NORME METODOLOGICE din 20 ianuarie 2010

---

Salveaza (0) Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide Adresa de e-mail Parolă Ține-mă minte No account yet? Register

---

de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010 (anexa nr. 2)*)



___________Notă …
*) Aprobate prin Ordinul nr. 2 din 20 ianuarie 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21 ianuarie 2010.

Anexa nr. 1

la ordin

Norme metodologice

de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului

pentru anul 2010

Notă

animale;

1. 1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

   1. a) deţinător – orice persoană care are în îngrijire şi control animale, chiar cu titlu temporar şi include și orice persoană care transportă

   2. b) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării – o perioadă în care animalele nu pot fi transportate în afara exploatațiilor;

   3. c) carantina profilactică – complexul de măsuri sanitar – veterinare ce se aplică de către conducerea exploataţiei asupra animalelor nou

      introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie;

   4. d) localitate – sat – organizare teritorială cu cod siruta;

   5. e) supraveghere – colectarea, analiza, interpretarea și raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor;

   6. f) supraveghere specifică – supravegherea unei anumite boli sau infecții;

   7. g) supraveghere pasivă – supravegherea de rutină, obișnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploatație, de informațiile și notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populații de animale și înregistrarea datelor și documentelor cu posibilă semnificație epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menținerii sau schimbării statusului de sănătate al exploatației sau în vederea certificării mișcărilor de animale sau a produselor obținute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populație considerată până atunci liberă de boli;

      3

   8. h) supravegherea activă – orice activitate cu o frecvență și intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenței sau absenței unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populație clinic normală clinic;

      animale;

      1. i) controlul bolilor – totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populațiile de

         4

      2. j) prevenirea bolilor la animale – activități destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau

      potențiale, precum și de consecințele negative ale acestora.

2. 2. Înregistrarea mișcărilor de porcine între județe.

   1. a) La nivelul structurilor de monitorizare și supraveghere sanitară veterinară din structura direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului Bucureşti se va deschide un registru al mișcărilor interjudețene de porcine, conform unui model care se transmite prin notă de serviciu de către Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

   2. b) Înregistrarea mișcărilor se face atât la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, cât și la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinație.

   3. c) Înregistrarea în registrul de mișcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine se face la solicitarea medicului veterinar care a eliberat certificatul de sănătate, pașaportul și formularele de mișcare, după caz.

   4. d) Înregistrarea în registrul de mișcare la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de destinație se realizează la comunicarea mișcării de către medicul veterinar oficial de la direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor de origine, odată cu înregistrarea inițială; comunicarea se poate realiza prin orice modalitate – telefon, fax, e-mail.

3. 3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.

4. 4. Animalele vii provenite din comerțul intracomunitar se supun izolării într-un spațiu separat de alte animale aflate în exploatație, aplicându-se o perioadă de așteptare/interzicere a mișcării de 30 zile în cazul porcilor și de 21 zile în cazul celorlalte specii.

5. 5. Deținătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București intenția de a introduce animale noi în exploatație, anterior sosirii animalelor, precum și posibila dată a introducerii.

6. 6. La toate animalele introduse în exploataţie fără documente sanitar – veterinare legale, acţiunile sanitar – veterinare obligatorii prevăzute în prezentele norme metodologice se efectuează pe cheltuiala proprietarului, până la intrarea în legalitate, inclusiv acţiunile de identificare şi înregistrare a animalelor.

7. 7. Pentru toate acţiunile sanitar – veterinare prevăzute în Anexa nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 1492/2009 pentru aprobarea continuării acțiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acțiunilor de supraveghere, prevenire, control și eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, a altor acțiuni prevăzute în alte programe naționale, pe care

   Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum și a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2010, tarifele aferente includ şi costurile anexe care pot fi reprezentate de ac, seringă, dezinfectant, transport şi altele asemenea, potrivit legii.

8. 8. Examentul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București se poate facte în baza unei decizii scrise a directorului coordonator, care stabileşte perimetrul, frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii:

   1. a) în caz de suspiciune la animalele din focar suspecte de contaminare;

   2. b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli;

      Decizia directorului coordonator este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București.

9. 9. La propunerea direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate (de urgenţă).

10. 10. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate și fizice efectuate în timpul transportului sau la destinație, teste și prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate deținătorului în perioada de carantină, așteptare/interzicere a mișcării.

11. 11. Probele prelevate și testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvență redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiția precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea.

12. 12. Examenele și testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se va face ţinând cont de condiţiile impuse în certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective.

    5

13. 13. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuternici care au efectuat vaccinarea.

    6

14. 14. Costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control sunt suportate din subvenţii de la bugetul de stat

    şi venituri proprii din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor aprobat pe anul 2010.

15. 15. Prin excepție de la prevederile pct. 14, costurile sunt suportate de deținătorii de animale sau operatorii economici, după caz, în următoarele situații:

    1. a) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, inițiate în urma rezultatelor nefavorabile obținute în cadrul controalelor cu frecvență redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de așteptare/interzicere a mișcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerț intracomunitar; în această situație, perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor și a exploatației și a situației epidemiologice;

    2. b) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, alte acțiuni de supraveghere, imunoprofilaxie

       și control, realizate în centrele de colectare sau exploatațiile de origine, pentru loturile destinate exportului şi comerţului intracomunitar;

    3. c) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului sau comerțului intracomunitar în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziții, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervații, adopții internaționale, evenimente culturale;

    4. d) realizarea supravegherii și testărilor efectuate în cadrul activităților de autocontrol, inițiate conform legii de deținătorii de animale sau operatorii economici;

    5. e) probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate și testele aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol, efectuate pe material seminal, ovule, embrioni;

    6. f) probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului și testele aferente acestora, în cazul în care deținătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanți;

    7. g) probele prelevate și testele efectuate la solicitarea deținătorilor de animale sau a operatorilor economici;

    8. h) activitățile încadrate în definiția supravegherii pasive;

    9. i) contravaloarea vaccinului și a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle;

    10. j) proprietarul de animale, persoană fizică sau juridică, suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acţiunilor de supraveghere, imunoprofilactice şi de control pentru:

        1. i) avortul salmonelic al iepelor;

        2. ii) rinotraheita infecţioasă bovină;

        3. iii) trichomonoza bovină;

        4. iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide;

        5. v) nosemoza albinelor;

        6. vi) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD – MD;

        7. vii) echinococoza;

        8. viii) rinopneumonia ecvină;

        9. ix) bruceloza la canide;

        10. x) bruceloza la iepuri;

        11. xi) moluşte gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode;

        12. xii) batracieni, trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi microbacterioze;

        13. xiii) toxoplasmoza;

        14. xiv) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere;

        15. xv) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice;

        16. xvi) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import;

        17. xvii) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;

            xxviii) analiza apei din bazine piscicole, lacuri și iazuri amenajate pentru piscicultură, precum și din ape curgătoare.

    11. k) prelevarea de probe și efectuarea de teste în vederea determinării reziduurilor la animalele vii şi produsele de origine animală, în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformității cu legislația privind hrana pentru animale și produsele alimentare și cu normele de sănătate animală și de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare.

    12. l) prelevarea de probe și efectuarea de teste pentru controlul furajelor conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare.

16. 16. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.

17. 17. Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea și raportarea acțiunilor din prezentele norme metodologice, precum şi tuberculina, vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei şi vacutainerele se pun gratuit la dispoziția medicilor veterinari de liberă practică împuterniciți de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București; vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate pentru o perioadă de minimum 12 luni.

18. 18. Pentru soluţionarea unor litigii care necesită prelevarea de probe şi repetarea testării de laborator, costurile efectuării recoltării şi testării sunt suportate de proprietarul de animale, recoltarea probei realizându-se, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

    7

19. 19. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația de a păstra minim 60 de zile probele testate suspect și pozitiv.

    8

20. 20. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligaţia de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate suspecte și pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv Biroului/Serviciului de Sănătate şi Bunăstare Animală, Serviciului Inspecție şi Control, precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale.

21. 21. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București, avându-se în vedere previziunile mișcării efectivelor pe specii și categorii de animale și nu efectivele existente în stoc la un moment dat.

22. 22. Având în vedere la bază precizările prezentelor norme metodologice, precum și prevederile planului cifric anual, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor și transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localități și exploatații comerciale; pentru realizarea și finalizarea la timp a acțiunilor cuprinse în Programul supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010, graficele lunare sunt asumate prin semnătură de directorul coordonator adjunct (sanitar veterinar), de directorul coordonator adjunct economic, de șeful laboratorului sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București, de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale, precum și de medicii veterinari de liberă practică împuterniciți.

23. 23. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabilește în baza numărului de animale existente la data operațiunii.

24. 24. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice și pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București elaborează o procedură prin care se stabilesc modalitățile în care medicii veterinari de liberă practică împuterniciți raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acțiunilor sanitare veterinare obligatorii.

25. 25. Refuzul efectuării acțiunilor sanitare veterinare obligatorii de către deținătorii de animale se sancționează conform prevederilor legale și întreaga responsabilitate a consecințelor refuzului cade în sarcina acestora.

26. 26. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.

27. 27. În situația supravegherii în scop de screening, în funcție de boală, situația epidemiologică a animalelor, compartimentelor şi zonelor, tipul exploatațiilor și alte riscuri epidemiologice, Laboratorul Naţional de Referinţă are obligația să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice și să utilizeze cele mai sigure și mai eficiente metode de diagnostic.

28. 28. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene, respectiv a municipiului București au obligația ca până la 1 aprilie 2010 să realizeze calificarea statusului de sănătate al exploatațiilor nonprofesionale și comerciale înregistrate/autorizate și să întocmească dosarele aferente acestora, pentru următoarele boli: bruceloza bovină, tuberculoza bovină, leucoza bovină şi anemia infecțioasă ecvină

ABREVIERI

Point)

AA-PAS – albastru alcian

ADNS – Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale AIE – anemie infecţioasă ecvină

ANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor BCCC- Boala cronică cahectizantă a cervideelor

DDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare

DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu

ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon

HACCP – Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control

HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil HEV – hematoxilină – eozină – verde lumină

IA – influenţa Aviară

IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală IFD – imunofluorescenţă directă

IISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară

ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar LCR – Laborator Comunitar de Referinţă

LEB – leucoză enzootică bovină

9

LM – Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie

10

LNR – Laborator Naţional de Referinţă

LNR EST – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR IA – Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa Aviară

LSVSA – Laboratorul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor judeţean, respectiv a municipiului Bucureşti OMSA – Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală

SRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii

PAS – periodic acid schiff

PCR – reacţia de polimerizare în lanţ PIF – Post de inspecţie la frontieră PPD – extract proteic purificat

PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină – paratuberculină RFC – reacţie de fixare a complementului

RSAR – reacţia de seroglutinare rapidă RMA – reacţia de microaglutinare

SRAAF – Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje TB – Tuberculoză bovină

TCS – Test comparativ simultan TU – Test unic

UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România UEC – Unitatea Epidemiologică Centrală

CAPITOLUL I

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE SECŢIUNEA 1 – PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE

A BOLILOR LA ANIMALE

11

1. 1.1. FEBRĂ AFTOASĂ

   SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2				PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
   Supravegherea pasivă
   Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.	Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului				După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
   Examinare clinică	Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.?
   Supravegherea activă
   Aplicabilă în contextul în care	Cazurile	suspecte	de	animale	După caz,	probele pot fi recoltate de

   România este oficial liberă de febra aftoasă, fără aplicarea unui program de vaccinare.	domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.	medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.
   În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.	La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA
   Supravegherea serologică	Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite febrei aftoase și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala	În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA în maxim 48 ore de la momentul recoltării conform instrucţiunilor date de către DSVSA in baza Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 402 din 15 iunie 2007.
   Supravegherea virusologică	În caz de suspiciune clinică şi/sau de laborator se execută la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate conform Manualului de Diagnostic al OMSA/2009.	Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA. Diagnosticul de confirmare in FA se face prin izolare de virus sau prin punerea in evidenta a antigenului viral sau a acidului nucleic din probe de sesut sau fluide

   12

   		patologice, în conformitate cu prevederile Manualului de diagnostic pentru teste şi vaccinuri al OMSA/2009.
   În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Planul de Contingență pentru febra aftoasă

   13

2. 1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ

   SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
   Supravegherea pasivă	Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate, precum și speciile sălbatice, susceptibile la infecția cu Mycobacterium bovis.	Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
   Supravegherea activă
   A.În exploataţii calificate necontaminate, pentru menținerea statusului turmei ca liber de TB: diagnosticului în relaţie cu animalele	Animalele neconcludente la TCS şi/sau ElAs-yIFN se retestează. Animalele neconcludente la două teste TCS şi/sau ElAs-yIFN sunt considerate pozitive. Animalele pozitive la TCS şi/sau ElAs- yIFN se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de diagnostic in max. 30 zile de la tuberculinare sau ex.serologic prin ElAs- yIFN .

   1. 1. Tuberculinare intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

   2. 2. Animalele la care TU precizat la pct. 1, a dat rezultate neconcludente sau pozitive, se retestează la 42 zile prin TCS.

   3. 3. În situaţii concrete, ANSVSA poate aproba utilizarea unor metode alternative, pentru a creşte gradul de confidenţă al

   1. 1. Controalele prin tuberculinare intradermică şi/sau cele pentru răspuns imun mediat celular se planifică astfel încât să se execute cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice.

   2. 2. La execuție se vor respecta precizările tehnice ale producătorului testului de diagnostic utilizat.

   3. 3. Se recomandă deparazitarea interna a animalelor supuse testarii cu 2 saptămâni inaintea testării.

   4. 4. In exploatațiile in care există

   suspecte, cum ar fi EIAs-yIFN		caprine, se supun și acestea tuberculinarii conform acelorași reguli ca la bovine.
   B. În exploataţii calificate necontaminate, în scopul certificării mișcărilor de animale la nivel național: Cu excepția animalelor destinate direct către abator, tuberculinare intradermică prin TU la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, în cazul în care nu au fost testate în anul în curs, conform procedurii menționate la punctul A.		Costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale.

   1. 5. Se interzice utilizarea, pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neomologate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect.

   2. 6. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică sau pentru răspuns imun mediat celular:

      1. a) animalele tratate anterior cu medicamente imunosupresoare, cum ar fi:

         1. (i) dexametazona;

         2. (ii) hidrocortizon;

      2. b) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere;

      3. c) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă.

   14

   C. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare: Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în ultimele 30 de zile care preced plecarea din centrul de colectare;		Costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare și/sau exploatația de origine în vederea certificării mișcărilor de animale, este suportat de către deținătorii de animale de animale.
   D. În exploataţii suspecte de contaminare: În urma declarării unei suspiciuni bazate pe rezultatele testelor menționate la litera A, în abator sau laborator	recapată statutul de necontaminata.	Medicul veterinar oficial elaborează și controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situației.
   E. Tăierea de control a animalelor pozitive la tuberculinare sau serologic	şi drept, mediastinale anterior şi posterior; pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi,

   1. 1. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice, se interzice orice fel de miscare a bovinelor, furajelor, conform legislaţiei în vigoare.

   2. 2. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator exploataţia îşi

   1. 1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevă obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:

      1. a) limfonodurile capului: retrofaringiene stâng şi drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene stâng şi drept;

      2. b) limfonodurile traheobronhice stâng

      3. c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;

      4. d) porţiuni de ţesuturi şi organe

   15

   organe genitale, glandă mamară; bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr.

   1. 2. Prin grija medicului oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat.

   2. 3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face prin coroborarea rezultatelor examenelor anatomopatologice, histopatologice, bacterioscopice, bacteriologice şi/sau PCR cand este cazul .

   3. 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator.

   4. 5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri nationale de eradicare accelerata a brucelozei, tuberculozei si leucozei enzootice bovine, publicat în: Monitorul Oficial nr. 961 din 31 octombrie 2005, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce masuri nationale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei si leucozei

   16

   	964 din 31 octombrie 2005, Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine, publicat în Monitorul Oficial nr. 289 din 30 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.
   F. În exploataţii contaminate: Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.

   1. a) Se consideră exploataţie contaminată, acea exploataţie în care bovinele care au fost testate şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au fost eliminate, iar examenul de abator şi laborator au confirmat tuberculoza.

   2. b) Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori la interval de 6 luni.

   3. c) Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menționate la litera b), va fi la rândul său testată de două ori la un interval de 6 luni.

   4. d) măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale

   1. 1. Este interzisă menținerea animalelor pozitive în efectiv.

   2. 2. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză.

   3. 3. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploatațiile suspecte sau contaminate către alte exploatații.

   4. 4. Statutul turmei devine liber de tuberculoză bovină după efectuarea celor două teste la interval de 6 luni, cu rezultate negative și aplicarea măsurilor de stingere a focarului, conform legislației.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit, are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul și responsabilitatea medicului oficial zonal.

   1. 1. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia împreună cu medicul veterinar concesionar, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare.

   2. 2. Medicul veterinar oficial comunică în scris deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea.

   3. 3. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor reagente și implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii.

   4. 4. Bovinele cu rezultat pozitiv la TU

   17

   61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.		şi/sau TCS se elimină pentru tăiere în abator, în vederea efectuării examenului de abator precum şi a examenului morfopatologic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată, metoda PAS sau metoda AA-PAS, alte metode pentru diagnostic diferenţial faţă de alte boli granulomatoase, după caz şi a examenului bacterioscopic pentru precizarea diagnosticului. cadrul IDSA.
   G. Inspecția în abator a animalelor vii
   Inspecţia oficială ante mortem şi post mortem se efectuează în mod curent și obligatoriu, conform procedurilor la abator.		Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.
   H. Inspecția cărnii și a organelor	bronhice;	Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

   1. 5. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului.

   2. 6. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR din

   1. 1. În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau imunologice, la care după tăiere prin inspecţia post mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri:

      1. a) submaxilare, retrofaringiene,

   18

   b) mediastinale, eventual şi limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portale şi retromamare. 2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.

   19

3. 1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ

   SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
   Supravegherea pasivă	Pe tot teritoriul țării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.	Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
   Supravegherea activă	Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
   A.În exploataţii non profesionale, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de LEB:		Probele de sânge de la animalele din exploatațiile nonprofesionale sunt recoltate de catre medicul veterinar de

   Supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploatatiile nonprofesionale se realizeaza prin ELISA, o dată pe an, la: de peste 24 de luni din efectivele libere de leucoză;			liberă practică împuternicit.
   În localitățile în care LEB nu a fost diagnosticată în ultimii 3 ani	Testele ELISA pe probele de sânge provenite din localități in care boala nu a fost diagnosticată in ultimii trei ani, se efectuează pe pooluri de 10 probe conform instrucţiunilor trusei de diagnostic.
   B.În exploataţii comerciale cu producție	Animalele diagnosticate pozitiv	se	Probele de lapte din exploatațiile
   de lapte înregistrate/autorizate, pentru	sacrifică în maximum 30 zile de	la	înregistrate/autorizate se recoltează de
   stabilirea sau menținerea statusului	eliberarea buletinului de analiză.		catre medicul veterinar oficial, în
   turmei ca liber de LEB:			cadrul controalelor oficiale pentru
   1.Supravegherea serologică de 2 ori pe an			verificarea calității laptelui.
   la bovine, bubaline din exploataţiile
   înregistrate/autorizate se realizează prin:
   Un test ELISA pe o probă de lapte vrac
   care se preleveaza din laptele recoltat în
   exploatație, atunci când aceasta are cel
   puțin 30% vaci în lactație, din totalul
   vacilor lactante.
   Proba se recolteaza din tancul de lapte al
   fermei.
   2.In cazul in care rezultatul de laborator
   pe proba de lapte vrac este pozitiv, se
   testeaza serologic prin ELISA pe probe
   recoltate individual de la toate taurinele si

   1. a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

   2. b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă

   20

   bubalinele in varsta de peste 12 luni. În această situație, aceste exploataţii se testează de 2 ori pe an, la interval de cel puţin 3 luni și cel mult 12 luni, până când devin indemne.
   C. În exploataţii suspecte de contaminare: În situația în care se evidențiază rezultate pozitive la oricare din testele ELISA.	IDSA, pentru expertiză inclusiv prin PCR.
   D.În exploataţii contaminate supuse asanării prin extracție: Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni, se testează de 2 ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni.	1.Exploataţiile indemne, în care s-au diagnosticat cazuri de leucoză, se consideră contaminate și intră în regim de asanare prin extracţie. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la

   1. 1. Animalele din exploatația cu rezultat pozitiv la testul ELISA pe lapte vrac vor fi testate individual ELISA iar animalele testate individual pozitiv ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID.

   2. 2. Animalele reagente la testul individual ELISA se supun testării de confirmare prin ID.

   3. 3. Confirmarea și declararea bolii se face dacă un animal a reacţionat pozitiv la examenul serologic prin ID. Dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea se face prin recoltare sange si examen ID după 30 zile de la prima recoltare.

   4. 4. Probele de ser cu rezultat neconcludent sau cazurile de litigii înregistrate la LSVSA se trimit la

   21

   eliberarea buletinului de analiză. negativ la 2 testări serologice,

   1. 2. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. DSVSA poate acorda o derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare, să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 luni şi să fie testat în concordanţă cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 3.Exploataţiile aflate în asanare prin extracţie devin libere de LEB dacă:

      1. a) animalul reacţionat pozitiv părăseşte efectivul numai pentru tăiere, sub supravegherea autorităţilor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor; la fel se vor dirija şi viţeii proveniţi din vaci infectate, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

      2. b) toate animalele din efectiv, în vârstă de peste 12 luni, au reacţionat

   22

   	realizate conform lit. A pct.3 cap. II din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 612006, cu modificările şi completările ulterioare, la cel puţin 3 luni după eliminarea din efectiv a animalului pozitiv şi ai oricăror descendenţi ai acestuia; c) în urma anchetei epidemiologice rezultă că investigaţiile de laborator au fost negative şi au fost aplicate măsurile stabilite la pct. 10 lit. b);
   E.În exploataţii contaminate supuse asanării totale:	Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului;
   F. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerințelor de certificare: Vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploatație de origine calificată ca liberă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obținute asupra animalelor peste 12 luni.		În cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de catre medicul veterinar oficial.
   G. Tăierea de control a animalelor pozitive LEB	1.De la animale reagente, sau cele la care prin examenul de laborator se evidențiază modificări cu aspect hiperplazic, se recoltează probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări

   23

   cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/ Pappenheim sau metoda Lillie- Pasternack, după caz. ulterioare

   1. 2. În cazul unei tumori diagnosticate histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA, toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv.

   2. 3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar de abator

   3. 4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările

   24

4. 1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

   SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
   Supravegherea pasivă	Pe tot teritoriul țării, la toate porcinele domestice din ferme sau crescute în libertate precum și mistreți.	Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii,

   		administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor
   Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.	Pe tot teritoriul țării, la toate speciile domestice și sălbatice receptive. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.	După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.
   Examinare clinică	Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Se face în unităţi în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator și la sosirea în abator.

   25

   Supravegherea activă
   Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică		publicat în M.O. nr.699/14 octombrie 2008
   În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic în relație cu țări sau zone vecine.	La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA
   Supravegherea serologică	Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de

   1. 1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Se va notifica imediat ANSVSA.

   2. 2. Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică, testate negativ pentru această boală, vor fi testate obligatoriu și pentru pesta porcină africană

   1. 1. După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

   2. 2. Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA sau în cazul testelor serologice, la laboratoarele aprobate de acesta.

   3. 3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenului de laborator în domeniul sănătăţii animalelor publicat în M.O.nr.341/2 mai 2008

   4. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008,

   26

   	la animale bolnave sau moarte, ce prezintă semne clinice sau morfopatologice ce pot fi atribuite PPA și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala. La mistreți testarea se face pe probe de ser sau lichid toracoabdominal prelevate de la mistreţi găsiți morți concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică.
   Supravegherea virusologică	Se face prin PCR pe probe de ser sau lichid toracoabdominal, organe, prelevate de la mistreţi găsiţi morţi la care IFD a prezentat rezultat pozitiv sau dubios; Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

   27

5. 1.5. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

   SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
   Supravegherea pasivă	Pe tot teritoriul țării, la toate păsările domestice sau sălbatice susceptibile de îmbolnăvire.	Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de

   		vânătoare, a parcurilor și rezervațiilor naturale, grădinilor zoologice, târgurilor și piețelor de animale vii, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine și autorităților competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de păsări și ouă sau a păsărilor ca animale de companie.
   Supravegherea activă
   Aplicabilă în contextul în care România aplică o politică de vaccinare obligatorie.	confirmare a bolii, sunt precizate în:

   1. 1. Cazurile suspecte de păsări domestice sau sălbatice care, prezintă simptomatologia sau leziunile specifice bolii și în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator.

   2. 2. LNR din cadrul IDSA întocmeşte lista laboratoarelor judeţene stabilite pentru efectuarea examenelor de laborator pentru boala de Newcastle, prelevarea, condiţionarea, expedierea şi graficul de afluire a probelor fiind conforme cu procedurile elaborate de LNR

   3. 3. Procedurile de testare și măsurile aplicabile în caz de suspiciune sau

   28

   	Boala de Newcastle.
   Supravegherea serologică	Are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra ND
   Testarea imunității postvaccinale
   În exploataţiile nonprofesionale, pe o rază de 10 km în jurul fermelor comerciale de pasari înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea imunităţii postvaccinale, prin recoltarea randomizată a 10 probe de sange pe localitate şi după fiecare vaccinare.	Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze: Probele trebuie să fie individualizate cât mai explicit	Prelevarea probelor se face sub responsabilitatea medicului veterinar oficial
   În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunității postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol.	serie

   1. a) Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 153/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controlul bolii de Newcastle (pseudopesta aviară), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 19 iulie 2006;

   2. b) Planului de contingenţă al României pentru boala de Newcastle, aprobat anual prin Decizia Comisiei Europene nr. 24/2007/CE, pentru aprobarea planurilor de contingenţă pentru influenţă aviară şi pesudopesta aviară. c)Manualului Operațional pentru

   1. a) categoria de vârstă a păsărilor;

   2. b) vaccinul folosit;

   3. c) data vaccinării;

   1. a) În exploatațiile de reproducție și selecție, precum și în cele de găini ouă consum, după vaccinarea a 2-a și a 4-a, la fiecare serie;

   2. b) În exploatațiile de pui de carne, după vârsta de 28 de zile, la fiecare

   29

   Supravegherea virusologică Pentru confirmarea diagnosticului	"normale" în exploatațiile legate epidemiologic de un focar
   Pasările santinelă în exploatațiile înregistrate/autorizate.	Programul de supraveghere cu păsări santinelă este stabilit la cererea fermierului ca parte a programului de autocontrol. DSVSA și fermierul vor stabili de comun acord locul unde vor fi plasate păsările santinelă în cadrul fiecărui lot supus supravegherii. Păsările santinelă vor fi identificate (inel). Vor fi precizate de comun acord, numărul de păsări santinelă, frecvența controalelor și a testelor. Păsările santinelă trebuie să fie în contact strâns cu efectivul aflat sub supraveghere și trebuie să fie ținute sub observație permanentă pentru a identifica orice evidențiere clinică a ND sau a altei boli. In cazul în care nu se evidențiază semne clinice la păsările santinelă, acestea vor fi totuși testate serologic și virusologic, randomizat, după un program stabilit de medicul oficial. Apariția cazurilor clinice sau a	Probele se recoltează sub responsabilitatea medicului veterinar oficial, iar testele vor fi suportate de la bugetul de stat. În situația în care, deținătorul stabilește ca măsură de autocontrol programul se supraveghere cu păsări santinelă, nu mai are obligațiea de a realiza autocontrolul prin verificarea imunității postvaccinale.

   1. a) pentru monitorizarea populațiilor cu risc;

   2. b) confirmarea suspiciunilor clinice;

   3. c) în urma rezultatelor serologice pozitive în cazul populațiilor nevaccinate sau păsări santinelă;

   4. d) testarea mortalității zilnice

   30

   testelor pozitive serologic sau virusologic în cazul păsărilor santinelă denotă circulația virusului în exploatație dar în cazul în care păsările țintă vaccinate rămân sănătoase, având asigurată protecția imunologică, nu se declară focar. Notificarea diagnosticului va avea în acest caz, precizările necesare. Se va dispune o anchetă epidemiologică care va identifica sursa virusului și se vor aplica măsuri corespunzătoare de protecție.

   31

6. 1.6. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

   SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
   Supravegherea pasivă	Boala veziculoasă a porcului este o boală notificabilă pe teritoriul României. Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate și fizice a fiecărui lot importat.	După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
   Examinarea clinică	Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează

   	imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.
   Supravagherea activă		Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de linişte epidemiologică. Nu există prevederi în legislaţia europeană şi OMSA privind ţintele de testare în cazul bolii veziculoase a porcului.
   În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul României	Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Examinări anatomoclinice și necropsice în cazul animalelor moarte sau sacrificate de urgență.	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi măsuri specifice referitoare la boala veziculoasă a porcului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 92/119/EEC. După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.
   În caz de suspiciune sau apariție a	Se aplică măsurile de supraveghere

   32

   bolii	profilaxie și control comunitare. La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA
   Supravegherea serologică	Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi.
   Supravegherea virusologică	Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA.

   33

7. 1.7. STOMATITA VEZICULOASĂ

   SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
   Supravegherea pasivă	Stomatita veziculoasă este o boală notificabilă pe teritoriul României. Supravegherea pasivă este esențială,	După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde

   	mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate și fizice a fiecărui lot importat.	fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
   Examinarea clinică	Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OMSA la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.
   Supravagherea activă		Statele europene nu efectuează supraveghere serologică în cazul SV în perioade de linişte epidemiologică. Nu există prevederi în legislaţia europeană şi OMSA privind ţintele de testare în cazul stomatitei veziculoase.
   În perioada de incubație, animalele domestice și sălbatice nou introduse pe teritoriul României	Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Examinări anatomoclinice și necropsice în cazul animalelor moarte	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi completările ulterioare. După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.

   34

   	sau sacrificate de urgență.
   În caz de suspiciune sau apariție a bolii	Se aplică măsurile de supraveghere profilaxie și control comunitare. La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA
   Supravegherea serologică	Reagenţii necesari examenelor serologice prin metode necontaminante ELISA cu antigene recombinate, sunt procuraţi o dată cu animalele importate din ţări de pe continente contaminate; această obligaţie revine importatorului de animale, întrucât de la laboratoarele de referinţă din Europa, nu se pot procura aceşti reagenţi.
   Supravegherea virusologică	Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA.

   35

8. 1.8. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

   SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
   Supravegherea pasivă		După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

   		Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
   Supravegherea activă
   Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.		antibiorezistenţei.

   1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit .

   2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR din cadrul IDSA

   3. 3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării, serologice, fagice, genotipizare şi a monitorizării

   36

9. 1.9. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)

   SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
   Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.	Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate	După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

   	și fizice a fiecărui lot importat.
   Examinarea clinică	Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.	România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.
   Supravegherea activă
   Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.	Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.	După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.
   În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.	La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA

   37

   Supraveghere morfopatologică: în caz de suspiciune sau apariţie a bolii.	Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleaopa a III-a.
   Supravegherea serologică	Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.	În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.
   Supravegherea virusologică		Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

   38

10. 1.10. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.	Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe teritoriul României. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import,	După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

    	incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot importat.
    Examinarea clinică	Perioada de incubație este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.	România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.
    Supravegherea activă
    Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.	Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigațiilor epidemiologice și clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe și transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.	După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizeaza in cadrul LNR din IDSA.
    În cazul în care, România se va afla în situația unui risc epidemiologic.	La dispoziția ANSVSA vor fi implementate inspecții clinice și testări serologice regulate, cu o frecvență sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele și țintele

    39

    	vor fi stabilite în cadrul grupului național de experți, la ANSVSA
    Supravegherea serologică	Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii și care, în urma investigațiilor epidemiologice și clinice nu exclude boala.	În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.
    Supravegherea virusologică		Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

    40

11. 1.11. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    1.Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.
    	Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.
    2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice şi microbiologice .	Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de

    	pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare la IDSA.
    3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare	În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.
    4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.	De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă

    41

12. 1.12. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    1.Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare
    2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.		Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Nu exista manual de diagnostic in domeniu.
    3. Morfopatologică si virusologica: în caz de suspiciune a bolii.	Efectuarea de examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, pentru punerea în evidenţă a

    incluziunilor specifice pe probe de material biopsic, piele cu leziuni fixat, în formol.

    42

13. 1.13. PESTA AFRICANĂ A CALULUI

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare
    	vigoare.
    4.Clinică prin inspecţie în zonele de protecţie şi de	1. Realizarea supravegherii clinice în zonele de protecţie şi de supraveghere

    1. 1. Serologică si virusologica in caz de suspiciune ;

    2. 2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot;

    3. 3. se testeaza toate animalele din import tari terte.

    1. 1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă şi sunt plătite de către DSVSA.

    2. 2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 18 iulie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în

    supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

    în cazul suspiciunii de apariţie a bolii, se aplică conform prevederilor legislaţiei comunitare.

14. 1.14. BOALA AUJESZKY

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.
    Serologică (ELISA gE): a) la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker- o data pe an.	Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.
    În caz de suspiciune de boală se efectuează examene morfopatologice , virusologice, şi după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.	Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.	Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala lui Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA.

    43

15. 1.15. PARATUBERCULOZA

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    I. La taurine şi bubaline

    A. În exploataţii indemne:
    pentru LEB;	1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică .
    	examene bacteriologice şi morfopatologice, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată pe secţiuni de ţesuturi.

    1. 1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de $absorbţie, astfel:

       1. a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV;

       2. b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an pe aceleaşi probe recoltate

    1. c) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 – 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic şi bacterioscopic pe probe de fecale;

    2. d) toate animalele cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin test alergic TCS cu PPD bovin şi PPD aviar şi PPD-J, serologic, morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, pe probe de organe.

    1. 2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac sacrificări în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 – 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic, necropsic, metoda Ziehl-Neelsen şi bacteriologic.

    2. 3. Confirmarea bolii se realizează prin

    44

    	Confirmare : ex.bacteriologic si bacterioscopic pozitiv.
    B. În exploataţii suspecte de contaminare cu paratuberculoză.
    1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic.	Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză.
    2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri absorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD şi/sau IPD aviar.	% din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de

    1. 1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe raclat de mucoasă rectală, iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de organe.

    2. 2. Declararea oficiala a paratuberculozei, când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic,bacteriologic Prin metoda ZN.

    3. 3. Atunci când într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5

    45

    	paratuberculoză.
    C. În exploataţii contaminate	Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator.
    II. La ovine şi caprine domestice
    A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală.
    an;	1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru Maedi –Visna sau artrita-encefalită caprină.
    2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, se testeză un procent de 1% din animale.	1.Animalele cu semne clinice, suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale şi prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Ziehl- Neelsen modificată şi bacterioscopic pe probe de organe, dacă acestea au murit sau au fost tăiate. Declararea bolii se face cand examenele pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza(pozitiv

    1. 1. Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni:

       1. a) berbecii şi ţapii de reproductie de două ori pe an ;

       2. b) 5% din oile şi caprele de reproducţie din exploatatii comerciale autorizate sanitar veterinar, o dată pe

    46

    	morfopaologic și bacteriologic-pe fecale sau organe.)
    B. În exploataţii contaminate	Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie.
    La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic, bacterioscopic şi histopatologic.	Se efectuează examene morfopatologice necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice.
    III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice.
    Supraveghere prin examene morfopatologice, bacteriologice şi histopatologice a tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale,	animalelor crescute în captivitate.

    1. 1. Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Ziehl-Neelsen modificată şi bacterioscopice.

    2. 2. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul

    47

16. 1.16. BRUCELOZA LA BOVINE

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    Supravegherea pasivă	Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României. Are ca scop identificarea, notificarea	După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde

    	și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Supravegherea pasivă este esențială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive, inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate și fizice a fiecărui lot importat.	fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
    Examinarea clinică	Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.
    Supravegherea activă
    A.În exploataţii non profesionale, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de boală:
    Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizeaza prin Rose Bengal la: vârstă de peste 12, o dată pe an;	Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente se examinează şi prin RFC , iar apoi se trimit la IDSA pentru confirmare.	Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.
    De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni,		Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.

    1. a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi o dată pe an;

    2. b) toate taurinele şi bubalinele în

    48

    placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 – 21 zile după avort.
    B.În exploataţii comerciale cu producție de lapte autorizate, pentru stabilirea sau menținerea statusului turmei ca liber de boală:
    Supravegherea serologică la bovine și bubaline se realizeaza prin Rose Bengal la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12, o dată pe an;	Proba se recolteaza din tancul de lapte al fermei;
    De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 – 21 zile după avort.		Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică.
    C.În exploataţii comerciale cu producție de lapte autorizate, suspecte de contaminare:	In cazul in care rezultatul de laborator este pozitiv la testul pe lapte, se testeaza serologic prin Rose Bengal toate taurinele si bubalinele in varsta de peste 12 luni, pe probe de sânge recoltate individual. Probele pozitive la testul cu Rose Bengal se confirma prin RFC.	Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.
    D. În exploataţii contaminate:	In cazul in care o exploatatie a fost diagnosticata pozitiv, animalele diagnosticate negativ nu vor iesi din exploatatie timp de min. 42 zile de la eliminarea celor pozitive cu excepția celor destinate sacrificării. Exploatatia isi recapata statutul conform prevederilor Ordinului	Medici veterinari de liberă practică și medici veterinari oficiali.

    49

    	ANSVSA nr.61/2006.
    E.Pentru animalele provenite din comerţ intracomunitar sau import din tari terte se testează, randomizat, un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot .		Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub responsabilitatea medicului veterinar oficial.
    F. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate

    50

17. 1.17. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE respectiv Infecţia cu Brucella melitensis

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    Supravegherea pasivă Conform Deciziei 2007/399/CE de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială a statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză Brucella. melitensis.	Pe tot teritoriul țării. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului	După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
    Examinarea clinică	Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele

    	oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.
    Supravegherea activă
    Supraveghere serologică o dată pe an a ovinelor si caprinelor in varsta de peste 6 luni astfel:	Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA atunci cand exista buletin de analiza eliberat de LSV cu rezultat pozitiv (test RFC ). În cazul în care 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar – veterinar) sunt serologic pozitive se aplică prevederile din Anexa C a Directivei Consiliului 91/68/CEE privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 46 din 19 februarie 1991. Animalele cu rezultat pozitiv în RFC se elimină din efectiv, iar restul efectivului de animale din exploataţie se supraveghează serologic trimestrial	Medicul veterinar de libera practică împuternicit.
    a) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;
    b) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate;
    c) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar;
    d) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar.

    51

    	prin Rose Bengal iar probele pozitive se retesteaza prin RFC.
    Se încadrează în programul de supraveghere: a). Toți avortonii proveniţi de la caprine şi ovine; zoologice.		Medicul veterinar de libera practică împuternicit.
    Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.		Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial.

    1. b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei;

    2. c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză;

    3. d) Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini

    52

18. 1.18. BRUCELOZA LA OVINE, respectiv Infecţia cu Brucella ovis

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    Supravegherea pasivă	Pe tot teritoriul țării. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului	După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic în relația cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
    Examinarea clinică	Cazurile suspecte se investighează imediat.

    	Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării.
    Supravegherea activă
    Se supun supravegherii serologice:	Se utilizează testul RFC (conform dir.91/68/CE- Anexa D) De la berbecii sacrificaţi cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor morfopatologice si una din metodele HEA, metoda Brown şi Brenn, metoda Gridley şi bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis.
    Berbecii pentru reproducţie, proveniţi din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se testează în procent de 2%.

    1. a) toţi berbecii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale.

    2. b) berbecii cu manifestări de epididimită;

    3. c) oile la 7-14 zile după avort.

    53

19. 1.19. BRUCELOZA LA PORCINE

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    Supravegherea pasivă	Pe tot teritoriul țării. Are ca scop identificarea, notificarea și raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz	După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii și muncitorii implicați zilnic

    	de bruceloză și menținerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.	în relația cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.
    Examinarea clinică	Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinație în cazul importului sau comerțului intracomunitar, în perioada de carantină sau de așteptare/interzicere a mișcării. Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică
    Supravegherea activă
    Supravegherea serologică:
    A.În exploatațiile comerciale înregistrate/autorizate:	Serologic prin SAT sau RSAR Roz Bengal şi confirmarea prin RFC.

    1. a) vierii de reproducţie-la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial ;

    2. b) 5 % din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an;

    3. c) scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat după 7-14 zile de la avort;

    4. d) toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.

    1. 1. Cazurile pozitive, suspecte şi neconcludente serologic, se trimit la IDSA pentru expertiză de laborator.

    2. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 – 21 zile de la avort şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate.

    3. 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator

    54

    	testicole şi eventual material seminal. infecţia brucelică se aplică sistarea reproducției și Programul de asanare.
    Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examineaza in procent de 2% din animale.
    Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic.
    B. În abator: în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar.

    1. 4. Boala se confirmă la LNR din cadrul IDSA prin examene serologice, bacteriologice, histopatologice şi PCR, după caz. LNR izolează și genotipează tulpina.

    2. 5. În exploataţiile în care se confirmă

    1. a) animalele vii: se examinează ante- mortem şi post-mortem ;

    2. b) carnea şi organele: se examinează

    1. b) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii;

    2. c) organele cu leziuni se confiscă.

    55

20. 1.20. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    taberele de vară, de 2 ori la interval de	şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile.

    1. 1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din

    1. 1. Înainte de prelevarea probelor taurii

    2. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori

    7 zile:

    placentare.

    1. a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile;

    56

21. 1.21. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    	MĂSURI supuse tratamentului termic.

    1. 2. În abator:

       1. a) (mamiferele) animalele se examinează ante şi post mortem;

       2. b) examinarea carcaselor şi organelor.

    1. 1. Recoltarea de probe din carcase şi organe de la ovine şi porcine.

    2. 2. Carnea şi organele contaminate se dirijează pentru prelucrare în produse

22. 1.22. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    Supravegherea serologică, prin ELISA si confirmare prin ID : La caprinele domestice in varsta de peste 6 luni: .	Animalele în varstă de 6 luni rămase în exploataţii după eliminarea cazurilor pozitive se testează de 2 ori la interval de 3 luni. Se lucrează pe aceleaşi probe pentru Br. melitensis.	Medicul veterinar de libera practică împuternicit.
    Pentru animalele de reproductie nou introduse prin comerţ intracomunitar

    1. a) 5% din efectivele de caprine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;

    2. b) 2% din efectivele de caprine existente in exploatatiile inregistrate/auorizate sanitar veterinar

    1. 1. In cazul probelor pozitive se testează toate animalele în varstă de 6 luni din localitate sau din exploataţia înregistrată/ autorizată.

    2. 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

    sau import din ţări terţe se examineaza un procent de 1% din animale.

    57

23. 1.23. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    de la animale nevaccinate anti – IBR-IPV.		Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.
    2. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.
    3. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează

    1. 1. Supravegherea serologică prin ELISA in exploatatiile libere inregistrate /autorizate pentru:

       1. a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II;

       2. b) mamele de tauri, la autorizare şi candidatele mame de tauri o dată pe an.

       3. c) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie;

       4. d) Probele de sânge se recoltează

    în procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.

    58

24. 1.24. TRICHOMONOZA BOVINĂ

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    	şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. pentru contraprobe.

    1. 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologica a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină.

    1. 1. Înainte de prelevarea probelor taurii

    2. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator, placentele şi avortonii.

    3. 3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit la laborator în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

25. 1.25. MAEDI –VISNA

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    		Medicul de libera practica imputernicit.

    1. 1. Supravegherea serologică a ovinelor in varsta de peste 6 luni, prin ELISA si confirmare prin ID la:

       1. a) 5% din efectivele de ovine existente in exploatatiile nonprofesionale din fiecare localitate ;

       2. b) 2% din efectivele de ovine existente in exploatatiile inregistrate/autorizate sanitar veterinar

    1. 1. In cazul probelor pozitive se testeaza toate animalele în vârstă de 6 luni din localitate sau din exploataţia înregistrata/ autorizată.

    2. 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie.

    3. 3. Animalele în vârsta de 6 luni ramase in exploatatii dupa eliminarea cazurilor pozitive se testeaza de 2 ori la interval de 3 luni.

    4. 4. Se lucrează pe aceleasi probe pentru Br. Melitensis.

    2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale.

26. 1.26. DURINA

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an;		Probele se prelevează sub responsabilitatea medicului oficial
    2. Examenele serologice prin RFC in caz de suspiciune.

    59

27. 1.27. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    1. Supravegherea serologică a	1. Probele de ser cu rezultat	Medicul de libera practica
    ecvideelor în vârstă de peste 6 luni,	neconcludent sau cazurile de litigiu	imputernicit.
    astfel:	înregistrate la LSVSA se trimit la
    a) armăsarii folosiţi în staţiunile	IDSA pentru expertiză prin testul
    temporare de montă, la autorizare şi	Coggins.
    apoi de 3 ori pe an după cum urmează:	2. Ecvideele reacţionate pozitiv la
    (i) cu 15 zile înainte de plecarea din	testul Coggins nu se mai retestează, iar
    depozit;	proprietarul este obligat să izoleze
    (ii) cu 15 zile înainte de retragerea	aceste animale de alte ecvidee până în
    din staţiunile de montă;	momentul uciderii sau tăierii.
    (iii) după 15 zile de la reîntoarcerea	3. Localităţile indemne, în care s-au
    lor în depozit;	înregistrat unul sau mai multe cazuri
    b) armăsarii din staţiunile permanente	de AIE, se declară contaminate şi se

    de montă la autorizare, de 2 ori pe an respectiv februarie-martie şi octombrie-noiembrie; c) iepele de reproducţie, o dată pe an ; d)ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice şi alte unităţi specializate, de două ori pe an, respectiv februarie – martie, octombrie – noiembrie; e) toate ecvideele seronegative de pe teritoriul României, cu excepţia celor sus menţionate aflate în exploatare, o dată pe an, în semestrul I. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifica in maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiza.	aplică măsurile sanitare veterinare prevăzute de legislaţia în vigoare pentru combatere. transfer.
    Probele recoltate din localitatile și exploatațiile inregistrate/autorizate sanitar veterinar indemne de boala in ultimul an, se lucreaza pe pooluri de cate 5 probe prin ELISA. In cazul probelor pozitive, se retesteaza in vederea confirmarii prin testul Coggins.

    1. 4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, indiferent de scop, din localităţi contaminate în localităţi indemne.

    2. 5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodroame, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate.

    3. 6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate, în herghelii, hipodroame, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline, este permisă numai după două examene serologice negative efectuate la interval de 30 zile, înaintea acestui

    1. 7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine.

    2. 8. Animalele negative din localități sau exploatații inregistrate/autorizate

    60

    	sanitar veterinar contaminate pot părăsi exploatațiile dacă au fost testați prin ID cu 30 zile inaintea mișcării.
    Probele recoltate din localităţile și exploatațiile înregistrate/autorizate contaminate se lucrează prin tesul Coggins (ID).
    2. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.	limfonoduri.
    3. Pentru cabalinele care participă la competiţii internaţionale, testarea se execută cu cel mult 30 zile înainte de plecare, prin imunodifuzie.	În centrele de colectare, pentru cabalinele destinate comerţului intracomunitar se efectuează două teste Coggins la interval de 15 zile şi cu cel mult 30 de zile înaintea părăsirii centrelor de colectare. Testele se vor efectua numai în centrele de colectare.	Medicul veterinar oficial.
    4. Pentru efectivele nou introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale.	1. Se aplică prevederile Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003, cu modificările şi completările ulterioare.	Medicul veterinar oficial.

    1. 9. Respectarea prevederilor Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 686/2003 privind aprobarea Planului pentru eradicarea accelerată a anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 1 octombrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 10. Efectuarea de examene morfopatologice, necropsic, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină,

    61

    62

28. 1.28. MORVA

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    România este indemnă de morvă.
    1.Supravegherea obligatorie prin examen clinic, post-mortem şi testarea alergică sau serologică a tuturor animalelor suspecte sau care urmează a fi sacrificate.	Efectuarea de examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA sau HEV şi bacteriologice pe probe de organe, ţesuturi.	Medicul veterinar oficial.

29. 1.29. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR, RESPECTIV BOALA MUCOASELOR BVD – MD

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    1.Supravegherea serologică prin ELISA sau VN, la toţi taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie, o dată pe an.
    2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR.	sanguin;

    1. 1. În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice.

    2. 2. Animalele de reproducţie diagnosticate cu BVD-MD se elimină de la reproducţie.

    3. 3. Controlul pentru verificarea stării de excretor permanent de virus, se efectuează o dată pe perioada de exploatare economică a animalului.

    4. 4. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral:

       1. a) la toţi taurii şi mamele de taur la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser

    excretorilor de virus.

    1. b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;

    2. c) supravegherea taurilor şi bivolilor de reproducţie din import, vaccinaţi anti BVD, pentru depistarea

30. 1.30. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE

    Supraveghere pasivă

    63

31. 1.31. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    1. Inspecţii efectuate de către	1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste	1. Medicul veterinar de liberă practică
    autoritatea competentă, în	în conformitate cu art. 7 şi 10, precum	împuternicit şi/sau medicul veterinar
    conformitate cu prevederile art. 7 şi	şi cu partea B a anexa nr. 3 la Norma	oficial din cadrul DSVSA.
    art.10 din Norma sanitară veterinară	sanitară veterinară aprobată prin	2. Examenele se efectuează la LSVSA
    ce stabileşte cerinţele de sănătate	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.	şi/sau după caz, LNR din cadrul
    animală pentru animalele de	170/2007, cu modificările şi	IDSA.
    acvacultură şi produsele acestora,	completările ulterioare. Inspecţiile	3. Confirmarea bolii la LNR din
    precum şi pentru prevenirea şi	efectuate conform art.10 din Ord.	cadrul IDSA.
    controlul anumitor boli ale animalelor	ANSVSA 170/2007 vor consta din
    acvatice, aprobată prin Ordinul	verificarea registrelor unităţilor de
    preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007,	acvacultură şi realizarea de examen
    publicat în Monitorul Oficial al	clinic şi anatomopatologic în scopul
    României, Partea I, nr. 679 din 5	detectării modificărilor patologice,
    octombrie 2007, cu modificările şi	potrivit prevederilor anexei Deciziei
    completările ulterioare, care transpune	Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie
    Directiva Consiliului 2006/88/CE, ce	2008 privind orientările pentru

    stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 328 din 24 noiembrie 2006. modificările şi completările ulterioare.

    programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial L 322, 02/12/2008. 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare .

    1. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu

    2. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

    1. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi ale Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002.

    2. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, a Ord. preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completările şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi

    64

32. 1.32. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    de acvacultură din exploataţiile de

    1. 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă.

    2. 2. Examinarea populaţiei animalelor

    1. 1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

    1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

    2. 2. Examenele se efectuează la LSVSA

    ciprinide şi prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural. 3. Costul prelevărilor de probe şi al examenelor de laborator pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, conform părţii B a anexei nr.3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, se vor suporta de către proprietar.

    şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA.

33. 1.33. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

    Supraveghere pasivă.

34. 1.34. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE

    Supraveghere pasivă.

35. 1.35. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ

    Supraveghere pasivă.

36. 1.36. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV

    Supraveghere pasivă.

    65

37. 1.37. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI

    SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
    1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă, în	1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileste în conformitate cu art. 7 şi 10, precum	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar

    conformitate cu prevederile art. 7 şi art.10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    şi cu partea B a anexei nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Ord. ANSVSA 170/2007, vor consta din verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei Deciziei Comisiei nr. 896 din 20 noiembrie 2008. Preşedintelui ANSVSA nr. 75/2006 pentru aprobarea normei sanitare ce stabileşte criterii pentru zonarea şi supravegherea oficială ca urmare a suspiciunii sau confirmării anemiei infecţioase a somonului, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 327 din 11 aprilie 2006. Ordinul preşedintelui ANSVSA

    oficial din cadrul DSVSA. şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA.

    1. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile salmonicole pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Ordinul preşedintelui ANSVSA 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    2. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei, în exploataţiile de salmonide sau în mediu natural.

    1. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Ord. preşedintelui ANSVSA nr.25/2008 a Ord.

    2. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 77/2005, cu completarile şi modificările ulterioare şi cu respectarea prevederilor art. 26, 28 şi 29 din

    1. 2. Examenele se efectuează la LSVSA

    2. 3. Confirmarea bolii în cazul focarelor nou apărute se face la LNR din cadrul IDSA

    66

    nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

38. 1.38. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS

    Supraveghere pasivă.

39. 1.39. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA

    Supraveghere pasivă.

40. 1.40. HAPLOSPORIDIOZA

    Supraveghere pasivă.

41. 1.41. PERKINSOZA – INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS

    Supraveghere pasivă.

42. 1.42. MARTEILIOZA – INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS

    Supraveghere pasivă.

43. 1.43. MIKROCITOZA – INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI

    Supraveghere pasivă.

44. 1.44. SINDROMUL TAURA – LA CRUSTACEE

    Supraveghere pasivă.

45. 1.45. BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE

    Supraveghere pasivă

46. 1.46. LOCA AMERICANĂ

    Supraveghere pasivă

47. 1.47. LOCA EUROPEANĂ

    67

    Supraveghere pasivă

    68

48. 1.48. NOSEMOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, la fel ca la acarapioză. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.	Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1.49 VARROOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit. 2. Supravegherea prin diagnostic de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.	1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 3. Tratamentele pentru varrooză se efectuează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 556 /2008 privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2008- 2010 precum şi a normelor de aplicare a acestuia, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 416 din 3 iunie 2008.	1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

1. 1.50. TROPILELAPSOZA ALBINELOR

   Supraveghere pasivă.

2. 1.51. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP

3. 1.52. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

   Supraveghere pasivă.

4. 1.53. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE

   Supraveghere pasivă.

5. 1.54. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE

   Supraveghere pasivă.

   .

6. 1.55. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE

   Supraveghere pasiva.

   69

7. 1.56. TURBAREA SAU RABIA

   SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
   1. Examinare clinică obligatorie, a	1. În cazul suspicionării/confirmării	Inspecţia şi examinarea clinică se
   carnivorelor care au muşcat sau	rabiei, se aplică prevederile Ordinului	efectuează de către medicii veterinari
   zgâriat persoane şi animale, în	preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008.	oficiali, iar prelevarea de probe se
   perioada de observaţie rabică,	2. În cazul animalelor din exploataţii în	efectuează de medicii veterinari de
   conform Ordinului preşedintelui	care au pătruns carnivore domestice	liberă practică împuterniciţi.

   ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 24 aprilie 2008.	sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare, se procedează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008. 30 de zile de la eliminarea celor pozitive cu exceptia sacrificarii. 5.Aninalele sacrificate si mentionate la pct.4 se testeaza pentru rabie
   2. De laborator – prin examene histologice şi virusologice la carnivore domestice şi sălbatice, precum şi la celelalte mamifere domestice moarte sau ucise de urgenţă, care au prezentat modificări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.	Aujeszky, listerioză prin testele specifice de laborator.
   3. În fondurile cinegetice: Deţinătorii fondurilor de vânătoare au obligativitatea de a anunţa autorităţile sanitar – veterinare competente teritorial cu privire la existenţa animalelor din mediul silvatic cu modificări de comportament ce pot fi	Se efectuează examene histologice şi virusologice pe probele de creier provenite de la speciile sălbatice susceptibile la rabie. In cazul cervideelor şi altor rumegătoare sălbatice, probele se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA, recoltează probe în scop de diagnostic, de la animalele din fondul cinegetic, suspecte de boală, de câte ori se consideră necesar.

   1. 3. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare, se distrug în întregime, nejupuite.

   2. 4. Animalele ramase in exploatatie dupa eliminarea celor pozitive vor putea parasii exploatatia dupa minim

   1. 1. Probele prelevate de la animalele moarte sau ucise pentru examen histologic şi virusologic se trimit la laborator cu respectarea condiţiilor sanitare veterinare obligatorii privind prelevarea, ambalarea, identificarea şi expedierea acestora.

   2. 2. Probele de creier provenite de la rumegătoarele domestice şi sălbatice se vor examina şi pentru EST, boala

   1. 1. Probele se recoltează şi se trimit la laborator de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi. 2.Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

   70

   atribuite rabiei. Aceste animale se ucid cu respectarea prevederilor legale privind protecţia şi bunăstarea animalelor. După ucidere, se prelevează probe în vederea efectuării examenelor histologice şi virusologice.	prin testele specifice de laborator.	Această acţiune se realizează în colaborare cu deţinătorii fondurilor de vânătoare.
   4. Supravegherea circulaţiei tulpinilor de virus rabic pe teritoriul ţării, prin investigaţii de biologie moleculară.	LSVSA judeţene, respectiv al municipiul Bucureşti care depistează probe pozitive va trimite o dată pe an la LNR, câte o probă, provenită de la fiecare specie de animal examinat.	Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.
   5. Rabia la vulpe:	Metodologia de aplicare a Programului	1. Medicii veterinari oficiali din
   Supravegherea, controlul şi	pentru supravegherea, controlul şi	cadrul DSVSA.
   eradicarea se realizează în	eradicarea rabiei pentru anul 2010 este	2. Examinarea probelor se realizează
   conformitate cu Programul pentru	aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.	la LSVSA şi/sau după caz, la LNR
   supravegherea, controlul şi eradicarea	55/2008 pentru aprobarea programului	din cadrul IDSA.
   rabiei pentru anul 2010, transmis epre	strategic privind supravegherea,
   aprobare Comisiei Europene care	controlul şi eradicarea turbării la vulpe
   aprobara programele anuale şi	în România, publicată în Monitorul
   multianuale de eradicare, combatere şi	Oficial nr. 55 din 24 ianuarie 2008.
   monitorizare a anumitor boli ale
   animalelor şi zoonoze, prezentate de
   statele membre pentru 2010 şi
   următorii ani, precum şi a contribuţiei
   financiare a Comunității la aceste
   programe, ce se va publica în Jurnalul
   Oficial al Uniunii Europene şi în
   conformitate cu prevederile Ordinului
   nr. 29/2008.

   71

8. 1.57. ANTRAX

SUPRAVEGHERE 1	PRECIZĂRI TEHNICE 2	PRECIZĂRI EXECUȚIE 3
1. Examen clinic a bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor şi speciilor receptive din fondul cinegetic.
2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge, splină, os lung nedeschis. 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile; b) lichid de puncţie din zona edemastoasă.	1. De la cadavre nedeschise probele de sânge se recoltează prin puncţie venoasă. 2. De la cadavre deschise accidental probele de sânge se recoltează prin puncţie cardiacă sau pe tampoane. 3. Animalele rămase în exploatații după eliminarea celor pozitive vor putea parăsi exploatația după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor pozitive cu excepția dirijării spre sacrificare.
INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR
I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.
II. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar – veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal desemnat de către autoritatea sanitară veterinară	MĂSURI: 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru.

72

competentă.

2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului 3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug.

SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE

73

1. 2. 1. ONCOPATII LA PĂSĂRI – LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

   1	2	3
   1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.	către DSVSA .

   1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de

   1. 1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale.

   2. 2. O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral:

      1. a) boala Marek;

      2. b) leucoze aviare.

   1. 1. Se efectuează examene :

      • – citomorfologice;

      • – hematologice;

      • – necropsice.

   2. 2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

   74

   1. 2. 2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE

      1	2	3
      Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

      1. 1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor.

      2. 2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post- mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om – animal, animal – om în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală.

      1. 1. Se efectuează examene :

         • – citomorfologice;

         • – hematologice;

         • – necropsice.

      2. 2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA.

      3. 3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

      SECŢIUNEA 3 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ANIMALE

      3. 1. ECHINOCOCOZA

      1	2	3
      Monitorizarea incidenţei cazurilor clinice la bovine, ovine şi caprine în abatoarele autorizate.	1. Identificarea obligatorie prin marcarea individuala a câinilor din exploataţii şi stâni.
      	fecale prelevate individual.

      1. 2. Deparazitarea obligatorie se executa o data pe trimestru.

      2. 3. Examenul se efectuează pe probe de materii

      75

   2. 3. 2. LEPTOSPIROZA

      1	2	3
      Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA
      I. La bovine:

      1. 1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7 serotipuri la:

         1. a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an în trimestrul IV;

         2. b) 5 % numărul de animale din exploatatiile inregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de boala în ultimii 5 ani;

         3. c) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie

      1. 1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei.

      2. 2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira interrogans:

         1. a) pomona;

         2. b) icterohaemorhagiae;

         3. c) canicola;

         4. d) Wolffi;

         5. e) hardjo;

         6. f) grippotyphosa;

         7. g) australis;

      leptospirică.
      2. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi examene histologice în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala.	Se efectuează examene morfopatologice, necropsice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.
      II. La cabaline:

      1. h) autumnalis;

      2. i) bataviae.

      1. 3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira interrogans pentru bovine din import:

         1. a) pomona;

         2. b) ichterohaemorhagiae;

         3. c) canicola;

         4. d) wolffi;

         5. e) hardjo;

         6. f) ballum;

         7. g) sejroe;

         8. h) bataviae;

         9. i) australis;

         10. j) gnppotyphosa;

         11. k) autumnalis.

      1. 1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care:

         1. a) există antecedente de boală;

         2. b) s-a diagnosticat recent boala.

      1. 2. Supraveghere serologică prin RMA cu serul ce conţine 6 serotipuri:

         1. a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională;

         2. b) 5% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în

      1. 1. Setul de 6 serotipuri Leptospira interrogans:

         1. a) pomona;

         2. b) b) icterohaemorhagiae;

         3. c) c) canicola;

         4. d) d) hardjo;

         5. e) e) grippotyphosa;

         6. f) f) australis.

      76

      ultimii 5 ani; c) cabalinelor care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică.
      III. La porcine:
      2. Pentru cabalinele introduse prin comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovine din import.
      Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.
      Examenele serologice se efectuează cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe.
      I. ANIMALE VII – bovinele, cabalinele, porcinele. În caz de suspiciune se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă.
      II. CARNEA ŞI ORGANELE În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Levaditti.

      1. 1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care:

         1. a) există antecedente de boală;

         2. b) s-a diagnosticat recent boala.

      77

      

      III. MĂSURI:

      1. 1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii.

      2. 2. Grăsimea se dă în consum după topire.

      3. 3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

78

1. 3.3. FEBRA Q

   1	2	3
   examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic.	ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.
   Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile.		Pe probe sange si avortoni trimise catre DSVSA cu diagnostic neprecizat. (pull de boli).

   1. 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

   2. 2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează

   1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

   2. 2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri,

   79

2. 3.4. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

   1	2	3
   	care au avortat.
   Supraveghere prin RFC sau ELISA a		Pe probe sange si
   bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile		avortoni trimise
   de avort la speciile receptive cu diagnostic		catre DSVSA cu
   neprecizat, pe probe de sânge recoltate după		diagn neprecizat.
   14-21 zile.		(pull de boli).
   		Examenele se
   		efectueaza la
   		LSVSA jud.si/sau
   		dupa caz la LNR
   		din cadrul IDSA.
   		LSVSA au
   		obligatia de a
   		trimite la LNR din
   		cadrul IDSA toate
   		tulp.Salmonella
   		izolate in vederea
   		tipizarii .

   1. 1. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

   2. 2. Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al oilor.Costuri suportate de la buget.

   1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

   2. 2. Examenele de laborator se efectueaza pe avortoni, placente, prelevate de la ovinele

   80

3. 3.5. INFLUENŢA ECVINĂ

   1	2	3
   Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
   1. În caz de suspiciune, la interval de 21 zile se efectuează examene serologice pe probe perechi de sânge şi examene virusologice.	1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, organe sau sânge, după caz.
   2. Supravegherea serologică prin testul IHA, o dată pe an, la 3% din cabalinele din herghelii, hipodroame, cluburi sportive, depozite de armăsari, pe probe prelevate de la animale nevaccinate.

4. 3.6. RINOPNEUMONIA ECVINĂ

   1	2	3
   Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
   1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 zile.
   2. Avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologic.	Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.
   3.Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.	Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

   81

5. 3.7. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

   1	2	3
   Monitorizarea datelor relevante despre boală.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

   1. 1. Supraveghere serologică prin ELISA sau seroneutralizare a:

      1. a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;

      2. b) la 10% din iepele mame din herghelii şi din unităţile specializate, o dată pe an, cu minim o lună înainte de începerea campaniei de montă.

   1. 1. În caz de suspiciune se efectuează examene serologice pe probe perechi, la interval de 14 zile şi virusologice.

   2. 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

   3. 3. Armăsarii de sport şi pentru reproducţie reacţionaţi serologic pozitiv se retestează prin seroneutralizare după 14 zile în vederea stabilirii dinamicii anticorpilor.

   4. 4. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate serologic negative iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate serologic pozitive şi se testează virusologic.

   5. 5. Armăsarii vaccinaţi nu se testează serologic.

   6. 6. Armăsarii serologic pozitivi se testează virusologic prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal

   7. 7. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi.

   8. 8. Animalele cu titru constant sau in remisiune sunt considerate negative.

   9. 9. Iepele reacţionate seropozitiv prin ELISA se

   	retestează prin seroneutralizare de 2 ori la interval de 14 zile pentru stabilirea dinamicii anticorpilor. face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.
   2. Pentru circulaţia intracomunitară / export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de catre

   1. 10. Iepele la care titrul este constant sau în scădere sunt negative, celelalte se menţin izolate până stabilizarea titrului de anticorpi, în această perioadă fiind interzisă utilizarea la montă.

   2. 11. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de circulaţie.

   3. 12. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploaţii certificate sanitar- veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii.

   4. 13. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator.

   5. 14. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus.

   6. 15. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se

   82

   propietar.
   	Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

6. 3.8. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

   Supraveghere pasiva.

   83

1. 3. 9. INFECŢIA CU VIRUS WEST NILE

1	2	3
1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza	Raport trimestrial la ANSVSA de către DSVSA,	Kit-urile se asigură,
date relevante, în special a documentelor	în condiţii de linişte epidemiologică.	prin program de
sanitare veterinare şi a altor documente ce	Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la	cercetare, de către
însoţesc transporturile de animale receptive ce	animale se realizează în conformitate cu	Comisia Europeană
provin din alte state membre ale Uniunii	prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin
Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea	Ordinul ANSVSA 34/2006 modificat şi
animalelor la destinaţie;	completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.
2. Supravegherea clinică pasivă efectuată de
către proprietarii de cabaline ori reprezentanţi
ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice
medicilor veterinari de liberă practică
împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul
DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu
virus West Nile medicilor veterinari de liberă
practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul
DSVSA.

1. Inspecţia planificată a cabalinelor aflate pe teritoriul României, a tuturor ecvideelor care intră în Romania ca urmare a comerţului intracomunitar sau importului din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.:	Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.	Acţiunile de inspecţie planificată sunt efectuate de medicii veterinari oficiali şi/sau de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA şi sunt certificate şi cuantificate de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare.
2. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în toate judeţele, în localităţi ţintă definite conform punctului 3 din coloana 3, astfel: (i) 2% din cabalinele adulte (ii) în situaţia în care nu poate fi realizat integral numărul de probe de sânge necesar de la cabaline, se testează până la 0,1 % din ovinele adulte; (iii) în lipsa probelor de sânge de la ovine, se testează 0,01% din pasările de curte (galinacee şi palmipede) situate în gospodăriile populaţiei pe probe prelevate pentru monitorizarea gripei aviare. Numărul de probe prelevate într-o lună	1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA, 2. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 2 punctul II. 2. la numărul total de animale şi păsări din judeţ se repartizează egal pe parcursul a 12 luni (perioada ianuarie – decembrie). 3. Unităţile epidemiologice cu suprafaţa de 25/25 km şi localităţile ţintă se stabilesc de către DSVSA judeţene şi a municipiului Bucureşti (DSVSA) şi sunt avizate de Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Arboviroze (LNR) din IDSA. 4. Localităţile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate “zone de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om”.

84

trebuie să asigure o depistare a animalelor	5. Detectarea la cabalinele din “zonele de risc
pozitive la prevalenţă maximă de 2% cu grad	pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi
de confidenţă de minimum 95%.	om” a anticorpilor IgM confirmă prezenţa activă
	a virusului West Nile în zona respectivă,
	semnificând un grad ridicat de risc de
	îmbolnăvire a animalelor din specii receptive şi a
	oamenilor.
	6. Pe o rază de 20 km în jurul “zonelor de risc
	pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi
	om” se delimitează zone de supraveghere pentru
	infecţia cu virusul West Nile.
	7. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M
	(IgM) contra virusului West Nile în “zonele de
	risc pentru infecţii cu virusul West Nile la
	animale şi om” este urmată de prelevarea de
	probe pentru izolarea virusului West Nile.
	Probele se recoltează de la animale cu semne
	clinice (equide, păsări, alte mamifere receptive)
	sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări
	capturate vii sau moarte pentru acest scop (în
	special din ordinul Passeriforme, Columbiforme,
	Falconiforme) şi vectori transmiţători (ţânţari).
	8. Zonele de risc pentru infecţii cu virusul West
	Nile la animale şi om, zonele de supraveghere
	precum şi rezultatele testelor de laborator
	efectuate în aceste zone vor fi notificate de către
	ANSVSA şi către autorităţile de sănătate publică.
	9. În zonele de risc pentru infecţii cu virusul West
	Nile la animale şi om şi în zonele de
	supraveghere se aplică măsurile stabilite prin
	“Planul de măsuri pentru prevenirea şi controlul
	infecţiilor cu virusul febrei West Nile la
	animale”. aprobat prin Ordinul Preşedintelui

85

	ANSVSA. 10. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raporate lunar de către DSVSA către ANSVSA. 11. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu virus West Nile în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007.
3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai – octombrie pentru prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile (definite conform punctului 4 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 0,5% cu grad minim de confidenţă de 95%.
4. Supravegherea serologică lunară în perioada mai – octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere (definite conform punctului 6 din coloana 3), pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 2% cu grad minim de confidenţă de 95%.
5. Supraveghere virusologică şi prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare. 6. Testarea virusologică pentru identificarea acidului nucleic viral, antigenului, izolarea,

86

identificarea şi caracterizarea virusului West Nile de la animale (equide, păsări, alte mamifere receptive) cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, şi în zonele de supraveghere. 7. În lipsa animalelor şi păsărilor cu semne clinice sau moarte, se prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice şi sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea, identificarea şi caracterizarea virusului West Nile (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme). Numărul minim de păsări per lună este de 10 în zona de risc şi 5 în zona de supraveghere .
9. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare săptămânală a vectorilor (ţânţari) în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în zonele de supraveghere.

1. 3.10. TULAREMIA

   Supraveghere pasiva.

   87

2. 3.11. BRUCELOZA LA CANIDE

   1	2	3
   1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere.	1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

   brucelică inclusiv la câinii comunitari.

   2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

   1. 2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere:

      1. a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice;

      2. b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie

   88

3. 3.12. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

   Supraveghere pasivă.

4. 3.13. YERSINIOZA RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE -LA SALMONIDE

   Supraveghere pasivă.

5. 3.14. MIXOSOMIAZA

   Supraveghere pasivă.

6. 3.15. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE

   Supraveghere pasivă.

7. 3.16. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE

   Supraveghere pasivă.

8. 3.17. IHTIOFTIRIAZA

   Supraveghere pasivă.

9. 3.18. CRIPTOBIAZA

   Supraveghere pasivă.

10. 3.19. COCCIDIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

    Supraveghere pasivă.

11. 3.20. NEMATODOZE ALE MOLUŞTELOR BIVALVE

    Supraveghere pasivă.

12. 3.21. RICKETIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

    Supraveghere pasivă.

13. 3.22. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

    Supraveghere pasivă.

14. 3.23. MOLUŞTE GASTEROPODE – CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE

    Supraveghere pasivă.

15. 3.24. BATRACIENI- TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZE

    Supraveghere pasivă.

16. 3.25. PESTA RACILOR

    Supraveghere pasivă.

17. 3.26. AMIBIAZA ALBINELOR

    Supraveghere pasiva

18. 3.27. BRAULOZA ALBINELOR

    Supraveghere pasivă.

19. 3.28. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR

    Supraveghere pasivă.

20. 3.29. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE

    Supraveghere pasivă.

21. 3.30. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

    Supraveghere pasivă.

22. 3.31. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

    Supraveghere pasivă.

    89

23. 3.32. LISTERIOZA

    1	2	3
    Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne	Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile

    nervoase, învelitori placentare şi avortoni.	spongiforme transmisibile, rabie, nu s- a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.
    INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR
    I. ANIMALE VII Înspecţia ante- şi post-mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar -veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar -veterinară competentă.	1. ANIMALE VII – bovine, ovine şi porcine. Supraveghere prin examene de laborator.
    II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT Examinarea probelor se efectuează la IISPV şi LSVSA.	2. CARNEA ŞI ORGANELE În caz de suspiciune, se recoltează capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se reexaminează şi după păstrarea la frigider la 4-8 oC timp de 2-4 zile. II. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE şi PRODUSE DIN PESCUIT În caz de suspiciune, se recoltează probe. III. MĂSURI :	.

    90

    	pentru confirmarea bolii.
    	4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008.

    1. 1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea care nu prezintă modificări organoleptice se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

    2. 2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum, se confiscă şi se distrug.

    3. 3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală se trimit la IISPV

    91

24. 3.33. TOXOPLASMOZA

1	2	3
A. La ovine:	1. Examenele serologice se
Supravegherea serologică prin ELISA la:	efectuează pe probele care se
a) 5 % din probele recoltate pentru Brucella	recoltează pentru bruceloză.
melitensis
b) 5% de la toate oile cu avorturi, la 7-14 zile
după avort.

B. La porcine: Supraveghere serologica prin ELISA la: a) 5% de la vierii pentru reproducţie din efectivele de reproductie unde au fost înregistrate avorturi; b) 5% de la scroafele de reproducţie, la 7-14 zile după avort.	2. Examenele serologice se efectuează pe probele care se recoltează pentru examenul pentru bruceloză.
C. La carnasiere pisici. Supraveghere serologică la cerere. Costurile examenelor sunt suportate de catre proprietar.

92

SECŢIUNEA 4 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI EMERGENTE LA ANIMALE

BOALA SUPRAVEGHEATĂ	CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE
1	2	3
1. BACTERIOZE
RUJETUL	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.
STREPTOCOCIA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.
STAFILOCOCIA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente
YERSINIOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.
CHLAMYDIOZA AVIARĂ	Supraveghere anatomopatologică şi	Raportare la autorităţile

	de laborator la speciile receptive.	sanitar-veterinar- competente
COLIBACILOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.
2. MICOZE
ASPERGILOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.
DERMATO-MICOZA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.
3. VIROZE
FEBRA AFTOASA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.
BOALA LYME	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.
ENCEFALITA JAPONEZĂ	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.
ENCEFALO-MIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.
ENCEFALITA DE CĂPUŞE	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.
ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE Şl EXOTICE.	Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive.	Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.
BOALA DE CRIMEEA CONGO	1. Monitorizarea documentelor ce	Supravegherea bolii de	Medici

93

(FEBRA HEMORAGICĂ DE	pot furniza date relevante, în special	Crimeea Congo la animale	veterinari
CRIMEEA CONGO)	a documentelor sanitare veterinare şi	se realizează în	oficiali din
	a altor documente ce însoţesc	conformitate cu	cadrul
	transporturile de animale receptive	prevederile Directivei CE	DSVSA.
	ce provin din state membre ale	99/2003 transpusă prin	Kit-urile se
	Uniunii Europene sau ţări terţe,	Ordinul ANSVSA	asigură, prin
	înainte de debarcarea animalelor la	34/2006 modificat şi	program de
	destinaţie;	completat prin ordinul	cercetare, de
	2. Supravegherea clinică pasivă	ANSVSA nr. 153/2007.	către Comisia
	efectuată de către proprietarii de	Examene anatomoclinice	Europeană.
	animale ori reprezentanţi ai acestora	şi necropsice ale
	şi raportarea oricăror semne clinice	animalelor susceptibile
	ce pot fi atribuite bolii de Crimeea	moarte sau tăiate în
	Congo medicilor veterinari de liberă	perioada de carantină cu
	practică împuterniciţi şi/sau oficiali	prelevarea de probe pentru
	din cadrul DSVSA.	examene de laborator.
	1. Inspecţia planificată a cabalinelor	1. Probele pentru examene	Acţiunile de
	aflate pe teritoriul României, a	serologice de	inspecţie
	tuturor ecvideelor care intră în	supraveghere se testează	planificată
	Romania ca urmare a comerţului	la LSVSA,	sunt efectuate
	intracomunitar sau importului din	2. Numărul de probe	de medicii
	ţări terţe, pe durata perioadei de	rezultat prin aplicarea	veterinari
	aşteptare.	procentelor din coloana 2	oficiali şi/sau
	2. Supravegherea serologică pentru	punctul II. 2. la numărul	de medicii
	depistarea imunoglobulinelor G	total de animle şi păsări	veterinari de
	(IgG) se efectuează lunar în toate	din judet se repartizează	liberă
	judeţele, în localităţi ţintă definite	egal pe parcursul a 12 luni	practică
	conform punctului 3 din coloana 3,	(perioada ianuarie –	împuterniciţi
	pe un nămăr de rumegătoare	decembrie).	de către
	domestice (bovine, ovine şi caprine)	3. Unităţile	DSVSA şi
	care să asigure o depistare a	epidemiologice sunt	sunt
	animalelor pozitive la prevalenţă de	reprezentate de localităţi	certificate şi
	maxim10% cu grad de confidenţă de	(comune) în mediul rural	cuantificate

94

	minimum 95%.	şi de cartiere în mediul	de către
	Numărul de probe prelevate într-o	orăşenesc. Unităţile	medicii
	lună trebuie să fie minim 30.	epidemiologice sunt	veterinari
	3. Supravegherea serologică lunară	avizate de Laboratorul	oficiali din
	în perioada mai – octombrie pentru	Naţional de Referinţă	cadrul
	prezenţa imunoglobulinelor M (IgM)	pentru Arboviroze (LNR)	DSVSA,
	la rumegătoarele din zonele de risc	din IDSA.	conform
	pentru infecţii cu virusul bolii de	4. În unităţile	instrucţiunilor
	Crimeea Congo (definite conform	epidemiologice pe	prevăzute în
	punctului 4 din coloana 3), pe un	teritoriul cărora se	legislaţia în
	număr de animale care să permită	depistează anticorpi	vigoare.
	depistarea celor seropozitive la o	specifici virusului bolii de
	prevalenţă maximă de 5 % cu grad	Crimeea Congo de tipul
	minim de confidenţă de 95%,	IgG vor fi delimitate
	respectiv minimum 50 probe per	“zone de risc pentru
	zonă de risc.	infecţii cu virusul bolii
	4. Supravegherea serologică lunară	de Crimeea Congo la
	în perioada mai – octombrie pentru	animale şi om” cu o rază
	depistarea imunoglobulinelor M	de 3 km în jurul
	(IgM) la cabalinele din zonele de	exploataţiei în care au fost
	supraveghere (definite conform	identificate rumegătoare
	punctului 6 din coloana 3), pe un	seropozitive.
	număr de animale care să permită	5. Detectarea anticorpilor
	depistarea celor seropozitive la o	IgM la rumegătoare din
	prevalenţă maximă de 10% cu grad	“zonele de risc pentru
	minim de confidenţă de 95%.	infecţii cu virusul bolii
	5. Supravegherea entomologică se	de Crimeea Congo la
	realizează în perioada aprilie –	animale şi om” confirmă
	octombrie prin:	prezenţa activă a virusului
	– colectarea de căpuşe adulte care	în zona respectivă,
	parazitează rumegătoarele. Numărul	semnificând un grad
	minim de căpuşe per lună şi unitate	ridicat de risc de
	epidemiologică este de 10	îmbolnăvire pentru

95

	exemplare;	oameni.
	– colectarea de forme imature de	6. În unităţile
	căpuşe de la păsări sălbatice (în	epidemiologice în care se
	special din ordinul Passeriforme,	delimitează “zone de risc
	Columbiforme, Falconiforme)	pentru infecţii cu virusul
	utilizate pentru supravegherea gripei	bolii de Crimeea Congo la
	aviare şi infecţia cu virus West Nile;	animale şi om”, restul
	– colectarea de căpuşe adulte de la	teritoriului se defineşte ca
	animale sălbatice (mistreţi, cervidee,	“zonă de supraveghere
	carnasiere sălbatice, iepuri, alte	pentru infecţii cu virusul
	rozăzoare sălbatice) vînate sau	bolii de Crimeea Congo la
	capturate pentru supravegherea sau	animale şi om”.
	monitorizarea altor boli. Numărul	7. Depistarea de
	minim de căpuşe este de	rumegătoare cu
	50/sezon/judeţ.	imunoglobuline M (IgM)
	6. În cazul apariţiei de cazuri clinice	în “zonele de risc pentru
	la oameni, se prelevează probe de la	infecţii cu virusul bolii de
	animale şi probe de vectori pentru	Crimeea Congo la animale
	investigaţii virusologice (, depistarea	şi om” este urmată de
	antigenului sau acidului nucleic	prelevarea de probe
	viral, izolarea virusului).	pentru izolarea virusului
		West Nile. Probele se
		recoltează de la animale
		cu semne clinice (equide,
		păsări, alte mamifere
		receptive) sau cadavre ori,
		în lipsa acestora, de la
		păsări capturate vii sau
		moarte pentru acest scop
		(în special din ordinul
		Passeriforme,
		Columbiforme,
		Falconiforme) şi vectori

96

transmiţători (ţânţari). 7. Zonele de risc şi de supraveghere pentru infecţii cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om, precum şi rezultatele testelor de laborator efectuate în aceste zone vor fi notificate de DSVSA şi ANSVSA către autorităţile de sănătate publică. 8. În zonele de risc şi de supraveghere pentru infecţia cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om se aplică măsurile stabilite prin “Planul de măsuri pentru prevenirea şi controlul infecţiilor cu virusul bolii de Crimeea Congo la animale şi om”. aprobat prin Ordinul Preşedintelui ANSVSA. 9. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raporate trimestrial de către DSVSA către ANSVSA. 10. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu virusul Bolii de Crimeea

97

		Congo în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Directivei CE 99/2003 transpusă prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2006 modificat şi completat prin ordinul ANSVSA nr. 153/2007. 11. Probele pentru investigaţii virusologice se transmit de către IDSA la laboratoare autorizate din Uniunea Europeană sau alte laboratoare internaţionale autorizate.
4. PARAZITOZE
COCHLIOMYIA HOMINIVORAX	Supraveghere prin examen clinic şi de laborator la speciile receptive.	1. Specii receptive: toate mamiferele cu răni, inclusiv omul. 2. Femela depune până la 400 de ouă pe rănile deschise şi în 24 de ore apar larvele care se afundă în ţesuturile lezate, unde se transformă în stadiul II şi III, în 10 zile. 3. În nomenclatorul OIE se intitulează “Viermele spiralat din Lumea Nouă”- America de Nord.
CHRYSOMYA BEZZIANA	Supraveghere prin examen clinic şi	1. Specii receptive: de

98

	de laborator la speciile receptive.	regulă ouăle sunt depuse pe cadavre şi ocazional pe corpul animalelor vii. 2. Larvele sunt obligatoriu miazigene. În nomenclatorul OIE se intitulează ’’Viermele spiralat din Lumea Veche’’- Europa.
ECHINOCOCOZA/HIDATIDOZA	1. Supravegherea gazdelor intermediare prin examene anatomopatologice şi de laborator. 2. Supravegherea gazdelor definitive prin examene anatomopatologice şi de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.	1. Denumirea bolii include atât parazitoza determinată de Echinococcus granulosus, cât şi Echinococcus multilocularis. 2. Animale receptive pentru cele două specii: a) gazde definitive: câine, lup, vulpe, pisică; b) gazde intermediare: copitate domestice şi sălbatice pentru E. granulosus; rozătoare, copitate pentru E. multilocularis. Omul este receptiv la ambele specii de parazit.
CISTICERCOZA BOVINĂ	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.	1. Pe gazde definitive: omul; 2. Pe gazde intermediare: bovinele.
CISTICERCOZA PORCINA	Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive.	1. Pe gazde definitive: omul;

99

		2. Pe gazde intermediare: porcinele.
TRICHINELOZA	Supraveghere prin examene de laborator respectiv trichineloscopic şi digestie artificială la speciile receptive.	Speciile receptive sunt porcul, mistreţul, ursul, nutria, calul şi asinul.
LEISHMANIOZA	Supraveghere prin examene de laborator la animalele receptive şi identificarea vectorilor.	Agentul etiologic este Leishmania spp. Transmiterea parazitului la animale şi om este asigurată de vectori. Aceştia sunt reprezentaţi de către insecte flebotomine, care fac parte din genurilePhlebotomus şi Lutzomyia.
FASCIOLOZA	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive, inclusiv prin examen serologic ELISA şi examen de identificare a gasteropodelor gazde intermediare.	1. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic şi examen serologic – ELISA. 2. Examenele coproparazitologice şi serologice se efectuează de două ori pe an toamna şi primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză. 3. Examenele de

100

		identificare a gasteropodelor se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.
FILARIOZE	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive şi identificarea vectorilor.	1. Examene clinice şi de laborator pentru gazdele definitive. 2. Filarioze, boli produse de helminţi: parafilarioza cailor, dirofilarioza câinelui şi oncocercozele. Aceste boli sunt transmise de insecte vectori. 3. Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis pentru parafilarioza cailor; ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, pentru dirofilarioza câinelui, uneori şi a pisicii; culicoizii pentru oncocercoza cervicală a calului; simulidele pentru oncocercoza bovină.
ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.	Specii receptive sunt câinele, pisica şi vulpea. La om, paraziţii de la câine produc boală denumită “Larva migrans”.
BALANTIDIOZA	Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.	Specii receptive: porcinele, bovinele,

101

		inclusiv omul.
HEMOSPORIDIOZE	Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.	Examene de laborator pentru gazdele definitive, ovine, bovine, cabaline şi examene de identificarea a vectorilor respectiv a speciilor de căpuşe Ixodidae.
PNEUMOCISTOZA	Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.	Speciile receptive sunt ovinele, caprinele, câinele, pisica, iepurele, cobaiul, şoarecele, vulpea, calul, taurinele, porcinele, omul şi maimuţa cu predilecţie tineretul.
SARCOCISTOZA	Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive.	Speciile receptive sunt bovinele, ovinele, caprinele, suinele, cabalinele, iepurele de casă, găina şi omul.
TENIAZE	Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator coproparazitologic la speciile receptive.	Speciile receptive sunt ovinele, bovinele, suinele şi caprinele. Omul este gazda definitivă pentru Taenia saginata şi Taenia solium.
THELAZIOZA	Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive.	Speciile receptive sunt bovinele, cabalinele şi omul.
DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENII PARAZIŢI LA ANIMALE	Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive.	Speciile receptive sunt mamiferele şi păsările. Omul se contaminează

102

prin contact cu animalele parazitate, adăposturi, ustensile.

SECŢIUNEA 5 – ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI

ŞI TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

103

1. 1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT

   1	2	3
   Material seminal congelat	1. Supravegherea comerţului intracomunitar
   din comerţ intracomunitar	se efectuează pe baza certificatului de
   sau import:	sănătate din ţara de origine, întocmit de
   1. Supraveghere prin	medicul veterinar oficial al statului membru,
   examene specifice de	în conformitate cu prevederile Ordinul
   laborator, numai în caz de	preşedintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu
   suspiciune de contaminare cu	modificările şi completările ulterioare.
   organisme patogene, a	2. Materialul seminal destinat
   materialului seminal congelat	însămânţărilor artificiale trebuie să
   provenit de la bovine în	corespundă condiţiilor de calitate.
   cadrul comerţului
   intracomunitar, conform
   Ordinului preşedintelui
   ANSVSA nr. 205/2006,
   pentru aprobarea Normei
   sanitare veterinare care
   stabileşte cerinţele de
   sănătate a animalelor,
   aplicabile comerţului
   intracomunitar şi importului
   de material seminal provenit
   de la animale domestice din

   specia bovine, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 5 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, ce transpune Directiva 407/88/CEE care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 194 din 22 iulie 1988, cu amendamentele ulterioare; 2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

   104

2. 2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE – MAMITE – MASTITE

Monitorizarea documentelor privind supravegherea mamitelor.	1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la solicitare.
	2. Se interzice livrarea pentru procesare şi consum uman al laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare celule somatice.

SECŢIUNEA 6 – ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ

105

1. 1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, ANALIZA POTABILITĂŢII APEI

   1	2	3
   Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA. de DSVSA .

   106

2. 2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE

   1	2	3
   Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA .

3. 3. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI DE NECESITATE

1	2	3
1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataţiile de animale şi în PIF. 2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.
1. Prin verificarea eficienţei decontaminării: a) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate; b) în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare profilactică. 2. Elaborarea de instrucţiuni specifice.	Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

SECŢIUNEA 7 – ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE

ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

107

1. 1. 1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

   1	2	3
   Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind: veterinare pentru functionarea târgurilor,	a) Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002 de stabilire a normelor sanitare veterinare

   1. a) aplicarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic;

   2. b) accesul în exploataţiile de animale;

   3. c) livrările de animale şi produse;

   4. d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de prelucrare şi incinte;

   5. e) parametrii de microclimat

   6. f) atestările medicale privind sănătatea personalului;

   7. g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate;

   8. h) potabilitatea apei;

   9. i) salubritatea furajelor;

   10. j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie;

   11. k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor;

   12. l) controlul privind condiţiile sanitare

   1. 1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

   2. 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului.

   3. 3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar -veterinar.

   4. 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii.

   5. 5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor.

   6. 6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului.

   7. 7. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare.

   8. 8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative:

   bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale;

   privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 273 din 10 octombrie 2002, cu amendamentele ulterioare.

   1. m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor;

   2. n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului, verificarea documentară şi fizică;

   3. o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor.

   4. p) protecţia mediului.

   5. q) controlul şi supravegherea privind:

      1. (i) vânzările şi cumpărările de animale;

      2. (ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie;

      3. (iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală;

      4. (iv) controlul respectării interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi.

   1. b) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 31 ianuarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

   2. c) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor in timpul transportului internaţional, revizuită, semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 7 aprilie 2006.

   3. d) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1196 din 30 decembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările ulterioare.

   4. e) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea

   108

   Normelor de calitate pe care trebuie sa le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare si analiza a probelor din apele de suprafata destinate producerii de apă potabilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 28 mai 2005, cu modificările şi completările ulterioare; modificările şi completările

   1. f) Hotărârea Guvernului nr.

   2. g) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 94 din 31 ianuarie 2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu

   109

   ulterioare; septembrie 2005; k) Ordinul preşedintelui

   1. h) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005, cu modificările şi completările ulterioare. privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor, publicată în Monitorul Oficial nr. 814 din 8 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;

   2. i) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă si a recomandărilor privind mediul de viaţă al populatiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare; j) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 93/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor care stabileşte metoda analitică de determinare a constituenţilor de origine animală pentru controlul oficial al furajelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 29

   110

   ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006; 9. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.

2. 2. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI

   Cconform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

   1. 2.1. BUNĂSTAREA ANIMALELOR SĂLBATICE ÎN CAPTIVITATE

      Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

      111

   2. 2.2. BUNĂSTAREA ANIMALELOR DIN EXPLOATAŢII

      Conform reglementarilor legale şi legislaţiei europene in vigoare

      112

   3. 2.3. PROTECŢIA ANIMALELOR ÎN TIMPUL TĂIERII SAU UCIDERII

      Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

3. 3. PROTECŢIA ANIMALELOR FOLOSITE PENTRU EXPERIMENTE SAU ÎN ALTE SCOPURI

Conform reglementarilor legale si legislatiei europene in vigoare

1. b) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR CARE AU CONTRIBUIT LA APARIŢIA MORBIDITĂŢII ŞI MORTALITĂŢII CRESCUTE

   1	2	3
   Supravegherea prin examene de	1. Se prelevează probe de furaje, materii
   laborator în toate stările de	prime, premixuri.
   morbiditate sau de mortalitate, în care	2. Probele se examinează: organoleptic,
   sunt incriminate furajele: de volum,	bacteriologic, micologic, micotoxicologic,
   suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală,	toxicologic, chimic, biochimic.
   făinuri proteice, premixuri vitaminice
   şi minerale.

   113

2. c) EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ZONELOR DE RECOLTARE A MOLUŞTELOR BIVALVE

Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul Parlamentului şi al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.	1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve. 2. Evaluarea surselor de poluare microbiologică şi a cantităţii de poluanţi 3. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor. 4. Metoda de examinare pentru contaminanţii bacterieni este cea menţionată la pct 1.17 şi 1.24 din anexa nr. I la Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005 şi la alin. (27) din Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi

	organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 şi (CE) nr. 854/2004, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare.
	5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

114

1. (ii) BIOTOXINE MARINE

   1		2	3
   Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul

   1. 1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve.

   2. 2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor.

   3. 3. Probele trebuie să conţină atât moluşte

   Parlamentului şi al Consiliului nr. 854/2004/CE, cu amendamentele ulterioare.		bivalve cât şi probe de apă pentru furnizarea informaţiilor referitoare la prezenţa speciilor toxice de fitoplancton.

   1. 4. Metodele de diagnostic sunt cele menţionate în Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare.

   2. 5. Raport trimestrial transmis ANSVSA de către DSVSA.

   115

2. (iii) Icre embrionate

1	2	3
Supraveghere prin diagnostic de laborator.	1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA 2. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise, o dată pe an, în perioada obţinerii icrelor embrionate

116

SECŢIUNEA 8 – SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE
1	2	3
Monitorizarea datelor din programul de supraveghere.	Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.
1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie. 2. Expertiză de necesitate.	1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular, precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie. 2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul naţional de referinţă.

SECŢIUNEA 9 – ACŢIUNI PROFILACTICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA

ANIMALE

1. 1. 1. ANTRAX

   PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
   zonă, cu aprobarea ANSVSA.	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

   1. 1. Vaccinarea se execută obligatoriu o dată pe an, pe întreg teritoriul României, înainte de ieşirea la păşunat, la animalele din specii receptive, conform recomandărilor producătorului de vaccin.

   2. 2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător.

   3. 3. In zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de urgenţă în cazul apariţiei unui focar în această

   117

   1. 1.2. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

      PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
      	Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

      1. 1. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

      2. 2. Vaccinarea contra bolii de Newcastle, se realizează astfel:

         1. a) primele două vaccinări din viaţa unei păsări, se realizează cu vaccin viu atenuat preparat dintr-o tulpină lentogenă;

         2. b) a treia vaccinare din viaţa unei păsări se realizează cu

      vaccin viu atenuat sau inactivat. 3. În intervalele dintre vaccinările programate se efectuează vaccinări de completare.
      	2. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA in cazul in care se dispune de DSVSA.

      1. 1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu aprobarea obligatorie a DSVSA care verifică existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării.

      2. 2. Pentru exploataţiile profesionale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice.

      3. 3. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar – veterinar.

      118

   2. 1.3. TURBAREA SAU RABIA

      CONDUITA DE EXECUŢIE	PRECIZĂRI TEHNICE	NIVELUL EXECUŢIEI
      1.Conform recomandărilor producătorilor de vaccin.	I. Vaccinarea animalelor domestice
      	II. Vaccinarea animalelor în mediul silvatic:

      1. 1. Vaccinarea antirabica a câinilor şi pisicilor în vârsta de peste 3 luni se efectueaza o dată pe an.

      2. 2. Vaccinarea antirabica a cainilor şi pisicilor din curti, exploatatii si stani se efectueaza în campanie, in perioada octombrie-decembrie, cu completari lunare pentru animalele ajunse la varsta de vaccinare sau nou introduse, nevaccinate.

      3. 3. Campaniile de vaccinare antirabica a cainilor şi pisicilor din curti, exploatatii si stani se raporteaza la sfarsitul acesteia la DSVSA

      1. 1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

      45 de zile, se efectuează obligatoriu vânători de control a eficienţei vaccinării conform procedurilor legale.

      2. Administratorii fondurilor de vânătoare din fondul cinegetic, în ceea ce priveşte distribuţia momelilor la vizuină.

      1. 1. Vaccinarea orală a vulpilor se aplică de două ori pe an în lunile mai-iunie, octombrie-noiembrie, conform programului de eradicare aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 55/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

      2. 2. Vaccinarea orală a animalelor din mediul silvatic se realizează potrivit intrucţiunilor emise de preşedintele ANSVSA.

      3. 3. După finalizarea campaniilor de vaccinare, după minim

      

      1. 1. Aplicarea momelilor vaccinale se face de către gestionarul fondului de vânătoare sub coordonarea medicului veterinar oficial din cadrul DSVSA.

      2. 2. Acţiunea de recoltare a probelor destinate evaluării imunităţii postvaccinale se execută de medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

      Raportare la ANSVSA.

      Vaccinarea de urgenţă la mistreţi se realizează cu momeli vaccinale.

1. 1.4. PESTA PORCINĂ CLASICĂ

   SECŢIUNEA 10 – ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE, ÎN DOMENIUL SANITAR – VETERINAR

   Se realizează potrivit intrucţiunilor emise de preşedintele ANSVSA.

   1. 1. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar – veterinar.

   2. 2. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din unităţilor subordonate, pe domeniile de competenţă, prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate.

      119

   3. 3. Activitate de instruire in ferme.

      120

   4. 4. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului.

   5. 5. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor.

   6. 6. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar-veterinare la nivel judeţean, al institutelor veterinare de profil şi ANSVSA, astfel:

a)	MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.	1. Prelucrarea statistică a datelor obtinute din activităţile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om. 2. Efectuarea de analize epidemiologice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.
b)	MONITORIZAREA BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.	1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de laboratoarele judeţene. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor şi informarea populaţiei.
c)	MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA, ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ	1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV. 2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător; se va face pe circumscripţii şi localităţi. 3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA şi IDSA: semestrial în zone cunoscute ca poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei a animalelor. a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi. b) Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-veterinare sau de industrie alimentară. 4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi

		control al bolilor.
d)	MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE	1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi informarea populaţiei.
e)	MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ	1. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
f)	MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR	1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere. 2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor. 4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.
g)	MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL IGIENEI ŞI SĂNĂTĂŢII PUBLICE	1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.
h)	MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM	1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA. 2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice.

121

3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

122

CAPITOLUL II

PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE APROBATE PRIN DECIZIA COMISIE EUROPENE NR. 883/2009/CE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ

1. Normele metodologice de aplicare a programelor naţionale de supraveghere, control şi eradicare a bolilor la animale aprobate prin Decizia Comisiei Europene nr. 883/2009/CE de aprobare a programelor anuale și multianuale de eradicare, combatere și monitorizare a anumitor boli ale animalelor și zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2010 și următorii ani, precum și a contribuției financiare a Comunității la aceste programe şi cofinanţate de Comisia Europeană sunt transmise de ANSVSA prin notă de serviciu către DSVSA.

CAPITOLUL III

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
1.	BRUCELOZA*	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporidele Supraveghere de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice II. CARNE şi ORGANE

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SECŢIUNEA 1 – DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		autorizate sanitar – veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar – veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	Se recoltează organe în următoarele cazuri: a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella; b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. III. MĂSURI 1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator. 2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman.
			3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacție pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.

123

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		III. LAPTE
2.	CAMPILOBACTERIOZA*	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, porcinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar – veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar – veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. ANIMALE VII – bovine, ovine, porcine, păsări. Supraveghere de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE Recoltarea de probe din carne III. MĂSURI Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile. 1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare. 2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. 3. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe : a) programul HACCP şi în mod special formulele de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

124

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.
3.	ECHINOCOCOZA* (HIDATIDOZA)	I. ANIMALE VII Animalele din speciile receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ŞI ORGANE Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către	I. ANIMALE VII Supravegherea serologică de 2 ori pe an a câinilor din ferme şi/sau stâne – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman. III. MĂSURI GENERALE Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare. IV. MĂSURI SPECIFICE Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri: a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă; b) Grăsimea se dă în consum fără restricţii; c) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru alimentaţia carnivorelor;

125

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		personalul auxiliar oficial.
4.	LISTERIOZA*	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT 1.Inspecţia post – mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, caprinele, porcinele Supraveghere prin examene de laborator – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. a. CARNE ŞI ORGANE În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8 oC) timp de 48 de ore. II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT: – recoltarea de probe se face conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice. III. MĂSURI 1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic. 2. În cazul confirmării prezenţei L. Monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă, conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1774/2002/CE, cu amendamentele ulterioare. 3. Tulpinile de L. Monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare. 4. Medicul veterinar oficial va controla prin

126

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		oficial. 2. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV.	inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte; b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate ; c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub vid); d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică; e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic; f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către personalul angajat.

127

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		I. ANIMALE VII	I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări): Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE Programul de control pentru Salmonella, în conformitate cu reglementarile Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi analize, după cum urmează : 1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline : a) se recoltează probe de ţesut prin metoda distructivă sau probe tampon prin metoda nedistructivă, de pe suprafaţa carcasei conform Capitolului III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice; b) noduli limfatici ileo-cecali de la bovine, ovine şi porcine recoltaţi randomizat la fiecare lot, în caz de suspiciune şi/sau confirmare; c) os lung nedeschis şi ţesut muscular, în cazul tăierilor în partidă separată în abator în caz de suspiciune şi /sau confirmare. 2. Carcase de păsări: se recoltează carcase întregi. III. MĂSURI: A.1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat, se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută. În cazul identificării în carnea roşie şi carnea de vânat a prezentei S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se declară improprie consumului uman. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este
		Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante mortem în abatoare autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.
	SALMONELOZA*	II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE
5.		1. Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.
		2. Inspecţia şi recoltarea de probe include şi sălile de

128

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri. III. OUĂ Inspecţia şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare ouă unităţi producere ouă lichide, unităţi de procesare ouă, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial – a se vedea Capitolul III, Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice.	corespunzătoare microbiologic. 2. În cazul produselor din carne roşie şi carne de vânat la care s-a decelat prezenta S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se declară improprii consumului uman. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv, efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. 3. a) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezenţa în mod sporadic de Salmonella spp.,serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator. b) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor.

129

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare – a se vedea Capitolul III Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentele Norme metodologice. V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) – a se vedea Capitolul III, Secţiunea 9 din prezentele Norme metodologice

130

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			În toate cazurile în care s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea se declară improprii consumului uman şi se distruge. DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea efectuării analizelor pentru Salmonella. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depistează Salmonela la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare. c) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte produse care au în compoziţie carne de pasăre, se aplică următoarea procedură: i) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman; ii) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic; iii) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman; iv) în toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul unde au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţa a animalelor, prin Sistemul Rapid de Alertă. v) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic;

131

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			d) Loturile de carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium se declară improprii consumului uman; loturile din carne de pasăre dezosată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele) se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unităţi autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu serotipuri de Salmonella ssp pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere sau care au fost identificate că fiind sursa de infecție în cadrul unui focar specific de toxiinfecție alimentară la om se pot admite în consum uman numai după tratare, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut, care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp: a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1234/2007/CE privind standardele de comercializare aplicabile ouălor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 163 din 24 iunie 2008; b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform art.10 din Regulamentul Comisiei nr. 589/2008/CE; c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective. B. În toate cazurile în care a fost depistată prezenta Salmonella spp. în carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau hrana pentru animale, furaje, tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare. C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post – mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA.

132

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			D. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: i) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte; ii) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; iii) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; iv) Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; v) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. vi) În toate cazurile în care, la examenul microbiologic s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. Typhimurium carnea şi produsele derivate se declară improprii consumului uman.

133

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		I. ANIMALE VII	I. ANIMALE VII – porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spiralis se face conform prevederilor Regulamentului Comisiei nr. 2075/2005/CE, cu amendamentele ulterioare. Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr- una din următoarele metode, după cum urmează: 1. Metoda digestiei: a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referinţă; b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă mecanică: i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă; ii) tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă. c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă. 2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile prevăzute de Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/ CE. Marcarea cărnii care au fost supuse examenului pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează conform prevederilor legale. III. MĂSURI a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată
		Animalele tăiate pentru consum uman, respectiv porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive, trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella spp.
		II. CARNEA
6.	TRICHINELOZA*	1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.
		2. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. poate fi realizata şi de personalul

134

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		auxiliar oficial sau de personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial. 3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul Comisiei nr. 2075/2005/CE de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenta de Trichinella în carne, cu amendamentele ulterioare, tot personalul implicat în	Trichinella spiralis se declară improprie consumului uman. b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnii la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei şi a eliminării surselor. c) În situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.

135

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		examinarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. trebuie să fie instruit corespunzător şi să participe la: a) un program de control al testelor utilizate pentru decelarea Trichinella spp; b) o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare şi analiză utilizate în laborator. 4. Examenul pentru decelarea Trichinella spiralis se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în laboratoarele din

136

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		circumscripţiile sanitar – veterinare de asistenţă, în laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine şi/sau cabaline, ori în laboratoarele din unităţile care manipulează carne de vânat sălbatic. 5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
7.	TUBERCULOZA* (produsă de Mycobacterium Bovis)	I. ANIMALE VII – bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic: – se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari	I. ANIMALE VII – bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic: Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi ORGANE

137

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE 1. Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. 2. În cadrul inspecţiei post – mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. 3. În cazul în care nu s- au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă	Se recoltează probe în următoarele cazuri: a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post – mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: 1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici; 2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari. b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post – mortem. III. MĂSURI a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator; b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele

138

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		separată.	mamiferelor se aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare; c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman; d) În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii pentru consumul uman.

139

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		III. LAPTE CRUD A) În exploataţiile de animale producătoare de lapte. B) În unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare.	III. MĂSURI LAPTE CRUD A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan ( TCS) nu va fi utilizat în consum uman. A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline. B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar. B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.

140

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		I. ANIMALE VII	I. ANIMALE VII (bovine) Supraveghere prin examene de laborator – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. PIELE DE BOVINE ŞI LÂNĂ DE OVINE, SUPRAFAŢĂ CARCASE Se recoltează tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, probe de lână de la ovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, precum şi probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC). III. CARNE Se recoltează probe de carne şi carne tocată de la bovine şi ovine. IV. MĂSURI Carne 1. Carnea cu rezultate pozitive se confiscă şi denaturează. 2. Medicul veterinar oficial controlează prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine si caprine;
		Bovinele şi ovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.
8.	ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ*	II. CARCASE şi ORGANE Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.
		III. LAPTE CRUD

141

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. IV. LAPTE Respectarea igienei mulsului.
9.	INFLUENŢA AVIARĂ**	I. PĂSĂRI VII Păsările vii se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar şi în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	I. PĂSĂRI VII A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. MĂSURI: 1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă cazurile suspecte. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport şi cuştilor; b) abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri; c) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a păsărilor; d) prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi procesării; e) îndepărtarea subproduselor rezultate în urma

142

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
			abatorizării păsărilor, respectiv pene, viscere şi a cadavrelor în condiţii de siguranţă; f) interzicerea prezenţei animalelor indezirabile, cum ar fi câinii, pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări; g) interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia carnivorelor. 3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării şi/sau carcase.
10.	RABIA **	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARCASE Inspecţia post – mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE ŞI ORGANE Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioproba şi histologic. Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolul I din prezentele Norme metodologice. III. MĂSURI a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime; b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul muşcăturii, capul şi coloana vertebrală;

143

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru consum uman, fără restricţii.
11.	BOTULISM **	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE – bovine, ovine, caprine, porcine şi leporide Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporide Supraveghere specii receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA. III. MĂSURI 1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman; 2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug; 3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare;

144

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		personalul auxiliar oficial. III. Produse din carne, lapte, peste sau produse compuse in recipienti ermetic inchisi Controlul organoleptic al recipientilor in vederea identificarii eventualelor modificari ulterioare obtinerii, verificarea inchiderii acestora, termostatarea, de catre medicii veterinari oficiali Controlul modului in care sunt respectati si monitorizati parametrii de tratament termic etc, de catre medicii veterinari oficiali.	4. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/ supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte; b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică; c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unităţile de procesare, depozitare şi comercializare.
	LEPTOSPIROZA **	I. ANIMALE VII Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere	I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline Supraveghere serologică prin examene de laborator – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi ORGANE Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la

145

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	animalele tăiate ; III. MĂSURI 1. Carnea şi organele: a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii; b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv; c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi sângele se confiscă; d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor; c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare; d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite de la speciile receptive; e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie
12.
		II. CARNE şi ORGANE
		Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

146

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		III. LAPTELE	publică; În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau carcase. 3. Laptele: a) Respectarea igienei mulsului; b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele receptive.
13.	TUBERCULOZA** (alta decât cea produsă de Mycobacterium Bovis)	I. ANIMALE VII Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE şi ORGANE 1. porcine, ovine, cabaline	I. ANIMALE VII – porcine, ovine, cabaline, păsări Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi ORGANE 1. porcine, ovine, cabaline: a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare; b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni. 2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină).
		a) Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către	III. MĂSURI 1. porcine, ovine, cabaline: măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

147

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. b) La inspecţia post – mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor. c) În cazul în care nu s- au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată. 2. păsări Pasările se supun inspecţiei post – mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor.	2. păsări: Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor. Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de: a) infecţie generalizată; b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în musculatură. În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.
	YERSINIOZA **	I. ANIMALE VII Porcinele se supun	I. ANIMALE VII – porcine : Supraveghere anatomopatologică şi de laborator – a se

148

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
14.		inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE Inspecţia post – mortem a carcaselor şi organelor de porcine se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. TONSILE PALATINE Se recoltează probe de tonsile palatine de la porci tăiaţi în abator, pentru testarea Y. enterocolitica. III. CARNE În caz de suspiciune se recoltează carne: 1. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc; b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic; c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate; d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.
15.	ANISAKIDOZA ** ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI	1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin	I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul

149

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		inspecţie vizuală. 2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare lot de peşte, icre şi lapţi.	auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber. II. MĂSURI Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele, icrele şi lapţii: a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi comercializate pentru consum uman; b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare; c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.
16.	CISTICERCOZA **	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar- veterinar, de către	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, porcinele Supravegherea prin examene de laborator – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman. III. MĂSURI 1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate

150

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
		medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE ŞI ORGANE 1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post – mortem imediat după tăiere. 2. Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări: a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se declară improprii consumului uman; b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale; c) grăsimea de porc se topeşte la 1000C după care se poate utiliza pentru consum; d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chişti. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie; b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.
	ANTRAX ** (B-051)	I. ANIMALE VII Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante mortem în unităţi de tăiere	I. ANIMALE VII – bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele: Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. MĂSURI:

151

Nr. Crt.	Boala	Strategia şi conduita de execuţie	Precizări tehnice***
0	1	2	3
17.		autorizate sanitar- veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.	a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată; b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis; c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului; d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă; e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei; f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.
		II. CARNE şi ORGANE
		Inspecţia post – mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

152

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 2 martie 2006, cu modificările şi completările ulterioare:

* Zoonoze care trebuie monitorizate;

**Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică.

*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR – COMUNICAREA REZULTATELOR INSPECŢIEI:

1. 1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul inspecţiei.

2. 2. a) În cazul în care inspecţiile pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

   1. b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA şi după caz, fondul de vânătoare respectiv.

   2. c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.

3. 3. Rezultatele inspecţiilor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA.

   153

4. 4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de inspectare, suspectează prezenţa unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.

   154

   Secţiunea 2 – SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ DIN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR VETERINAR AVÂND ÎN VEDERE ÎNCADRAREA PE GRUPE DE RISC (****)

   Nr. crt.	Categorie	UNITATEA	CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE
   			PRIN AUDIT, INSPECŢIE, VERIFICARE SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE			PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR
   						Natura probei	Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele de la Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele norme metodologice			Precizări tehnice (*)(**), (***)
   			I. AUDIT medicii veterinari din cadrul Serviciului de Igienă Veterinară şi Epidemiologie din cadrul DSVSA
   			II.Verificare, inspecţie, supraveghere medicii veterinari oficiali din cadrul unităţilor sau/şi CSVSA
   			Categ. III	Categ. II	Categ. I		Categ. III	Categ. II	Categ. I
   		1	2	3	4	5	6	7	8	9
   1.	Unităţi cu activitate generală	a. Depozit frigorific	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Produse depozitate care necesită regim termic	O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse	O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse	O dată pe an pentru fiecare categorie de produse	determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează: microbiologic cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare;
   			II-Permanent	Săptămânal	Lunar
   		b. Unitate de reambalare	I- Lunar	Trimestrial	Săptămânal	Produse alimentare de origine animală	O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse reambalate	O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse reambalate	O dată pe an pentru fiecare categorie de produse reambalate
   			II-Permanent	Săptămânal	Lunar
   		c. Piaţă en-gros	I-Semestrial	Anual	18 luni	Produse expuse la vânzare	O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse	O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse	O dată pe an pentru fiecare categorie de produse
   			II-Permament	Săptămânal	Lunar
   2.	Carne de ongulate domestice	a. Abator	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Ţesut muscular, organe (ficat, rinichi, splină, ganglioni)	O dată pe lună pentru fiecare specie	O dată pe trimestru pentru fiecare specie	O dată pe semestru pentru fiecare specie
   									O dată pe

   1. 1. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine

      1. a) verificarea siguranţei produsului şi, respectiv, a conformităţii alimentului din punct de vedere

   

   

   

   	II-Permanent	Permanent	Permanent	Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli şi Salmonella	O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe	O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe	semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe
   				Tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)	O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA****	O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA****	O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA****
   				Probe de lână de la ovine, din zona pieptului, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)
   				Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine şi ovine, după toaletare, dar înainte de răcirea carcaselor, pentru testarea E. coli verotoxigene (VTEC)
   				Probe de tonsile palatine de la porci tăiaţi în abator, pentru testarea Y. Enterocolitică.	O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA*****	O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA*****	O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA*****

   1. b) verificarea siguranţei produsului

      şi respectiv a conformităţii

      alimentului din punct de vedere

      microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt

      prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională;

   2. c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe

      piaţă;

   3. d) verificarea sistemului de

      proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea

      asigurării siguranţei

      alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de

      retragere/rechemare,

      evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post tratament termic);

   4. e) verificarea conformităţii alimentului/ lotului/ loturilor

      suspicionate;

      155

   5. f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor,

      

      156

      		b. Unitate de tranşare	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Carne tranşată	O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii	O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii	O dată pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii
      			II-Permanent	Permanet	Permanent
      3.	Carne de pasare şi de lagomorfe	a. Abator	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Probe de pe suprafaţa carcaselor şi pielea de pe gât pentru testarea E. coli şi Salmonella Carcasă întreagă pentru testarea Campylobacter spp. şi Salmonella spp.	O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe	O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe	O dată pe semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe
      			II-Permanent	Permanet	Permanent
      							O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA******	O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA******	O dată pe lună , conform reglementărilor UE în vigoare, în baza programului specific elaborat de ANSVSA******
      		b. Unitate de transare	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Carne tranşată	O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii	O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii	O dată pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii
      			II-Permanent	Permanet	Permanent
      4.	Carne de vânat de crescatorie	a. Abator	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Ţesut muscular, organe (ficat, rinichi, splină,	O dată pe lună pentru fiecare specie	O dată pe trimestru pentru fiecare specie	O dată pe semestru pentru fiecare specie

      sesizărilor;

   6. g) obţinerea de informaţii cu privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului.

1. 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o

   neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de notă de control, în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării.

2. 3. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA, care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii sanitare veterinare locale.

   În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de:

   1. a) recoltare

      randomizată şi reprezentativă pentru lot;

   2. b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de

      

      			II-Permanent	Permanet	Permanent	ganglioni). Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine, pentru testarea E. coli şi Salmonella	O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe	O dată pe trimestru conform reglementarilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe	O dată pe semestru conform reglementarilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe
      		b. Unitate de transare carne de vanat de crescatorie	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Carne tranşată	O dată pe trimestru pentru fiecare specie intrată la tranşare şi o dată pe trimestru din carnea tranşată	O dată pe semestru pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe semestru din carnea transata	O dată pe an pentru fiecare specie intrata la transare si o data pe an din carnea transata
      			II-Permanent	Permanet	Permanent
      5.	Carne de vânat salbatic	a. Unitate care manipulează carne de vanat salbatic	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Produse finite	O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse	O data pe trimestru pentru fiecare categorie de produse	O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.
      			II-Permanent	Permanet	Permanent
      		b. Unitate de tranşare carne vanat salbatic	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Carne tranşată	O dată pe semestru pentru fiecare specie şi categorie de carne tranşată	O dată pe an pentru fiecare specie si categorie de carne transata	O dată la 18 luni pentru fiecare specie si categorie de carne transata
      			II-Permanent	Permanent	Permanent
      6.	Carne tocată, preparata şi carne separată mecanic	a. Unitate carne tocată	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Produse finite	O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	O dată pe an comform prevederilor Regulamentului 2073/2005 cu amendamantele ulterioare
      			II-Permanent	Săptămânal	Lunar
      		b. Unitate carne preparată	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Produse finite	O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	O dată pe an comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
      			II-Permanent	Săptămânal	Lunar
      		c. Unitate carne separată	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Produse finite	O dată pe semestru pentru fiecare	O dată pe an pentru fiecare	O data la 18 luni pentru

      alimente cu risc înalt (în baza

      informaţiilor, investigaţiilor şi a

      experienţei anterioare);

   3. c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (de exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA, sau în timpul unei inspecţii sau evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului).

În scopul obţinerii de

date relevante, al monitorizării şi al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi

157

procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro-organism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

		mecanic	II-Permanent	Săptămânal	Lunar		categorie carne	categorie carne	fiecare categorie carne
7.	Produse din carne	Unitate de procesare	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Produse finite	O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	O data pe an comform prevederilor Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			II-Permanent	Permanet	Permanent
8.	Moluste bivalve vii	a. Centru de colectare	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Moluşte bivalve vii Apa de contact	O dată pe trimestru	O dată pe semestru	O dată pe an
			II-Permanent	Săptămânal	Lunar
		b. Centru de purificare	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Moluşte bivalve vii Apa de contact	O dată pe trimestru	O dată pe semestru	O dată pe an
			II-Permanent	Săptămânal	Lunar
9.	Peşte şi produse din pescuit	a. Vas fabrică	Semestrial	Anual	La 18 luni	Peşte şi produse din pescuit	O dată pe semestru pe fiecare specie	O dată pe an pe fiecare specie	O dată la 18 luni pe fiecare specie
		b. Vas congelator	Semestrial	Anual	La 18 luni	Peşte şi produse din pescuit congelate	O dată pe semestru pe fiecare specie	O dată pe an pe fiecare specie	O dată la 18 luni pe fiecare specie
		c. Unitate produse proaspete din pescuit (Cherhana)	I-Trimestrial	Semestrial	Anual	Peşte şi produse din pescuit	O dată pe semestru pentru fiecare specie	O dată pe an pe fiecare specie	O dată la 18 luni pe fiecare specie
			II-Permanent	Săptămânal	Lunar	Produse proaspete din pescuit obţinute	O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute	O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute	O dată pe an pentru fiecare categorie de produse din pescuit obtinute
		d. Unitate procesare produse din pescuit	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Materii prime	O dată pe trimestru pentru fiecare categorie	O dată pe semestru pentru fiecare categorie	O dată pe an pentru fiecare categorie
			II-Permanent	Săptămânal	Lunar	Produse finite	O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse obţinute	O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse obţinute	O dată pe an pentru fiecare categorie de produse obţinute

158

		e. Piaţă de licitatie	I – Lunar	Trimestrial	Semestrial	Produse valorificate	O dată semestru de la 10% dintre comercianţi	O dată an de la 10% dintre comercianti	O dată la 18 luni de la 10% dintre comercianti
			II-Permanent	Săptămânal	Lunar
		f. Piaţă de desfacere	I-Trimestrial	Semestrial	Anual	Produse valorificate	O dată semestru de la cel putin 10% dintre comercianţi	O dată an de la 10% dintre comercianti	O dată la 18 luni de la 10% dintre comercianti
			II-Permanent	Săptămânal	Lunar
10	Lapte crud si produse din lapte	a. Centru de colectare sau/şi ferme care livrează direct laptele la unitate de procesare	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Lapte crud materie primă	O dată pe trimestru ***, pentru 10% din obiective care livrează cea mai mare cantitate de lapte (determinarea parametrilor din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004, cu amendamentele ulterioare)	O dată pe semestru ***, pentru 10% din obiective care livrează cea mai mare cantitate de lapte (determinarea parametrilor din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004, cu amendamentele ulterioare)	O dată pe an ***, pentru 10% din obiective care livrează cea mai mare cantitate (determinarea parametrilor din Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004, cu amendamentele ulterioare)
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial
		b. Unitate de procesare a laptelui materie prima	I-Trimestrial	Semestrial	Anual	Lapte crud materie primă înainte de procesare Produse finite, inclusiv lapte pasteurizat pentru determinarea fosfatazei alcaline	O dată pe trimestru	O dată pe semestru	O dată pe an
			II-Permanent	Săptămânal	Lunar		O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse finite obtinute	O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse finite obtinute	O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse finite obtinute
		c. Unitate de procesare a produselor din lapte	I-Trimestrial	Semestrial	Anual	Materie primă intrată la procesare, inclusiv lapte pasteurizat, alte produse finite	O dată pe lună pentru fiecare categorie in parte	O dată pe trimestru pentru fiecare categorie in parte	O dată pe semestru pentru fiecare categorie in parte
			II-Permanent	Săptămânal	Lunar
11	Oua si produse din oua	a. Centru de ambalare ouă	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Oua	O dată pe trimestru	O dată pe semestru	O dată pe an
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial

159

		b. Unitate producere ouă lichide	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Ouă şi/sau produse finite	O dată pe trimestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute	O dată pe semestru pentru oua si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute	O dată pe an pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial
		c. Unitate procesare ouă	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Ouă şi/sau produse finite	O dată pe trimestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute	O dată pe semestru pentru oua si/sau pentru fiecare categorie de produse obtinute	O dată pe an pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial
12	Picioare de broască şi melci	Unitate de procesare	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Materii prime şi produse finite	O dată pe lună pentru materii prime şi o dată pe trimestru pentru produsele finite	O dată pe semestru	O dată pe an
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial
13	Grasimi animale, untură, jumări	a. Centru de colectare grăsimi animale	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Materii prime	O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte	O dată pe an pe fiecare categorie în parte	O dată la 18 luni pe fiecare categorie in parte
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial
		b. Unitate de procesare grasimi animale	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Produse finite	O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte	O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte	O dată pe trimestru pe fiecare categorie in parte
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial
14	Gelatină	a. Centru de colectare materii prime pentru gelatină	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Materii prime	O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte	O dată pe an pe fiecare categorie în parte	O dată la 18 luni pe fiecare categorie în parte
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial
		b. Unitate de procesare gelatină	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Produse finite	O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte	O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte	O dată la 18 luni pe fiecare categorie in parte
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial
15	Colagen	a. Centru de colectare materii prime pentru colagen	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Materii prime	O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte	O dată pe an pe fiecare categorie în parte	O dată la 18 luni pe fiecare categorie în parte
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial
		b. Unitate de procesare colagen	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Produse finite	O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte	O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte	O dată pe an pe fiecare categorie în parte
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial

160

16	Alte activităţi	a. Unitate de procesare a mierii de albine şi/sau a altor produse apicole	I- Trimestrial	Semestrial	Anual	Materii prime şi produse finite	O dată pe trimestru pentru mierea intrată la procesare şi/sau fiecare categorie de produse în parte obţinute	O dată pe semestru pentru mierea intrată la procesare şi/sau fiecare categorie de produse în parte obţinute	O dată pe an pentru mierea intrată la procesare şi/sau fiecare categorie de produse în parte obţinute
			II- Săptămânal	Lunar	Semestrial
		b. Mijloc de transport	Anual			De pe suprafaţa interioară şi echipamentele din interior	Anual probe de sanitaţie

* I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri:

1. A. notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă;

   1. 1. declanşarea anchetei în scopul:

      1. a) identificării lotului/loturilor suspecte;

      2. b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse;

      3. c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;

      4. d) identificării cauzei/pericolului;

      5. e) evaluării pericolelor/riscului;

      6. f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului.

   2. 2. controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

   3. 3. verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale;

   4. 4. supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat;

   5. 5. reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinelor de analiză;

   6. 6. verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.), precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat);

   7. 7. includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.);

   8. 8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA pot dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat;

   9. 9. centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA.

2. B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, PIF şi DSVSA vor dispune măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr.206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.752 din 4 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare:

   1. 1. În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF

      şi DSVSA vor lua următoarele măsuri:

      1. a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză;

      2. b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006);

   2. 2. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

      În cazul în care, controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

3. C. DSVSA se vor asigura că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri:

   1. 1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz;

      161

   2. 2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme;

   3. 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă;

   4. 4. iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea;

   5. 5. colaborează cu autorităţile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA;

   6. 6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat.

** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (menţionate la coloana 6) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele Norme metodologice, după cum urmează:

1. 1. în cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală va preleva probe pentru efectuarea analizelor de laborator;

   162

2. 2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA pot dispune creşterea frecvenţei inspecţiilor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau

mediu.

*** media geometrică calculată pe o perioadă de 3 luni, cu prelevarea unei 1 probe/lună;

**** Se vor recolta probe de tampoane de pe pielea de bovine, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, probe de lână de la ovine, după sângerarea animalului şi înainte de jupuire, precum şi

probe de carcase de bovine şi ovine numai din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei E. coli verotoxigene (VTEC) elaborat de ANSVSA

***** Se vor recolta probe de tonsile palatine de la porci tăiaţi în abator numai din abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei Yersinia enterocolitica elaborat de ANSVSA.

****** Se vor recolta probe de carcasă de pui broiler numai abatoarele cuprinse în planul de prelevare stabilit prin Programul specific pentru monitorizarea prevalenţei Salmonella spp. şi

Campylobacter spp. elaborat de ANSVSA.

SECŢIUNEA 3 – FIŞA DE EVALUARE CUPRINZÂND CRITERIILE ÎN BAZA CĂRORA SE REALIZEAZĂ ÎNCADRAREA PE GRUPE DE RISC A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, PRELUCREAZĂ ŞI DEPOZITEAZĂ PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ, CARE SE

ÎNTOCMEŞTE O DATĂ LA 6 LUNI DE CĂTRE MEDICII VETERINARI DIN CADRUL BIROULUI/SERVICIULUI DE IGIENĂ VETERINARĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE DIN DSVSA

Denumirea societăţii comerciale

Data auditului:

Sediul societăţii comerciale

Medic veterinar oficial:

Adresa unităţii de producţie

Activitatea pentru care a fost emisă autorizaţia

Număr de autorizare

Categoria

Criteriile de evaluare

Evaluare

Punctaj

Factor de corecţie

Total

Nota

1. Caracteristicile unităţii

1a

Data construcţiei sau a renovării semnificative

Construcţie nouă (0)

Renovare recentă (10)

Relativ recenta (20)

Veche (30)

0.12

1b

Condiţii generale de întreţinere a unităţii şi echipamentelor

Foarte bune (0)

Bune (20)

Acceptabile (40)

Insuficiente (70)

2. Capacitate de producţie

2a

Dimensiunile unităţii şi capacitatea de producţie

Foarte mici (0)

Mici ( 15)

Medii (30)

Mări (50)

0.1

2b

Aria de distribuţie a produselor

Locală (0)

Naţională (15)

Comunitară (30)

Ţări terţe (50)

3. Caracteristicile produsului

3a

Categoria de alimente

A (0)

B (15)

C (30)

D (50)

0.18

3b

Destinaţia utilizării

Aliment care nu poate fi consumat decât după un tratament termic (0)

Aliment care poate fi consumat înaintea gătirii sau transformării (15)

Aliment din categoria B, C şi D gata pentru consum (30)

Alimente pentru categorii speciale (copii, bolnavi etc.) (50)

4 Sistemul de autocontrol

4a

Proceduri preoperaţionale

Complete şi implementate (0)

Necesită completări şi sunt implementate (15)

Necesită completări şi sunt implementate parţial (20)

Nu sunt elaborate şi nu sunt implementate (40)

0.2

4b

Program HACCP

Aplicat şi adecvat (0)

Carenţe minore (15)

Carenţe majore (40)

Inadecvat, neaplicat (60)

5 Criterii specifice

5a

Trasabilitatea

Sistem elaborat şi implementat (0)

Sistem elaborat, parţial implementat (15)

Sistem în curs de elaborare şi implementare (30)

Sistem neelaborat şi neimplementat (50)

0.2

5b

Criterii microbiologice

Plan de control elaborat şi respectat (0)

Plan de control elaborat şi parţial respectat (15)

Plan de control în curs de elaborare şi implementare (30)

Plan de control neelaborat şi neimplementat (50)

6 Antecedente

6a

Istoric (nereguli sau neconformităţi constatate în verificările anterioare)

Nesemnficative sau formale (0)

Nesemnficative sau formale repetate (30)

Substanţiale sau grave, izolate şi rezolvate (60)

Substanţiale sau grave, izolate şi rezolvate (100)

0.2

Categoriile de risc, criterii şi punctaje pentru încadrarea unităţilor de industrie alimentară în baza analizei riscului

• – CATEGORIA I II– unităţi cu risc înalt – peste 50 de puncte;

• – CATEGORIA II – unităţi cu risc mediu – între 30 şi 50 de puncte;

  163

• – CATEGORIA I – unităţi cu risc scazut – mai puţin de 30 de puncte.

  164

  Clasificarea alimentelor in functie de risc

  • – Grupa A – lapte praf, lapte UHT sau altfel sterilizat, branzeturi oparite sau maturate mai mult de 6 luni, conservele, mierea, peste uscat;

  • – Grupa B – Produse din carne crud uscate sau/si maturate, produse din carne semiuscate, produse din carne tratate termic, smantana,lapte pasteurizat, unt, branzeturi maturate mai mult de 60 de zile, lapte batut, iaurt, produse din lapte fermentate, produse din oua pasteurizate sau sterilizate, paste cu carne;

  • – Grupa C – Carne proaspata de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, pasari si lagomorfe, carne tocata si carne preparata, branza proaspata sau maturata mai putin de 60 zile, peste proaspat, fileuri de peste, oua;

  • – Grupa D – Lapte crud, produse din lapte nepasteurizate, produse din peste preparate, icre, produse din peste afumate, marinate, moluste, produse din carne taiate, sosuri proaspete;

SECŢIUNEA 4 – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII*

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
1.	Alimente gata pentru consum destinate sugarilor sau alimente gata preparate destinate unor scopuri medicale speciale	Da	Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	–	–	–
2.	Alimente gata pentru consum ce constituie suport de	Da	Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei	–	–	–

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
	creştere pentru L. monocytogenes , altele decât cele destinate sugarilor şi în scopuri medicale speciale				nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
3.	Alimente gata pentru consum ce nu constituie suport de creştere pentru L. monocytogenes , altele decât cele destinate sugarilor şi în scopuri medicale speciale	Da	Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	–	–	–
	a) Carcase de bovine, ovine, caprine, cabaline	Da	Număr total de germeni	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele	–	–	–

165

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
4.					ulterioare
			Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			E.coli verotoxigene (VTEC) – numai pentru carcasele de bovine şi ovine E.coli verotoxigene (VTEC) – tampoane de pe pielea de bovine, din zona pieptului E.coli verotoxigene (VTEC) –	SR EN ISO 16654/2002	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificaţiilor tehnice transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA)

166

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			probe de lână de la ovine, din zona pieptului
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
	b) Carcase de porcine	Da	Număr total de germeni	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	–	–	–
			Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

167

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Yersinia enterocolitica – probe de tonsile palatine prelevate de la porci tăiaţi în abator	ISO 10273/2003	Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificaţiilor tehnice transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA)
	c) Carcase de păsări respectiv, pui broileri şi curcani	Da	Samonella/25 g de probă comună din pielea gâtului (1)	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare Capitolul III, Secţiunea I,	Determinare a conţinutului în apă la carnea de pasăre	Determinarea raportului apă/proteină	Regulamentul Comisiei nr. 543/2008/CE de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului nr.

168

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
					punctul 5 din prezentele Norme metodologice			1234/2007 în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 157 din 17 iunie 2008
			Campylobacte r /25 g de probă comună din pielea gâtului (1)	SR EN ISO 10272-1/2006 SR ISO / TS 10272-2/2007	Capitolul III, Secţiunea I, punctul 2 din prezentele Norme metodologice
5.	Carne proaspătă şi subproduse comestibile	Da	E. coli verotoxigene (VTEC) – numai pentru carnea proaspătă de bovine şi ovine	SR EN ISO 16654/2002	SR EN ISO 16654/2002 Capitolul III, Secţiunea I, punctul 8 din prezentele Norme metodologice	Prospeţime azot uşor hidrolizabil determinare a pH-ului reacţia Kreis reacţia pentru H2S	SR 9065-7/07 SR ISO 2917/07 SR 9065-10/07 SR 9065-11/07	–
			Determinare specie (numai pentru carnea proaspătă – atunci când se impune)	metoda USDA FSIS	–

169

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
6.	Carne tocată şi carne preparată destinată să fie consumată crudă	Da	Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată)	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil reacţia Kreis conţinut grăsime	SR 9065-7/07 SR 9065-10/07 SR ISO 1443/2008 SR ISO 1444/2008	–
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			E. coli verotoxigene (VTEC) – numai pentru carnea proaspătă de bovine şi ovine	SR EN ISO 16654/2002	SR EN ISO 16654/2002

170

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Yersinia enterocolitica (numai pentru carnea de porcine) (1)	ISO 10273/2003	ISO 10273/2003
			Determinare specie atunci când este cazul	metoda USDA- FSIS	–
7.	Carne tocată şi carne preparată provenită de la păsări, destinată să fie consumată gătită	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil reacţia Kreis	SR 9065-7/07 SR 9065-10/07	–
			Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată) (2)	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

171

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			Escherichia coli (2)	SR ISO 16649- 1,2/2007 ISO/TS 16649- 3/2005	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Determinare specie atunci când este cazul	metoda USDA FSIS ELISA	–
8.	Carne tocată şi carne preparată provenită de la alte specii decât pasăre, destinată să fie consumată gătită	Da	Număr total de germeni (numai pentru carnea tocată) (2)	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil reacţia Kreis	SR 9065-7/07 SR 9065-10/07	–
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE
			Escherichia coli (2)	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE
			Determinare specie atunci când este cazul	metoda USDA- FSIS ELISA	–

172

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
9.	Carne separată mecanic	Da	Număr total de germeni (2)	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil	SR 9065-7/07	–
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Escherichia coli (2)	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Determinare specie– atunci când este cazul	metoda USDA- FSIS	–
10.	Produse din carne destinate a fi consumate crude	Da	Salmonella (cu excepţia produselor care în timpul procesului de	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil	SR 9065-7/07 SR 9065-10/07	–

173

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			fabricare sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella)		ulterioare	reacţia Kreis
			Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Determinare specie atunci când este cazul	Metoda USDA- FSIS	–
11.	Produse din carne de pasăre destinate să fie preparate (gătite)	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil reacţia Kreis	SR 9065-7/07 SR 9065-10/07	–
12.	Produse din carne tratate termic	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil	SR 9065-7/07	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 210/2006 pentru

174

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
					amendamentele ulterioare	reacţia Kreis	SR 9065-10/07	aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 10 din 8 ianuarie 2007, cu completările ulterioare.
			Determinare specie– atunci când este cazul	Metoda ELISA	În funcţie de specificaţiile kit- ului
13.	Gelatină şi colagen	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	–	–	–
14.	Produse din pescuit proaspete(3)	Da, Conform Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE privind stabilirea standardelor	Examen parazitologic	Conform Regulamentului nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2074/2005/CE, cu	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamentele ulterioare; Anexa II la	Regulamentul nr. Comisiei nr. 2074/2005/ CE cu amendamente-le ulterioare;

175

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
		comune de piaţă pentru anumite produse pescăreşti, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 334 din 23 decembrie 1996, cu amendamentele ulterioare			amendamentele ulterioare	histamina(7) (la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae)	Decizia Comisiei 95/149/CE de stabilire a valorilor limită de azot bazic volatil total (ABVT) pentru anumite categorii de produse pescăreşti şi a metodelor de analiză care trebuie utilizate, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L 97 din 29 aprilie 1995 HPLC sau ELISA conform Regulamentului Comisiei nr. 1441/2007/CE de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005	Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/ CE

176

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
							privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322 din 7 decembrie 2007
15.	Produse din pescuit preparate(4)	Da, Conform Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE, cu amendamentele ulterioare	Examen parazitologic	Conform Regulamentului Comisiei nr.2074/2005/ CE, cu amendamentele ulterioare	Regulamentul Comisiei nr. nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil histamina(7) (la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae)	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE HPLC sau ELISA conform Regulamentului Comisiei nr.1441/2007/CE	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente- le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE; Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE
			Listeria monocytogen es (numai pt produsele care se consuma ca atare)	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

177

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
16.	Produse din pescuit transformate(5)	Da, Conform Regulamentului Consiliului nr. 2406/1996/CE, cu amendamentele ulterioare	Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil histamina(7) (la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae)	Regulament Comisiei nr, nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE HPLC sau ELISA conform Regulamentului Comisiei nr. 1441/2007/CE	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE
17.	Conserve din peşte(6)	Da				azot uşor hidrolizabil histamina(7)	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare Anexa II la Decizia

178

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
						(la speciile din familiile de Scombridae şi Clupeidae Na Cl (conţinutul de NaCl % potenţiomet ric sau determinare a continutului in cloruri prin metoda Volhard	HPLC sau ELISA conform Regulamentului Comisiei nr.1441/2007/CE SR ISO 1841-2/2000 sau SR ISO 1841- 1/2000	Comisiei 95/149/CE Regulamentul Comisiei nr. 1441/2007/CE STAS 10844/1987
18.	Carne de peşte separată mecanic (8)	Da	Număr total de germeni	SR EN ISO 4833/2003	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,

179

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
					cu amendamentele ulterioare
			Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
19.	a) Moluşte, crustacee întregi sau decochiliate/de cojite refrigerate sau congelate, fructe de mare refrigerate, congelate şi altele	Da	Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; Anexa II la Decizia 95/149/CE	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu amendamente-le ulterioare; Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE
			Listeria monocytogen es (numai pt cele care se consuma ca atare)	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Stafilococi coagulazo	SR EN ISO 6888-1,2/2002	Regulamentul Comisiei

180

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			pozitivi	AC/2005	nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
	b) Pulpe de broască, melci fără cochilie congelaţi	Da
	c) Moluşte bivalve vii, echinoderme, tunicate şi gasteropode vii	Da	Escherichia coli	ISO/TS 16649- 3/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
20.	a) Crustacee şi moluşte decochiliate gătite	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,	Prospeţime: azot uşor hidrolizabil	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/CE, cu amendamentele	Regulamentul Comisiei nr. 2074/2005/ CE, cu

181

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
					cu amendamentele ulterioare		ulterioare Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE	amendamente-le ulterioare Anexa II la Decizia Comisiei 95/149/CE
	b) Produse decorticate şi decochiliate ale crustaceelor şi moluştelor gătite	Da	Escherichia coli	ISO/TS 16649- 3/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Stafilococi coagulazo pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
21.	Conserve din carne	Da				Conţinut de nitriţi	SR EN 12014- 3/2005	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari

182

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
						Prospeţime: azot uşor hidrolizabil NaCl: (conţinutul de NaCl % potenţiomet ric)	SR 9065-7/07 SR ISO 1841-2/00	destinati utilizarii in produsele alimentare pentru consum uman, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 3 octombrie 2002 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 210/2006, cu completările ulterioare.
22.	a) Lapte crud provenit din unităţile de procesare a laptelui materie primă	Da	Număr total de germeni	SR EN ISO 4833/ 2003(9)	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE	punct crioscopic densitate Prospeţime determinare	SR EN ISO 5764/2003 SR 2418/2008 Anexa A SR 2418/2008	SR 2418/2008

183

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
23.			Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	–	a acidităţii	Anexa B
	a) Lapte crud destinat procesării provenit din exploataţiile de vaci producătoare de lapte	Da	Număr total de germeni	SR EN ISO 4833/ 2003(9)	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.853/2004/CE
			Număr celule somatice	SR EN ISO 13366-1/2008 sau SR ISO 13366- 3/ 2001(9)	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr.853/2004/CE
	b) Lapte pasteurizat şi alte produse lactate lichide pasteurizate		Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Determinare a activităţii fosfatazei alcaline(13)	ISO 11816-1	Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1664/2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr.

184

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
								2074/2005 în ceea ce privește dispozițiile de aplicare privind anumite produse de origine animală destinate consumului uman şi de abrogare a anumitor dispoziţii de aplicare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 320 din 18 noiembrie 2006
	c) Alte produse lactate şi subproduse din lapte, tratat termic	Da	Stafilococi coagulazo pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime determinare a acidităţii	SR ISO 11869/2000 (pentru iaurt)	SR 3665/1999

185

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Enterotoxina stafilococică	Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte(10)	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
	Alte produse lactate din lapte netratat termic	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime determinare a acidităţii:	Metodă IISPV	SR 1981/2008
			Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele

186

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
24.					ulterioare
			Stafilococi coagulazo pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Enterotoxina stafilococică	Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte (10)	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
	Lapte praf şi zer praf	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE,	Prospeţime determinare a acidităţii:	SR ISO 6091/2008 (metodă de referinţă) SR ISO 6092/2008	SR 5559/2008 (lapte praf)

187

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
25.					cu amendamentele ulterioare		(metodă de rutină)
			Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Stafilococi coagulazo- pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Enterotoxina stafilococică	Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte(10)	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
	Formula uscată pentru sugari şi alimente	Da	Enterobacter sakazakii (numai pentru	ISO/TS 22964/2007	Regulamentul Comisiei nr.	–		–

188

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
26.	dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni, formula uscată de continuare pentru copii cu vârsta de peste 6 luni		formula uscată pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni)		2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

189

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			Bacillus cereus prezumtiv (numai pentru formula uscată pentru sugari şi alimente dietetice deshidratate pentru diferite scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub 6 luni)	SR EN ISO 7932/2005 SR EN ISO 21871/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Enterobacteri aceae (la sfârşitul procesului de prelucrare)	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Dacă enterobacteriaceele sunt detectate în oricare unitate de probă, trebuie să fie testat

190

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			pentru:
			Enterobacter sakazakii	ISO/TS 22964/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
27.	Brânză, unt şi smântână obţinute din lapte crud sau lapte ce a fost supus unui tratament termic mai scăzut decât pasteurizarea	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime determinare a acidităţii:	SR 1740/2008 (pentru unt şi produse lactate grase)	SR 3664/2008 (brânză proaspătă) STAS 278/1986 (unt) STAS 7001/A1/1998 (smântână)
			Stafilococi coagulazo pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr.

191

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			(numai pentru brânzeturi )		2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Escherichia coli (numai pentru unt şi smântână)	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Enterotoxina stafilococică	Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte(10)	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Listeria monocytogen es	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
					Regulamentul Comisiei

192

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
28.	Brânzeturi maturate şi nematurate produse din lapte sau din zer, ce a fost supus tratamentului termic	Da	Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Grăsime: a) Metoda de rutină: b) Metoda de referinţă: Umiditate	ISO/FDIS 3433/1975 SR EN ISO 1735/05 ISO 5534/04	SR 1981/2008
			Stafilococi coagulazo pozitivi	SR EN ISO 6888-1,2/2002 AC/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Enterotoxina stafilococică	Metoda europeană de screening a CRL pentru lapte (10)	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
29.	Îngheţată şi deserturi pe bază de produse lactate, congelate	Da	Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Prospeţime determinare a acidităţii	Metodă IISPV	STAS 2444/1988

193

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			Salmonella (numai pentru îngheţata cu lapte ca ingredient, cu excepţia produselor care, în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella)	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
30.	Produse din ouă, cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella	Da	Salmonella (se exclud produsele care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella)	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	Concentrați a de acid butiric 3 OH Conținutul de acid lactic în cazul materiei prime utilizate pentru		Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 853/2004/CE

194

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
			Enterobacteri aceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	fabricarea produselor din ouă –
31.	Alimente gata preparate care conţin ouă crude, cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella	Da	Salmonella (cu excepţia produselor care în timpul procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei, elimină riscul de Salmonella)	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	–		–
32.	Ouă consum	Da	Salmonella (conţinut şi coajă)	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu	–		–

195

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
					amendamentele ulterioare
33.	Miere de albine	Da				– conţinutul de fructoză şi glucoză; – conţinutul de fructoză şi glucoză (suma celor două, exprimată ca zahăr invertit); – conţinutul de zaharoză; – conţinutul de apă; – conţinutul de materii insolubile; – aciditate, indice diastazic, HMF, conductivita te electrică	STAS 784/3/89	Directiva Comisiei 2001/110/CE privind mierea, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 10 din 12 ianuarie 2002 STAS 784/1989

196

Nr. Crt.	Produsul	Examen senzorial	Analize microbiologice			Analize fizico-chimice
			Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)	Criteriu	Metoda	Referenţial interpretare rezultate(12)
0	1	2	3	4	5	6	7	8
34.	Preparate şi semipreparate culinare prelucrate din materii prime de origine animală	Da	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare	–		–
			Listeria monocytogene s	SR EN ISO 11290-1,2 /2000 A1/2005	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare
			Escherichia coli	SR ISO 16649- 1,2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare

* Costurile aferente efectuării examenelor de laborator asupra probelor recoltate de către medicii veterinari oficiali, la cererea operatorilor economici, persoane fizice sau juridice, ori cu ocazia reclamaţiilor, se suportă de către operatorii economici în cauză.

Notă:

197

1. a) parametrii microbiologici prevăzuţi pentru categoriile de produse de Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice se vor efectua în funcţie de sortimentul produsului analizat, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;

   198

2. b) conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Salmonella spp, Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică.

Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenis, E. coli verotoxigene, Stafilococ coagulazo-pozitiv şi Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.

(1)programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA ale DSVSA nominalizate de IISPV;

(2)parametrii în cauză se analizează în cazul în care medicul veterinar oficial constată deficienţe ale condiţiilor de igienă a procesării;

(3)produse proaspete – toate produsele din pescuit (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea şi conservarea, altul decât răcirea;

(4)produse preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea, porţionarea, filetarea etc.;

(5)produse transformate – toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanşarea, deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinaţie a acestor tratamente;

(6)conserve din peşte – toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea, inactivarea şi neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate;

(7)determinările de histamină se vor efectua la speciile menţionate la Capitolul III, Secţiunea 4 din prezentele Norme metodologice, pescuite de nave aparţinând / închiriate unor persoane fizice sau juridice române destinate comercializării în România;

(8)carne din peşte separată mecanic– carnea obţinută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obţinută din produse din pescuit întregi eviscerate şi spălate în prealabil;

(9)se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1664/2006/CE, după cum urmează:

1. a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;

2. b) pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional.

(10)dacă se detectează valori mai mari de 105CFU/g Stafilococi coagulazo-pozitivi, se va testa pentru enterotoxina stafilococică;

(11)la produse din pescuit transformate se vor efectua determinări de drojdii şi mucegaiuri cu excepţia produselor care au în compoziţie drojdii şi mucegaiuri selecţionate;

(12)cu privire la referenţialul pentru interpretarea rezultatelor, precizăm că actele normative care reglementează domeniul, se pot reactualiza în conformitate cu legislaţia naţională, comunitară şi internaţională.

(13)Judeţele Suceava, Maramureş, Mureş, Alba, Timiş, Bucureşti, Constanţa, Cluj, Neamţ şi Ialomiţa vor efectua această determinare. Se vor preleva probe de lapte pasteurizat din unităţile de procesare a laptelui în vederea determinării activităţii fosfatezei alcaline.

SECŢIUNEA 5 – DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITATE DISPUSE DE AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

Determinări microbiologice	Determinări fizico-chimice
Teste de sanitaţie – metoda ATP total * Potabilitate apă – metoda ATP total * Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii Eficienţa pasteurizării laptelui Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud	Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacţiile Nessler, Kreis şi H2S, decelare falsificare smântâna, în funcţie de produs. Examene rapide pentru determinarea: azotiţi, azotaţi, peroxidaza, fosfataza, uree, glucoza în funcţie de produs.*

* Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

199

SECŢIUNEA 6 – SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA MATERIILOR PRIME ŞI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA

Nr. crt.	Produsul	Frecvenţa controlului	Examen senzorial	Examen microbiologic	Interpretare rezultate	Examen fizico- chimic
1.	Apă potabilă,				Directivei Consiliului 98/83 privind calitatea apei destinate consumului uman	Trimestrial pentru
	Gheaţă de					apa din sursă proprie
	contact,		da			conform conform
	Gheaţă introdusă					prevederilor
	în procesul de					Directivei Consiliului

	fabricaţie.			Apa din reţea publică E. coli Enterococi Apa din sursă proprie E coli Enterococi Cl. Perfringes – ( inclusiv pentru spori)		98/83 privind
						calitatea apei
						destinate consumului
						uman cu modificările
						şi completările
		Reţea publică-				ulterioare
		semestrial				pH	SR ISO
		Sursă proprie- trimestrial					10523/199 7
						amoniu	SR ISO
							5664/2001
						azotiţi	SR ISO
							6777/A99/
							2002
						azotaţi	SR ISO
							7890/1/19
							98
						cloruri	SR ISO
							9297/2001
						Sau metode
						alternative validate
						care să indeplinească
						condiţiile impuse de
						prevederile anexei nr.
						III a Directivei
						Consiliului 98/83
						privind calitatea apei
						destinate consumului
						uman, cu
						modificările şi
						completările
						ulterioare

200

2.

Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine animală

Semestrial

da

Număr total de germeni SR EN ISO 4833/2003 Bacterii coliforme ISO 4831/06 şi 4832/06 Drojdii şi mucegaiuri ISO 21527-1/2008

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. din 268 din 11 iunie 1999.

–

NOTĂ:

Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.

SECŢIUNEA 7 – EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE

201

IGIENIZARE

Examene	Frecvenţa controlului *)	Microbiologic	Interpretare rezultate	Unităţile în care se prelevează teste de sanitatie
Teste de sanitaţie	Prelevarea testelor de sanitaţie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma inspecţiei/ verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. Frecvenţa inspecţiilor/verificărilor/ supravegherii/monitorizării se face conform prevederilor Capitolului II,	Număr total de germeni SR EN ISO 4833/2003 Enterobacteriaceae SR ISO 21528/2/2007 Bacterii coliforme ISO 4831/2006 şi 4832/2006 Stafilococ coagulazo-pozitivi SR EN ISO 6888/1,2/2002 AC/2005	Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998	În unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile înregistrate sanitar-veterinar prevăzute la Capitolul III, Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

202

*) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare.

SECŢIUNEA 8 – CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE

Examene	Frecvenţa Controlului	Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare
a) inspecţie; b) verificare; c) supraveghere; d) monitorizare.	Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma inspecţiei/ verificării/ supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. Frecvenţa inspecţiilor/ verificărilor/supravegherii /monitorizării se stabileşte conform prevederilor Capitolului III, Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.	În unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile înregistrate sanitar-veterinar menţionate la Capitolul III Secţiunile 2 şi 3 din prezentele Norme metodologice.

SECŢIUNEA 9. EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR

Grupa de furaje/ matrici

Unităţi controlate /

Examen de laborator1

Referenţial metodă de lucru2

Referenţial interpretare rezultate 3

Grupa de risc

1Examene corespunzatoare matricilor indicate.

2Pe langa metodele de lucru mentionate se pot utiliza metode recomandate de catre CE sau CRL, alte metode alternative standardizate precum si metode preluate din publicatii stiintifice de specialitate dezvoltate si implementate in cadrul laboratorului.

		operatori
	1	2	3	4	5	7
1.	Nutreţuri de volum: fibroase, masă verde, rădăcinoase, tuberculi şi derivate	Exploataţii	Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH- gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB	SR EN ISO 14181/2001	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind substanţele nedorite din hrana pentru animale publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 22 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare	Pesticide
			Metale grele: Pb, Cd	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările ulterioare
		Gospodăriile populaţiei	Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH-alpha, HCH-beta, HCH- gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB	SR EN ISO 14181/2001	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările ulterioare	–

203

3 Cu privire la referentialul pentru interpretarea rezultatelor, precizam ca actele normative care reglementeaza domeniul, se pot reactualiza in conformitate cu legislatia nationala, UE si internationala.

2.	Siloz	Exploataţii	în caz de suspiciuni cu Listeria monocitogenes	SR EN ISO 11290- 1/2000 A1/2005	Verificarea condiţiilor microbiologice în scopul prevenirii îmbolnăvirii animalelor	–
3.	Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe, subproduse, seminţe întregi, oleaginoase şi derivate, şroturi	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol (DON)	Metode HPLC (SR EN 17375:2006 – det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările ulterioare Recomandarea Comisiei nr. 576/2006	Micotoxine
			Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin, DDT, endrin, HCH- alpha, HCH-beta, HCH-gama, Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB, PCB 118, 77, 114, 167	SR EN ISO 14181/2001	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările ulterioare
			Seminţe de buruieni şi plante toxice4	LNR5	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007, cu modificările şi completările ulterioare
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Ordinul al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi

204

4Numai pentru cereale nemacinate si sroturi (conform Ord.ANSVSA 18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

5LNR= Laborator National de Referinţă (Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară)

					pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/2003 pentru aprobarea Normelor privind parametrii de calitate şi salubritate pentru producerea, importul, controlul calităţii, comercializarea şi utilizarea nutreţurilor concentrate simple, combinate, aditivilor furajeri, premixurilor, substanţelor energetice, substanţelor minerale şi a nutreţurilor speciale, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 362 din 28 mai 2003.
4.	Materii prime de origine minerală pentru nutreţuri combinate: fosfaţi, carbonaţi	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Metale grele: Pb, Cd, Hg, As	SAA	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările ulterioare	Metale grele

205

5.	Aditivi furajeri: aminoacizi sintetici, vitamine, microelemente, enzime furajere, drojdii, acidifianţi, emulgatori, antioxidanţi, coloranţi	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Metale grele: Pb, Cd, Hg, As	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările ulterioare	–
6.	Produse si derivate din lapte, inlocuitori de lapte praf	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Micotoxine: Aflatoxina B1, ochratoxina A	Metode HPLC (SR EN 17375:2006 – det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările ulterioare Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006	–
			Melamina6	GS-MS/MS	Decizia Comisiei nr. 921/2008	–
7.	Făină de peşte	Unităţi furnizoare şi depozite	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr. 1774/2002CE	Contamina re cu proteine animale procesate
			Enterobacteriaceae	SR ISO 21528/2/2007	Regulamentul Comisiei nr. 1774/2002CE
			Clostridium perfringens	SR EN ISO 7937/2005	Regulamentul Comisiei nr. 1774/2002/CE

206

6Pentru produsele care au ca tara de origine China sau care au fost ambalate in China.

			Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală in făina de peşte	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005 privind măsurile pentru implementarea interdicţiei totale de administrare a proteinelor animale procesate în hrana animalelor de fermă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 310 din 13 aprilie 2005.
			Nitriţi	SR 13175/1993	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007
			Metale grele: Pb,Cd, Hg, As	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările ulterioare
			Pesticide organoclorurate: aldrin, dieldrin; DDT; endrin; HCH- alpha; HCH-beta; HCH-gama; Heptaclor, Campheclor, Clordan, Endosulfan, HCB, PCB 118, 77, 114, 167	SR EN ISO 14181/2001	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările ulterioare

207

8.	Premixuri vitamino- minerale şi amestecuri minerale	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Metale grele: Pb, Cd, Hg, As	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările ulterioare	–
9.	Premixuri, concentrate proteino- vitamino- minerale şi zooforturi cu conţinut de proteină brută de peste 5%	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Metale grele: Pb, Cd, Hg, As	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificările şi completările ulterioare	–
			Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
			Escherichia coli	SR ISO 7251/2009	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
		Exploataţii	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	–

208

10.	Nutreţuri combinate pentru păsări	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Substanţe coccidiostatice7: Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid	IONO 96/01- LAREAL – LNR AOAC- Association of Official American Chemists – LNR	Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare	–
			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxinaA Zearalenona Deoxynivalenol – DON	Metode HPLC (SR EN 17375:2006 – det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006
			Nitriţi	SR 13175/1993	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare

209

7Intrucât determinarea coccidiostaticelor (Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid) pentru toate matricile si unitatile prevazute se efectueaza numai la retetele specifice categoriilor de varsta la care nu este prevazuta utilizarea acestor substante, trebuie precizata categoria de vartsta pentru care se solicita analiza. Categoriile de varsta la care nu sunt utilizate coccidiostatice sunt listate in Anexa 1.

Substanţe interzise ca aditivi furajeri 8: Amprol, Tylosin Dimetridazol, Nicarbazin, Ronidazol, Ipronidazol Carbadox, Olaquindox Tetracicline, Spiramicina

ISO 13236/1994 AOAC- Association of Official American Chemists – LNR

Regulamentul 1831/2003/CE Recomandarea Comisiei 925/2005

210

8Utilizarea acestor substante este ilegala pentru toate matricile si unitatile prevazute (recoltarea probelor se face atunci cand exista suspiciuni de utilizare neautorizata sau pe baza informatiilor obtinute in urma inspectiilor anterioare). Determinarile pentru Ronidazol, Ipronidazol, Tetracicline si Spiramicina se vor efectua din trimestrul II 2010

			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
			Escherichia coli	SR ISO 7251/2009	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
			Acid cianhidric	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare
			Gosipol liber	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare
			Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005
		Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru mai multe specii	Substanţe coccidiostatice,în funcţie de coccidiostaticul utilizat		Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare	Contamina re încrucişată cu coccidio- statice

211

			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
			Escherichia coli	SR ISO 7251/2009	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
			Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	Contamina re cu proteine animale procesate
		Mijloace de transport autorizate9	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005
			Substanţe coccidiostatice: Monensin, Narasin, Salinomicin, Lasalocid /Avatec	IONO 96/01- LAREAL- LNR AOAC- Association of Official American Chemists – LNR	Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare

212

9Pentru mijloacele de transport se recolteaza probe din furajele in vrac transportate dupa un lot de furaj cu continut de faina proteica sau coccidiostatic (analiza prafului din bena poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminarii incrucisate

		Exploataţii	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005
			Substanţe interzise ca aditivi furajeri, la alegere, pe baza suspiciunii		Regulamentul 1831/2003/CE Recomandarea Comisiei 925/2005
		Ferme mixte	Substanţe coccidiostatice, la alegere, pe baza suspiciunii		Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare
		Gospodăriile populaţiei	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	–
11.	Nutreţuri combinate pentru rumegătoare	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	–

213

			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol	Metode HPLC (SR EN 17375:2006 – det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006
			Nitriţi	SR 13175/1993	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
			Escherichia coli	SR ISO 7251/2009	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
			Acid cianhidric	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare
			Gosipol liber	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare

214

		Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru rumegătoare/ nerumegătoare	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	Contamina re încrucişată cu proteine animale procesate
		Mijloace de transport autorizate	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005
		Exploataţii	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	–
		Exploataţii mixte rumegătoare/ nerumegătoare	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	Furajare incrucişată cu proteine animale procesate
		Gospodăriile populaţiei	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	–
12.	Amestec de uruieli pentru rumegătoare – amestec unic	Exploataţii	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	–

215

			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol / DON	Metode HPLC (SR EN 17375:2006 – det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006
		Gospodăriile populaţiei	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	–
13.	Nutreturi combinate pentru porci	Unităţi producătoare de nutreţ combinat	Substanţe coccidiostatice10: Salinomicin	IONO 96/01- LAREAL – LNR	Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare	–
			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxinivalenol	Metode HPLC (SR EN 17375:2006 – det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006

216

10 Intrucat determinarea Salinomicinului se efectueaza numai la retetele specifice categoriilor de varsta la care nu este prevazuta utilizarea acestei substante, trebuie precizata categoria de varsta pentru care se solicita analiza

			Cupru total 11 Zinc total	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Regulamentul Comisiei nr. 1334/2003/CE
			Nitriţi	SR 13175/1993	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare
			Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
			Escherichia coli	SR ISO 7251/2009	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
			Acid cianhidric	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare

217

11Retetele furajere de interes sunt cele destinate categoriilor de varsta de peste 12 saptamani

			Gosipol liber	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare
			Substanţe interzise ca aditivi furajeri: Amprol, Tylosin, Dimetridazol, Nicarbazin, Ronidazol, Ipronidazol, Carbadox, Olaquindox, Tetracicline, Spiramicina	ISO 13236/1994 AOAC- Association of Official American Chemists – LNR	Regulamentul 1831/2003/CE Recomandarea Comisiei 925/2005

218

		Mijloace de transport autorizate	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/2005	–
			Substanţe coccidiostatice: Salinomicin	IONO 96/01- LAREAL (LNR)	Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare	–
		Exploataţii	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	–
			Substanţe interzise ca aditivi furajeri, la alegere, pe baza suspiciunii		Regulamentul 1831/2003/CE Recomandarea Comisiei 925/2005
		Ferme mixte	Substanţe coccidiostatice, la alegere, pe baza suspiciunii		Regulamentul Comisiei nr. 1831/2003/CE Rec. 925/2005/CE Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare

219

		Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru rumegătoare / nerumegătoare	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	Contamina re incrucisată cu proteine animale procesate
			Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
			Escherichia coli	SR ISO 7251/2009	Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii nr.249/358/ 2003
		Gospodăriile populaţiei	Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală	Regulamentul (CE) nr.152/2009/27.01.2009	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 42/ 2005	–
14.	Nutreţuri pentru cabaline	Ferme de cabaline – crescator	Metale grele: Pb, Cd, Hg, As	SAA	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare	Metale grele
			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol	Metode HPLC (SR EN 17375:2006 – det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006
15.	Nutreţuri	Unităţi producătoare	Salmonella	SR EN ISO 6579/2003 AC/2006	Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE	–

220

	granulate pentru peşti de crescătorie		Enterobacteriaceae	SR ISO 21528-2/2007	Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE
			Clostridium perfringens	SR EN ISO 7937/2005	Regulamentul Comisiei nr. 1774/2002/CE
			Micotoxine: aflatoxina B1, ochratoxina A, zearalenona, deoxynivalenol	Metode HPLC (SR EN 17375:2006 – det. Afl. B1) ELISA (Referential = Protocolul kit-ului)	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 18/2007, cu modificarile si completarile ulterioare Recomandarea Comisiei nr. 576/ 2006

În cursul anului, Asociaţia de Standardizare din România poate înlocui referenţialele metodelor sau ale interpretării rezultatelor.

Trimestrial, IISPV transmite lista cu aceste modificări tuturor LSVSA.

Procurarea şi utilizarea standardelor în vigoare este responsabilitatea fiecărui laborator implicat în controlul oficial.

NOTĂ:

1. 1. In cazul matricelor prevăzute de Regulamentul Comisiei nr. 1774/2002/CE se vor recolta şi examina 5 eşantioane/ probă pentru criteriile microbiologice prevăzute de acesta – Salmonella si Enterobacteriaceae.

2. 2. Pentru matricile care nu se regăsesc în Regulamentul Comisiei nr.1774/2002/CE, prelevarea de probe şi examinarea se vor face pe probă unică.

3. 3. Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite la LNR din cadrul IISPV, prin grija DSVSA, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat.

   221

4. 4. Categoriile de vârstă la care se determină prezenţa coccidiostaticelor în programul de supraveghere, conform Directivei Consiliului nr.70/524/EC, sunt următoarele:

   Coccidiostatic	Categorii 1 de vârstă pentru păsări		Categorii de vârstă pentru porci
   	Categorii de vârstă pentru găini	Categorii de vârstă pentru curci
   MONENSIN	peste 16 săptămâni	peste 16 săptămâni	–
   SALINOMICIN	peste 16 săptămâni	–	Porci – peste 6 luni Tineret porcin – peste 4 luni
   NARASIN	peste 16 săptămâni	–	–
   LASALOCID	peste 16 săptămâni	peste 12 săptămâni	–

   222

   1Categoriile de vârstă care nu se regăsesc în tabel sunt excluse de la controlul pentru supraveghere. Pentru aceste categorii, concentraţia şi utilizarea coccidiostaticelor trebuie menţionate în certificatele de calitate şi pe etichetele produselor.

   SECŢIUNEA 11

   EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA, FURAJE ŞI APĂ

   BOVINE
   Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Categoria de animale	Referenţial interpretare rezultate
   A1	Dienestrol	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor
   		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Diethylstilbestrol /	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret

   	Stilbestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	bovin, vaci	substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor betaagoniste, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 1 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului nr. 96/22/ CE Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Hexestrol	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci
   		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   A2	Methimazole : 2- mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol	Tiroidă, Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   		Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
   	5-Methyl-2-thiouracil	Tiroidă, Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   		Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
   	Thiouracil	Tiroidă, Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   		Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
   A3 A4	Estradiol-17-Beta	Ser	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	tineret bovin, vaci	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Nortestosterone	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci
   		Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Trenbolone	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii	tineret bovin, vaci
   		Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	abator	tineret bovin, vaci
   	Testosterone-17-Beta	Ser	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	tineret bovin, vaci
   	Medroxyprogesteron	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   	Melengestrol
   	Zeranol Zearalenona	Urină, ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   		Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci
   A5	Brombuterol	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

   223

   						bovin, vaci	199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Ractopamin	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci
   	Clenbuterol	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci
   	Mabuterol	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci
   	Brombuterol	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   	Ractopamin	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   	Clenbuterol	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   	Mabuterol	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   A6	Chloramphenicol	Urină	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii	viţei, tineret bovin, vaci	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   		Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, Pif Moraviţa	viţei, tineret bovin, vaci
   	AMOZ / 5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   	AOZ / 3-amino-2- oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   	AHD/SEM	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   	Dimetridazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   	Ipronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   	Metronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   	Ronidazol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   B1	β-lactamice:	Rinichi şi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF	viţei, tineret	Regulamentul Parlamentului European și al

   224

   	Penicilina G Ampicilina Amoxicilina Dicloxacilina	muşchi			Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud	bovin, vaci	Consiliului nr. 470/2009
   	Aminoglicozide: Streptomicina Dihidrostreptomicina Gentamicina Neomicina	Rinichi şi muşchi	ELISA/Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
   	Tetracicline:	Rinichi şi muşchi	Charm II/ELISA	HPLC/DAD	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
   	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Rinichi şi muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
   	Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina Difloxacin Flumequin Marbofloxacin	Rinichi, ficat şi muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
   	Cefalosporine:	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
   	Ceftiofur
   	Cefapirin
   	Sulfamide:	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Sud
   	Sulfadimetoxin
   	Sulfametoxazol
   	Sulfadimidina
   	Sulfaquinoxalina
   B2a	Abamectin	Ficat	HPLC-fluo	HPLC-Fluo	Abator, PIF	viţei, tineret	Regulamentul Parlamentului European și al

   225

   	Doramectin			LC-MS/MS	Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud	bovin	Consiliului nr. 470/2009
   	Ivermectin
   	Moxidectin
   	Albendazol
   	Fenbendazol
   B2b	Monensin	Ficat	LC-MS/MS	LC-Q-TOF	Abator	tineret bovin, vaci	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Salinomicin
   	Nicarbazin
   	Lasalocid Cypermethrin
   B2c		Muşchi	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin, vaci	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE Regulamentul Comisiei nr. 1213/2008
   	Deltamethrin
   	Resmetrin
   	Fenvalerat
   	Cyflutrin
   	Bifentrin
   	Permethrin
   	Flumetrin
   B2d	Acepromazine	Rinichi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	tineret bovin, vaci	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE
   	Haloperidol
   	Carazolol
   	Clorpromazin
   	Propionylpromazine
   B2e	Oxyphenbutazone	, ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Regulamentul Comisiei nr. 582/2009 (diclofenac) Decizia Comisiei 2005/ 34/ CE
   	Diclofenac
   	Carprofen
   	Phenylbutazone
   	Acid tolfenamic
   	Flunixin
   	Meloxicam
   B2f	Dexamethasone	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	viţei, tineret bovin, vaci	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Prednisolon
   	Betametazona
   	Metilprednisolon
   	Carbadox	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	viţei, tineret	Directiva Consiliului nr.96/23/ CE

   226

   	Olaquindox					bovin, vaci
   B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 138 din 26 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare, care transpune în legislaţia naţională Directiva Consiliului 86/363 /CEE Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
   	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Clordan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	HCB	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   B3b	Ethion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE
   	Malathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Parathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Parathion methyl	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Clorpirifos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Clorpirifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Fention	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Metidation	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Pirimifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Profenofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Pirazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Triazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Phorate	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin

   227

   	Coumaphos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   	Phoxim	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	tineret bovin
   B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Abator	viţei, tineret bovin, vaci	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
   	Plumb Pb	Muşchi	SAA	SAA	Abator	viţei, tineret bovin, vaci
   Observaţii
   B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise, la anumite specii sau produse, intensitatea controlului trebuie, în zonele în cauză , să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de Program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare.

   PORCINE
   Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
   A1	Dienestrol	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Diethylstilbestrol /Stilbestrol	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii
   		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Hexestrol	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii
   		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   A2	Methimazole: 2-mercapto- 1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii	Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 199/2006 Decizia Comisiei 2005/34/CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   		Tiroidă, urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	5-Methyl-2-thiouracil Thiouracil	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
   		Tiroidă, Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Thiouracil	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
   		Tiroidă,	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator

   228

   		Urină
   A3	Nortestosterone	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE
   					Abator
   	Trenbolone	Urină, ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Medroxyprogesterone	Muşchi Ficat	GC-MS/MS LC-MS/MS	GC-MS/MS LC-MS/MS	Abator abator
   	Melengestrol
   	Altrenogest					Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   A4	Zeranol Zearalenona	Urină, ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE
   					Exploataţii
   A5	Brombuterol	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 / CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Clenbuterol	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
   	Mabuterol	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
   	Ractopamin	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
   	Brombuterol	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Clenbuterol	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Mabuterol	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Ractopamin	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   A6	Chloramphenicol	Urină	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   		Muşchi	ELISA	LC-MS/M	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Moraviţa	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   	Dimetridazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   	Ipronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   	Metronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   	Ronidazol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator

   229

   	AMOZ/ 5- methylmorpholino-3-amino- 2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   	AOZ/ 3-amino-2- oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   	AHD/SEM	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina Dicloxacilina	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Aminoglicozide: Streptomicina Dihidrostreptomicina Gentamicina Neomicina	Rinichi, muşchi	ELISA/ Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
   	Tetracicline:	Rinichi, muşchi	Charm II/ELISA	HPLC/DAD	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
   	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
   	Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina Difloxacin Flumequin marbofloxacin	Rinichi, ficat şi muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
   	Cefalosporine: Ceftiofur	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud
   	Sulfamide:	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Sud	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Sulfadimetoxin
   	Sulfametoxazol
   	Sulfadimidina
   	Sulfaquinoxalina

   230

   B2a	Abamectin	Ficat	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Abator,PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Doramectin
   	Ivermectin
   B2b	Lasalocid	Ficat	LC-MS/MS	LC-Q-TOF	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Nicarbazin
   	Salinomycin
   B2c	Cypermethrin	Muşchi	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE Regulamentul Comisiei nr. 1213/2008
   	Resmetrin
   	Fenvalerat
   	Cyflutrin
   	Bifentrin
   	Deltamethrin
   	Permethrin
   	Flumetrin
   B2d	Azaperon	Rinichi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Directiva Consiliului nr.96/22/ CE Decizia Comisiei 2005/34/ CE
   	Acepromazina
   	Haloperidol
   	Carazolol
   	Clorpromazin
   	Propionylpromazine
   B2e	Oxyphenbutazone	ficat şi muşchi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Regulamentul Comisiei nr. 582/2009 (diclofenac) Decizia Comisiei 2005/34/ CE
   	Diclofenac
   	Phenylbutazone
   	Acid tolfenamic
   	Meloxicam
   B2f	Dexamethasone	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Prednisolon
   	Betametazona
   	Metilprednisolon
   	Carbadox Olaquindox	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului nr.96/23/ CE
   B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/ 2005/CE
   	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator

   231

   	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
   	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Clordan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCB	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   B3b	Coumaphos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/ 2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/ 2006/ CE Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE
   	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Ethion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Malathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Parathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Parathion methyl	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Clorpirifos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Clorpirifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Fention	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Metidation	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Pirimifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Profenofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Pirazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Triazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Phorate	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator

   232

   B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/ 2006/ CE amendat prin Regulamentul Comisiei nr.629-2008 Regulamentul Consiliului nr. 315/ 1993/CEE
   	Plumb Pb
   B3d	Ochratoxina A**	Rinichi	ELISA	HPLC	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/CE, Recomandarea Comisiei nr. 576/2006/CE
   Observaţii
   B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise, la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în cauză intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare
   Ochratoxina A**		în caz de suspiciune şi din furaj

   OVINE/ CAPRINE
   Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
   A1	Dienestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Diethylstilbestrol / Stilbestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Hexestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   A2	Methimazole: 2-mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol	Tiroidă, urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	5-Methyl-2-thiouracil	Tiroidă, Urina	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   A3	Nortestosterone	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Trenbolone	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   A4	Zeranol Zearalenona	Urină, ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   A5	Brombuterol	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Clenbuterol
   	Mabuterol
   A6	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   	AMOZ / 5-methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator

   233

   	AOZ / 3-amino-2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   	AHD/SEM	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   	Dimetridazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   	Ipronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   	Metronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   	Ronidazol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina Dicloxacilina	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Aminoglicozide: Streptomicina Dihidrostreptomicina Neomicina	Rinichi, muşchi	ELISA/ Charm II	LC-MS/MS	Abator
   	Tetracicline:	Rinichi, muşchi	Charm II/ELISA	HPLC/DAD	Abator
   	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
   	Cefalosporine: Ceftiofur	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
   	Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina Difloxacin Flumequin marbofloxacin	Rinichi, ficat şi muşchi	ELISA Charm II	LC-MS/MS LC-MS/MS	Abator Abator
   	Sulfamide:	Rinichi, muşchi
   	Sulfadimetoxin
   	Sulfametoxazol
   	Sulfadimidina
   	Sulfaquinoxalina
   B2a	Abamectin	Ficat	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Abator	Regulamentul Consiliului nr.2377/90/CEE
   	Doramectin
   	Ivermectin
   	Moxidectin

   234

   	Albendazol
   	Fenbendazol
   B2b	Lasalocid	Ficat	LC-MS/MS	LC-Q-TOF	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Nicarbazin
   	Monensin
   	Salinomycin
   B2c B2d	Cypermethrin	Muşchi	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE Regulamentul Comisiei nr. 1213/2008
   	Resmetrin
   	Fenvalerat
   	Cyflutrin
   	Bifentrin
   	Deltamethrin
   	Permethrin
   	Flumetrin
   	Propionylpromazine	Rinichi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE
   	Acepromazine
   	Haloperidol
   	Clorpromazin
   B2e	Oxyphenbutazone	ficat şi muşchi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Diclofenac
   	Phenylbutazon
   	Meloxicam
   B2f	Prednisolon, Dexametazona	Urina	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului nr.96/23/CE
   	Betametazona
   	Metilprednisolon
   	Carbadox Olaquindox	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS
   B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
   	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator

   235

   	gamma-HCH (HCH, Lindane)	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Clordan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCB	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   B3b	Coumaphos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr. 178/2006/ CE Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE
   	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Ethion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Malathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Parathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Parathionmethyl	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Clorpirifos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Clorpirifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Fention	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Metidation	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Pirimifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Profenofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Pirazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Triazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator

   236

   	Phorate	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
   	Plumb Pb
   Observaţii
   B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

   CABALINE
   Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
   A1	Dienestrol	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Diethylstilbestrol / Stilbestrol	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii
   		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Hexestrol	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Exploataţii
   		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   A2	Methimazole : 2- mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	5-Methyl-2-thiouracil	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
   	Thiouracil	Urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Exploataţii
   A3	Nortestosteron	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE
   	Trenbolon	urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Altrenogest	ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator

   237

   A4	Zeranol Zearalenona	Urină, ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   A5	Brombuterol	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Clenbuterol	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Mabuterol	Ficat şi urină	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   A6	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina Dicloxacilina	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Aminoglicozide: Neomicina	Rinichi, muşchi	ELISA/ Charm II	LC-MS/MS	Abator
   	Tetracicline:	Rinichi, muşchi	Charm II/ELISA	HPLC/DAD	Abator
   	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
   	Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina Difloxacin Flumequin Marbofloxacin	Rinichi, muşchi, Ficat	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   	Cefalosporine: Ceftiofur	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
   	Sulfamide:	Rinichi, muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Sulfadimetoxin
   	Sulfametoxazol
   	Sulfadimidina
   	Sulfaquinoxalina
   B2a	Abamectin	Ficat	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al
   	Doramectin
   	Ivermectin

   238

   	Moxidectin					Consiliului nr. 470/2009
   B2c	Cypermethrin	Muşchi	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 ecomandarea Comisiei 225/2007/ CE Regulamentul Comisiei nr. 1213/2008
   	Deltamethrin
   	Resmetrin
   	Fenvalerat
   	Cyflutrin
   	Bifentrin
   	Permethrin
   B2d	Acepromazine	Rinichi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/CE
   	Haloperidol	Rinichi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Clorpromazina	Rinichi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   	Propionylpromazine	Rinichi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   B2e	Oxyphenbutazone	ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Decizia Comisiei 2005/34/CE
   	Diclofenac
   	Phenylbutazone
   	Carprofen
   	Vedaprofen
   	Flunixin
   	Meloxicam
   B2f	Prednisolon	Urină	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Betametazona
   	Metilprednisolon
   	Dexamethasone
   B3a	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
   	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Clordan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator

   239

   	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCB	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   B3b	Ethion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE
   	Malathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Parathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Parathion methyl	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Clorpirifos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Clorpirifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Fention	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Metidation	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Pirimifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Profenofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Pirazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Triazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Phorate	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
   Observaţii
   B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

   240

   PĂSĂRI
   Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
   A1	Dienestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Diethylstilbestrol /Stilbestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Hexestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   A2	5-Methyl-2-thiouracil Thiouracil	Muşchi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Directiva consiliului96/22 EC (anexa II) Decizia Comisiei 2005/34/CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   A3	Nortestosterone	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 /CE
   	Trenbolone	Muşchi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   A4	Zeranol Zearalenona	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator
   A5	Brombuterol	Ficat	LC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Clenbuterol	Ficat	LC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Mabuterol	Ficat	LC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   A6	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   	Dimetridazole	Sânge	ELISA	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanta Sud
   	Ipronidazole	Sânge	ELISA	LC-MS/MS
   	Metronidazole	Sânge	ELISA	LC-MS/MS
   	Ronidazol	Sânge	ELISA	LC-MS/MS
   	AMOZ/5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord

   241

   	AOZ/3-amino-2- oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord
   	AHD/SEM	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord
   	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii
   	Dimetridazole	Sânge	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii
   	Ipronidazole	Sânge	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii
   	Metronidazole	Sânge	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii
   	Ronidazol	Sânge	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii
   	AMOZ/ 5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Exploataţii, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Otopeni
   	AOZ/(3-amino-2- oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS
   	AHD/SEM	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS
   B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina Dicloxacilina	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Otopeni	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Aminoglicozide: Neomicina	Muşchi	ELISA/ Charm II	LC-MS/MS
   	Tetracicline:	Muşchi	Charm II/ELISA	HPLC/DAD
   	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS
   	Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina Difloxacin Flumequin marbofloxacin	Ficat şi muşchi	ELISA	LC-MS/MS
   	Sulfamide:	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator, PIF Constanţa Nord	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Sulfadimetoxin
   	Sulfametoxazol
   	Sulfadimidina
   	Sulfaquinoxalina

   242

   B2b	Lasalocid	Ficat	LC-MS/MS	LC-Q-TOF	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Narazin
   	Monensin
   	Salinomycin
   B2c	Cypermethrin	Muşchi	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE SANCO 1556/2008
   	Resmetrin
   	Fenvalerat
   	Cyflutrin
   	Bifentrin
   	Deltamethrin
   	Permethrin
   	Flumetrin
   B2e	Oxyphenbutazone	Muşchi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Decizia Comisiei 2005/34/ CE
   	Phenylbutazone
   B2f	Carbadox Olaquindox	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Directiva Consiliului nr.96/23/ CE
   B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
   	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Clordan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCB	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator

   243

   	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   B3b	Coumaphos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE Recomandarea Comisiei nr.225/2007/ CE
   	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Ethion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Malathion	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Parathion methyl	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Clorpirifos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Clorpirifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Diazinon	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Fention	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Metidation	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Pirimifos metil	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Profenofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Pirazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Triazofos	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   	Phorate	Grăsime	GC-NPD	GC-MS/MS	Abator
   B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
   	Plumb Pb
   Observaţii
   B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare
   Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE

   244

   ACVACULTURA
   Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
   A1	Dienestrol	Peşte de crescătorie	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Ferma piscicola	Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Diethylstilbestrol / Stilbestrol
   	Hexestrol
   A3	Nortestosterone	Peşte de crescătorie	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Ferma piscicola	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 /CE
   	Trenbolone	Peşte de crescătorie	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Ferma piscicola
   A4	Zeranol Zearalenona	Peşte de crescătorie	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Ferma piscicola	Directiva Consiliului 96/22 EC (anexa II) Decizia Comisiei 2005/34/CE
   A6	Chloramphenicol	Peşte de crescătorie	ELISA	LC-MS/MS	Ferma piscicola PIF Constanţa Sud, PIF Constanţa Nord	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   A6	Dimetridazole	Peşte de crescătorie	ELISA	LC-MS/MS	Ferma piscicola	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   A6	AMOZ (5- methylmorpholino-3- amino-2- oxazolidone) AOZ (3-amino-2- oxazolidone)	Peşte de crescătorie	ELISA	LC-MS/MS	Ferma piscicola	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   	AHD/SEM	Peşte de crescătorie	ELISA	LC-MS/MS

   245

   B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina Dicloxacilina	Peşte de crescătorie	Charm II	LC-MSMS	Ferma piscicola	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Aminoglicozide: Neomicina	Peşte de crescătorie	ELISA/ CharmII	LC-MSMS
   	Tetracicline:	Peşte de crescătorie	Charm II/ELISA	HPLC/DAD
   	Macrolide: Eritromicina Tilmicosin	Peşte de crescătorie	Charm II	LC-MSMS
   	Sulfamide	Peşte de crescătorie	Charm II	LC-MSMS	Ferma piscicola Ferma piscicola PIF Constanţa Sud	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Sulfadimetoxin
   	Sulfametoxazol
   	Sulfadimidina
   	Sulfaquinoxalina
   B2a	Ivermectin	Peşte de crescătorie	HPLC-fluo	HPLC-fluo		Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   B3a*	Aldrin	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS	Ferma piscicola	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr. 178/2006/ CE Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE
   	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Dieldrin	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Endrin	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	HCH-Alpha	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	HCH-Beta	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Heptachlor	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Metoxiclor	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Clordan	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Endosulfan	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	HCB	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 28	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 52	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 101	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 138	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS

   246

   	PCB 153	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 180	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 118	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 77	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 114	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 167	Peşte de crescătorie	GC-ECD	GC-MS/MS
   B3c*	Cadmiu Cd	Peşte de crescătorie	SAA	SAA	Ferma piscicola PIF Albiţa, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Moraviţa, PIF Otopeni, PIF Sculeni, PIF Siret	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE , Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE, Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
   	Plumb Pb	Peşte de crescătorie	SAA	SAA
   	Mercur Hg	Peşte de crescătorie	SAA	SAA
   B3e	Malachite Green	Peşte de crescătorie	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Ferma piscicola PIF Constanţa Sud	Decizia Comisiei 2005/34/ CE
   	Malachite Green- Leuco	Peşte de crescătorie	HPLC-fluo	HPLC-fluo
   	Cristal Violet	Peşte de crescătorie	HPLC-fluo	HPLC-fluo
   	Leucocristal Violet	Peşte de crescătorie	HPLC-fluo	HPLC-fluo
   Observaţii
   B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

   LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/LAPTE DE CAPRINE
   Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
   A6	Chloramphenicol	Lapte	ELISA	LC-MS/MS	Ferma	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   	AMOZ/ 5-methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Lapte	ELISA	LC-MS/MS
   	AOZ/ 3-amino-2-oxazolidone	Lapte	ELISA	LC-MS/MS
   	AHD/SEM	Lapte	ELISA	LC-MS/MS
   	Dapsone	Lapte	Charm II	LC-MS/MS
   	Dimetridazole	Lapte	ELISA	LC-MS/MS

   247

   	Ipronidazole	Lapte	ELISA	LC-MS/MS
   	Metronidazole	Lapte	ELISA	LC-MS/MS
   	Ronidazol	Lapte	ELISA	LC-MS/MS
   B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Cloxacilina Oxacilina Dicloxacilina	Lapte	Charm II	LC-MS/MS	Ferma	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Aminoglicozide: Dihidrostreptomicina Streptomicina Gentamicina Neomicina	Lapte	ELISA / CharmII	LC-MS/MS
   	Tetracicline:	Lapte	Charm II/ELISA	HPLC/DAD
   	Macrolide: Eritromicina Lincomicina Spiramicina Pirlimicina Tilmicosin Tilosina	Lapte	Charm II	LC-MS/MS
   	Quinolone: Enrofloxacina Difloxacin Flumequin marbofloxacin	Lapte	ELISA	LC-MSMS
   	Cefalosporine: Ceftiofur Cefalexin Cefalonium Cefapirin Cefazolin Cefquinome	Lapte	Charm II	LC-MS/MS
   	Sulfamide: Sulfadimetoxin Sulfametoxazol Sulfadimidina Sulfaquinoxalina	Lapte	Charm II	LC-MS/MS

   248

   B2a	Abamectin	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo	Ferma	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Doramectin	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo
   	Ivermectin	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo
   	Moxidectin	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo
   	Albendazol	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo
   	Fenbendazol	Lapte	HPLC-fluo	HPLC-fluo
   B2e	Oxyphenbutazone	Lapte	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Ferma	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Regulamentul Comisiei nr. 582/2009 (diclofenac) Decizia Comisiei 2005/34/ CE
   	Diclofenac	Lapte	LC-MS/MS	LC-MS/MS
   	Phenylbutazone
   	Acid tolfenamic
   	Flunixin
   	Meloxicam
   B3a*	Aldrin DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS	Ferma	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
   	Dieldrin	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Endrin	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	HCH-Alpha	Lapte	GC-ECD	GC-MS/M
   	HCH-Beta	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Heptachlor	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Metoxiclor	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Clordan	Lapte	GC-ECD	GC-MS/M
   	Endosulfan	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	HCB	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 28	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 52	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 101	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 138	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 153	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 180	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 118	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 77	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 114	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 167	Lapte	GC-ECD	GC-MS/MS
   B3b	Diazinon	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS	Ferma	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările
   	Ethion	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Malathion	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS

   249

   	Parathion	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS		ulterioare 86/363 /CEE Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr. 178/2006/ CE
   	Clorpirifos	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Clorpirifos metil	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Diazinon	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Fention	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Metidation	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Pirimifos metil	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Profenofos	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Pirazofos	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Triazofos	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Parathion methyl	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Phorate	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Coumaphos	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Phoxim	Lapte	GC-NPD	GC-MS/MS
   B3c*	Plumb Pb	Lapte	SAA	SAA	Ferma	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE , Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
   B3d	Aflatoxin M1	Lapte	ELISA	HPLC	Ferma	Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006 CE
   					PIF Albiţa, PIF
   Observaţii
   B3a*, B3c*		pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

   250

   OUĂ DE GĂINĂ/OUĂ DE PREPELIŢĂ
   Grupa de substanţe	Substanţe	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Referenţial interpretare rezultate
   A6	Chloramphenicol	Ouă	ELISA	LC-MS/MS	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   	AMOZ: 5-methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Ouă	ELISA	LC-MS/MS
   	AOZ/ 3-amino-2-oxazolidone	Ouă	ELISA	LC-MS/MS
   	AHD/SEM	Ouă	ELISA	LC-MS/MS
   	Dimetridazole	Ouă	ELISA	LC-MS/MS
   	Ipronidazole	Ouă	ELISA	LC-MS/MS
   	Metronidazole	Ouă	ELISA	LC-MS/MS
   	Ronidazol	Ouă	ELISA	LC-MS/MS
   B1	Aminoglicozide: Neomicina	Ouă	ELISA/CharmII	LC-MS/MS
   	Tetracicline:	Ouă	Charm II/ELISA	HPLC/DAD
   	Macrolide: Eritromicina Lincomicina Tilosina	Ouă	Charm II	LC-MS/MS
   B2b	Lasalocid	Ouă	LC-MS/MS	LC-Q-TOF	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Nicarbazin	Ouă	LC-MS/MS	LC-Q-TOF
   	Salinomycin	Ouă	LC-MS/MS	LC-Q-TOF
   B3a*	Aldrin	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul 396/2005/ CE, Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
   	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Dieldrin	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Endrin	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	HCH-Alpha	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	HCH-Beta	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Heptachlor	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Metoxiclor	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Clordan	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Endosulfan	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	HCB	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS

   251

   	PCB 28	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 52	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 101	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 138	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 153	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 180	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 118	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 77	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 114	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 167	Ouă	GC-ECD	GC-MS/MS
   Observaţii
   B3a*		pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

   LEPORIDE
   Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
   A1	Dienestrol Diethylstilbestrol /Stilbestrol Hexestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   		Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   A2	5-Methyl-2-thiouracil	Urina	LC-MS/MS	LC-MSMS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Methimazole : 2- mercapto-1-methyl imidazole, tapazol, thiamazol	Urina	LC-MS/MS	LC-MSMS	Abator
   A3	Trenbolone	Urina	LC-MSMS	LC-MSMS	Abator
   A4	Zeranol /Zearalenona	Urina	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator

   252

   A5	Brombuterol	Ficat	LC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Clenbuterol	Ficat	LC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Mabuterol	Ficat	LC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   A6	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei 181/2003/EC
   	Dimetridazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   	Metronidazole	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS
   	Ronidazol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS
   B1	Dihydrostreptomycin Enrofloxacin Streptomycin	Rinichi, Muşchi	Charm II/ELISA	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Consiliului nr. 2377/90/CEE
   B2b	Monensin	Ficat	LC-MS/MS GC-ECD	LC-Q-TOF GC-MS/MS	Abator Abator	Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/CEE Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Recomandarea Comisiei 225/2007/CE SANCO 1556/2008
   B2c	Cypermethrin	Muşchi
   	Deltamethrin
   	Resmetrin
   	Fenvalerat
   	Cyflutrin
   	Bifentrin
   	Permethrin
   	Flumetrin
   B2e	Phenylbutazone	ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Decizia Comisiei 2005/ 34/ CE
   	Meloxicam
   B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare ce transpune Directiva Consiliului 86/363 /CEE Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
   	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Clordan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCB	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator

   253

   	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   Observaţii
   B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare
   Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE

   VÂNAT DE CRESCATORIE
   Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
   A1	Dienestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Diethylstilbestrol /Stilbestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Hexestrol	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   A2	5-Methyl-2-thiouracil Thiouracil	Muşchi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	Directiva consiliului96/22/CE (anexa II) Decizia Comisiei 2005-34 EC
   A3	Nortestosterone	Muşchi	GC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui Autorităţii Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.
   	Trenbolone	Muşchi	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator

   254

   A4	Zeranol Zearalenona	Ficat	LC-MS/MS	LC-MS/MS	Abator	199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 /CE
   A5	Brombuterol	Ficat	LC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia Comisiei 2005/34 CE Directiva Parlamentului European și a Consiliului 2008/97/CE
   	Clenbuterol	Ficat	LC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   	Mabuterol	Ficat	LC-MS/MS	GC-MS/MS	Abator
   A6	Chloramphenicol	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator	Decizia Comisiei 181/2003/EC
   	AMOZ/5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator
   	AOZ/3-amino-2- oxazolidone	Muşchi	ELISA	LC-MSMS	Abator
   	AHD/ SEM	Muşchi	ELISA	LC-MS/MS	Abator
   B1	β-lactamice: Penicilina G Ampicilina Amoxicilina Dicloxacilina	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   	Aminoglicozide: Dihidrostreptomicina Streptomicina Gentamicina Neomicina	Muşchi	ELISA/ Charm II	LC-MS/MS	Abator
   	Tetracicline	Muşchi	Charm II/ELISA	HPLC/DAD	Abator
   	Macrolide: Erithromicina Tilmicosin	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator
   	Quinolone: Enrofloxacina Ciprofloxacina	Ficat şi muşchi	Elisa	LC-MS/MS	Abator
   	Sulfamide: Sulfadimetoxin Sulfametoxazol Sulfadimidina Sulfaquinoxalina	Muşchi	Charm II	LC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009
   B2b	Lasalocid	Ficat	LC-MS/MS	LC-Q-TOF	Abator	Regulamentul Comisiei nr. 124/ 2009/

   255

   	Narazin					CEE
   	Monensin
   	Salinomycin
   B2c	Cypermethrin	Muşchi	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Recomandarea Comisiei 225/2007/ CE
   	Resmetrin
   	Fenvalerat
   	Cyflutrin
   	Bifentrin
   	Deltamethrin
   	Permethrin
   	Flumetrin
   B2e	Oxyphenbutazone	Muşchi	LC-MS/MS	LC-MSMS	Abator	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Decizia Comisiei 2005/34/ CE
   	Phenylbutazone
   B3a*	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005/ CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
   	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Dieldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Endrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Alpha	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCH-Beta	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Heptachlor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Metoxiclor	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Clordan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	Endosulfan	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	HCB	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 28	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 52	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 101	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 138	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 153	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 180	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 118	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 77	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 114	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator
   	PCB 167	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Abator

   256

   B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Abator	Regulamentul Comisiei nr.1881/2006/ CE Regulamentul Comisiei nr.629/2008/CE Regulamentul Consiliului nr.315/1993/CEE
   	Plumb Pb
   Observaţii
   B3a*, B3c*		pentru contaminanţi; pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare
   Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE

   VÂNAT SĂLBATIC
   Grupa de substanţe	Substanţe	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Referenţial interpretare rezultate
   B3a	Aldrin	Grăsime	GC-ECD	GC-MS/MS	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul 396/2005/ CE, Regulamentul Comisiei nr.178/2006/ CE
   	DDT: Sum DDT, DDE, DDD
   	Dieldrin
   	Endrin
   	HCH-Alpha
   	HCH-Beta
   	Heptachlor
   	Metoxiclor
   	Clordan
   	Endosulfan
   	HCB
   	PCB 28
   	PCB 52
   	PCB 101
   	PCB 138
   	PCB 153
   	PCB 180

   257

   	PCB 118
   	PCB 77
   	PCB 114
   	PCB 167
   B3c*	Cadmiu Cd	Muşchi	SAA	SAA	Regulamentul Comisiei 1881/2006/CE
   	Plumb Pb
   B3c*	pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare

   MIERE
   Grupa de substanţe	Substanţele	Matrice	Metoda de screening	Metoda de confirmare	Locul de prelevare	Referenţial interpretare rezultate
   A6	Chloramphenicol	Miere	ELISA	LC-MS/MS	Centru colectare, PIF Albiţa, PIF Siret	Decizia Comisiei nr. 181/2003/EC
   	AMOZ/ 5- methylmorpholino-3- amino-2-oxazolidone	Miere	ELISA	LC-MS/MS
   	AOZ/ 3-amino-2- oxazolidone	Miere	ELISA	LC-MS/MS
   	AHD/SEM	Miere	ELISA	LC-MS/MS
   B1	Aminoglicozide: Streptomicina	Miere	Charm II/Elisa	LC-MSMS	Centru colectare, PIF Albiţa, PIF Sculeni, PIF Otopeni	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Decizia Comisiei 2005/34/ CE Directiva Consiliului 96/22/ CE
   	Tetracicline:	Miere	Charm II/ELISA	LC-MSMS
   	Macrolide: Eritromicina Tilosina	Miere	Charm II	LC-MSMS
   	Sulfamide	Miere	Charm II	LC-MSMS
   	Sulfadimetoxin	Miere	Charm II	LC-MSMS
   	Sulfametoxazol	Miere	Charm II	LC-MSMS

   258

   	Sulfadimidina	Miere	Charm II	LC-MSMS
   	Sulfaquinoxalina	Miere	Charm II	LC-MSMS
   	Sulfatiazol	Miere	Charm II	LC-MSMS
   	Sulfamerazina	Miere	Charm II	LC-MSMS
   	Sulfadiazina	Miere	Charm II	LC-MSMS
   B2c	Cypermethrin	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS	Centru colectare	Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului nr. 470/2009 Recomandarea Comisiei nr. 225/2007/ CE SANCO 1556/2008
   	Deltamethrin	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Permethrin	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   B2f	Amitraz	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS	Centru colectare	REGULAMENTUL (CE) NR. 470/2009
   B3a*	Aldrin	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS	PIF Albiţa, PIF Halmeu, PIF Sculeni, PIF Siret	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr.396/2005/CE Regulamentul Comisiei nr.178/2006/CE
   	DDT: Sum DDT, DDE, DDD	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Dieldrin	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Endrin	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	HCH-Alpha	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	HCH-Beta	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	Heptachlor	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 28	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 52	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 101	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 138	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 153	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 180	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 118	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 77	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 14	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   	PCB 167	Miere	GC-ECD	GC-MS/MS
   B3b	Coumaphos	Miere	GC-NPD	GC-MS/MS	Centru colectare	Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.23/2007, cu modificările şi completările ulterioare Regulamentul Comisiei nr. 396/2005 CE, Regulamentul Comisiei nr.178/2006 CE
   	Diazinon	Miere	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Ethion	Miere	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Malathion	Miere	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Parathion	Miere	GC-NPD	GC-MS/MS
   	Phorate	Miere	GC-NPD	GC-MS/MS
   B3a*	pentru contaminanţi, pesticide organoclorurate şi metale grele, la care s-au semnalat frecvent depăşiri ale limitelor maxime admise la anumite specii sau produse, se impune ca în zonele în care s-au depistat neconformităţile intensitatea controlului să fie mărită prin recoltări de probe cu o frecvenţă dublă faţă de program, inclusiv prelevare de probe de furaje şi apă pentru a stabili sursa de contaminare.

   259

   Observaţii:

   – Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, plasmă sau ser sanguin;

   – Substanţele analizate din cadrul grupei vor fi indicate de medicul veterinar oficial, în funcţie de informaţiile deţinute referitoare la tratamentele aplicate.

   Menţiuni:

   a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului, acestea se vor trimite la un Laborator Naţional de Referinţă din statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielile fiind suportate de Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti sau Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară;

   b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite la un Laborator Naţional de Referinţă, prin grija autorităţii sanitare veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat;

   c) Pe lângă metodele de analiză prevăzute în prezentele Norme metodologice se pot utiliza metode recomandate de către Comunitatea Europeană sau Laboratorul Comunitar de Referinţă, alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul laboratorului care realizează aceste analize.

   260

   DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVA A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALA SI A FURAJELOR

   (radioactivitate cumulata de 137Cs şi 134Cs)

   Nr. crt.	Produsele care se controlează	Natura probei	Metoda de analiza	Frecvenţa recoltării probelor şi examinării	Referenţial Interpretare rezultate(1)
   1.	Materii prime şi produse de origine animala.	Tesuturi comestibile, lapte materie prima, miere, produse finite de origine animala, ingrediente;		O dată pe trimestru la unităţile producătoare	Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobarea Instrucţiunilor

   • – Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007);

   • – Spectrometrie gama de joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985).

   

   

   referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere după un accident nuclear sau în caz de urgentă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte

   ţări, ca urmare a

   261

   					accidentului de la centrala nuclearo- electrică de la Cernobîl, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 19 ianuarie 2007
   2.	Furaje	Nutreţuri fibroase, suculente, grosiere, fainuri proteice, premixuri, materii prime si nutreţuri combinate		O dată pe semestru în ferme şi fabrici de nutreţuri combinate	Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006
   3	Apă	Apa din unităţile de industrie alimentară Apa utilizată în fermele de creştere a animalelor		O dată pe an din unităţi de industrie alimentară. O dată pe an din fermele de creştere.	Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006

   • – Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007) ;

   • – Spectrometrie gama de joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985) .

   • – Spectrometrie gama de inalta rezolutie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007) ;

   • – Spectrometrie gama de joasa rezolutie cu detector de NaI (STAS 12327/1985) .

   262

   (1)Cu privire la referentialul pentru interpretarea rezultatelor, precizam ca actele normative care reglementeaza domeniul, se pot reactualiza in conformitate cu legislatia nationala, UE si internationala.

   CAPITOLUL IV

   263

   Supravegherea sanitară veterinară a unităţilor care produc, depozitează şi comercializează produse medicinale veterinare

   CONDUITA DE SUPRAVEGHERE ŞI CONTROL
   Tipul de unitate	Prin control		Prin recoltare de probe pentru examene de laborator
   	Frecvenţă	Responsabilitate	Natura probei	Frecvenţa recoltării probelor pentru examene de laborator	Responsabilitate
   1	2	3	4	5	6
   Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea şi condiţionarea produselor medicinale veterinare imunologice	Bianual si ori de cate ori este necesar	Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV	Produse medicinale veterinare imunologice (1)	se recoltează probe de două ori pe an de la câte o serie din fiecare tip de produs. se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare imunologice respective.	ICPBMUV
   Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea si condiţionarea	Bianual si ori de cate ori este necesar	Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul Autorităţii Naţionale	decât cele	a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;	ICPBMUV

   1. 1. In cazul tuberculinei şi a următoarelor tipuri de vaccinuri:

      1. a) contra pseudopestei aviare;

      2. b) contra pestei porcine clasice;

      3. c) contra rabiei;

      4. d) contra antraxului

   2. 2. In cazul produselor medicinale veterinare imunologice, altele decât cele prevăzute la pct 1., se recoltează probe o dată pe an, dintr-o serie din fiecare sortiment şi formă de ambalare.

   3. 3. In toate cazurile în care :

      1. a) se înregistrează reactii adverse postvaccinale sau se suspicionează lipsa de eficacitate;

      2. b) se constată modificări organoleptice;

      3. c) se constata deficiente privind condiţiile de conservare, depozitare

   1. 1. Produse medicinale veterinare finite, altele

   1. 1. Se recoltează probe o dată pe an, dintr-o serie din fiecare sortiment şi formă de ambalare.

   2. 2. In toate cazurile în care:

   produselor medicinale veterinare, altele decât cele imunologice		ANSVSA, ICPBMUV	imunologice (1) 2. Materii prime	se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.
   Importatori produse medicinale veterinare – din ţări terţe	Bianual şi ori de câte ori este necesar	Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA	Produse medicinale veterinare (2)	se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.
   Operatori/ distribuitori produse medicinale veterinare imunologice provenite din statele membre ale Uniunii Europene	Bianual şi ori de câte ori este necesar	Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA	Produse medicinale veterinare imunologice (2)	In toate cazurile în care: se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare imunologice respective.
   Operatori/ distribuitori produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice, provenite din	Bianual şi ori de câte ori este necesar	Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA	Produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice (2)	In toate cazurile în care: se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.

   1. b) se constată modificări organoleptice;

   2. c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

   1. 1. Se recoltează probe în cazurile prevăzute în art. 59 din Norma sanitară veterinară privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr 187/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare;

   2. 2. In toate cazurile în care:

      1. a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;

      2. b) se constată modificări organoleptice;

      3. c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

   1. 1) ICPBMUV

   2. 2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română si STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

   1. a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale sau se suspicionează lipsa de eficacitate;

   2. b) se constată modificări organoleptice;

   3. c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

   1. 1) ICPBMUV

   2. 2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

   1. a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;

   2. b) se constată modificări organoleptice;

   3. c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

   1. 1) ICPBMUV

   2. 2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

   264

   statele membre ale Uniunii Europene
   Depozite, farmacii şi puncte farmaceutice veterinare	Trimestrial şi ori de cate ori este necesar	Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA şi farmacovigilenţă din cadrul ANSVSA, ICPBMUV, DSVSA	Produse medicinale veterinare (2)	In toate cazurile în care: se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective.

   1. a) se înregistrează reacţii adverse postterapeutice sau se suspicionează lipsa de eficacitate;

   2. b) se constată modificări organoleptice;

   3. c) se constată deficienţe privind condiţiile de conservare, depozitare

   1. 1) ICPBMUV

   2. 2) Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, conform normativelor prevăzute în Farmacopeea Română şi STAS 6085-86-metoda de prelevare a eşantioanelor

   (1)– Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă vor fi stabilite de către ICPBMUV; costurile analizelor vor fi suportate de producător;

   265

   (2)– Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă vor fi stabilite de către ICPBMUV; costurile analizelor vor fi suportate de persoana juridică responsabilă, după caz, de către importatori, distribuitori, depozite, farmacii veterinare, puncte farmaceutice.

   266

   Anexa nr. 2

   la ordin

   Norme metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010

   1. A. EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

      Nr. crt.	Denumirea	Produsul	Locul de prelevare	Frecvenţa de recoltare a probelor
      1.	2.	3.	4.	5.
      1.	Aflatoxină (totală şi B1)	Arahide destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente alimentare Arahide şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii ca ingrediente alimentare	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Fructe în coajă destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente alimentare Fructe în coajă şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii ca ingrediente alimentare	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Supermarket/ hipermarket	Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenind din producţia autohtonă
      		Fructe uscate destinate sortării sau altor tratamente fizice înainte de consumul uman sau utilizării ca ingrediente alimentare Fructe uscate şi produse prelucrate din acestea destinate direct consumului uman sau folosirii ca ingrediente alimentare	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)

      			Supermarket/ hipermarket	Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenind din producţia internă
      			Unităţi de producţie/ Comercializare la locul de producţie	O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă
      		Cereale neprelucrate	Depozit /siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Porumb supus sortarii sau altor tratamente fizice inainte de a fi consumat de om sau folosit ca ingredient alimentar	Depozit /siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Specii de fructe destinate producerii de condimente :	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      2.	Ochratoxină A	Cereale neprelucrate	Depozit /siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită măcinată	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Cafea solubilă	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Stafide (currants şi sultanine)	Posturi de inspecţie la	La primul import al fiecărui furnizor, din

      1. a) Capsicum spp.: fructele uscate ale acestuia, întregi sau măcinate, inclusiv chilli, pudră de chili, cayenne şi paprika;

      2. b) Piper spp.: fructele acestuia, inclusiv piper alb sau negru;

      3. c) Myristica fragrans: nucşoară;

      4. d) Zingiber officinale: ghimbir;

      5. e) Curcumalonga: turmeric

      267

      			frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Vin, inclusiv vin spumant şi exclusiv vinul licoros şi vinul cu o tărie alcoolică de cel puţin 15% vol şi vinurile de fructe Vin aromatizat, băuturi pe bază de vin aromatizat şi cocktailuri din vinuri aromatizate	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Unităţi de fabricare a vinurilor	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
      		Suc de struguri, suc de struguri concentrat după reconstituire, nectar de struguri, must de struguri şi must de struguri concentrat după reconstituire destinate consumului uman direct	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
      3.	Patulina	Sucuri de fructe, sucuri de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe	Unităţi de fabricare a sucurilor de fructe	O dată pe an pentru fiecare unitate
      		Băuturi spirtoase, cidru şi alte băuturi fermentate derivate din mere sau care conţin suc de mere	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate începând din trimestrul IV
      		Produse solide din mere inclusiv compot, piure de mere destinat consumului uman direct Sunt exceptate: sucul de mere şi produsele solide din mere, inclusiv compotul de mere şi piureul de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
      			Unităţi de producţie	O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă
      		Suc de mere şi produse solide din mere, inclusiv	Supermarket/	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

      268

      		compot de mere şi piure de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare	hipermarket	fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
      			Unităţi de producţie	O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă
      		Preparate pentru copii, altele decât cele pe bază de cereale prelucrate, destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică	Supermarket/ hipermarket	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import
      			Unităţi de producţie	O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă
      4.	Deoxinivalenol	Cereale neprocesate	Depozit	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Porumb neprelucrat, cu excepţia porumbului neprocesat destinat procesării prin măcinare umedă	Depozit/siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Cereale destinate consumului uman direct	Depozit alimentar	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, şi ori de câte ori situaţia o impune(3)
      			Supermarket/ hipermarket	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă
      		Făină de cereale, tărâţe şi germeni comercializate ca produse finale pentru consumul uman direct cu excepţia alimentelor menţionate la pct. 2.4.7, 2.4.8 şi 2.4.9 Secţiunea 2 din Anexa la Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare,	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din cereale şi cereale pentru micul dejun	Unităţi de panificaţie şi patiserie	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni,	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o

      269

      		clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10		impune (3)
      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Paste făinoase uscate	Unităţi de fabricare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din import sau comerţul intracomunitar
      5.	Zearalenonă	Cereale neprocesate, cu excepţia porumbului neprocesat destinat prelucrării prin măcinare umedă	Depozit	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Cereale destinate consumului uman direct	Depozit alimentar/ supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Supermarket/ hipermarket	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
      		Făină de cereale, tărâţe şi germeni comercializaţi ca produse finale pentru consumul uman direct	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Ulei de porumb rafinat	Posturi de inspecţie la	La primul import al fiecărui furnizor, din

      270

      			frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      			Unităţi de fabricare a uleiului	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
      		Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din cereale şi cereale pentru micul dejun	Unităţi de fabricare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune(3)
      			Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, import sau comerţul intracomunitar
      		Porumb destinat consumului uman direct Snackuri pe bază de porumb şi cereale pentru micul dejun pe bază de porumb	Depozit alimentar/ supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune(3)
      			Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

      271

      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      6.	Fumonisină (sumă de B1 şi B2)	Porumb neprocesat	Depozit/siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Porumb destinat consumului uman direct Produse alimentare pe bază de porumb destinate consumului uman direct Sunt exceptate: Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb şi produsele alimentare pe bază de porumb procesat şi alimente pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică	Depozit alimentar/ supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)
      		Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea	Unităţi de morărit	Trimestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (3)

      272

      		particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10
      7.	Cadmiu	Cereale	Depozit / siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Soia	Depozit / siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Legume	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      		Fructe	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      		Ciuperci	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      8.	Plumb	Cereale	Depozit / siloz	O dată pe an pentru fiecare depozit (4)
      		Legume şi leguminoase	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      		Fructe	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      		Ciuperci	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      		Uleiuri şi grăsimi vegetale	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      		Sucurile de fructe, sucurile de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe	Unităţi de fabricare a sucurilor de fructe	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite

      273

      			hipermarket, magazine specializate	din comerţul intracomunitar şi import
      		Vinurile, inclusiv vinurile spumante şi exclusiv vinurile licoroase, cidru, cidru de pere şi vinuri de fructe Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri aromatizate	Unităţi de fabricare a vinurilor	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din import şi comerţul intracomunitar
      9.	Nitraţi	Spanac proaspăt: -recoltat 1 octombrie – 31 martie -recoltat 1 aprilie – 30 septembrie Spanac conservat, îngheţat sau congelat	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Semestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă
      		Salată proaspătă Recoltată 1 octombrie – 31 martie: salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber Recoltată 1 aprilie – 30 septembrie: salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber Salată de căpăţână salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber Salată de tip „Iceberg”	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Semestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă
      10.	3 MCPD	Proteine vegetale hidrolizate Sos de soia	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate, pentru

      274

      				fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (3)
      11.	Precursori de dioxina şi PCB similare dioxinei- conform Secţiunii 5 din Anexa la Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE, cu amendamentele ulterioare	Uleiuri şi grăsimi vegetale	Unităţi de procesare ulei şi grăsimi vegetale	O dată pe lună pentru fiecare unitate
      12.	Staniu	Alimente conservate	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      		Băuturile conservate, sucurile de fructe şi sucurile vegetale	Unităţi de fabricare	O dată pe an pentru fiecare unitate
      		Alimente pentru copii conservate şi alimente pe bază de cereale procesate pentru sugari şi copii de vârstă mică, exclusiv produse uscate şi sub formă de praf	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import
      13.	Hidrocarburi aromatice policiclice	Uleiuri	Unităţi de fabricare a uleiului	O dată pe an pentru fiecare unitate
      MONITORIZARE
      1.	Furan	Cafea măcinată sau solubilă Sucuri de fructe şi alte produse similare, pasteurizate Conserve de legume – fructe care necesită tratament termic înainte de consum Conserve mixte care necesită tratament termic înainte de consum Alimente pentru copii Sosuri	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Câte o probă / produs / an, din fiecare dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş, Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

      275

      2.	Acrilamida	Cartofi prăjiţi comercializaţi în vederea consumului imediat Chipsuri din cartofi Produse semipreparate pe bază de cartofi/ Preparate din cartofi destinate preparării la domiciliu Pâine Cereale pentru micul dejun Biscuiţi, inclusiv biscuiţi pentru sugari Cafea prăjită Produse alimentare pentru copii conservate în recipienţi de sticlă Produse alimentare pentru copii pe bază de cereale procesate Alte produse pe bază de cacao, alte produse pentru sugari nemenţionate mai sus	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Câte o probă / produs / an, din fiecare dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş, Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar
      3.	Precursori de dioxina şi PCB similare dioxinei- conform Secţiunii 5 din Anexa la Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE, cu amendamentele ulterioare	Alimente pentru copii	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Câte 2 probe /an, din fiecare dintre judeţele: Constanţa, Iaşi, Timiş, Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar
      4.	Toxina T-2	Cereale neprelucrate	Depozit/Siloz	O dată pe an pentru fiecare unitate (4)
      		Preparate pe bază de cereale	Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar
      5.	Ochratoxină A	Cafea verde	Posturi de inspecţie la	La primul import al fiecărui furnizor, din

      276

      		Cacao şi produse pe bază de cacao Condimente Lemn dulce Fructe uscate altele decât stafide	frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	fiecare ţară de origine
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru fiecare din produsele provenite din comerţul intracomunitar
      		Vinuri licoroase	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      			Unităţi de fabricare a vinurilor	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele din comerţul intracomunitar
      		Bere	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie (1)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (2)
      			Unităţi de fabricare a berii	O dată pe an pentru fiecare unitate
      			Unităţi de comercializare	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

      Notă:

      (1)Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţie numai în cazul în care importul se deruleaza pe raza judeţului unde este localizat depozitul.

      (2)Sunt exceptate produsele importate în condiţii speciale.

      (3)Există suspiciune de contaminare cu mucegaiuri.

      (4)Depozitele / silozurile de cereale de la care se prelevează probe sunt cele cu capacităţi egale sau mai mari de 1500 tone. Prelevarea se va realiza astfel încât să fie incluse produse provenite din producţia internă / comerţ intracomunitar/ import şi pe baza datelor existente privind riscul, cantitatea de produs, etc.

      Precizări tehnice:

      1. a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

         277

      2. b) Nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 2 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare

         278

         şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 509 din 30 iulie 2007, ale Regulamentului Comisiei nr. 1881/2006/CE de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, publicat în Juranalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 364 din 20 decembrie 2006, cu amendamentele ulterioare şi ale procedurii specifice “Prelevarea probelor de produse alimentare de origine non-animală în vederea testării micotoxinelor COD: PS-06-DGSA”, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

      3. c) Prelevarea de probe precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

      4. d) Contraproba etichetată şi ambalată corespunzător trebuie să se păstreze de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 pct. (6) la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 165 din 30 aprilie 2004, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;

      5. e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import, comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise. În aceste situaţii, probele prelevate vor fi însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

      6. f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

      7. g) La stabilirea Programului cifric sunt luate în considerare criterii cum ar fi: originea produsului, capacitatea depozitului alimentar/silozului, numărul unităţilor de procesare şi altele;

      8. h) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS – 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      9. i) Monitorizarea furanului, acrilamidei, dioxinei din alimentele pentru copii, toxinei T2 şi Ochratoxinei A se realizează în vederea stabilirii nivelurilor maxime care ulterior să fie introduse în legislaţia comunitară specifică, în conformitate cu Recomandarea Comisiei nr. 331/2007 privind monitorizarea nivelurilor de acrilamida în alimente, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 123 din 12 mai 2007; Recomandarea Comisiei nr. 196/2007 privind monitorizarea prezentei furanului în alimente, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 88 din 29 martie 2007; Recomandarea Comisiei nr. 794/2006 privind monitorizarea nivelului de bază pentru dioxine, PCB-uri similare dioxinelor şi PCB-uri nesimilare dioxinelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 322/24 din 22 noiembrie 2006 şi

      Regulamentul Comisiei nr. 1881/2006/CE privind limitele maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 364 din 20 decembrie 2006, cu amendamentele ulterioare.

      279

   2. B. EXPERTIZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

      Grupa şi denumirea	Denumire substanţă activă	Produse de origine nonanimală	Locul de prelevare	Frecvenţa probelor recoltate
      1.	2.	3.	4.	5.
      Pesticide Organo- Fosforice – analizate la GC-MS cu detector NPD	Aldrin si Dieldrin (aldrin si dieldrin combinati exprimati in dieldrin)	I FRUCTE: orez, grâu, secară sau ovăz suc de portocale	Puncte de inspecţie la frontieră; Depozite de destinaţie ale produselor provenite din import şi comerţ intracomunitar (*)	Minimum 17 probe anual pentru fiecare produs, conform Planului cifric aprobat
      	Azinfos – metil
      	Azinfos-etil
      	Bifentrin
      	Boscalid
      	Bromofos-etil
      	Captan
      	Carbaril
      Pesticide Organo- Clorurate analizate la GC-MS cu detector ECD	Carbofuran
      	Carbosulfan
      	Ciflutrin (sumă de 4 izomeri)
      	Cipermetrin (sumă de 4 izomeri)
      	Clorpirifos
      	Clorpirifos – metil
      	Clorotalonil
      	Cyhalothrin
      Carbamaţi	DDT (suma de p, p’- DDT,o, p’-DDT, p, p’-DDE si p, p’ DDD exprimata in DDT)
      	Deltametrin
      	Diazinon
      Piretroizi de sinteză	Diclorvos
      	Dimetoat + Ometoat (suma exprimată în dimetoat)

      1. 1. Citrice: portocale, mandarine, lămâi, grapefruit

      2. 2. Fructe seminţoase: mere, pere

      3. 3. Fructe sâmburoase: piersici, caise, cireşe, prune

      4. 4. Bace şi fructe mici: struguri, căpşune

      5. 5. Fructe diverse: banane, kiwi, ananas II LEGUME:

         1. 1. Legume rădăcinoase şi cu tuberculi: morcovi, cartofi,

         2. 2. Legume fructoase: roşii, vinete, castraveţi, pepene verde, pepene galben

         3. 3. Brasicacee: conopidă, varză

         4. 4. Legume cu frunze: spanac, salată

         5. 5. Legume păstăi: fasole, mazăre

         6. 6. Legume cu tulpină: praz

         7. 7. Ciuperci: ciuperci de cultură

      1. III CEREALE:

      2. IV PRODUSE PROCESATE:

      	Dieldrin + Ometoat (sumă exprimată în demetoat)
      	Endosulfan (suma de izomeri alfa si beta, endosulfan sulfat exprimata in endosulfan)
      	Endrin
      	Etion
      	Fenclorfos
      	Fenitrotion
      	Fenvalerat si Esfenvalerat
      	Flucitrinat
      	Folpet
      	Forat
      	Fosalon
      	Heptaclor
      	Hexaclorbenzen
      	Hexaclorciclohexan HCH, izomerul alfa
      	Hexaclorciclohexan HCH, izomerul beta
      	Imazalil
      	Iprodione
      	Lambda – Cihalotrin [Lambda – cihalotrin, inclusiv alţi constituenți izomeri amestecați (sumă de izomeri)]
      	Lindan ( izomerul gama al hexaclorciclohexanului (HCH) )
      	Malation (suma de izomeri RR /SS si RS/SR)
      	Metamidofos
      	Metidation
      	Malaoxon
      	Metribuzin
      	Mevinfos
      	Monocrotofos
      	Paration

      280

      	Paration-metil
      	Permetrin (sumă de cis- și trans- permetrin)
      	Pirimicarb (Sumă de Pirimicarb și Desmetilpirimicarb exprimată ca Pirimicarb)
      	Pirimifos – metil
      	Procimidon
      	Procloraz
      	Profenofos
      	Propargit
      	Triadimefon
      	Triadimenol
      	Triazofos

      Notă:

      (*)Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinatie numai in cazul in care importul se deruleaza pe raza judeţului unde este localizat depozitul.

      Precizări tehnice:

      1. a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

         281

      2. b) Nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide pentru compuşii din coloana 2 a tabelului de mai sus sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 396/2005/CE privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 70/1 din 16 martie 2005, cu amendamentele ulterioare şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii nr 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 31 martie 2009;

         282

      3. c) metodele de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobarea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 143 şi 143 bis din 17 februarie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;

      4. d) prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentelor/serviciilor de siguranţa alimentelor/standarde, mărci şi calitatea alimentelor, precum şi inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

      5. e) la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor economici care realizează importul şi capacitatea acestora, numărul de consumatori, ponderea produselor în regimul alimentar, volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime admise din anii precedenţi, precum şi de prevederile Regulamentului al Comisiei nr. 901/2009 privind un program program comunitar de control, multianual şi coordonat, pentru 2010, 2011 şi 2012 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentraţiilor de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 256/14 din 29 septembrie 2009;

      6. f) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau comerţ intracomunitar cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; în aceste situaţii, probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

      7. g) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS – 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

   3. C. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL

      UNITĂŢILOR CARE PROCESEAZĂ, DEPOZITEAZĂ ŞI VALORIFICĂ PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

      Nr. crt.	Unitatea	Modalitate de control
      		Prin inspecţie	Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator
      		Frecvenţa*	Natura probei recoltate	Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la litera C1 din Program
      1.	2.	3.	4.	5.

      1.	Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie		Apă potabilă utilizată ca ingredient	Lunar maximum 3 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient, din unităţi alese în mod aleatoriu, din fiecare judeţ
      2.	Fabricarea produselor de morărit
      3.	Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie		Apă potabilă utilizată ca ingredient
      4.	Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon
      5.	Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor		Apă potabilă utilizată ca ingredient
      6.	Fabricarea sucurilor de fructe şi legume		Apă potabilă utilizată ca ingredient	Lunar maximum 3 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient, din unităţi alese în mod aleatoriu, din fiecare judeţ
      7.	Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale
      8.	Fabricarea margarinei şi a altor produse comestibile similare
      9.	Prelucrarea şi conservarea cartofilor
      10.	Fabricarea zahărului
      11.	Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase		Apă potabilă utilizată ca ingredient
      12.	Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similare		Apă potabilă utilizată ca ingredient
      13.	Prelucrarea ceaiului şi a cafelei
      14.	Fabricarea condimentelor
      15.	Fabricarea altor produse alimentare
      16.	Fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi a alcoolului etilic de fermentaţie
      17.	Fabricarea vinurilor din struguri
      18.	Fabricarea cidrului şi a vinului din fructe
      19.	Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare
      20.	Fabricarea berii		Apă potabilă utilizată ca ingredient
      21.	Fabricarea malţului
      22.	Fabricarea îngheţatei de origine vegetală

      283

      23.	Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice, producţia de ape minerale, ape de izvor şi alte ape îmbuteliate		Apă imbuteliată în sticle sau alte recipiente Apă minerală naturală Apă de izvor	Semestrial/unitate (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)
      24.	Depozite de seminţe de consum Depozite de legume şi fructe Depozite de alte produse alimentare
      25.	Comerţ cu ridicata
      26.	Comerţ cu amănuntul exclusiv supermarketuri / hipermarketuri
      27.	Supermarket / hipermarket		Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate Seminţe încolţite gata pentru a fi consumate Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală)	Semestrial / unitate (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)
      28.	Restaurante		Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală)	Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)
      29.	Baruri
      30.	Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)		Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de	Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)

      284

      			origine nonanimală
      31.	Unităţi de îmbuteliere, ambalare

      Notă:

      • * Frecvenţa supravegherii şi controlului unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală prin inspecţie, menţionată în coloana 3 a tabelului C, se stabileşte şi se aplică în funcţie de clasificarea unităţilor în categorii de risc conform Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind igiena alimentelor, cu amendamentele ulterioare şi a Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE privind controlalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 191/1 din 28 mai 2004, după cum urmează:

        1. 1. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc crescut, respectiv cele care au obţinut punctajul > 42 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată pe lună;

        2. 2. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc mediu, respectiv cele care au obţinut punctajul între 30 şi 42 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată la 2 luni;

        3. 3. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc scăzut, respectiv cele care au obţinut punctajul <30 la evaluarea unităţii, inspecţia se va realiza o dată 4 luni;

           Precizări tehnice:

           1. a) Prelevarea probelor, acolo unde este cazul, se realizează din unităţile prevăzute în coloana 2 din tabelul de mai sus;

           2. b) Semestrial se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor: alune de pădure (Corylus avellana) şi arahide şi produse derivate (Arachis hypogeae) din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul dejun, musli, produselor de patiserie, îngheţatei, biscuiţilor care nu conţin ciocolată sau alune; cerinţele privind etichetarea alergenilor sunt prevăzute în Directiva Parlamentului European şi a Consiliului nr. 2003/89/CE de modificare a Directivei 2000/13/CE privind indicarea ingredientelor prezente în produsele alimentare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 308/15 din 25 noiembrie 2003, iar costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor sunt suportate de către operatorul economic;

      1. b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      2. c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laboratorul desemnat se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

         285

      3. d) În cazul în care în urma inspecţiei se constată neconformitate în aplicarea prevederilor Regulamentului al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 852/2004/CE privind aprobarea regulilor generale pentru igiena produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii

         286

         Europene L 139/1 din 30 aprilie 2004, procesul verbal de constatare întocmit în urma inspecţiei trebuie să specifice termenul de timp acordat pentru eliminarea deficienţelor constatate şi data la care se va efectua recontrolul;

      4. e) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

      C1. Condiţii microbiologice – monitorizare

      Nr. crt.	Produsul	Examenul de laborator microbiologic	Punctul de prelevare
      1.	2.	3.	4.
      1.	Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate	Salmonella	Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
      		Escherichia coli	Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering
      2.	Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate	Salmonella	Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
      		Escherichia coli	Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)
      3.	Seminţe încolţite gata pentru a fi consumate	Salmonella	Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/ hipermarket
      4.	Apă potabilă utilizată ca ingredient	Escherichia coli /100 ml Enterococi (Streptococi fecali) /100 ml	Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor

      			şi a produselor conservate de patiserie Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor Fabricarea sucurilor de fructe şi legume Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similare Fabricarea berii
      5.	Apa îmbuteliată în sticle sau alte recipiente	Escherichia coli /250 ml Enterococi (Streptococi fecali) /250 ml Pseudomonas aeruginosa /250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 370C/ml	Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate
      6.	Apă minerală naturale	Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / 250 ml şi 44,5 0C/ 250 ml Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml Pseudomonas aeruginosa / 250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml si 370C/ml	Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate
      7	Apă de izvor	Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / 250 ml şi 44,5 0C/ 250 ml Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml Pseudomonas aeruginosa / 250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml si 370C/ml	Producţia de ape de izvor şi alte ape îmbuteliate
      8	Alimente gata pentru consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală	Listeria monocytogenes	Restaurante, Cantine, alte unităţi de preparare a hranei (catering) Supermarket / hipermarket

      287

      Precizări tehnice:

      288

      1. a) Condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile cuprinse în: Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 338/1 din 22 decembrie 2005, cu amendamentele ulterioare, Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 552 din 29 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare; Hotărârea Guvernului nr. 1020/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 854 din 22 septembrie 2005;

      2. b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      3. c) Prelevarea se realizează prin metode diferite de prelevare în funcţie de produs, în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru probele care nu sunt prelevate în ambalajul final se utilizează tehnici aseptice de prelevare. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Proba trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul în care se pune proba recoltată trebuie să fie sigilat astfel î]ncât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării. Proba de laborator trebuie să fie păstrată astfel incât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate;

      4. d) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judetene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

      5. e) Contraproba etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 (6) al Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 882/2004/CE privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 165 din 30 aprilie 2004 cu amendamentele ulterioare şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;

      6. f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

      7. g) supravegherea unităţilor cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentului 882/2004 pentru verificarea respectării normelor și a criteriilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2004 şi a prevederilor art. 2 al Regulamentului 852/2004. aceasta se realizează prin evaluarea schemelor de prelevare şi testare elaborate şi aplicate de operatori, analiza înregistrărilor obţinute (buletine de analiză obtinuţe in urma testarii) şi evaluarea acţiunilor corective şi preventive intreprinse, adecvanţa lor. În cazul în care în urma controlului se constată nerespectarea cerinţelor legislative se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea

      verificarea conformitatii cu legislaţia şi a aplicării măsurilor de control ce se impun. Costurile aferente prelevării, transportului şi testării produselor alimentare sunt suportate de operatori.

      C2. Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare

      Teste de sanitaţie:	Frecvenţa controlului	Locul de prelevare	Examen microbiologic
      1.	2.	3.	4.
      	Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu	Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) –	Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme
      – mâini	Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu	Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)	Bacterii coliforme Salmonella Stafilococ coagulazo-pozitiv
      Aeromicrofloră	Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu	Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)	Număr total de germeni (NTG) Numărul total de drojdii şi mucegaiuri
      Recipienţi de sticlă, metal, material plastic inclusiv capace, capse	Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu	Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)	Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme
      Ambalaje polietilenă, polistiren	Lunar de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu	Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)	Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme Numărul total de drojdii şi mucegaiuri

      • – suprafeţe de lucru

      • – ustensile, recipiente

      • – utilaje

      • – echipamente de protecţie

      Precizări tehnice:

      1. a) Condiţiile microbiologice pentru parametrii şi produsele din tabelul C2, de mai sus, trebuie să fie în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998 privind aprobarea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 268 din 11 iunie 1999, cu modificările şi completările ulterioare;

         289

      2. b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

         290

      3. c) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

      4. d) Proba de laborator trebuie să fie păstrată astfel încât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Proba trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul care conţine proba trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării;

      5. e) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor.

   4. D. EXPERTIZA ADITIVILOR/SUBSTANŢELOR INTERZISE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

      Nr. Crt.	Aditivi /Substanţe interzise	Produsul	Locul de prelevare	Frecvenţa prelevării de probe
      1	2	3	4	5
      1.	Sudan I, II, III, IV	Boia Sosuri roşii Pastă tomate, bulion, Ketchup	Depozitul de destinaţie(*)	Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune
      2.	Tartrazina (E102)	Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe	Unităţi de procesare	Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune
      3	Para Red	Boia Sosuri roşii Pastă tomate, bulion, Ketchup	Unităţi de procesare	Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune
      4	Sunset Yellow	Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe	Unităţi de procesare	Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune
      5	Amarant	Paste făinoase	Unităţi de procesare	Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

      		Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe
      6	Eritozina	Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe	Unităţi de procesare	Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune,
      7	Sulfiţi (E220, E221, E222, E223, E224, E226, E227, E228)	Fructe si legume deshidratate Siropuri de fructe Pasta de tomate, bulion Legume si fructe conservate in oţet, ulei sau saramura (exclusiv măsline si ardei graşi în saramură) Muştar (exclusiv muştar de dijon) Conserve de fructe (paste de fructe, marmelade, jeleuri, gemuri)	Unităţi de procesare	Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune
      			Depozitul de destinaţie(*)	O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor
      		Vinuri	Unităţi de procesare	Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune
      8.	Benzoaţi (E210, E211, E212, E213)	Băuturi răcoritoare, sucuri de fructe Siropuri de fructe Pasta de tomate, bulion Legume conservate in oţet saramura sau ulei (exclusiv de măsline) Conserve fructe (gemuri, jeleuri, paste de fructe, marmelade)	Unităţi de procesare	Semestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune
      			Depozitul de destinaţie(*)	O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor
      9	Aspartam (E951)	Băuturi răcoritoare Sosuri Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe) Mustar	Unităţi de procesare	Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune
      10.	Zaharina (E954) şi sarurile sale de Na, Ca	Băuturi răcoritoare Sosuri Muştar Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, paste de fructe, marmelade)	Unităţi de procesare	Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune
      11	Acesulfam	Băuturi răcoritoare Sosuri	Unităţi de procesare	Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

      291

      Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe) Muştar

      292

      Notă:

      (*)Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală.

      Precizări tehnice:

      1. a) Nivelurile maxime de doză admisibilă pentru aditivii din tabel sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I, nr. 722 şi 722 bis din 3 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

      2. b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      3. c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor;

      4. d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

      5. e) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS – 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      6. f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

      293

   5. E. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

      Nr. crt.	Produsele controlate	Locul de prelevare	Frecvenţa recoltării probelor
      1.	2.	3.	4.
      1.	Legume şi fructe	Depozite de legume şi fructe / supermarket/ hipermarket, magazine specializate	Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă (1)
      2	Legume, plante, rădăcini şi tuberculi alimentari	Posturi de inspecţie la frontieră şi Depozite de destinaţie(*) Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (1) Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
      	Fructe comestibile; coajă de agrume şi de pepene galben
      	Cafea, ceai şi condimente, cu excepţia maté-ului
      	Cereale
      	Produse de panificaţie; malţ; amidoane şi fecule; gluten; inulină
      	Seminţe şi fructe oleaginoase; sâmburi, seminţe şi fructe diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furaje
      	Uleiuri vegetale stabile, fluide sau solide, brute, epurate sau rafinate
      	Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar şi rafinate, dar nepreparate
      	Margarină, înlocuitor de osânză şi alte grăsimi alimentare preparate
      	Zahăr din sfeclă şi din trestie, în stare solidă
      	Alte tipuri de zahăr; siropuri; înlocuitori de miere, chiar şi amestecaţi cu miere naturală; zahăr şi melasă caramelizate
      	Boabe de cacao întregi şi zdrobite, brute sau măcinate
      	Preparate din legume, zarzavaturi, fructe şi alte plante sau părţi din plante
      	Must de struguri parţial fermentaţi, chiar dacă fermentaţia este oprită prin alt procedeu decât cu ajutorul alcoolului
      	Vin din struguri proaspeţi; must de struguri proaspeţi oprit din fermentaţie (inclusiv mistelă
      	Bere din malt
      	Glucoză şi siropul de glucoză

      	Lactoză şi siropul de lactoză
      	Albumine (inclusiv concentratele din două sau mai multe proteine din zer, care conţin în greutate mai mult de 80 % de proteine din zer, calculate pe materie uscată), albuminaţi şi alţi derivaţi ai albuminei
      	Porumb zaharat, nefiert sau fiert în apă sau abur, congelat
      	Porumb zaharat, conservat provizoriu (de exemplu prin gazare cu gaz bioxid de sulf, în saramură, în apă sulfurată sau în alte soluţii care să asigure provizoriu conservarea sa), dar impropriu consumului în această stare
      	Margarină
      	Dulciuri fără cacao (inclusiv ciocolata albă), cu excepţia extractelor de lemn dulce cu conţinut de zaharoză mai mare de 10 %, fără adaos de alte materii
      	Ciocolată şi alte preparate alimentare cu conţinut de cacao
      	Paste alimentare, fie fierte sau umplute, spaghete, macaroane, tăiţei, lasagna, gnochi, ravioli, cannelloni, cu excepţia pastelor alimentare umplute
      	Produse pe bază de cereale obţinute prin suflare sau prăjire (corn flakes, de exemplu); cereale (altele decât porumb) boabe sau sub formă de fulgi sau de alte cereale prelucrate (cu excepţia făinii şi grişului)
      	Produse de panificaţie, de patiserie sau de biscuiţi, cu sau fără adaos de cacao; hostii, capsule goale de modele utilizate pentru medicamente, pâini preambalate, foi de paste uscate din făină, amidon sau feculă şi produse similare
      	Porumb zaharat (Zea mays var. saccharata) preparat sau conservat în oţet sau acid acetic
      	Ape, inclusiv ape minerale şi ape gazoase, cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori şi alte băuturi nealcoolice, cu excepţia sucurilor de fructe sau de legume de la nr. 2009, care nu conţin produsele de la nr. 0401 la 0404 sau grăsimi obţinute din produsele de la nr. 0401 la 0404
      	Preparate pe bază de cafea
      	Preparate pe bază de ceai sau maté
      	Inlocuitori prăjiţi de cafea, cu excepţia cicorii prăjite

      294

      	Drojdii de panificaţie, uscate sau nu
      3.	Ciuperci de cultură	Comercializare la locul de producţie	Semestrial pentru fiecare producător din fiecare judeţ
      		Unităţi de prelucrare şi procesare	Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă
      		Unităţi de comerţ cu amănuntul (supermarket/ hipermarket, magazine specializate)	Trimestrial maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă
      4.	Ciuperci proaspete sau refrigerate, altele decât ciupercile de cultură( (NC 0709 51, 0709 59)	Posturi de inspecţie la frontieră Depozite de destinaţie (*)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      		Depozite de destinaţie	Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
      		Unităţi de prelucrare şi procesare	Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă
      5	Ciuperci congelate (nefierte sau fierte în apă sau aburi), altele decât ciupercile de cultură (NC 0710 80 69)	Posturi de inspecţie la frontieră Depozite de destinaţie (*)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      		Depozite de destinaţie	Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
      		Unităţi de prelucrare şi procesare	Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă
      6	Ciuperci conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul gazului sulfuros sau în apă sărată, sulfurate sau cu adaos de alte substanţe pentru conservare provizorie), dar improprii consumului în această stare, altele decât ciupercile de cultură (NC 0711 90 60, 0711 59 00)	Posturi de inspecţie la frontieră Depozite de destinaţie (*)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      		Depozite de destinaţie	Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
      		Unităţi de prelucrare şi procesare	Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă
      7	Ciuperci uscate, fie tăiate în bucăţi sau felii fie mărunţite zdrobite sau pulverizate, dar nepreparate în alt mod, altele decât ciupercile de cultură (NC 0712 30 00)	Posturi de inspecţie la frontieră Depozite de destinaţie (*)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      		Depozite de destinaţie	Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite

      295

      			din comerţul intracomunitar
      		Unităţi de prelucrare şi procesare	Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă
      8	Ciuperci, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2001 90 50)	Posturi de inspecţie la frontieră Depozite de destinaţie (*)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      		Depozite de destinaţie	Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
      		Unităţi de prelucrare şi procesare	Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă
      9	Ciuperci, preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2003 10 80)	Posturi de inspecţie la frontieră Depozite de destinaţie (*)	La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      		Depozite de destinaţie	Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar
      		Unităţi de prelucrare şi procesare	Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

      296

      Notă:

      (*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţie numai în cazul în care importul se derulează pe raza judeţului unde este localizat depozitul;

      1. (1) nivelurile maxime admise sunt prevăzute în: prevederile Ordinul ministrului sănătăţii publice, preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobarea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere după un accident nuclear sau în caz de urgentă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobîl, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 41 din 19 ianuarie 2007; în prevederile Regulamentului Consiliului nr. 733/2008/CE privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 201/1 din 30 iulie 2008, în prevederile Regulamentului Comisiei nr. 1609/2000/CE de stabilire a unei liste de produse excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului Consiliului nr. 737/1990/CEE privind condiţiile de import pentru produsele agricole provenite din ţări terţe în urma accidentului survenit la centrala nucleară de la Cernobîl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 185/27 din 25 iulie 2000 şi în prevederile

         Regulamentului Comisiei nr. 1635/2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 737/90/CEE privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 306/3 din 7 noiembrie 2006;

         Precizări tehnice:

         1. a) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

         2. b) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentelor de siguranţa alimentelor/standarde, mărci şi calitatea alimentelor precum şi inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

         3. c) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

         4. d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS – 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

         5. e) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

   6. F. DETERMINAREA TRATĂRII CU RADIAŢII IONIZANTE

      297

      A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI INGREDIENTELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

      Nr. Crt.	Produs controlat	Locul de prelevare	Frecvenţa recoltării probelor
      1	2	3	4
      1.	Condimente	Posturi de inspecţie la frontieră Depozitele de destinaţie (*)	La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      		Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import
      2.	Plante aromatice	Posturi de inspecţie la frontieră Depozitele de destinaţie (*)	La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine
      		Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import
      3.	Ingrediente vegetale uscate	Posturi de inspecţie la frontieră	La primul import /transport al fiecărui furnizor, din

      		Depozitele de destinaţie (*)	fiecare ţară de origine
      		Depozite de destinaţie	O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

      298

      Notă:

      (*)Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Prelevarea la primul import se face la depozitul de destinaţe numai în cazul în care importul se derulează pe raza judeţului unde este localizat depozitul.

      Precizări tehnice:

      1. a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

      2. b) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      3. c) Dozele maxime admise pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei, ministrului agriculturii alimentaţiei şi pădurilor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 855/2001/98/90/2002, pentru aprobarea Normelor privind alimentele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 281 din 25 aprilie 2002 şi Ordinul ministrului sanatatii publice nr. 870/2006 privind aprobarea Listei cu alimentele şi ingredientele alimentare şi dozele maxime la care acestea pot fi tratate cu radiatii ionizante, în vederea autorizării introducerii lor pe piata, publicat în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 632 din 21 iulie 2006;

      4. d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

      5. e) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS – 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

      6. f) În cazul în care în urma inspecţiei se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program.

   7. G. DETERMINAREA PREZENŢEI ULEIULUI MINERAL ÎN ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI

      Produs controlat

      Locul de prelevare

      Frecvenţa de prelevare

      Ulei de floarea-soarelui, încadrat la codurile NC 1512 11 91 sau 1512 19 90 10, originar sau expediat din Ucraina

      Posturi de inspecţie la frontieră

      Fiecare transport de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina

      Precizări tehnice:

      1. a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

      2. b) Analizele se efectuează în laboratorul sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor Bucureşti;

      3. c) Transporturile de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina care nu sunt în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) Nr. 1151/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de ulei de floarea- soarelui originar sau expediat din Ucraina, ca urmare a riscului de contaminare cu ulei mineral și de abrogare a Deciziei 2008/433/CE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 313/36 din 28 noiembrie 2009, nu sunt introduse pe piaţă în vederea folosirii acestuia ca hrană pentru animale sau în alimente;

      4. d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS – 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

      299

   8. H. DETERMINAREA DE MELAMINĂ DIN PRODUSE ORIGINARE SAU EXPEDIATE DIN CHINA

Nr. crt.	Produs controlat	Locul de prelevare	Frecvenţa de prelevare
1	2	3	4
1.	Bicarbonat de amoniu destinat produselor alimentare	Puncte de inspecţie la frontieră	Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China
		Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
		Unităţi de producţie	O dată pe trimestru pentru fiecare unitate
2.	Produse alimentare care conţin lapte, produse din lapte	Puncte de inspecţie la frontieră	Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China
		Depozitele alimentar	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru

		Supermarket/ hipermarket	produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
		Unităţi de producţie	O dată pe semestru pentru fiecare unitate
3	Soia	Puncte de inspecţie la frontieră	Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China
		Depozitele alimentar Supermarket/ hipermarket	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
		Unităţi de producţie	O dată pe semestru pentru fiecare unitate
4	Produse pe bază de soia	Puncte de inspecţie la frontieră	Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China
		Depozitele alimentar Supermarket/ hipermarket	Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import
		Unităţi de producţie	O dată pe semestru pentru fiecare unitate

300

Precizări tehnice:

1. a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentului/serviciului de siguranţa alimentelor şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

2. b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

3. c) Nivelurile maxime admise de melamină în produse alimentare trebuie să fie în conformitate cu Regulamentul (CE) Nr. 1135/2009 al Comisiei din 25 noiembrie 2009 de impunere a unor condiții speciale de reglementare a importurilor de anumite produse originare sau expediate din China și de abrogare a Deciziei 2008/798/CE a Comisiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 311/3 din 26 noiembrie 2009;

4. d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS – 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

   1. I. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL ALIMENTELOR ŞI FURAJELOR MODIFICATE GENETIC

      1. 1. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din soia

         Nr. Crt.	Unitatea	Modalitate de supraveghere şi control
         		Prin inspectie	Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator
         		Frecvenţa	Frecvenţa recoltării probelor
         1.	2.	3.	4.
         1.	Depozite de soia (intermediari)	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine, declarat a fi liber de OMG şi o dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic
         2.	Fabrici de nutreţuri combinate	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *	O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime provenite din import pe bază de soia, declarate a fi libere de organisme modificate genetic
         3.	Unităţi de fabricare a uleiului din soia	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică *	O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) provenite din import din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic
         4.	Unităţi de procesare soia, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele pentru producţia de ulei (fabrici de procesare carne care utilizează produse din soia, fabrici de produse zaharoase, biscuiţi)	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *	Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime provenite din import declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximum 5 unitaţi / trimestru din fiecare judeţ
         5.	Unităţi de comercializare a soiei/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din soia	O dată pe an pentru fiecare unitate *	Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele alimentare ale unităţilor de comercializare, de la maximum 5 unităţi declarate a fi libere de OMG /trimestru din fiecare judet

         301

      2. 2. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din porumb

         Nr. crt.	Unitatea	Modalitate control
         		Prin inspecţie	Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator

         		Frecvenţa	Frecvenţa recoltării probelor
         1.	2.	3.	4.
         1.	Depozite de porumb (intermediari)	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit*	O dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de OMG
         2.	Unităţi de nutreţuri combinate	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *	O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime pe bază de porumb declarate a fi libere de organisme modificate genetic
         3.	Unităţi de ulei din germeni de porumb	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *	O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic
         4.	Unităţi de procesare porumb, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele pentru producţia de ulei (mori, fabrici de produse zaharoase, biscuiţi, fulgi de porumb)	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică *	Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximumum 5 unităţi /trimestru din fiecare judeţ
         5.	Unităţi de comercializare a porumbului/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din porumb	O dată pe an pentru fiecare unitate *	Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele alimentare ale unitatilor de comercializare, declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximumum 5 unităţi/trimestru din fiecare judeţ

         302

      3. 3. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din rapiţă

         Nr. Crt.	Unitatea	Modalitate de control
         		Prin inspectie
         		Frecvenţa
         1	2	3
         1	Depozite de rapiţă (intermediari)	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit*
         2	Unităţi de nutreţuri combinate	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *
         3	Unităţi de fabricare ulei de rapiţă	La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

      4. 4. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din orez

Unitatea	Modalitate de supraveghere şi control – prin inspecţie
	Frecvenţa
Puncte de inspecţie la frontieră	La toate importurile de produse originare din SUA, conform Deciziei Comisiei Europene nr. 601/2006/CE, cu amendamentele ulterioare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 244 din 7 septembrie 2006**.
	La toate importurile de produse originare din China, conform Deciziei Comisiei Europene nr. 289/2008/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 96 din 9 aprilie 2008**.

Notă:

* Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilităţii

** Controlul se efectuează conform procedurii transmise către toate Posturile de Inspecţie la Frontieră.

Precizări tehnice:

1. a) Analizele pentru identificarea şi cuantificarea alimentelor şi furajelor care conţin soia modificată genetic şi porumb modificat genetic se efectuează la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală – Unitatea de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic iar Laboratoarele de Biologie Moleculară ale Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Arad, Braşov, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Iaşi, Satu Mare, Sălaj, Suceava şi Tulcea vor efectua, alături de Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală, analizele probelor de soia pentru identificarea organismelor modificate genetic;

2. b) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii desemnaţi ai Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţene respectiv ai municipiului Bucureşti, din cadrul compartimentelor de standarde, mărci şi calitatea alimentelor şi compartimentelor de furaje şi inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru siguranţa Alimentelor pentru aprobarea Liniilor directoare privind prelevarea de probe şi analiza organismelor modificate genetic, a organismelor modificate genetic ca produse precum şi a produselor care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic şi ale Ghidului privind inspecţia şi prelevarea de probe pentru alimentele şi furajele care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic;

   303

3. c) Acţiunile de inspecţie şi prelevare de probe (dacă este cazul), la primul import de produse din fiecare ţară de origine se realizează după primirea notificărilor din Punctele de Inspecţie la Frontieră, în conformitate cu procedurile stabilite de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranta alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimala

   304

   supuse supravegherii şi controlului pentru siguranta alimentelor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 29 iunie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;

4. d) În cazul în care în urma inspecţiei se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe de soia şi porumb pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentul program;

5. e) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS – 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.