NORME METODOLOGICE din 17 iunie 2004

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 18/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL SANATATII
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 647 din 19 iulie 2004
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORDIN 270 11/03/2004
ActulREFERIRE LALEGE 40 11/03/2004
ActulCONTINE PEPRECIZARI 23/06/2004
ActulPENTRU APLICAREAOUG 126 18/12/2003
ActulREFERIRE LAOUG 126 18/12/2003
ActulREFERIRE LAORDONANTA (R) 29 22/08/1997
ActulREFERIRE LACOD AERIAN (R) 29 22/08/1997
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEOUG 91 26/10/2011
ActulREFERIT DEORDIN 1091 07/09/2006
ActulREFERIT DEOUG 88 14/07/2005

de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 126/2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţă acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş, aprobată prin Legea nr. 40/2004



I. TerminologieÎn prezentele norme metodologice, termenii de mai jos au următoarele accepţiuni:a) operator aerian – Ministerul Administraţiei şi Internelor prin Unitatea specială de aviaţie, ca persoană juridică autorizată şi/sau licenţiată, angajată în operarea elicopterelor, ca operator aerian militar cu înmatriculare militară a aeronavelor;b) operator medical – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş şi Institutul Clinic Fundeni, în cooperare cu Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, ca unităţi sanitare care organizează şi răspund de desfăşurarea asistenţei medicale şi tehnice de urgenţă acordate prin utilizarea elicopterelor;c) intervenţie primară – intervenţie de urgenţă la locul incidentului, unde se acordă asistenţă de urgenţă şi se efectuează transportul victimei/victimelor la cel mai apropiat spital competent pentru cazul respectiv;d) intervenţie secundară – intervenţie care se desfăşoară la solicitarea unei unităţi sanitare, în vederea transferului unui pacient internat, aflat în stare critică, de la unitatea solicitantă la o altă unitate sanitară, competentă în rezolvarea cazului respectiv, precum şi pentru cazurile prevăzute în contractul-cadru de reglementare a condiţiilor acordării asistenţei medicale persoanelor asigurate în sistemul de asigurări de sănătate;e) asistenţă de urgenţă – asistenţă medicală şi/sau tehnică asigurată în cazul în care una sau mai multe persoane se află în pericol imediat în urma unui accident, unei îmbolnăviri acute sau în cazul în care se află într-un mediu ostil vieţii;f) zbor umanitar – zbor special executat cu aeronavele militare în beneficiul persoanelor cărora li se acordă ajutor prin transport în caz de accident, îmbolnăvire acută sau în cazul în care se află într-un mediu ostil vieţii. În contextul acestor norme metodologice sunt incluse toate misiunile de urgenţă (primare, secundare, speciale etc.);g) echipaj – grup care este constituit din personal navigant militar şi personal medical şi de salvare specializat, care îndeplinesc atribuţii de serviciu în timpul gărzii la sol, precum şi la bordul aeronavei pe timpul zborului; comandantul echipajului este pilotul prim, iar locţiitorii acestuia sunt pilotul secund şi medicul-şef. În situaţii speciale comandant de aeronavă poate fi numită şi o altă persoană, autorizată de comandantul care a ordonat misiunea de zbor;h) asistenţă tehnică – totalitatea activităţilor tehnice şi logistice necesare întreţinerii aeronavelor şi menţinerii stării de disponibilitate a acestora;i) tehnic de aeronavă – mecanic cu studii de specialitate care poate îndeplini sarcinile conform art. 628 din Regulamentul asigurării tehnice de aviaţie;j) punct de operare aeromedical şi de salvare – heliport cu totalitatea facilităţilor de infrastructură necesare operării elicopterelor, aflat în administrarea operatorilor medicali;k) misiune – activitatea unui membru al echipajului din momentul în care intră în serviciu, după o perioadă de odihnă corespunzătoare înaintea acesteia, până în momentul în care iese din serviciu;l) ATS – serviciu de trafic aerian – termen generic însemnând:– FIS – serviciu de informare a zborurilor;– serviciu de alarmare;– serviciu consultativ al traficului aerian;– ATC service – serviciu de control al traficului aerian introdus cu scopul de a preveni coliziunile dintre aeronave (şi pe suprafaţa de manevră între aeronave şi obstacole) şi pentru a accelera şi a menţine un flux sistematic (ordonat) de trafic aerian;m) UPU – unitate de primiri urgenţe;n) SMURD – serviciul mobil de urgenţă reanimare şi descarcerare, înfiinţat în cadrul unităţilor de primiri urgenţe ale operatorilor medicali (Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş) şi funcţionând ca serviciu integrat, fără personalitate juridică, pe baza normelor, ordinelor, dispoziţiilor şi protocoalelor în vigoare între operatorii medicali, Unitatea specială de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi unităţile de pompieri militari din Bucureşti, în cazul SMURD Bucureşti, şi din Târgu Mureş, în cazul SMURD Mureş;o) unitate sanitară de referinţă – o unitate sanitară care deţine resursele umane şi tehnice necesare rezolvării optime a unei categorii de cazuri medicale;p) mod de operare, funcţionare şi finanţare a asistenţei de urgenţă cu elicopterele (din punctul de vedere al operatorului medical) – asigurarea de către acesta a infrastructurii necesare funcţionării sistemului în regim de gardă permanentă, inclusiv a cazării şi mesei piloţilor aflaţi în detaşare la operatorul medical, cheltuieli ce se includ în costul serviciilor medicale.II. Operarea aeriană şi medicalăII.1. Operare aeriană1. Operatorul aerian va stabili personalul navigant pregătit să execute misiuni de zbor cu cele două elicoptere.2. Pentru fiecare punct de operare aeromedical se va înfiinţa o funcţie de comandant al punctului de operare aeromedical, care va fi încadrată cu un pilot cu suficientă experienţă pentru coordonarea activităţii de zbor. Până la încadrarea funcţiei activitatea poate fi coordonată de comandantul de echipaj sau de un alt pilot numit de către operatorul aerian.3. Până la definitivarea pregătirii piloţilor misiunile de zbor se vor executa numai în condiţiile meteorologice pentru care echipajele sunt pregătite.4. Echipajul va fi format din:– personal navigant (comandant de echipaj, pilot);– personal medical (medic, asistent medical);– personal specializat (în funcţie de specificul misiunii):● operator troliu;● pompier descarcerare;● salvamontist, salvamar etc.5. Pentru misiunile care presupun aterizarea pe terenuri necunoscute, nemarcate, zborul se va executa numai pe timp de zi.6. Zborurile umanitare se vor executa conform regulamentelor şi reglementărilor militare în vigoare:– Regulamentul de zbor al aviaţiei militare AV-6;– Regulamentul asigurării tehnice de aviaţie AV-5;– Dispoziţia pentru anul în curs privind instruirea forţelor aeriene ale Statului Major al Forţelor Aeriene Române (secţiunea a II-a Aviaţie);– Ordinul nr. 28/1986 al comandantului aviaţiei militare Norme privind încercarea, recepţionarea, verificarea şi transportul în zbor al aeronavelor aviaţiei militare;– Ordinul general al ministrului apărării naţionale nr. 9 din 3 martie 1995 pentru aprobarea Normelor de atestare, clasificare şi specializare a personalului din aviaţia militară;– Ordinul nr. 20 al comandantului aviaţiei militare privind instructorii şi conducătorii de zbor;– Buletinul OY-2-C 045/1985 privind verificarea aeronavelor înainte de zbor;– C.P.L. – 81 Elicoptere (curs de pregătire de luptă);– ordinele şi dispoziţiile comandantului Unităţii speciale de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor;– Codul aerian român;– A.I.P. – România (Aeronautical Information Publication);– NOTAM-uri;– alte documente care reglementează activitatea de zbor.7. Din punct de vedere tehnic, operatorul aerian va asigura:– întreţinerea zilnică;– reparaţiile curente şi lucrările periodice care se vor executa la baza tehnică a acestuia;– stabilirea tehnicului de aeronavă care are obligaţia să participe la pregătirea elicopterului pentru zbor, se îngrijeşte de buna funcţionare a mijloacelor tehnice de aerodrom şi hangar, remediază micile defecţiuni apărute în procesul exploatării aeronavelor, urmăreşte starea de disponibilitate a acestora;– controlul periodic al aeronavelor, care se execută de către o echipă tehnică în conformitate cu normativele în vigoare;– periodicitatea activităţilor de întreţinere a elicopterelor conform regulamentelor şi reglementărilor în vigoare, precum şi prevederilor constructorului.Fondurile necesare lucrărilor tehnice de întreţinere zilnică şi asigurare CASCO (aeronavă şi persoane) vor fi asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.8. Operatorul aerian va asigura:– planificarea misiunilor de pregătire/instruire a personalului;– pregătirea personalului navigant şi a personalului medical şi de salvare pentru executarea misiunilor, privind modul de exploatare, la sol şi în zbor, a aeronavelor;– organizarea de cursuri pentru pregătirea altor categorii de personal care participă la misiunile de zbor, pentru exploatarea echipamentelor;– organizarea periodică a şedinţelor de analiză a activităţii de intervenţie/salvare aeriană;– participarea la şedinţele de analiză organizate de operatorul medical;– până la 20% din orele alocate anual pentru perfecţionarea pregătirii echipajelor în perioada iniţială (până în iunie 2005); ulterior se vor aloca între 10 şi 15% din orele de zbor anuale pentru misiunile de pregătire;– executarea zborului de anduranţă în cuantum de 50 de ore de elicopter la sosirea acestuia;– misiunile de pregătire/instruire a personalului:● misiunile de pregătire se vor planifica anual de operatorul aerian de comun acord cu operatorii medicali;● ele pot include următoarele tipuri de misiuni:1. pregătirea piloţilor;2. pregătirea echipajului de intervenţie;3. pregătire în operaţiunile de salvare montană şi în alte tipuri de operaţiuni de salvare specială;4. pregătire în utilizarea troliului de salvare în misiunile de salvare;5. exerciţiile de intervenţie mixte cu alte servicii de intervenţie medicale şi nemedicale, cum ar fi salvamontul, Jandarmeria Montană, pompierii etc.;6. exerciţiile de căutare/salvare, împreună cu alte structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi cu structurile specializate din cadrul Ministerului Apărării Naţionale.9. Operatorul medical va asigura masa şi cazarea (unde este cazul) echipajelor de gardă şi a celor care se află în repaus.10. Personalul navigant desemnat să execute misiuni umanitare va beneficia de echipament de protecţie adecvat, asigurat de operatorul medical.11. Echipajele elicopterelor vor ţine permanent legătura cu baza pentru furnizarea datelor necesare executării zborurilor (informare meteorologică, aprobări pentru zbor, aprobări pentru survol etc.).12. Operatorul aerian va emite Instrucţiunile de executare a misiunilor umanitare în cooperare cu operatorul medical.II.2. Operare medicală1. Se va înfiinţa câte o linie de gardă la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti şi la Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu Mureş.2. Serviciile de operare medicală asigurate de Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti şi de Institutul Clinic Fundeni pentru regiunea arondată vor fi contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti.3. Serviciile de operare medicală asigurate de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş vor fi contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate Mureş.4. Pentru elicopterul din Bucureşti contractul de operare medicală se va încheia între Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti şi Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti.5. Serviciile de operare medicală contractate au la bază următorii indicatori: indemnizaţiile personalului medical, plata liniei de gardă, costul medicamentelor şi al materialelor medicale necesare şi costul contractelor de întreţinere şi reparaţii ale aparaturii şi instrumentelor medicale din elicopter.6. Modalităţile de plată a operatorilor medicali în baza contractelor de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurări de sănătate vor include costurile/oră de zbor şi costurile/solicitare.7. Costurile/oră de zbor au la bază următorii indicatori: indemnizaţiile personalului medical, precum şi costul contractelor de întreţinere şi reparaţii ale aparaturii medicale din dotare.8. Costurile/solicitare au la bază următorii indicatori: costul medicamentelor şi al materialelor sanitare.9. Casele de asigurări de sănătate sunt obligate să deconteze costurile medicamentelor şi ale materialelor sanitare consumate efectiv/solicitare.10. Operatorii medicali vor asigura un echipaj de intervenţie pentru elicopter 24 de ore din 24, începând cu data în care elicopterele devin apte să execute misiuni în toate condiţiile meteorologice, durata perioadei de adaptare fiind până cel târziu luna iunie 2005.11. Medicul de gardă va lucra în cadrul UPU/SMURD în cazul în care elicopterul nu este operabil.12. Operatorii medicali răspund de îndeplinirea prevederilor prezentelor norme metodologice, având obligaţia de a colabora cu operatorul aerian.13. Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti va opera medical elicopterul repartizat prin UPU-SMURD Bucureşti, aflată în structura spitalului.14. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş va opera medical elicopterul repartizat prin UPU-SMURD, aflată în structura spitalului.15. Din serviciul integrat de intervenţie, salvare şi transport sanitar creat sub denumirea SMURD fac parte: Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu Mureş, Unitatea specială de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Brigada de Pompieri a Capitalei şi Grupul de Pompieri Horea al Judeţului Mureş, pe baza protocoalelor încheiate sau care urmează a fi încheiate între aceste instituţii.16. Medicii-şefi/coordonatori UPU-SMURD au şi atribuţia de medic-şef al punctului de operare aeromedical şi vor putea desemna un locţiitor care să coordoneze din punct de vedere medical această activitate. El va avea următoarele sarcini pe care le va executa de comun acord cu pilotul comandant al punctului de operare aeromedical:a) organizarea activităţii medicale şi a gărzilor;b) organizarea cursurilor de pregătire specifice;c) organizarea exerciţiilor;d) informarea spitalelor şi a serviciilor de urgenţă din zona arondată despre modul de lucru şi stabilirea protocoalelor de colaborare;e) urmărirea respectării protocoalelor de colaborare şi de transfer de către unităţile sanitare din zona arondată;f) raportarea disfuncţionalităţilor şi a neregulilor de colaborare cu unităţile şi serviciile sanitare din zona arondată direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi Direcţiei generale de asistenţă medicală din cadrul Ministerului Sănătăţii şi propunerea de soluţii;g) organizarea, în colaborare cu conducerile operatorilor medicali, a şedinţelor periodice de analiză a activităţii cu directorii direcţiilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi cu reprezentanţii unităţilor sanitare din judeţele arondate;h) organizarea de cursuri şi seminarii cu personalul serviciilor de urgenţă din zonele arondate;i) organizarea periodică (cel puţin o dată la 3 luni) a şedinţelor de analiză a activităţii din punct de vedere medical;j) participarea la şedinţele de analiză a activităţii de intervenţie/salvare aeriană organizate de operatorul aerian;k) asigurarea respectării regulamentelor de funcţionare/ operare de către personalul operatorului medical al punctului de operare aeromedical;l) autorizarea executării intervenţiilor secundare.17. Medicul-şef al punctului de operare aeromedical va fi asistat de un asistent medical-şef desemnat de acesta, cu următoarele sarcini:a) completarea documentelor administrative ale operatorului medical (pontaje, decontări materiale, decontări de medicamente etc.);b) asigurarea aprovizionării prealabile cu medicamentele şi materialele medicale prin farmaciile şi serviciile de aprovizionare ale operatorilor medicali;c) stabilirea procedurii de verificare, încărcare şi completare a echipamentelor, materialelor şi medicamentelor din elicopter, precum şi din stocul de rezervă din cadrul punctului de operare aeromedical;d) participarea la şedinţele de analiză împreună cu medicul-şef;e) asigurarea respectării regulamentelor de funcţionare/operare de către personalul operatorului medical al punctului de operare aeromedical.18. Operatorii medicali au obligaţia de a crea un stoc de materiale şi medicamente în cadrul punctului de operare aeromedical, de care va răspunde asistentul medical-şef al punctului şi va fi în permanenţă accesibil echipajului de gardă.19. Operatorii medicali au obligaţia de a asigura modalitatea optimă de aprovizionare cu oxigen, medicamente şi materiale sanitare, astfel încât să nu lipsească din stoc materiale şi/sau medicamente importante.20. Lipsa unor materiale, medicamente sau defecţiunea unor aparate fără de care viaţa unui pacient poate fi pusă în pericol în timpul transportului va face elicopterul inoperabil până la remedierea situaţiei. Responsabilitatea în acest sens revine în întregime operatorului medical.21. Operatorii medicali vor plăti indemnizaţia orară de zbor personalului din echipa medicală care activează pe elicopter, conform legislaţiei în vigoare şi normelor metodologice privind acordarea indemnizaţiilor personalului aeronautic militar, după cum urmează:a) 70% din totalul indemnizaţiei orare de zbor a pilotului comandant de echipaj pentru medicul de gardă;b) 55% din totalul indemnizaţiei orare de zbor a pilotului comandant de echipaj pentru asistentul medical sau personalul de salvare.22. Echipajul medical al elicopterului va include 2-3 persoane, dintre care cel puţin un medic. Numărul persoanelor care pot participa la o misiune se stabileşte de comun acord cu pilotul.23. Pot efectua gardă pe elicopter numai următoarele categorii de medici:a) medici specialişti/primari în medicină de urgenţă acreditaţi/atestaţi pentru activitate pe elicopter;b) medici specialişti/primari de ATI acreditaţi/atestaţi pentru intervenţia cu elicopterul;c) medici rezidenţi în medicină de urgenţă sau în anestezie, terapie intensivă, anii III, IV şi V, cu acordul directorului instituţiei care operează medical elicopterul şi al medicului-şef de punct de operare aeromedical şi doar după acreditare sau atestare pentru intervenţia cu elicopterul.24. Pot activa pe elicopter în cadrul echipajului medical următoarele categorii de personal acreditat/atestat pentru activitate pe elicopter, indemnizaţia orară de zbor fiind plătită de către angajator:a) medici rezidenţi în curs de formare (fără plata indemnizaţiei);b) asistenţi medicali în curs de formare (fără plata indemnizaţiei);c) personal de salvare în curs de formare (fără plata indemnizaţiei);d) asistenţi medicali;e) personal specializat în acordarea asistenţei de urgenţă în echipă.25. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş prin UPU-SMURD va fi desemnat ca centru de formare şi acreditare a personalului medical care va activa în cadrul echipajelor de intervenţie aeriană.26. Începând cu luna ianuarie 2007, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti va funcţiona ca al doilea centru de formare şi acreditare.27. Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni", Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Grigore Alexandrescu", Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arşi şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Maria Sklodowska Curie" vor fi centrele de referinţă desemnate ca centre de urgenţă şi traumă pentru zona de intervenţie primară deservită de elicopterul din Bucureşti.28. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş şi Spitalul Clinic Judeţean Cluj vor fi centre de referinţă desemnate ca centre de urgenţă şi traumă pentru zona de intervenţie primară deservită de elicopterul din Târgu Mureş.29. Centrele de urgenţă şi traumă desemnate au obligaţia de a primi urgenţele critice transportate de elicopterele de intervenţie sau de alte mijloace, în vederea asigurării asistenţei de urgenţă calificate, efectuării investigaţiilor de urgenţă şi rezolvării cazurilor respective.30. Centrele de urgenţă şi traumă vor avea asigurată gardă permanentă pentru computer tomograf, care să permită efectuarea investigaţiilor de urgenţă în maximum 15 minute de la momentul solicitării de către medicii de gardă din spital.31. Centrele de urgenţă şi traumă vor asigura gardă pentru RMN, angiografie şi endoscopie, care să permită efectuarea investigaţiilor de urgenţă în maximum 60 de minute de la momentul solicitării de către medicii de gardă din spital. În cazul în care nu au o asemenea aparatură în dotare, vor încheia protocoale de colaborare cu alte unităţi sanitare care le au în dotare.32. Spitalele judeţene au obligaţia să asigure asistenţă de urgenţă, investigaţiile necesare şi tratamentul definitiv la nivelul lor de competenţă, utilizând toate mijloacele şi resursele aflate în structura acestora, în cazul în care cazurile critice sunt transportate acolo, organizând inclusiv transferul pacientului sau al pacienţilor către centrele de referinţă, dacă este indicat.33. Centrele de cardiologie din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Târgu Mureş sunt desemnate ca centre de referinţă pentru zonele de intervenţie primară deservite de cele două elicoptere.34. Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" din Bucureşti şi Spitalul Clinic de Urgenţă Târgu Mureş sunt desemnate ca centre de referinţă pentru cazurile critice de neonatologie transferate de cele două elicoptere.35. Medicul de gardă din cadrul echipajului de pe elicopter este persoana care va decide destinaţia la care va fi transportat pacientul, luând în considerare afecţiunile, distanţele, competenţele necesare rezolvării cazului, precum şi posibilităţile şi restricţiile tehnice din punct de vedere al piloţilor.36. Unităţile sanitare desemnate ca centre de referinţă conform pct. 27, 28, 33 şi 34, precum şi spitalele judeţene din zonele de intervenţie primară a elicopterelor au obligaţia de a informa operatorii medicali despre orice problemă pentru care centrul respectiv nu poate asigura temporar asistenţă de urgenţă corespunzătoare pacienţilor critici transportaţi de cele două elicoptere din zonele de intervenţie primară. Unităţile respective au obligaţia să remedieze problemele în cel mai scurt timp posibil şi să anunţe operatorii medicali despre reluarea activităţii în momentul în care problema este rezolvată. Astfel de situaţii includ defecţiunea unor aparate de investigaţii paraclinice şi indisponibilitatea unor aparate sau echipamente necesare rezolvării unei categorii de urgenţe.37. Lipsa locurilor la secţiile de terapie intensivă nu poate constitui motiv de refuz de primire a pacienţilor critici care necesită investigaţii şi intervenţii de urgenţă în vederea stabilizării şi aplicării tratamentului definitiv, după care pacienţii respectivi pot fi transferaţi către unităţi sanitare care să asigure terapia intensivă a acestora.38. Operatorii medicali vor informa medicii de gardă pe elicopter în vederea evitării transportului pacienţilor critici la unităţile sanitare care nu pot asigura asistenţă de urgenţă în mod temporar. Medicii de gardă vor fi informaţi imediat despre reluarea activităţii normale în unităţile sanitare respective.39. Centrele de urgenţă şi traumă au obligaţia să elaboreze, în termen de 90 de zile de la publicarea prezentului ordin, un program naţional de asistenţă spitalicească a pacientului traumatizat şi de dezvoltare a centrelor regionale de traumă, care va fi supus aprobării Guvernului de către Ministerul Sănătăţii.40. În cadrul echipajului de intervenţie va putea fi inclus personal specializat, în cazul necesităţii utilizării echipamentului de descarcerare sau în cazul necesităţii efectuării unor operaţiuni speciale de salvare. Personalul specializat poate fi, după caz, din cadrul unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor sau din cadrul serviciilor publice de intervenţie ale autorităţilor publice locale. În cazul transportului neonatologic poate fi solicitat un medic neonatolog să însoţească echipajul medical al elicopterului.41. Elicopterul poate transporta alte categorii de personal specializat medical sau nemedical în cadrul misiunilor de intervenţie şi transport sanitar. Indemnizaţiile orare de zbor în acest caz vor fi plătite de instituţia din care face parte personalul specializat aflat în misiune.42. Pot participa la activitatea cu elicopterul cetăţeni străini aflaţi în stagiu în unităţile sanitare operatoare sau în unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu acordul operatorului aerian şi al medicului-şef al punctului de operare aeromedical şi cu condiţia semnării prealabile a unei declaraţii de răspundere personală şi absolvire de răspundere a operatorilor medical şi aerian în cazul în care persoana respectivă este implicată într-un accident în timpul misiunii.43. Este interzis transportul cu elicopterul al următoarelor categorii de cazuri:a) pacienţi contaminaţi cu substanţe chimice, toxice şi/sau corosive;b) pacienţi agresivi/combativi;c) persoane instabile psihic, cu pericol de a deveni agresive în timpul transferului.44. Misiunile medicale primare vizează:a) accidentele rutiere grave şi alte tipuri de accidente în care o persoană sau mai multe persoane se află în pericol vital din cauza leziunilor suferite sau din cauza împrejurărilor în care se află;b) pacienţii aflaţi în stare critică în localităţile urbane mici sau cele rurale, în localităţile sau locurile inaccesibile şi în localităţile şi locurile în care lipseşte asistenţa medicală de urgenţă calificată pentru cazul respectiv;c) pacienţii critici, accidentaţi, intoxicaţi sau cu alte îmbolnăviri acute, transportaţi de ambulanţe sau de alte mijloace de transport la unităţi sanitare sau spitale care nu pot asigura stabilizarea şi asistenţa de urgenţă corespunzătoare cazurilor respective, fiind necesar transferul de urgenţă către centre medicale specializate aflate la distanţă. În cazul în care pacientul se află în unitatea respectivă de mai mult de 3 ore, transferul va fi considerat ca transfer secundar;d) pacienţi suferind de afecţiuni acute cu potenţial mare de agravare în lipsa altor mijloace de intervenţie corespunzătoare în apropiere sau care pot să ajungă mai rapid decât elicopterul;e) intervenţia în sprijinul echipajelor de urgenţă şi de prim ajutor ale serviciilor de asistenţă medicală de urgenţă prespitalicească publice sau private sau ale altor servicii publice abilitate, la solicitarea acestora.45. Misiunile medicale secundare vizează:a) cazurile critice aflate internate în unităţi sanitare care nu pot asigura investigarea şi/sau asistenţa medicală corespunzătoare, fiind necesar transferul pacientului către o unitate sanitară specializată;b) transferul nou-născuţilor aflaţi în stare critică, care necesită asistenţă medicală calificată pe durata transferului şi necesită incubator şi echipamente speciale de monitorizare şi eventual ventilaţie;c) instituţiile sanitare vor aplica prevederile anexei care face parte integrantă din prezentele norme metodologice.46. Misiunile speciale vizează:a) transportul personalului specializat pentru transplant;b) transportul organelor prelevate în vederea transplantului;c) misiunile de căutare/salvare;d) alte misiuni de natură medicală fie cu caracter umanitar, fie cu implicaţii directe în domeniul siguranţei publice şi/sau al siguranţei naţionale, ordonate de Ministerul Sănătăţii sau de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi care nu pot fi efectuate în timp util şi/sau în siguranţă cu alte mijloace.47. Punctul de operare aeromedical din incinta Institutului Clinic Fundeni va funcţiona ca punct detaşat de lucru al operatorului aerian, cu program de lucru permanent.48. Punctul de operare aeromedical din incinta Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş va funcţiona ca punct detaşat de lucru al operatorului aerian, cu program de lucru permanent.49. Punctele de lucru vor funcţiona cu program permanent din momentul în care echipajele elicopterelor vor atinge un nivel de pregătire corespunzător.50. Activitatea fiecărui punct de operare aeromedical va fi coordonată de un pilot comandant numit de operatorul aerian pe timpul executării misiunii (de regulă comandantul de echipaj).51. Medicul-şef al punctului de operare aeromedical este adjunctul comandantului punctului pentru problemele privind funcţionarea, organizarea sistemului şi autorizarea misiunilor din punct de vedere medical, coordonarea personalului care activează în cadrul echipajului medical şi efectuarea controlului medical zilnic al întregului echipaj de serviciu.52. Controlul medical zilnic va fi efectuat de medicul-şef al punctului de operare aeromedical sau de un medic desemnat, altul decât medicul care urmează să fie de gardă.53. Tot personalul echipajului de gardă va fi examinat înaintea preluării gărzii, în vederea evaluării stării generale, măsurării tensiunii arteriale şi a pulsului şi pulsoximetriei. Rezultatele fiecărui control vor fi documentate şi parafate de medicul care efectuează controlul.54. Medicul-şef al punctului de operare aeromedical poate interzice oricărui membru al echipajului să efectueze serviciul din considerente medicale, dacă rezultatele consultului medical zilnic de rutină sunt în afara parametrilor normali, putând afecta siguranţa echipajului în timpul efectuării misiunilor.55. Medicul-şef al punctului de operare aeromedical sau persoana desemnată să efectueze controlul medical zilnic de rutină poate solicita examinări suplimentare dacă consideră că este necesar. În cazul personalului aparţinând Unităţii speciale de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, decizia de a interzice participarea unui angajat în garda din ziua respectivă va fi comunicată imediat comandantului de echipaj sau direct comandantului Unităţii speciale de aviaţie în vederea soluţionării situaţiei şi punerii elicopterului în funcţiune în cel mai scurt timp posibil.56. Se interzice participarea în misiune a persoanelor care suferă de afecţiuni care pot pune viaţa persoanei şi/sau a echipajului în pericol în timpul misiunii, de tulburări necorectate ale vederii sau ale auzului, a persoanelor din cadrul echipajului medical care poartă lentile de contact, persoanelor care au consumat orice fel de băutură alcoolică în ultimele 24 de ore înaintea intrării în gardă şi a persoanelor care se află sub influenţa unor medicamente care pot afecta în mod negativ îndeplinirea misiunilor, punând în pericol viaţa persoanei sau a echipajului.57. Întregul echipaj va fi echipat cu echipament de protecţie adecvat pe toată durata intervenţiei. Echipamentul este alcătuit din:a) cască de protecţie cu vizor şi cu microfon integrat;b) salopetă de culoare roşie, îmblănită sau umplută cu material izolant pentru iarnă, cu reflectorizante la nivelul trunchiului, al membrelor superioare şi al membrelor inferioare;c) geacă de protecţie, din acelaşi material şi cu aceeaşi culoare, cu reflectorizante, pentru iarnă;d) bocanci cu talpă izolantă care să asigure protecţia gleznei şi a degetelor piciorului pentru tot timpul anului;e) personalul va purta pe salopetă şi pe geacă însemnele specifice ale serviciului, precum şi gradele, unde este cazul. Numele şi funcţia fiecărui membru al echipajului vor fi purtate pe salopetă şi pe geacă în mod vizibil.58. Persoanele care pot cere alertarea elicopterului sunt:a) personalul din cadrul dispeceratelor serviciilor medicale de urgenţă prespitalicească, pe baza informaţiilor obţinute de la un apelant sau de la mai mulţi apelanţi sau pe baza informaţiilor obţinute de la echipajele aflate la locul intervenţiei;b) personalul din cadrul dispeceratelor operative ale unităţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe baza informaţiilor obţinute de la un apelant sau de la mai mulţi apelanţi sau pe baza informaţiilor obţinute de la echipajele aflate la locul intervenţiei;c) personalul serviciilor de urgenţă prespitalicească aflat la locul intervenţiei;d) personalul medical sau mediu din cadrul unităţilor sanitare rurale şi urbane;e) personalul din cadrul unităţilor de intervenţie ale Ministerului Administraţiei şi Internelor aflate la locul intervenţiei;f) personalul serviciilor de salvamont, salvamar şi al altor organizaţii de salvare.59. Criteriile de alertare pentru intervenţiile primare includ oricare dintre următoarele criterii, la care se va adăuga criteriul distanţă/timp de intervenţie şi transport/competenţa echipajului, care să justifice deplasarea elicopterului pe lângă echipajele terestre sau singur, dacă echipajele terestre nu pot să ajungă la locul solicitării în timp util:a) una sau mai multe persoane aflate în pericol vital în urma unei îmbolnăviri acute, intoxicaţii sau accidentări;b) accidente/incidente cu multiple victime;c) o victimă sau mai multe victime necesitând descarcerarea;d) o victimă sau mai multe victime aflate în stare de inconştienţă;e) victimă/un pacient aflată/aflat într-o zonă greu accesibilă;f) o naştere la termen sau prematură la domiciliu cu mama şi/sau nou-născutul în stare critică;g) alte situaţii care pot fi încadrate în această categorie.60. În cazul echipajului de intervenţie din Bucureşti:a) apelul va fi preluat de Centrul unic de apel 112 al municipiului Bucureşti;b) în urma preluării datelor apelul va fi direcţionat către punctul de operare aeromedical şi dispeceratul Brigăzii de Pompieri a Capitalei, care va alerta echipajul furnizând datele necesare şi numerele de telefon de contact necesare;c) până la implementarea centrului unic de apel 112, apelurile pentru elicopter vor fi preluate de dispeceratul Brigăzii de Pompieri a Capitalei, care va alerta echipajul sau, dacă este necesar, va transfera apelul către baza aeriană de intervenţie;d) serviciul de telecomunicaţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor va asigura legăturile telefonice directe necesare între:(i) dispeceratul Brigăzii de Pompieri a Capitalei;(îi) punctul de operare aeromedical din cadrul Institutului Clinic Fundeni;(iii) centrul operaţional al Unităţii speciale de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor;(iv) dispeceratul Brigăzii Poliţiei Rutiere a Capitalei;(v) dispeceratul Poliţiei Rutiere a DN1;(vi) unitatea de primiri urgenţe din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Bucureşti;(vii) dispeceratele judeţene de pompieri, poliţie şi ambulanţă ale judeţelor care fac parte din zona de intervenţie primară a elicopterului din Bucureşti: Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov, Constanţa, Prahova, Buzău, Olt, Giurgiu, Dâmboviţa, Argeş, Teleorman, Vâlcea, precum şi al municipiului Bucureşti.61. În cazul echipajului de intervenţie din Târgu Mureş:a) apelul va fi preluat de Dispeceratul integrat 112 al judeţului Mureş;b) dispeceratul va alerta echipajul de intervenţie, furnizând datele necesare şi numerele de telefon de contact necesare;c) serviciul de telecomunicaţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor va asigura legăturile telefonice directe necesare între:(i) Dispeceratul integrat 112 Mureş;(îi) dispeceratele judeţene de pompieri, poliţie şi ambulanţă ale judeţelor care fac parte din zona de intervenţie primară a elicopterului din Târgu Mureş: Alba, Cluj, Sibiu, Mureş, Sălaj, Braşov, Covasna, Maramureş, Harghita, Bistriţa-Năsăud şi Bihor;(iii) Punctul de operare aeromedical Târgu Mureş;(iv) unitatea de primiri urgenţe a Spitalului Clinic de Urgenţă Târgu Mureş;(v) centrul operaţional al Unităţii speciale de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor.62. Dispeceratele poliţiei, pompierilor şi ale serviciilor judeţene de ambulanţă din judeţele menţionate mai sus vor anunţa echipajul elicopterului despre incidentele care au loc şi pot necesita intervenţia echipajului, urmând să confirme sau să infirme nevoia intervenţiei.63. Alertarea echipajului se va efectua comunicându-se următoarele:a) natura intervenţiei;b) localitatea şi locul unde se află victima/pacientul;c) numărul sau numerele de telefon de contact la locul intervenţiei;d) dacă este necesară intervenţia elicopterului sau dacă se recomandă aşteptarea unor informaţii suplimentare de la locul de intervenţie;e) starea vremii la locul intervenţiei (ceaţă, ploaie, ninsoare, vânt puternic etc.);f) dacă se poate ateriza la locul intervenţiei sau cel mai apropiat loc de aterizare posibil (stadion, câmp, zonă degajată de obstacole etc.);g) riscuri sau probleme deosebite;h) în cazul misiunilor de salvare montană:(i) salvamontul va alerta echipajul elicopterului la primirea informaţiilor despre accidentul montan;(îi) se va stabili de comun acord cu echipajul elicopterului modalitatea de intervenţie, dacă aceasta este indicată;(iii) se va stabili, la nevoie, un punct de întâlnire în vederea preluării unui salvamontist care este familiarizat cu zona de intervenţie.III. Cerinţe privind dotarea elicopterelor pentru desfăşurarea zborurilor umanitare cu echipaje aparţinând Unităţii speciale de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi InternelorIII.1. Cerinţe privind infrastructura necesară desfăşurării zborurilor umanitare:– punctul de operare aeromedical: dacă membrilor echipajului li se cere să se afle în poziţia "de aşteptare", trebuie să se asigure locuri de acomodare potrivite în apropierea fiecărei baze operaţionale, cu dotările necesare; la fiecare bază piloţilor li se vor asigura facilităţi pentru obţinerea informaţiilor curente şi a celor referitoare la starea şi evoluţia vremii în timp real, facilităţi pentru comunicaţii cu cea mai apropiată unitate ATS (serviciu de trafic aerian), legătura cu centrul operaţional al Unităţii speciale de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor şi punctele de conducere şi dirijare a zborurilor;– spitalele la care se va efectua transportul victimei (victimelor), în cadrul intervenţiei primare, vor avea obligaţia să asigure infrastructura necesară operării elicopterelor (platforme de aterizare omologate);– personalul operatorului aerian va desfăşura periodic zboruri de recunoaştere a platformelor de aterizare aparţinând spitalelor care fac parte din intervenţia primară;– punctul de operare aeromedical trebuie să dispună de posibilităţi de hangarare a elicopterelor repartizate şi de platformă de aterizare omologată.III.2. Cerinţe privind activitatea de întreţinere şi service a elicopterelorTehnicul de aeronavă participă la pregătirea elicopterului pentru primul zbor al zilei. Se îngrijeşte de buna funcţionare a mijloacelor tehnice de aerodrom şi hangar, remediază micile defecţiuni apărute în procesul exploatării aeronavelor şi urmăreşte starea de disponibilitate a acestora.Reparaţiile curente şi lucrările periodice se execută la baza operatorului aerian cu fondurile asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.Controlul periodic al aeronavelor se execută de către o echipă tehnică a Unităţii speciale de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, conform normativelor în vigoare, cu fondurile asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor.Periodicitatea activităţilor de întreţinere a elicopterelor este conform regulamentelor şi reglementărilor în vigoare, precum şi prevederilor constructorului.Baza de operare trebuie să dispună de posibilităţi de hangarare a elicopterelor repartizate şi de platformă de aterizare omologată.Atelier de întreţinere dotat cu sursă de apă curentă, aer tehnologic, sursă de curent 220 V CA, încărcător acumulatori şi sursă de alimentare externă pentru elicoptere, truse de scule de bază necesare întreţinerii curente.III.3. Cerinţe pentru echipaj:a) componenţa:– comandant de echipaj;– pilot;– personal medical (medic, asistent medical).NOTĂ:Poate face parte din echipaj următorul personal specializat, în funcţie de specificul misiunii:– operator troliu;– pompier descarcerare;– salvamontist, salvamar etc.;b) pregătire constantă – conform Planului de instruire în zbor aprobat al personalului navigant;c) bareme meteorologice de operare – conform baremelor meteorologice personale şi ale locurilor de aterizare (aeroport, platformă omologată, teren necunoscut şi nemarcat).IV. Dispoziţii finaleIV.1.a) În cazul depăşirii fondurilor alocate pentru anul în curs, se va cere susţinerea programului de asistenţă medicală prin alocarea resurselor financiare necesare din fondul de rezervă al Guvernului.b) Misiunile de transport de organe şi echipe medicale specializate se vor executa în concordanţă cu orele de zbor alocate anual pentru misiunile medicale de urgenţă şi cu prevederile Programului naţional de transplant.c) Prevederile pct. 23 şi 24 se vor aplica în cazul personalului care activează pe elicopterele sanitare civile din România, publice sau private, care efectuează misiuni de intervenţie/transport sanitar, fiind obligatorie respectarea prevederilor privind categoriile de personal medical, formarea şi acreditarea personalului.d) Elicopterele utilizate în intervenţia şi transportul sanitar în România de către serviciile publice şi private vor trebui să fie dotate conform prevederilor Ordinului ministrului sănătăţii nr. 270/2004.e) Operatorul aerian poate înlocui, în limita posibilităţilor, un elicopter defect sau care se află la întreţinere periodică, din cele două elicoptere prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 126/2003, cu un elicopter din dotarea Unităţii speciale de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor, în varianta de transport standard, urmând ca dotarea medicală să fie pusă la dispoziţie de operatorul medical la care elicopterul este detaşat, costurile de operare fiind acoperite din fondul alocat celor două elicoptere sanitare până la remedierea defecţiunii sau până la terminarea lucrărilor de întreţinere.f) Misiunile de zbor se vor executa numai la baremele meteorologice la care echipajele sunt pregătite, conform regulamentelor şi reglementărilor militare în vigoare.g) În spiritul prezentelor norme metodologice, activitatea de pregătire în zbor şi de operare a zborurilor umanitare de către echipaje pentru a fi capabile să execute misiuni în toate condiţiile meteorologice va fi reglementată amănunţit prin instrucţiunile anuale ale comandantului Unităţii speciale de aviaţie a Ministerului Administraţiei şi Internelor.h) Zborurile umanitare sunt scutite de taxele aeroportuare (conform Codului aerian şi A.I.P. – România).i) Spitalele judeţene, precum şi spitalele la care se va efectua transportul victimei (victimelor) în cadrul intervenţiei primare şi secundare vor avea obligaţia să asigure în timpul cel mai scurt posibil infrastructura necesară operării elicopterelor (platforme de aterizare omologate), de comun acord cu operatorul aerian.j) Personalul operatorului aerian va desfăşura periodic zboruri de recunoaştere a platformelor de aterizare de la spitalele care fac parte din zonele de intervenţie primară şi secundară.k) Activitatea personalului navigant pentru executarea zborurilor umanitare se va desfăşura ţinându-se cont de obţinerea şi menţinerea calificării în zbor.l) Pentru misiunile primare care presupun aterizarea pe terenuri necunoscute şi nemarcate, zborul se va executa numai pe timp de zim) Comandantul de echipaj este responsabil de toate activităţile de la bordul aeronavei, mai puţin de starea medicală a bolnavului/accidentatului, de care răspunde medicul de la bord.IV.2. Conducerea spitalelor implicate în soluţionarea urgenţelor critice are obligaţia de a asigura toate condiţiile (acces prioritar necondiţionat la sălile de operaţie, acces prioritar necondiţionat la aparatura şi echipamentele din dotare, acces la medicamente şi materiale sanitare specifice, acces la mijloacele de comunicare locală şi naţională şi alte facilităţi necesare) pentru rezolvarea optimă a cazurilor şi pentru eventuala organizare a unui transfer interclinic de la o unitate sanitară la altă unitate sanitară mai competentă.______________

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x