NORME METODOLOGICE din 16 ianuarie 2003

de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit



 + 
Ordonanţa:CAPITOLUL 1Dispoziții generaleSECȚIUNEA a 2-aContribuabiliArt. 2. – (1) Este subiect al impozitului pe venit, în condiţiile prezentei ordonanţe, persoana fizica rezidenţă, denumita în continuare contribuabil:a) persoana fizica română cu domiciliul în România, pentru veniturile obţinute atât din România, cat şi din străinătate; … b) persoana fizica română fără domiciliu în România, pentru veniturile obţinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat; … c) persoana fizica străină, pentru veniturile obţinute din România prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României sau într-o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat. … (2) Sunt, de asemenea, contribuabili, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe, persoanele fizice române fără domiciliu în România, precum şi persoanele fizice străine, care realizează venituri din România în alte condiţii decât cele menţionate la alin. (1) lit. b) şi c) şi potrivit convenţiilor de evitare a dublei impuneri, după caz. …  + 
Norme metodologice:Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţa, persoanele fizice române cu domiciliul în România sunt rezidente în România în înţelesul ordonanţei şi se supun impunerii pentru veniturile pe care le obţin într-un an fiscal, atât din România, cat şi din străinătate, cu excepţia veniturilor din salarii şi celor asimilate salariilor, realizate din străinătate, ca urmare a activităţilor desfăşurate în străinătate.Persoanele fizice străine care îşi stabilesc domiciliul în România potrivit legislaţiei în vigoare se supun impozitului în România numai pentru veniturile realizate din România, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) lit. c) din ordonanţa.Sunt contribuabili, potrivit art. 2 alin. (2) din ordonanţa, persoanele fizice române fără domiciliu în România, precum şi persoanele fizice străine, rezidente ale unor state cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri, care realizează venituri din România în următoarele condiţii:– veniturile sunt obţinute din activităţi care nu se realizează prin intermediul unei baze fixe situate pe teritoriul României;– veniturile sunt obţinute într-o perioadă care nu depăşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni, începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat, în condiţiile prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri.Copilul minor care realizează venituri este contribuabil. + 
Ordonanţa:SECȚIUNEA a 3-aSfera de aplicareArt. 4. – (1) Categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit sunt:a) venituri din activităţi independente; … b) venituri din salarii; … c) venituri din cedarea folosinţei bunurilor; … d) venituri din dividende şi dobânzi; … e) venituri din pensii, pentru suma ce depăşeşte 5.000.000 lei pe luna; … f) venituri din activităţi agricole, definite potrivit prezentei ordonanţe; … g) alte venituri. … (2) În categoriile de venituri prevăzute la alin. (1) se includ atât veniturile în bani, cat şi echivalentul în lei al veniturilor în natură. … a) ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale şi din alte fonduri publice, precum şi cele de aceeaşi natura primite de la terţe persoane, cu excepţia indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate şi pentru concediul plătit pentru îngrijirea copilului în vârsta de până la 2 ani, care sunt venituri de natura salariala; …  + 
Norme metodologice:Veniturile din activităţi independente, inclusiv veniturile realizate de persoanele fizice în cadrul unor asociaţii fără personalitate juridică, veniturile din salarii şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt venituri care se supun procedurii de globalizare şi de determinare a impozitului pe venitul anual global.Veniturile din dividende şi dobânzi, din activităţi agricole, definite potrivit ordonanţei, precum şi cele cuprinse în categoria "alte venituri" se supun impozitării, pe fiecare loc de realizare, în cadrul acestor categorii de venituri, impozitul fiind final.Veniturile din pensii se supun impozitării prin cumularea tuturor veniturilor de aceasta natura, realizate într-o luna, impozitul fiind final. + 
Ordonanţa:Art. 5. – Nu sunt venituri impozabile şi nu se impozitează, potrivit prezentei ordonanţe, următoarele: + 
Norme metodologice:În categoria veniturilor neimpozabile se cuprind veniturile obţinute de persoanele fizice, potrivit legii, cum sunt:– alocaţia de stat pentru copii;– alocaţia de întreţinere pentru fiecare copil încredinţat sau dat în plasament familial;– ajutorul special lunar acordat pentru cei care sunt inapti de muncă din cauza handicapului;– indemnizaţia lunară acordată nevazatorilor cu handicap grav, potrivit legii, care realizează şi venituri salariale în baza unui contract individual de muncă;– contravaloarea serviciilor hoteliere acordate, potrivit legii, membrilor de familie care însoţesc în spital copii cu handicap sau copii bolnavi în vârsta de până la 3 ani;– alocaţia suplimentară pentru familiile cu copii;– ajutorul pentru încălzirea locuinţei;– alocaţia pentru copii nou-născuţi, acordată pentru fiecare dintre primii 4 copii născuţi vii;– ajutorul social care se acordă sotiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu;– ajutorul social acordat potrivit legii;– ajutorul de urgenta acordat de Guvern şi de primari în situaţii de necesitate ca urmare a calamităţilor naturale, incendiilor, accidentelor, precum şi altor situaţii deosebite stabilite prin lege, în limita fondurilor existente;– ajutoarele pentru procurarea de dispozitive medicale;– ajutorul lunar sau alocaţia de sprijin acordată cadrelor militare trecute în rezerva, fără drept de pensie, apte de muncă, care nu se pot încadra din lipsa de locuri de muncă corespunzătoare pregătirii lor;– indemnizaţia de şomaj şi alte drepturi neimpozabile acordate conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările ulterioare;– sume plătite din bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru completarea veniturilor persoanelor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj;– prima de încadrare şi prima de instalare acordate din bugetul asigurărilor pentru şomaj;– sprijinul material acordat, potrivit legii, membrilor de familie ai magistratului decedat sau membrilor de familiei ai altei persoane din cadrul organelor autorităţii judecătoreşti, care a decedat;– echivalentul salariului acordat membrilor familiei funcţionarului public, în caz de deces al acestuia;– indemnizaţia reparatorie lunară acordată persoanelor care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, marilor mutilati şi urmaşilor celor care au decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989;– indemnizaţia reparatorie lunară acordată părinţilor persoanelor care au decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989;– indemnizaţia reparatorie lunară acordată soţului supravieţuitor al persoanei care a decedat ca urmare a participării la Revoluţia din decembrie 1989 şi care are în întreţinere unul sau mai mulţi copii ai acesteia;– indemnizaţia lunară de îngrijire acordată persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, precum şi marilor mutilati;– indemnizaţia lunară acordată persoanelor persecutate din motive politice şi etnice;– indemnizaţia lunară acordată magistraţilor care în perioada anilor 1945-1952 au fost inlaturati din justiţie din motive politice;– indemnizaţia de veteran de război, inclusiv sporul, acordată potrivit legii;– renta lunară acordată, potrivit legii, veteranilor de război;– ajutorul anual pentru acoperirea unei părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice, acordat veteranilor de război şi văduvelor de război, precum şi altor persoane defavorizate, potrivit legii;– sprijinul material acordat soţului supravieţuitor şi copiilor urmaşi ai membrilor Academiei Române;– ajutoarele acordate emigrantilor politici potrivit legislaţiei în vigoare;– ajutorul rambursabil pentru refugiati;– ajutoarele umanitare, medicale şi sociale;– ajutorul de deces acordat potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze şi de alte produse ortopedice acordate în baza legislaţiei de pensii;– renta viageră acordată de la bugetul de stat, bugetele locale şi din alte fonduri publice, potrivit legii;– drepturi reprezentând transportul gratuit urban şi interurban, acordate, potrivit legii, pentru adultii cu handicap accentuat şi grav, precum şi pentru asistenţii personali şi insotitorii acestora.În sensul art. 5 lit. a) din ordonanţa, prin terţe persoane se înţelege, printre alţii, şi:– casa de ajutor reciproc a pensionarilor, pentru ajutoarele umanitare, medicale şi sociale acordate membrilor din contribuţiile acestora;– organizaţiile umanitare, sindicat, crucea roşie, unităţi de cult recunoscute în România şi alte entităţi care pot acorda ajutoare umanitare sau sociale. + 
Ordonanţa:Art. 5 lit. b): contravaloarea darurilor acordate copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia zilei de 1 iunie şi a sarbatorilor Craciunului sau a altor sarbatori similare, specifice altor culte religioase recunoscute de lege, precum şi angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, în limita sumei de 1.000.000 lei pentru fiecare persoana şi eveniment; + 
Norme metodologice:Prevederea se aplică atât darurilor constând în bunuri, cat şi celor în bani.Prevederea se aplică în cazul tuturor angajatorilor de forta de muncă. + 
Ordonanţa:Art. 5 lit. c): ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi însemnate în gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, precum şi în cazul unor boli grave sau incurabile, acordate angajatului; + 
Norme metodologice:Ajutoarele de inmormantare sunt venituri neimpozabile atât în cazul angajatului, cat şi în cazul altor persoane, potrivit clauzelor din contractele de muncă sau prevederilor din legi speciale, indiferent de sursa din care sunt acordate. + 
Ordonanţa:Art. 5 lit. d): sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate, precum şi excedentul rezultat din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asiguraţi; + 
Norme metodologice:Sunt neimpozabile următoarele venituri:– despăgubirile, sumele asigurate şi orice alte drepturi acordate asiguraţilor, beneficiarilor sau terţelor persoane pagubite, din asigurările de orice fel, potrivit Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările ulterioare;– sume reprezentând rascumparari parţiale în contul persoanei asigurate, în cazul în care contractantul asigurării este aceeaşi persoana care suporta primele de asigurare şi este beneficiarul sumei respective;– venituri rezultate din fructificarea rezervelor constituite din primele plătite de asiguraţi. + 
Ordonanţa:Art. 5 lit. h): contravaloarea echipamentelor tehnice, echipamentului individual de protecţie şi de lucru, alimentaţiei de protecţie, medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, precum şi alte drepturi de protecţie a muncii, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare; + 
Norme metodologice:Nu sunt venituri impozabile:– contravaloarea echipamentelor tehnice primite de angajat sub forma de aparatura, dispozitive, unelte, alte mijloace asemănătoare, necesare în procesul muncii;– contravaloarea echipamentului individual de protecţie cu care este dotat fiecare participant în procesul muncii pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc;– contravaloarea echipamentului individual de lucru care cuprinde mijloacele primite de un angajat în vederea utilizării lor în timpul procesului muncii pentru a-i proteja îmbrăcămintea şi încălţămintea;– contravaloarea alimentaţiei de protecţie primite în mod gratuit de persoanele fizice care lucrează în locuri de muncă cu condiţii grele şi vătămătoare;– contravaloarea materialelor igienico-sanitare primite în mod gratuit de persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă al căror specific impune o igiena personală deosebită;– contravaloarea medicamentelor primite de cadrele militare în activitate, sportivi, personalul navigant şi alte categorii de personal, potrivit legii;– contravaloarea echipamentului şi a materialelor de resortul echipamentului, cum ar fi: materiale de spălat şi de igiena, materiale de gospodărie, materiale pentru atelierele de reparaţii şi întreţinere, rechizite şi furnituri de birou, primite în mod gratuit de personalul din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala, în condiţiile legii;– altele asemenea. + 
Ordonanţa:Art. 5 lit. j): alocaţia individuală de hrana acordată sub forma tichetelor de masa, suportată integral de angajator, şi hrana acordată potrivit dispoziţiilor legale; + 
Norme metodologice:În această categorie se cuprind:– alocaţia individuală de hrana acordată sub forma tichetelor de masa, primită de angajaţi şi suportată integral de angajator, potrivit legii;– alocaţiile zilnice de hrana pentru activitatea sportiva de performanţă, interna şi internationala, diferenţiată pe categorii de acţiuni;– contravaloarea hranei, alimentelor sau numerarul acordat sportivilor pentru asigurarea alimentaţiei de efort necesare în perioada de pregătire;– drepturile de hrana în timp de pace, primite de personalul din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţa naţionala;– alte drepturi de aceasta natura primite potrivit actelor normative specifice, cum ar fi: alocaţia de hrana zilnica pentru personalul navigant şi auxiliar imbarcat pe nave; alocaţia zilnica de hrana pentru consumurile colective din unităţile bugetare şi din regiile autonome/societăţile comerciale cu specific deosebit; alocaţia de hrana acordată donatorilor onorifici de sânge; alocaţia de hrana pentru consumurile colective din unităţile sanitare publice şi altele asemenea. + 
Ordonanţa:Art. 5 lit. l): sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în interesul serviciului; + 
Norme metodologice:Prin cheltuieli de mutare în interesul serviciului se înţelege cheltuielile cu transportul personal şi al membrilor de familie ai angajatului, precum şi al bunurilor din gospodărie, cu ocazia mutării salariatului într-o alta localitate decât cea de domiciliu, în situaţia în care, potrivit legii, se decontează de angajator. + 
Ordonanţa:Art. 5 lit. m): sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura celor de transport, cazare, indemnizaţiei acordate pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în ţara şi în străinătate, precum şi în cazul deplasarii, în cadrul localităţii, în interesul serviciului, cu excepţia celor acordate de persoanele juridice fără scop lucrativ peste limitele legale stabilite pentru instituţiile publice; + 
Norme metodologice:În categoria cheltuielilor de delegare şi detaşare se cuprind cheltuielile cu transportul, cazarea, precum şi indemnizaţia de delegare şi de detaşare în ţara şi în străinătate, stabilită potrivit legii. + 
Ordonanţa:Art. 5 lit. n): indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate situata într-o alta localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea studiilor, în limita unui salariu de baza la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din instituţiile publice şi celor care îşi stabilesc domiciliul în localităţi din zone defavorizate stabilite potrivit legii, în care îşi au locul de muncă; + 
Norme metodologice:Sunt considerate venituri neimpozabile indemnizaţiile de instalare şi mutare primite de beneficiarii de astfel de venituri, acordate în conformitate cu prevederile legilor speciale. + 
Ordonanţa:Art. 5 lit. p): bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau perfecţionare profesională în cadru institutionalizat; + 
Norme metodologice:Prin cadru institutionalizat se înţelege orice instituţie care are ca obiect de activitate educaţia şcolară, universitară sau pregătirea profesională, recunoscută de autorităţi ale statului român. + 
Ordonanţa:Art. 5 lit. s): veniturile din agricultura şi silvicultura, cu excepţia celor prevăzute la cap. II subcap. B secţiunea a 7-a. + 
Norme metodologice:În categoria veniturilor din agricultura şi silvicultura considerate neimpozabile se cuprind:– veniturile realizate de proprietar/arendaş din valorificarea în stare naturala a produselor obţinute de pe terenurile agricole şi silvice, proprietate privată sau luate în arenda;– veniturile provenite din: creşterea animalelor şi pasarilor, apicultura şi sericicultura;– veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea în stare naturala, prin unităţi specializate, cum ar fi centre sau puncte de achiziţie, a produselor culese sau capturate din flora şi fauna sălbatică.Se considera în stare naturala: produsele agricole obţinute după recoltare, materialul lemnos pe picior sau transformat în busteni ori în bile, precum şi produsele de origine animala, cum ar fi: lapte, lana, oua, piei crude şi altele asemenea, plante şi animale din flora şi fauna sălbatică, cum ar fi: plante medicinale, fructe de padure, ciuperci, melci, scoici, serpi, broaste şi altele asemenea. + 
Ordonanţa:Art. 6. – Sunt venituri scutite de impozit pe venit, potrivit prezentei ordonanţe, următoarele:………………………………………………………………..e) premiile şi orice alte avantaje în bani şi/sau în natura, obţinute de elevi şi studenţi la concursuri interne şi internaţionale; …  + 
Norme metodologice:În această categorie se cuprind:– premii obţinute la concursuri pe obiecte sau discipline de învăţământ, pe meserii, cultural-ştiinţifice, festivaluri, simpozioane, concursuri tehnico-ştiinţifice, premii obţinute la campionate şi concursuri sportive şcolare, naţionale şi internaţionale;– contravaloarea avantajelor sub forma de masa, cazare şi transport;– alte drepturi materiale primite de participanţi cu ocazia acestor manifestări;– altele asemenea. + 
Ordonanţa:Art. 6 lit. f): premiile obţinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene şi la jocurile olimpice;Art. 6 lit. f^1): premiile, primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi la art. 62 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea realizării obiectivelor de înaltă performanta:– clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice;– calificarea şi participarea la campionatele europene, mondiale şi jocurile olimpice, în cazul jocurilor sportive;Art. 6 lit. f^2): primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti prevăzuţi la art. 62 din Legea nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, în vederea pregătirii şi participării la competitiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale României; + 
Norme metodologice:În afară sportivilor, antrenorilor şi tehnicienilor, beneficiază de aceste prevederi şi următorii specialişti: profesorii cu diploma de licenţă sau de absolvire, instructorii şi managerii din domeniu, precum şi alte persoane calificate pentru asistenţa medicală, cercetare şi asistenţa ştiinţifică, organizare şi conducere tehnica şi alte ocupaţii complementare potrivit reglementărilor în materie. + 
Ordonanţa:Art. 6 lit. j): veniturile reprezentând avantajele în bani şi/sau în natura acordate persoanelor cu handicap, veteranilor de război, invalizilor şi văduvelor de război, accidentatilor de război în afară serviciului ordonat, persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, urmaşilor eroilor-martiri, răniţilor, luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, precum şi persoanelor persecutate din motive etnice de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945; + 
Norme metodologice:Aceste venituri sunt acordate prin legi speciale şi cuprind, printre altele:– contravaloarea protezelor acordate gratuit pentru marii mutilati şi persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă, a medicamentelor gratuite, accesului gratuit la sanatorii şi baze de tratament aparţinând Ministerului Sănătăţii şi Familiei, Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne;– contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloacele de transport în comun şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;– contravaloarea protezelor acordate gratuit marilor mutilati şi persoanelor care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă;– contravaloarea asistenţei medicale şi a medicamentelor acordate în mod gratuit şi prioritar, atât în tratament ambulatoriu, cat şi pe timpul spitalizarilor, a transportului gratuit cu mijloacele de transport în comun şi pe calea ferată română, contravaloarea biletului gratuit, pentru tratament într-o staţiune balneoclimaterica şi altele asemenea, prevăzute a fi acordate persoanelor care intra sub incidenţa prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;– contravaloarea călătoriilor gratuite la clasa I pe calea ferată, gratuitatile pe mijloacele de transport în comun în mediul urban, a lemnelor de foc sau echivalent cărbuni, a asistenţei medicale gratuite în toate instituţiile medicale civile de stat sau militare şi asigurarea de medicamente gratuite atât în tratamentele ambulatorii, cat şi pe timpul spitalizarii, a biletelor de tratament gratuite, în limita posibilităţilor existente, în staţiuni balneoclimaterice, a protezelor, a carjelor, a ghetelor ortopedice, a carucioarelor, a aparatelor auditive şi implanturilor cardiace, mijloacelor moto şi auto speciale pentru cei handicapati locomotor şi altele asemenea, potrivit Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată;– contravaloarea transportului urban gratuit cu mijloace de transport în comun pentru adultii cu handicap accentuat şi grav şi pentru asistenţii personali sau pentru insotitorii acestora, a transportului interurban gratuit cu trenul, asistenţa medicală gratuita în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 şi ale reglementărilor emise de Ministerul Sănătăţii şi Familiei, cu avizul Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap, şi altele asemenea, potrivit Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, aprobată şi modificată prin Legea nr. 519/2002, cu modificările ulterioare;– altele asemenea, aprobate prin lege.Persoanele fizice prevăzute la art. 6 lit. j) din ordonanţa nu beneficiază de scutire de la plata impozitului pe venit pentru categoriile de venituri prevăzute la art. 4 din ordonanţa. + 
Ordonanţa:SECȚIUNEA a 4-aPerioada impozabilă și cotele de impunereArt. 7. – (1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.(2) Venitul impozabil realizat pe o fracţiune de an se considera venit anual impozabil. … (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului. …  + 
Norme metodologice:Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizează venituri. Venitul impozabil ce se realizează într-o fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an se considera venit anual impozabil.În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic, cuprinzând numărul de luni din anul calendaristic până la data decesului. + 
Ordonanţa:Art. 8. – (1) Pentru calculul impozitului lunar asupra veniturilor din salarii şi din pensii din trimestrul IV al anului 2001, baremul lunar de impunere în vigoare se actualizează, prin ordin al ministrului finanţelor publice, în funcţie de rata inflaţiei realizate pe perioada iunie-august 2001 comunicată de Institutul Naţional de Statistica.(2) Pentru anul fiscal 2001 impozitul anual se calculează prin aplicarea asupra venitului anual global impozabil a baremului anual obţinut pe baza baremului prevăzut la alin. (1), corectat cu rata inflaţiei realizate pe perioada septembrie-decembrie 2001, comunicată de Institutul Naţional de Statistica. Baremul anual de impunere pentru anul fiscal 2001 este următorul: … 

(3) Începând cu anul fiscal 2002 baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plăţilor anticipate cu titlu de impozit se stabileşte luându-se în calcul 1/2 din rata inflaţiei prognozate pentru anul respectiv, aplicată la baremul de impunere construit pe baza ratei inflaţiei realizate pe perioada ianuarie-octombrie şi a prognozei pe lunile noiembrie-decembrie ale anului precedent. Aceste baremuri se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice. … (4) Începând cu anul fiscal 2002, baremul anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil se stabileşte prin ordin al ministrului finanţelor publice, pe baza baremului anual prevăzut la alin. (3), corectat cu variatia ratei inflaţiei realizate faţă de cea prognozata pe perioada impozabilă. …  + 
Norme metodologice:Baremul anual, respectiv lunar, pentru calculul plăţilor anticipate cu titlu de impozit, aplicabil în anul 2002, este stabilit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1/2002 privind stabilirea baremului lunar pentru impunerea veniturilor din salarii şi pensii, a actualizării sumelor fixe, precum şi a baremului anual pentru calculul plăţilor anticipate cu titlu de impozit pentru anul fiscal 2002, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.La determinarea impozitului anual, cat şi a plăţilor anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevăzute de art. 4 din ordonanţa, bazele de calcul ale impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fracţiunilor sub 1.000 lei. + 
Ordonanţa:CAPITOLUL IIDeterminarea veniturilorSUBCAPITOLUL AReguli comune pentru categoriile de venituriArt. 9. – (1) În aplicarea prezentei ordonanţe, în categoriile de venituri prevăzute la art. 4 se cuprind şi orice avantaje în bani şi în natura primite de o persoană fizica, cu titlu gratuit sau cu plata parţială, precum şi folosirea în scop personal a bunurilor şi drepturilor aferente desfăşurării activităţii. Avantajele acordate includ folosinţă în scop personal a vehiculelor de orice tip, hrana, cazarea, personalul pentru munci casnice, reducerile de preţuri sau de tarife în cazul cumpărării unor bunuri sau prestări de servicii pentru salariaţii proprii, gratuitatile de bunuri şi servicii, inclusiv sumele acordate pentru distracţii sau recreere, precum şi altele asemenea.(2) Nu sunt avantaje: … a) contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau locuinţei din incinta unităţii, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activităţii, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de apărare naţionala, ordine publică şi siguranţă naţionala, precum şi compensarea diferenţei de chirie suportate de persoana fizica conform legilor speciale; … b) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se afla locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei. …  + 
Norme metodologice:1. Avantajele în bani şi în natura sunt considerate a fi orice foloase primite de contribuabil de la terţi sau ca urmare a unei relaţii contractuale între părţi, precum contractul de muncă, convenţia civilă de prestări de servicii şi altele, după caz.2. În aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) din ordonanţa, la stabilirea venitului impozabil se au în vedere şi avantajele primite de către persoana fizica, cum ar fi:a) folosirea vehiculelor de orice tip din patrimoniul afacerii în scop personal; … b) acordarea de produse alimentare, îmbrăcăminte, cherestea, lemne de foc, cărbuni, energie electrica, termica şi altele; … c) abonamentele de radio şi televiziune, de transport, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartele telefonice; … d) permise de călătorie pe diverse mijloace de transport; … e) bilete de tratament şi odihnă; … f) cadouri primite cu diverse ocazii, cu excepţia celor menţionate la art. 5 lit. b) din ordonanţa; … g) contravaloarea folosinţei unei locuinţe în scop personal şi a cheltuielilor conexe de întreţinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica şi termica şi altele asemenea, cu excepţia celor prevăzute în mod expres de art. 9 alin. (2) din ordonanţa; … h) cazarea şi masa acordate în unităţi proprii de tip hotelier; … i) contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridică sau de o alta entitate, pentru angajaţii proprii, precum şi pentru alţi beneficiari, cu excepţia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislaţiei în materie. Tratamentul fiscal al avantajului reprezentând contravaloarea primelor de asigurare este urmatorul: … – pentru beneficiarii care obţin venituri salariale şi asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii în care sunt plătite primele de asigurare;– pentru alţi beneficiari care nu au o relaţie generatoare de venituri salariale şi asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse în conformitate cu prevederile art. 43 din ordonanţa;– până la data aplicării prezentelor norme metodologice, în situaţia în care suportatorul primelor de asigurare le-a înregistrat şi le-a suportat drept cheltuieli nedeductibile, acestea nu sunt supuse tratamentului fiscal de mai sus.Avantajele în bani pot fi sumele primite pentru procurarea de bunuri şi servicii, precum şi sumele acordate pentru distracţii sau recreere.3. Tratamentul fiscal al avantajului va fi stabilit în aceeaşi maniera ca şi pentru categoria de venituri în care este încadrat, potrivit prevederilor cap. II din ordonanţa.Avantajele în bani şi echivalentul în lei al avantajelor în natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorică a entitatii care le acorda.4. Fac excepţie veniturile care sunt expres menţionate ca fiind neimpozabile sau scutite, în limitele şi condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6 din ordonanţa.5. Veniturile în natura, precum şi avantajele în natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului. Avantajele primite cu plata parţială sunt evaluate ca diferenţa între preţul pieţei la locul şi data acordării avantajului şi suma reprezentând plata parţială.6. Evaluarea avantajelor în natura sub forma folosirii numai în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii se face astfel:a) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a vehiculului se face aplicându-se un procent de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia. În cazul în care vehiculul este închiriat de la o terta persoana, avantajul este evaluat la nivelul chiriei; … b) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a locuinţei primite se face la nivelul chiriei practicate pentru suprafeţele locative deţinute de stat. Avantajele conexe, cum ar fi apa, gaz, electricitate, cheltuieli de întreţinere şi reparaţii şi altele asemenea, sunt evaluate la valoarea lor efectivă; … c) evaluarea folosinţei cu titlu gratuit a altor bunuri decât vehiculul şi locuinta se face la nivelul totalului cheltuielilor aferente fiecărui bun pe unitate de măsura specifică sau la nivelul preţului practicat pentru terţi. … 7. Evaluarea utilizării în scop personal a bunurilor din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă se face astfel:a) pentru vehicule evaluarea se face conform pct. 6 lit. a), iar avantajul se determina proporţional nu numărul de kilometri parcursi în interes personal, justificat cu foaia de parcurs; … b) pentru alte bunuri evaluarea se face conform prevederilor pct. 6 şi avantajul se determina proporţional cu numărul de metri patrati folosiţi pentru interes personal sau cu numărul de ore de utilizare în scop personal. … 8. Nu sunt considerate avantaje:– folosinţă locuinţei sau contravaloarea chiriei, acordată în cazul în care, prin repartiţia de serviciu, numire potrivit legii sau specificitatii activităţii, se asigura angajaţilor o reşedinţa în localitatea sau incinta unde se afla locul de muncă şi care presupune prezenta permanenta în acel loc.Prin locuinţe acordate ca urmare a specificitatii activităţii se înţelege acele locuinţe asigurate angajaţilor când activitatea se desfăşoară în locuri izolate, precum staţiile meteo, staţiile pentru controlul miscarilor seismice, sau în condiţiile în care este solicitată prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalaţii, utilaje şi altele asemenea;– contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care angajaţii îşi au domiciliul şi localitatea unde se afla locul de muncă al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situaţiile în care nu se asigura locuinta şi nu se suporta contravaloarea chiriei;– contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru angajaţii a căror activitate presupune deplasarea frecventa în interiorul localităţii;– cheltuieli efectuate de angajator privind pregătirea profesională sau perfecţionarea angajatului, legată de activitatea desfăşurată de acesta pentru angajator;– reduceri de preţuri practicate în scopul vânzării, de care pot beneficia clienţii persoane fizice;– sumele cu care se diminuează obligaţiile de întreţinere ale proprietarilor/locatarilor ca urmare a veniturilor din cedarea folosinţei unor spaţii comune ale asociaţiei de proprietari/locatari;– costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;– contravaloarea folosinţei în scop personal a autoturismului de serviciu sau a telefonului atribuit pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, atunci când angajatul suporta această sumă.9. Angajatorul stabileşte partea corespunzătoare din convorbirile telefonice reprezentând folosinţă în scop personal, care reprezintă avantaj impozabil, în condiţiile art. 9 din ordonanţa, şi se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii în care salariatul primeşte acest avantaj. În acest scop angajatorul stabileşte limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmând ca ceea ce depăşeşte aceasta limita să fie considerat avantaj în natura, în situaţia în care salariatului în cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.Pentru angajaţii instituţiilor publice reprezintă avantaj partea care depăşeşte limita convorbirilor telefonice stabilită potrivit legii.10. La evaluarea avantajului folosirii în scop personal a vehiculului din patrimoniul afacerii cu folosinţă mixtă, pus la dispoziţie unui angajat, nu se ia în considerare distanta dus-întors de la domiciliu la locul de muncă, evidenţiată în foaia de parcurs. + 
Ordonanţa:Art. 10. – (1) În vederea determinării venitului net ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile, pentru cheltuieli se aplică următoarele reguli:a) cheltuielile aferente venitului sunt acele cheltuieli efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării acestuia, justificate prin documente; … b) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale nu sunt cheltuieli aferente venitului; … c) cheltuielile recunoscute ca deductibile sunt cele aferente venitului, în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare, după caz. Cheltuielile de reclama şi publicitate sunt deductibile în condiţiile şi în limitele stabilite de legislaţia în vigoare pentru persoanele juridice. Cheltuielile privind amortizarea sunt deductibile în condiţiile în care calculul se efectuează conform legislaţiei în materie; … d) cheltuielile corespunzătoare veniturilor ale căror surse se afla pe teritoriul României sau în străinătate, care sunt neimpozabile sau sunt scutite de impozit pe venit, nu sunt cheltuieli deductibile; … e) impozitul pe venit datorat conform prezentei ordonanţe, precum şi impozitul pe venitul realizat în străinătate nu sunt cheltuieli deductibile; … f) cheltuielile cu bunurile din patrimoniul afacerii, utilizate şi în scop personal, precum şi cu bunurile din patrimoniul personal al contribuabilului sau asociaţilor, utilizate pentru afacere, sunt deductibile în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului. … (2) Veniturile şi cheltuielile în natura se evalueaza potrivit metodelor stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe. …  + 
Norme metodologice:Cheltuielile de reclama şi publicitate reprezintă cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama şi publicitatea se efectuează prin mijloace proprii.Se includ în categoria cheltuielilor de reclama şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstratii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor.În vederea evaluării cheltuielilor cu bunurile din patrimoniul personal cu folosinţă mixtă, pentru afacere şi în scop personal, precum şi a cheltuielilor cu bunurile din patrimoniul afacerii utilizate şi în scop personal se vor avea în vedere regulile prevăzute la pct. 7 din normele metodologice date în aplicarea art. 9 din ordonanţa, iar cheltuielile deductibile se determina proporţional cu:– numărul de kilometri parcursi în interes de afacere;– numărul de metri patrati folosiţi în interes de afacere;– numărul de unităţi de măsura specifice, cum ar fi: kW/h, metri cubi, impulsuri telefonice şi altele asemenea, utilizate în interes de afacere, în alte cazuri. + 
Ordonanţa:Art. 11. – Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care aceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc. + 
Norme metodologice:1. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală deţinute în comun ca urmare a unor creatii comune se repartizează între coautori conform reglementărilor în vigoare specifice fiecărui domeniu.În lipsa unor astfel de reglementări, repartizarea veniturilor se face proporţional cu contribuţia fiecărui autor la creaţia respectiva.Dacă aceasta contribuţie nu este determinata, repartizarea se face în mod egal între coautori.2. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun pe cote-părţi se repartizează între coproprietari proporţional cu cotele deţinute de aceştia în coproprietate. Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor deţinute în comun în devălmăşie se repartizează în mod egal între proprietarii comuni. Repartizarea venitului net conform prevederilor de mai sus se face în condiţiile în care în contractul de cedare a folosinţei se menţionează că partea contractantă care cedează folosinţă este reprezentată de coproprietari. În condiţiile în care coproprietarii decid asupra unei alte împărţiri, se va anexa la contract un act autentificat din care să rezulte voinţa părţilor. + 
Ordonanţa:Art. 12. – (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. a) au dreptul la deducerea din venitul anual global a unor sume sub forma de deducere personală de baza şi deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare luna a perioadei impozabile.(2) Deducerea personală de baza începând cu luna ianuarie 2000 este fixată la suma de 800.000 lei pe luna. … (3) Deducerea personală suplimentară pentru sotia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, aflaţi în întreţinere, este de 0,5 inmultit cu deducerea personală de baza. … (4) Contribuabilii mai beneficiază de deduceri personale suplimentare în funcţie de situaţia proprie sau a persoanelor aflate în întreţinere, în afară sumelor rezultate din calcul potrivit alin. (2) şi (3), astfel: … a) 1,0 inmultit cu deducerea personală de baza pentru invalizii de gradul I şi persoanele cu handicap grav; … b) 0,5 inmultit cu deducerea personală de baza pentru invalizii de gradul II şi persoanele cu handicap accentuat. … (5) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere acele persoane ale căror venituri (impozabile, neimpozabile şi scutite) depăşesc sumele reprezentând deduceri personale conform alin. (3) şi (4). În cazul în care o persoană este intretinuta de mai mulţi contribuabili, suma reprezentând deducerea personală a acesteia se împarte în părţi egale între contribuabili, exceptând cazul în care ei se înţeleg asupra unui alt mod de împărţire a sumei. Copiii minori (în vârsta de până la 18 ani împliniţi) ai contribuabilului sunt consideraţi intretinuti, iar suma reprezentând deducerea personală suplimentară se acordă pentru persoanele aflate în întreţinerea contribuabilului pentru acea perioada impozabilă din anul fiscal în care acestea au fost întreţinute. Perioada se rotunjeste la luni întregi în favoarea contribuabilului. … (6) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere: … – persoanele fizice care deţin terenuri agricole şi silvice în suprafaţa de peste 10.000 mp în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 mp în zonele montane;– persoanele fizice care obţin venituri din cultivarea şi din valorificarea florilor, a legumelor şi a zarzavaturilor în sere, în solarii amenajate în acest scop şi în sistem irigat, a arbustilor şi plantelor decorative, a ciupercilor şi din exploatarea pepinierelor viticole şi pomicole, indiferent de suprafaţa.(7) Veniturile agricole, obţinute din creşterea animalelor de persoanele fizice aflate în întreţinere, vor fi evaluate de autorităţile locale pe baza limitelor minime ale veniturilor care se pot obţine din creşterea şi valorificarea animalelor şi pasarilor, precum şi din valorificarea altor bunuri realizate în gospodărie, aprobate potrivit legii, pentru acordarea ajutorului social, precum şi a criteriilor proprii elaborate de consiliile locale în acest scop. … (8) Sunt consideraţi alţi membri de familie, potrivit alin. (3), rudele contribuabilului sau ale soţului/sotiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv. … (9) Deducerile personale prevăzute la alin. (2), (3) şi (4) se insumeaza. Suma deducerilor personale admisă pentru calculul impozitului nu poate depăşi de 3 ori deducerea personală de baza şi se acordă în limita venitului realizat. … (10) Deducerile personale determinate potrivit prezentului articol nu se acordă personalului trimis în misiune permanenta în străinătate, potrivit legii. …  + 
Norme metodologice:Începând cu luna ianuarie 2002 deducerea personală de baza lunară potrivit art. 12 alin. (2) din ordonanţa pentru calculul impozitului anticipat pentru veniturile din salarii este de 1.600.000 lei, stabilită prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1/2002.1. Determinarea coeficienţilor şi a sumei reprezentând deduceri personale de baza şi suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectuează astfel:a) de către angajatorii cu sediul sau domiciliul în România pentru veniturile din salarii realizate pe teritoriul României, la funcţia de baza; … b) de către organul fiscal pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii, altele decât cele prevăzute la lit. a), pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor, precum şi în alte situaţii apărute în aplicarea prevederilor ordonanţei. … 2. Deducerile personale de baza se acordă contribuabilului automat pentru fiecare luna a perioadei impozabile, în cursul sau la sfârşitul anului, potrivit pct. 1, după caz. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă o singură dată numai pe lunile în care persoanele se afla în întreţinerea contribuabilului, iar cele pentru starea de invaliditate/handicap, numai pentru perioada existenţei acestei stări, atestata prin documente justificative. În cazul în care perioada impozabilă este inferioară anului calendaristic ca urmare a decesului contribuabilului în cursul anului, acesta beneficiază de un număr de deduceri personale de baza lunare şi de deduceri personale suplimentare corespunzător numărului de luni ale anului calendaristic până în luna decesului, inclusiv.3. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă numai pentru acele persoane care sunt efectiv în întreţinerea contribuabilului, chiar dacă aceştia nu au domiciliul comun. Coeficientul de deducere personală suplimentară este de 0,5 pentru fiecare persoana valida aflată în întreţinere. Pentru starea de invaliditate/handicap a persoanei aflate în întreţinere coeficientul de deducere personală suplimentară se majorează corespunzător. Pentru ca o persoană să fie în întreţinere, aceasta trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:– existenta unor raporturi juridice între contribuabil şi persoana aflată în întreţinere;– încadrarea în plafon.Sunt considerate persoane aflate în întreţinere soţul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum şi alţi membri de familie până la gradul al doilea inclusiv.În sensul art. 12 alin. (8) din ordonanţa, în categoria "alt membru de familie aflat în întreţinere" se cuprind rudele contribuabilului şi ale soţului/sotiei acestuia, până la gradul al doilea inclusiv.După gradul de rudenie rudele se grupează astfel:– rude de gradul întâi, cum ar fi: părinţi şi copii;– rude de gradul al doilea, cum ar fi: bunici, nepoti şi fraţi/surori.Sunt considerate persoane în întreţinere militarii în termen, militarii cu termen redus, studenţii şi elevii militari ai instituţiilor de învăţământ militare şi civile, peste vârsta de 18 ani, dacă veniturile obţinute sunt sub plafonul stabilit de ordonanţa.Nu sunt considerate persoane în întreţinere persoanele majore condamnate care executa pedepse privative de libertate.Copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, indiferent dacă se afla în unităţi speciale sanitare sau de protecţie specială şi altele asemenea, precum şi în unităţi de învăţământ, inclusiv în situaţia în care costul de întreţinere este suportat de aceste unităţi. În acest caz eventualele venituri obţinute de copilul minor nu se au în vedere la acordarea deducerii personale suplimentare.Pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui deducerea personală suplimentară se acordă integral unuia dintre părinţi, conform înţelegerii dintre aceştia, respectiv tutorelui.Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare dreptul la coeficientul de deducere personală suplimentară pentru copilul aflat în întreţinere revine părintelui căruia i-a fost încredinţat copilul sau unuia dintre soţi care formează noua familie, conform înţelegerii dintre aceştia, indiferent dacă s-a făcut o adopţie cu efecte restrânse şi chiar dacă părinţii fireşti ai acestuia contribuie la întreţinerea lui prin plata unei pensii de întreţinere. Plata unei pensii de întreţinere nu da dreptul la deducere personală suplimentară părintelui obligat la aceasta plata.Pentru copilul minor primit în plasament sau încredinţat unei persoane ori unei familii dreptul la coeficientul de deducere personală suplimentară pentru acest copil se acordă:– persoanei care l-a primit în plasament sau căreia i s-a încredinţat copilul;– unuia dintre soţi care formează familia căreia i-a fost încredinţat sau i-a fost dat în plasament copilul, conform înţelegerii dintre aceştia.Pentru copiii aflaţi în întreţinerea unei familii deducerea personală suplimentară va fi acordată părinţilor, conform înţelegerii dintre aceştia. Nu se va fractiona între părinţi deducerea personală suplimentară pentru fiecare copil aflat în întreţinere. Astfel, în situaţia în care într-o familie sunt mai mulţi copii aflaţi în întreţinere, deducerile personale suplimentare se pot acorda unuia dintre părinţi pentru toţi copiii sau fiecărui părinte pentru un număr de copii, conform înţelegerii dintre părinţi. În aceste situaţii angajaţii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaraţie pe propria răspundere din partea soţului/sotiei, fie o adeverinta emisă de angajatorul acestuia/acesteia, după caz, din care să rezulte numărul şi identitatea copiilor pentru care beneficiază de deduceri personale suplimentare.Nu se acordă deducere personală suplimentară următorilor:– părinţilor ai căror copii sunt dati în plasament sau încredinţaţi unei familii ori persoane;– părinţilor copiilor încredinţaţi unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, în cazul în care părinţii respectivi sunt puşi sub interdicţie sau sunt decăzuţi din drepturile părinteşti.Copilul minor cu vârsta între 16 şi 18 ani, încadrat în munca în condiţiile Codului muncii, devine contribuabil şi beneficiază de deducerea personală de baza, situaţie în care părinţii nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, întrucât deducerea personală se acordă o singură dată.Contribuabilul beneficiază de deducere personală suplimentară pentru persoanele aflate în întreţinere potrivit art. 12 alin. (3) din ordonanţa, dacă persoana fizica intretinuta nu are venituri sau veniturile acesteia sunt sub plafonul rezultat din aplicarea coeficientului aferent de deducere personală suplimentară la deducerea personală de baza.Verificarea încadrării veniturilor acestor persoane în plafonul determinat se realizează comparand veniturile brute realizate de persoana fizica aflată în întreţinere cu plafonul.În cazul persoanelor fizice aflate în întreţinere, care realizează venituri din pensii, se va lua în considerare pensia din care s-a scăzut contribuţia de asigurări sociale de sănătate.În cursul anului fiscal, în cazul în care angajatul, obţine venituri la funcţia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deduceri suplimentare pentru persoane aflate în întreţinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflată în întreţinere cu plafonul lunar, astfel:a) în cazul în care persoana aflată în întreţinere realizează venituri lunare de natura pensiilor, indemnizaţiilor, alocaţiilor şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezultă din însumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate într-o luna; … b) în cazul în care venitul este realizat sub forma de câştiguri la jocuri de noroc, prime şi premii la diverse competitii, dividende, dobânzi şi altele asemenea, venitul lunar realizat de persoana fizica aflată în întreţinere se determina prin împărţirea venitului realizat la numărul de luni rămase până la sfârşitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului; … c) în cazul în care persoana intretinuta realizează atât venituri lunare, cat şi aleatorii, venitul lunar se determina prin însumarea acestor venituri. … În funcţie de venitul lunar al persoanei întreţinute, angajatorul va proceda după cum urmează:a) în situaţia în care persoana aflată în întreţinere, pentru care contribuabilul – angajatul – beneficiază de deducerea personală suplimentară, obţine în cursul anului un venit lunar mai mare decât plafonul lunar, angajatorul va inceta acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreţinere, începând cu luna următoare celei în care a fost realizat venitul; … b) în situaţia în care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana aflată în întreţinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub plafonul lunar, angajatorul va începe acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana în întreţinere o dată cu plata drepturilor lunare ale lunii în care angajatul a depus solicitarea. … Dacă venitul unei persoane aflate în întreţinere depăşeşte plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este considerată intretinuta.Pentru determinarea coeficienţilor de deduceri personale suplimentare contribuabilul va depune la angajator o declaraţie pe propria răspundere, care trebuie să cuprindă următoarele informaţii:– date de identificare a salariatului (numele şi prenumele, domiciliul, codul numeric personal);– date de identificare a fiecărei persoane aflate în întreţinere (numele şi prenumele, codul numeric personal), precum şi situaţia invaliditatii sau handicapului, dacă este cazul.În ceea ce priveşte copiii aflaţi în întreţinere, la aceasta declaraţie salariatul va anexa şi adeverinta de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe propria răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere personală suplimentară pentru acel copil.Declaraţia pe propria răspundere a persoanei aflate în întreţinere trebuie să cuprindă următoarele informaţii:– date de identificare a persoanei aflate în întreţinere, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;– date de identificare a contribuabilului care beneficiază de coeficientul de deducere personală suplimentară, cum ar fi: numele, prenumele, domiciliul, codul numeric personal;– acordul persoanei întreţinute ca intretinatorul sa beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară;– nivelul şi natura venitului persoanei aflate în întreţinere, inclusiv menţiunea privind suprafeţele de teren agricol şi silvic deţinute, precum şi declaraţia afirmativa sau negativa cu privire la desfăşurarea de activităţi de: cultivare a terenurilor cu flori, legume şi zarzavat în sere, în solarii amenajate şi în sistem irigat; cultivare a arbustilor şi plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole şi pomicole;– angajarea persoanei întreţinute de a comunică persoanei care contribuie la întreţinerea sa orice modificări în situaţia venitului realizat.Declaraţiile pe propria răspundere depuse în vederea acordării de deduceri personale suplimentare nu sunt formulare tipizate.Contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal şi documentele justificative care să ateste situaţia proprie şi a persoanelor aflate în întreţinere, cum sunt: certificatul de căsătorie, certificatele de naştere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiza medicală sau decizia de pensionare pentru cazurile de invaliditate, adeverinta de venit a persoanei întreţinute sau declaraţia pe propria răspundere şi altele. Documentele vor fi prezentate în original şi în copie, angajatorul sau organul fiscal, după caz, păstrând copia după ce verifica conformitatea cu originalul. Contribuabilii care depun declaraţia de venit global prin posta şi care solicită acordarea deducerilor de către organul fiscal vor anexa la aceasta declaraţie copii legalizate de pe documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.Dacă la un angajat intervine o schimbare care are influenţa asupra deducerilor personale suplimentare acordate şi aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sa înştiinţeze angajatorul în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea.În situaţia în care solicitarea şi/sau depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerilor personale suplimentare se fac ulterior apariţiei evenimentului care da naştere sau modifica dreptul la deducere, angajatorul va acorda deducerile cuvenite o dată cu plata drepturilor salariale aferente lunii în care angajatul a depus toate documentele justificative.Situaţia definitivă a deducerilor personale suplimentare se va stabili o dată cu determinarea venitului anual impozabil şi cu calculul impozitului anual.În situaţia în care depunerea documentelor justificative se face după calcularea impozitului şi regularizarea anuală potrivit prevederilor art. 27 din ordonanţa, corectiile se fac de către organul fiscal, pe baza cererii contribuabilului, la care se anexează toate documentele justificative care atesta dreptul acestuia la deduceri personale suplimentare. În cerere se va menţiona obligatoriu perioada pentru care se solicita acordarea deducerilor, în termenul legal de prescripţie. + 
Ordonanţa:Art. 13. – (1) Deducerea personală de baza lunară, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, din cuprinsul prezentei ordonanţe, acordate în trimestrul IV al anului 2001, se stabilesc conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (1).(2) Începând cu anul fiscal 2002 deducerea personală de baza se stabileşte conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (3) şi (4). … (3) Începând cu anul fiscal 2002 sumele fixe, exprimate în lei, din cuprinsul prezentei ordonanţe, altele decât deducerea personală de baza şi limitele amenzilor şi penalitatilor prevăzute la art. 72 alin. (2), respectiv la art. 72^1, se stabilesc conform procedurii prevăzute la art. 8 alin. (3). … (4) Sumele fixe se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice. … (5) Sumele exprimate în valută se transforma în lei, potrivit normelor de aplicare a prezentei ordonanţe, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţionala a României. … (6) Sumele şi tranşele de venituri lunare impozabile sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul că fracţiunile sub 50.000 lei inclusiv nu se iau în calcul, iar ceea ce depăşeşte 50.000 lei se majorează la 100.000 lei. …  + 
Norme metodologice:Sumele fixe calculate prin rotunjirea la suta de mii de lei sunt cele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. e), art. 5 lit. b), art. 12 alin. (2) şi art. 39 din ordonanţa.Rotunjirea la suta de mii de lei potrivit art. 13 alin. (6) din ordonanţa se referă şi la tranşele de venituri din baremele de impunere. Atât sumele fixe, cat şi baremele de impunere sunt aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice şi sunt publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Ordonanţa:Art. 14. – (1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi sa organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă în partida simpla, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, completand Registrul-jurnal de încasări şi plati, Registrul-inventar şi alte documente contabile stabilite prin norme.(2) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit nu au obligaţia sa organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă în partida simpla pentru activitatea respectiva. … (3) Contribuabilii care obţin venituri din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală, la care venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote forfetare de cheltuieli, au obligaţia, pentru activitatea respectiva, sa completeze Registrul-jurnal de încasări şi plati. … (4) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii. …  + 
Norme metodologice:Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, precum şi cei care realizează venituri din activităţi agricole definite potrivit art. 46 din ordonanţa şi care au optat pentru determinarea venitului în sistem real sunt obligaţi sa organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă în partida simpla, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, completand Registrul-jurnal de încasări şi plati, Registrul-inventar şi alte documente contabile stabilite prin norme.Contribuabilii pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit nu au obligaţia sa organizeze şi sa conducă evidenţa contabilă în partida simpla pentru activitatea respectiva.În aplicarea art. 14 alin. (3) din ordonanţa contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de încasări şi plati referitoare la încasări. Aceasta reglementare este opţională pentru cei care considera ca îşi pot îndeplini obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit. Aceşti contribuabili au obligaţia să arhiveze şi sa păstreze documentele justificative cel puţin în limita termenului de prescripţie prevăzut de lege. + 
Ordonanţa:SUBCAPITOLUL BReguli speciale de determinare a veniturilorSECȚIUNEA 1Venituri din activități independente1. Definirea venituluiArt. 15. – (1) În înţelesul prezentei ordonanţe, veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la alin. (3), precum şi din practicarea unei meserii. … (3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament în valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii asemănătoare, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii. … (4) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin din brevete de invenţie, desene şi modele, mostre, mărci de fabrica şi de comerţ, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea. …  + 
Norme metodologice:1. Se supun impozitului pe veniturile din activităţi independente persoanele fizice române şi străine care realizează aceste venituri în mod individual sau asociate pe baza unui contract de asociere încheiat în vederea desfăşurării de activităţi producătoare de venit, asociere care se realizează potrivit dispoziţiilor legale şi care nu da naştere unei persoane juridice.2. Exercitarea unei activităţi independente presupune desfăşurarea acesteia în mod obişnuit, pe cont propriu şi urmărind un scop lucrativ. Printre criteriile care definesc preponderent existenta unei activităţi independente sunt: libera alegere a desfăşurării activităţii, a programului de lucru şi a locului de desfăşurare a activităţii; riscul pe care şi-l asuma întreprinzătorul; activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi clienţi; activitatea se poate desfăşura nu numai direct, ci şi cu personalul angajat de intreprinzator.3. Persoanele fizice române care nu au domiciliul în România şi persoanele fizice străine sunt supuse impozitării în România pentru veniturile obţinute din desfăşurarea în România, potrivit legii, a unei activităţi independente, printr-o baza fixa.Prin baza fixa se înţelege locul prin intermediul căruia activitatea unei persoane fizice române care nu are domiciliul în România sau a unei persoane fizice străine pe teritoriul României se desfăşoară, în totalitate sau numai parţial, în scopul obţinerii de venit.Definirea notiunii de baza fixa cuprinde elemente referitoare la un centru de activitate care are un caracter fix sau permanent. Se considera baza fixa spaţiul pentru acordarea de consultanţa pe diverse domenii, deţinut în proprietate sau închiriat, precum şi sediul unităţii beneficiare a serviciului prestat. În aceasta notiune se cuprinde şi biroul pentru exercitarea unei profesii independente.4. Sunt considerate venituri comerciale veniturile realizate din fapte de comerţ de către persoane fizice sau asociaţii fără personalitate juridică, din prestări de servicii, altele decât cele realizate din profesii libere, precum şi cele obţinute din practicarea unei meserii.Principalele activităţi care constituie fapte de comerţ sunt:– activităţi de producţie;– activităţi de cumpărare efectuate în scopul revânzării;– organizarea de spectacole culturale, sportive, distractive şi altele asemenea;– activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar, cum ar fi: contract de comision, de mandat, de reprezentare, de agent de asigurare şi alte asemenea contracte încheiate în conformitate cu prevederile Codului comercial, indiferent de perioada pentru care a fost încheiat contractul;– vânzarea în regim de consignaţie a bunurilor cumpărate în scopul revânzării sau produse pentru a fi comercializate;– activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosită, şi altele asemenea;– transport de bunuri şi de persoane;– alte activităţi definite în Codul comercial.5. Pentru persoanele fizice asociate impunerea se face la nivelul fiecărei persoane asociate din cadrul asocierii fără personalitate juridică, potrivit contractului de asociere, inclusiv al societăţii civile profesionale, asupra venitului net distribuit.6. Sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obţinute din prestări de servicii cu caracter profesional, desfăşurate în mod individual sau în diverse forme de asociere, în domeniile ştiinţific, literar, artistic şi educativ, cum ar fi: medici, avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti, experţi tehnici şi contabili, contabili autorizaţi, consultanţi de plasament în valori mobiliare, auditori, consultanţi fiscali, arhitecti, traducatori, sportivi, precum şi alte profesii asemănătoare.7. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sunt venituri realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: invenţii, mai puţin realizarile tehnice, know-how, mărci înregistrate, franciza şi altele asemenea, recunoscute şi protejate prin înscrisuri ale instituţiilor specializate, precum şi a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor. Veniturile de aceasta natura se supun regulilor de determinare pentru veniturile din activităţi independente şi în situaţia în care drepturile respective fac obiectul unor contracte de cesiune, închiriere, colaborare, cercetare, licenta, franciza şi altele asemenea, precum şi cele transmise prin succesiune, indiferent de denumirea sub care se acordă, cum ar fi: remuneraţie directa, remuneraţie secundară, onorariu, redeventa, tantieme şi altele asemenea. Veniturile reprezentând drepturi băneşti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuală.În situaţia existenţei unei activităţi dependente ca urmare a unui raport de muncă, remuneraţia prestărilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală care intră în sfera sarcinilor de serviciu reprezintă venituri de natura salariala, conform prevederilor menţionate în mod expres în contractul dintre angajat şi angajator, şi se supun impozitării potrivit prevederilor art. 24 din ordonanţa.Persoanele fizice angajate la o persoană juridică, precum şi cele care încheie contracte, altele decât cele prin care sunt reglementate relaţiile de muncă, şi care desfăşoară activităţi utilizând baza materială a persoanei juridice, în vederea realizării de invenţii, realizari tehnice sau procedee tehnice, opere ştiinţifice, literare şi artistice, obţin venituri de natura salariala.Veniturile rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuală prevăzute în mod expres în contractul încheiat între părţi reprezintă venituri din drepturi de proprietate intelectuală. De asemenea, sunt incluse în categoria veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală şi veniturile din cesiuni pentru care reglementările în materie stabilesc prezumţia de cesiune a drepturilor în lipsa unei prevederi contrare în contract.Sunt considerate venituri din activităţi independente şi veniturile obţinute de agenţii de asigurare persoane fizice, precum şi de sportivii profesionisti care participa la competitii sportive pe cont propriu şi nu au relaţii contractuale de muncă cu cluburile sau cu asociaţiile sportive. + 
Ordonanţa:2. Metode de determinareArt. 16. – (1) Venitul net din activităţi independente se determina în sistem real, pe baza datelor din contabilitatea în partida simpla.(2) Venitul net din activităţi independente se determina ca diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile. … (3) Venitul brut cuprinde sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natura, inclusiv contravaloarea bunurilor din patrimoniul afacerii, rămase după încetarea definitivă a activităţii. Nu sunt considerate venituri brute sumele primite sub forma de credite. … (4) Nu sunt cheltuieli deductibile: … a) amenzile, majorările de întârziere şi penalităţile, altele decât cele de natura contractuală; … b) donaţiile de orice fel; … c) cheltuielile de sponsorizare sau mecenat, care depăşesc limitele prevăzute de lege; … d) cheltuielile pentru protocol, care depăşesc limita de 0,25% aplicată asupra bazei calculate conform alin. (5); … e) ratele aferente creditelor angajate; … f) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizarii corporale potrivit prevederilor legale; … g) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar; … h) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile; … i) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare; … j) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit; … k) sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de natura indemnizaţiei zilnice de delegare sau de detaşare, acordate pe perioada delegării şi detaşării în alta localitate, în ţara şi în străinătate, în interesul serviciului, care depăşesc limitele stabilite pentru societăţile comerciale; … l) cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor care depăşesc nivelul taxei oficiale a scontului stabilit de Banca Naţionala a României şi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I; … m) alte sume care depăşesc limitele cheltuielilor prevăzute prin legislaţia în vigoare. … (5) Baza de calcul la care se aplică limitele de cheltuieli prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d) se determina prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor aferente deductibile, exclusiv a celor pentru care se face calculul plafonului. … (6) Venitul net din activităţi independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociaţii între persoane fizice, fără personalitate juridică, se calculează la nivelul asociaţiei, conform prevederilor prezentului articol, cu respectarea regulilor prevăzute la cap. IV. … (7) Venitul net din activităţi independente, realizat de persoanele fizice în cadrul unor asociaţii dintre persoane fizice şi persoane juridice, care nu dau naştere unei persoane juridice, se calculează la nivelul asociaţiei, cu respectarea regulilor prevăzute la cap. IV. …  + 
Norme metodologice:1. În venitul brut se includ toate veniturile în bani şi în natura, cum sunt: venituri din vânzarea de produse şi de mărfuri, venituri din prestarea de servicii şi executarea de lucrări, venituri din vânzarea sau închirierea bunurilor din patrimoniul afacerii şi orice alte venituri obţinute din exercitarea activităţii, precum şi veniturile din dobânzile primite de la bănci pentru disponibilităţile băneşti aferente afacerii, din alte activităţi adiacente şi altele asemenea.Prin activităţi adiacente se înţelege toate activităţile care au legătură cu obiectul de activitate autorizat.În cazul încetării definitive a activităţii sumele obţinute din valorificarea bunurilor din patrimoniul afacerii, înscrise în Registrul-inventar, cum ar fi: mijloace fixe, obiecte de inventar şi altele asemenea, precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mărfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, din punct de vedere fiscal se considera o înstrăinare, iar suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut al afacerii.În toate cazurile evaluarea se face la preţurile practicate pe piaţa sau stabilite prin expertiza tehnica.Nu constituie venit brut următoarele:– aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natura făcute la începerea unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;– sumele primite sub forma de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;– sumele primite ca despăgubiri;– sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizări, mecenat sau donaţii.2. Din venitul brut realizat se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării venitului, astfel cum rezultă din evidentele contabile conduse de contribuabili, cu respectarea regulilor prevăzute în normele metodologice date în aplicarea art. 10 din ordonanţa.Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor pentru a putea fi deduse sunt:a) să fie efectuate în interesul direct al activităţii; … b) sa corespundă unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente; … c) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite. … Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:– cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri;– cheltuielile cu lucrările executate şi serviciile prestate de terţi;– cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi;– chiria aferentă spaţiului în care se desfăşoară activitatea, cea aferentă utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere;– dobânzile aferente creditelor bancare;– dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României;– cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;– cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi cheltuielile de asigurare pentru boli profesionale şi risc profesional şi împotriva accidentelor de muncă;– cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintă garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii independente a contribuabilului;– cheltuielile cu reclama şi publicitatea;– cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, tratatii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii;– cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;– cheltuielile cu energia şi apa;– cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;– cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare; cheltuielile reprezentând indemnizaţia de delegare, detaşare în ţara şi în străinătate sunt deductibile în limitele prevăzute de legislaţia privind impozitul pe profit, respectiv în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;– cheltuieli de natura salariala;– cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit;– cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil şi angajaţii acestuia;– cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii;– cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările în vigoare;– valoarea rămasă neamortizata a bunurilor şi drepturilor amortizabile înstrăinate, determinata prin deducerea din preţul de cumpărare a amortizarii incluse pe costuri în cursul exploatării, în limita venitului realizat din înstrăinare;– cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria în cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;– cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili şi salariaţii lor;– cheltuieli ocazionate de participarea la congrese şi alte întruniri cu caracter profesional;– cheltuielile cu funcţionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii;– cheltuieli reprezentând tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii;– alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.Cheltuielile cu sponsorizarea şi mecenatul sunt deductibile în limitele stabilite prin legislaţia în vigoare.3. Veniturile obţinute din valorificarea în regim de consignaţie sau prin vânzare directa către agenţi economici şi alte instituţii a bunurilor rezultate în urma unei prelucrari sau procurate în scopul revânzării sunt considerate venituri din activităţi independente. În aceasta situaţie se vor solicita documentele care atesta provenienţă bunurilor respective, precum şi autorizaţia de funcţionare.Nu se încadrează în aceste prevederi bunurile din patrimoniul personal. + 
Ordonanţa:Art. 17. – (1) Pentru contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi îşi desfăşoară activitatea individual, venitul net se determina pe bază de norme de venit. Ministerul Finanţelor Publice, prin ordin al ministrului finanţelor publice, stabileşte nomenclatorul activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe bază de norme de venit.(2) Normele de venit şi coeficienţii de corectie ai acestora, stabiliţi în funcţie de condiţiile specifice de desfăşurare a activităţii, se aproba de direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice până cel târziu în ultima zi a lunii decembrie a anului fiscal precedent celui pentru care sunt stabiliţi. … (3) Organul fiscal competent va comunică contribuabilului până la data de 15 aprilie a anului fiscal suma reprezentând venitul net şi nivelul plăţilor anticipate în contul impozitului anual. … (4) În cazul contribuabililor pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit şi care îşi desfăşoară activitatea pe perioade mai mici de un an normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrata. … (5) Norma de venit, comunicată contribuabilului potrivit alineatelor precedente, reprezintă venit net şi intră în componenta venitului anual global impozabil. … (6) Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi la care impunerea se face pe bază de norme de venit, impozitul se stabileşte în funcţie de norma de venit cea mai mare. Contribuabilii care desfăşoară atât activităţi impuse pe bază de norme de venit, cat şi activităţi care nu se regăsesc în nomenclatorul prevăzut la alin. (1) se impun în sistem real. … (7) Activitatea de taximetrie se impune numai pe bază de norme de venit, inclusiv în situaţia în care aceasta activitate se desfăşoară în cadrul unor agenţi economici, în baza unor înţelegeri, altele decât contractul individual de muncă sau convenţia civilă de prestări de servicii. … (8) Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net nu poate fi inferior normei de venit, stabilită pentru activitatea de taximetrie. …  + 
Norme metodologice:1. În sensul acestui articol, pentru persoanele fizice autorizate care realizează venituri din activităţi independente şi desfăşoară activităţi cuprinse în nomenclatorul stabilit prin ordin al ministrului finanţelor publice, individual, fără angajaţi, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit. La stabilirea normelor anuale de venit se vor avea în vedere şi caracterul sezonier al unor activităţi, precum şi durata concediului legal de odihnă.Pentru contribuabilii care desfăşoară mai multe activităţi, printre care şi cea de taximetrie, impunerea se face în sistem real. În acest caz venitul net din activitatea de taximetrie luat în calcul nu poate fi inferior normei de venit, stabilită pentru aceasta activitate.Persoanele care desfăşoară activitatea de taximetrie cu autoturismele proprietate personală în baza unor contracte, altele decât contractele de muncă sau convenţiile civile de prestări de servicii, încheiate cu agenţi economici care au ca obiect de activitate taximetria, sunt supuse impozitării în aceleaşi condiţii cu taximetristii care îşi desfăşoară activitatea în mod independent, pe bază de norme de venit.2. La stabilirea coeficienţilor de corectie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii:– vadul comercial şi clientela;– vârsta contribuabililor;– timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 3 şi 4;– starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului;– activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat;– realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului;– folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forta motrice;– alte criterii specifice.Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârsta a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd aceasta calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă.3. Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu:– perioada de la începutul anului şi până la momentul autorizării din anul începerii activităţii;– perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului.4. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizarii şi altor cauze obiective, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrata, la cererea contribuabililor. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare şi sa înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizaţiei.5. Pentru contribuabilii impusi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an, în situaţiile prevăzute la pct. 3 şi 4, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determina prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor de activitate.În acest scop organul fiscal întocmeşte o nota de constatare care va cuprinde date şi informaţii privind:– situaţia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: începutul/sfârşitul activităţii, întreruperea temporară, conform pct. 4, şi altele asemenea;– perioada în care nu s-a desfăşurat activitate;– documentele justificative depuse de contribuabil;– recalcularea normei, conform pct. 5.6. Pentru contribuabilul care optează să fie impus pe bază de norma de venit şi care anterior a fost impus în sistem real, având investiţii în curs de amortizare, valoarea amortizarii nu diminuează norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiţiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal, în caz de încetare a activităţii, majorează norma de venit proporţional cu valoarea amortizata în perioada impunerii în sistem real.7. În cazul contribuabilului impus pe bază de norma de venit, care pe perioada anterioară a avut impunere în sistem real şi a efectuat investiţii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal ca urmare a încetării activităţii vor majoră norma de venit.8. Contribuabilii care în cursul anului fiscal nu mai îndeplinesc condiţiile de impunere pe bază de norma de venit vor fi impusi în sistem real de la data respectiva, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de norma de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă. + 
Ordonanţa:Art. 18. – (1) Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală reprezintă totalitatea încasărilor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura realizate din drepturi de proprietate intelectuală.(2) Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 40%, aplicată la venitul brut, precum şi a contribuţiilor obligatorii, datorate potrivit legii. … (3) Venitul net din drepturi de autor aferente operelor de arta monumentala se determina prin deducerea din venitul brut a unei cote de cheltuieli de 50%, aplicată la venitul brut, precum şi a contribuţiilor obligatorii, datorate potrivit legii. …  + 
Norme metodologice:1. Venitul brut din drepturi de proprietate intelectuală cuprinde atât sumele încasate în cursul anului, cat şi retinerile în contul plăţilor anticipate efectuate cu titlu de impozit şi contribuţiile obligatorii reţinute de plătitorii de venituri.În cazul în care determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală se face pe bază de cote forfetare de cheltuieli, nu exista obligativitatea înregistrării în evidenţa contabilă a cheltuielilor efectuate aferente venitului.2. Cheltuielile forfetare prevăzute de ordonanţa includ şi comisioanele şi alte sume care revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de venituri drept plata a serviciilor prestate pentru gestiunea drepturilor de către aceştia din urma către titularii de drepturi.3. Sunt considerate opere de arta monumentala următoarele:– lucrări de decorare, cum ar fi pictura murala a unor spaţii şi clădiri de mari dimensiuni, interior-exterior;– lucrări de arta aplicată în spaţii publice, cum ar fi: ceramica, metal, lemn, piatra, marmura şi altele asemenea;– lucrări de sculptura de mari dimensiuni, design monumental, amenajări de spaţii publice;– lucrări de restaurare a acestora.4. Veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obţinute din străinătate se supun regulilor aplicabile veniturilor din străinătate, astfel cum acestea sunt prevăzute în secţiunea "Aspecte internaţionale", indiferent dacă sunt încasate direct de titulari sau prin intermediul entitatilor responsabile cu gestiunea drepturilor de proprietate intelectuală, potrivit legii.5. Cotele de cheltuieli forfetare prevăzute la art. 18 alin. (2) şi (3) din ordonanţa nu cuprind contribuţia la Fondul asigurărilor sociale de sănătate şi contribuţia la asigurările sociale.6. Cota de cheltuieli forfetare nu se acordă în cazul în care persoanele fizice utilizează baza materială a beneficiarului acestor drepturi de proprietate intelectuală. + 
Ordonanţa:Art. 19. – În cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suita şi al remuneraţiei compensatorii pentru copia privată, venitul net se determina prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la art. 18 alin. (2) şi (3). + 
Norme metodologice:1. În următoarele situaţii venitul net din drepturi de proprietate intelectuală se determina ca diferenţa între venitul brut şi comisionul cuvenit organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori care, conform legii, au atribuţii de colectare şi de repartizare a veniturilor între titularii de drepturi:– venituri din drepturi de proprietate intelectuală transmise prin succesiune;– venituri din exercitarea dreptului de suita;– venituri reprezentând remuneraţia compensatorie pentru copia privată.2. Dreptul de suita este dreptul acordat de lege autorului unei opere de arta plastica de a primi o cota de 5% din preţul de revânzare al operei respective, dacă revânzarea se face prin licitaţie sau prin intermediul unui agent comisionar ori de către un comerciant. Licitatorii, agenţii comisionari şi comercianţii au obligaţia sa retina şi sa plătească autorului suma corespunzătoare cotei de 5% din preţul de vânzare.3. Remuneraţia compensatorie pentru copia privată este o sumă stabilită printr-o dispoziţie expresă a legii drept compensaţie pecuniară pentru prejudiciile cauzate titularilor de drepturi prin reproducerea/copierea de către diverse persoane, în scop personal, a unor opere protejate, cum ar fi creatii şi prestaţii cuprinse într-o fixare comercială.Aceasta remuneraţie este plătită de către fabricantii sau importatorii de aparate ce permit reproducerea acestor opere sau de suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor. Remuneraţia este de 5% din preţul de vânzare sau din valoarea înscrisă în documentele vamale pentru aceste aparate sau suporturi.Remuneraţia compensatorie pentru copia privată se colectează prin intermediul organismelor de gestiune colectivă, care repartizează sumele astfel colectate fiecărui beneficiar. + 
Ordonanţa:Art. 20. – (1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impusi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 16.(2) Opţiunea se face pe bază de cerere adresată organului fiscal competent până la data de 31 ianuarie a anului fiscal sau o dată cu depunerea declaraţiei privind venitul estimat şi este obligatorie pentru contribuabil pe perioada anului fiscal. Opţiunea se considera reînnoită pentru un nou an fiscal în cazul în care contribuabilul nu depune o cerere de renunţare la opţiunea privind impunerea în sistem real. …  + 
Norme metodologice:1. Opţiunea de a determina venitul net în sistem real se face astfel:a) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 17 alin. (1) din ordonanţa, care au desfăşurat activitate în anul precedent şi au fost impusi pe bază de norme de venit, prin depunerea până la data de 31 ianuarie a anului fiscal a cererii de opţiune pentru sistemul real de impunere, precum şi a declaraţiei privind venitul estimat; … b) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 17 alin. (1) din ordonanţa, care încep activitatea în cursul anului fiscal, prin depunerea în termen de 15 zile de la începerea activităţii a declaraţiei privind venitul estimat, însoţită de cererea de opţiune pentru sistemul real de impunere. … Fac excepţie persoanele fizice care exercită activitate de taximetrie.2. Contribuabilii impusi în sistem real au dreptul de a renunţa la opţiune pe baza unei cereri depuse până la data de 31 ianuarie a anului fiscal.3. Cererea depusa, cuprinzând opţiunea pentru sistemul real, precum şi cererea de renunţare la opţiune se considera aprobate de drept prin depunere şi înregistrare la organul fiscal. + 
Ordonanţa:Art. 21. – (1) Beneficiarii de venit datorează în cursul anului un impozit reţinut la sursa, reprezentând plati anticipate, stabilit în situaţiile şi în cuantumurile următoare:a) 15% din venitul brut încasat, în cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală; … b) 10% din venitul brut încasat, ca urmare a valorificării de bunuri în regim de consignaţie; … c) 10% aplicat la venitul brut încasat, ca urmare a unor activităţi desfăşurate în baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial; … d) 10% din venitul brut încasat, în cazul activităţilor de expertiza contabila, tehnica judiciară şi extrajudiciara. … (2) Plătitorii veniturilor prevăzute la alin. (1) au obligaţia sa calculeze, sa retina şi sa vireze impozitul la bugetul de stat până la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata venitului. … (3) Impozitul reţinut de persoana juridică în contul persoanei fizice pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoană juridică română, care nu da naştere unei persoane juridice, reprezintă plata anticipata în contul impozitului anual pe venit. Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului determinat conform metodologiei stabilite în legislaţia privind impozitul pe profit revine persoanei juridice române. …  + 
Norme metodologice:1. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală au obligaţia de a calcula şi de a retine în cursul anului fiscal o sumă reprezentând 15% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuală ca urmare a exploatării drepturilor respective. Aceasta suma reprezintă plata anticipata în contul impozitului anual datorat de contribuabili.2. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora le revine obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat, sunt, după caz:– utilizatorii de opere, invenţii, know-how şi altele asemenea, în şituatia în care titularii de drepturi îşi exercită drepturile de proprietate intelectuală în mod personal, iar relaţia contractuală dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuală şi utilizatorul respectiv este directa;– organismele de gestiune colectivă sau alte entităţi, care, conform dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror gestiune le este încredinţată de către titulari. În aceasta situaţie se încadrează şi producătorii şi agenţii mandataţi de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colectează şi se repartizează drepturile respective.3. În situaţia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune colectivă sau prin alte entităţi asemănătoare, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat revine organismului sau entitatii care efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuală.4. În cazul contribuabililor ale căror plati anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) lit. b) şi c) din ordonanţa pentru veniturile realizate pe baza contractelor de consignaţie, agent, comision sau mandat comercial şi care realizează venituri comerciale şi în alte condiţii, pentru acestea din urma au obligaţia să le evidentieze în contabilitate separat şi sa plătească în cursul anului plati anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 66 din ordonanţa.5. Impozitul anticipat se calculează şi se retine în momentul plăţii sumelor reprezentând venituri comerciale şi din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală către titularul de drepturi.6. Impozitul reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 10 a lunii următoare celei în care se fac plata venitului şi reţinerea impozitului. + 
Ordonanţa:SECȚIUNEA a 2-aVenituri din salarii1. Definirea veniturilor din salariiArt. 22. – Sunt considerate venituri din salarii, denumite în continuare salarii, toate veniturile în bani şi/sau în natura, obţinute de o persoană fizica ce desfăşoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă, de maternitate şi pentru concediul de îngrijire a copilului în vârsta de până la 2 ani.Art. 23. – În vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică, stabilite potrivit legii; … a^1) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul persoanelor juridice fără scop lucrativ;b) drepturile de solda lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii; … c) indemnizaţia lunară bruta, precum şi suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societăţi naţionale, societăţi comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi la regiile autonome; … d) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie publică; … e) veniturile realizate din încadrarea în munca ca urmare a încheierii unei convenţii civile de prestări de servicii; … f) sumele primite de reprezentanţii în adunarea generală a acţionarilor, în consiliul de administraţie şi în comisia de cenzori; … g) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii; … h) indemnizaţia lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declaraţia de asigurări sociale; … i) alte drepturi de natura salariala sau asimilate salariilor. …  + 
Norme metodologice:1. Veniturile de natura salariala prevăzute la art. 22 şi 23 din ordonanţa, denumite în continuare venituri din salarii, sunt venituri din activităţi dependente, dacă sunt îndeplinite următoarele criterii:– părţile care intră în relaţia de muncă, denumite în continuare angajator şi angajat, stabilesc de la început: felul activităţii, timpul de lucru şi locul desfăşurării activităţii;– partea care utilizează forta de muncă pune la dispoziţia celeilalte părţi mijloacele de muncă, cum ar fi: spaţii cu inzestrare corespunzătoare, îmbrăcăminte specială, unelte de muncă şi altele asemenea;– persoana care activează contribuie numai cu forta ei fizica sau cu capacitatea ei intelectuală, nu şi cu capitalul propriu;– plătitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare în interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţara şi în străinătate, şi alte cheltuieli de aceasta natura, precum şi indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru concediu medical, în caz de boala;– persoana care activează lucrează sub îndrumarea unei alte persoane şi este obligată să respecte îndrumările acesteia.2. În scopul determinării impozitului pe veniturile din salarii, se considera angajator persoana juridică sau persoana fizica şi orice alta entitate la care îşi desfăşoară activitatea una sau mai multe persoane fizice care prestează munca în schimbul unei plati.Angajatul este persoana fizica care îşi desfăşoară activitatea la un angajator în baza unei relaţii contractuale de muncă, cum ar fi: contract individual de muncă, convenţie civilă de prestări de servicii, sau în baza unor legi speciale, în schimbul unei plati.3. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor încasate ca urmare a unei relaţii contractuale de muncă, precum şi orice sume de natura salariala primite în baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se referă, şi care sunt realizate din:a) sume primite pentru munca prestată ca urmare a contractului individual de muncă, a contractului colectiv de muncă, precum şi pe baza actului de numire: … a^1) salariile de baza;a^2) sporurile şi adaosurile de orice fel;a^3) indemnizaţiile de orice fel;a^4) recompensele şi premiile de orice fel;a^5) sumele reprezentând premiul anual şi stimulentele acordate, potrivit legii, personalului din instituţiile publice, cele reprezentând stimulentele din fondul de participare la profit, acordate salariaţilor agenţilor economici după aprobarea bilanţului contabil, potrivit legii;a^6) sumele primite pentru concediul de odihnă;a^7) sumele primite în caz de incapacitate temporară de muncă şi în caz de maternitate;a^8) sumele primite pentru concediul de îngrijire a copilului în vârsta de până la 2 ani;a^9) sumele primite pentru concediul de ingriire a copilului cu handicap, până la împlinirea de către acesta a vârstei de 3 ani;a^10) sumele primite pentru concedii medicale de îngrijire a copiilor cu handicap accentuat sau grav, până la împlinirea de către copii a vârstei de 18 ani;a^11) orice alte câştiguri în bani şi în natura, primite de la angajatori de către angajaţi, ca plata a muncii lor;b) indemnizaţiile, precum şi orice alte drepturi acordate persoanelor din cadrul organelor autorităţii publice, alese sau numite în funcţie potrivit legii, precum şi altora asimilate cu funcţiile de demnitate publică, stabilite potrivit sistemului de stabilire a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publică; … c) drepturile cadrelor militare în activitate şi ale militarilor angajaţi pe bază de contract, reprezentând solda lunară compusa din solda de grad, solda de funcţie, gradatii şi indemnizaţii, precum şi prime, premii şi alte drepturi stabilite potrivit legislaţiei speciale; … d) drepturile administratorilor, obţinute în baza contractului de administrare încheiat cu companiile/societăţile naţionale, societăţile comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, precum şi cu regiile autonome, stabilite potrivit legii, cum ar fi indemnizaţia lunară bruta, suma cuvenită prin participare la profitul net al societăţii; … e) sumele plătite membrilor fondatori ai unei societăţi comerciale constituite prin subscripţie publică, potrivit cotei de participare la profitul net, stabilită de adunarea constitutivă, potrivit legislaţiei în vigoare; … f) veniturile realizate din activităţi desfăşurate în baza unei convenţii civile de prestări de servicii, plătite de agenţi economici, instituţii publice şi de alte entităţi; … g) sumele primite de reprezentanţii numiţi în adunarea generală a acţionarilor şi sumele primite de membrii consiliului de administraţie şi ai comisiei de cenzori, stabilite potrivit prevederilor legale; … h) sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, conform legii; … i) sumele primite de către persoanele fizice agreate de Ministerul Finanţelor Publice să efectueze certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară la instituţiile publice care nu au compartiment propriu de audit intern şi care nu îşi desfăşoară activitatea în cabinete individuale înregistrate la organele fiscale teritoriale; … j) indemnizaţiile, primele şi alte asemenea sume acordate membrilor aleşi ai unor entităţi, cum ar fi: organizaţii sindicale, organizaţii patronale, alte organizaţii neguvernamentale, asociaţii de locatari/proprietari şi altele asemenea; … k) indemnizaţiile acordate ca urmare a participării în comisii, comitete, consilii şi altele asemenea, constituite conform legii; … l) veniturile obţinute de condamnaţii care executa pedepse la locul de muncă; … m) sumele plătite sportivilor amatori, ca urmare a participării în competitii sportive oficiale, precum şi sumele plătite sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti în domeniu de către cluburile sau asociaţiile sportive cu care aceştia au relaţii contractuale de muncă, indiferent de forma sub care se plătesc, inclusiv prima de joc, cu excepţia celor prevăzute la art. 6 lit. f^1) şi f^2) din ordonanţa; … n) compensaţii băneşti individuale acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective, din fondul de salarii, potrivit dispoziţiilor prevăzute în contractul de muncă; … o) indemnizaţii sau alte drepturi acordate angajaţilor cu ocazia angajării sau mutării acestora într-o alta localitate, stabilite potrivit contractelor de muncă, statutelor sau altor dispoziţii legale, cu excepţia celor prevăzute la art. 5 lit. l), m) şi n) din ordonanţa; … p) alte drepturi şi indemnizaţii de natura salariala sau asimilate salariilor. …  + 
Ordonanţa:2. Determinarea venitului din salariiArt. 24. – (1) Venitul brut din salarii reprezintă suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare loc de realizare a venitului.(2) Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut, determinat potrivit prevederilor alin. (1), a următoarelor cheltuieli, după caz: … a) contribuţiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protecţia socială a şomerilor, pentru asigurările sociale de sănătate, contribuţia individuală de asigurări sociale, precum şi alte contribuţii obligatorii stabilite prin lege, după caz; … b) o cota de 15% din deducerea personală de baza, acordată cu titlu de cheltuieli profesionale, o dată cu deducerea personală de baza la acelaşi loc de muncă. … (3) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar reprezentând plati anticipate, care se calculează şi se retine la sursa de către plătitorii de venituri. … (4) Impozitul lunar prevăzut la alin. (3) se determina astfel: … a) la locul unde se afla funcţia de baza, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul net din salarii aferent unei luni şi deducerile personale acordate pentru luna respectiva; … b) pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate, pe fiecare loc de realizare a acestuia. … (5) Abrogat. … (6) În cazul salariilor sau diferenţelor de salarii stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri datorează un impozit final care se calculează şi se retine la sursa de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţiile obligatorii prevăzute de lege, şi nu se cumulează cu celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plătesc. … (7) Sumele reprezentând prime de vacanta, acordate pe lângă indemnizaţia de concediu de odihnă, potrivit prevederilor contractelor de muncă sau ale unor legi speciale, în limita salariului de baza din luna anterioară plecării în concediu, se impozitează separat de celelalte drepturi salariale ale lunii în care se plătesc, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între venitul brut şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Veniturile se supun procedurii prevăzute la art. 27. … (8) În cazul veniturilor încasate în avans în cursul anului pentru plata indemnizaţiilor de concediu de odihnă, acestea se cuprind în baza de calcul a lunilor la care se referă. …  + 
Norme metodologice:1. Venitul brut din salarii reprezintă totalitatea veniturilor realizate conform art. 22 şi 23 din ordonanţa, precum şi a avantajelor primite conform art. 9 din ordonanţa de o persoană fizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.2. Pentru persoanele fizice care desfăşoară activităţi pe teritoriul României sunt considerate venituri din salarii realizate din România sumele primite de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în România, precum şi de la angajatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, indiferent unde este primită suma.3. Pentru persoanele fizice străine şi cele române care nu au domiciliul în România, astfel cum sunt prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) din ordonanţa, se impozitează numai salariul obţinut din România.4. Contribuabilii care realizează venituri din salarii datorează lunar impozit reprezentând plati anticipate în contul impozitului pe venitul anual, calculat şi reţinut de către plătitorul de venituri.5. Drepturile salariale acordate în natura, precum şi avantajele acordate angajaţilor se evalueaza conform prevederilor art. 9 din ordonanţa şi se impozitează în luna în care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor şi avantajelor în natura primite de angajat se vor anexa la statul de plată.6. Transformarea în lei a sumelor obţinute, potrivit legii, în valută, reprezentând venituri din salarii realizate în România, se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României pentru ultima zi a lunii pentru care se face plata acestor drepturi. În situaţia în care veniturile din salarii sunt plătite în cursul lunii sau în cazul încetării raporturilor de muncă, se utilizează cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, în vigoare în ziua precedenta celei în care se face plata.7. Pentru calculul impozitului lunar aferent venitului realizat baremul lunar de impozit se aplică asupra bazei de calcul determinate astfel:a) asupra venitului net lunar din salarii, determinat prin scăderea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii reţinute şi a sumei reprezentând cheltuieli profesionale, diminuat cu deducerile personale de baza şi suplimentare, acordate în luna respectiva, după caz, pentru veniturile din salarii la funcţia de baza; … b) asupra venitului net calculat ca diferenţa între venitul brut realizat într-o luna şi contribuţia la asigurările sociale de sănătate, pe fiecare loc de realizare a acestuia, pentru veniturile din salarii, altele decât cele de la funcţia de baza. Aceasta regula se aplică şi în cazul veniturilor sub forma indemnizaţiei lunare a asociatului unic, precum şi pentru drepturile de natura salariala acordate de angajator persoanelor fizice ulterior încetării raporturilor de muncă. … 8. În scopul determinării impozitului pe veniturile salariale, prin locul unde se afla funcţia de baza se înţelege:a) pentru persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă, ultimul loc înscris în carnetul de muncă sau în documentele specifice care, potrivit reglementărilor legale, sunt asimilate acestora; … b) în cazul cumulului de funcţii, locul ales de persoanele fizice. … 9. Suma care depăşeşte nivelul salariului de baza din luna anterioară acordării primei de vacanta se cumulează cu veniturile de natura salariala ale lunii în care se plăteşte aceasta prima. Contribuţiile obligatorii datorate asupra primei de vacanta în limita salariului brut sunt deductibile la calculul venitului net al drepturilor salariale plătite în luna respectiva.În situaţia în care prima de vacanta se acordă în mai multe transe, dacă şi concediul de odihnă se acordă fractionat sau în alte condiţii prevăzute în mod expres în contractul de muncă, în vederea impozitării separate se compara cuantumul fractionat al primei de vacanta acordate cu salariul de baza din fiecare luna anterioară plecării în concediu.10. În cazul persoanelor care desfăşoară activităţi exclusiv pe bază de convenţii civile de prestări de servicii, deductibilitatea contribuţiilor individuale la asigurările sociale şi de şomaj, datorate şi achitate de contribuabili, se face o dată cu determinarea impozitului anual pe venit, pe baza documentelor emise de instituţiile beneficiare ale acestor contribuţii.11. Indemnizaţiile aferente concediilor de odihnă nu se cumulează cu veniturile lunii în care se plătesc, urmând să fie impuse în lunile la care se referă, cumulat cu veniturile plătite în aceste luni. + 
Ordonanţa:3. Obligaţiile plătitorilor de venituri şi ale contribuabililorArt. 25. – Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula şi de a retine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri, precum şi de a-l vira la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare. + 
Norme metodologice:1. Impozitul pe veniturile din salarii se calculează şi se retine lunar, pe baza statelor de salarii, de angajatorii care au sediul sau domiciliul în România.2. Veniturile în natura se considera plătite la ultima plata a drepturilor salariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent veniturilor şi avantajelor în natura se retine din salariul primit de angajat în numerar pentru aceeaşi luna.3. Calculul şi reţinerea impozitului lunar pe veniturile din salarii se efectuează de angajatori astfel:a) în situaţia în care veniturile din salarii se plătesc o singură dată pe luna sau sub forma de avans şi lichidare, calculul şi reţinerea se fac la data ultimei plati a drepturilor salariale aferente fiecărei luni, conform prevederilor art. 24 din ordonanţa; … b) în situaţia în care în cursul unei luni angajatorii efectuează plati de venituri, altele decât cele cuprinse la lit. a), cum sunt premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihnă neefectuat şi altele asemenea, denumite plati intermediare, impozitul se calculează şi se retine la fiecare plata, pe baza statelor de salarii, prin aplicarea baremului lunar asupra plăţilor intermediare cumulate până la data ultimei plati intermediare pentru care se face calculul. Impozitul de reţinut la fiecare plata intermediara reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare anterioare. … La data ultimei plati a drepturilor salariale aferente unei luni impozitul se calculează, potrivit art. 24 din ordonanţa, asupra veniturilor totale obţinute prin cumularea drepturilor respective cu plăţile intermediare.Impozitul de reţinut la această dată reprezintă diferenţa dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale şi suma impozitelor reţinute la plăţile intermediare.4. În cazul în care un angajat care obţine venituri din salariu la funcţia de baza se muta în cursul unei luni la un alt angajator, calculul impozitului se face pentru fiecare loc de realizare a venitului. Deducerile personale şi cheltuielile profesionale se acordă numai de primul angajator, în limita veniturilor realizate pentru acea luna, până la data lichidării, recalcularea urmând să se efectueze o dată cu calculul impozitului anual.5. Impozitul calculat şi reţinut lunar se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.6. Fişele fiscale pentru salariaţii care au fost detasati la o alta unitate se completează de către unitatea care a încheiat contractele de muncă cu aceştia.În situaţia în care plata venitului salarial se face de unitatea la care salariaţii au fost detasati, angajatorul care a detaşat comunică angajatorului la care aceştia sunt detasati date referitoare la coeficienţii de deducere, precum şi eventualele modificări ale acestora apărute în cursul anului.Pe baza acestor date unitatea la care salariaţii au fost detasati întocmeşte statele de salarii, calculează impozitul şi transmite lunar unităţii de la care au fost detasati informaţii privind venitul net şi impozitul reţinut pentru fiecare angajat, în scopul completării fisei fiscale.Pentru angajaţii permanenţi care nu au alta sursa de venit angajatorul de la care au fost detasati efectuează regularizarea conform art. 27 din ordonanţa şi transmite unităţii la care salariaţii au fost detasati informaţii privind diferenţele de impozit pentru restituirea sau reţinerea prin statele de plată.7. Contribuţiile obligatorii reprezentând cheltuieli deductibile aferente veniturilor din salarii se determina conform reglementărilor legale în materie. + 
Ordonanţa:Art. 26. – (1) Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor cuprinse în fişa fiscală.(2) Plătitorii de venituri au obligaţia să solicite organului fiscal, pe bază de cerere, până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, formularul tipizat al fişelor fiscale pentru salariaţi şi pentru persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor. … (3) Fişa fiscală va fi completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale contribuabilului, menţiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obţinute şi impozitul reţinut şi virat în cursul anului, precum şi rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub forma de salarii. Până la completarea fisei fiscale cu datele personale necesare acordării deducerilor personale suplimentare salariaţii vor beneficia de deducerea personală de baza, urmând ca angajatorii să efectueze regularizarea veniturilor salariale. … (4) Plătitorul de venituri are obligaţia sa completeze formularele prevăzute la alin. (1) pe întreaga durata de efectuare a plăţii salariilor, sa recalculeze şi sa regularizeze anual impozitul pe salarii. … (5) Plătitorul este obligat sa păstreze fişa fiscală pe întreaga durata a angajării şi sa transmită organului fiscal competent şi angajatului, sub semnatura, câte o copie pentru fiecare an până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat. … (6) Datele personale din fişele fiscale se vor completa pe bază de documente justificative. Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate în întreţinere se acordă pe bază de declaraţie pe propria răspundere a contribuabilului, însoţită de documente justificative. …  + 
Norme metodologice:1. Calculul impozitului pe veniturile din salarii la locul unde se afla funcţia de baza se face pe baza informaţiilor cuprinse în Fişa fiscală 1, care are regim de declaraţie de impozite şi taxe. În Fişa fiscală 1 se înscriu sumele cuprinse în statele de salarii aferente perioadei impozabile şi plătite salariaţilor până la data de depunere a fişelor fiscale.2. În cazul încetării activităţii în timpul anului, angajatorul va elibera angajatului un exemplar al fisei fiscale la data lichidării, iar organului fiscal în a cărui raza teritorială angajatorul îşi are sediul îi va transmite fişa fiscală respectiva după încheierea anului fiscal, în perioada 1 ianuarie-28/29 februarie a anului fiscal următor.3. Fişa fiscală se depune la organul fiscal la care angajatorul este înregistrat ca plătitor de impozit pe venit din salarii.4. În situaţia în care, în cursul anului, ca urmare a unor măsuri organizatorice, are loc reorganizarea unei entităţi, cu preluarea în totalitate a unor structuri şi a personalului aferent acestora, noua structura va îndeplini obligaţiile legale prevăzute la art. 26 alin. (4) şi (5) din ordonanţa.Pentru personalul preluat în condiţiile de mai sus fosta entitate nu mai are obligaţia sa transmită fişele fiscale organului fiscal şi angajaţilor. + 
Ordonanţa:Art. 27. – (1) Plătitorii de venituri de natura salariala au obligaţia sa determine venitul anual impozabil din salarii şi sa stabilească diferenţa dintre impozitul calculat la nivelul anului şi cel calculat şi reţinut lunar anticipat în cursul anului fiscal, până în ultima zi lucrătoare a lunii februarie a anului fiscal următor, precum şi să efectueze regularizarea acestor diferenţe în termen de 90 de zile de la această dată, pentru persoanele fizice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:a) au fost angajaţii permanenţi ai plătitorului în cursul anului, cu funcţie de baza; … b) nu au alte surse de venit care se cuprind în venitul anual global impozabil. … (2) Diferenţele de impozit rezultate din operaţiunile de regularizare influenţează obligaţia de plată pentru bugetul de stat a impozitului pe venitul din salarii, a angajatorului, pentru luna în care are loc regularizarea, rezultând impozitul de virat pentru luna respectiva. … (3) Sumele reprezentând deduceri personale cuvenite, dar neacordate în cursul anului fiscal de către angajatori, precum şi deduceri personale acordate, dar necuvenite, se regularizează cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit. …  + 
Norme metodologice:1. Pentru angajaţii care obţin venituri din salarii numai la funcţia de baza impozitul anual pe veniturile din salarii se calculează prin aplicarea baremului anual pentru calculul impozitului pe venitul anual global impozabil, prevăzut la art. 8 alin. (4) din ordonanţa, asupra bazei de impozitare anuale, determinata ca diferenţa între venitul net anual corectat cu diferenţa de cheltuiala profesională şi suma deducerilor personale cuvenite în acel an.2. Angajaţii permanenţi care au realizat şi alte venituri de natura celor care se globalizeaza, respectiv venituri din salarii, altele decât cele de la funcţia de baza, venituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, sunt obligaţi sa înştiinţeze în scris angajatorul despre acest fapt în perioada 1-15 ianuarie a anului următor celui pentru care se face regularizarea. Sunt angajaţi permanenţi, în sensul ordonanţei, persoanele fizice care pe întreaga perioadă a anului fiscal şi-au desfăşurat activitatea la acelaşi angajator.3. Angajatorul va regulariza fişele fiscale ale angajaţilor permanenţi care nu l-au înştiinţat ca realizează şi alte venituri.4. În situaţia în care persoana fizica pentru care angajatorul a efectuat calculul impozitului anual nu mai are calitatea de angajat la data efectuării regularizării diferenţelor de impozit, angajatorul va comunică organului fiscal de domiciliu al persoanei fizice diferenţele rezultate, în vederea luării acestuia în evidenta organului fiscal.În acest caz angajatorul depune la organul fiscal pachetul cu fişele fiscale completate pentru persoana respectiva, însoţite de o situaţie centralizatoare/borderou. + 
Ordonanţa:Art. 28. – (1) Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri sub forma de salarii din străinătate, precum şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România au obligaţia ca, personal sau printr-un reprezentant fiscal, sa calculeze impozitul conform art. 24, sa îl declare şi sa îl plătească în termen de 25 de zile de la expirarea lunii pentru care s-a realizat venitul.(2) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi reprezentantele organismelor internaţionale ori reprezentantele societăţilor comerciale şi ale organizaţiilor economice străine autorizate, potrivit legii, să îşi desfăşoare activitatea în România pot opta ca pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, sa îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe veniturile din salarii, prevăzute în prezenta ordonanţă. … (3) Persoana juridică sau fizica la care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea potrivit alin. (1) este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării acesteia, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. …  + 
Norme metodologice:1. Contribuabilii care desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri sub forma de salarii din străinătate care, potrivit ordonanţei, se impun în România, precum şi persoanele fizice române angajate ale misiunilor diplomatice şi ale posturilor consulare acreditate în România, pentru care angajatorul nu îndeplineşte obligaţiile privind calculul, reţinerea şi virarea impozitului pe salarii, au obligaţia să depună lunar o declaraţie la organul fiscal competent.Organul fiscal competent este:– organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are domiciliul – pentru persoanele fizice române cu domiciliul în România;– organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are reşedinţa – pentru persoanele fizice române care nu au domiciliul în România şi pentru persoanele fizice străine.2. În vederea solicitării formularelor de declaraţii, contribuabilii trebuie să depună la organul fiscal competent o cerere. La cerere se va anexa o copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă sau, după caz, o traducere legalizată a contractului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea.3. Persoanele fizice sau juridice la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilii prevăzuţi la art. 28 alin. (1) din ordonanţa au obligaţia să depună o declaraţie informativa privind începerea/încetarea activităţii acestor contribuabili.Declaraţia informativa se depune la organul fiscal în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul sau sediul persoana fizica ori juridică la care îşi desfăşoară activitatea contribuabilul, ori de câte ori apar modificări de natura începerii/încetării activităţii în documentele care atesta raporturile de muncă, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. + 
Ordonanţa:SECȚIUNEA a 3-aVenituri din cedarea folosinței bunurilor1. Definirea venituluiArt. 29. – Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natura, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobile şi imobile, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal. + 
Norme metodologice:1. În această categorie de venit se cuprind veniturile din închirieri şi subinchirieri de bunuri mobile şi imobile, precum şi veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.2. Veniturile obţinute din închirieri şi subinchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei locuinţei, caselor de vacanta, garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a căror folosinţă este cedata în baza unor contracte de închiriere/subinchiriere, uzufruct, arendare şi altele asemenea, inclusiv a unor părţi din acestea, utilizate în scop de reclama, afisaj şi publicitate. + 
Ordonanţa:Art. 30. – Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se stabilesc pe baza contractului încheiat între părţi, în forma scrisă, şi înregistrat la organul fiscal competent în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. + 
Norme metodologice:1. Cedarea folosinţei bunurilor obliga la încheierea între părţi a unui contract în forma scrisă şi la înregistrarea acestuia la organul fiscal în a cărui raza teritoriala este situat bunul generator de venit, în cazul bunurilor imobile, sau în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul contribuabilul, în cazul bunurilor mobile.2. Obligaţia de a inregistra la organul fiscal contractul de cedare a folosinţei, în forma scrisă, revine proprietarului, uzufructuarului sau altui deţinător legal, după caz. + 
Ordonanţa:2. Determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilorArt. 31. – (1) Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura, realizate de proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal.(2) Venitul brut se majorează cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă. … (3) Venitul brut anual din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între părţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul plăţii chiriei sau a arendei. … (4) În situaţia în care chiria/arenda reprezintă echivalentul în lei al unei valute, venitul brut anual se determina pe baza chiriei/arendei lunare evaluate la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţionala a României, din ultima zi a fiecărei luni, corespunzător lunilor din perioada de impunere. …  + 
Norme metodologice:1. În vederea determinării venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani şi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natura se adauga, dacă este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziţiilor legale sau înţelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dar sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.În conformitate cu legislaţia în materie, proprietarul are obligaţia de a efectua cheltuielile referitoare la întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, ca de exemplu:– întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenta a clădirii, elementelor de construcţie exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperis, fatada, curţile şi grădinile, precum şi spaţii comune din interiorul clădirii, cum ar fi: casa scării, casa ascensorului şi altele asemenea;– întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apa, de canalizare, instalaţii de încălzire centrala şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze;– repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionare a clădirii pe toată durata închirierii locuinţei.În cazul efectuării de către chiriaş a unor astfel de cheltuieli care cad în sarcina proprietarului şi se încadrează în cota forfetara de cheltuieli, cu diminuarea corespunzătoare a chiriei, impunerea rămâne nemodificata.2. În cazul în care arenda se achită în natura, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine. Preţurile medii sunt folosite pentru stabilirea plăţilor anticipate ale anului fiscal următor. Pentru anul 2003 aceste hotărâri se emit până la finele lunii februarie. + 
Ordonanţa:Art. 32. – Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se determina prin deducerea din venitul brut a următoarelor cote de cheltuieli reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului, astfel:a) 50%, aplicată la venitul brut, în cazul construcţiilor; … b) 30%, aplicată la venitul brut, în celelalte cazuri. …  + 
Norme metodologice1. Venitul net se determina ca diferenţa dintre sumele reprezentând chiria/arenda în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natura, prevăzute în contractul încheiat între părţi, şi cota de cheltuiala forfetara de 50%, respectiv 30%, reprezentând cheltuieli deductibile aferente venitului.În cazul contractelor care au ca obiect atât închirierea/arendarea de construcţii, cat şi de terenuri şi în care nu se menţionează distinct chiria/arenda aferentă construcţiei şi cea aferentă terenului, se va aplica cota de cheltuiala forfetara de 30%.2. Pentru recunoaşterea deductibilitatii cheltuielilor stabilite forfetar proprietarul nu este obligat să prezinte organului fiscal documente justificative.Cheltuielile deductibile aferente venitului, cuprinse în cotele forfetare de 50% sau 30% aplicate la venitul brut, reprezintă uzura bunurilor închiriate şi cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea acestora, impozitele şi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reţinut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosinţă, respectiv eventuale nerealizari ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiţii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundaţii, incendii şi altele asemenea.Construcţiile sunt definite conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe. + 
Ordonanţa:SECȚIUNEA a 4-aVenituri din dividende și dobânzi1. Definirea venitului(2) Se cuprind în această categorie de venit, în vederea impunerii, şi sumele primite ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii. … Art. 33. – (1) Dividendul este orice distribuire facuta de o persoană juridică, în bani şi/sau în natura, în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, din profitul stabilit pe baza bilanţului contabil anual şi a contului de profit şi pierderi. + 
Norme metodologice:În cazul fondurilor închise de investiţii se vor supune impunerii veniturile obţinute de persoanele fizice sub forma de dividende. + 
Ordonanţa:Art. 34. – Veniturile sub forma de dobânzi sunt venituri obţinute din titluri de creanţe de orice natura şi orice fel de sume cuvenite pentru folosirea banilor împrumutaţi, precum şi din titluri de participare la fonduri deschise de investiţii pentru care preţul de răscumpărare este mai mare decât preţul de cumpărare. + 
Norme metodologice:Sunt considerate venituri de aceasta natura:– dobânzi obţinute din obligaţiuni;– dobânzi obţinute pentru depozitele la termen, inclusiv la certificatele de depozit;– suma primită de deţinătorul de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii, stabilită ca diferenţa între preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare;– suma primită sub forma de dobânda pentru împrumuturile acordate;– alte venituri obţinute din titluri de creanta. + 
Ordonanţa:2. Metode de determinareArt. 36. – (1) Veniturile sub forma de dividende distribuite, precum şi sumele prevăzute la art. 33 alin. (2) se impun cu o cota de 5% din suma acestora.(2) Veniturile sub forma de dobânzi se impun cu o cota de 1% din suma acestora. … (3) Veniturile obţinute potrivit alin. (1) şi (2) nu se supun globalizarii. … (2) Pentru veniturile sub forma de dobânzi impozitul se calculează şi se retine de către plătitorii de astfel de venituri în momentul calculului acestora şi se virează de către aceştia, lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se face calculul dobânzii. … (3) Impozitul reţinut conform prezentului articol este impozit final. …  + 
Norme metodologice:Pentru veniturile realizate sub forma de dobânzi ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii, baza de calcul se determina ca diferenţa între preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare.Preţul de răscumpărare este preţul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond şi este format din valoarea unitară a activului net din ziua anterioară depunerii cererii de răscumpărare, din care se scad comisioanele de răscumpărare.Preţul de cumpărare/subscriere este preţul plătit de investitor, persoana fizica, şi este format din valoarea unitară a activului net la care se adauga comisionul de cumpărare, dacă este cazul. + 
Ordonanţa:Art. 37. – (1) Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice o dată cu plata dividendelor către acţionari sau asociaţi. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-a aprobat bilanţul contabil, termenul de plată a impozitului pe dividende este până la data de 31 decembrie a anului respectiv. + 
Norme metodologice:1. În cazul veniturilor realizate ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile închise de investiţii, obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine:– societăţii de investiţii, în cazul în care nu are încheiat un contract de administrare;– societăţii de administrare, în cazul în care societatea de investiţii are încheiat un contract de administrare cu societatea de administrare.2. Pentru veniturile sub forma de dobânzi impozitul se calculează, se retine şi se virează de către plătitorii de astfel de venituri, cum ar fi: bănci, societăţi de administrare şi altele.3. Pentru veniturile sub forma de dobânzi, în cazul produselor bancare, impozitul se calculează şi se retine de plătitorii de astfel de venituri în momentul calculului, considerat momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, în cazul dobânzilor capitalizate, respectiv momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, cum sunt certificatele de depozit.4. În cazul sumelor primite sub forma de dobânda pentru împrumuturile acordate în baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectuează în momentul plăţii dobânzilor.5. În cazul veniturilor realizate ca urmare a deţinerii de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii, obligaţia calculării, reţinerii şi virarii revine societăţii de administrare. + 
Ordonanţa:SECȚIUNEA a 5-aAlte venituri1. Definirea venituluiArt. 38. – În această categorie se cuprind:a) veniturile obţinute din jocuri de noroc; … b) veniturile sub forma de câştiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale; … c) veniturile sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen; … d) veniturile sub forma de premii în bani şi/sau în natura, altele decât cele prevăzute la art. 6, 22 şi 23; … e) diverse venituri care nu se regăsesc menţionate în mod expres în prezenta ordonanţă, precum şi veniturile cu caracter intamplator. …  + 
Norme metodologice:(2) Veniturile din premii, în bani şi/sau în natura, prevăzute la art. 38, se impun prin reţinere la sursa cu o cota de 10% aplicată asupra diferenţei dintre venitul brut şi suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39. … (3) Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului revine plătitorilor de venituri, impozitul fiind final. … 1. În această categorie se cuprind venituri, ca de exemplu:– venituri obţinute din jocuri de noroc, cum sunt: venituri din jocuri tip cazino, din jocuri tip bingo şi keno în sali de joc, pronosticuri şi pariuri sportive, jocuri-concurs cu câştiguri de orice fel, loterii, inclusiv premiile de orice fel, în bani sau în natura, precum şi veniturile obţinute din organizarea de tombole;– venituri sub forma de premii de orice fel în bani şi/sau în natura, altele decât cele prevăzute la art. 6 lit. f^1) şi f^2) din ordonanţa, pentru sportivi, antrenori şi tehnicieni, acordate, cu excepţia celor care sunt generate de o relaţie contractuală de muncă sau a celor obţinute pe cont propriu, potrivit art. 16 din ordonanţa;– venituri sub forma de premii de orice fel, în bani şi/sau în natura, acordate oamenilor de cultura, ştiinţa şi arta la gale, simpozioane, festivaluri, concursuri naţionale sau internaţionale, concursuri pe meserii sau profesii şi orice alte câştiguri de aceeaşi natura;– venituri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale;– câştiguri acordate persoanelor fizice de societăţile de asigurări ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare.2. Valori mobiliare pot fi: acţiunile, obligaţiunile, precum şi orice alte instrumente financiare, calificate de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare în această categorie. + 
Ordonanţa:Art. 39. – Sunt scutite de impozit veniturile obţinute din jocuri de noroc şi din premii, în bani şi/sau în natura, prevăzute la art. 38, sub valoarea sumei neimpozabile, stabilită conform procedurii prevăzute la art. 13 alin. (3), pentru fiecare câştig realizat, de la acelaşi organizator sau plătitor, într-o singura zi. + 
Norme metodologice:1. Începând cu luna ianuarie 2002 suma fixa neimpozabila prevăzută la art. 39 din ordonanţa este stabilită la 6.000.000 lei, conform Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 1/2002, şi se actualizează potrivit procedurii prevăzute la art. 13 din ordonanţa.2. Beneficiarii de venituri realizate din premii şi indemnizaţii sportive în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sunt scutiţi de impozit pe venit începând cu data intrării în vigoare a acesteia. + 
Ordonanţa:2. Metode de determinareArt. 40. – (1) Veniturile obţinute din jocuri de noroc, în bani şi/sau în natura, prevăzute la art. 38, se impun prin reţinere la sursa cu o cota de 20% aplicată asupra diferenţei dintre venitul brut şi suma reprezentând venitul scutit potrivit art. 39. + 
Norme metodologice:Contribuabilii persoane fizice care realizează venituri din jocuri de noroc, din premii în bani şi/sau în natura, indiferent de forma sub care sunt acordate, datorează un impozit calculat prin aplicarea cotei de 10% asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între câştigul realizat şi suma reprezentând venitul scutit, care, începând cu data de 1 ianuarie 2002, este de 6.000.000 lei pentru fiecare câştig realizat de la acelaşi organizator sau plătitor într-o singura zi.Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv cota de impozit aplicabilă asupra bazei de calcul determinate ca diferenţa între câştigul realizat şi suma reprezentând venitul scutit, din jocuri de noroc, precum şi din trageri de amortizare, este de 20%.Plătitorii de venituri din jocuri de noroc sunt obligaţi sa organizeze evidenta astfel încât să poată determina câştigul realizat de fiecare persoana fizica la sfârşitul zilei. În caz contrar se considera câştig venitul realizat la sfârşitul zilei.În cazul cazinoului reprezintă câştig diferenţa dintre valoarea jetoanelor decontate în cursul unei zile şi valoarea jetoanelor cumpărate, asa cum rezultă din evidenta pe jucator. În cazul în care nu exista aceasta evidenta, reprezintă câştig totalitatea jetoanelor decontate în cursul unei zile. + 
Ordonanţa:Art. 41. – (1) Veniturile din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sunt câştigurile de capital obţinute ca urmare a operaţiunilor de vânzare-cumpărare de valori mobiliare.(2) Câştigul de capital reprezintă diferenţa obţinută în plus dintre preţul de vânzare şi preţul de cumpărare pe tipuri de valori mobiliare, diminuată, după caz, cu comisioanele datorate intermediarilor. … (3) În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, venitul supus impunerii este câştigul obţinut ca urmare a vânzării părţilor sociale. Câştigul din vânzarea părţilor sociale se determina ca diferenţa între valoarea de vânzare şi valoarea nominală. … (4) Impozitul se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra câştigului de capital din vânzarea valorilor mobiliare, precum şi asupra câştigului din vânzarea părţilor sociale. … (5) Obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului pe veniturile sub forma de câştiguri de capital revine intermediarilor sau altor plătitori de venit, după caz, potrivit legii. … (6) În cazul câştigului obţinut ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale şi al câştigului de capital obţinut din operaţiunile de vânzare-cumpărare de valori mobiliare în cazul societăţilor închise, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului revine dobânditorului de părţi sociale sau de valori mobiliare în momentul încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. Termenul de plată a impozitului pentru plătitorii de venituri către bugetul de stat este până la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra părţilor sociale sau valorilor mobiliare la registrul comerţului sau în registrul acţionarilor, după caz, operaţiune care nu se poate efectua fără justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. … (7) Pentru veniturile reprezentând câştig de capital din tranzacţii pe piaţa de capital, impozitul se calculează şi se retine în momentul înregistrării câştigului la data efectuării tranzacţiei. … (8) Impozitul calculat, reţinut şi vărsat conform prevederilor de mai sus, este final. … (9) În cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice, cu titlu gratuit, în cadrul Programului de privatizare în masa, valoarea nominală a acestora va fi asimilată cu preţul de cumpărare, la prima tranzactionare. … (10) Pierderile înregistrate din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale nu se compensează cu câştigul realizat din astfel de operaţiuni de vânzare-cumpărare. … (11) În aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizează norme privind determinarea, reţinerea şi virarea impozitului pe câştigul de capital obţinut de persoanele fizice, care se emit de Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. …  + 
Norme metodologice:În cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare, obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului revine societăţii de servicii de investiţii financiare.În cazul transferului dreptului de proprietate asupra părţilor sociale, când dobanditorul acestora nu este o persoană fizica română cu domiciliul în România, obligaţia de calcul, reţinere şi virare a impozitului revine persoanei fizice române cu domiciliul în România, care realizează venitul. În situaţia în care dobanditorul îşi desemnează un reprezentant fiscal în România, acesta îndeplineşte toate obligaţiile fiscale în contul dobânditorului.În cazul în care părţile sociale vândute au fost dobândite prin mai multe tranzacţii de cumpărare succesive, valoarea nominală va fi înlocuită cu costul de achiziţie pe baza contractului încheiat între părţi şi a documentelor justificative.Începând cu a doua tranzacţie a părţilor sociale, valoarea nominală va fi înlocuită cu costul de achiziţie, care include şi cheltuieli privind comisioanele, taxe aferente tranzacţiei şi alte cheltuieli similare, justificate cu documente.Cursul de schimb necesar pentru transformarea în lei a sumelor exprimate în valută, în cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale, este cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţionala a României pentru ziua anterioară efectuării plăţii venitului.În situaţia în care părţile contractante convin ca plata părţilor sociale să se facă eşalonat, în rate, cursul de schimb utilizat este cel al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României pentru ziua anterioară efectuării fiecărei plati. + 
Ordonanţa:Art. 41^1. – (1) Veniturile obţinute sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi din orice alte operaţiuni de acest gen reprezintă diferenţele de curs favorabile rezultate din aceste operaţiuni şi se impun prin aplicarea unei cote de impozit de 1%, în momentul închiderii operaţiunii şi evidenţierii în contul clientului, iar virarea impozitului se efectuează până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost reţinut.(2) Impozitul calculat, reţinut şi vărsat conform prevederilor alin. (1) este final. … (3) Pierderile înregistrate nu se compensează cu câştigul realizat din astfel de operaţiuni. …  + 
Norme metodologice:Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv impozitul pe veniturile realizate din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, se calculează prin aplicarea cotei de impozit de 1% asupra bazei de calcul, reprezentând câştigurile realizate din diferenţele de curs favorabile din astfel de operaţiuni. + 
Ordonanţa:Art. 43. – (1) Veniturile care nu se regăsesc în mod expres menţionate în prezenta ordonanţă se supun impunerii cu o cota de 10%, impozitul fiind final.(2) Impozitul se calculează şi se retine la sursa de către plătitorii de venituri şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare realizării venitului. În funcţie de natura venitului care se încadrează în această categorie, Ministerul Finanţelor Publice, prin ordin al ministrului finanţelor publice, poate stabili alte termene de plată. …  + 
Norme metodologice:1. În această categorie se includ următoarele venituri realizate de persoanele fizice:– remuneraţiile pentru munca prestată în interesul unităţilor aparţinând Direcţiei Generale a Penitenciarelor, precum şi în atelierele locurilor de deţinere, acordate, potrivit legii, condamnaţilor care executa pedepse privative de libertate;– veniturile primite de studenţi sub forma indemnizaţiilor pentru participarea la şedinţele senatului universitar;– veniturile obţinute de persoanele fizice din valorificarea prin centrele de colectare a deşeurilor de metal, hârtie, sticlă şi altele asemenea şi care nu provin din gospodăria proprie;– sumele plătite persoanelor care însoţesc elevii la concursuri şi alte manifestări şcolare, de către organizatori;– indemnizaţiile acordate membrilor birourilor electorale, statisticienilor, informaticienilor şi personalului tehnic auxiliar pentru executarea atribuţiilor privind desfăşurarea alegerilor prezidenţiale, parlamentare şi locale;– veniturile obţinute de persoanele care fac figuratie la realizarea de filme, spectacole, emisiuni televizate şi altele asemenea.Veniturile enumerate se supun impunerii cu o cota de 10% aplicată asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.Pentru aceste venituri obligaţia calculării, reţinerii şi virarii impozitului revine plătitorului de venit, în cazul în care plătitorul este o persoană juridică, o asociaţie fără personalitate juridică, o persoană fizica care desfăşoară o activitate independenta sau alte entităţi.Impozitul se calculează şi se retine la sursa de către plătitorii de venituri şi se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost realizat venitul.2. Diferenţele de curs favorabile, rezultate din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta efectuate de clienţii băncilor comerciale – persoane fizice, se supun impunerii cu o cota de impozit de 10% aplicată asupra veniturilor brute, impozitul fiind final.Venitul brut reprezintă diferenţa de curs favorabilă, rezultată din efectuarea de operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta pe bază de contract.Pierderile rezultate din astfel de operaţiuni nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, necompensandu-se cu veniturile de aceasta natura şi reprezentând pierderi definitive ale contribuabilului.Obligaţia de calcul şi de reţinere a impozitului revine plătitorului de astfel de venituri în momentul închiderii operaţiunii şi evidenţierii lor în contul clientului. Virarea impozitului la bugetul de stat se efectuează până la data de 25 a lunii următoare realizării venitului. Plătitorii veniturilor cu regim de reţinere la sursa a impozitului, respectiv băncile comerciale, sunt obligaţi să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului, la organul fiscal competent, la termenul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice conform prevederilor art. 68-70 din ordonanţa. Reglementările cuprinse în prezentul punct rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2002 inclusiv. Începând cu data de 1 ianuarie 2003 inclusiv, impunerea veniturilor rezultate din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, intra sub incidenţa art. 41^1 din ordonanţa. + 
Ordonanţa:SECȚIUNEA a 6-aVenituri din pensiiArt. 45. – (1) Impozitul pe veniturile din pensii se calculează lunar de unităţile plătitoare a acestor venituri, prin aplicarea baremului lunar prevăzut la art. 8 asupra venitului impozabil lunar din pensii, determinat potrivit art. 44 alin. (4).(2) Impozitul calculat se retine la data efectuării plăţii pensiei şi se virează la bugetul de stat la unitatea fiscală pe raza căreia îşi au sediul plătitorii de venituri din pensii, până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, impozitul fiind final. … (3) Drepturile de pensii restante se defalca pe lunile la care se referă, în vederea calculării impozitului datorat. …  + 
Norme metodologice:1. Venitul net din pensii se determina prin însumarea tuturor drepturilor cu titlu de pensie de asigurări sociale de stat şi cele de serviciu, finanţate de la bugetul de stat, din care se deduc contribuţiile obligatorii pentru asigurările sociale de sănătate, aferente acestor venituri.2. Impozitul lunar aferent venitului din pensii se calculează prin aplicarea baremului lunar de impunere prevăzut la art. 8 alin. (3) din ordonanţa asupra venitului net din pensii, determinat potrivit pct. 1, din care se scade suma fixa neimpozabila prevăzută la art. 44 din ordonanţa.3. Sunt impozabile veniturile realizate din pensii de către contribuabili ca urmare a unor contribuţii obligatorii la un sistem public de pensii, alte sisteme proprii de asigurări sociale, precum şi cele finanţate de la bugetul de stat.4. Impozitul pe veniturile din pensii se calculează, se retine lunar de către administratorii fondurilor de pensii şi se virează de către unităţile plătitoare ale acestor venituri până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiilor, la organul fiscal în a cărui raza îşi au sediul plătitorii de venituri.5. Administratorii fondurilor de pensii vor emite norme interne specifice privind aplicarea prevederilor pct. 4.6. Eventualele sume reprezentând impozit pe veniturile din pensii, reţinute, dar nedatorate la bugetul de stat, se vor regulariza prin diminuarea viramentelor efectuate cu ocazia plăţilor din luna următoare.7. Veniturile din pensiile de urmaş vor fi individualizate în funcţie de numărul acestora, iar impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş. + 
Ordonanţa:CAPITOLUL IIIAspecte fiscale internaționaleArt. 47. – Venitul este considerat din România, în înţelesul prezentei ordonanţe, dacă locul de provenienţă a veniturilor persoanei fizice, al exercitării activităţii sau locul de unde aceasta obţine venit se afla pe teritoriul României, indiferent dacă este plătit în România sau din/în străinătate. + 
Norme metodologice:Venitul este considerat din România, în înţelesul ordonanţei, dacă:– plătitorul venitului îşi are sediul sau domiciliul pe teritoriul României, în cazul dobânzilor plătite unei persoane fizice de către o banca situata pe teritoriul României, al salariilor plătite unor persoane fizice de către un angajator care are sediul sau domiciliul pe teritoriul României şi altele asemenea;– bunul generator de venituri se afla pe teritoriul României, în cazul veniturilor din închirierea unor bunuri imobile situate pe teritoriul României, şi altele asemenea;– prestarea activităţii se desfăşoară pe teritoriul României, în cazul veniturilor din salarii realizate ca urmare a desfăşurării unei activităţi dependente, plătite din străinătate, al veniturilor obţinute din reparaţii sau intretineri efectuate, asistenţa tehnica, studiul pieţei, precum şi din orice alte prestaţii efectuate, plătite din străinătate. + 
Ordonanţa:Art. 49. – (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. a), care pentru acelaşi venit şi în decursul aceleiaşi perioade impozabile sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cat şi în străinătate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în străinătate, în limitele prevăzute în prezenta ordonanţă, denumit în continuare credit fiscal extern.(2) Creditul fiscal extern se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii: … a) impozitul aferent venitului realizat în străinătate a fost plătit direct sau prin reţinere la sursa, lucru dovedit cu documente care atesta plata; … b) impozitul datorat şi plătit în străinătate este de aceeaşi natura cu impozitul pe venit datorat în România. …  + 
Norme metodologice:1. Persoanele fizice române cu domiciliul în România sunt supuse impozitării în România pentru veniturile din România şi din străinătate. Fac excepţie veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate din străinătate ca urmare a activităţii desfăşurate în străinătate, conform prevederilor art. 76 din ordonanţa. În situaţia în care pentru venitul din străinătate statul respectiv şi-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deducă din impozitul pe venit datorat în România impozitul pe venit plătit în străinătate pentru acel venit, în condiţiile prevăzute de ordonanţa.2. Creditul fiscal extern se acordă dacă:a) impozitul plătit în străinătate pentru venitul obţinut în străinătate a fost efectiv plătit în mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin reţinere la sursa de către plătitorul venitului. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ. Autoritatea fiscală română accepta ca document atestând plata impozitului în străinătate următoarele: … – documentul eliberat de autoritatea fiscală a statului străin respectiv;– documentul eliberat de angajator, în cazul veniturilor din salarii, sau de alt plătitor de venit, pentru alte categorii de venituri;b) venitul pentru care se acordă credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevăzute la art. 4 din ordonanţa. … 3. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, cu excepţia celor prevăzute la art. 76 din ordonanţa, se declara în România, în conformitate cu procedura de declarare prevăzută la art. 62 din ordonanţa.Creditul fiscal extern nu va fi acordat în lipsa anexarii la declaraţia de venit global a documentului care atesta plata în străinătate a impozitului care se solicită să fie recunoscut.Dacă documentul care atesta plata nu se depune o dată cu declaraţia de venit global la termenul stabilit prin ordonanţa, la momentul prezentării acestui document organele fiscale române vor declansa procedura de regularizare a impozitului pe venitul anual, rămas de achitat în România. + 
Ordonanţa:Art. 50. – (1) Creditul fiscal extern se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în România, potrivit prezentei ordonanţe, aferentă venitului din străinătate.(2) Calculul creditului fiscal extern se face separat pentru veniturile realizate pe fiecare ţara, cu respectarea prevederilor alin. (3). … (3) În cazul veniturilor a căror impunere în România este finala, creditul fiscal extern se acordă pentru fiecare venit similar din România, potrivit prezentei ordonanţe. … (4) În vederea calculului creditului fiscal extern sumele în valută se transforma la cursul de schimb mediu anual al pieţei valutare comunicat de Banca Naţionala a României din anul de realizare a venitului. …  + 
Norme metodologice:1. Impozitul plătit în străinătate, care se deduce din impozitul pe venitul anual global datorat în România, este limitat la partea de impozit pe venit datorat în România, calculat astfel:                   venit din sursacredit fiscal   din străinătate       impozit pe venit  extern   =   –––––– x anual global                    venit mondialPrin venit mondial se înţelege suma veniturilor din România şi din străinătate din categoriile de venituri din activităţi independente, salarii şi cedarea folosinţei bunurilor, realizate de o persoană fizica română cu domiciliul în România.Veniturile din salarii şi asimilate salariilor, realizate din străinătate ca urmare a activităţii desfăşurate în străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, nu se iau în calcul la determinarea venitului mondial.2. Dacă suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mare decât impozitul plătit în străinătate, suma recunoscută care se deduce este la nivelul impozitului plătit în străinătate. În situaţia în care suma reprezentând creditul fiscal extern este mai mica decât impozitul plătit în străinătate, suma recunoscută reprezentând creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 1.3. Calcularea creditului fiscal extern se face de organul fiscal, separat pe fiecare natura de venit, prin raportarea la venitul mondial.În situaţia în care contribuabilul în cauza obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare natura de venit şi pe fiecare ţara.4. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, a căror impunere în România este finala, se supun impozitării în România, recunoscandu-se impozitul plătit în străinătate, sub forma creditului fiscal, dar limitat la impozitul pe venitul similar datorat în România.5. Creditul fiscal extern pentru veniturile din străinătate, a căror impunere în România este finala, se va acorda astfel:a) în situaţia în care în străinătate cota de impozit este mai mare decât cea prevăzută în ordonanţa pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicându-se cota prevăzută în ordonanţa; … b) în situaţia în care cota de impozit este mai mica în străinătate decât cota de impozit pentru un venit similar din România, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului plătit în străinătate, iar impozitul anual rămas de achitat în România se calculează ca diferenţa între impozitul pe venit calculat aplicându-se cota de impozit prevăzută în ordonanţa şi impozitul pe venit plătit în străinătate pentru venitul realizat în străinătate. … 6. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum şi impozitul aferent, a cărui plata în străinătate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea fiscală a statului străin, de angajator sau de alt plătitor de venituri, exprimate în unităţile monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţionala a României din anul de realizare a venitului respectiv.Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice române cu domiciliul în România, precum şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Naţionala a României, se vor transforma în lei prin intermediul unei valute de circulaţie internationala, cum ar fi: dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Naţionala a României din anul de realizare a venitului respectiv.7. Pentru veniturile din pensii şi sume asimilate acestora, obţinute din străinătate, pentru care România are drept de impunere, contribuabilii au obligaţia sa completeze şi să depună o declaraţie specială, respectiv "Declaraţie privind veniturile din străinătate a căror impunere în România este finala". Impozitul datorat în România se determina prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului brut anual de aceasta natură. Plafonul lunar de venit neimpozabil se acordă şi în acest caz.8. Persoanele fizice române cu domiciliul în România, care desfăşoară activitate salariala în străinătate şi sunt retribuite pentru activitatea salariala desfăşurată în străinătate de către angajatorul român, se impun în România pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfăşurată în străinătate.În situaţia în care persoanele în cauza desfăşoară o activitate salariala în străinătate ce depăşeşte o perioadă de 183 de zile în cursul anului fiscal vizat, dreptul de impunere revine statului în care se desfăşoară activitatea.În vederea globalizarii la sfârşitul anului fiscal vizat persoana în cauza va prezenta angajatorului român sau organului fiscal în a cărui raza teritorială îşi are domiciliul documentul justificativ privind venitul realizat şi impozitul plătit, eliberat de organul abilitat din ţara în care a desfăşurat activitatea salariala, pentru acordarea creditului fiscal în condiţiile stabilite prin prezentele norme metodologice.Cu ocazia acordării creditului fiscal se va realiza regularizarea impozitului datorat de persoana în cauza. + 
Ordonanţa:Art. 51. – (1) Pentru veniturile realizate de contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi la art. 2 alin. (2), prevederile cap. II se aplică în mod corespunzător, aceste venituri necumulandu-se în vederea impunerii în România.(2) Contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (2), care realizează venituri din România în calitate de artişti de spectacol, cum sunt: artiştii de teatru, de film, de radio sau de televiziune, ori ca interpreţi muzicali sau ca sportivi, din activităţile lor personale desfăşurate în aceasta calitate, precum şi cei care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală se impun cu o cota de 15% aplicată la venitul brut, prin reţinere la sursa, impozitul fiind final. Impozitul reţinut la sursa de către plătitorii venitului se vărsa la bugetul de stat în aceeaşi zi în care se efectuează plata venitului supus impunerii. … (3) Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri beneficiarul venitului va prezenta organelor fiscale din România certificatul de rezidenţă fiscală, în original, eliberat de organul fiscal din ţara de rezidenţă, prin care să se ateste ca este rezident al statului respectiv şi ca îi sunt aplicabile prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri. … (4) Când nu se face dovada rezidentei potrivit alin. (3) sau persoana fizica aparţine unui stat cu care România nu are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, prevederile prezentei ordonanţe se aplică pentru veniturile impozabile, altele decât cele supuse impunerii potrivit legislaţiei privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice şi persoane juridice nerezidente. …  + 
Norme metodologice:1. Veniturile din România, indiferent de categoria din care fac parte şi de locul de realizare, obţinute de contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) din ordonanţa, se impozitează separat pe fiecare categorie de venit.Pentru veniturile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a), b) şi c) din ordonanţa impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impozitare asupra venitului net aferent fiecărui loc de realizare a fiecărei categorii de venituri, astfel:– pentru veniturile din salarii impozitul se va calcula lunar, sumele reprezentând plati anticipate în contul impozitului anual pe venit;– pentru calculul impozitului pe venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor, din activităţi comerciale, din profesii libere, altele decât cele prevăzute la art. 21 şi la art. 51 alin. (2) din ordonanţa, sumele reprezentând plati anticipate în contul impozitului anual pe venit se stabilesc de către organul fiscal în condiţiile art. 66 din ordonanţa.După încheierea anului fiscal organul fiscal va recalcula impozitul anual pe baza baremului anual stabilit potrivit art. 8 alin. (4) din ordonanţa, va emite o decizie de impunere pentru fiecare sursa şi categorie de venit şi va elibera documentul care să ateste venitul realizat şi impozitul plătit.Profesorii şi cercetatorii nerezidenti care desfăşoară activitatea în România ce depăşeşte perioada de scutire stabilită prin convenţiile de evitare a dublei impuneri, încheiate de România cu diverse state, au obligaţia să depună declaraţia specială pentru veniturile realizate ca urmare a activităţii desfăşurate în România, pentru intervalul de timp ce depăşeşte perioada de scutire, la termenul şi în condiţiile prevăzute de ordonanţa.2. La determinarea impozitului se va avea în vedere principiul celor 183 de zile care încep sau sfârşesc în anul calendaristic vizat.Veniturile din salarii, realizate de persoanele fizice române care nu au domiciliul în România sau de persoanele fizice străine pentru activitatea desfăşurată în România, vor fi impozitate astfel:a) dacă persoana fizica este prezenta în România o perioadă ce depăşeşte în total 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat, veniturile din salarii se impozitează începând cu prima zi de la data sosirii acesteia, dovedită cu viza de intrare în România de pe pasaport. Organele fiscale române vor elibera documentul care atesta plata impozitului în România, la cererea contribuabilului, pentru fiecare an fiscal; … b) dacă persoana fizica este prezenta în România o perioadă mai mica de 183 de zile în orice perioada de 12 luni începând sau sfârşind în anul calendaristic vizat, dar este rezidenţă într-un stat cu care Guvernul României a încheiat o convenţie sau un acord de evitare a dublei impuneri, veniturile din salarii vor fi impozitate în străinătate dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: … – persoana fizica care beneficiază de salariu sta în România o perioadă sau perioade care nu depăşesc în total 183 de zile într-o perioadă de 12 luni calendaristice începând sau sfârşind în anul fiscal vizat;– salariul este plătit de un angajator care nu este rezident al României;– salariul nu este suportat de un sediu permanent sau de o baza fixa pe care angajatorul o are în România.3. Contribuabilii prevăzuţi la pct. 2 lit. b) sunt obligaţi ca în termen de 15 zile de la data începerii activităţii să se adreseze organului fiscal în a cărui raza teritorială îşi au reşedinţa, în vederea stabilirii regimului fiscal aplicabil acestor venituri, în conformitate cu prevederile convenţiilor şi acordurilor de evitare a dublei impuneri, încheiate de Guvernul României cu alte state.Astfel, contribuabilul va depune la organul fiscal următoarele:– cerere;– copie de pe documentul care reglementează raportul de muncă şi traducerea legalizată a acestuia;– certificatul de rezidenţă fiscală, eliberat de autoritatea fiscală competenţa a statului al cărui rezident este, şi traducerea legalizată a acestuia;– documentul care atesta dreptul de muncă pe teritoriul României, respectiv permisul de muncă.Dacă persoanele fizice străine şi persoanele fizice române care nu au domiciliul în România nu prezintă în termenul stabilit documentele prevăzute la alineatul precedent, acestea datorează impozit pe veniturile din salarii din prima zi de desfăşurare a activităţii. În situaţia în care persoanele respective depun ulterior documentele solicitate, organul fiscal va efectua regularizarea impozitului plătit.4. În cazul în care contribuabilii prevăzuţi la pct. 2 lit. b) îşi prelungesc perioada de şedere în România, precum şi cei care, prin prezente repetate în România, totalizează peste 183 de zile, sunt obligaţi sa înştiinţeze în scris organul fiscal competent despre depăşirea acestui termen, caz în care se aplică regimul fiscal prevăzut la pct. 2 lit. a).În aceasta situaţie impozitul pe veniturile din salarii plătite din străinătate pentru activitatea desfăşurată în România este datorat începând cu prima zi de sosire în România. În acest caz contribuabilul depune la organul fiscal competent declaraţii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate în perioada anterioară prelungirii şederii în România, în termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate.În situaţia în care beneficiarul venitului realizează salariul într-o sumă globală pe un interval de timp, după ce a expirat perioada de 183 de zile, sumele înscrise în declaraţii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globală a salariului declarat împărţită la numărul de luni din acea perioada.5. Persoanele fizice străine care realizează venituri din România cu rezidenţă într-un alt stat contractant cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri se impun în România conform ordonanţei, atunci când nu prezintă certificatul de rezidenţă fiscală, pentru veniturile, altele decât cele supuse impunerii potrivit legislaţiei privind impunerea unor venituri realizate din România de persoane fizice şi persoane juridice nerezidente.În aceleaşi condiţii şi pentru aceleaşi categorii de venituri se impun şi persoanele fizice străine care realizează venituri din România şi sunt rezidenţi ai unor state cu care România nu are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri.6. În situaţia în care exista convenţii internaţionale de evitare a dublei impuneri, persoana fizica cu dubla cetăţenie – română şi a unui stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri – cu domiciliul în România se va impune în România, coroborat cu prevederile convenţiilor de evitare a dublei impuneri. Pentru aplicarea prevederilor convenţiilor de evitare a dublei impuneri persoana fizica respectiva va prezenta autorităţilor fiscale române certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de autoritatea fiscală a celuilalt stat, precum şi traducerea legalizată a acestuia. Pentru a stabili al cărui rezident este persoana fizica respectiva, contribuabilul va face dovada "centrului intereselor vitale", respectiv va prezenta organului fiscal documentele necesare prin care se atesta ca veniturile obţinute în celălalt stat sunt superioare celor realizate în România şi autoritatea fiscală a statului respectiv îşi rezerva dreptul de a-l considera rezident fiscal din punct de vedere al globalizarii veniturilor, caz în care impunerea acestui contribuabil în România se va face numai pentru veniturile din România. Prin documente necesare se înţelege copiile declaraţiilor de impunere din celălalt stat, declaraţia pe propria răspundere privind situaţia copiilor şcolarizaţi, situaţia de avere, după caz, a familiei şi altele asemenea. În situaţia în care veniturile din celălalt stat nu sunt la nivelul care să conducă la acordarea rezidentei fiscale în acest stat şi autoritatea fiscală română apreciază ca sunt întrunite condiţiile pentru globalizarea veniturilor în România, acestui contribuabil i se vor globaliza veniturile în România şi, prin schimb de informaţii, autorităţile competente română şi din celălalt stat se vor informa asupra acestui caz.7. Certificatul de rezidenţă fiscală se depune la organul fiscal de domiciliu sau la plătitorul de venit, după caz, în original, tradus în limba română şi autentificat de un notar public, înainte sau la prima plata efectuată în anul fiscal vizat, şi este valabil până la data de 31 decembrie a anului respectiv.8. Contribuabilii persoane fizice române care locuiesc în străinătate şi care îşi menţin domiciliul în România se impun în România în acelaşi mod ca şi persoanele prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţa, iar obligaţiile fiscale se exercită direct sau, în situaţia în care nu îşi îndeplinesc obligaţiile în mod direct, prin desemnarea unui reprezentant fiscal, potrivit art. 71 alin. (2) din ordonanţa, pentru veniturile realizate atât din România, cat şi din străinătate.9. Cetăţenii străini refugiati şi care sunt prezenţi în România, potrivit autorizarilor specifice acordate, se impozitează pentru veniturile realizate pe teritoriul României.10. Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor realizate de persoanele fizice din străinătate ca urmare a închirierii/dării în arenda a proprietăţilor din România se declara şi se impun şi prin procedura desemnării unui reprezentant fiscal care achită impozitele datorate de contribuabil, răspunzând solidar cu acesta.11. Modul de calcul al celor 183 de zile se va face aplicându-se metoda zilelor de prezenta. Contribuabilul are posibilitatea sa furnizeze dovezi referitoare la prezenta sa pe baza datelor din documentele de transport, pasaport şi alte documente prin care atesta intrarea în România. În calculul celor 183 de zile se includ: ziua de sosire, ziua de plecare şi toate celelalte zile petrecute pe teritoriul României. Orice fracţiune de zi în care contribuabilul este prezent în România conteaza drept zi de prezenta pentru calculul celor 183 de zile. + 
Ordonanţa:CAPITOLUL IVReguli privind asociațiile fără personalitate juridicăArt. 53. – (1) În aplicarea prezentei ordonanţe, pentru fiecare asociaţie fără personalitate juridică constituită potrivit legii asociaţii au obligaţia sa încheie contracte de asociere în forma scrisă, la începerea activităţii, care să cuprindă inclusiv date referitoare la:a) părţile contractante; … b) obiectul de activitate şi sediul asociaţiei; … c) contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi; … d) cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asociaţiei; … e) desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice; … f) condiţiile de încetare a asocierii. … (2) Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal teritorial în raza căruia îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze înregistrarea contractelor în cazul în care acestea nu cuprind date solicitate conform alin. (1). …  + 
Norme metodologice:1. Sunt supuse obligaţiei de încheiere şi înregistrare a unui contract de asociere atât asociaţiile fără personalitate juridică, ale căror constituire şi funcţionare sunt reglementate prin acte normative speciale, respectiv asociaţii familiale, cabinete medicale grupate, cabinete medicale asociate, societate civilă medicală, cabinete asociate de avocaţi, societate civilă profesională de avocaţi, notari publici asociaţi, asociaţii în participaţiune constituite potrivit legii, precum şi orice asociere fără personalitate juridică constituită în baza Codului civil.2. Asociatul desemnat conform prevederilor art. 53 alin. (1) lit. e) din ordonanţa are şi următoarele obligaţii:– să asigure organizarea şi conducerea evidentelor contabile;– sa determine venitul net/pierderea obţinut/obţinută în cadrul asociaţiei, precum şi distribuirea venitului net/pierderii pe asociaţi;– să depună o declaraţie privind veniturile şi cheltuielile estimate, la termenele prevăzute de ordonanţa, la organul fiscal teritorial în a cărui raza îşi are sediul asociaţia;– sa înregistreze contractul de asociere, precum şi orice modificare a acestuia la organul fiscal teritorial în a cărui raza îşi are sediul asociaţia, în termen de 15 zile de la data încheierii acestuia;– sa reprezinte asociaţia în controalele efectuate de organele fiscale, precum şi în ceea ce priveşte depunerea de obiecţiuni, contestaţii, plângeri asupra actelor de control încheiate de organele fiscale;– sa răspundă la toate solicitarile organelor fiscale, atât cele privind asociaţia, cat şi cele privind asociaţii, legate de activitatea desfăşurată de asociaţie;– sa completeze Registrul pentru evidenta aportului şi rezultatului distribuit;– alte obligaţii ce decurg din aplicarea ordonanţei. + 
Ordonanţa:Art. 55. – Asociaţiile au obligaţia să depună la organul fiscal competent declaraţii anuale de venit conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor Publice, care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi, până la data de 15 martie a anului următor. + 
Norme metodologice:Asociaţia, prin asociatul desemnat, depune până la data de 15 martie a anului următor, la organul fiscal în a cărui raza teritorială îşi are sediul, o declaraţie anuală care cuprinde venitul net/pierderea realizat/realizată pe asociaţie, precum şi distribuţia venitului net/pierderii pe fiecare asociat.O copie de pe declaraţie se transmite de către asociatul desemnat fiecărui asociat. Pe baza acestei copii asociaţii vor cuprinde în declaraţia de venit global venitul net/pierderea ce le revine din activitatea asociaţiei. + 
Ordonanţa:Art. 56. – Venitul/pierderea anual/anuală, realizate în cadrul asociaţiei, se distribuie asociaţilor proporţional cu cota procentuală de participare, conform contractului de asociere. + 
Norme metodologice:1. Venitul net/pierderea asociaţiei se distribuie asociaţilor în funcţie de cota lor de participare. Venitul net se considera distribuit şi dacă acesta rămâne la asociaţie sau este pus la dispoziţie asociaţilor.2. În cazul modificării cotelor de participare în cursul anului, pentru distribuirea venitului net anual se va proceda astfel:a) se determina un venit net/o pierdere intermediar/intermediara la sfârşitul lunii în care s-au modificat cotele pe baza venitului brut şi a cheltuielilor, astfel cum acestea sunt înregistrate în evidentele contabile; … b) venitul net/pierderea intermediar/intermediara se aloca fiecărui asociat, în funcţie de cotele de participare, până la data modificării acestora; … c) la sfârşitul anului, din venitul net/pierderea anual/anuală se deduce venitul net/pierderea intermediar/intermediara, iar diferenţa se aloca asociaţilor în funcţie de cotele de participare ulterioare modificării acestora; … d) venitul net/pierderea anual/anuală distribuit/distribuita fiecărui asociat se determina prin însumarea veniturilor nete/pierderilor intermediare determinate potrivit lit. b) şi c). …  + 
Ordonanţa:Art. 58. – (1) Prevederile art. 53-57 se aplică în cazul asocierilor dintre persoane fizice, care nu dau naştere unei persoane juridice.(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplică fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate juridică. … (3) În cazul asociaţiilor constituite între persoane fizice şi persoane juridice române, care nu dau naştere unei persoane juridice, sunt aplicabile regulile privind metodologia de calcul al impozitului pe profit. … (4) Profitul cuvenit unei persoane fizice dintr-o asociere cu o persoană juridică română, care nu da naştere unei persoane juridice, determinat cu respectarea regulilor stabilite în legislaţia privind impozitul pe profit, este asimilat, în vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activităţi independente, din care se deduc contribuţiile obligatorii în vederea obţinerii venitului net. …  + 
Norme metodologice:Persoanele fizice care obţin profituri dintr-o activitate desfăşurată în asociere cu o persoană juridică română, care nu da naştere unei persoane juridice, începând cu anul fiscal 2003, au obligaţia sa asimileze acest profit venitului brut din activităţi independente. Venitul net se determina prin deducerea din venitul brut a contribuţiilor obligatorii prevăzute de lege, datorate de persoanele fizice, acesta fiind o componenta a venitului anual global. + 
Ordonanţa:CAPITOLUL VProcedura de globalizare a veniturilor, de determinare și de plată a impozitului pe venit și sancțiuniSECȚIUNEA 1Determinarea venitului global și regimul pierderilorArt. 59. – Venitul anual global impozabil este format din suma veniturilor nete a categoriilor de venituri prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a)-c), determinate conform prevederilor cap. II, şi a veniturilor de aceeaşi natura, obţinute de persoanele fizice române din străinătate, din care se scad, în ordine, pierderile fiscale reportate şi deducerile personale. + 
Norme metodologice:1. Categoriile de venituri care se supun procedurii de globalizare sunt:– venituri din activităţi independente, pentru care venitul net anual se determina potrivit prevederilor art. 16-21 din ordonanţa;– venituri din salarii, pentru care venitul net se determina potrivit art. 24 din ordonanţa;– venituri din cedarea folosinţei bunurilor, pentru care venitul net se determina potrivit art. 32 din ordonanţa.Pentru contribuabilii care realizează venituri exclusiv din convenţii civile de prestări de servicii se va avea în vedere deducerea contribuţiilor obligatorii, plătite de către persoanele fizice, pe baza documentelor doveditoare ale plăţii.Impozitul pe venitul anual global impozabil se calculează pentru veniturile din România şi/sau din străinătate, pe care o persoană fizica română cu domiciliul în România le realizează în cursul aceluiaşi an calendaristic.2. Următoarele venituri nu se cuprind în venitul anual global impozabil:– veniturile din pensii;– veniturile din dividende şi dobânzi;– veniturile din activităţi agricole;– veniturile obţinute din jocuri de noroc;– veniturile sub forma de câştiguri din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare şi părţilor sociale;– veniturile sub forma câştigurilor din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valuta la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen;– veniturile sub forma de premii în bani şi/sau în natura, altele decât cele prevăzute la art. 6, 22 şi 23 din ordonanţa;– diverse venituri care nu se regăsesc menţionate în mod expres în ordonanţa;– veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate din străinătate ca urmare a activităţii desfăşurate în străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România.3. Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedează astfel:a) se determina venitul net/pierderea fiscală pentru activitatea desfăşurată în cadrul fiecărei categorii de venit supuse globalizarii, potrivit regulilor proprii. Pentru persoanele fizice asociate venitul net/pierderea anuală luat/luată în calcul la determinarea venitului anual global impozabil este venitul net/pierderea distribuita; … b) se insumeaza veniturile nete, avându-se în vedere şi pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de impunere. Din rezultatul obţinut se deduc, în ordine, pierderile fiscale reportate, acesta reprezentând venitul anual global. Dacă pierderile sunt mai mari decât suma veniturilor nete, rezultatul reprezintă pierdere de reportat; … c) din venitul anual global se scad deducerile personale determinate potrivit art. 12 din ordonanţa, rezultând venitul anual global impozabil. … În cazul în care la globalizarea anuală a veniturilor se cuprind şi venituri din salarii realizate la funcţia de baza prin prezenta Fisei fiscale 1, venitul net din salarii va fi corectat cu diferenţa de cheltuiala profesională efectivă. + 
Ordonanţa:Art. 60. – (1) Pierderea fiscală anuală înregistrată din activităţi independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse în venitul anual, altele decât cele din salarii şi asimilate salariilor, obţinute în cursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea care rămâne necompensata în cursul aceluiaşi an fiscal devine pierdere reportata.(2) Pierderile provenind din străinătate ale persoanelor fizice române se compensează cu veniturile de aceeaşi natura, din străinătate, pe fiecare ţara, înregistrate în cursul aceluiaşi an fiscal, sau se reportează pe următorii 5 ani asupra veniturilor realizate din ţara respectiva. …  + 
Norme metodologice:1. Rezultatul negativ dintre venitul brut şi cheltuielile aferente deductibile, înregistrate pentru fiecare loc de realizare la o categorie de venituri, reprezintă pierdere fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a activităţii pentru acea categorie de venit.2. Compensarea pierderilor fiscale anuale se realizează astfel:a) pierderea fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a unei activităţi independente se poate compensa cu venitul net obţinut în alt loc de desfăşurare a unei activităţi independente. Dacă pierderea fiscală obţinută dintr-un loc de desfăşurare a unei activităţi independente se compensează numai parţial cu venitul net obţinut în alt loc de desfăşurare a unei activităţi independente, suma rămasă necompensata reprezintă pierdere fiscală anuală din activităţi independente; … b) pierderea fiscală anuală din activitate independenta din România nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete din cedarea folosinţei bunurilor obţinute, în cursul aceluiaşi an fiscal; … c) pierderea fiscală anuală din activităţi independente înregistrată de un contribuabil în România nu poate fi compensata cu veniturile realizate de acesta din străinătate; … d) pierderea fiscală din străinătate se compensează cu veniturile din străinătate, de aceeaşi natura şi din aceeaşi ţara, în cursul aceluiaşi an fiscal. Pierderea anuală necompensata se reportează pe următorii 5 ani şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natura şi din aceeaşi ţara, obţinute în perioada respectiva. …  + 
Ordonanţa:Art. 61. – Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:a) reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 5 ani consecutivi; … b) dreptul la report este personal şi netransmisibil; … c) pierderea reportata, necompensata după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului; … d) compensarea pierderii reportate se efectuează numai din veniturile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. a) şi c). …  + 
Norme metodologice:1. Dacă în urma compensărilor admise pentru anul fiscal rămâne o pierdere necompensata, aceasta reprezintă pierdere fiscală reportata pe anii următori până la al cincilea an inclusiv. Astfel, pierderea fiscală înregistrată în anul 2002 poate fi reportata, dacă nu a putut fi compensata cu veniturile obţinute în anul 2002, până în anul 2007. Dacă aceasta pierdere nu va fi compensata cu veniturile realizate până în anul 2007, diferenţa de pierdere care nu a putut fi compensata în limita de 5 ani va reprezenta pierdere definitivă. Pierderile fiscale înregistrate în anii fiscali 2000 şi 2001 sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, reportarea lor efectuandu-se cu respectarea regulilor stabilite prin ordonanţa.2. Regulile de compensare şi reportare a pierderilor sunt următoarele:a) reportarea pierderilor se va face an după an, începând cu pierderea cea mai veche; … b) dreptul la reportul pierderii este personal şi supus identităţii contribuabilului; nu poate fi transmis moştenitorilor sau oricărei alte persoane, în scopul reducerii sarcinii fiscale ce revine acesteia, şi reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului decedat. …  + 
Ordonanţa:SECȚIUNEA a 2-aObligații declarativeArt. 62. – (1) Contribuabilii au obligaţia sa completeze şi să depună la organul fiscal competent o declaraţie de venit global, precum şi declaraţii speciale până la data de 30 aprilie a anului următor celui de realizare a venitului.(2) Declaraţiile speciale se completează pentru fiecare categorie de venit şi pe fiecare loc de realizare a acestuia. … (3) Organul fiscal competent prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. … (4) Contribuabilii care realizează venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, la funcţia de baza, pe întregul an fiscal, pentru care angajatorul a efectuat operaţiunile prevăzute la art. 27, nu au obligaţia să depună declaraţiile de venit global. De asemenea, contribuabilii care realizează venituri din România, a căror impunere este finala şi pentru care exista obligaţia reţinerii la sursa a impozitului anual datorat, nu au obligaţia să depună declaraţia specială pentru aceste venituri. …  + 
Norme metodologice:1. Declaraţia de venit global este documentul prin care contribuabilii declara veniturile obţinute în anul fiscal de raportare, în vederea calculării de către organul fiscal a venitului anual global impozabil şi a impozitului pe venitul anual global.2. Declaratia de venit global se depune de către contribuabilii, persoane fizice române cu domiciliul în România, care obţin, atât din România, cat şi din străinătate, venituri care, potrivit art. 59 din ordonanţa, se globalizeaza.3. Nu depun declaraţie de venit global:a) contribuabilii care obţin venituri dintr-o singura sursa, sub forma de salarii, de la funcţia de baza, pe întregul an fiscal, pentru activităţi desfăşurate în România, în situaţia în care angajatorul a efectuat operaţiile de regularizare prevăzute la art. 27 din ordonanţa; … b) contribuabilii care obţin numai venituri din România de natura dividendelor, dobânzilor, pensiilor, veniturilor din activităţi agricole, precum şi de natura celor prevăzute la art. 38 din ordonanţa, a căror impunere este finala; … c) contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) lit. b) şi c) şi alin. (2) din ordonanţa. … 4. Declaraţia se depune până la data de 30 aprilie a anului următor celui de realizare a venitului, la organul fiscal competent.5. Contribuabilii, cu excepţia celor pentru care deducerile personale suplimentare sunt calculate de angajatori, au obligaţia de a anexa la declaraţia de venit global şi documentele justificative care atesta dreptul la deduceri personale suplimentare.6. Declaraţiile speciale sunt documentele prin care contribuabilii declara veniturile şi cheltuielile efectiv realizate, pe fiecare categorie de venit şi pe fiecare sursa, în vederea stabilirii de către organul fiscal a plăţilor anticipate.7. Declaraţiile speciale se depun de toţi contribuabilii prevăzuţi la art. 2 alin. (1) din ordonanţa, care realizează, individual sau dintr-o formă de asociere, venituri din activităţi independente, precum şi venituri din cedarea folosinţei bunurilor.Pentru veniturile realizate dintr-o formă de asociere venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.Nu se depun declaraţii speciale pentru următoarele categorii de venituri:a) venituri sub forma de salarii şi venituri asimilate salariilor. … Pentru aceste venituri informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe şi care se depun de plătitorul de venit până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat, sau în declaraţii lunare depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 28 din ordonanţa;b) venituri de natura dividendelor, dobânzilor, precum şi veniturile de natura celor prevăzute la art. 38 din ordonanţa, a căror impunere este finala; … c) venituri din pensii, astfel cum sunt definite la art. 44 din ordonanţa; … d) venituri din cedarea folosinţei bunurilor pentru care chiria/arenda este stabilită în lei, iar contractul nu conţine clauze care să prevadă obligaţia suportării de către chiriaş/arendaş a cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal ori clauze care nu sunt evaluabile la momentul încheierii contractului; … e) venituri din activităţi independente pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit. … 8. Declaraţiile speciale se depun, în funcţie de tipul venitului şi de forma de organizare, la organul fiscal teritorial competent, care se stabileşte după cum urmează:a) pentru venituri din activităţi independente – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sediul desfăşurării activităţii. … În cazul persoanelor fizice care au şi puncte de lucru situate în raza teritorială a altor organe fiscale, declaraţiile speciale se depun la organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sediul principal.Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală sursa venitului este considerată domiciliul contribuabilului;b) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla bunul; … c) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul contribuabilului; … d) pentru veniturile din străinătate – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul contribuabilului sau reşedinţa, în cazul persoanelor fizice străine; … e) pentru veniturile obţinute dintr-o formă de asociere – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla sediul asociaţiei. … 9. În cazul în care sediul principal şi domiciliul contribuabilului se afla în raza teritorială a aceluiaşi organ fiscal, contribuabilul va depune atât declaraţia de venit global, cat şi declaraţia specială la organul fiscal de domiciliu.10. Contribuabilul care obţine venituri din mai multe surse sau categorii de venituri va depune câte o declaraţie specială pentru fiecare sursa sau categorie de venit.11. Contribuabilii care, potrivit legislaţiei în vigoare, beneficiază de scutiri de la plata impozitului pe venit au obligaţia să depună atât declaraţia anuală de venit global, cat şi declaraţiile speciale corespunzătoare activităţii desfăşurate.12. Contribuabilii persoane fizice române cu domiciliul în România, care realizează venituri din străinătate a căror impunere în România este finala, au obligaţia sa declare în România veniturile respective până la data de 30 aprilie a anului următor celui de realizare a venitului. + 
Ordonanţa:Art. 63. – (1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal, sunt obligate să depună la organul fiscal competent o declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie de la prevederile acestui alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursa.(2) Contribuabilii care au realizat pierderi şi cei care au început activitatea în cursul anului fiscal sau au realizat venituri pe perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care din motive obiective estimeaza ca vor realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun o dată cu declaraţia specială şi declaraţia estimativă de venit. … (3) Contribuabilul care încetează sa mai aibă domiciliul în România are obligaţia să depună la organul fiscal competent o declaraţie a veniturilor impozabile cuprinzând veniturile realizate până la acel moment. …  + 
Norme metodologice:1. Declaraţiile privind venitul estimat cuprind informaţii despre veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza în anul la care se referă declaraţia.Declaraţiile privind venitul estimat se depun de contribuabili şi de asociaţiile fără personalitate juridică, în cazul realizării unei categorii sau surse noi de venit în cursul anului sau în cazurile prevăzute la art. 66 alin. (6) din ordonanţa.2. Contribuabilii care încep o activitate independenta în vederea obţinerii de venituri comerciale sau de venituri din profesii libere au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, la organul fiscal unde se afla sursa venitului, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului.Aceasta obligaţie revine atât contribuabililor care determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din evidenţa contabilă în partida simpla, cat şi celor pentru care venitul net se determina pe bază de norme de venit.În cazul în care contribuabilul obţine venituri de aceasta natura într-o formă de asociere, fiecare asociat va completa şi va depune, individual, o declaraţie privind veniturile estimate rezultate din distribuirea venitului net estimat al asociaţiei.Contribuabilii care sunt impusi pe bază de norme de venit şi care solicită trecerea pentru anul fiscal următor la impunerea în sistem real, o dată cu cererea de opţiune, vor depune şi declaraţia privind venitul estimat.3. Asociaţiile fără personalitate juridică ce încep o activitate independenta au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul la organul fiscal în a cărui raza teritorială îşi au sediul, în termen de 15 zile de la încheierea contractului de asociere, o dată cu înregistrarea acestui contract la organul fiscal.4. Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal au obligaţia să depună o declaraţie privind venitul estimat, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părţi.Declaraţia privind venitul estimat se depune o dată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părţi.Organul fiscal la care se înregistrează contractul între părţi şi se depune declaraţia privind venitul estimat este:a) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor imobile – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla bunul; … b) pentru venituri din cedarea folosinţei bunurilor mobile – organul fiscal în a cărui raza teritorială se afla domiciliul contribuabilului. … 5. Contribuabilii care încetează sa mai aibă domiciliul în România vor depune la organul fiscal de domiciliu o declaraţie de venit global, însoţită de declaraţii speciale. Declaraţia se depune o dată cu cererea pentru eliberarea certificatului de atestare fiscală. Baremul de impunere folosit pentru plati anticipate de impunere este folosit şi pentru determinarea impozitului pe venit în cazul contribuabililor care încetează sa mai aibă domiciliul în România în cursul anului fiscal.6. Declaraţiile vor cuprinde veniturile şi cheltuielile aferente anului fiscal curent, pentru perioada în care contribuabilii au avut domiciliul în România.7. În termen de 5 zile de la depunerea declaraţiei, organul fiscal de domiciliu va emite decizia de impunere şi va comunică contribuabilului eventualele sume de plată sau de restituit.8. Certificatul de atestare fiscală va fi eliberat numai după plata integrală a impozitului datorat de contribuabil. + 
Ordonanţa:SECȚIUNEA a 3-aDeterminarea impozitului pe venit anual globalArt. 65. – (1) Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal în raza căruia îşi are domiciliul contribuabilul ori de alte organe stabilite prin hotărâre a Guvernului, după caz, pe baza declaraţiei de venit global, prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil, determinat în condiţiile prezentei ordonanţe.(2) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat pentru anul precedent şi emite o decizie de impunere în intervalul stabilit anual prin ordin al ministrului finanţelor publice. … (3) În aceasta decizie organul fiscal stabileşte şi diferenţele de impozit anual rămase de achitat sau impozitul anual de restituit, care se determina prin scăderea din impozitul anual datorat a obligaţiilor reprezentând plati anticipate cu titlu de impozit şi a creditelor fiscale externe pentru veniturile realizate din categoriile de venituri prevăzute la art. 59. … (4) Organul fiscal va emite o noua decizie de impunere în cazul în care apar elemente care conduc la modificarea impozitului datorat. … (5) Pentru construcţiile de locuinţe proprietate personală se acordă o reducere a impozitului pe venit în cuantum de 20% din valoarea materialelor folosite. Se exceptează de la prevederile acestui alineat cei care construiesc locuinţe prin Agenţia Naţionala pentru Locuinţe sau beneficiază de alte facilităţi prevăzute de lege. …  + 
Norme metodologice:În situaţia în care angajatorul a efectuat operaţiunile de regularizare prevăzute la art. 27 din ordonanţa, iar la impunerea anuală organul fiscal constata ca salariatul respectiv a mai realizat şi alte venituri în afară celor din salarii de la funcţia de baza, se va considera ca plata anticipata impozitul anual calculat de angajator şi înscris la cap. VI din Fişa fiscală 1. + 
Ordonanţa:SECȚIUNEA a 4-aPlata impozitului pe venitArt. 66. – (1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, în baza deciziei de impunere emise de organul fiscal competent, exceptându-se cazul reţinerilor la sursa.(2) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal pe raza căruia se afla sursa de venit, pe fiecare categorie de venit şi loc de realizare, luându-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz. La impunerile efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (3), sumele datorate pentru trimestrele respective se stabilesc la nivelul trimestrului IV al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat în anul precedent şi suma reprezentând plati anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraţiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării finale. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor se stabilesc de organul fiscal, pe baza chiriei sau a arendei din contractul încheiat între părţi. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, chiria sau arenda reprezintă echivalentul în lei al unei valute, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţionala a României, din ziua precedenta celei în care se efectuează impunerea. … (3) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, care se plăteşte în doua rate egale, până la 1 septembrie inclusiv şi, respectiv, 15 noiembrie inclusiv. … (4) Organul fiscal are dreptul de a stabili din oficiu plăţile anticipate, în următoarele cazuri: … a) contribuabilul nu a depus declaraţia de venit global pentru anul fiscal încheiat; … b) contribuabilul nu conduce o evidenţa contabilă sau datele din contabilitatea condusă nu sunt certe; … c) contribuabilul nu a furnizat date referitoare la venitul estimat sau dacă exista documente potrivit cărora datele furnizate sunt incorecte. … (5) Organul fiscal are dreptul de a modifica o decizie de plată anticipata, emisă conform alin. (1), şi de a stabili alte plati anticipate fie în baza unui control ulterior, fie în baza unor date deţinute, referitoare la activitatea contribuabilului. … (6) Contribuabilul are dreptul să solicite emiterea unei noi decizii de plată anticipata cu titlu de impozit, dacă prezintă organului fiscal noi acte justificative referitoare la veniturile realizate din activitatea desfăşurată. Aceasta modificare a plăţilor anticipate se poate solicita numai dacă venitul se modifica cu mai mult de 20% faţă de venitul luat în calculul impozitului, o singură dată pe an, în cursul semestrului II. În cazul diferenţelor de impozit în plus faţă de impozitul stabilit iniţial, acestea se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul anului fiscal, iar în cazul diferenţelor de impozit în minus se diminuează sumele reprezentând plati anticipate proporţional, pe următoarele termene de plată, stabilite iniţial prin "Decizia de impunere pentru plati anticipate cu titlu de impozit" sau, după caz, când acestea nu sunt suficiente se diminuează sumele reprezentând plati anticipate, pentru perioadele anterioare aferente termenelor de plată, începând cu cele mai apropiate. …  + 
Norme metodologice:1. Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi din cedarea folosinţei bunurilor sunt obligaţi să efectueze plati anticipate cu titlu de impozit. Prevederile art. 66 din ordonanţa nu se aplică contribuabililor pentru care plăţile anticipate se calculează potrivit art. 21 din ordonanţa.Plăţile se vor efectua la organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are domiciliul, indiferent de locul unde obţine venitul respectiv şi pentru care a întocmit şi a depus declaraţia specială prevăzută la art. 62 alin. (2) din ordonanţa.Pentru stabilirea plăţilor anticipate organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusa o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaraţia specială pentru anul fiscal precedent, după caz.În acest caz, pentru stabilirea plăţilor anticipate se va utiliza baremul anual de impunere prevăzut la art. 8 alin. (3) din ordonanţa.2. Sumele reprezentând plati anticipate se achită în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, respectiv 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 decembrie.Începând cu data de 1 ianuarie 2003 sumele reprezentând plati anticipate aferente impozitului pe veniturile din arendare se plătesc în doua rate egale, la următoarele termene: până la 1 septembrie inclusiv şi, respectiv, 15 noiembrie inclusiv.În cazul în care arenda se achită în natura, la stabilirea plăţilor anticipate se va folosi evaluarea prevăzută la pct. 2 din normele metodologice pentru aplicarea art. 31 din ordonanţa.3. În cazul contribuabililor impusi pe bază de norme de venit, stabilirea plăţilor anticipate se face pe baza normelor de venit aprobate pentru anul de impunere, corespunzător activităţii desfăşurate.4. Solicitarea emiterii unei noi decizii de plată anticipata, potrivit art. 66 alin. (6) din ordonanţa, se face prin depunerea de către contribuabil a unei declaraţii privind venitul estimat.5. Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.6. În cazul contribuabililor care obţin venituri de aceeaşi natura, pentru care plăţile anticipate se stabilesc atât de organul fiscal, cat şi prin reţinere la sursa, la stabilirea plăţilor anticipate de către organul fiscal se exclud din venitul net veniturile pentru care plăţile anticipate se realizează prin reţinere la sursa, proporţional cu ponderea acestora în totalul veniturilor brute. + 
Ordonanţa:Art. 67. – (1) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuală se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculează şi nu se datorează majorări de întârziere.(2) În cazul în care din decizia de impunere rezultă diferenţe de impozit de restituit de la bugetul de stat, sumele plătite în plus se compensează cu obligaţii neachitate în termen, din anul fiscal curent, iar diferenţa se restituie în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere. …  + 
Norme metodologice:1. Decizia de impunere anuală se stabileşte, în baza documentelor necesare, de către organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal în a cărui raza teritorială contribuabilul îşi are domiciliul.2. Diferenţele de impozit pe venitul anual global, calculate prin deciziile de impunere, se plătesc la organul fiscal de domiciliu.3. Pentru neplata la termen a acestor diferenţe contribuabilul datorează majorări de întârziere şi penalităţi de întârziere calculate conform legii. Dacă impozitul anual stabilit în decizia de impunere este inferior sumei datorate cu titlu de plati anticipate în contul impozitului pe venitul global, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere calculate la sumele înscrise în decizia de plati anticipate se recalculează pentru impozitul înscris în decizia de impunere, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, iar data la care compensarea este posibila va fi data de 31 decembrie a anului pentru care se efectuează globalizarea.4. Dacă sumele plătite anticipat cu titlu de impozit, stabilite prin decizia de impunere pentru plati anticipate, sunt mai mari decât sumele datorate de contribuabil ca urmare a emiterii deciziei de impunere anuală, sumele plătite în plus se compensează cu impozite, taxe sau alte venituri ale bugetului de stat, inclusiv majorări de întârziere aferente şi penalităţi de orice fel, datorate de acesta, potrivit reglementărilor legale în vigoare.5. Diferenţele rămase după compensarea din oficiu se restituie de organul fiscal dacă în urma analizei fişelor de cont personal nu rezultă alte obligaţii de plată faţă de bugetul de stat, în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere anuală.6. În situaţia în care organul fiscal competent constata diferenţe de venituri supuse globalizarii, se va emite o noua decizie de impunere anuală prin care se stabilesc diferenţe de impozite de plată, situaţie în care majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere se vor calcula de la termenul de plată stabilit în decizia de impunere iniţială comunicată. + 
Ordonanţa:CAPITOLUL VIDispoziții tranzitorii și finaleArt. 73. – Prevederile prezentei ordonanţe intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2002, cu excepţia prevederilor art. 8 şi 13, care se aplică începând cu data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. + 
Norme metodologice:Prezentele norme metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, cu excepţia prevederilor referitoare la art. 6 lit. f^1) şi f^2) din ordonanţa, intră în vigoare cu data de 1 ianuarie 2003.Începând cu anul fiscal 2003 îşi încetează aplicabilitatea normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.066/1999, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 5 ianuarie 2000. + 
Ordonanţa:Art. 75. – (1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevăzute în actele normative privind unele măsuri de protecţie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, rămân valabile până la data expirării lor.(2) Scutirile de la plata impozitului, în cazul serviciilor turistice prestate în mediul rural, potrivit legii, rămân în vigoare până la data de 31 decembrie 2004. … (3) Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) şi (2) nu se compensează cu veniturile obţinute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi şi nu se reportează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor. …  + 
Norme metodologice:Scutirile de impozit pe venit prevăzute în legislaţia privind disponibilizarile colective şi cele aferente serviciilor turistice prestate în mediul rural rămân în vigoare necondiţionat, până la data expirării lor, respectiv până la data de 31 decembrie 2004. + 
Ordonanţa:Art. 76. – Veniturile din salarii şi cele asimilate salariilor realizate din străinătate ca urmare a activităţilor desfăşurate în străinătate de persoanele fizice române cu domiciliul în România nu se supun procedurii de globalizare. + 
Norme metodologice:Veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate din străinătate, începând cu data intrării în vigoare a ordonanţei, de către persoanele fizice române cu domiciliul în România nu se supun procedurii de globalizare, inclusiv procedurii de impunere anuală pentru veniturile de aceeaşi natură.În acest sens, veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate din străinătate după data de 1 ianuarie 2002 de către persoanele fizice române cu domiciliul în România, cu excepţia celor realizate într-o perioadă mai mica de 183 de zile, nu se supun impozitării în România, fiind excluse din procedura de globalizare. + 
Ordonanţa:Art. 78. – Apatrizii sunt supuşi impozitării, potrivit prezentei ordonanţe, pentru veniturile obţinute din România. + 
Norme metodologice:Persoanele fizice apatride primesc tratamentul fiscal al persoanelor fizice străine, potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din ordonanţa.Veniturile obţinute din România de către persoanele fizice apatride se impozitează separat pe fiecare categorie de venit, potrivit regulilor stabilite în cap. III din ordonanţa.––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește