de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată*)
––-Notă …
*) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005.Ordonanţă de urgenţă: +
Articolul 1(1) Imobilele care au aparţinut comunităţilor minorităţilor naţionale din România şi care au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în perioada 6 septembrie 1940-22 decembrie 1989, se restituie foştilor proprietari în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă. … (2) Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, construcţiile existente în natură, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localităţilor, cu oricare dintre destinaţiile avute la data preluării în mod abuziv, precum şi terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localităţilor, nerestituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Adăugirile aduse construcţiilor se preiau cu plată, numai dacă acestea nu depăşesc 50% din aria desfăşurată actuală. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrările de reparaţii curente, capitale, consolidări, modificări ale compartimentării iniţiale, îmbunătăţiri funcţionale şi altele asemenea. … (3) Prin comunitatea minorităţilor naţionale se înţelege entitatea juridică de drept privat, constituită şi organizată potrivit legii române, care reprezintă interesele cetăţenilor unei comunităţi ale unei minorităţi naţionale ce a deţinut în proprietate imobile preluate în mod abuziv şi care dovedeşte că este continuatoarea recunoscută a persoanei juridice titulare de la care s-au preluat bunurile de către stat. Recunoaşterea continuităţii entităţii juridice de drept privat care se pretinde succesoarea fostului titular al dreptului de proprietate se face de către instanţa judecătorească ce a autorizat funcţionarea acesteia, în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. … (4) În toate cazurile, cererile de restituire a imobilelor prevăzute la alin. (1) se pot depune la Comisia specială de retrocedare, instituită în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. După acest termen nu se mai pot formula cereri de restituire sau retrocedare. Actele doveditoare ale drepturilor solicitate se depun în termenul util stabilit de comisie. … (5) În cazul în care imobilele restituite sunt afectate unor activităţi de interes public din învăţământ sau sănătate, finanţate sau cofinanţate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligaţia de a menţine afectaţiunea pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreţinere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor. … Norme metodologice:1. Domeniul de aplicare prevăzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, este limitat la acele preluări abuzive produse în perioada 6 septembrie 1940-22 decembrie 1989, denumită în continuare perioadă de referinţă.2. Sunt considerate abuzive acele preluări de imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, produse în temeiul sau ca efect al unor acte normative ori administrative emise în perioada de referinţă, dacă nu s-au acordat despăgubiri juste şi echitabile în raport cu momentul preluării. În cazul în care s-au plătit despăgubiri, dar acestea sunt considerate neîndestulătoare, restituirea în natură sau, după caz, acordarea despăgubirilor prevăzute de titlul VII din Legea nr. 247/2005 este condiţionată de restituirea despăgubirilor primite sau de scăderea valorii acestora, după caz, în condiţiile stabilite prin acelaşi act normativ. În cazul în care în actul prin care s-a dispus preluarea imobilului se prevedea acordarea de despăgubiri şi acestea nu au fost acordate sau nu au fost încasate, persoana îndreptăţită va depune o declaraţie pe propria răspundere, dată în formă autentică, care să ateste acest lucru.Sunt considerate abuzive şi preluările fără titlu valabil ale imobilelor care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, în perioada de referinţă, sau fără respectarea dispoziţiilor legale în vigoare la data preluării, precum şi preluările fără temei legal, prin acte de dispoziţie ale organelor locale ale puterii sau administraţiei de stat.3. Nu intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, imobilele care fac sau au făcut obiectul restituirii potrivit altor legi cu caracter reparator, precum şi construcţiile demolate.4. Prin sintagma teren aferent se înţelege suprafaţa de teren afectată utilizării construcţiei retrocedabile în limita împrejmuirilor existente.5. Nu fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, imobilele situate, în prezent sau la data preluării abuzive, în extravilanul localităţilor, întrucât acestea fac obiectul legilor speciale de restituire din domeniul fondului funciar.Dispoziţiile art. IV al titlului II din Legea nr. 247/2005 prevăd că cererile de retrocedare având ca obiect terenuri situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive, precum şi construcţii de orice fel, situate în extravilanul localităţilor, aparţinând exploataţiilor agricole şi care au fost trecute în proprietatea statului, construcţii de pe terenurile forestiere, care au făcut parte din exploataţia forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta de Comisia specială de retrocedare, în vederea soluţionării, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orăşeneşti şi municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare. Termenul de 60 de zile curge de la data la care Comisia specială de retrocedare primeşte situaţia juridică din care reiese că imobilul respectiv era sau este situat în extravilan.Aceste prevederi vizează acele cereri de retrocedare formulate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, în termenul prevăzut la art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată.Cererile noi având ca obiect imobile de natura celor prevăzute la art. IV al titlului III din Legea nr. 247/2005, având în vedere faptul că nu fac obiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, vor fi depuse de către persoanele care se pretind a fi îndreptăţite direct la entităţile competente să le soluţioneze, potrivit legilor fondului funciar, cu respectarea procedurii şi termenelor din acest domeniu.Aceste cereri se vor înainta de Comisia specială de retrocedare, în vederea soluţionării, în termen de 60 de zile, comisiilor constituite potrivit legilor fondului funciar. Termenul de 60 de zile curge de la data la care Comisia specială de retrocedare primeşte situaţia juridică din care să reiasă incidenţa acestor dispoziţii.6. Prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, au caracter de complinire în raport cu alte acte normative reparatorii speciale anterioare.Ţinând seama că legiuitorul a avut în vedere şi acele imobile care nu au fost încă restituite, prin formularea nerestituite, cuprinsă la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, rezultă că domeniul de reglementare al acestei ordonanţe de urgenţă are şi caracter de complinire în raport cu celelalte acte normative cu caracter reparatoriu din domeniul imobiliar, inclusiv al fondului funciar, în sensul că domeniul de reglementare al acesteia acoperă şi acele terenuri aflate în intravilanul localităţilor atât la data preluării abuzive, cât şi la data adoptării Legii nr. 247/2005 şi care nu au fost restituite integral persoanelor îndreptăţite. De asemenea, sintagma terenuri nerestituite, prevăzută la art. 1 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, vizează şi situaţiile în care persoanele solicitante au beneficiat de prevederile actelor normative reparatorii speciale anterioare (reconstituirea dreptului de proprietate pe alte amplasamente). În aceste cazuri persoanele solicitante care au beneficiat de o reparaţie potrivit acestor acte normative nu mai beneficiază de prevederile acestei ordonanţe de urgenţă. În aceste situaţii persoana îndreptăţită va depune o declaraţie pe propria răspundere, dată în formă autentică, din care să reiasă că nu a beneficiat de măsurile reparatorii prevăzute de actele normative reparatorii speciale anterioare.7. Prin imobil nou în raport cu cel preluat se înţelege acea construcţie căreia, în raport cu forma iniţială, i s-au adăugat corpuri de zidărie sau volume din alte materiale, ce reprezintă peste 50% din aria desfăşurată actuală (etajări sau/şi adăugiri de corpuri noi pe orizontală).Nu este considerat imobil nou în raport cu cel preluat imobilul-construcţie căruia i-au fost adăugate, pe orizontală şi/sau verticală, în raport cu forma iniţială, corpuri suplimentare de sine stătătoare sau care pot fi utilizate distinct. În acest caz se va dispune retrocedarea în natură a suprafeţei deţinute în proprietate de solicitant la data preluării abuzive.În cazul imobilelor-construcţii la care s-au efectuat adăugiri ulterior preluării abuzive, dar care nu depăşesc 50% din aria desfăşurată actuală, beneficiarul retrocedării va redobândi dreptul de proprietate asupra întregului imobil, cu obligaţia de a plăti fostului proprietar contravaloarea acestora. Astfel, prin decizia Comisiei speciale de retrocedare sau a unităţii deţinătoare prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, fostul deţinător va deveni titularul unui drept de creanţă în ceea ce priveşte contravaloarea adăugirilor. Valoarea adăugirilor se stabileşte printr-o expertiză extrajudiciară efectuată de beneficiarul retrocedării, la care va participa şi fostul deţinător. Litigiile se vor soluţiona potrivit dreptului comun.8. Comisia specială de retrocedare, instituită în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, are plenitudine de competenţă în soluţionarea fazei administrative a cererilor de retrocedare depuse de comunităţile minorităţilor naţionale, cu privire la calificarea preluărilor ca fiind abuzive sau nu, respectiv la calificarea preluărilor ca fiind cu titlu sau fără titlu.9. Cererile de retrocedare au putut fi depuse la Comisia specială de retrocedare în termen de 6 luni, calculat de la data intrării în vigoare a Legii nr. 66/2004, respectiv până la data de 4 octombrie 2004. Prin art. II al titlului III din Legea nr. 247/2005 a fost acordat un nou termen de 6 luni pentru depunerea de noi cereri de retrocedare, calculat de la data intrării în vigoare a acesteia. Astfel, cererile de retrocedare pot fi depuse la Comisia specială de retrocedare până la data de 25 ianuarie 2006.10. Prin sintagma actele doveditoare, prevăzută la art. 1 alin. (4) teza finală din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, se înţelege:a) orice înscrisuri care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra imobilului la data preluării abuzive (act de vânzare-cumpărare, tranzacţie, donaţie, extras de carte funciară, act sub semnătură privată şi altele asemenea); … b) orice acte juridice sau declaraţii care permit încadrarea preluării ca fiind abuzivă, cu titlu sau fără titlu; … c) orice acte care întemeiază prezumţia existenţei dreptului de proprietate al solicitantului asupra imobilului la data preluării abuzive (extrasul de carte funciară, istoricul de rol fiscal, procesul-verbal întocmit cu ocazia preluării, orice act emanând de la o autoritate din perioada de referinţă, care atestă direct sau indirect faptul că bunul respectiv aparţinea solicitantului, iar pentru mediul rural – extrasul de pe registrul agricol, începuturi de dovadă scrisă, declaraţii de martori autentificate); … d) acte care permit recunoaşterea calităţii de beneficiar al retrocedării: actul de înfiinţare, statutul de funcţionare şi organizare al entităţii solicitante, dovada că entitatea solicitantă a retrocedării este continuatoarea persoanei juridice titulare de la care s-au preluat bunurile de către stat şi altele asemenea. Are forţă probantă numai originalul sau copia legalizată a hotărârii judecătoreşti prin care se recunoaşte continuitatea entităţii juridice de drept privat care se pretinde succesoarea fostului titular al dreptului de proprietate. Competenţa în acest sens aparţine instanţei judecătoreşti care a autorizat funcţionarea entităţii solicitante, în condiţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001, republicată; … e) expertize judiciare sau extrajudiciare de care solicitantul înţelege să se prevaleze în susţinerea cererii sale; … f) orice acte sau înscrisuri pe care solicitantul înţelege să le folosească în dovedirea cererii sale. … 11. Se admit numai copii legalizate sau certificate pentru conformitate cu originalul de pe actele doveditoare referitoare la proprietate şi la calitatea de comunitate a unei minorităţi naţionale îndreptăţite la retrocedare.12. Pentru anumite situaţii complexe Comisia specială de retrocedare, în virtutea plenitudinii de competenţă, poate dispune elaborarea de către istorici şi/sau jurişti cu experienţă de rapoarte şi informări cu privire la evoluţia istorică şi juridică a preluării respective. De asemenea, Comisia specială de retrocedare poate efectua audieri ale unor persoane avizate care pot furniza informaţii utile şi poate dispune deplasări la locul situării imobilului ale unor specialişti şi întocmirea unor note de constatare. Actele întocmite cu ocazia efectuării acestor proceduri sunt considerate acte doveditoare pentru soluţionarea fazei administrative a retrocedării.13. Calificarea incidenţei prevederilor art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, revine Comisiei speciale de retrocedare. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii stabilite potrivit Hotărârii Guvernului nr. 244/2004 pentru stabilirea cuantumului chiriilor aferente imobilelor care fac obiectul prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. În cazul în care, în cursul perioadei stabilite, dispare necesitatea menţinerii afectaţiunii de interes public, utilizatorul poate renunţa la beneficiul acordat, nemaifiind obligat la plata chiriei.14. În situaţia prevăzută la art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, obligaţia menţinerii afectaţiunii de interes public va subzista până la punerea în posesie, dar nu mai mult de 5 ani de la data emiterii deciziei.15. În cazul în care 2 solicitanţi pretind a fi reprezentanţii aceleiaşi comunităţi a unei minorităţi naţionale ce a deţinut în proprietate imobile preluate în mod abuziv, soluţionarea cererilor de retrocedare se va face numai după expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, şi modificat prin art. II al titlului III din Legea nr. 247/2005.16. Prin cheltuieli de întreţinere, în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, se înţelege cheltuielile necesare şi utile pentru buna funcţionare a activităţilor desfăşurate în imobilul respectiv şi de natură a conserva aceeaşi stare a imobilului de la data emiterii deciziei de restituire până la punerea în posesie.Efectuarea unor lucrări de înlocuire sau de schimbare a reţelei de canalizare, a instalaţiei de alimentare cu apă, inclusiv a obiectelor sanitare, a instalaţiei de încălzire centrală sau a sobelor de încălzire, înlocuirea tâmplăriei de lemn uzate – uşi şi ferestre, repararea şarpantei, a învelitorii, a jgheaburilor şi burlanelor, precum şi retencuirea pereţilor interiori sau exteriori se pot face numai cu acordul noului proprietar.17. Măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit titlului VII "Regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005.Ordonanţă de urgenţă: +
Articolul 2(1) Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deţinătoare va analiza documentaţia prezentată de solicitanţi pentru fiecare imobil şi va dispune, prin decizie motivată, restituirea imobilelor solicitate, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază că aceasta nu este întemeiată sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condiţiile stabilite prin legea specială. … (2) Deciziile Comisiei speciale de retrocedare pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ în a cărei rază teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunţată de instanţa de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. … (3) Ministerele, prefecturile, primarii, serviciile de cadastru şi birourile de carte funciară, precum şi celelalte instituţii publice au obligaţia de a furniza, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare şi/sau a solicitantului retrocedării, în termen de 30 de zile, informaţii privind situaţia juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentării deciziilor. … (4) În situaţia în care imobilul este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice, în decizia de retrocedare se va menţiona că proprietarul are drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege. … Norme metodologice:1. Dacă odată cu cererea de retrocedare s-au depus acte doveditoare şi solicitantul precizează în mod expres faptul că nu mai are alte probe de administrat, Comisia specială de retrocedare va dispune, prin decizie motivată, asupra cererii solicitantului, în termen de 60 de zile de la data depunerii acesteia.2. În cazul în care se apreciază că documentaţia este incompletă şi că este necesară completarea acesteia, termenul de 60 de zile curge de la data depunerii actelor suplimentare solicitate de Comisia specială de retrocedare.3. La cererea expresă a Comisiei speciale de retrocedare, pentru motivarea deciziei acesteia, ministerele, prefecturile, primarii, serviciile de cadastru, birourile de carte funciară, precum şi celelalte instituţii publice sunt obligate ca, în termen de 30 de zile de la data solicitării, să furnizeze informaţii referitoare la unităţile deţinătoare, amplasamentul imobilelor, terenul aferent lor sau orice alte date privind situaţia juridică şi locativă a acestora.În cazul în care persoanele prevăzute la art. 2 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, nu furnizează, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare şi/sau a solicitantului retrocedării, în termen de 30 de zile, informaţiile privind situaţia juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, aceasta va atrage răspunderea contravenţională a instituţiei sau, după caz, a conducătorului instituţiei căreia îi incumbă respectarea acestor obligaţii.Ordonanţa de urgenţă: +
Articolul 3Prevederile art. 1 alin. (4)-(7) şi (11), art. 2, art. 3 alin. (5), (8) şi (9), art. 4 alin. (2)-(5) şi art. 5-11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, republicată, se aplică în mod corespunzător.Norme metodologice:Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 1 alin. (4)-(7) şi (11), art. 2, art. 3 alin. (5), (8) şi (9), art. 4 alin. (2)-(5) şi art. 5-11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000, republicată, prevăzute în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.164/2002, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.Ordonanţa de urgenţă: +
Articolul 4(1) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă, Guvernul va emite norme metodologice de aplicare. … (2) În cadrul aceluiaşi termen, se vor completa în mod corespunzător, prin hotărâre a Guvernului, atribuţiile şi regulamentul Comisiei speciale de retrocedare. … (3) În vederea asigurării condiţiilor de funcţionare şi dotare a Comisiei speciale de retrocedare, se suplimentează bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor în mod corespunzător. … (4) În cazul în care, pentru imobilele ce au făcut obiectul procedurilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, aprobată prin Legea nr. 458/2003, şi în prezenta ordonanţă de urgenţă, din diverse motive nu s-au concretizat procedurile de restituire, soluţionarea restituirii acestora se va prelua şi se va hotărî de către Comisia specială de retrocedare. … Norme metodologice:Procedurile de restituire iniţiate ca urmare a cererilor depuse în temeiul dispoziţiilor legale la care face referire art. 4 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/1999, republicată, şi care din diverse motive nu au fost finalizate vor fi îndeplinite conform legislaţiei în vigoare la data depunerii cererilor, de către Comisia specială de retrocedare instituită prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000.–––
