre, barci fără motor, │ 100.000 │ 111.000 ││ scutere de apa, folosite pentru uz│ │ ││ şi agrement personal │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ 2. Barci fără motor, folosite în │ │ ││ alte scopuri │ 300.000 │ 332.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ 3. Barci cu motor │ 600.000 │ 664.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ 4. Bacuri, poduri plutitoare │ 5.000.000 │ 5.530.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ 5. Şalupe │ 3.000.000 │ 3.318.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ 6. Iahturi │ 15.000.000 │ 16.590.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ 7. Remorchere şi impingatoare: │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ a) Până la 500 CP inclusiv │ 3.000.000 │ 3.318.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ b) Peste 500 CP, dar nu peste │ 5.000.000 │ 5.530.000 ││ 2.000 CP │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ c) Peste 2000 CP, dar nu peste │ 8.000.000 │ 8.848.000 ││ 4.000 CP │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ d) Peste 4.000 CP │ 12.000.000 │ 13.272.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ 8. Vapoare – pentru fiecare │ │ ││ 1.000 tdw sau fracţiune din │ │ ││ aceasta │ 1.000.000 │ 1.106.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ 9. Ceamuri, slepuri şi barje │ x │ x ││ fluviale: │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ a) Cu capacitatea de încărcare │ 1.000.000 │ 1.106.000 ││ până la 1.500 tone inclusiv │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ b) Cu capacitatea de încărcare │ 1.500.000 │ 1.659.000 ││ peste 1.500 tone, dar nu peste │ │ ││ 3.000 tone │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ c) Cu capacitatea de încărcare │ 2.500.000 │ 2.765.000 ││ peste 3.000 tone │ │ │├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤│ CAPITOLUL V – TAXA PENTRU ELIBERAREA CERTIFICATELOR, ││ AVIZELOR ŞI A AUTORIZAŢIILOR │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│ Taxa pentru │ │ ││ Art. 267 alin. (1) eliberarea │ │ ││ certificatului,│ │ ││ de urbanism, │ NIVELURILE │ NIVELURILE ││ în mediu urban │ PREVĂZUTE │ PENTRU ANUL ││────────────────────────────────────┤ DE CODUL FISCAL │ 2004 ││ Suprafaţa pentru care se obţine ├────────────────────┼────────────────────┤│ certificatul de urbanism │ Taxa -(lei) │ Taxa -(lei) │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ a) Până la 150 mp inclusiv │ 25.000 – 35.000 │ 25.000 – 35.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ b) Între 151 şi 250 mp inclusiv │ 37.000 – 47.000 │ 37.000 – 47.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ c) Între 251 şi 500 mp inclusiv │ 48.000 – 60.000 │ 48.000 – 60.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ d) Între 501 şi 750 mp inclusiv │ 61.000 – 72.000 │ 61.000 – 72.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ e) Între 751 şi 1.000 mp inclusiv│ 73.000 – 85.000 │ 73.000 – 85.000 │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ f) Peste 1.000 mp │ 85.000+130 lei/mp │ 85.000+130 lei/mp ││ │ pentru fiecare mp │ pentru fiecare mp ││ │ care depăşeşte │ care depăşeşte ││ │ 1.000 mp │ 1.000 mp │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Art. 267 alin. (4) │ între 0 şi 50.000 │ între 0 şi 50.000 ││ Taxa pentru eliberarea autorizaţiei│ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru ││ de foraje sau excavari │ fiecare mp afectat │ fiecare mp afectat │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Art. 267 alin. (7) │ între 0 şi 50.000 │ între 0 şi 50.000 ││ Taxa pentru eliberarea autorizaţiei│ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru ││ de construire pentru chioscuri, │ fiecare mp │ fiecare mp ││ tonete, cabine, spaţii de │de suprafaţa ocupată│de suprafaţa ocupată││ expunere, situate pe căile şi în │ de construcţie │ de construcţie ││ spaţiile publice, precum şi │ │ ││ pentru amplasarea corpurilor şi a │ │ ││ panourilor de afisaj, a firmelor │ │ ││ şi reclamelor │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Art. 267 alin. (11) │ între 0 şi 75.000 │ între 0 şi 75.000 ││ Taxa pentru eliberarea unei │ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru ││ autorizaţii privind lucrările │ fiecare racord │ fiecare racord ││ de racorduri şi bransamente la │ │ ││ reţele publice de apa, │ │ ││ canalizare, gaze, termice, │ │ ││ energie electrica, telefonie şi │ │ ││ televiziune prin cablu │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Art. 267 alin. (12) │ între 0 şi 100.000 │ între 0 şi 100.000 ││ Taxa pentru avizarea certifica- │ inclusiv │ inclusiv ││ tului de urbanism de către comisia│ │ ││ de urbanism şi amenajarea terito- │ │ ││ riului, de către primari sau │ │ ││ de structurile de specialitate │ │ ││ din cadrul consiliului judeţean │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Art. 267 alin. (13) │ între 0 şi 60.000 │ între 0 şi 60.000 ││ Taxa pentru eliberarea certifica- │ inclusiv │ inclusiv ││ tului de nomenclatura stradala │ │ ││ şi adresa │ │ │├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤│ Art. 268 alin. (1) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii pentru ││ desfăşurarea unei activităţi economice: │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│ 1. în mediul rural │ între 0 şi 100.000 │ între 0 şi 100.000 ││ │ inclusiv │ inclusiv │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ 2. în mediul urban │ între 0 şi 500.000 │ între 0 şi 500.000 ││ │ inclusiv │ inclusiv │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Art. 268 alin. (2) │ între 0 şi 120.000 │ între 0 şi 120.000 ││ Taxa pentru eliberarea autoriza- │ inclusiv │ inclusiv ││ tiilor de funcţionare │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Art. 268 alin. (3) │ între 0 şi 200.000 │ între 0 şi 200.000 ││ Taxa pentru eliberarea de copii │ inclusiv, pentru │ inclusiv, pentru ││ heliografice de pe planuri │ fiecare mp sau │ fiecare mp sau ││ cadastrale sau de pe alte asemenea│ fracţiune de mp │ fracţiune de mp ││ planuri, deţinute de consiliile │ │ ││ locale │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Art. 268 alin. (4) │ între 0 şi 500.000 │ între 0 şi 500.000 ││ Taxa pentru eliberarea certifica- │ inclusiv │ inclusiv ││ tului de producător │ │ │├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤│ CAPITOLUL VI – ││ TAXA PENTRU FOLOSIREA MIJLOACELOR DE RECLAMA ŞI PUBLICITATE │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│ Art. 271 alin. (2) │NIVELURILE PREVĂZUTE│ NIVELURILE PENTRU ││ Taxa pentru afisaj în scop de │ DE CODUL FISCAL │ ANUL 2004 ││ reclama şi publicitate ├────────────────────┼────────────────────┤│ │- lei/mp sau │ – lei/mp sau ││ │ fracţiune de mp – │ fracţiune de mp – │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ a) în cazul unui afisaj situat în │ între 0 şi 200.000 │ între 0 şi 200.000 ││ locul în care persoana derulează │ inclusiv │ inclusiv ││ o activitate economică │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ b) în cazul oricărui alt panou, │ între 0 şi 150.000 │ între 0 şi 150.000 ││ afisaj sau structura de afisaj │ inclusiv │ inclusiv ││ pentru reclama şi publicitate │ │ │├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤│ CAPITOLUL VII – IMPOZITUL PE SPECTACOLE │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│Art. 275 alin. (2) │ NIVELURILE │ NIVELURILE ││ │ PREVĂZUTE DE │ PENTRU ANUL 2004 ││ Manifestarea artistică sau │ CODUL FISCAL │ – ART. 275 ALIN.(2)││ activitatea distractiva: │ │ COROBORAT CU ││ │ │ ART. 296 ALIN. (1) ││ ├────────────────────┼────────────────────┤│ │ – lei/mp – │ – lei/mp – │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ a) în cazul videotecilor │ între 0 şi 1.000 │ între 0 şi 1.100 ││ │ inclusiv │ inclusiv │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ b) în cazul discotecilor │ între 0 şi 2.000 │ între 0 şi 2.200 ││ │ inclusiv │ inclusiv │├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤│ CAPITOLUL X – ALTE TAXE LOCALE │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│Art. 283 alin. (1) │ NIVELURILE │ NIVELURILE ││ Taxa zilnica pentru utilizarea │ PREVĂZUTE DE │ PENTRU ANUL 2004 ││ temporară a locurilor publice │ CODUL FISCAL │ – ART. 283 ││ şi pentru vizitarea muzeelor │ │ COROBORAT CU ││ caselor memoriale, sau a │ │ ART. 296 ALIN. (1) ││ monumentelor istorice de ├────────────────────┼────────────────────┤│ arhitectura şi arheologie │între 0 lei/zi │între 0 lei/zi ││ │şi 100.000 lei/zi │ şi 111.000 lei/zi ││ │ inclusiv │ inclusiv │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Art. 283 alin. (2) │între 0 lei/zi │între 0 lei/zi ││ Taxa zilnica pentru deţinerea sau │şi 100.000 lei/zi │ şi 111.000 lei/zi ││ utilizarea echipamentelor destinate│ inclusiv │ inclusiv ││ în scopul obţinerii de venit │ │ │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Art. 283 alin. (3) │între 0 lei/an │între 0 lei/an ││ Taxa anuală pentru vehicule lente │şi 300.000 lei/an │ şi 300.000 lei/an ││ │ inclusiv │ inclusiv │├────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┤│ CAPITOLUL XIII – SANCŢIUNI │├────────────────────────────────────┬────────────────────┬────────────────────┤│Art. 294 alin. (3) │ NIVELURILE │ NIVELURILE ││ Contravenţia prevăzută la alin. (2)│ PREVĂZUTE DE │ PENTRU ANUL 2004 ││ lit. a) se sancţionează cu amendă │ CODUL FISCAL │ ││ de la …..*1) lei la …..*2) lei,│ │ ││ iar cea de la lit. b) cu amendă │ │ ││ de la ….*3)lei la …….*4) lei ├────────────────────┼────────────────────┤│ │ 500.000*1) │ 500.000*1) ││ │ 1.000.000*2) │ 1.000.000*2) ││ │ 1.000.000*3) │ 1.000.000*3) ││ │ 3.000.000*4) │ 3.000.000*4) │├────────────────────────────────────┼────────────────────┼────────────────────┤│ Art. 294 alin. (4) │ 2.000.000*1) │ 2.000.000*1) ││ Încălcarea normelor tehnice privind│10.000.000*2) │ 10.000.000*2) ││ tipărirea, înregistrarea, vânzarea,│ │ ││ evidenta şi gestionarea, după caz, │ │ ││ a abonamentelor şi a biletelor de │ │ ││ intrare la spectacole constituie │ │ ││ contravenţie şi se sancţionează cu │                    │                    ││ amenda de la …..*1) lei la ….. │ │ ││ ….*2) lei │ │ │└────────────────────────────────────┴────────────────────┴────────────────────┘    II. LEGEA NR. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru,            cu modificările şi completările ulterioare────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                               NIVELURILE NIVELURILE                                               ACTUALIZATE ACTUALIZATE                                               PENTRU PENTRU ANUL       Extras din norma juridică ANUL 2003 2004                                                 -lei- -lei-────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Art. 2. (1) Acţiunile şi cererile evaluabile        în bani, introduse la instanţele        judecătoreşti, se taxeaza astfel: X X──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) până la valoarea – plafon valoric    de 342.000 lei pentru anul 2003 17.000 17.000 a) până la valoarea – plafon valoric    de 378.000 lei pentru anul 2004──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) între 342.001 lei – plafon valoric 17.000 lei + 10% 17.000 lei + 10%    şi 3.420.000 lei pentru anul 2003 pentru ce pentru ce b) între 378.001 lei – plafon valoric depăşeşte depăşeşte    şi 3.782.000 lei pentru anul 2004 342.000 lei 342.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── c) între 3.420.001 lei – plafon valoric 325.000 lei + 8% 325.000 lei + 8%    şi 34.200.000 lei pentru anul 2003 pentru ce pentru ce c) între 3.782.001 lei – plafon caloric depăşeşte depăşeşte    şi 37.825.000 lei pentru anul 2004 3.420.000 lei 3.420.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── d) între 34.200.001 lei- plafon valoric 2.787.000 lei 2.787.000 lei    şi 171.000.000 lei pentru anul 2003 + 6% pentru + 6% pentru d) între 37.825.001 lei- plafon valoric ce depăşeşte ce depăşeşte    şi 189.126.000 lei pentru anul 2004 34.200.000 lei 34.200.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── e) între 171.000.001 lei-plafon valoric 10.995.000 lei 10.995.000 lei    şi 342.000.000 lei pentru anul 2003 + 4% pentru + 4% pentru e) între 189.126.001 lei-plafon valoric ce depăşeşte ce depăşeşte    şi 378.252.000 lei pentru anul 2004 171.000.000 lei 171.000.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── f) între 342.000.001 lei-plafon valoric 17.835.000 lei 17.835.000 lei    şi 1.710.000.000 lei pentru anul 2003 + 2% pentru ce + 2% pentru ce f) între 378.252.001 lei-plafon valoric depăşeşte depăşeşte    şi 1.891.260.000 lei pentru anul 2004 342.000.000 lei 342.000.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── g) peste 1.710.000.001 lei-plafon valoric 45.195.000 lei 45.195.000 lei                            pentru anul 2003 +1% pentru ce +1% pentru ce g) peste 1.891.260.001 lai-plafon valoric depăşeşte depăşeşte                            pentru anul 2004 1.710.000.000 1.710.000.000                                                 lei lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (2) ……………….Taxa aferentă acestei contestaţii nu poate depăşi suma de …………..*1), indiferent de valoarea contestată 1.710.000*1) 1.710.000*1)──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Art. 3. Acţiunile şi cererile neevaluabile         în bani se taxeaza astfel: x x──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) cereri pentru constatarea existenţeisau neexistentei unui drept, făcute încadrul art. 111 din Codul de procedurăcivilă 171.000 171.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a^1) cereri în anularea sau declararea      nulităţii unui act juridic 103.000 103.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) cereri care privesc dreptul de folosinţăa locuinţelor sau a unor încăperi, nelegatede plată anumitor sume de bani, precum şicereri de ordonanţa preşedinţială al cărorobiect nu este evaluabil în bani 85.000 85.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── c) cereri pentru stabilirea calităţii demoştenitor, a masei succesorale, cereride raport, cereri de reducţiune aliberalităţilor şi cereri de partaj 171.000 171.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── d) cereri de recuzare în materie civilă 34.000 34.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── e) cereri de suspendare a executăriisilite, inclusiv a executării vremelnice,precum şi cereri în legătură cu măsurileasiguratorii 85.000 85.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── f) cereri de perimare şi cereri pentrueliberarea ordonanţei de adjudecare 85.000 85.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── g) contestaţii în anulare 85.000 85.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── h) cereri de revizuire 85.000 85.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i) acţiuni de granituire, în cazul încare nu cuprind şi revendicarea uneiporţiuni de teren 171.000 171.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── j) acţiuni posesorii şi cereri care auca obiect servituţi 171.000 171.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── k) cereri de strămutare în materie civilă 34.000 34.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── l) cereri pentru investirea cu formulaexecutorie a hotărârilor judecătoreştipronunţate în ţara sau în alte tari şia oricăror alte hotărâri sau înscrisuriprevăzute de lege, care nu suntexecutorii potrivit legii 34.000 34.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── m) cereri introduse de cei vătămaţi îndrepturile lor printr-un actadministrativ sau prin refuzulnejustificat al unei autorităţiadministrative de a le rezolva cerereareferitoare la un drept recunoscutde lege: x x────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  – cererea pentru anularea actului sau,după caz, recunoaşterea dreptului pretins,precum şi pentru eliberarea unuicertificat, unei adeverinte sau oricăruialt înscris 34.000 34.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  – cererea cu caracter patrimonial, princare se solicita şi repararea pagubelorsuferite – 10% din valoarea pretinsa,dar nu mai mult de 342.000 342.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── n) cereri pentru refacerea înscrisurilorşi a hotărârilor dispărute, precum şicereri de repunere în termen 34.000 34.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── o) cereri pentru încuviinţareaexecutării silite 85.000 85.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── o^1) cereri pentru emiterea somaţieide plată 342.000 342.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── p) cereri privind instituirea de măsuriasiguratorii asupra navelor şi aeronavelor 3.420.000 3.420.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── r) cereri de asistenţa judiciară, formulatede autorităţile străine, dacă princonvenţii internaţionale sau pe bază dereciprocitate nu s-a stabilit ca asistenţajudiciară internationala seefectuează gratuit: x x────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  – înmânarea de acte judiciare sauextrajudiciare 342.000 342.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  – efectuarea de comisii rogatorii 684.000 684.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── s) cereri de înfiinţare a popririi 85.000 85.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── t) cereri pentru eliberarea de cătreinstanţele judecătoreşti de copii depe hotărârile judecătoreşti, cu menţiuneaca sunt definitive sau irevocabile 17.000 17.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── t) cereri pentru legalizarea de copii depe înscrisurile aflate la dosar, pentrufiecare exemplar de copie în parte 7.000/pagina 7.000/pagina──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── t^1) cereri pentru eliberarea oricăroralte certificate prin care se atesta faptesau situaţii rezultate din evidenteleinstanţelor de judecată sau cu privirela dosarele aflate în arhiva acestora 7.000 7.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── u) notificările şi somatiile comunicateprin executorii judecătoreşti, defiecare comunicare 34.000 34.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── v) cereri adresate Ministerului Justiţieipentru supralegalizarea înscrisurilor saucopiilor de pe înscrisuri, destinate a fiutilizate în străinătate 7.000 7.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── x) cereri adresate Ministerului Justiţieipentru autorizarea traducatorilorşi interpreţilor 171.000 171.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Art. 4. Cereri pentru acordarea       personalităţii juridice, pentru       autorizarea funcţionarii x x──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) cereri pentru înregistrarea partidelorpolitice 342.000 342.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) cereri pentru acordarea personalităţiijuridice asociaţiilor fără scop lucrativ,fundaţiilor, uniunilor şi federaţiilor depersoane juridice fără scop lucrativ,precum şi pentru modificarea actelorconstitutive ale acestora 171.000 171.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Art. 5. Cererile formulate în domeniul        drepturilor de autor şi de        inventator se taxeaza după        cum urmează: x x──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) cereri pentru recunoaşterea dreptuluide autor şi a celor conexe, pentruconstatarea încălcării acestora şirepararea prejudiciilor, inclusiv platadrepturilor de autor şi a sumelor cuvenitepentru opere de arta, precum şi pentruluarea de măsuri în scopul preveniriiproducerii unor pagube iminente sau pentruasigurarea repararii acestora 342.000 342.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) cereri pentru recunoaşterea calităţiide inventator, de titular de brevet, adrepturilor născute din brevetul deinvenţie, din contractele de cesiune şilicenta, inclusiv drepturile patrimonialeale inventatorului 342.000 342.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Art. 6. În materie comercială, se        taxeaza următoarele cereri: x x──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) cereri pentru înregistrarea sauautorizarea societăţilor comerciale,precum şi pentru modificarea actelorconstitutive ale acestora, cereri pentruexcluderea unui asociat, precum şi cereride dizolvare şi lichidare a uneisocietăţi comerciale 342.000 342.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) cereri pentru lichidarea poziţieidominante a unui agent economic 342.000 342.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── c) acţiuni, cereri şi contestaţiiintroduse în temeiul Legii nr. 64/1995privind procedura reorganizării judiciareşi a falimentului şi al Legii nr. 83/1998privind procedura falimentului băncilor 342.000 342.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── d) cereri pentru contestarea devizuluilucrărilor reglementate de art. 67alin. 3 din Legea nr. 26/1996(Codul silvic) 171.000 171.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Art. 7. Taxele judiciare de timbru pentru        unele acţiuni şi cereri referitoare        la raporturile de familie sunt        următoarele x x──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) pentru cererea de divorţ intemeiatape art. 38 alin. 1 şi 2 din Codul familiei 342.000 342.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) pentru cererea de divorţ intemeiata peart. 38 alin. 3 din Codul familiei, precumşi în cazul în care reclamantul nurealizează venituri sau acestea suntinferioare salariului minim brut pe ţara 68.000 68.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── c) pentru cererile de stabilire alocuinţei minorilor, formulate potrivitart. 100 alin. 3 din Codul familiei, pentrucererea de încredinţare a copiilor minori,introdusă separat de acţiunea de divorţ,pentru cererile de reincredintare acopiilor minori ulterior divorţului,pentru acţiunea introdusă de un părintecare a recunoscut unul sau mai mulţicopii, în scopul purtării numelui sau,precum şi pentru cererile de încredinţarea copiilor minori din afară căsătoriei,formulate potrivit art. 65 dinCodul familiei 51.000 51.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Art. 8. (1) Cererile formulate potrivit        Legii notarilor publici şi a activităţii        notariale nr. 36/1995 se taxeaza după        cum urmează: x x──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) cereri pentru soluţionareaconflictelor de competenţa dintrebirourile notarilor publici 68.000 68.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) plângeri împotriva încheierii derespingere a cererii de îndeplinire aunui act notarial 68.000 68.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── c) cereri pentru supralegalizareasemnăturii şi a sigiliului notaruluipublic de către Ministerul Justiţiei 34.000 34.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Art. 8^1. (2) După plata taxelor succesorale,          eliberarea de noi copii de pe          hotărârile judecătoreşti prevăzute          la alin. (1) se taxeaza cu ….*1) 17.000*1) 17.000*1)────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Art. 8^2. Cererile formulate potrivit          Legii nr. 188/2000 privind          executorii judecătoreşti, cu          modificările şi completările          ulterioare, se taxeaza după          cum urmează: x x──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) cereri pentru soluţionareaconflictelor de competenţa întrebirourile executorilor judecătoreşti 68.000 68.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) plângeri împotriva refuzuluiexecutorului judecătoresc de a îndepliniun act sau de a efectua o executare silită 68.000 68.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── c) cereri pentru supralegalizareasemnăturii şi a ştampilei executoruluijudecătoresc 34.000 34.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Art. 9. (1) Transcrierea sau, după caz,     intabularea în registrele de publicitate     a instrainarilor de imobile, pe bază de     acte sub semnatura privată, şi a     ordonanţelor de adjudecare se taxeaza în     funcţie de valoarea declarata de     părţi în act, dar nu mai puţin decât     valoarea terenurilor şi construcţiilor,     avută în vedere la stabilirea     impozitelor, astfel. x x──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) până la 3.420.000 lei – plafon valoric 4%, dar nu 4%, dar nu                            pentru anul 2003 mai puţin de mai puţin de a) până la 3.782.000 lei – plafon valoric 34.000 lei 34.000 lei                            pentru anul 2004──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) de la 3.420.001 lei – plafon valoric 137.000 lei 137.000 lei    la 17.100.000 lei pentru anul 2003 + 3% pentru + 3% pentru b) de la 3.782.001 lei – plafon valoric suma ce suma ce    la 18.913.000 lei pentru anul 2004 depăşeşte depăşeşte                                              3.420.000 lei 3.420.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── c) de la 17.100.001 lei – plafon valoric 547.000 lei 547.000 lei    la 34.200.000 lei pentru anul 2003 + 2% pentru + 2% pentru c) de la 18.913.001 lei – plafon valoric suma ce suma ce    la 37.800.000 lei pentru anul 2004 depăşeşte depăşeşte                                              17.100.000 lei 17.100.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── d) de la 34.200.001 lei – plafon valoric 889.000 lei 889.000 lei    la 51.000.000 lei pentru anul 2003 + 1,5% pentru + 1,5% pentru d) de la 37.800.001 lei – plafon valoric suma ce suma ce    la 56.406.000 lei pentru anul 2004 depăşeşte depăşeşte                                              34.200.000 lei 34.200.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── e) peste 51.000.000 lei – plafon valoric 1.197.000 lei 1.197.000 lei                            pentru anul 2003 + 1% pentru + 1% pentru e) peste 56.406.000 lei – plafon valoric suma ce suma ce                            pentru anul 2004 depăşeşte depăşeşte                                              51.000.000 lei 51.000.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (4) Înscrierea drepturilor reale de garanţie(gaj, ipoteca, privilegii, fidejusiunireale) se taxeaza cu 1,5% la cuantumul dincreanta garantat, dar nu mai mult de 342.000 342.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (5) Orice alte transcrieri, înscrierisau notari în registrele de publicitatea situaţiei juridice a imobilelor, inclusivradierea drepturilor reale de garanţie 34.000 34.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (6) Acţiunile şi cererile prevăzute deDecretul-lege nr. 115/1938 pentruunificarea dispoziţiilor privitoare lacărţile funciare şi de Legea cadastruluişi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996,altele decât cererile de efectuare aoperaţiunilor de publicitate 68.000 68.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── (7) Eliberarea certificatelor de sarciniîn urma cercetării registrelor detranscripţiuni şi inscriptiuni şi, dupăcaz, a extraselor sau copiilor de cartefunciară 17.000 17.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Art. 11 (2) Se timbrează cu ……….*1)             cererile pentru exercitarea             apelului sau recursului             împotriva următoarelor             hotărâri judecătoreşti: ….. 34.000*1) 34.000*1)────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Art. 12. Cererile în vederea declarării       recursului în anulare în cauze civile,       adresate Ministerului Justiţiei sau       Parchetului de pe lângă Curtea       Suprema de Justiţie 68.000 68.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Art. 13 Toate celelalte acţiuni şi cereri        neevaluabile în bani, cu excepţia        celor scutite de plată taxei        judiciare de timbru potrivit legii 68.000 68.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    III. ORDONANTA NR. 12/1998 privind taxele de timbru pentru activitatea         notarială, republicată────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    ANEXA – LISTA TAXELOR DE TIMBRU PENTRU ACTELE ŞI SERVICIILE NOTARIALE,            PRECUM ŞI A ACTELOR ŞI SERVICIILOR NOTARIALE SCUTITE DE PLATA            TAXELOR DE TIMBRU────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                               NIVELURILE NIVELURILE                                               ACTUALIZATE ACTUALIZATE        Extras din norma juridică PENTRU ANUL PENTRU ANUL                                                  2003 2004                                                   -lei- -lei-────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────         LISTA TAXELOR DE TIMBRU PENTRU ACTELE ŞI SERVICIILE NOTARIALE────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  1. Autentificarea actelor între vii, X X     translative ale dreptului de     proprietate şi ale altor drepturi     reale ce au ca obiect bunuri imobile,     inclusiv actele ce au ca obiect     constituirea ca aport la capitalul     social al dreptului de proprietate sau     al altui drept real asupra bunurilor     imobile se taxeaza la valoarea     stabilită potrivit art. 4 alin. (1),     după cum urmează:──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) până la 128.000.000 lei – plafon valoric 3% dar nu mai 3% dar nu mai                              ptr. anul 2003 puţin de puţin de a) până la 141.568.000 lei – plafon valoric 257.000 lei 257.000 lei                              ptr. anul 2004──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) de la 128.000.001 lei – plafon valoric 3.850.000 lei+2% 3.850.000 lei+2%   la 257.000.000 lei ptr. anul 2003 pentru suma pentru suma b) de la 141.568.001 lei – plafon valoric ce depăşeşte ce depăşeşte   la 284.242.000 lei ptr. anul 2004 128.000.000 lei 128.000.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── c) de la 257.000.001 lei – plafon valoric 6.420.000 lei+ 6.420.000 lei+    la 513.000.000 lei ptr. anul 2003 1,5% pentru 1,5% pentru c) de la 284.242.001 lei – plafon valoric suma ce suma ce    la 567.378.000 lei ptr. anul 2004 depăşeşte depăşeşte                                              257.000.000 lei 257.000.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── d) de la 513.000.001 lei – plafon valoric 10.260.000 lei+ 10.260.000 lei+1%    la 2.566.000.000 lei ptr. anul 2003 1% pentru suma pentru suma d) de la 567.378.001 lei – plafon valoric ce depăşeşte ce depăşeşte    la 2.837.996.000 lei ptr. anul 2004 513.000.000 lei 513.000.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── e) de la 2.566.000.001 lei – plafon valoric 30.790.000 lei+ 30.790.000 lei+    la 5.133.000.000 lei ptr. anul 2003 0,75% pentru 0,75% pentru e) de la 2.837.996.001 lei – plafon valoric suma ce suma ce    la 5.677.098.000 lei ptr. anul 2004 depăşeşte depăşeşte                                             2.566.000.000 lei 2.566.000.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── f) peste 5.133.000.001 lei – plafon valoric 50.050.000 lei+ 50.050.000 lei+                              ptr. anul 2003 0,5% pentru 0,5% pentru f) peste 5.677.098.001 lei – plafon valoric suma ce suma ce                              ptr. anul 2004 depăşeşte depăşeşte                                             5.133.000.000 lei 5.133.000.000 lei────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  2. Autentificarea testamentelor 77.000 77.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  3. Autentificarea actelor de partaj 257.000 257.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  4. Autentificarea actelor de lotizare 77.000 77.000     (parcelare)────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  5. Autentificarea actelor de garanţie,     inclusiv a contractelor de ipoteca 103.000 103.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  7. Autentificarea contractelor de comodat 0,5% din valoarea 0,5% din valoarea     şi închiriere de bunuri bunurilor decla- bunurilor decla-                                             rate de părţi sau, rate de părţi                                             după caz, din sau, după caz,                                             cuantumul chiriei din cuantumul                                              declarate de chiriei declarate                                             părţi, dar nu de părţi, dar                                              mai puţin de nu mai puţin de                                              128.000 lei 128.000 lei────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  8. Autentificarea procurilor 51.000 51.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  9. Autentificarea oricăror alte acte al 0,5% din valoarea 0,5% din valoarea     căror obiect este evaluabil în bani, declarata de declarata de     necuprinse la pct. 1-8 părţi, dar nu părţi, dar nu                                               mai puţin de mai puţin de                                               128.000 lei 128.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Autentificarea actelor constitutive ale 257.000 257.000     societăţilor comerciale, precum şi a     actelor de modificare a acestora──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11. Autentificarea actelor constitutive ale 103.000 103.000     societăţilor agricole, precum şi a     actelor de modificare a acestora──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 12. Autentificarea actelor de constituire 103.000 103.000     şi a statutelor asociaţiilor fără scop     patrimonial şi ale fundaţiilor,     inclusiv a actelor de modificare──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 13. Autentificarea oricăror alte acte al 15.000 15.000     căror obiect este neevaluabil în bani──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 14. Întocmirea actelor de protest al 257.000 257.000     cambiilor, cecurilor şi al altor     titluri la ordin──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 15. Legalizarea semnaturilor, a specime- 51.000 51.000     nelor de semnatura şi a sigiliilor,     dare de data certa, certificarea unor     fapte, pentru fiecare act──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 16. Legalizarea de copii de pe înscrisurile 15.000 15.000     prezentate de părţi sau din arhiva     notarului public, pentru fiecare copie──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 17. Legalizarea traducerii de către notarul 26.000 26.000     public autorizat sau legalizarea     semnăturii traducatorului, pentru     fiecare exemplar──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 18. Primirea în depozit a înscrisurilor şi 15.000 15.000     documentelor pe timp de un an sau     fracţiune de un an, pentru fiecare     exemplar──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 19. Eliberari de duplicate de pe actele 26.000 26.000     notariale şi reconstituiri de acte     originale──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 20. Taxa asupra succesiunilor, după    valoarea acestora, se stabileşte astfel: X X──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) până la 51.000.000 lei – plafon valoric 3% dar nu mai 3% dar nu mai                               ptr. anul 2003 puţin de puţin de a) până la 56.406.000 lei – plafon valoric 51.000 lei 51.000 lei                               ptr. anul 2004 pentru fiecare pentru fiecare                                                  moştenitor moştenitor──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) de la 51.000.001 lei – plafon valoric 1.540.000 lei+2% 1.540.000 lei+2%   la 257.000.000 lei ptr. anul 2003 pentru suma pentru suma b) de la 56.406.001 lei – plafon valoric ce depăşeşte ce depăşeşte   la 284.242.000 lei ptr. anul 2004 51.000.000 lei 51.000.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── c) de la 257.000.001 lei – plafon valoric 5.650.000 lei+ 5.650.000 lei+    la 513.000.000 lei ptr. anul 2003 1% pentru 1% pentru c) de la 284.242.001 lei – plafon valoric suma ce suma ce    la 567.378.000 lei ptr. anul 2004 depăşeşte depăşeşte                                              257.000.000 lei 257.000.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── d) peste 513.000.001 lei – plafon valoric 8.213.000 lei+ 8.213.000 lei+                               ptr. anul 2003 0,5% pentru 0,5% pentru d) peste 567.378.001 lei – plafon valoric suma ce suma ce                               ptr. anul 2004 depăşeşte depăşeşte                                              513.000.000 lei 513.000.000 lei──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 21. Efectuarea oricăror alte acte notariale 15.000 15.000     necuprinse la pct. 11-18, pentru     fiecare act────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    IV. LEGE NR.117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────               ANEXA – LISTA CUPRINZÂND TAXELE EXTRAJUDICIARE DE TIMBRU────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                               NIVELURILE NIVELURILE                                               ACTUALIZATE ACTUALIZATE                                               PENTRU ANUL PENTRU ANUL                                                  2003 2004                                                   -lei- -lei-──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── CAP. 1. Taxe pentru eliberarea certificate- X X         lor de orice fel, altele decât cele         eliberate de instanţe, Ministerul         Justiţiei, Parchetul de pe lângă         Curtea Suprema de Justiţie şi de         notarii publici, precum şi pentru         alte servicii prestate de unele         instituţii publice──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Eliberarea de către organele adminis-    tratiei publice centrale şi locale, de    alte autorităţi publice, precum şi de    instituţii de stat, care, în exercitarea    atribuţiilor lor, sunt în drept sa    certifice anumite situaţii de fapt, a 2.000 2.000    certificatelor, adeverintelor şi a    oricăror alte înscrisuri prin care se    atesta un fapt sau o situaţie, cu    excepţia acelor acte pentru care se    plăteşte o alta taxa extrajudiciara de    timbru mai mare──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2. Eliberarea certificatelor de proprietate X X    asupra animalelor, pe cap de animal:────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    – pentru animale sub 2 ani 2.000 2.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    – pentru animale peste 2 ani 5.000 6.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Certificarea (transcrierea) transmisi- X X    unii proprietăţii asupra animalelor, pe    cap de animal, în bilete de proprietate:────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    – pentru animale sub 2 ani 9.000 10.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────    – pentru animale peste 2 ani 25.000 28.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4. Eliberarea certificatelor de    înregistrare fiscală 31.000 35.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 5. Eliberarea, la cerere, a certificatelor 9.000 10.000    medico-legale şi a altor certificate    medicale folosite în justiţie──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 6. Eliberarea, la cerere, a certificatelor    de cazier judiciar 6.000 7.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 7. Înregistrarea, la cerere, în actele de    stare civilă a schimbării numelui şi a 84.000 93.000    sexului──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 8. Înregistrarea, la cerere, în actele de    stare civilă a desfacerii căsătoriei 5.000 6.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 9. Transcrierea, la cerere, în registrele    de stare civilă române, a actelor de 5.000 6.000    stare civilă întocmite de autorităţile    străine──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 10. Reconstituirea şi întocmirea ulterioară,     la cerere, a actelor de stare civilă 5.000 6.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 11. Eliberarea altor certificate de stare     civilă în locul celor pierdute, sustrase, 5.000 6.000     distruse sau deteriorate────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  CAP. 2. Taxe pentru eliberarea sau X X          preschimbarea actelor de          identitate şi înscrierea menţiuni-          lor în acestea, precum şi pentru          eliberarea permiselor de vânătoare          şi de pescuit────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  1. Acte de identitate: X X──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── a) eliberarea sau preschimbarea cărţilor 2.000 2.000    de identitate (inclusiv a celor    provizorii) şi a buletinelor de identi-    tate pentru cetăţenii români,    eliberarea carnetelor de identitate,    precum şi eliberarea sau prelungirea    valabilităţii legitimatiilor provizorii    pentru cetăţenii străini şi persoanele    fără cetăţenie──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── b) înscrierea menţiunilor privind    schimbarea domiciliului sau a reşedinţei 2.000 2.000──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── c) viza anuală a carnetelor de identitate    ale cetăţenilor străini şi ale 32.000 35.000    persoanelor fără cetăţenie──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── d) eliberarea unor noi cărţi, buletine,    carnete de identitate şi legitimatii 34.000 38.000    provizorii în locul celor pierdute,    furate sau deteriorate────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  2. Înregistrarea cererilor persoanelor     fizice şi juridice privind furnizarea 2.000 2.000     unor date din Registrul permanent de     evidenta a populaţiei────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  3. Eliberarea sau viza anuală a permiselor     de vânătoare 13.000 14.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  4. Eliberarea sau viza anuală a permiselor     de pescuit 6.000 7.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  CAP. 3. Taxe pentru examinarea conducato-         rilor de autovehicule în vederea X X         obţinerii permiselor de conducere────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  1. Taxe pentru examinarea candidaţilor     care au absolvit o şcoala de X X     conducatori de autovehicule:────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  a) obţinerea permisului de conducere     valabil pentru autovehicule din 20.000 22.000     subcategoria A1────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  b) obţinerea permisului de conducere     valabil pentru autovehicule din 32.000 35.000     categoria A────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  c) obţinerea permisului de conducere     valabil pentru autovehicule 40.000 44.000     aparţinând uneia dintre categoriile     sau subcategoriile B, B1, B+E────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  d) obţinerea permisului de conducere     valabil pentru autovehicule 78.000 86.000     aparţinând uneia dintre categoriile     sau subcategoriile C1, D1, Tr────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  e) obţinerea permisului de conducere     valabil pentru autovehicule 98.000 108.000     aparţinând uneia dintre categoriile     sau subcategoriile C1+E, D1+E, C, D,     Tb, Tv────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  f) obţinerea permisului de conducere     valabil pentru autovehicule din 118.000 131.000     categoriile C+E, D+E────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  2. Taxe pentru examinarea persoanelor de 5 ori taxele de 5 ori taxele     care nu au absolvit o şcoala de prevăzute la prevăzute la     conducatori de autovehicule, cu pct. 1 pct. 1     excepţia celor prevăzute la pct.3 corespunzător corespunzător                                             fiecărei categorii fiecărei                                             şi subcategorii categorii şi                                              de autovehicule subcategorii de                                                                 autovehicule──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3. Taxe pentru examinarea persoanelor dublul taxelor dublul taxelor    cărora le-a fost anulat permisul de prevăzute la prevăzute la    conducere, pentru categoriile cuprinse pct. 1 pct. 1    în permisul anulat────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  4. Taxe pentru examinarea persoanelor de 3 ori taxele de 3 ori taxele     care au fost respinse de trei ori la prevăzute la prevăzute la     examenul pentru obţinerea aceleiaşi pct. 1 ori, pct. 1 ori,     categorii a permisului de conducere după caz, la după caz, la                                              pct. 2 sau 3 pct. 2 sau 3────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  CAP.4. Taxe de înmatriculare a autovehicu-         lelor şi remorcilor, autorizare X X         provizorie de circulaţie şi         autorizare de circulaţie pentru         probe────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  1. Taxe de înmatriculare permanenta sau     temporară a autovehiculelor şi X X     remorcilor:────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  a) autovehicule şi remorci cu masa totală     maxima autorizata de până la 208.000 230.000     750 kg inclusiv────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  b) autovehicule şi remorci cu masa totală     maxima autorizata cuprinsă 412.000 456.000     între 750 kg inclusiv şi 3.500 kg     inclusiv────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  c) autovehicule şi remorci cu masa totală     maxima autorizata mai mare de 3.500 kg 823.000 910.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  2. Taxe de autorizare provizorie a     circulaţiei autovehiculelor şi 59.000 65.000     remorcilor neinmatriculate permanent     sau temporar────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  3. Taxe de autorizare a circulaţiei pentru     probe a autovehiculelor şi remorcilor 2.359.000 2.609.000────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────  CAP.5. Taxe pentru eliberarea titlurilor 84.000 lei/ 93.000 lei/         de proprietate asupra terenurilor hectar sau hectar sau         dobândite în baza Legii fondului fracţiune de fracţiune de         funciar nr. 18/1991 hectar hectar────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────––-