NORME METODOLOGICE din 12 iunie 2006 (*actualizate*)

de aplicare a prevederilor anexei IV revizuite la MARPOL 73/78(actualizate până la data de 31 iulie 2014*)



–––––-*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 31 iulie 2014 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: ORDINUL nr. 1.056 din 13 octombrie 2009; ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012; ORDINUL nr. 1.186 din 11 iulie 2014.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor + 
Capitolul IGeneralităţi şi scop + 
Articolul 1(1) Prezentele norme metodologice sunt elaborate potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 305/2005 pentru acceptarea anexei IV revizuite la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78), adoptată de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004. … (2) La elaborarea prezentelor norme metodologice s-a ţinut cont şi de conţinutul amendamentelor la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, adoptate prin: … a) Rezoluţia MEPC.143(54) – Adăugarea regulii 13 la anexa IV la MARPOL 73/78 pe care România le-a acceptat prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 684/2007 privind acceptarea unor amendamente la anexa I revizuită şi la anexa IV revizuită la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta; şi … b) Rezoluţia MEPC.164(56) – anexa nr. 2 – Descărcarea apelor uzate, publicată în România în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.547/2008 pentru publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin rezoluţiile MEPC.154(55) şi MEPC.164(56) ale Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin din anul 2006, respectiv 2007. … c) Rezoluţia MEPC.200(62) – Amendamente la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (prevederi referitoare la zona specială şi desemnarea Mării Baltice ca zonă specială în temeiul anexei IV la MARPOL), prevăzută în anexa la Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii nr. 1.351/2012 pentru publicarea acceptării amendamentelor la anexa la Protocolul din 1978 privind Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave (prevederi referitoare la zona specială şi desemnarea Mării Baltice ca zonă specială în temeiul anexei IV la MARPOL), adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.200(62) a Comitetului pentru protecţia mediului marin din 15 iulie 2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 3 septembrie 2012. … –––Lit. c) a alin. (2) al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.(3) Anexa IV la MARPOL 73/78 a intrat în vigoare pe plan internaţional la data de 27 septembrie 2003, conform documentului transmis de Organizaţia Maritimă Internaţională PMP/Circ. 166 din 14 noiembrie 2003, iar anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 a intrat în vigoare pe plan internaţional la data de 1 august 2005, conform documentului transmis de Organizaţia Maritimă Internaţională A1/U/3.36 (NV.3). Amendamentele adoptate prin Rezoluţia MEPC.143(54) au intrat în vigoare pe plan internaţional la data de 1 august 2007, cele adoptate prin Rezoluţia MEPC.164(56) la data de 1 decembrie 2008, iar cele adoptate prin Rezoluţia MEPC.200(62) au ca termen de intrare în vigoare data de 1 ianuarie 2013, potrivit prevederilor respectivelor rezoluţii. … –––Alin. (3) al art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.(4) De asemenea, la elaborarea prezentelor norme metodologice s-au utilizat şi următoarele rezoluţii şi circulare adoptate de Organizaţia Maritimă Internaţională: … a) Rezoluţia MEPC.2(VI) din 3 decembrie 1976 – Recomandări privind standardele internaţionale pentru efluent şi linii directoare pentru încercările de performanţă pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate; … b) Rezoluţia MEPC.157(55) din 13 octombrie 2006 – Recomandări privind standardele pentru rata de descărcare a apelor uzate netratate provenind de la nave; … c) Rezoluţia MEPC.159(55) din 13 octombrie 2006 – Linii directoare revizuite privind implementarea standardelor pentru efluent şi încercările de performanţă pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate; … d) Circulara Comitetului Siguranţei Maritime MSC/Circ.648 din 6 iunie 1994 – Instrucţiuni pentru operarea, inspectarea şi întreţinerea sistemelor de ape uzate ale navelor. … e) Rezoluţia MEPC.227(64) din 5 octombrie 2012 – Linii directoare din 2012 privind implementarea standardelor pentru efluent şi încercările de performanţă pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate. … –––Lit. e) a alin. (4) al art. 1 a fost introdusă de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.186 din 11 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 31 iulie 2014. + 
Articolul 2(1) Scopul prezentelor norme metodologice este acela de a crea instrumentul legal prin care implementarea prevederilor anexei IV revizuite la MARPOL 73/78 – Reguli pentru prevenirea poluării cu ape uzate de la nave să poată fi făcută în mod uniform, unitar şi armonizat de către toate părţile interesate, respectiv proprietarii şi operatorii de nave maritime care arborează pavilionul român, agenţii navelor străine care intră în porturile sau terminalele din larg amplasate pe teritoriul naţional ori în marea teritorială sau în zona economică exclusivă a României, inspectorii care efectuează controlul de sosire/plecare a navelor şi inspectorii care efectuează controlul statului portului ori controlul statului pavilionului din cadrul Autorităţii Navale Române, precum şi inspectorii societăţilor de clasificare care acţionează ca organizaţii recunoscute în baza unor contracte de mandat special încheiate cu Autoritatea Navală Română, şantierele navale, proiectanţii de nave, administraţiile portuare. … (2) Prezentele norme metodologice sunt astfel elaborate încât utilizatorii acestora să fie nevoiţi să utilizeze cât mai puţin textul anexei IV revizuite la MARPOL 73/78. Totuşi, pentru deplina înţelegere şi corecta interpretare a prevederilor anexei IV revizuite la MARPOL 73/78 – Reguli pentru prevenirea poluării cu ape uzate de la nave, utilizatorii trebuie să folosească textul acesteia, publicat odată cu legea de aderare în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 992 din 9 noiembrie 2005, precum şi textele amendamentelor ulterioare, menţionate la art. 1 alin. (2), publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 23 august 2007, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 9 ianuarie 2009 şi, respectiv, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 631 din 3 septembrie 2012. … –––Alin. (2) al art. 2 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012. + 
Capitolul IIDefiniţii şi abrevieri(Regula 1 din anexa IV revizuită) + 
Articolul 3Termenii folosiţi în prezentele norme metodologice au următorul înţeles:1. Autoritatea Navală Română, prescurtat ANR – autoritatea centrală de specialitate din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, care, în temeiul prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 42/1997 privind transportul maritim şi pe căile navigabile interioare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, duce la îndeplinire obligaţiile, din domeniul său de activitate, care revin statului din acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte;2. Administraţia statului parte la anexa IV revizuită – guvernul acelui stat sau instituţia abilitată în respectivul stat să implementeze prevederile acestei convenţii internaţionale, respectiv anexa IV revizuită la MARPOL 73/78;3. Autoritate competentă – autoritatea desemnată de Administraţia statului parte la anexa IV revizuită pentru asigurarea punerii în aplicare în acel stat a acestei convenţii internaţionale. În România autoritatea competentă este ANR;4. ape uzate:a) ape şi alte deşeuri provenind de la orice tip de closete şi pişoare; … b) ape provenind de la lavoare, căzi de spălat şi guri de scurgere situate în spaţiile rezervate pentru îngrijire medicală (dispensare, infirmerii etc.); … c) ape provenind din spaţii utilizate pentru transportul animalelor vii; sau … d) alte ape reziduale, precum cele provenite din cambuze, săli de mese, bucătării, care au conţinut de detergenţi şi sunt amestecate cu apele definite mai sus; … 5. ape gri – scurgerile de ape de la spălarea veselei, duşuri, spălătoria de rufe, băi şi lavoare;6. dată aniversară – ziua şi luna fiecărui an, care vor corespunde datei de expirare a Certificatului internaţional pentru prevenirea poluării cu ape uzate;7. minister – înseamnă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii;8. navă nouă – înseamnă o navă maritimă:a) pentru care s-a încheiat contractul de construcţie sau, în lipsa unui contract de construcţie, a cărei chilă a fost pusă ori care se află într-un stadiu de construcţie echivalent la sau după data de 27 septembrie 2003; sau … b) a cărei livrare are loc la sau după data de 27 septembrie 2006; … 9. navă existentă – o navă maritimă care nu este o navă nouă;10. organisme coliforme termotolerante – grupul de bacterii coliforme care produc gaz din lactoză în 48 de ore la 44,5°C. Aceste organisme sunt câteodată denumite coliformi fecali; oricum, termenul coliforme termotolerante este acum acceptat ca fiind mai potrivit, deoarece nu toate aceste organisme sunt de origine fecală;11. organizaţie recunoscută – o societate de clasificare căreia un stat parte la anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 i-a delegat parţial sau total competenţele privind emiterea Certificatului internaţional pentru prevenirea poluării cu ape uzate, prevăzut la regula 5 din respectiva anexă, pentru navele care arborează pavilionul respectivului stat. În România delegarea competenţelor către organizaţia recunoscută se face potrivit reglementărilor în vigoare de către ANR;12. organizaţie recunoscută autorizată – o organizaţie recunoscută care a încheiat un contract de mandat special cu ANR;13. persoană – un membru al echipajului sau un pasager;14. stadiu de construcţie echivalent – în cadrul definiţiei "Navă nouă" stadiul la care:a) începe construcţia identificabilă a unei anumite nave; sau … b) asamblarea respectivei nave a început, cuprinzând cel puţin 50 tone sau 1% din masa estimată a structurii navei, care dintre aceste valori este mai mică; … 15. tanc de colectare – un tanc folosit pentru colectarea şi depozitarea apelor uzate;16. uscatul cel mai apropiat. Expresia "de la uscatul cel mai apropiat" se referă la porţiunea de la linia de bază care serveşte la delimitarea mării teritoriale a teritoriului respectiv în conformitate cu dreptul internaţional. Totuşi, în sensul anexei IV revizuite la MARPOL 73/78, expresia "de la uscatul cel mai apropiat" pe coasta de N-E a Australiei înseamnă de la o linie trasă dintr-un punct al coastei Australiei cu:– latitudinea 11°00'S, longitudinea 142°08'E, până la punctul cu latitudinea 10°35'S, longitudinea 141°55'E şi apoi între următoarele puncte:– latitudine 10°00'S, longitudine 142°00'E;– latitudine 9°10'S, longitudine 143°52' E;– latitudine 9°00'S, longitudine 144°30'E;– latitudine 10°41'S, longitudine 145°00'E;– latitudine 13°00'S, longitudine 145°00'E;– latitudine 15°00'S, longitudine 146°00'E;– latitudine 17°30'S, longitudine 147°00'E;– latitudine 21°00'S, longitudine 152°55'E;– latitudine 24°30'S, longitudine 154°00'E şi apoi până la punctul de latitudine 24°42'S, longitudine 153°15'E pe coasta Australiei;17. voiaj internaţional – un voiaj al unei nave maritime dintr-un stat în care anexa IV revizuită la MARPOL 73/78 se aplică până la un port din afara acelui stat sau invers.18. Zonă specială înseamnă o zonă din mare în care, pentru motive tehnice recunoscute în legătură cu condiţiile sale oceanografice şi ecologice şi cu caracterul special al traficului său, se impune adoptarea de metode obligatorii speciale pentru prevenirea poluării mării cu ape uzate.Zonele speciale sunt următoarele:a) zona Mării Baltice, astfel cum este definită în regula 1.11.2 a anexei I la MARPOL 73/78; şi … b) orice altă zonă din mare desemnată de către Organizaţia Maritimă Internaţională (IMO) în conformitate cu criteriile şi procedurile pentru desemnarea zonelor speciale cu privire la prevenirea poluării cu ape uzate de la nave, stabilite prin Rezoluţia Adunării A.927(22) «Linii directoare pentru desemnarea zonelor speciale în temeiul MARPOL 73/78 şi Linii directoare pentru identificarea şi desemnarea zonelor din mare vulnerabile în mod special». … –––Pct. 18 al art. 3 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.19. Un pasager înseamnă oricare persoană, alta decât:a) comandantul şi membrii echipajului ori alte persoane angajate sau care au o ocupaţie în orice calitate la bordul unei nave pentru nevoile acelei nave; şi … b) un copil cu vârsta mai mică de un an. … –––Pct. 19 al art. 3 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.20. O navă de pasageri înseamnă o navă care transportă mai mult de 12 pasageri.Pentru aplicarea regulii 11.3 din anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, o navă de pasageri nouă înseamnă o navă de pasageri:a) pentru care contractul de construcţie este încheiat ori, în cazul absenţei unui contract de construcţie, a cărei chilă este pusă sau care este într-un stadiu similar de construcţie la 1 ianuarie 2016 ori după această dată; sau … b) a cărei livrare se efectuează la 2 ani sau mai mult după 1 ianuarie 2016. … O navă de pasageri existentă este o navă de pasageri care nu este o navă de pasageri nouă.–––Pct. 20 al art. 3 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012. + 
Articolul 4Abrevierile utilizate în prezentele norme metodologice au următorul înţeles:1. anexa IV revizuită – anexa IV revizuită la MARPOL 73/78, astfel cum aceasta a fost adoptată prin Rezoluţia MEPC.115(51) şi, ulterior, amendată prin Rezoluţia MEPC.143(54), Rezoluţia MEPC.164(56) şi Rezoluţia MEPC.200(62);–––Pct. 1 al art. 4 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.2. certificat – Certificatul internaţional pentru prevenirea poluării cu ape uzate, prevăzut în regula 5 din anexa IV revizuită;3. Convenţia Tonnage 1969 – Convenţia internaţională din 1969 asupra măsurării tonajului navelor, la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 23/1976;4. IMO – Organizaţia Maritimă Internaţională, înfiinţată în temeiul Convenţiei privind crearea Organizaţiei Maritime Consultative Interguvernamentale, încheiată la Geneva la 6 martie 1948, la care România a aderat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 114/1965;5. PSC – controlul statului portului;6. HG nr. 494/2006 – Hotărârea Guvernului nr. 494/2006 privind echipamentul maritim, cu modificările şi completările ulterioare. + 
Capitolul IIIDomeniul de aplicare(Regulile 2 şi 3 din anexa IV revizuită) + 
Articolul 5(1) Dispoziţiile cuprinse în prezentele norme metodologice se aplică următoarelor categorii de nave maritime care efectuează voiajuri internaţionale: … a) navelor noi cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400; şi … b) navelor noi care au un tonaj brut mai mic de 400, care sunt autorizate să transporte mai mult de 15 persoane; şi … c) navelor existente cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 400, după 5 ani de la intrarea în vigoare a anexei IV revizuite; şi … d) navelor existente cu un tonaj brut mai mic de 400, care sunt autorizate să transporte mai mult de 15 persoane, după 5 ani de la intrarea în vigoare a anexei IV revizuite, tonajul brut fiind tonajul brut înscris în certificatul de tonaj emis navelor în conformitate cu Convenţia Tonnage 1969. … (2) Navele din categoriile care corespund criteriilor prevăzute la alin. (1), care arborează deja pavilionul român sau care urmează să primească dreptul de arborare a pavilionului român, dar care efectuează voiajuri în apele aflate sub jurisdicţia României, trebuie să se conformeze regulilor prevăzute în anexa IV revizuită, întocmai ca şi navele care efectuează voiajuri internaţionale. Navele care nu corespund criteriilor prevăzute la alin. (1), care arborează deja pavilionul român sau care urmează să primească dreptul de arborare a pavilionului român, trebuie să se conformeze regulilor prevăzute în anexa IV revizuită, în măsura în care acest fapt este rezonabil şi practicabil, cu condiţia ca acestea să corespundă cerinţelor aplicabile prevăzute în legislaţia muncii. …  + 
Articolul 6(1) ANR se va asigura că navele existente care arborează pavilionul român prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c) şi d), ale căror chile au fost puse sau erau într-un stadiu de construcţie echivalent înainte de 2 octombrie 1983, sunt echipate, pe cât posibil, pentru descărcarea apelor uzate în conformitate cu cerinţele regulii 11 din anexa IV revizuită. … (2) La acordarea dreptului de intrare pentru operare în porturile româneşti navelor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. c) şi d), ale căror chile au fost puse sau erau într-un stadiu de construcţie echivalent înainte de 2 octombrie 1983 şi care arborează alt pavilion decât cel român, ANR se va asigura că acestea sunt echipate, pe cât posibil, pentru descărcarea apelor uzate în conformitate cu cerinţele regulii 11 din anexa IV revizuită. …  + 
Articolul 7Regula 11 din anexa IV revizuită nu se aplică în următoarele situaţii:a) la descărcarea apelor uzate dintr-o navă, necesară pentru siguranţa respectivei nave şi a persoanelor aflate la bord sau pentru salvarea vieţii omeneşti pe mare; sau … b) la deversarea apelor uzate ca urmare a unei avarii a navei sau a echipamentului acesteia, dacă s-au luat toate măsurile raţionale înainte şi după producerea avariei, cu scopul de a preveni sau reduce la minimum deversarea. …  + 
Capitolul IVSisteme pentru ape uzate(Regulile 9 şi 10 din anexa IV revizuită) + 
Articolul 8(1) Fiecare navă care arborează pavilionul român, căreia potrivit prevederilor art. 5 i se cere să fie în conformitate cu prevederile anexei IV revizuite, trebuie să fie echipată cu unul dintre următoarele sisteme pentru ape uzate: … a) o instalaţie de tratare a apelor uzate, care va fi de un tip aprobat de ANR sau de o organizaţie recunoscută autorizată sau care are o aprobare de tip obţinută în conformitate cu prevederile HG nr. 494/2006; … b) un sistem pentru malaxare şi dezinfectare aprobat de ANR sau de o organizaţie recunoscută autorizată. Sistemul pentru malaxare şi dezinfectare va fi prevăzut cu mijloace considerate satisfăcătoare de către ANR sau de către o organizaţie recunoscută autorizată, pentru depozitarea temporară a apelor uzate atunci când nava se află la o distanţă mai mică de 3 mile marine faţă de uscatul cel mai apropiat; sau … c) un tanc de colectare, a cărui capacitate trebuie să fie suficientă, după aprecierea ANR sau a unei organizaţii recunoscute autorizate, pentru a colecta toate apele uzate, ţinându-se seama de condiţiile de exploatare, de numărul de persoane de la bord şi de alţi factori semnificativi. … (1^1) Prin derogare de la paragraful 1 al regulii 9 din anexa IV revizuită, în timp ce se află într-o zonă specială, fiecare navă de pasageri, care arborează pavilionul român, căreia, în conformitate cu regula 2 din anexa IV revizuită, i se cere să corespundă prevederilor anexei IV revizuite şi căreia i se aplică regula 11.3 din anexa IV revizuită, trebuie să fie echipată cu unul dintre următoarele sisteme de tratare a apelor uzate:.1 o instalaţie de tratare a apelor uzate de un tip aprobat de către ANR sau de către o organizaţie recunoscută autorizată, luând în considerare standardele şi metodele de încercare elaborate de către IMO, ori care are o aprobare de tip obţinută în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 494/2006, cu modificările şi completările ulterioare; sau.2 un tanc de colectare, a cărui capacitate este considerată corespunzătoare după aprecierea ANR, pentru reţinerea tuturor apelor uzate, ţinând seama de modul de operare a navei, de numărul de persoane aflate la bord şi de alţi factori semnificativi. Tancul de colectare trebuie să fie construit astfel încât să fie considerat acceptat de către ANR şi trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv care indică vizual cantitatea pe care o conţine.–––Alin. (1^1) al art. 8 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012.(2) Pentru a putea fi aprobate sau considerate acceptate de către ANR, sistemele pentru ape uzate prevăzute la alin. (1) şi alin. (1^1) trebuie să fie proiectate şi executate în conformitate cu regulile unor societăţi de clasificare agreate de către minister şi trebuie să respecte cerinţele cuprinse în prezentele norme metodologice. … –––Alin. (2) al art. 8 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012. + 
Articolul 9(1) Instalaţiile de tratare a apelor uzate, care se montează până la 1 ianuarie 2010 la bordul navelor care arborează pavilionul român, trebuie să corespundă standardelor prevăzute în apendicele nr. 1 şi trebuie încercate potrivit metodelor descrise în acesta. Pentru aceste instalaţii, ANR sau organizaţia recunoscută autorizată emite Certificatul de încercare de tip, potrivit prevederilor cuprinse în respectivul apendice. Aprobarea de tip acordată de un organism notificat în temeiul HG nr. 494/2006 trebuie să aibă la bază standardele de încercări cuprinse în Rezoluţia MEPC.2(VI) a IMO. … (2) Instalaţiile de tratare a apelor uzate, care se montează la 1 ianuarie 2010 sau după această dată la bordul navelor care arborează pavilionul român, trebuie să corespundă standardelor prevăzute în apendicele nr. 2, în măsura în care acest lucru este rezonabil şi practic. Aceste instalaţii se supun unor încercări potrivit prevederilor apendicelui nr. 2, iar ANR sau organizaţia recunoscută autorizată emite Certificatul de aprobare de tip pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate, potrivit prevederilor cuprinse în anexa la acest apendice. Aprobarea de tip acordată de un organism notificat în temeiul HG nr. 494/2006 trebuie să aibă la bază standardele de încercări cuprinse în Rezoluţia MEPC.159(55) a IMO. … (3) Instalaţiile de tratare a apelor uzate, care se montează la 1 ianuarie 2016 sau după această dată la bordul navelor de pasageri care arborează pavilionul român, trebuie să corespundă standardelor prevăzute în apendicele nr. 5. Pentru a se constata faptul că instalaţiile corespund standardelor, acestea se supun unor încercări potrivit prevederilor apendicelui nr. 5, iar ANR sau organizaţia recunoscută autorizată emite Certificatul de aprobare de tip pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate, potrivit prevederilor cuprinse în respectivul apendice. Aprobarea de tip acordată de un organism notificat în temeiul HG nr. 494/2006 trebuie să aibă la bază standardele de încercări cuprinse în Rezoluţia MEPC. 227(64) a IMO. … –––Alin. (3) al art. 9 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.186 din 11 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 31 iulie 2014. + 
Articolul 10(1) Fiecare navă care arborează pavilionul român, căreia potrivit prevederilor art. 5 i se cere să fie în conformitate cu prevederile anexei IV revizuite, şi indiferent dacă aceasta este dotată cu instalaţie de tratare a apelor uzate sau cu tanc de colectare, trebuie să fie echipată cu una sau mai multe tubulaturi de evacuare a apelor uzate, care trebuie să fie prevăzute cu racorduri standard de descărcare, ale căror dimensiuni trebuie să fie în conformitate cu următorul tabel: …     Dimensiuni standard ale flanşelor pentru racordurile de descărcare:┌───────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┐│ Descriere │ Dimensiune │├───────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Diametrul exterior │210 mm │├───────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Diametrul interior │Corespunzător diametrului exterior al ││ │tubulaturii │├───────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Diametrul cercului buloanelor │170 mm │├───────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Fante în flanşă │4 găuri echidistante cu diametrul de 18 mm ││ │amplasate pe cercul buloanelor cu diametrul ││ │de mai sus şi cu fante la periferia flanşei;││ │lăţimea crestăturii 18 mm │├───────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Grosimea flanşei │16 mm │├───────────────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┤│Buloane şi piuliţe: număr şi │4, fiecare cu diametrul de 16 mm şi de ││diametru │lungime corespunzătoare │├───────────────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┤│Flanşa este proiectată pentru ţevi cu un diametru interior de maximum 100 mm ││şi trebuie să fie din oţel sau alt material echivalent având suprafaţa plană.││Această flanşă, împreună cu o garnitură adecvată, trebuie să fie corespunză- ││toare pentru o presiune de lucru de 600 kPa. │└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘(2) La navele cu o înălţime de construcţie mai mică sau egală cu 5 m, diametrul interior al racordului de descărcare poate fi de 38 mm. … (3) La navele care efectuează transporturi speciale, precum feriboturile, ca alternativă la prevederile alin. (1), tubulaturile de descărcare ale navei pot fi prevăzute cu un racord de descărcare de alt tip, cum ar fi cuplajele de racordare rapidă, cu condiţia ca acestea să fie acceptate de către ANR. …  + 
Articolul 11(1) Navele care arborează pavilionul statelor care sunt parte la anexa IV revizuită şi care vizitează porturile româneşti vor putea fi admise şi operate în aceste porturi numai dacă sunt echipate cu sisteme pentru ape uzate care corespund regulii 9 din anexa IV revizuită şi cu racorduri standard de descărcare care corespund regulii 10 din anexa IV revizuită. Corespondenţa cu aceste cerinţe se dovedeşte cu certificatul prevăzut în regula 5 din anexa IV revizuită, emis de administraţia statului pavilionului sau de către o organizaţie recunoscută de către aceasta şi, după caz, cu: … a) Certificatul de încercare de tip, potrivit prevederilor cuprinse în Rezoluţia MEPC.2(VI) a IMO, dacă instalaţia de tratare a apelor uzate a fost montată la navă până la data de 1 ianuarie 2010; sau cu … b) Certificatul de aprobare de tip pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate, prevăzut în anexa la "Liniile directoare revizuite privind implementarea standardelor pentru efluent şi încercările de performanţă pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate", adoptate prin Rezoluţia MEPC.159(55), dacă instalaţia de tratare a apelor uzate a fost montată la navă la 1 ianuarie 2010 sau după această dată. … Aceste certificate trebuie să fie emise de autorităţile competente ale respectivelor administraţii sau de către o organizaţie recunoscută de către aceste administraţii şi trebuie să se afle la bordul navelor. În cazul navelor care arborează pavilionul altor state membre ale Uniunii Europene, certificatele menţionate la lit. a) şi b), emise potrivit legislaţiei comunitare, respectiv Directiva Consiliului nr. 96/98/CE privind echipamentul maritim, cu modificările şi completările ulterioare, se acceptă drept dovadă a respectării prevederilor regulii 9 din anexa IV revizuită.(2) Navele care arborează pavilionul unor state care nu sunt parte la anexa IV revizuită nu vor putea beneficia, atunci când sunt admise pentru a fi operate în porturile româneşti, de un tratament mai favorabil decât cel aplicat navelor care arborează pavilionul statelor parte la anexa IV revizuită. ANR verifică existenţa sistemelor pentru ape uzate şi solicită dovezile necesare privind parametrii funcţionali ai echipamentelor utilizate în cadrul respectivelor sisteme. Pentru a fi acceptate la operare, sistemele pentru ape uzate ale acestor nave trebuie să corespundă regulii 9 din anexa IV revizuită, iar parametrii de funcţionare, standardelor cuprinse în Rezoluţia MEPC.2(VI) a IMO sau, după caz, în Rezoluţia MEPC.159(55). De asemenea, ANR verifică existenţa racordurilor standard de descărcare a apelor uzate şi corespondenţa flanşelor cu standardul cuprins în regula 10 din anexa IV revizuită. …  + 
Capitolul VInspecţia şi certificarea navelor(Regulile 4-8 din anexa IV revizuită) + 
Secţiunea 1Certificarea + 
Articolul 12(1) Navelor care arborează pavilionul român, care sunt conforme cu prevederile anexei IV revizuite şi care efectuează voiajuri internaţionale către porturile sau terminalele situate în limitele jurisdicţiei altor state parte la această anexă, li se emite, la cerere, de către ANR sau de către o organizaţie recunoscută autorizată un certificat, după o inspecţie iniţială sau o inspecţie de reînnoire efectuată în conformitate cu prevederile cuprinse în art. 13. Forma şi conţinutul certificatului sunt prevăzute în apendicele nr. 3. … (2) Certificatul pentru navele care arborează pavilionul român poate fi emis sau avizat şi de Administraţia altui stat parte la anexa IV revizuită, la solicitarea ANR, cu respectarea regulii 6 din aceasta. De asemenea, ANR poate solicita Administraţiei altui stat parte la anexa IV revizuită să autorizeze o organizaţie recunoscută de către acesta să emită sau să avizeze certificatul pentru o navă care arborează pavilionul român. … (3) ANR poate emite solicitările prevăzute la alin. (2) la cererea în scris a proprietarului unei nave care arborează pavilionul român în cazul în care, la momentul efectuării inspecţiei iniţiale sau a inspecţiei de reînnoire, nava este operată în afara apelor naţionale ale României şi: … a) ANR sau organizaţia recunoscută autorizată nu are niciun inspector disponibil în portul în care se află nava; sau … b) inspectorul ANR sau al organizaţiei recunoscute autorizate nu ar putea începe inspecţia mai devreme de 5 zile de la prezentarea solicitării. … (4) Un certificat emis sau avizat în condiţiile alin. (2) va avea aceeaşi valoare cu cele emise sau avizate de către ANR ori de către organizaţiile recunoscute autorizate, în condiţiile prezentelor norme metodologice. … (5) În cazul navelor existente, cerinţa prevăzută la alin. (1) se aplică după 5 ani de la data intrării în vigoare a anexei IV revizuite. …  + 
Secţiunea a 2-aInspecţia de certificare + 
Articolul 13(1) Fiecare navă care arborează pavilionul român sau a solicitat acordarea dreptului de arborare a pavilionului român, căreia potrivit prevederilor art. 5 i se cere să fie în conformitate cu prevederile anexei IV revizuite, trebuie să fie supusă unui program de inspecţii în conformitate cu regula 4 din anexa IV revizuită, după cum urmează: … a) o inspecţie iniţială înainte ca nava să intre în serviciu sau înainte de emiterea pentru prima dată a certificatului cerut de regula 5 din anexa IV revizuită, care va include o inspecţie completă a structurii navei, echipamentului, sistemelor, instalaţiilor, amenajărilor şi materialelor sale. Această inspecţie trebuie să fie astfel efectuată încât să se asigure că structura navei, echipamentul, sistemele, instalaţiile, amenajările şi materialele sale corespund în întregime cerinţelor aplicabile ale anexei IV revizuite; … b) o inspecţie de reînnoire la intervale de maximum 5 ani, cu excepţia cazurilor în care se aplică prevederile regulilor 8.2, 8.5, 8.6 sau 8.7 din anexa IV revizuită. Inspecţia de reînnoire trebuie să fie efectuată astfel încât să se asigure că structura navei, echipamentul, sistemele, instalaţiile, amenajările şi materialele sale corespund în întregime cerinţelor aplicabile ale anexei IV revizuite; … c) o inspecţie suplimentară, generală sau parţială, după caz, trebuie să fie efectuată după o reparaţie care rezultă din investigaţiile prevăzute de paragraful 4 al regulii 4 din anexa IV revizuită sau ori de câte ori se fac orice reparaţii sau înlocuiri importante. Această inspecţie va fi efectuată astfel încât să se asigure că reparaţiile sau înlocuirile necesare au fost efectiv realizate, că materialul şi calitatea acestor reparaţii ori înlocuiri sunt în toate privinţele satisfăcătoare şi că nava corespunde în toate privinţele cerinţelor anexei IV revizuite. … (2) Navele care nu se încadrează în categoria navelor prevăzute la alin. (1) şi care arborează deja pavilionul român sau care urmează să primească dreptul de arborare a pavilionului român trebuie să fie supuse inspecţiilor prevăzute la alin. (1), în vederea asigurării faptului că prevederile aplicabile ale anexei IV revizuite sunt respectate. Măsura în care prevederile aplicabile ale anexei IV revizuite sunt respectate şi faptul că nava poate opera în condiţia în care este se vor consemna în: … a) Certificatul de conformitate pentru navele cu un tonaj brut mai mare sau egal cu 200 şi pentru navele cu un tonaj brut mai mic de 200, dar care sunt autorizate să transporte mai mult de 12 persoane, indiferent dacă acestea sunt exploatate numai în apele aflate sub jurisdicţia României sau efectuează ocazional voiajuri în apele internaţionale; … b) raportul de inspecţie pentru toate celelalte nave. … Modelul Certificatului de conformitate se va întocmi de către ANR pe baza modelului Certificatului internaţional pentru prevenirea poluării cu ape uzate, cuprins în apendicele nr. 3, fiind redactat numai în limba română şi aprobat prin decizie a directorului general al ANR.(3) Inspecţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) trebuie să fie efectuate de către inspectori ai ANR. Totuşi, ANR poate încredinţa, potrivit legislaţiei în vigoare, efectuarea inspecţiilor unor organizaţii recunoscute autorizate. … (4) În cazul în care ANR a încheiat contracte de mandat special cu organizaţii recunoscute pentru efectuarea inspecţiilor şi emiterea/avizarea certificatelor, trebuie, cel puţin, în temeiul acestor contracte, să împuternicească organizaţia recunoscută autorizată: … a) să solicite reparaţii la navă; şi … b) să efectueze inspecţii, dacă acestea sunt cerute de autorităţile competente ale statului portului în care se află nava. … ANR trebuie să notifice IMO cu privire la responsabilităţile specifice şi condiţiile autorităţii acordate organizaţiilor recunoscute autorizate, în vederea transmiterii acestor informaţii celorlalte părţi la anexa IV revizuită.(5) În fiecare caz, ANR garantează efectuarea completă şi eficienţa inspecţiei şi trebuie să asigure măsurile necesare pentru a îndeplini această obligaţie. ANR îşi asumă întreaga responsabilitate pentru certificat, indiferent cine l-ar fi emis sau avizat. … (6) Dacă un inspector al ANR sau organizaţia recunoscută autorizată stabileşte că starea navei şi a echipamentului său nu corespunde de fapt caracteristicilor din certificat sau că nava nu este efectiv aptă pentru a ieşi în mare fără a prezenta o posibilă ameninţare de a produce daune mediului marin, inspectorul ANR sau organizaţia recunoscută autorizată respectivă trebuie să se asigure imediat că se iau măsuri de remediere şi trebuie să informeze ANR în timp util. Dacă nu se iau măsuri de remediere, inspectorul ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să retragă certificatul şi trebuie să fie informată imediat ANR. Dacă nava se află în portul unui alt stat parte la anexa IV revizuită, trebuie să fie informate imediat autorităţile corespunzătoare ale statului portului. Dacă un inspector al ANR sau organizaţia recunoscută autorizată a informat autorităţile competente ale statului portului, atunci inspectorul sau organizaţia poate solicita administraţiei statului portului respectiv să i se acorde orice sprijin necesar pentru a-şi îndeplini obligaţiile în conformitate cu regula 4 din anexa IV revizuită. … (7) Prevederile cuprinse în alin. (1)-(6) se completează cu dispoziţiile aplicabile prevăzute în legislaţia privind Sistemul armonizat de inspectare şi certificare a navelor comerciale maritime care arborează pavilionul român, stabilit în conformitate cu instrumentele adoptate de către IMO. …  + 
Articolul 14(1) Proprietarul navei care arborează pavilionul român are obligaţia de a menţine starea navei şi a echipamentului său conform prevederilor anexei IV revizuite pentru a se asigura că nava va rămâne aptă din toate punctele de vedere pentru a ieşi în mare fără a prezenta un eventual pericol pentru mediul marin. … (2) După terminarea oricărei inspecţii a unei nave conform paragrafului 1 al regulii 4 din anexa IV revizuită, nu trebuie să se facă nicio modificare a structurii navei, echipamentului, instalaţiilor, amenajărilor sau materialului care fac obiectul inspecţiei fără aprobarea ANR ori a organizaţiei recunoscute autorizate, cu excepţia simplei înlocuiri a unor astfel de echipamente sau instalaţii. …  + 
Articolul 15Ori de câte ori se produce un accident la o navă care arborează pavilionul român sau se descoperă o defecţiune ce afectează în mod substanţial rezistenţa navei ori eficienţa sau integritatea echipamentului său prevăzute în anexa IV revizuită, comandantul ori proprietarul navei va raporta cu prima ocazie la ANR sau, după caz, la organizaţia recunoscută autorizată care a emis certificatul, care va stabili începerea investigaţiilor pentru a determina dacă este necesară efectuarea unei inspecţii conform paragrafului 1 al regulii 4 din anexa IV revizuită. De asemenea, dacă nava se află într-un port al altei părţi la anexa IV revizuită, comandantul sau proprietarul navei, direct ori prin agentul său, va raporta acest fapt imediat autorităţilor corespunzătoare ale statului portului, iar inspectorul ANR sau organizaţia recunoscută autorizată se va asigura că acest raport a fost făcut. + 
Articolul 16(1) În cazul navelor care arborează pavilionul unui stat parte la anexa IV revizuită şi care se află într-un port românesc, dacă un inspector al unui stat parte la anexa IV revizuită sau o organizaţie recunoscută de către acest stat stabileşte că starea navei şi a echipamentului său nu corespunde de fapt caracteristicilor din certificat sau că nava nu este efectiv aptă pentru a ieşi în mare fără a prezenta o posibilă ameninţare de a produce daune mediului marin, inspectorul respectiv sau organizaţia recunoscută trebuie să informeze imediat ANR, iar în cazul în care inspectorul respectiv sau organizaţia recunoscută solicită să i se acorde sprijin din partea ANR, atunci ANR are obligaţia să îi acorde orice sprijin necesar pentru ca acesta/aceasta să îşi îndeplinească obligaţiile în conformitate cu regula 4 din anexa IV revizuită. Dacă este cazul, ANR va acţiona astfel încât să se asigure că respectiva navă nu va ieşi în mare decât atunci când aceasta este aptă să iasă în mare sau că respectiva navă nu va părăsi portul pentru a se îndrepta spre cel mai apropiat şantier de reparaţii decât în cazul când aceasta nu prezintă o posibilă ameninţare de a produce daune mediului marin. … (2) În cazul unei nave aflate în situaţiile prevăzute la alin. (1), comandantul sau proprietarul acesteia, direct ori prin agentul său, are obligaţia să raporteze situaţia imediat la ANR. ANR are obligaţia să supravegheze astfel de nave până când acestea pot părăsi portul, asigurându-se că nu prezintă o posibilă ameninţare de a produce daune mediului marin. …  + 
Secţiunea a 3-aInspectarea şi emiterea/avizarea certificatului pentru navele care nu arborează pavilionul român + 
Articolul 17(1) Ministerul poate solicita ANR sau unei organizaţii recunoscute autorizate inspectarea unei nave care arborează pavilionul unui stat parte la anexa IV revizuită, în situaţia în care primeşte o astfel de solicitare din partea Administraţiei care a acordat dreptul de arborare a pavilionului acestui stat respectivei nave. ANR poate da curs unei astfel de solicitări venite direct de la autoritatea competentă a unui stat parte la anexa IV revizuită, cu condiţia informării imediate a ministerului. … (2) ANR sau organizaţia recunoscută autorizată poate emite certificatul sau poate aviza valabilitatea acestuia numai dacă, în urma inspecţiei efectuate la acea navă, consideră că sunt îndeplinite cerinţele prevăzute în anexa IV revizuită. … (3) ANR sau organizaţia recunoscută autorizată va transmite în cel mai scurt timp posibil câte o copie a raportului de inspecţie şi a certificatului la Administraţia statului parte la anexa IV revizuită care a solicitat inspecţia şi emiterea sau avizarea valabilităţii certificatului şi va informa în mod corespunzător ministerul. … (4) Certificatul emis sau avizat în conformitate cu alin. (2) va conţine o declaraţie care atestă că a fost emis, respectiv avizat, la cererea Administraţiei statului parte la anexa IV revizuită care a acordat dreptul de arborare a pavilionului său respectivei nave şi că va avea aceeaşi valoare şi va fi recunoscut ca şi oricare dintre certificatele emise conform regulii 5 din anexa IV revizuită. … (5) Se interzice ANR sau oricărei organizaţii recunoscute autorizate să emită/avizeze certificatul unei nave care arborează pavilionul unui stat care nu este parte la Convenţia MARPOL 1973. …  + 
Secţiunea a 4-aDurata şi valabilitatea certificatului pentru navele care arborează pavilionul român + 
Articolul 18(1) Certificatul pentru o navă care arborează pavilionul român va fi valabil pe o perioadă de maximum 5 ani de la data emiterii sale. ANR sau organizaţia recunoscută autorizată are dreptul să limiteze durata de valabilitate a certificatului în raport cu starea reală a sistemelor pentru ape uzate supuse inspecţiilor. … (2) În cazul în care inspecţia de reînnoire este finalizată în decurs de 3 luni înaintea datei de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data finalizării inspecţiei de reînnoire până la o dată care nu va depăşi 5 ani de la data de expirare a certificatului existent. … (3) Atunci când inspecţia de reînnoire este finalizată după data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data finalizării inspecţiei de reînnoire până la o dată care nu va depăşi 5 ani de la data de expirare a certificatului existent. … (4) Atunci când inspecţia de reînnoire este finalizată cu mai mult de 3 luni înainte de data de expirare a certificatului existent, noul certificat va fi valabil de la data finalizării inspecţiei de reînnoire până la o dată care nu va depăşi 5 ani de la data finalizării inspecţiei de reînnoire. … (5) Atunci când un certificat este emis în condiţiile prezentului articol pe o perioadă mai mică de 5 ani, ANR sau, după caz, organizaţia recunoscută autorizată poate prelungi valabilitatea certificatului dincolo de data de expirare până la perioada maximă prevăzută la alin. (1). … (6) Atunci când o inspecţie de reînnoire a fost finalizată şi nu se poate emite sau pune la dispoziţie la bordul navei un nou certificat înaintea datei de expirare a certificatului existent, inspectorul ANR sau organizaţia recunoscută autorizată poate confirma certificatul existent, iar acest certificat va fi acceptat ca valabil pe o perioadă care nu va depăşi 5 luni de la data de expirare. … (7) Atunci când, în momentul expirării certificatului, o navă nu se află într-un port în care urmează să fie inspectată, ANR sau organizaţia recunoscută autorizată poate extinde perioada de valabilitate a certificatului, dar această prelungire va fi acordată numai în scopul de a permite navei să îşi încheie voiajul spre portul în care va fi inspectată şi numai în cazurile în care acest lucru se consideră corespunzător şi posibil. Niciun certificat nu trebuie să fie prelungit pe o perioadă mai mare de 3 luni, iar la sosirea în portul în care urmează a fi inspectată, nava căreia i s-a acordat prelungirea nu va fi autorizată să părăsească portul fără a avea un nou certificat. Atunci când inspecţia de reînnoire este finalizată, noul certificat va fi valabil până la o dată care nu depăşeşte 5 ani de la data de expirare a certificatului existent înainte de acordarea prelungirii sale. … (8) Un certificat emis unei nave angajate în voiajuri scurte, care nu a fost prelungit conform prevederilor prezentului articol, poate fi prelungit de ANR sau de organizaţia recunoscută autorizată pentru o perioadă de graţie de până la o lună de la data de expirare indicată în acest certificat. Atunci când inspecţia de reînnoire este finalizată, noul certificat va fi valabil până la o dată care nu va depăşi 5 ani de la data de expirare a certificatului existent înainte de acordarea prelungirii sale. … (9) Un certificat emis conform prevederilor art. 12 sau 17 încetează a mai fi valabil în unul dintre următoarele cazuri: … a) dacă inspecţiile corespunzătoare nu sunt finalizate în decursul perioadelor prevăzute la art. 13 alin. (1); sau … b) la transferarea unei nave care arborează pavilionul român sub pavilionul altui stat. … (10) În cazul acordării dreptului de arborare a pavilionului român unei nave care a deţinut un certificat emis de Administraţia unui stat parte la anexa IV revizuită, ANR sau, după caz, organizaţia recunoscută autorizată va emite un nou certificat numai dacă inspectorii acestora constată că: … a) nava şi echipamentul său sunt într-o stare care demonstrează că nava este aptă pentru a ieşi în mare fără a prezenta un eventual pericol pentru mediul marin; şi … b) nava, echipamentul, instalaţiile, amenajările şi materialele care fac obiectul inspecţiei nu au suferit modificări importante fără aprobarea respectivei Administraţii, cu excepţia simplei înlocuiri a unor astfel de echipamente sau instalaţii. … (11) În cazul navelor prevăzute la alin. (10), ANR poate solicita Administraţiei statului parte la anexa IV revizuită, în decurs de 3 luni de la data acordării dreptului de arborare a pavilionului român, transmiterea, cât mai curând posibil, a copiei certificatului care a existat la bordul navei înaintea transferului şi, dacă este posibil, a copiilor rapoartelor de inspecţie corespunzătoare. … (12) Atunci când o navă care a arborat pavilionul român se transferă la pavilionul unui alt stat parte la anexa IV revizuită, ANR, la solicitarea respectivului stat, efectuată în termen de cel mult 3 luni de la efectuarea transferului, va transmite copiile certificatului care a existat la bordul navei înaintea transferului şi, dacă este posibil, copiile rapoartelor de inspecţie corespunzătoare. … (13) În cazul transferurilor navelor între statele membre ale Uniunii Europene, în plus se aplică în mod corespunzător şi prevederile Regulamentului (CE) nr. 789/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 aprilie 2004 privind transferul în alt registru al cargoboturilor şi al navelor de pasageri în interiorul Comunităţii şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 613/91 al Consiliului. …  + 
Capitolul VIActivitatea de control(Regula 13 din anexa IV revizuită) + 
Secţiunea 1Controlul statului pavilionului + 
Articolul 19(1) Navele care fac obiectul prezentelor norme metodologice, care arborează pavilionul român şi care se află în condiţii de exploatare, pot fi controlate oricând asupra modului în care sunt respectate prevederile anexei IV revizuite de către inspectorii ANR, în oricare dintre porturile româneşti sau străine în care se află acestea. Inspectorii ANR întocmesc un raport de inspecţie, iar în cazul în care constată că nava nu corespunde prevederilor anexei IV revizuite, pot propune retragerea certificatului, dacă nu se iau măsuri de remediere. … (2) În cazul în care inspecţia se face într-un port al unui stat parte la anexa IV revizuită, ANR va informa corespunzător autoritatea competentă a statului portului asupra constatărilor făcute şi măsurilor întreprinse. … (3) Prevederile cuprinse la alin. (1) şi (2) se completează cu dispoziţiile aplicabile prevăzute în legislaţia naţională în vigoare privind controlul statului pavilionului. …  + 
Secţiunea a 2-aControlul statului portului (PSC) + 
Articolul 20(1) Orice navă căreia i se aplică prevederile anexei IV revizuite, care nu arborează pavilionul român şi care se află în unul dintre porturile româneşti sau terminalele din larg aflate sub jurisdicţia României, poate fi inspectată de inspectorii PSC din cadrul ANR, în scopul verificării aplicării cerinţelor de operare prevăzute în respectiva anexă. … (2) Inspecţiile de control se efectuează: … a) atunci când există motive evidente pentru a se considera că echipajul sau comandantul navei nu este familiarizat cu procedurile esenţiale aplicabile la bord cu privire la prevenirea poluării cu ape uzate; sau … b) atunci când se impun angajamentele rezultate din memorandumurile de înţelegere privind activitatea de PSC încheiate de România cu alte state părţi la anexa IV revizuită. … (3) În cazul navelor care arborează pavilionul unui stat parte la anexa IV revizuită, inspecţia de control trebuie să se limiteze numai la verificarea existenţei la bord a certificatului valabil, dacă nu există motive serioase pentru a se crede că starea navei sau a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ faţă de datele înscrise în respectivul certificat şi dacă nu există motive evidente pentru a se considera că echipajul sau comandantul navei nu este familiarizat cu procedurile esenţiale aplicabile la bord cu privire la prevenirea poluării cu ape uzate. … (4) În cazul în care nava nu are un certificat valabil sau starea ei ori a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ faţă de datele înscrise în respectivul certificat, ANR va lua măsurile necesare pentru a se asigura că nava nu va continua voiajul decât atunci când este efectiv aptă pentru a ieşi în mare fără a prezenta o posibilă ameninţare de a produce daune mediului marin. Totuşi, ANR poate permite respectivei nave să părăsească portul sau terminalul din larg în scopul deplasării la cel mai apropiat şantier de reparaţii existent. … (5) În cazurile prevăzute la alin. (4) ANR va informa Administraţia statului parte la anexa IV revizuită care a acordat dreptul de arborare a pavilionului respectivei nave şi se va consulta cu aceasta asupra măsurilor pe care urmează să le întreprindă. … (6) În cazul în care nava controlată arborează pavilionul unui stat care nu este parte la anexa IV revizuită, inspectorii PSC din cadrul ANR se vor asigura că nava controlată respectă prevederile anexei IV revizuite într-o măsură suficient de mare pentru a nu se considera că această navă beneficiază de condiţii mai favorabile decât navele care arborează pavilionul unui stat parte. … (7) Prevederile cuprinse în alin. (1)-(6) se completează cu dispoziţiile aplicabile prevăzute în legislaţia naţională privind PSC. …  + 
Articolul 21(1) Navele cărora li se aplică prevederile anexei IV revizuite, care arborează pavilionul român şi care se află în porturile sau terminalele din larg aflate sub jurisdicţia unui stat parte la anexa IV revizuită, au obligaţia să permită efectuarea de inspecţii de către inspectorii PSC din respectivul stat. Inspecţia trebuie să se limiteze numai la verificarea existenţei la bord a certificatului valabil, dacă nu există motive serioase pentru a se considera că starea navei sau a echipamentelor sale diferă în mod semnificativ faţă de datele înscrise în respectivul certificat şi dacă nu există motive evidente pentru a se considera că echipajul ori comandantul navei nu este familiarizat cu procedurile esenţiale aplicabile la bord cu privire la prevenirea poluării cu ape uzate. … (2) În cazul în care asupra unei nave care arborează pavilionul român se aplică măsura reţinerii într-un port sau terminal din larg al unui stat parte la anexa IV revizuită, necesară pentru a se asigura că nava nu va continua voiajul decât atunci când este aptă pentru a ieşi în mare fără a prezenta o posibilă ameninţare de a produce daune mediului marin, comandantul navei respective va anunţa ANR şi, după caz, organizaţia recunoscută autorizată care a emis navei certificatul. … (3) Nava care arborează pavilionul român căreia i s-a aplicat măsura reţinerii într-un port sau terminal al unui stat parte la anexa IV revizuită, după informarea ANR şi, după caz, a organizaţiei recunoscute autorizate care a emis navei certificatul, poate solicita permisiunea de a părăsi portul sau terminalul din larg în scopul deplasării la cel mai apropiat şantier de reparaţii existent pentru remedierea nonconformităţilor descoperite de inspectorii PSC. …  + 
Capitolul VIIDescărcarea apelor uzate şi instalaţii de primire a apelor uzate(regulile 11, 12 şi 12 bis din anexa IV revizuită)–––Titlul capitolului VII a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012. + 
Articolul 22(1) Prevederile prezentului articol se aplică la descărcarea apelor uzate din navele care arborează pavilionul român, altele decât navele de pasageri, în toate zonele şi la descărcarea apelor uzate din navele de pasageri în afara zonelor speciale. … (2) Sub rezerva prevederilor regulii 3 din anexa IV revizuită, este interzisă descărcarea apelor uzate în mare din navele şi în circumstanţele prevăzute la alin. (1), cu excepţia următoarelor cazuri: … a) nava descarcă ape uzate după malaxare şi dezinfectare, folosind un sistem aprobat de către ANR în conformitate cu regula 9.1.2 din anexa IV revizuită, la o distanţă mai mare de 3 mile marine de uscatul cel mai apropiat, sau ape uzate care nu sunt malaxate ori dezinfectate la o distanţă mai mare de 12 mile marine de uscatul cel mai apropiat, cu condiţia ca, în orice caz, apele uzate care au fost depozitate în tancurile de colectare sau apele uzate provenind din spaţiile în care sunt animale vii să nu fie descărcate dintr-o dată, ci cu un debit moderat, cu nava în marş cu o viteză de cel puţin 4 noduri. Rata de descărcare trebuie să fie aprobată de ANR sau de o organizaţie recunoscută autorizată. Aprobarea ratei de descărcare de către ANR sau de către organizaţia recunoscută se face pe baza prevederilor cuprinse în apendicele nr. 4, elaborate pe baza normelor adoptate de IMO prin Rezoluţia MEPC.157(55). Documentul prin care se aprobă rata/ratele de descărcare trebuie păstrat la bordul navei şi trebuie prezentat în timpul efectuării inspecţiilor sau al controalelor; sau … b) nava are în exploatare o instalaţie de tratare a apelor uzate aprobată, care a fost certificată de către un organism notificat ca fiind conformă cu cerinţele de exploatare prevăzute în regula 9.1.1 din anexa IV revizuită, şi efluentul nu lasă materii solide plutitoare vizibile pe apa din jur şi nici nu produce decolorarea acesteia. … (3) Prevederile alin. (2) nu se aplică navelor prevăzute la alin. (1) care operează în sau sunt în trecere prin apele aflate sub jurisdicţia unui stat şi îşi descarcă apele uzate în conformitate cu cerinţe mai puţin severe care ar putea fi impuse de acel stat. … (4) Interdicţia prevăzută la alin. (2), împreună cu excepţiile din toate cazurile enumerate, este aplicabilă şi tuturor navelor care operează în apele aflate sub jurisdicţia României sau care le traversează, cu precizarea ca echipamentele şi instalaţiile respective să fie aprobate/certificate de Administraţia statului pavilionului sau de o organizaţie recunoscută de această Administraţie, dacă acest stat este stat parte la anexa IV revizuită. … (5) În cazul în care se constată nerespectarea modalităţilor de descărcare a apelor uzate în apele aflate sub jurisdicţia României, inspectorii ANR vor lua măsurile prevăzute de legislaţia naţională aplicabilă. … –––Art. 22 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012. + 
Articolul 23(1) Prevederile prezentului articol se aplică navelor de pasageri care arborează pavilionul român la descărcarea apelor uzate în cadrul unei zone speciale. … (2) Sub rezerva prevederilor regulii 3 din anexa IV revizuită, descărcarea apelor uzate dintr-o navă aflată în circumstanţa prevăzută în alin. (1) este interzisă: … a) pentru navele de pasageri noi la 1 ianuarie 2016 sau după această dată, sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al regulii 12 bis din anexa IV revizuită; şi … b) pentru navele de pasageri existente la 1 ianuarie 2018 sau după această dată, sub rezerva prevederilor paragrafului 2 al regulii 12 bis din anexa IV revizuită, … cu excepţia situaţiilor în care următoarele condiţii sunt îndeplinite: nava are în exploatare o instalaţie de tratare a apelor uzate aprobată, care a fost certificată de către ANR ca fiind conformă cu cerinţele de exploatare prevăzute în regula 9.2.1 din anexa IV revizuită, şi efluentul nu lasă materii solide plutitoare vizibile pe apa din jur şi nici nu produce decolorarea acesteia.–––Art. 23 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012. + 
Articolul 24Când apele uzate sunt amestecate cu deşeuri sau cu deşeuri de apă prevăzute în alte anexe ale MARPOL 73/78, cerinţele acelor anexe trebuie să fie îndeplinite suplimentar faţă de cerinţele prevăzute în anexa IV revizuită.–––Art. 24 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012. + 
Articolul 25(1) În toate porturile româneşti şi terminalele din largul mării aflate sub jurisdicţia României, care sunt vizitate de nave maritime cărora li se aplică prevederile anexei IV revizuite, administraţiile portuare respective au obligaţia să asigure instalaţii de primire pentru a satisface necesităţile navelor de a preda apele uzate stocate la bord. … (2) Preluarea apelor uzate trebuie să se facă cu mijloace adecvate, care pot fi cuplate la racordurile standard de descărcare cu care sunt dotate navele în conformitate cu prevederile regulii 10 din anexa IV revizuită, şi fără a provoca întârzieri excesive navelor. … (3) Comandanţii navelor care arborează pavilionul român au obligaţia să informeze ANR în situaţiile în care s-au aflat în porturile unor state părţi la anexa IV revizuită şi li s-au pus la dispoziţie instalaţii de primire a apelor uzate care nu corespundeau regulii 12 din anexa IV revizuită. … (4) ANR analizează sesizările primite în conformitate cu prevederile alin. (3) şi, dacă va considera că instalaţiile de primire respective sunt neadecvate, va întocmi informarea care se va prezenta la IMO, în conformitate cu prevederile paragrafului 2 al regulii 12 din anexa IV revizuită, informând în mod corespunzător ministerul. … (5) În cazul în care la minister se primesc din partea IMO sesizări prin care se semnalează instalaţii de primire a apelor uzate în porturile româneşti considerate ca fiind neadecvate, ministerul va analiza cazul şi va dispune măsurile corespunzătoare pentru conformarea cu prevederile paragrafului 1 al regulii 12 din anexa IV revizuită, pe care administraţia portuară respectivă are obligaţia să le pună în practică. … –––Art. 25 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012. + 
Articolul 26(1) Prevederile prezentului articol se vor aplica numai în cazul în care în apele aflate sub jurisdicţia României se va desemna potrivit prevederilor regulii 5 bis din anexa IV revizuită o zonă specială. … (2) Administraţiile porturilor mărginite de o zonă specială sau care sunt amplasate într-o astfel de zonă specială au obligaţia, în cazul în care porturile respective sunt vizitate de nave de pasageri, să asigure ca acele porturi să fie prevăzute cu instalaţii de primire a apelor uzate, adecvate pentru a răspunde nevoilor acelor nave, şi care să fie operate astfel încât să nu se producă întârzierea excesivă a acestora. … (3) ANR va notifica IMO măsurile luate de administraţiile porturilor în aplicarea alin. (2), precum şi data de la care instalaţiile de primire a apelor uzate de la navele de pasageri vor fi în funcţiune, informând în mod corespunzător ministerul. … (4) Până la notificarea emisă de către IMO celorlalte părţi la anexa IV revizuită, menţionată în regula 12 bis paragraful 2 din anexa IV revizuită, navele care navighează în zona specială trebuie să se conformeze cerinţelor regulii 11.1 din anexa IV revizuită. … –––Art. 26 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012. + 
Articolul 26^1Notificările emise de către IMO privind zonele speciale din străinătate şi instalaţiile de primire a apelor uzate pentru navele de pasageri aferente acestor zone, care sunt primite de minister sau de către ANR, vor fi aduse la cunoştinţa navelor care arborează pavilionul român prin avize către navigatori emise de către ANR. Până la stabilirea datei conform regulii 12 bis paragraful 2 din anexa IV revizuită, navele care navighează în zona specială trebuie să se conformeze cerinţelor regulii 11.1 din anexa IV revizuită.–––Art. 26^1 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012. + 
Articolul 27Prevederile prezentului capitol se completează cu dispoziţiile aplicabile prevăzute în legislaţia naţională privind instalaţiile portuare de primire a deşeurilor generate de nave.–––Art. 27 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012. + 
Capitolul VIIIInstrucţiuni de exploatare şi întreţinere a navelor care arborează pavilionul român(MSC/Circ. 648 din 6 iunie 1994 – Instrucţiuni pentru operarea, inspectarea şi întreţinerea sistemelor de ape uzate ale navelor) + 
Articolul 28Companiile de navigaţie care operează nave care arborează pavilionul român şi cărora li se aplică prevederile anexei IV revizuite trebuie să instruiască comandanţii şi echipajele acestora pentru a examina periodic sistemul de ape uzate instalat la bordul fiecărei nave în vederea evaluării riscului pătrunderii gazelor toxice şi/sau inflamabile, produse în acest sistem, către spaţiile de lucru şi cele de locuit. + 
Articolul 29Se recomandă ca examinarea sistemului de ape uzate să se realizeze cel puţin o dată pe an şi ori de câte ori sunt depistate condiţii nesatisfăcătoare. Examinarea ar trebui să includă:a) desfacerea capacelor de inspecţie a tancurilor de colectare a apelor uzate şi, dacă este necesar, curăţarea oricăror depuneri, dându-se o atenţie specială zonelor din spatele despărţiturilor interioare ale acestora; … b) examinarea vizuală a structurii tancurilor de colectare a apelor uzate, a eventualelor diviziuni interne şi a racordurilor de tubulatură; … c) verificarea elementelor sensibile, precum dispozitivele de măsurare a nivelului apelor uzate în tanc şi valvulele montate pe acesta; … d) verificarea modului de funcţionare a tuturor sistemelor de transvazare a apelor uzate din tancul de colectare; … e) verificarea sistemului de distribuţie a aerului pentru depistarea eventualelor scurgeri de aer şi pentru determinarea stării duzelor sau a celorlalte elemente de difuzare a aerului în apele uzate; … f) verificarea suflantelor de aer pentru a determina dacă presiunea de lucru este între limitele permise; … g) verificarea funcţionării ventilatoarelor instalaţiei de ventilare a tancurilor de colectare a apelor uzate; … h) verificarea tuturor tubulaturilor de scurgere pentru depistarea unor eventuale neetanşeităţi la apă/gaze, în special în spaţiile de locuit, precum şi a lentilelor de apă din sifoanele toaletelor şi/sau a trapelor de închidere pentru prevenirea intrării gazelor din apele uzate în încăperile unde sunt amplasate toalete; … i) verificarea fixării tuturor aparatelor şi dispozitivelor sanitare pentru a preveni sau depista eventualele mişcări relative dintre acestea şi tubulatura de scurgere a apelor uzate; … j) verificarea funcţionării eficiente a fiecărei toalete, a dispozitivelor de etanşare la gaze şi a dispozitivelor pentru reumplerea bazinelor pentru apa de spălare a acestora; … k) verificarea aerisirii instalaţiei de scurgere a apelor uzate pentru depistarea unor eventuale obturări ale gurilor de aerisire sau a formării de dopuri pe aceasta ori a creării vacuumului care produce absorbţia lentilelor de apă din sifoane, precum şi a menţinerii autodrenajului acesteia la orice unghi de înclinare prevăzută, transversală sau longitudinală, a navei; … l) verificarea instalaţiilor de ventilare a spaţiilor în care sunt amplasate toalete sau alte elemente ale instalaţiei de ape uzate. O atenţie specială se recomandă a se acorda deschiderilor pentru extragerea aerului în scopul de a se asigura că acestea sunt curate şi nu sunt obturate cu praf, scame, puf şi altele asemenea. Se recomandă verificarea reglajelor dispozitivelor montate pe deschiderile de extragere a aerului, pentru funcţionarea echilibrată a acestei instalaţii şi asigurarea ventilării fiecărei încăperi. Se recomandă verificarea tuturor unităţilor de extracţie pentru a se asigura că acestea nu pot fi blocate sub niciun motiv. …  + 
Articolul 30Se recomandă ca utilizarea substanţelor de curăţare şi de dezinfectare a toaletelor să se facă în măsura în care acestea nu distrug bacteriile care asigură procesele aerobice care se produc în tancurile de colectare a apelor uzate. Trebuie urmate recomandările producătorilor instalaţiei de tratare a apelor uzate în privinţa caracteristicilor şi cantităţilor substanţelor de curăţare şi de dezinfectare utilizate. + 
Articolul 31Companiile de navigaţie care operează nave care arborează pavilionul român trebuie să:a) informeze comandantul, ofiţerii şi tot echipajul asupra pericolelor pe care le prezintă gazele emise de instalaţiile de ape uzate dacă acestea pătrund în spaţiile de lucru şi în cele de locuit; … b) instituie la bordul acestora o procedură operaţională în baza căreia se realizează raportarea şi înregistrarea verificărilor efectuate şi a lucrărilor de întreţinere executate la sistemele de ape uzate, precum şi măsurile luate în cazurile în care sunt sesizate la bord emanaţii de gaze urât mirositoare sau cu miros de mucegai; … c) instruiască personalul care execută la bordul navei lucrări de întreţinere sau de reparaţii la instalaţiile de ape uzate asupra pericolelor produse de gazele sărăcite de oxigen, toxice inflamabile care se pot găsi în tancurile de colectare sau în tubulatură şi să ia măsurile necesare corespunzătoare pentru lucrul în spaţii închise. …  + 
Capitolul IXInstrucţiuni de supraveghere a navelor care se află în apele aflate sub jurisdicţia României + 
Articolul 32Căpităniile portuare au obligaţia să supravegheze navele cărora li se aplică prevederile anexei IV revizuite aflate în zonele de jurisdicţie alocate şi, în măsura în care le este posibil, să constate dacă aceste nave respectă modalităţile de descărcare a apelor uzate în mare sau în apele navigabile aflate în zona de jurisdicţie a respectivei căpitănii portuare, permise în conformitate cu regula 11 din această anexă. + 
Articolul 33În cazul în care se constată nerespectarea modalităţilor de descărcare a apelor uzate în mare, căpitanul şef al portului în zona de jurisdicţie în care s-a aflat nava va întreprinde măsurile legale privind reţinerea navei şi va informa autorităţile de mediu. + 
Capitolul XDispoziţii finale + 
Articolul 34Apendicele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.–––Art. 34 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.186 din 11 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 31 iulie 2014. + 
Apendice 1–––––-la normele metodologice––––––––Standarde internaţionale pentru efluent şi metode de încercarepentru instalaţii de tratare a apelor uzate + 
Articolul 1Prezentul apendice la normele metodologice este elaborat cu respectarea recomandărilor privind:a) standardele internaţionale pentru efluent pentru instalaţii de tratare a apelor uzate; şi … b) liniile directoare pentru încercările de performanţă pentru instalaţii de tratare a apelor uzate cu referire la standardele pentru efluent, adoptate prin Rezoluţia MEPC.2(VI) din 3 decembrie 1976 a IMO. …  + 
Secţiunea 1Standarde internaţionale pentru efluent + 
Articolul 2Standardele pentru efluent din prezentul apendice se aplică instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bordul navelor care arborează pavilionul român, instalate până la 1 ianuarie 2010. + 
Articolul 3(1) Instalaţia de tratare a apelor uzate trebuie să asigure îndeplinirea următoarelor cerinţe atunci când este încercată pentru obţinerea Certificatului de încercare de tip din partea ANR sau a organizaţiei recunoscute autorizate: … a) standardul pentru microorganismele de tipul coli: … a. media geometrică a numărului de microorganisme de tipul coli din eşantioanele de efluent prelevate în timpul perioadei de încercări ar trebui să nu depăşească 250 microorganisme/100 ml (cel mai probabil număr), aşa cum a fost determinată prin analiza fermentaţiei în tuburi multiple sau printr-o altă procedură analitică echivalentă;b) standardul pentru materii solide în suspensie: … (i) în cazul în care instalaţia este încercată la uscat/la uzina constructoare: media geometrică a conţinutului total de materii solide în suspensie din eşantioanele de efluent prelevate în timpul perioadei de încercări trebuie să nu depăşească 50 mg/litru;(ii) în cazul în care instalaţia este încercată la bordul navei: media geometrică a conţinutului total de materii solide în suspensie din eşantioanele de efluent prelevate în timpul perioadei de încercări trebuie să nu depăşească 100 mg/litru peste conţinutul de materii solide în suspensie din apa ambientală, utilizată pentru spălarea instalaţiilor.Se recomandă ca analizele pentru determinarea conţinutului de materii solide în suspensie din eşantioanele de efluent să se facă în conformitate cu standardul STAS 6953-81 "Ape de suprafaţă şi ape uzate. Determinarea conţinutului de materii în suspensie, a pierderii la calcinare şi a reziduului de calcinare" sau cu altul echivalent;c) standardul pentru necesarul biochimic de oxigen pentru 5 zile, notat [BOD(5)]: media geometrică a necesarului biochimic de oxigen pentru 5 zile al eşantioanelor de efluent prelevate în timpul perioadei de încercări trebuie să nu depăşească 50 mg/litru. … (2) ANR va aproba instalaţiile de tratare a apelor uzate care sunt concepute să reducă atât substanţele organice solubile, cât şi pe cele insolubile, cu condiţia să fie respectate aceste standarde. … (3) ANR va acorda aprobarea de tip pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate care demonstrează prin programul de încercări convenit că îndeplinesc parametrii prevăzuţi la alin. (1). …  + 
Secţiunea a 2-aMetode de încercare pentru instalaţii de tratare a apelor uzate + 
Articolul 4(1) Instalaţia de tratare a apelor uzate trebuie să fie încercată la uzina constructoare sau la navă, după un program de probe pus de acord cu ANR sau cu organizaţia recunoscută autorizată. … (2) Programul de probe va trebui să fie astfel conceput încât să ia în consideraţie următoarele aspecte pentru: … a) calitatea apelor uzate neprelucrate: … (i) pentru instalaţiile încercate la uzina constructoare: apele uzate neprelucrate care intră în instalaţie ar trebui să fie ape uzate recente care conţin materii fecale, urină, hârtie igienică şi apă de spălare la care, pentru scopul încercării, a fost adăugat noroi primar de ape uzate, pentru a se obţine o concentraţie de materii solide în suspensie minimă de 500 mg/litru;(ii) pentru instalaţiile încercate la bordul navei: apele uzate neprelucrate care intră în instalaţie pot fi ape uzate generate la bordul navei în condiţii normale de operare;b) durata încercărilor: … – durata încercărilor trebuie să fie de 10 zile după ce instalaţia a atins parametrii stabili de funcţionare;c) condiţii de încărcare: … (i) instalaţia trebuie să fie încercată în condiţii de încărcare volumetrică medie, minimă şi maximă în conformitate cu specificaţiile producătorului;(ii) măsurătorile parametrilor efluentului prevăzuţi la art. 2 trebuie făcute la încărcarea volumetrică: zero, maxim, minim şi mediu;(iii) în Certificatul de încercare de tip, ANR sau organizaţia recunoscută va înscrie domeniul factorului de încărcare în care au fost înregistrate valori admisibile ale parametrilor măsuraţi;d) metodele de prelevare a eşantioanelor şi frecvenţa prelevării: … (i) instalaţia trebuie astfel montată încât prelevarea eşantioanelor să fie facilitată;(ii) prelevarea eşantioanelor trebuie astfel făcută încât modul de prelevare şi frecvenţa prelevării să fie revelatoare pentru calitatea efluentului;(iii) frecvenţa prelevării trebuie astfel stabilită încât aceasta să ţină cont de timpul în care apele uzate neprelucrate stau în instalaţia de tratare;(iv) se vor preleva minimum 40 de eşantioane de efluent pentru a se putea face o analiză statistică a datelor, respectiv media geometrică, maximul, minimul, abaterea şi altele asemenea;(v) se va preleva un număr de eşantioane din apele uzate neprelucrate suficient de mare pentru a se obţine dintre acestea un număr relevant care să aibă concentraţia prevăzută la lit. a);(vi) se vor neutraliza toate categoriile de substanţe dezinfectante reziduale din eşantioanele de ape uzate neprelucrate pentru a se evita alterarea rezultatelor procesului de tratare realizat de instalaţie;e) încercările analitice ale efluentului: … – în afară de parametrii prevăzuţi la art. 1 pentru care sunt stabilite valori de referinţă, în cadrul încercărilor se vor măsura şi înregistra şi alţi parametri, precum: materii solide totale, materii volatile, sedimente, turbiditate, fosfor total, pH, carbon organic total, microorganisme de tipul coli total, streptococi fecali;f) reziduurile de substanţe dezinfectante: … (i) la determinarea conţinutului de microorganisme de tipul coli se recomandă utilizarea ozonului, radiaţiei ultraviolete sau a oricăror alte substanţe dezinfectante care vor minimiza efectele potrivnice mediului;(ii) în cazul în care se utilizează clorul ca substanţă dezinfectantă, se recomandă ca conţinutul rezidual al acestuia în efluent să fie cât mai scăzut posibil;g) consideraţiile de scară: … (i) se vor accepta pentru încercări numai instalaţiile la scara 1:1;(ii) în cazul unor instalaţii unicat sau care au dimensiuni foarte mari, se vor face încercări numai pe prototip;(iii) acolo unde va fi posibil, se vor face încercări de confirmare pe instalaţia finală;h) salinitate şi temperatură: … (i) încercările se vor face pentru domenii ale salinităţii şi temperaturii efluentului specificate de producător, cu condiţia ca acestea să fie corespunzătoare zonelor de navigaţie ale navelor pe care se montează respectivele instalaţii;(ii) în cazul în care se stabilesc limite de funcţionare sub aceste aspecte, respectivele limite se vor înscrie în Certificatul de încercare de tip;i) înclinări şi vibraţii: … (i) pe cât posibil, încercările se vor efectua în condiţii care să simuleze înclinările obişnuite întâlnite la bordul navelor maritime, datorate oscilaţiilor;(ii) se vor supune încercărilor la şoc şi vibraţii senzorii şi dispozitivele de control pentru a se verifica dacă acestea sunt potrivite pentru utilizarea pe navele maritime;j) alte aspecte: … (i) se va verifica dacă pe instalaţia de tratare a apelor uzate este fixată ferm o etichetă pe care să fie înscrise într-o manieră rezistentă tipul şi modelul instalaţiei, precum şi numele producătorului;(ii) se va verifica dacă manualele de operare şi întreţinere furnizate de producător sunt adecvate şi complete;(iii) se vor examina caracteristicile tuturor instrumentelor şi aparaturii utilizate la încercări înainte de începerea programului de probe pentru a se asigura că toate acestea sunt compatibile între ele. + 
Secţiunea a 3-aInspecţii periodice ale instalaţiilor de tratare a apelor uzate + 
Articolul 5Instalaţia de tratare a apelor uzate trebuie să fie supusă inspecţiilor periodice de către inspectorii ANR în cadrul procedurii de certificare/avizare/reînnoire a Certificatului internaţional pentru prevenirea poluării cu ape uzate, pentru a se convinge că acest echipament continuă să funcţioneze în conformitate cu cerinţele cuprinse în anexa IV revizuită. + 
Apendice 2–––––-la normele metodologice––––––––Standarde internaţionale revizuite pentru efluentşi metode de încercare revizuite pentru instalaţiide tratare a apelor uzate + 
Articolul 1Prezentul apendice la normele metodologice este elaborat cu respectarea Liniilor directoare revizuite privind implementarea standardelor pentru efluent şi încercările de performanţă pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate, adoptate prin Rezoluţia MEPC.159(55) din 13 octombrie 2006 a IMO. Prin Rezoluţia MEPC.159(55) se anulează Recomandările privind standardele internaţionale pentru efluent şi liniile directoare pentru încercările de performanţă pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate care au făcut obiectul Rezoluţiei MEPC.2(VI). + 
Secţiunea 1Standarde internaţionale pentru efluent + 
Articolul 2(1) Standardele pentru efluent din prezentul apendice se aplică instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bordul navelor care arborează pavilionul român, instalate la 1 ianuarie 2010 sau după această dată. … (2) Expresia Instalaţii de tratare a apelor uzate de la bordul navelor instalate la 1 ianuarie 2010 sau după această dată se interpretează după cum urmează: … a) instalaţii de la bordul navelor a căror chilă a fost pusă sau care sunt într-un stadiu de construcţie echivalent la 1 ianuarie 2010 sau după această dată; … b) pentru nave aflate în funcţiune înainte de 1 ianuarie 2010, instalaţii noi cu data contractuală de livrare la navă la 1 ianuarie 2010 sau după această dată ori, în absenţa unei date contractuale de livrare, instalaţiile livrate efectiv către navă la 1 ianuarie 2010 sau după această. …  + 
Articolul 3(1) Pentru ca ANR sau organizaţia recunoscută autorizată să emită Certificatul de aprobare de tip pentru o instalaţie de tratare a apelor uzate, aceasta trebuie să producă un efluent ai cărui parametri măsuraţi în perioada de încercare îndeplinesc următoarelor cerinţe: … a) standardul pentru organisme coliforme termotolerante: … – media geometrică a numărului de organisme coliforme termotolerante prezente în eşantioanele de efluent prelevate în perioada de încercare nu trebuie să depăşească 100 de organisme coliforme termotolerante la 100 ml, ca urmare a determinării utilizând ca metode de analiză filtrarea prin membrană, fermentarea în tuburi multiple sau o metodă analitică echivalentă;b) standardul pentru materii solide în suspensie (TSS): … (i) în cazul în care instalaţia este încercată la uscat/la uzina constructoare, media geometrică a conţinutului total de materii solide în suspensie din eşantioanele de efluent prelevate în perioada de încercare trebuie să nu depăşească 35 mg/l;(ii) în cazul în care instalaţia este încercată la bordul navei, conţinutul total maxim de materii solide în suspensie din eşantioanele de efluent prelevate în perioada de încercare poate fi ajustat pentru a se ţine cont de conţinutul de materii solide în suspensie al apei de spălare. În cazul în care producătorul instalaţiei optează ca la încercări să se ţină cont de conţinutul de materii solide în suspensie al apei de spălare pentru a se ajusta conţinutul total maxim de particule solide în suspensie (TSS), atunci se va stabili ca în perioada de încercare să se efectueze şi un număr de prelevări din apa de spălare suficient de mare pentru a obţine o medie geometrică exactă care să poată fi utilizată drept ajustare (definită x). TSS maxim admisibil nu ar trebui, în niciun caz, să fie mai mare decât 35 plus x mg/l.Încercările trebuie efectuate prin una dintre următoarele metode:1. filtrarea eşantioanelor reprezentative printr-o membrană-filtru de 0,45 microni, uscare la 105°C şi cântărire; sau2. centrifugarea unui eşantion reprezentativ (pentru cel puţin 5 minute cu o acceleraţie medie de 2800-3200 g), uscare la cel puţin 105°C şi cântărire; sau3. alt standard de încercare echivalent acceptat pe plan internaţional;c) standardul pentru necesarul biochimic de oxigen şi necesarul chimic de oxigen: … – instalaţia de tratare a apelor uzate trebuie să fie astfel proiectată încât să reducă atât substanţele organice solubile, cât şi pe cele insolubile pentru a respecta cerinţa ca media geometrică a necesarului biochimic de oxigen pe 5 zile [BOD(5)] a eşantioanelor de efluent prelevate în perioada de încercare să nu depăşească 25 mg/l şi necesarul chimic de oxigen (COD) să nu depăşească 125 mg/l. Metoda de încercare recomandată este cea descrisă în Standardul ISO 15705:2002 pentru COD şi în Standardul ISO 5815:2003 pentru BOD(5) sau alte standarde de încercare echivalente, acceptate pe plan internaţional;d) standardul pentru pH: … – pH-ul eşantioanelor de efluent prelevate în perioada de încercare trebuie să fie cuprins între 6 şi 8,5;e) standardul pentru valorile nule sau inferioare limitei de detecţie: … – pentru organismele coliforme termotolerante, valorile nule ar trebui înlocuite cu o valoare de 1 organism coliform termotolerant/100 ml pentru a permite calcularea mediei geometrice. Pentru totalul de materii solide în suspensie, necesarul biochimic de oxigen şi necesarul chimic de oxigen, valorile inferioare limitei de detecţie trebuie înlocuite cu jumătate din limita de detecţie, pentru a permite calcularea mediei geometrice.(2) Modelul Certificatului de aprobare de tip care se emite de către ANR, împreună cu apendicele său sunt prezentate în anexa la prezentul apendice la normele metodologice. …  + 
Secţiunea a 2-aMetode de încercare pentru instalaţii de tratare a apelor uzate + 
Articolul 4(1) Instalaţia de tratare a apelor uzate trebuie să fie încercată la uzina constructoare sau la navă, după un program de probe pus de acord cu ANR ori cu organizaţia recunoscută autorizată. În cazul în care instalaţia de tratare a apelor uzate a fost încercată la uzina constructoare, inspecţia iniţială la navă trebuie să includă montajul şi punerea în funcţiune a instalaţiei de tratare a apelor uzate. … (2) Programul de probe va trebui să fie astfel conceput încât să ia în consideraţie următoarele aspecte pentru: … a) calitatea apelor uzate neprelucrate: … (i) pentru instalaţiile încercate la uzina constructoare: apele uzate neprelucrate care intră în instalaţie ar trebui să fie ape uzate recente care conţin materii fecale, urină, hârtie igienică şi apă de spălare la care, pentru scopul încercării, a fost adăugat noroi primar de ape uzate, pentru a se obţine o concentraţie minimă a totalului materiilor solide în suspensie, adaptată numărului de persoane şi sarcinii hidraulice pentru care instalaţia de tratare a apelor uzate va fi certificată. Încercarea trebuie să ia în considerare tipul sistemului (de exemplu, toalete cu vacuum sau gravitaţionale) şi orice apă sau apă gri care poate fi adăugată pentru spălare în apele uzate înainte de tratare. În orice caz, concentraţia totalului materiilor solide în suspensie în apele uzate utilizate la încercare trebuie să nu fie mai mică de 500 mg/l;(ii) pentru instalaţiile încercate la bordul navei: apele uzate neprelucrate care intră în instalaţie pot fi ape uzate generate la bordul navei în condiţii normale de operare;b) durata şi eşalonarea în timp a încercării: … (i) durata încercărilor trebuie să fie de 10 zile;(ii) începerea încercării după ce instalaţia a atins parametrii stabili de funcţionare;(iii) programarea încercării într-o manieră reprezentativă pentru:1. condiţiile normale de funcţionare;2. tipul sistemului;3. numărul de persoane deservit;4. sarcina hidraulică la care funcţionează;c) condiţii de încărcare: … (i) instalaţia trebuie să fie încercată în condiţii de încărcare volumetrică minimă, medie şi maximă. Instalaţia de tratare a apelor uzate trebuie să producă un efluent în conformitate cu standardele prevăzute în art. 2 la oricare dintre încărcările volumetrice minime, medii şi maxime la care a fost supusă încercării. Gama condiţiilor în care standardele efluentului au fost îndeplinite trebuie înregistrată în Certificatul de aprobare de tip;(ii) pentru încercarea la uzina constructoare, factorii de încărcare se stabilesc în conformitate cu specificaţiile producătorului. În figura 1 se prezintă frecvenţa de prelevare a eşantioanelor, care trebuie respectată pentru fiecare factor de încărcare. Totuşi, această frecvenţă este considerată o recomandare;(iii) pentru încercarea la bord încărcarea minimă este cea care rezultă din numărul de persoane aflate la bord atunci când nava se află legată la cheu în port, iar încărcările medii şi maxime sunt cele care rezultă ţinându-se cont de numărul de persoane de la bordul navei aflate pe mare şi de orele de servirea mesei şi de cele de efectuarea cartului;d) metodele de prelevare a eşantioanelor şi frecvenţa prelevării: … (i) instalaţia trebuie astfel proiectată şi executată încât prelevarea eşantioanelor să fie facilitată;(ii) prelevarea eşantioanelor trebuie astfel făcută încât modul de prelevare şi frecvenţa prelevării să fie relevante pentru calitatea efluentului. În figura 1 se prezintă frecvenţa recomandată pentru prelevarea eşantioanelor;(iii) frecvenţa prelevării trebuie astfel stabilită încât aceasta să ţină cont de timpul cât apele uzate neprelucrate stau în instalaţia de tratare;(iv) se vor preleva minimum 40 de eşantioane de efluent, pentru a se putea face o analiză statistică a datelor, respectiv media geometrică, maximul, minimul, abaterea şi altele asemenea;(v) se va preleva câte un eşantion din apele uzate neprelucrate, care se va analiza, pentru fiecare eşantion de efluent prelevat şi analizat, iar rezultatele trebuie să fie înregistrate pentru a verifica dacă sunt conforme cu standardele prevăzute la art. 2 alin. (1);(vi) în măsura în care este posibil şi dacă ANR sau organizaţia recunoscută autorizată va considera că este necesar, se vor preleva eşantioane suplimentare din apele uzate neprelucrate, precum şi din efluent pentru a lua în consideraţie marja de eroare posibilă;(vii) eşantioanele trebuie să fie conservate în mod adecvat înainte de efectuarea analizei, în mod special dacă va exista o întârziere semnificativă între momentul colectării şi momentul analizei sau în perioadele în care temperatura ambiantă este ridicată;(viii) se vor neutraliza toate categoriile de substanţe dezinfectante reziduale din eşantioanele de ape uzate neprelucrate la scurt timp după prelevarea acestora, pentru a se evita ca dezinfectantul să distrugă bacteriile sau să provoace oxidarea chimică a materiilor organice, alterând astfel rezultatele procesului de tratare realizat de instalaţie prin prelungirea în mod artificial a timpului de contact;(ix) concentraţia de clor, dacă este utilizat, precum şi pH-ul trebuie măsurate înainte de neutralizarea substanţelor dezinfectante reziduale;Figura 1–––––NOTĂ(CTCE)Figura 1 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 721 din 26 octombrie 2009, la pagina 38 (a se vedea imaginea asociată).Figura 1Factorii de încărcare hidraulică recomandaţi şi frecvenţa de prelevare a eşantioanelor pentru încercarea instalaţiilor de tratare a apelor uzate. Se pot modifica după cum este necesar pentru a lua în consideraţie caracteristicile fiecărei instalaţii de tratare a apelor uzate.e) încercările analitice ale efluentului: … – în afară de parametrii prevăzuţi la art. 2 alin. (1), pentru care sunt stabilite valori de referinţă, în cadrul încercărilor se vor măsura şi înregistra şi alţi parametri, precum: cantitatea de materii solide totale, materii solide volatile, materii solide care sedimentează, materii solide volatile în suspensie, turbiditatea, fosforul total, carbonul organic total, totalul organismelor de tipul coli şi de streptococi fecali;f) reziduurile de substanţe dezinfectante: … (i) pentru dezinfectare se recomandă utilizarea ozonului, radiaţiei ultraviolete sau a oricăror alte substanţe dezinfectante care au un efect potrivnic mediului redus la minim, fără însă a afecta respectarea standardului referitor la conţinutul de organisme coliforme termotolerante;(ii) în cazul în care se utilizează clorul ca substanţă dezinfectantă, se vor folosi cele mai bune metode tehnice pentru a menţine reziduurile acestui dezinfectant în efluent la o concentraţie mai mică decât 0,5 mg/l;g) consideraţiile de scară: … (i) se vor accepta pentru încercări numai instalaţiile la scara 1:1;(ii) ANR sau organizaţia recunoscută autorizată poate certifica o gamă de echipamente de mărimi diferite ale unui producător care utilizează principii şi tehnologii identice, dar trebuie să ţină cont de faptul că mărirea sau micşorarea dimensiunilor echipamentului poate să antreneze o limitare a performanţelor sale;(iii) în cazul unor instalaţii unicat sau care au dimensiuni foarte mari ori foarte mici, certificarea poate să se bazeze pe rezultatele încercărilor prototipului. Acolo unde va fi posibil, se vor face încercări de confirmare pe o astfel de instalaţie după ce aceasta a fost montată definitiv;h) încercarea instalaţiei de tratare a apelor uzate în mediul natural: … (i) ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să se asigure că instalaţia poate funcţiona în condiţii de înclinare în conformitate cu practicile de bord acceptabile la nivel internaţional;(ii) încercările pentru certificare trebuie să fie efectuate pentru toată gama de temperaturi şi de salinităţi specificată de producător, iar ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să se asigure că astfel de specificaţii sunt adecvate pentru condiţiile în care instalaţia trebuie să funcţioneze;(iii) componentele de reglaj şi de detecţie trebuie să fie supuse la încercări de mediu înconjurător pentru a verifica faptul că acestea sunt pretabile la folosinţă maritimă. În acest sens se utilizează specificaţiile de încercare descrise în partea a 3-a a Rezoluţiei MEPC.107(49) a IMO;(iv) orice fel de restricţii impuse privind condiţiile de funcţionare trebuie să fie consemnate în Certificatul de aprobare de tip;(v) ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie, de asemenea, să ceară producătorului să includă în manualele de funcţionare şi de întreţinere o listă cu produsele chimice şi materialele care pot fi utilizate pentru funcţionarea instalaţiei de tratare a apelor uzate;i) alte aspecte: … (i) se va verifica dacă pe instalaţia de tratare a apelor uzate este fixată ferm o etichetă pe care să fie înscrise într-o manieră rezistentă data fabricării şi orice restricţii referitoare la funcţionare sau la instalare, considerate ca necesare de către producător sau de către ANR sau organizaţia recunoscută autorizată;(ii) ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să examineze manualele de montaj, de operare şi de întreţinere ale producătorului pentru a verifica dacă acestea sunt corecte şi complete. Nava trebuie să aibă la bord în permanenţă un manual care descrie în detaliu procedurile operaţionale şi de întreţinere pentru instalaţia de tratare a apelor uzate;(iii) ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să examineze cu mare grijă mijloacele de care dispun facilităţile care realizează încercările, înainte de a le autoriza să participe la programul de încercări. De asemenea, trebuie făcute toate eforturile pentru a se asigura o anume uniformitate între diversele facilităţi în care se fac încercările. + 
Secţiunea a 3-aAspecte pentru faza operaţională + 
Articolul 5ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să se asigure, atunci când procedează la inspecţii de reînnoire şi suplimentare în concordanţă cu regulile 4.1.2 şi 4.1.3 din anexa IV revizuită, că instalaţia de tratare a apelor uzate continuă să îndeplinească cerinţele prevăzute în regula 4.1.1 din anexa IV revizuită. + 
Articolul 6ANR sau organizaţia recunoscută autorizată se va asigura că manualele întocmite în cadrul Sistemelor de Management al Siguranţei Navei în conformitate cu prevederile Codului de Management al Siguranţei conţin o secţiune pentru familiarizarea personalului de la bordul navei cu operarea şi întreţinerea instalaţiei de tratare a apelor uzate care corespunde cerinţelor din anexa IV revizuită. + 
Anexă––la apendicele nr. 2 la normele metodologice––––––––––––––-┌─────────┐│ SIGLA │ GUVERNUL ROMÂNIEI│ SAU │ GOVERNMENT OF ROMÂNIA│MONOGRAMA││ │ MINISTERUL TRANSPORTURILOR ŞI INFRASTRUCTURII│ BADGE │ MINISTRY OF TRANSPORT AND INFRASTRUCTURE│ OR ││ CIPHER │ Autoritatea Navală Română└─────────┘ Romanian Naval Authority             sau titlul oficial complet al organizaţiei recunoscute autorizate               or full designation of the authorized recognized organizationCertificat de aprobare de tip pentru instalaţiide tratare a apelor uzateCertificate of type approval for sewage treatment plantsPrin prezentul se certifică faptul că instalaţia de tratare a apelor uzate,This is to certify that the sewage treatment plant,Tip/Type ………………………………………………………..,având o sarcină hidraulică proiectată de ………. metri cubi pe zi (mc/zi),having a designed hydraulic loading of ………….cubic meters per day, (mc/day),o sarcină organică de ……… kg pe zi, necesarul biochimic de oxigen (BOD) şi cunoscută dreptan organic loading of ……… kg per day Biochemical Oxygen Demand (BOD) and of the design shown onproiectul nr. ………., fabricat de ……………….., a fostdrawings Nos ………… manufactured by …………….. has beenexaminată şi a fost supusă cu succes la încercările efectuate în conformitate cu Rezoluţiaexamined and satisfactorily teste din accordance with the Internaţional Maritime OrganizationMEPC.159(55) a Organizaţiei Maritime Internaţionale, confirmând că aceasta îndeplineşte cerinţeleresolution MEPC.159(55) to meet the operaţional requirements referred to in regulation 9.1.1 of Annex IVoperaţionale prevăzute în regula 9.1.1 a anexei IV a Convenţiei internaţionale pentru prevenireaof the Internaţional Convention for the Prevention of Pollution from Ships, 1973/78 as modified bypoluării de către nave, 1973/78, astfel cum a fost modificată prin Rezoluţia MEPC.115(51).resolution MEPC.115(51).Încercările instalaţiei de tratare a apelor uzate au fost efectuateThe tests on the sewage treatment plant were carried outla uscat la *) …………………………………………….ashore at *)la bordul navei la *) ………………………………………onboard at *)şi au fost finalizate la ……………………………………and completed on–––-*) Se şterge, după caz.*) Delete as appropriate.Instalaţia de tratare a apelor uzate a fost supusă încercării şi a produs un efluent care, la analiză, a dat următoarele rezultate:The sewage treatment plant was tested and produced an effluent which, on analysis, produces:(i) o medie geometrică a numărului de organisme coliforme termotolerante care nu a fost mai mare de 100 la 100 ml;(i) a geometric mean of no more than 100 thermotolerant coliforms/100 ml;(ii) o medie geometrică a cantităţii totale de particule solide în suspensie de 35 mg/l pentru încercările efectuate la uscat sau o cantitate totală maximă de particule solide în suspensie nu mai mare de 35 plus x mg/l pentru apa ambientală utilizată în scopul spălării, în cazul încercărilor efectuate la bordul navei;(ii) a geometric mean of total suspended solids of 35 mg/l if tested ashore or the maximum total suspended solids not exceeding 35 plus x mg/l for the ambient water used for flushing purposes if tested on board;(iiii) o medie geometrică a cererii biochimice de oxigen pentru 5 zile [BOD(5)] care nu a fost mai mare de 25 mg/l;(iii) a geometric mean of 5-day Biochemical Oxygen Demand [BOD(5)] of no more than 25 mg/l;(iv) o medie geometrică a cererii chimice de oxigen care nu a fost mai mare de 125 mg/l;(iv) a geometric mean of Chemical Oxygen Demand of no more than 125 mg/l;(v) un pH al efluentului cuprins între 6 şi 8,5.(v) pH of the effluent is between 6 and 8.5.Administraţia consideră că instalaţia de tratare a apelor uzate poate funcţiona la înclinări la unghiuri de 22,5° în orice plan în raport cu poziţia de funcţionare normală.The Administration is satisfied that the sewage treatment plant can operate at angles of inclination of 22.5° in any plane from the normal operating position.Detaliile încercărilor şi rezultatele obţinute sunt cuprinse în apendicele la prezentul certificat.Details of the tests and the results obtained are shown on the Appendix to this Certificate.O placă sau o etichetă durabilă care conţine numele producătorului, numărul tipului şi al seriei, sarcina hidraulică şi data fabricaţiei trebuie să fie aplicată pe fiecare instalaţie.A plate or durable label containing data of the manufacturer's name, type and serial numbers, hydraulic loading and date of manufacture is to be fitted on each sewage treatment plant.O copie a prezentului certificat trebuie să se găsească în permanenţă la bordul fiecărei nave echipate cu instalaţia descrisă mai sus.A copy of this Certificate shall be carried on board any ship equipped with the above described sewage treatment plant.    Ştampila oficială Semnătura …………………     Official stamp Signed                             Autoritatea Navală Română                             Romanian Naval Authority                             sau titlul oficial complet al organizaţiei                                     recunoscute autorizate                             or full designation of the authorized                                     recognized organization                             Data ……………………..                             Dated this …… day ……. of …… 20 ….┌─────────┐│ SIGLA ││ SAU ││MONOGRAMA│ Apendice la certificatul de aprobare de tip│ │ pentru instalaţii de tratare a apelor uzate│ BADGE │ Appendix to certificate of type approval│ OR │ for sewage treatment plants│ CIPHER │└─────────┘Rezultatele încercărilor şi detalii ale încercărilor efectuate pe eşantioane din instalaţia de tratare aTest results and details of tests conducted on samples from the sewage treatment plant in accordance withapelor uzate în conformitate cu Rezoluţia MEPC.159(55):resolution MEPC.159(55):*Font 8*    Tipul instalaţiei de tratare a apelor uzate ………    Sewage treatment plant, type    Produsă de ……………………………………    Manufactured by    Organizaţia care a efectuat încercarea …………..    Organization conducting the test    Sarcina hidraulică prevăzută …………………… mc pe zi    Designed hydraulic loading mc/day    Sarcina organică prevăzută …………………….. kg/zi BOD    Designed organic loading kg/day BOD    Numărul de eşantioane de efluent supuse încercării ………..    Number of effluent samples tested    Numărul de eşantioane de afluent supuse încercării ………..    Number of influent samples tested    Calitatea apelor uzate brute (afluentul) …………….. mg/l materii solide în suspensie    Raw sewage (influent) quality mg/l Total Suspended Solids    Sarcina hidraulică maximă …………………….. mc pe zi    Maximum hydraulic loading mc/day    Sarcina hidraulică minimă …………………….. mc pe zi    Minimum hydraulic loading mc/day    Sarcina hidraulică medie ……………………… mc pe zi    Average hydraulic loading mc/day    Media geometrică a cantităţii totale de materii solide în suspensie ……… mg/l    Geometric mean of total suspended solids mg/l    Media geometrică a numărului organismelor coliforme termotolerante ………. coliformi/100 ml    Geometric mean of the thermotolerant coliform count coliforms/100 ml    Media geometrică a BOD(5) ……………… mg/l    Geometric mean of BOD(5) mg/l    Tipul de dezinfectant utilizat ………………    Type of disinfectant used    Dacă este clor, reziduuri de clor:    If Chlorine – residual Chlorine:                – cantitatea maximă/Maximum …………………….. mg/l;                – cantitatea minimă/Minimum …………………….. mg/l;                – media geometrică/Geometric mean ……………….. mg/l.    Instalaţia a fost supusă încercării cu:    Was the sewage treatment plant tested with:      Apă dulce de spălare? ……………….. Da/Nu      Fresh water flushing? Yes/No*)      Apă sărată de spălare? ………………. Da/Nu      Salt water flushing? Yes/No*)      Apă dulce şi apă sărată de spălare? ………. Da/Nu      Fresh and salt water flushing? Yes/No*)      Apă gri adăugată? …………. Da – proporţia: …… /Nu      Greywater added? Yes – proportion: /No*)    A fost supusă instalaţia la încercările în mediu natural descrise în secţiunea 5.9a Rezoluţiei MEPC.159(55)?    Was the sewage treatment plant tested against the environmental conditions specifiedin section 5.9 of resolution MEPC.159(55)?      Temperatură …………………………….. Da/Nu*)      Temperature Yes/No*)      Umiditate ………………………………. Da/Nu*)      Humidity Yes/No*)      Înclinare ………………………………. Da/Nu*)      Inclination Yes/No*)      Vibraţii………………………………… Da/Nu*)      Vibration Yes/No*)      Fiabilitatea echipamentului electric şi electronic ……… Da/Nu*)      Reliability of electrical and electronic equipment Yes/No*)    Limitele şi condiţiile de operare impuse:    Limitations and the conditions of operation are imposed:      Salinitate …………………….      Salinity      Temperatură ……………………      Temperature      Umiditate ……………………..      Humidity      Înclinare ……………………..      Inclination      Vibraţii ………………………      Vibration    Rezultatele altor parametri supuşi încercărilor ……….    Results of other parameters tested    Ştampila oficială Semnătura/Signed ………..     Official stamp ANR sau organizaţia recunoscută autorizată                             RNA or authorized recognised organization ………                             Data/Dated this ……….. day of …….. 20…..––––*) Se şterge, după caz.*) Delete as appropriate. + 
Apendice 3–––––-la normele metodologice––––––––Certificat internaţional pentru prevenirea poluării cu ape uzateInternaţional sewage pollution prevention certificateEliberat în conformitate cu prevederile Convenţiei internaţionale din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin Protocolul din 1978 referitor la aceasta şi aşa cum a fost amendată prin Rezoluţia MEPC.115(51) şi Rezoluţia MEPC.200(62) (denumită în continuare "Convenţia"), sub autoritateaIssued under the provisions of the Internaţional Convention for the Prevention of Pollution from Ships, 1973, as modified by the Protocol of 1978 relating thereto, and as amended by Resolution MEPC.115(51) and Resolution MEPC.200(62), (hereinafter referred to as "the Convention") under the authority of theGuvernului RomânieiGovernment of Româniade către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii prin ………………………………..by Ministry of Transport and Infrastructure by(Autoritatea Navală Română sau titlul oficial complet al organizaţiei recunoscute autorizate)(Romanian Naval Authority or full designation of the authorized recognized organization)*Font 7*  Caracteristicile navei  Particulars of ship  Numele navei ………………………. Tonaj brut ……..  Name of ship Gross tonnage  Numărul sau literele distinctive …….. Numărul de persoane pe care nava  Distinctive number or letters este certificată să le transporte ………..                                                          Number of persons which the ship is certified to carry  Portul de înregistrare ……………… Număr IMO *1) ……………  Port of registry IMO Number *1)  Navă nouă/existentă*)  New/Existing ship*)  Tipul navei pentru aplicarea regulii 11.3*): Navă, de pasageri nouă/existentă  Type of ship for the application of regulation 11.3*) New/Existing passenger ship                                                          Navă, alta decât o navă de pasageri                                                          Ship other than a passenger ship––––*1) Se face referire la Schema numărului IMO de identificare a navei adoptată de către Organizaţie prin Rezoluţia A.600(15)./Refer to the IMO Ship Identification Number Scheme adopted by the Organization by Resolution A.600(15).*) Se elimină, după caz./Delete as appropriate.Data la care a fost pusă chilă sau la care nava se afla într-un stadiu de construcţie echivalent sau, după caz, data la care au început lucrările de transformare sau modificare cu caracter major …………….Date on which keel was laid or ship was at a similar stage of construction or, where applicable, date on which work for a conversion or an alteration or modification of a major character was commenced.SE CERTIFICĂ PRIN PREZENTUL CĂ:THIS IS TO CERTIFY:1. Nava este echipată cu o instalaţie de tratare a apelor uzate/malaxor/tanc de colectare*) şi cu o tubulatură de descărcare în conformitate cu regulile 9 şi 10 din anexa IV la Convenţie, după cum urmează:1. That the ship is equipped with a sewage treatment plant/comminuter/holding tank*) and a discharge pipeline in compliance with regulations 9 and 10 of annex IV of the Convention as follows:––––*) Se elimină, după caz./Delete as appropriate.*1.1. Descrierea instalaţiei de tratare a apelor uzate:*1.1. Description of the sewage treatment plant:Tipul instalaţiei de tratare a apelor uzate ………….Type of sewage treatment plantNumele producătorului …………………Name of manufacturerInstalaţia de tratare a apelor uzate este certificată de Autoritatea Navală Română/organizaţia recunoscută autorizată ca îndeplinind standardele efluentului, astfel cum acestea sunt prevăzute în Rezoluţia MEPC.2(VI).The sewage treatment plant is certified by the Romanian Naval Authority/authorized recognized organization to meet the effluent standards as provided for in Resolution MEPC.2(VI).Instalaţia de tratare a apelor uzate este certificată de Autoritatea Navală Română/organizaţia recunoscută autorizată ca îndeplinind standardele efluentului, astfel cum acestea sunt prevăzute în Rezoluţia MEPC.159(55)The sewage treatment plant is certified by the Romanian Naval Authority/authorized recognized organization to meet the effluent standards as provided for in Resolution MEPC.159(55).Instalaţia de tratare a apelor uzate este certificată de Autoritatea Navală Română/organizaţia recunoscută autorizată ca îndeplinind standardele efluentului, astfel cum acestea sunt prevăzute în Rezoluţia MEPC …. (…). * )The sewage treatment plant is certified by the Romanian Naval Authority/authorized recognized organization to meet the effluent standards as provided for in Resolution MEPC….(..). * )–––* ) Numărul Rezoluţiei MEPC se va insera când standardele vor fi adoptate de către MEPC la o sesiune viitoare./The number of the MPEC Resolution will be introduced after the adoption of the MPEC within a future session.*1.2. Descrierea malaxorului:*1.2. Description of comminuter:Tipul malaxorului …………………………………Type of comminuterNumele producătorului ………………………………Name of manufacturerCalitatea apelor uzate după dezinfectare ………………………Standard of sewage after disinfection*1.3. Descrierea tancului de colectare:*1.3. Description of holding tank:Capacitatea totală a tancului de colectare …………………. mcTotal capacity of the holding tankAmplasamentul ……………………………………………Location1.4. O tubulatură de descărcare a apelor uzate la o instalaţie de recepţie, prevăzută cu un racord standard de legătură cu uscatul1.4. A pipeline for the discharge of sewage to a reception facility, fitted with a standard shore connection2. Nava a fost inspectată în conformitate cu regula 4 din anexa IV la Convenţie.2. That the ship has been surveyed in accordance with regulation 4 of annex IV of the Convention.3. Inspecţia arată că structura, echipamentul, sistemele, instalaţiile, amenajările şi materialele navei şi starea acestora sunt satisfăcătoare în toate privinţele şi că nava corespunde cerinţelor aplicabile din anexa IV la Convenţie.3. That the survey shows that the structure, equipment, systems, fittings, arrangements and material of the ship and the condition thereof are in all respects satisfactory and that the ship complies with the applicable requirements of annex IV of the Convention.Prezentul certificat este valabil până la …………………*1) sub rezerva inspecţiilor efectuate în concordanţă cu regula 4 din anexa IV la Convenţie.This Certificate is valid until ……………………. *1) subject to surveys in accordance with regulation 4 of annex IV of the Convention.––––*1) Se inserează data de expirare aşa cum se specifică de către Administraţie în conformitate cu regula 8.1 din anexa IV la Convenţie. Ziua şi luna acestei date corespund datei de aniversare, aşa cum s-a definit la regula 1.8 din anexa IV la Convenţie./Insert the date of expiry as specified by the Administration in accordance with regulation 8.1 of annex IV of the Convention. The day and the month of this date correspond to the anniversary date as defined in regulation 1.8 of annex IV of the Convention.Data finalizării inspecţiei pe care se bazează acest certificat: ………..zi/lună/anCompletion date of survey on which this Certificate is based: dd/mm/yyyyEliberat la ………………………………………….Issued at(Locul eliberării certificatului)(Place of issue of Certificate)…………….. …………………….(Data eliberării) (Semnătura persoanei oficiale(Date of issue) autorizate care eliberează certificatul)(Signature of authorized officialissuing the Certificate)(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)(Seal or stamp of the authority, as appropriate)AVIZ PENTRU EXTINDEREA VALABILITĂŢII CERTIFICATULUI DACĂ ACESTA ESTE VALABIL MAI PUŢIN DE 5 ANI, CÂND SE APLICĂ REGULA 8.3ENDORSEMENT TO EXTEND THE CERTIFICATE IF VALID FOR LESS THAN 5 YEARS WHERE REGULATION 8.3. APPLIESNava îndeplineşte prevederile relevante ale Convenţiei şi prezentul certificat, în conformitate cu regula 8.3 din anexa IV la Convenţie, se va accepta ca fiind valabil până la …………………The ship complies with the relevant provisions of the Convention, and this Certificate shall, in accordance with regulation 8.3 of annex IV of the Convention, be accepted as valid until ………………….Semnat …………………………… Locul ………………Signed Place(Semnătura persoanei oficiale autorizate) Data ……………….(Signature of authorized official) Date(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)(Seal or stamp of the authority, as appropriate)EXTINDEREA VALABILITĂŢII CERTIFICATULUI CÂND S-A EFECTUAT INSPECŢIA DE REÎNNOIRE ŞI CÂND SE APLICĂ REGULA 8.4ENDORSEMENT WHERE THE RENEWAL SURVEY HAS BEEN COMPLETED AND REGULATION 8.4 APPLIESNava îndeplineşte prevederile relevante ale Convenţiei şi prezentul certificat, în conformitate cu regula 8.4 din anexa IV la Convenţie, se va accepta ca fiind valabil până la ………………….The ship complies with the relevant provisions of the Convention, and this Certificate shall, in accordance with regulation 8.4 of annex IV of the Convention, be accepted as valid until ………………..Semnat …………………………… Locul ………………Signed Place(Semnătura persoanei oficiale autorizate) Data ……………….(Signature of authorized official) Date(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)(Seal or stamp of the authority, as appropriate)AVIZ PENTRU EXTINDEREA VALABILITĂŢII CERTIFICATULUI PÂNĂ CÂND NAVA AJUNGE ÎN PORTUL DE INSPECŢIE SAU PENTRU O PERIOADĂ DE GRAŢIE CÂND SE APLICĂ REGULA 8.5 SAU REGULA 8.6ENDORSEMENT TO EXTEND THE VALIDITY OF THE CERTIFICATE UNTIL REACHING THE PORT OF SURVEY OR FOR A PERIOD OF GRACE WHERE REGULATION 8.5 OR 8.6 APPLIESPrezentul certificat, în conformitate cu regula 8.5 sau regula 8.6*) din anexa IV la Convenţie, se va accepta ca fiind valabil până la ………………….This Certificate shall, in accordance with regulation 8.5 or 8.6*) of annex IV of the Convention, be accepted as valid until …………………..–––-*) Se elimină, după caz.Semnat …………………………… Locul ………………Signed Place(Semnătura persoanei oficiale autorizate) Data ……………….(Signature of authorized official) Date(Sigiliul sau ştampila autorităţii, după caz)(Seal or stamp of the authority, as appropriate)–––Apendicele nr. 3 la normele metodologice a fost înlocuit cu cel prevăzut în anexa din ORDINUL nr. 1.589 din 30 octombrie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 745 din 6 noiembrie 2012, conform pct. 10 al art. I din acelaşi act normativ. + 
Apendice 4–––––-la normele metodologice––––––––Standardele pentru rata de descărcarea apelor uzate netratate provenind de la nave + 
Articolul 1Prezentul apendice la normele metodologice este elaborat cu respectarea recomandării privind standardele pentru rata de descărcare a apelor uzate netratate provenind de la nave, adoptate prin Rezoluţia MEPC.157(55) din 13 octombrie 2006 a IMO. + 
Secţiunea 1Introducere + 
Articolul 2(1) Regula 11.1.1 a anexei IV revizuite la MARPOL 73/78 prevede că descărcarea apelor uzate netratate, care poate fi efectuată la mai mult de 12 mile marine de la uscatul cel mai apropiat, nu trebuie să fie efectuată instantaneu, ci cu o rată de descărcare moderată, cu nava în marş, având o viteză nu mai mică de 4 noduri. Această rată de descărcare trebuie să fie aprobată de către ANR sau de către o organizaţie recunoscută autorizată pe baza standardelor cuprinse în prezentul apendice. … (2) Prezentul apendice conţine, în afară de standardele pentru rata de descărcare a apelor uzate netratate provenind de la nave, şi instrucţiunile pentru aprobarea şi calcularea unei rate de descărcare moderată. …  + 
Articolul 3(1) Rata de descărcare moderată se referă la descărcarea apelor uzate netratate care au fost stocate în tancurile de colectare de la bordul navei. … (2) Prezentul standard nu ţine cont la calcularea ratei de descărcare de posibila diluţie a apelor uzate cu apă sau cu ape gri. Prin urmare, rata este o estimare prudentă, oferind astfel un nivel mai înalt de protecţie a mediului marin datorită atât amestecării produse în prealabil descărcării propriu-zise, cât şi amestecării cu apa în care are loc siajul navei. …  + 
Secţiunea a 2-aDefiniţii + 
Articolul 4În scopul prezentului apendice se definesc următorii termeni:1. volumul de apă deplasat – lăţimea navei x pescajul x distanţa parcursă;2. ape uzate netratate – apele uzate care nu au fost tratate de către o instalaţie de tratare a apelor uzate de tip aprobat sau care nu au fost nici malaxate şi nici dezinfectate. + 
Secţiunea a 3-aRata de descărcare maximă admisibilă + 
Articolul 5(1) Rata de descărcare maximă admisibilă a apelor uzate netratate (DRmax) este egală cu 1/200.000 din volumul de apă deplasat. … DRmax = 0,00926 x V x D x B,unde:DRmax – rata de descărcare maximă admisibilă (mc/h);V – viteza medie a navei, exprimată în noduri (mile marine/h), în cursul perioadei luate în considerare;D – pescajul navei, exprimat în metri (m);B – lăţimea navei, exprimată în metri (m).(2) Rata de descărcare maximă admisibilă specificată la alin. (1) se referă la o rată medie calculată pentru o perioadă de 24 de ore sau pentru toată perioada de descărcare, dacă aceasta este mai mică de 24 de ore, şi nu poate fi depăşită cu mai mult de 20% în cazul în care este măsurată pe o bază orară. …  + 
Secţiunea a 4-aAprobarea ratei de descărcare + 
Articolul 6(1) ANR sau organizaţia recunoscută autorizată va aproba pentru fiecare navă care face obiectul anexei IV revizuite la MARPOL 73/78 şi care arborează pavilionul român rata de descărcare maximă admisibilă a apelor uzate netratate pe baza formulei de calcul prevăzute la art. 4 pct. 1 în care au fost luate în considerare pescajul maxim de vară al navei şi viteza maximă de serviciu. … (2) La solicitarea proprietarului navei sau a operatorului acesteia, ANR sau organizaţia recunoscută autorizată poate aproba încă una sau mai multe rate de descărcare secundare, dacă se cunoaşte faptul că nava, în timpul exploatării curente, trebuie să descarce apele uzate netratate la diferite alte combinaţii ale pescajului şi vitezei. În acest caz ratele aprobate se vor prezenta tabelar astfel: … ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ Rata de descărcare │├──────────────┬───────────┬───────────┬───────────┬────────────┬──────────────┤│ Viteza │ 4 │ 6 │ 8 │ 10 │ etc. ││ (Noduri) │ │ │ │ │ │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────────────┤│ Pescajul │ │ │ │ │ ││ (m) │ │ │ │ │ │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────────────┤│ 5 │ │ │ │ │ │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────────────┤│ 6 │ │ │ │ │ │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────────────┤│ 7 │ │ │ │ │ │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────────────┤│ 8 │ │ │ │ │ │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────────────┤│ 9 │ │ │ │ │ │├──────────────┼───────────┼───────────┼───────────┼────────────┼──────────────┤│ etc. │ │ │ │ │ │└──────────────┴───────────┴───────────┴───────────┴────────────┴──────────────┘ + 
Secţiunea a 5-aMetoda de calcul al ratei de descărcare + 
Articolul 7(1) Pentru stabilirea ratei de descărcare maxime admisibile la diverse pescaje utilizând formula de calcul prevăzută la art. 5 alin. (1) se determină volumul de apă deplasat aferent fiecărui pescaj, inclusiv până la pescajul de vară atribuit navei în conformitate cu art. 3 al Convenţiei internaţionale din 1966 asupra liniilor de încărcare. … (2) În cazul în care o navă trebuie să descarce apele uzate dintr-un tanc de colectare utilizând o pompă etalonată la o rată fixă, această pompă poate fi etalonată: … a) la rata de descărcare admisibilă la 4 noduri; sau … b) la rata de descărcare pentru o viteză minimală dată a navei, care trebuie să fie mai mare de 4 noduri. … (3) În cazul în care rata de descărcare reală prevăzută o depăşeşte pe cea admisibilă la 4 noduri, rata de descărcare reală va fi redusă sau viteza de marş a navei în timpul descărcării va fi sporită. …  + 
Secţiunea a 6-aRespectarea ratei de descărcare + 
Articolul 8(1) Înainte de a efectuarea unei descărcări de ape uzate în conformitate cu prezentul standard, membrul de echipaj însărcinat cu operaţiunile cu ape uzate trebuie să se asigure că: … a) nava este în marş; … b) nava se află la mai mult de 12 mile marine de uscatul cel mai apropiat; şi … c) viteza de deplasare este compatibilă cu rata de descărcare care a fost aprobată de către ANR sau organizaţia recunoscută autorizată. … (2) Pentru navele, altele decât cele care au cerinţe importante de descărcare a apelor uzate, precum navele de pasageri şi navele care transportă animale vii, în mod general, criteriul ratei de descărcare nu va fi depăşit la o viteză de 4 noduri. … (3) Navele cu cerinţe importante de descărcare a apelor uzate netratate trebuie să păstreze informaţiile/datele despre descărcările efectuate, pentru a demonstra conformitatea cu rata aprobată. În acest sens, ANR sau organizaţia recunoscută autorizată va preciza, după caz, odată cu aprobarea ratei/ratelor de descărcare maximale admisibile şi obligaţia de păstrare a informaţiilor/datelor despre descărcările efectuate. …  + 
Apendice 5–––––-la normele metodologice––––––––Standarde internaţionale revizuite pentru efluent şi metode de încercarerevizuite pentru instalaţii de tratare aapelor uzate, aplicabile de la 1 ianuarie 2016 + 
Articolul 1Prezentul apendice la normele metodologice (denumit în continuare prezentul apendice) este elaborat cu respectarea Liniilor directoare din 2012 privind implementarea standardelor pentru efluent şi încercările de performanţă pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate, adoptate prin Rezoluţia MEPC.227(64) din 5 octombrie 2012 a IMO, care se pun în aplicare de la 1 ianuarie 2016. + 
Secţiunea 1Aplicare + 
Articolul 2Rezoluţia MEPC.227(64) înlocuieşte, în condiţiile prevăzute la art. 3, Liniile directoare revizuite privind implementarea standardelor pentru efluent şi încercările de performanţă pentru instalaţiile de tratare a apelor uzate, care au fost adoptate prin Rezoluţia MEPC.159(55) şi care au stat la baza elaborării apendicelui nr. 2 la normele metodologice. + 
Articolul 3(1) Cerinţele din prezentul apendice, cu excepţia cerinţelor din art. 9, se vor aplica instalaţiilor de tratare a apelor uzate instalate la 1 ianuarie 2016 sau după această dată pe: … a) nave, altele decât navele de pasageri, în toate zonele; şi … b) nave de pasageri în afara zonelor speciale stabilite în conformitate cu anexa IV la MARPOL. … (2) Cerinţele din prezentul apendice, inclusiv cele din art. 9, se vor aplica instalaţiilor de tratare a apelor uzate instalate pe: … a) nave noi de pasageri, atunci când operează într-o zonă specială stabilită în conformitate cu anexa IV la MARPOL şi intenţionează să descarce în mare efluent de ape uzate tratate, la 1 ianuarie 2016 sau după această dată; şi … b) nave existente de pasageri atunci când operează într-o zonă specială stabilită în conformitate cu anexa IV la MARPOL şi intenţionează să descarce în mare efluent de ape uzate tratate la 1 ianuarie 2018 sau după această dată. … (3) Instalaţiile de tratare a apelor uzate montate între 1 ianuarie 2010 şi 1 ianuarie 2016 pe nave, altele decât navele de pasageri care operează în zone speciale stabilite în conformitate cu anexa IV la MARPOL şi intenţionează să descarce în mare efluent de ape uzate tratate, trebuie să îndeplinească cerinţele din Rezoluţia MEPC.159(55), respectiv din apendicele nr. 2 la normele metodologice. … (4) Instalaţiile de tratare a apelor uzate montate înainte de 1 ianuarie 2010 pe nave, altele decât navele de pasageri care operează în zone speciale stabilite în conformitate cu anexa IV la MARPOL şi intenţionează să descarce în mare efluent de ape uzate tratate, trebuie să îndeplinească cerinţele din Rezoluţia MEPC.2(VI), respectiv din apendicele nr. 1 la normele metodologice. … (5) Cerinţele din prezentul apendice se vor aplica instalaţiilor de tratare a apelor uzate instalate atât pe navele care arborează pavilionul român, cât şi navelor care arborează alt pavilion decât cel român, în perioada în care acestea se află în apele naţionale navigabile sau în Zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, în special acelea privind standardele pentru efluent. …  + 
Secţiunea a 2-aScop + 
Articolul 4(1) Cerinţele din prezentul apendice şi specificaţiile se adresează proiectării, montării, funcţionării şi încercării instalaţiilor de tratare a apelor uzate cerute de regulile 9.1.1 şi 9.2.1 din anexa IV la MARPOL. … (2) Scopul prezentului apendice şi al specificaţiilor este: … a) să dea o interpretare uniformă cerinţelor regulilor 9.1.1 şi 9.2.1 din anexa IV la MARPOL; … b) să asiste Autoritatea Navală Română (ANR) sau organizaţiile recunoscute autorizate la definirea parametrilor corespunzători în ceea ce priveşte concepţia, construcţia şi încercarea instalaţiilor de tratare a apelor uzate, precum şi la definirea parametrilor de performanţă ai acestora, atunci când astfel de instalaţii sunt montate pe nave care arborează pavilionul român; şi … c)să asigure instrucţiuni pentru montarea acestor instalaţii. + 
Secţiunea a 3-aDefiniţii + 
Articolul 5Pentru deplina concordanţă cu Rezoluţia MEPC.227(64) şi o mai facilă utilizare a prezentului apendice se vor lua în considerare următoarele definiţii la punerea în aplicare a cerinţelor acestuia:a) afluentul (Q(i)) – lichidul care conţine ape uzate, ape gri sau alte fluxuri de lichide care sunt destinate a fi tratate în instalaţia de tratare a apelor uzate (a se vedea figura 1); … b) anexa IV la MARPOL – anexa IV revizuită la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, aşa cum a fost modificată prin protocoalele din 1978 şi 1997 (MARPOL), astfel cum a fost amendată prin rezoluţiile MEPC.115(51) şi MEPC.200(62); … c) apa de spălare – mijlocul utilizat pentru antrenarea apelor uzate sau a altor deşeuri din toalete sau pişoare până la sistemul de tratare; … d) apa gri – apa de scurgere de la spălătorul de vase, chiuveta de bucătărie, duş, spălătoria de rufe, căzi de baie şi lavoare şi care nu include apa de scurgere de la toalete, pişoare, infirmerii şi din spaţiile rezervate animalelor, astfel cum sunt definite în regula 1.3 din anexa IV la MARPOL, şi nici apele de drenare a spaţiilor pentru încărcătură; … e) diluţia (Q(d)) – apa de diluare, apa gri, apa de tratare şi/sau apa de mare, introduse în instalaţia de tratare a apelor uzate în aval de punctul de prelevare a eşantioanelor de afluent şi de dispozitivul de măsurare a debitului de afluent (a se vedea figura 1); … f) efluentul (Q(e)) – apa uzată tratată produsă de instalaţia de tratare a apelor uzate (a se vedea figura 1); … g) încercarea la bordul navei – încercarea, cu scopul aprobării de tip, a unei instalaţii de tratare a apelor uzate montate pe o navă; … h) încercarea la uscat – încercarea la mal, cu scopul aprobării de tip, a unei instalaţii de tratare a apelor uzate; … i) media geometrică – rădăcina de gradul n a produsului de n numere; … j) organismele coliforme termo-toleranţe – un grup de bacterii coliforme care produc gaz din lactoză în 48 de ore la 44,5°C. Aceste organisme sunt uneori denumite "coliforme de origine fecală"; totuşi, termenul "coliforme termo-toleranţe" este în prezent acceptat ca fiind mult mai potrivit, deoarece nu toate aceste organisme sunt de origine fecală; … k) punctul de prelevare a eşantioanelor – un punct pentru colectarea manuală a eşantionului reprezentativ de afluent şi de efluent, fără a deschide cisternele, spaţiile goale sau conductele de aerisire (a se vedea figura 1); … l) încărcarea hidraulică – debitul nominal al apelor uzate (Q(i)) în instalaţia de tratare a apelor uzate. … –––––NOTĂ(CTCE)Figura 1 reprezentând "Schema unei instalaţii de tratare a apelor uzate" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 570 din 31 iulie 2014, la pagina 8 (a se vedea imaginea asociată). + 
Secţiunea a 4-aCerinţe generale + 
Articolul 6O instalaţie de tratare a apelor uzate, pentru a fi aprobată, trebuie să îndeplinească specificaţiile tehnice din secţiunea a 5-a şi trebuie să treacă cu succes testele descrise în secţiunea a 6-a. Totuşi, trebuie avut în vedere faptul că articolele din secţiunea a 5-a referitoare la eliminarea azotului şi fosforului se aplică numai în cazul navelor de pasageri care operează în zone speciale şi intenţionează să descarce efluentul de la instalaţia de tratare a apelor uzate. De asemenea, trebuie avut în vedere faptul că anexa IV la MARPOL prevede că, chiar atunci când navele au în funcţiune instalaţii de tratare a apelor uzate aprobate, efluentul nu trebuie să producă particule solide plutitoare vizibile sau să cauzeze decolorarea apei înconjurătoare. + 
Articolul 7(1) Pentru îndeplinirea standardelor pentru efluent prevăzute în secţiunea a 5-a o instalaţie de tratare a apelor uzate aprobată nu trebuie să se bazeze numai pe apa de diluare a apelor uzate. În cazul în care cantitatea de apă de diluare este considerată ca fiind primordială pentru procesul de tratare, atunci standardele pentru efluent din secţiunea a 5-a, care prevăd limite de concentraţii (mg/l), trebuie să fie ajustate în mod proporţional, utilizând factorul de compensare a diluării Q(i)/Q(e) pentru a ţine cont de apa de diluare Q(d). Suplimentar, pentru standardele pentru efluent prevăzute în secţiunea a 5-a, care au o reducere procentuală, media geometrică a valorilor de reducere procentuală zilnică trebuie să fie calculată utilizând debitul acumulat Q(i) şi Q(e) pentru fiecare perioadă de încercare de 24 ore, în l/zi, multiplicată cu media geometrică a concentraţiei corespondente C(i) şi C(e), pentru aceeaşi perioadă de încercare de 24 de ore, în mg/l. … (2) Reducerea globală procentuală pentru toată perioada de încercare "n" se calculează cu următoarea formulă: … –––––NOTĂ(CTCE)Formula cu care se calculează reducerea globală procentuală pentru toată perioada de încercare "n" se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 570 din 31 iulie 2014, la pagina 9 (a se vedea imaginea asociată).–––––NOTĂ(CTCE)Formula cu care se calculează valoare zilnică de eliminare PR(n) se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 570 din 31 iulie 2014, la pagina 9 (a se vedea imaginea asociată).(3) În cazul în care performanţa instalaţiilor de tratare a apelor uzate variază considerabil în situaţia în care sistemul este încercat la uscat, în condiţii de simulare a condiţiilor de la bordul navei faţă de situaţia în care sistemul este încercat în condiţii reale de operare la bordul navei, în sensul că încercarea la uscat demonstrează că un sistem corespunde standardelor, dar încercarea ulterioară de la bordul navei nu îndeplineşte standardele, atunci ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să determine motivul şi să ţină cont atunci când decide dacă aprobă sau nu instalaţia. … (4) În cazul instalaţiilor de tratare a apelor uzate foarte mari, foarte mici sau unice de felul lor, ANR sau organizaţia recunoscută autorizată poate să adopte măsuri de modificare a cerinţelor specifice cuprinse în prezentul apendice, pentru a determina îndeplinirea standardelor de către aceste instalaţii. …  + 
Secţiunea a 5-aSpecificaţii tehnice + 
Articolul 8Pentru scopul regulilor 9.1.1 şi 9.2.1 din anexa IV la MARPOL, o instalaţie de tratare a apelor uzate trebuie să îndeplinească următoarele standarde pentru efluent atunci când este încercată pentru obţinerea Certificatului de aprobare de tip din partea ANR sau a unei organizaţii recunoscute autorizate, pentru a fi montată pe o navă care arborează pavilionul român:a) standardul: organisme coliforme termo-toleranţe; … Media geometrică a numărului de organisme coliforme termo-toleranţe prezente în eşantioanele de efluent prelevate în timpul perioadei de încercare trebuie să nu depăşească 100 de organisme coliforme termo-toleranţe la 100 ml, ca urmare a unei analize prin una dintre următoarele proceduri: filtrare prin membrană, fermentare în tuburi multiple sau o altă procedură analitică echivalentă;b) standardul: materii solide în suspensie totale (TSS standard); … (i) media geometrică a materiilor solide în suspensie totale prezente în eşantioanele de efluent prelevate în timpul perioadei de încercare trebuie să nu depăşească 35 Q(i)/Q(e) mg/l;(ii) dacă instalaţia de tratare a apelor uzate este încercată la bordul navei, maximul conţinutului de materii solide în suspensie totale, prezente în eşantioanele de efluent prelevate în timpul perioadei de încercare, poate fi ajustat pentru a lua în calcul conţinutul materiilor solide în suspensie totale prezente în apa de spălare. Dacă ANR sau organizaţia recunoscută autorizată permite să ajusteze astfel conţinutul maxim de materii solide în suspensie totale, atunci aceasta ar trebui să se asigure că numărul de prelevări de apă de spălare efectuate în timpul perioadei de încercare este suficient pentru a obţine o medie geometrică exactă care să poată să fie utilizată ca cifră de ajustare (definită ca "x"). Conţinutul maxim admisibil de materii solide în suspensie totale (TSS) nu ar trebui, în niciun caz, să fie mai mare de (35 plus "x") Q(i)/Q(e) mg/l.Încercarea trebuie efectuată cu ajutorul uneia dintre metodele următoare: filtrarea unui eşantion reprezentativ printr-o membrană de filtrare de 0,45 мm, uscare la 105°C şi cântărire sau centrifugarea unui eşantion reprezentativ (pentru cel puţin 5 minute cu o acceleraţie medie de 2.800-3.200 g), uscare la cel puţin 105°C şi cântărire sau alt standard de încercare echivalent, acceptat la nivel internaţional;c) consumul biochimic de oxigen fără nitrificare şi consumul chimic de oxigen; … ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să se asigure că instalaţia de tratare a apelor uzate este concepută astfel încât aceasta să reducă atât substanţele organice solubile, cât şi pe cele insolubile, pentru a îndeplini cerinţa ca media geometrică a consumului biochimic de oxigen fără nitrificare la 5 zile (BOD5 fără nitrificare) a eşantioanelor de efluent prelevate în timpul perioadei de încercări să nu depăşească 25 Q(i)/Q(e) mg/l şi consumul chimic de oxigen (COD) să nu depăşească 125 Q(i)/Q(e) mg/l. Standardul metodei de încercare trebuie să fie ISO 5815-1:2003 pentru BOD5 fără nitrificare şi ISO 15705:2002 pentru COD sau alt standard de încercare echivalent, acceptat internaţional;d) pH; … pH-ul eşantioanelor de efluent prelevate în timpul perioadei de încercări trebuie să fie între 6 şi 8,5;e) valori nule sau inferioare limitei de detectare; … Pentru organismele coliforme termo-toleranţe valorile nule ar trebui să fie înlocuite cu o valoare egală cu un organism coliform termo-tolerant la 100 ml pentru a permite calcularea mediei geometrice. Pentru materii solide în suspensie totale, consumul biochimic de oxigen fără nitrificare şi consumul chimic de oxigen, valorile inferioare limitei de detectare trebuie să fie înlocuite cu jumătatea limitei de detectare pentru a permite calcularea mediei geometrice. + 
Articolul 9Pentru scopul regulii 9.2.1 din Anexa IV la MARPOL, o instalaţie de tratare a apelor uzate montată pe o navă de pasageri care intenţionează să descarce efluent de ape uzate în zone speciale trebuie să îndeplinească, suplimentar faţă de cerinţele cuprinse în art. 8, şi un alt standard pentru efluent atunci când aceasta este încercată pentru obţinerea Certificatului de aprobare de tip din partea ANR sau a unei organizaţii recunoscute autorizate, pentru a fi montată pe o navă care arborează pavilionul român, respectiv standardul referitor la eliminarea azotului şi fosforului. Acest standard precizează că media geometrică a conţinutului de azot total şi a conţinutului de fosfor total al eşantioanelor de efluent prelevate în timpul perioadei de încercări nu trebuie să depăşească:a) azot total*1): 20 Q(i)/Q(e) mg/l sau cel puţin o reducere de 70%*2); … b) fosfor total: 1,0 Q(i)/Q(e) mg/l sau cel puţin o reducere de 80%*3). … –––*1) Azotul total înseamnă suma azotului Kjeldahl (azot organic şi amoniacal), azotaţi şi azotiţi.*2) Reducere în raport cu încărcarea de afluent.*3) Reducere în raport cu încărcarea de afluent.Metoda de încercare trebuie să fie cea prevăzută în Standardul ISO 29441:2010 pentru azot total şi în Standardul ISO 6878:2004 pentru fosfor total sau în orice alte standarde de încercare echivalente, acceptate la nivel internaţional. + 
Articolul 10Dacă o instalaţie de tratare a apelor uzate a fost încercată la uscat, inspecţia iniţială ar trebui să includă montarea şi punerea acesteia în operare. + 
Articolul 11Având în vedere faptul că până la data adoptării de către MEPC a Rezoluţiei MEPC.227(64), respectiv 5 octombrie 2012, standardul referitor la eliminarea azotului şi fosforului nu a avut o confirmare în practica instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bordul navelor, în scopul revizuirii acestuia, vor fi monitorizate, la nivelul Comitetului pentru protecţia mediului marin din cadrul IMO, cerinţele privind îndeplinirea acestui standard. Comitetul pentru protecţia mediului marin va analiza informaţiile transmise de nave şi de administraţiile maritime în urma efectuării încercărilor. În acest sens, în cazul în care navele care arborează pavilionul român efectuează încercări ale instalaţiilor de tratare a apelor uzate sub supravegherea unor organizaţii recunoscute autorizate vor comunica la ANR rezultatele acestor încercări. ANR va comunica Comitetului pentru protecţia mediului marin rezultatele încercărilor instalaţiilor de tratare a apelor uzate de la bordul navelor pe care le-a supravegheat direct, precum şi pe cele primite de la navele care arborează pavilionul român şi au efectuat încercări ale instalaţiilor de tratare a apelor uzate sub supravegherea unor organizaţii recunoscute autorizate, dacă aceste încercări vor fi fost efectuate până la cea de-a şaizeci şi şaptea sesiune a Comitetului pentru protecţia mediului marin, programată în al doilea semestru din anul 2014. + 
Secţiunea a 6-aConsideraţii referitoare la încercări + 
Articolul 12Încercarea performanţelor operaţionale ale unei instalaţii de tratare a apelor uzate care se montează la bordul navelor care arborează pavilionul român trebuie să fie efectuată în conformitate cu următoarele articole din prezenta secţiune. Cu excepţia cazurilor în care se prevede altfel, prevederile articolelor următoare se aplică atât la încercarea la bordul navei, cât şi la cea de la uscat.§1. Calitatea apelor uzate brute + 
Articolul 13Pentru încercarea la uscat a instalaţiilor de tratare a apelor uzate, afluentul trebuie să fie constituit din ape uzate de dată recentă, compuse din materii fecale, urină, hârtie igienică şi ape de spălare, la care au fost adăugate, în scopul încercării, nămoluri de epurare primară, necesare pentru a realiza concentraţia materiilor solide în suspensie totale, care să fie corespunzătoare numărului de persoane şi încărcării hidraulice la care instalaţia urmează să fie certificată. Încercarea trebuie să ia în considerare tipul sistemului (de exemplu: toalete cu aspiraţie sau toalete gravitaţionale) şi orice fel de ape sau ape gri care ar putea să fie adăugate apelor uzate pentru spălare înainte de tratare. În orice caz, concentraţia materiilor solide în suspensie totale trebuie să nu fie mai mică de 500 mg/l. + 
Articolul 14În cazul instalaţiilor de tratare a apelor uzate încercate la bordul navei, afluentul poate consta în apele uzate generate în condiţii normale de operare. În orice caz, concentraţia medie a totalului solidelor în suspensie a afluentului ar trebui să nu fie mai mică de 500 mg/l. + 
Articolul 15Afluentul trebuie să fie evaluat fără a se ţine cont de lichidele de retur, apa de spălare sau lichidele de recirculare şi altele asemenea, care pot fi produse de instalaţia de tratare a apelor uzate.§2. Durata şi eşalonarea încercării + 
Articolul 16Durata încercării trebuie să fie de cel puţin 10 zile. Încercarea trebuie să fie programată astfel încât aceasta să reflecte condiţiile normale de operare, ţinând cont de tipul sistemului, de numărul persoanelor şi de încărcarea hidraulică pentru care instalaţia va face obiectul unei aprobări de tip. Cunoscând faptul că sistemele au nevoie de o perioadă de stabilizare, încercarea trebuie să înceapă după ce instalaţia de tratare a apelor uzate supusă încercării a atins un regim stabil.§3. Factori de încărcare + 
Articolul 17În timpul perioadei de încercare instalaţia de tratare a apelor uzate trebuie să fie încercată în condiţii de încărcare volumetrică minimă, medie şi maximă:a) pentru încercările efectuate la uscat, aceste încercări trebuie să fie cele indicate de către producător. Figura 2 prezintă frecvenţa de prelevare a eşantioanelor propusă pentru fiecare factor de încărcare; şi … –––––NOTĂ(CTCE)Figura 2 se găseşte în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 570 din 31 iulie 2014, la pagina 11 (a se vedea imaginea asociată).b) pentru încercările efectuate la bordul navei, încărcarea minimă trebuie să o reprezinte cea care rezultă din numărul de persoane aflate la bordul navei atunci când nava este acostată la cheu în port, iar încărcarea medie şi cea maximă trebuie să fie reprezentate de cele care sunt generate de numărul de persoane aflate pe navă atunci când nava este pe mare, cu luarea în considerare a orelor de masă şi a schimbărilor de carturi. …  + 
Articolul 18(1) ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să verifice capacitatea instalaţiei de tratare a apelor uzate de a produce un efluent în conformitate cu standardele prevăzute în secţiunea a 5-a, ca urmare a unei încărcări volumetrice minime, medii şi maxime. Gama de condiţii în care standardele pentru efluent au fost îndeplinite trebuie să fie înregistrată în Certificatul de aprobare de tip. … (2) Modelul Certificatului de aprobare de tip şi al apendicelui acestuia este prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul apendice. … §4. Metoda şi frecvenţa de prelevare a eşantioanelor + 
Articolul 19ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să se asigure că instalaţia de tratare a apelor uzate este montată într-o manieră în care este facilitată prelevarea eşantioanelor; în acest sens, a se vedea figura 1. Prelevarea eşantioanelor trebuie să fie realizată într-o manieră şi cu o frecvenţă care sunt reprezentative pentru calitatea efluentului. În figura 2 se sugerează o frecvenţă pentru prelevarea eşantioanelor; totuşi, frecvenţa folosită trebuie să ţină cont de timpul în care trece afluentul prin instalaţia de tratare a apelor uzate. Pentru o analiză statistică a datelor (de exemplu, media geometrică, maximă, minimă şi variaţia), trebuie să se preleveze cel puţin 40 de eşantioane de efluent. + 
Articolul 20Punctul de prelevare a eşantioanelor de afluent trebuie să fie amplasat în amonte de orice lichid de retur, ape de spălare sau lichide de recirculare, care pot fi produse de instalaţia de tratare a apelor uzate. Dacă un astfel de punct de prelevare a eşantioanelor nu este posibil să fie realizat la bordul navei, atunci trebuie să se măsoare debitele şi concentraţiile acestor lichide de retur, ape de spălare sau lichide de recirculare produse de instalaţia de tratare a apelor uzate, astfel încât încărcarea afluentului să fie degrevată de încărcările aferente acestor lichide. + 
Articolul 21Trebuie prelevat şi analizat câte un eşantion de afluent pentru fiecare eşantion de efluent prelevat, iar rezultatele trebuie să fie înregistrate pentru a se asigura conformitatea cu secţiunea a 5-a. În măsura în care ANR sau organizaţia recunoscută autorizată va considera că este posibil, se vor preleva eşantioane suplimentare, atât de afluent, cât şi de efluent, pentru a ţine cont de marja de eroare. Eşantioanele trebuie să fie conservate în mod corespunzător înainte de a fi analizate, în mod special atunci când se ştie că va fi o perioadă semnificativă între momentul prelevării şi momentul efectuării analizei sau atunci când temperatura ambientală este foarte mare. + 
Articolul 22Trebuie să fie neutralizat orice dezinfectant rezidual din eşantioane, atunci când acestea sunt prelevate, cu scopul de a evita ca dezinfectantul să distrugă bacteriile sau să provoace oxidarea chimică a materiilor organice, fapt ce conduce la riscul de a denatura rezultatele analizelor în cazurile în care se prelungeşte în mod artificial timpul de contact al eşantioanelor cu dezinfectantul. Concentraţia de clor, dacă acesta este utilizat, şi pH-ul trebuie să fie măsurate înainte de neutralizare.§5. Încercările analitice ale efluentului + 
Articolul 23ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să ia în considerare şi înregistrarea celorlalţi parametri, în mod suplimentar celor ceruţi (organisme coliforme termo-toleranţe, materii solide în suspensie totale, BOD5 fără nitrificare, COD, pH şi clor rezidual), având în vedere o viitoare dezvoltare tehnologică. Aceşti parametri includ: materii solide totale, materii solide volatile, materii solide decantabile, materii solide volatile în suspensie, turbiditatea, conţinutul total de carbon organic, conţinutul total de organisme coliforme şi de streptococi de origine fecală.§6. Reziduurile de substanţe dezinfectante + 
Articolul 24Sunt bine cunoscute efectele potenţial defavorabile asupra mediului ale multor reziduuri de substanţe dezinfectante şi subproduselor, astfel cum sunt cele care rezultă din utilizarea clorului sau a compuşilor săi. Prin urmare, ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să încurajeze utilizarea ozonului, a razelor ultraviolete sau a oricăror altor dezinfectanţi care reduc la minimum efectele defavorabile asupra mediului, urmărind în acelaşi timp standardul pentru organismele coliforme termo-toleranţe. Dacă este utilizat clorul ca dezinfectant, ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să se asigure că sunt folosite cele mai bune metode tehnice pentru ca conţinutul de dezinfectant rezidual din efluent să rămână mai mic de 0,5 mg/l.§7. Consideraţii privind scara utilizată + 
Articolul 25În scopul încercării trebuie să fie acceptate numai instalaţii de tratare a apelor uzate la scara 1/1. ANR sau organizaţia recunoscută autorizată poate certifica o gamă de echipamente de mărimi diferite ale aceluiaşi producător care utilizează aceleaşi principii şi tehnici, dar trebuie să dea atenţia cuvenită limitării performanţei care ar putea rezulta ca urmare a încercării la o scară mai mare sau la o scară redusă. În cazul instalaţiilor de tratare a apelor uzate foarte mari sau foarte mici sau unicate, certificarea poate fi bazată pe rezultatele încercărilor pe prototip. Trebuie, dacă este posibil, să se confirme rezultatele prin încercarea instalaţiilor de tratare a apelor uzate, imediat după ce acestea sunt instalate la bordul navei.§8. Încercarea instalaţiilor de tratare a apelor uzate în condiţiile mediului ambiant + 
Articolul 26ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să se asigure că instalaţia de tratare a apelor uzate poate fi operată în condiţii de înclinare care sunt în concordanţă cu practica acceptată internaţional, la un unghi de până la 22,5║ în orice plan faţă de poziţia normală de operare. + 
Articolul 27Încercările pentru certificare ar trebui să fie efectuate pentru întreaga gamă de salinitate şi întreaga gamă de temperaturi ale aerului ambiant şi ale apei de spălare specificate de către producător, iar ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să se asigure că aceste specificaţii sunt corecte pentru condiţiile în care trebuie operat echipamentul. + 
Articolul 28Componentele de reglaj şi de detecţie trebuie să fie supuse unor încercări de mediu pentru a verifica dacă acestea sunt adecvate pentru a fi folosite în domeniul marin. În acest scop se vor utiliza specificaţiile de încercare descrise în partea 3 a anexei la Liniile directoare revizuite şi specificaţii pentru echipamentul pentru prevenirea poluării amplasat în santinele compartimentului de maşini ale navelor, adoptate prin Rezoluţia MEPC.107(49). + 
Articolul 29Orice limitări impuse condiţiilor de operare trebuie să fie consemnate în Certificatul de aprobare de tip. + 
Articolul 30ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să ceară producătorului să includă în manualele de funcţionare şi de întreţinere o listă cu substanţele chimice şi materialele adecvate pentru a fi folosite în timpul operării instalaţiei de tratare a apelor uzate.§9. Alte consideraţii + 
Articolul 31ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să verifice dacă tipul şi modelul instalaţiei de tratare a apelor uzate şi numele producătorului sunt înscrise într-o manieră rezistentă pe o etichetă fixată în mod durabil direct pe instalaţie. Această etichetă trebuie să includă data fabricării şi orice limitare pe care producătorul ori ANR sau organizaţia recunoscută autorizată o consideră ca fiind necesar să fie impusă în timpul funcţionării sau montării instalaţiei. + 
Articolul 32ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să verifice manualele producătorului privind instalarea, operarea şi întreţinerea instalaţiei, pentru a stabili dacă acestea sunt adecvate şi complete. Nava trebuie să aibă la bord tot timpul un manual care descrie în detaliu procedurile de operare şi de întreţinere a instalaţiei de tratare a apelor uzate şi care include informaţii privind siguranţa referitoare la substanţele chimice şi materialele folosite în timpul funcţionării instalaţiei. + 
Articolul 33ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să examineze cu mare atenţie calificările facilităţilor de încercare înainte de a le autoriza să participe la efectuarea programului de încercări. Trebuie făcute toate eforturile de către producătorul instalaţiei pentru a se asigura uniformitatea între diferitele facilităţi care participă la programul de încercări. + 
Secţiunea a 7-aInspecţii de reînnoire şi inspecţii suplimentare + 
Articolul 34ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să se asigure, atunci când efectuează inspecţii de reînnoire sau inspecţii în conformitate cu regulile 4.1.2 şi 4.1.3 din anexa IV la MARPOL, că instalaţia de tratare a apelor uzate continuă să funcţioneze în conformitate cu condiţiile prevăzute în regula 4.1.1 din anexa IV la MARPOL. + 
Secţiunea a 8-aFamiliarizarea personalului navei cu utilizarea instalaţiilor de tratare a apelor uzate + 
Articolul 35ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să se asigure că manualele, întocmite în cadrul sistemelor de management al siguranţei navei în conformitate cu prevederile Codului internaţional de management al siguranţei, conţin o secţiune pentru familiarizarea personalului de la bordul navei cu operarea şi întreţinerea instalaţiei de tratare a apelor uzate care corespunde cerinţelor din anexa IV la MARPOL. + 
Secţiunea a 9-aÎntreţinerea + 
Articolul 36(1) ANR sau organizaţia recunoscută autorizată trebuie să se asigure că manualele de operare şi întreţinere care însoţesc instalaţia, întocmite de către producător, conţin toate operaţiunile de întreţinere de rutină a sistemului şi că acestea sunt clar definite. … (2) Toate lucrările de întreţinere de rutină şi de reparaţii trebuie să fie consemnate într-un jurnal al instalaţiei de tratare a apelor uzate sau în jurnalul de maşini al navei. Jurnalul va fi prezentat cu ocazia inspecţiilor periodice sau a controalelor de tip PSC. … Anexăla apendicele nr. 5 la normele metodologice ┌─────────┐ GUVERNUL ROMÂNIEI │ SIGLA │ GOVERNMENT OF ROMÂNIA │ SAU │ MINISTERUL TRANSPORTURILOR │MONOGRAMA│ MINISTRY OF TRANSPORT │ BADGE │ Autoritatea Navală Română │ OR │ Romanian Naval Authority │ CIPHER │ sau titlul oficial complet al organizaţiei └─────────┘ recunoscute autorizate                              or full designation of the authorized recognised                              organizationCertificat de aprobare de tip pentru instalaţii de tratare a apelor uzateCertificate of type approval for sewage treatment plantsPrin prezentul se certifică faptul că instalaţia de tratare a apelor uzate,This is to certify that the Sewage Treatment Plant,Tipul/Type ……………………………………………………………………………………………………………………………..având o încărcare hidraulică proiectată de ………………. metri cubi pe zi (mc/zi),having a designed hydraulic loading of ……………………. cubic metres per day, (mc/day),o încărcare organică de …………. kg pe zi consumul biochimic de oxigen fără nitrificare (BOD(5) fără nitrificare) şi cunoscută dreptan organic loading of ………… kg per day Biochemical Oxygen Demand without nitrification (BOD5 without nitrification) and of the design shown onproiectul nr. ……………………………, fabricată de ……………………………………………………………………………, a fostdrawings Nos …………………… manufactured by ………………………………………………………………………………… has beenexaminată şi a fost supusă cu succes la încercările efectuate în conformitate cu Rezoluţia MEPC.227(64) a Organizaţiei Maritime Internaţionale, confirmând că aceasta îndeplineşte cerinţele operaţionale prevăzute în regulile 9.1.1 şi 9.2.1 din anexa IV la Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave, astfel cum a fost modificată prin protocoalele din 1978 şi 1997 [aşa cum este amendată prin rezoluţiile MEPC.115(51) şi MEPC.200(62)].examined and satisfactorily tested in accordance with the Internaţional Maritime Organization resolution MEPC.227(64) to meet the operaţional requirements referred to in regulations 9.1.1 and 9.2.1 of MARPOL Annex IV of the Internaţional Convention for the Prevention of Pollution from Ships, 1973 as modified by the 1978 and 1997 Protocols [as amended by resolutions MEPC.115(51) and MEPC.200(62)].Încercările instalaţiei de tratare a apelor uzate au fost efectuateThe tests on the sewage treatment plant were carried outla uscat la*) …………………………………………………………………………………………………………………..ashore at*)la bordul navei la*) …………………………………………………………………………………………………………….on board at*)şi au fost finalizate la …………………………………………………………………………………………………………and completed onInstalaţia de tratare a apelor uzate a fost supusă încercării şi a produs un efluent care, la analiză, a dat următoarele rezultate:The sewage treatment plant was tested and produced an effluent which, on analysis, produces:.1 o medie geometrică a numărului de organisme coliforme termo-toleranţe care nu a fost mai mare de 100 la 100 ml;.1 a geometric mean of no more than 100 thermotolerant coliforms/100 ml;.2 o medie geometrică a materiilor solide în suspensie totale de 35 Q(i)/Q(e) mg/l pentru încercările efectuate la uscat sau a maximului materiilor solide în suspensie totale nu mai mare de (35 plus x) Q(i)/Q(e) mg/l pentru apa ambientală utilizată în scopul spălării, în cazul încercărilor efectuate la bordul navei;.2 a geometric mean of total suspended solids of 35 Q(i)/Q(e) mg/l if tested ashore or the maximum total suspended solids not exceeding (35 plus x) Q(i)/Q(e) mg/l for the ambient water used for flushing purposes if tested on board;.3 o medie geometrică a consumului biochimic de oxigen la 5 zile fără nitrificare (BOD5 fără nitrificare) care nu a fost mai mare de 25 Q(i)/Q(e) mg/l;.3 a geometric mean of 5-day Biochemical Oxygen Demand without nitrification (BOD5 without nitrification) of no more than 25 Q(i)/Q(e) mg/l;.4 o medie geometrică a consumului chimic de oxigen (COD) care nu a fost mai mare de 125 Q(i)/Q(e) mg/l;.4 a geometric mean of Chemical Oxygen Demand (COD) of no more than 125 Q(i)/Q(e) mg/l;.5 pH cuprins între 6 şi 8,5;.5 pH between 6 and 8.5;.6 o medie geometrică a azotului total care nu este mai mare de 20 Q(i)/Q(e) mg/l sau o reducere de cel puţin 70%; şi.6 a geometric mean of total nitrogen of no more than 20 Q(i)/Q(e) mg/l or at least 70 per cent reduction; and.7 o medie geometrică a fosforului total care nu este mai mare de 1,0 Q(i)/Q(e) mg/l sau o reducere de cel puţin 80%**);.7 a geometric mean of total phosphorus of no more than 1.0 Q(i)/Q(e) mg/l or at least 80 per cent reduction**).Autoritatea Navală Română sau (titlul oficial complet al organizaţiei recunoscute autorizate) confirmă că instalaţia de tratare a apelor uzate poate funcţiona la înclinări la unghiuri de 22,5o în orice plan în raport cu poziţia de funcţionare normală.The Romanian Naval Authority or (full designation of the authorized recognized organization) confirms that the sewage treatment plant can operate at angles of inclination of 22.5o in any plane from the normal operating position.Detaliile încercărilor şi rezultatele obţinute sunt cuprinse în apendicele la prezentul certificat.Details of the tests and the results obtained are shown on the appendix to this Certificate.O placă sau o etichetă durabilă care conţine numele producătorului, numărul tipului şi al seriei, încărcarea hidraulică şi data fabricaţiei este aplicată pe fiecare instalaţie.A plate or durable label containing data of the manufacturer's name, type and serial numbers, hydraulic loading and date of manufacture is to be fitted on each sewage treatment plant.O copie a prezentului certificat trebuie să se găsească în permanenţă la bordul fiecărei nave echipate cu instalaţia descrisă mai sus.A copy of this Certificate shall be carried on board any ship equipped with the above described sewage treatment plant.                                   Semnătura ……………………………        Ştampila oficială Signed         Official stamp Autoritatea Navală Română                                   Romanian Naval Authority                                   sau titlul oficial complet al organizaţiei                                   recunoscute autorizate                                   or full designation of the authorised                                   recognized organization                                   Data ………………………………..                                   Dated this ……… day of ……. 20 ….––-*) Se şterge, după caz.*) Delete as appropriate.**) Se şterge pentru navele altele decât nave de pasageri care intenţionează să descarce efluent de ape uzate în zone speciale.**) Delete for ships other than passenger ships intending to discharge sewage effluent in Special Areas. ┌─────────┐ Apendice │ SIGLA │ Certificatul de aprobare de tip pentru instalaţii de tratare │ SAU │ a apelor uzate │MONOGRAMA│ Appendix to │ BADGE │ Certificate of type approval for sewage treatement plants │ OR │ │ CIPHER │ └─────────┘Rezultatele încercărilor şi detalii ale încercărilor efectuate pe eşantioane din instalaţia de tratare a apelor uzate în conformitate cu Rezoluţia MEPC.227(64):Test results and details of tests conducted on samples from the sewage treatment plant in accordance with resolution MEPC.227(64):Tipul instalaţiei de tratare a apelor uzate ………………………………………………………………………………Sewage Treatment Plant, TypeProdusă de ……………………………………………………………………………………………………………Manufactured byOrganizaţia care a efectuat încercarea …………………………………………………………………………………..Organization conducting the testÎncărcarea hidraulică prevăzută ………………………………………………………………………………… mc pe ziDesigned hydraulic loading mc/dayÎncărcarea organică prevăzută …………………………………………………………………………………. kg/zi BODDesigned organic loading kg/day BODNumărul de eşantioane de efluent supuse încercării ………………………………………………………………………..Number of effluent samples testedNumărul de eşantioane de afluent supuse încercării ………………………………………………………………………..Number of influent samples testedCalitatea afluentului/materii solide în suspensie totale ……………………………………………………………… mg/lTotal Suspended Solids influent quality mg/lCalitatea afluentului/azot total ………………………………………………………………………….. mg/l ca azot*)Total nitrogen influent quality mg/l as nitrogen*)Calitatea afluentului/fosfor total ………………………………………………………………………. mg/l ca fosfor*)Total phosphorus influent quality mg/l as phosphorus*)Calitatea afluentului/BOD5 fără nitrificare …………………………………………………………………………. mg/lBOD5 without nitrification influent quality mg/lÎncărcarea hidraulică maximă …………………………………………………………………………………… mc pe ziMaximum hydraulic loading mc/dayÎncărcarea hidraulică minimă …………………………………………………………………………………… mc pe ziMinimum hydraulic loading mc/dayÎncărcarea hidraulică medie (Q(i)) ……………………………………………………………………………… mc pe ziAverage hydraulic loading (Q(i)) mc/dayDebitul efluentului (Q(e)) …………………………………………………………………………………….. mc pe ziEfluent flow (Q(e)) mc/dayFactorul de compensare pentru diluţie (Q(i)/Q(e)) …………………………………………………………………………Dilution compensation factor (Q(i)/Q(e))Media geometrică a materiilor solide în suspensie totale ……………………………………………………………… mg/lGeometric mean of Total Suspended Solids mg/lMedia geometrică a numărului organismelor coliforme termo-toleranţe …………………………………………. coliformi/100 mlGeometric mean of the thermotolerant coliform count coliforms/100 mlMedia geometrică a BOD5 fără nitrificare ……………………………………………………………………………. mg/lGeometric mean of BOD5 without nitrification mg/lMedia geometrică a COD ……………………………………………………………………………………………. mg/lGeometric mean of COD mg/lMedia geometrică a azotului total …………………………………………………………………………… mg/l*) sau %*)Geometric mean of total nitrogen mg/l*) or %*)Media geometrică a fosforului total …………………………………………………………………………… mg/l*) sau %*)Geometric mean of total phosphorus mg/l*) sau %*)pH maxim …………………………………………………………………………………………………………….Maximum pHpH minim …………………………………………………………………………………………………………….Minimum pHTipul de dezinfectant utilizat …………………………………………………………………………………………Type of disinfectant usedDacă este clor, reziduuri de clor:If Chlorine – residual Chlorine:cantitatea maximă/Maximum ………………………………………………………………………………………. mg/lcantitatea minimă/Minimum ………………………………………………………………………………………. mg/lmedia geometrică/Geometric mean …………………………………………………………………………………. mg/lA fost supusă instalaţia încercării cu:Was the sewage treatment plant tested with:Apă dulce de spălare? ………………………………………………………………………………………… Da/Nu*)Fresh Water flushing? Yes/No*)Apă sărată de spălare? ……………………………………………………………………………………….. Da/Nu*)Salt Water flushing? Yes/No*)Apă dulce şi apă sărată de spălare? ………………………………………………………………………….. Da/Nu*)Fresh and Salt Water flushing? Yes/No*)Apă gri adăugată? …………………………………… Da -proporţia: ……………………………./Nu*)Grey water added? Yes – proportion: /No*)A fost supusă instalaţia la încercările în mediu natural descrise în secţiunea 5.9 a Rezoluţiei MEPC.227(64)?Was the sewage treatment plant tested against the environmental conditions specified in section 5.9 of resolution MEPC.227(64)?Temperatură …………………………………………………………………………………………….. Da/Nu*)Temperature Yes/No*)Umiditate ………………………………………………………………………………………………. Da/Nu*)Humidity Yes/No*)Înclinare ………………………………………………………………………………………………. Da/Nu*)Inclination Yes/No*)Vibraţii ……………………………………………………………………………………………….. Da/Nu*)Vibration Yes/No*)Fiabilitatea echipamentului electric şi electronic …………………………………………………………. Da/Nu*)Reliability of Electrical and Electronic Equipment Yes/No*)Limitele şi condiţiile de operare impuse:Limitations and the conditions of operation are imposed:Salinitate …………………………………………………………………………………………………….SalinityTemperatură ……………………………………………………………………………………………………TemperatureUmiditate ……………………………………………………………………………………………………..HumidityÎnclinare ……………………………………………………………………………………………………..InclinationVibraţii ………………………………………………………………………………………………………VibrationRezultatele altor parametri supuşi încercărilor ……………………………………………………………………Results of other parameters tested                                   Semnătura/Signed ………………………        Ştampila oficială ANR sau organizaţia recunoscută autorizată         Official stamp RNA or authorized recognised organization                                   Data ………………………………..                                   Dated this ……… day of ……. 20 ….––*) Se şterge, după caz.*) Delete as appropriate.–––Apendicele nr. 5 la normele metodologice a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.186 din 11 iulie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 570 din 31 iulie 2014, având conţinutul prevăzut în anexa din acelaşi act normativ.–––-Normele metodologice au fost înlocuite cu cele prevăzute în anexa din ORDINUL nr. 1.056 din 13 octombrie 2009, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 26 octombrie 2009, conform art. I din acelaşi act normativ._________

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește