Notă …
Aprobate prin HOTĂRÂREA nr. 447 din 10 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 305 din 7 mai 2003. +
Capitolul 1Dispoziții generale +
Articolul 1Normele metodologice privind modul de elaborare și conținutul hartilor de risc natural la alunecări de teren, denumite în continuare norme metodologice, prezintă cadrul general privind succesiunea operațiilor de întocmire a hartilor de risc natural la alunecări de teren și conținutul acestora. +
Articolul 2Harta de risc natural la alunecări de teren reprezintă sinteza datelor privind prognoza stării de echilibru a versantilor, a pagubelor materiale și a pierderilor de vieți omenești ce pot fi cauzate de producerea alunecarilor de teren, pe un anumit areal și într-un interval de timp dat. +
Articolul 3(1)Harta de risc natural la alunecări de teren constituie parte componenta a documentației de amenajare a teritoriului județean și se detaliază în planurile de urbanism generale și în regulamentele locale de urbanism ale localităților fiecărui județ și municipiului București și urmează același regim juridic, de finanțare și aprobare stabilit, potrivit legii, pentru documentațiile de amenajare a teritoriului și documentațiile de urbanism.(2)Harta de risc natural la alunecări de teren este documentul pe baza căruia consiliul județean poate declara un areal ca zona de risc la alunecări de teren. +
Articolul 4Pe baza hartilor de risc natural la alunecări de teren, autoritățile administrației publice locale:a)identifica, declara și monitorizează zonele de risc la alunecări de teren; … b)asigura managementul situațiilor de criza în cazul producerii alunecarilor de teren; … c)stabilesc, după caz, măsurile de prevenire și atenuare a riscului natural la alunecări de teren, precum și condițiile de autorizare a executării construcțiilor în arealele respective; … d)detaliază exigențele minime de conținut ale documentațiilor de urbanism și de amenajare a teritoriului pentru zonele expuse riscului natural la alunecări de teren. … +
Articolul 5Terminologia specifică cu care se operează în elaborarea hartilor de risc la alunecări de teren este prezentată în anexa A la prezentele norme metodologice. +
Capitolul 2Modul de elaborare și conținutul hartilor de risc natural la alunecări de teren +
Articolul 6Elaborarea hârtii de risc natural la alunecări de teren se realizează, de regula, într-un sistem informațional integrat, având la baza bănci de date informatizate și harti digitale. +
Articolul 7Pentru elaborarea hârtii de risc natural la alunecări de teren a fiecărui județ trebuie parcurse etapele prezentate în anexa B la prezentele norme metodologice. +
Articolul 8(1)Banca de date aferentă hârtii de risc natural la alunecări de teren se realizează prin colectarea, stocarea și prelucrarea informațiilor și datelor necesare referitoare la:a)baza topografica și cartografica (harti existente digitizate, fotograme, imagini satelitare etc.); … b)alunecarile de teren existente și lucrările de remediere executate; … c)caracterizarea mediului natural din punct de vedere geologic, geomorfologic, hidrogeologic, hidrologic, meteorologic, pedologic, al vegetatiei etc.; … d)intervențiile asupra versantilor de natura sa schimbe echilibrul natural al acestora (defrisari, lucrări de terasamente, amplasarea construcțiilor pe versanți sau la partea superioară a acestora etc.); … e)utilizarea prezenta și de perspectiva a terenului (zone locuite, zone industriale, suprafețe agricole, păduri etc.); … f)elementele expuse hazardului la alunecări de teren (construcții, terenuri). … (2)Identificarea alunecarilor de teren și inventarierea acestora se fac de către autoritățile publice locale prin completarea datelor cuprinse în fișa-anexa la Ordinul comun al ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului, al șefului Departamentului pentru Administrație Publică Locală, secretar de stat, și al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale nr. 62/N-19.o/288-1.955/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 16 septembrie 1998. +
Articolul 9(1)Harta de risc natural la alunecări de teren a județului, parte componenta a planului de amenajare a teritoriului județean și/sau zonal, se elaborează, de regula, la scara 1:25.000. Documentațiile de urbanism – planurile de urbanism generale și regulamentele locale de urbanism aferente – detaliază harta de risc natural la alunecări de teren prin planuri de risc la scări adecvate.(2)Baza topografica și cartografica pentru harta de risc natural la alunecări de teren utilizează sistemul de proiectie Stereo '70, cu echidistanta curbelor de nivel de 2 m și nivel de referința Marea Neagra. +
Articolul 10Harta de hazard la alunecări de teren a județului, componenta a hârtii de risc natural la alunecări de teren, se întocmește etapizat, începând cu zonele cu densitate mare a elementelor expuse hazardului la alunecări de teren, precum și/sau în zonele în care s-au identificat fenomene de instabilitate. +
Articolul 11(1)Harta de hazard la alunecări de teren se întocmește pe baza planurilor și hartilor topografice, prin documentare, studii și cercetări de teren, avându-se în vedere date geologice, geomorfologice, hidrogeologice, hidrologice, meteorologice, existenta alunecarilor de teren și a lucrărilor de remediere a acestora, date referitoare la intervențiile asupra versantilor de natura sa schimbe echilibrul natural și altele.(2)Harta de hazard la alunecări de teren se elaborează în conformitate cu principiile din Ghidul privind identificarea și monitorizarea alunecarilor de teren și stabilirea soluțiilor-cadru de intervenție – GT006-97, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 18/N/1997 și publicat în Buletinul construcțiilor nr. 10/1998, și Ghidul de redactare a hartilor de risc la alunecare a versantilor, pentru asigurarea stabilitatii construcțiilor – GT019-98, aprobat prin Ordinul ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 80/N/1998 și publicat în Buletinul construcțiilor nr. 6/2000.(3)Harta de hazard la alunecări de teren se actualizează periodic și ori de câte ori intervin modificări ale datelor inițiale. +
Articolul 12Pentru redactarea hârtii de hazard la alunecări de teren este necesară parcurgerea următoarelor etape:a)estimarea valorii și a distribuției geografice a coeficienților de risc K(a'f7h) pe baza criteriilor din anexa C la prezentele norme metodologice, în domeniul de variatie specific: litologic [K(a)], geomorfologic [K(b)], structural [K(c)], hidrologic și climatic [K(d)], hidrogeologic [K(e)], seismic [K(f)], silvic [K(g)], antropic [K(h)]; … b)stabilirea gradelor de potențial (scăzut, mediu, ridicat) cărora le corespunde o anumită probabilitate de producere a alunecarilor (practic zero, redusă, medie, medie-mare, mare și foarte mare); … c)împărțirea arealului pe care se dorește întocmirea hârtii de hazard la alunecări de teren în suprafețe poligonale delimitate astfel încât sa reprezinte depozite cat mai omogene litologic și structural; … d)evaluarea, pentru fiecare suprafața poligonala, a coeficienților de risc K(a'f7h); … e)calcularea coeficientului mediu de hazard K(m), corespunzător fiecărei suprafețe poligonale analizate, cu relația:
… f)întocmirea hârtii cu distribuția geografică a coeficientului mediu de hazard K(m). … +
Articolul 13(1)Elaborarea hârtii de risc natural la alunecări de teren se face pe baza hârtii de hazard la alunecări de teren și pe baza analizei datelor privind elementele expuse hazardului la alunecări de teren și a vulnerabilitatii acestora, utilizându-se pentru estimarea riscului la alunecări de teren relațiile de definiție prezentate în anexa A la prezentele norme metodologice.(2)Elaborarea hârtii definite la alin. (1) se face cu precădere pentru zonele în care se afla un număr și/sau o categorie importanța de elemente supuse unui hazard ridicat al alunecarilor de teren. +
Articolul 14Harta de risc natural la alunecări de teren cuprinde, în principal, delimitarea următoarelor zone:a)arealele declarate, potrivit legii, zone de risc la alunecări de teren; … b)zonele construite expuse alunecarilor de teren și la care urmează să se stabilească măsuri pentru atenuarea și/sau înlăturarea efectelor alunecarilor de teren; … c)zonele unde frecventa și amploarea ridicată a alunecarilor de teren nu permit executarea de lucrări de remediere și impun instituirea interdicției amplasarii construcțiilor definitive. … +
Articolul 15Interpretarea hârtii de risc natural la alunecări de teren permite adoptarea unor categorii de măsuri pentru prevenirea producerii alunecarilor de teren și atenuarea efectelor acestora, constând, în principal, în:a)modificări în utilizarea terenurilor; restrictionarea și, după caz, interzicerea amplasarii construcțiilor și/sau a utilizării terenului, în funcție de categoria de folosință și de limitarile induse de riscul la alunecări de teren; … b)schimbarea destinației terenurilor și adoptarea măsurilor constructive suplimentare, acolo unde este cazul; … c)elaborarea de programe privind asigurarea bunurilor și persoanelor pentru cazuri de alunecări de teren; … d)monitorizarea alunecarilor de teren în vederea instituirii sistemelor de prognoza și avertizare; … e)alocarea judicioasă a fondurilor pentru aplicarea măsurilor menite sa diminueze riscul la alunecări de teren; … f)realizarea planurilor de intervenție în caz de dezastru. … +
Capitolul 3Dispoziții finale +
Articolul 16(1)Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței inițiază elaborarea, avizează în comitetele tehnice de specialitate și aproba ghidurile, metodologiile și studiile-pilot necesare elaborării hartilor de risc natural la alunecări de teren.(2)Finanțarea acțiunilor prevăzute la alin. (1) se asigura din venituri proprii constituite potrivit art. 40 alin. 1 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare. +
Articolul 17Anexele A, B și C fac parte integrantă din prezentele norme metodologice. +
Anexa Ala normele metodologice
TERMINOLOGIE*)*) În conformitate cu Glosarul internațional al termenilor de baza, specific managementului dezastrelor, editat de Departamentul Afacerilor Umanitare (DHA) – Geneva 1992, 1993, 1996, sub egida O.N.U. și adoptat în legislația țărilor membre U.E.Dezastrele naturale sunt fenomene naturale distructive, generatoare de pagube materiale și pierderi de vieți omenești (ploi abundente, viituri, inundații, depuneri masive de zapada și gheața, alunecări de teren, cutremure de pământ etc.).Hazardul natural reprezintă posibilitatea de aparitie într-o zona și pe o perioadă determinata a unui fenomen ce poate genera distrugeri. Măsura hazardului este probabilitatea de depasire a mărimii caracteristice a respectivului fenomen natural într-un areal și într-un interval de timp dat.Hazardul antropic (generat de om) se referă la acele fenomene, de regula naturale, a căror variatie aleatoare este modificată ca urmare a acțiunii omului. Plaja acestor fenomene este foarte larga, plecand de la modificarea regimului de precipitatii ca urmare a încălzirii atmosferei terestre (influența antropica ușoară) și terminand cu exploziile nucleare (influența antropica totală).Zonele expuse hazardului natural sunt arealele delimitate geografic în care valori semnificative ale intensitatii marimilor ce caracterizează fenomenele naturale au probabilitati de depasire ridicate, fără a produce însă în mod expres pagube.Zonele expuse hazardului alunecarilor de teren sunt arealele cu valori ridicate ale probabilitatii de alunecare.Zonele expuse riscurilor naturale sau zonele de risc natural sunt arealele delimitate geografic în care intensitatea marimilor ce caracterizează fenomenele naturale distructive are probabilitati de depasire ridicate, conducand în mod obligatoriu la pagube materiale și/sau pierderi de vieți omenești.Elementele expuse hazardului natural reprezintă totalitatea persoanelor și bunurilor materiale ce pot fi afectate de producerea fenomenului natural.Elementele expuse hazardului alunecarilor de teren reprezintă totalitatea persoanelor și bunurilor materiale ce pot fi afectate de producerea alunecarilor de teren.Caracteristica distructiva a unui fenomen natural generator de pagube reprezintă acea mărime specifică a fenomenului care prin interactiune cu structurile construcțiilor le produce acestora daune. De exemplu, inundatiile au doua caracteristici distructive: înălțimea coloanei de apa și câmpul de viteze; alunecarile de teren lente au câmpul de deplasări diferențiate.Caracteristica distructiva a unei alunecări de teren reprezintă acea mărime specifică a fenomenului care prin interactiune cu structurile construcțiilor le produce acestora daune: câmpul de deplasări diferențiate pentru alunecarile lente, deplasări de subsidenta pentru dezvoltarile retrogresive, energia cinetica a masei alunecatoare pentru alunecarile rapide.Vulnerabilitatea reprezintă gradul de pierderi (de la 0% la 100%) rezultat dintr-un fenomen susceptibil de a produce pierderi umane și materiale.Vulnerabilitatea elementelor expuse la diferite caracteristici distructive reprezintă gradul de afectare al acestora la acțiunea fenomenelor naturale generatoare de pagube. Vulnerabilitatea este un număr adimensional subunitar, având valoarea 0 pentru elementele neafectate și 1 pentru elementele afectate total (pierderi de vieți omenești și pagube de ruina).Vulnerabilitatea la alunecări de teren reprezintă gradul de afectare al elementelor expuse la acțiunea hazardului alunecarilor de teren.Riscul este estimarea matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane și pagube materiale pe o perioadă de referința (viitoare) și într-o zona data pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este definit ca produs între probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane și pagubele materiale și valoarea acestora.Riscul asociat alunecarilor de teren reprezintă pagubele materiale și pierderile umane potențiale cauzate de apariția acestor fenomene naturale.1. În cazurile în care pagubele materiale și pierderile umane sunt asociate direct alunecarii versantilor, riscul va fi definit ca produs între probabilitatea de alunecare și valoarea pagubelor materiale și pierderile umane după relațiile:R(m) = P(al) x Σ PM (lei/an)R(u) = P(al) x Σ PU (morți/an),în care:P(al) – probabilitatea de alunecare;V – vulnerabilitatea elementelor expuse;PM – pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor elementelor expuse;PU – pierderile de vieți omenești;R(m) – rata anuală a pierderilor materiale;R(u) – rata anuală a pierderilor umane.2. În cazul alunecarilor de teren lente primare sau reactivate, pagubele, atât materiale, cat și umane, nu mai sunt maximale. Vulnerabilitatea structurilor afectate de acest tip de alunecări de teren se poate exprima în funcție de intensitatea caracteristicii distructive. Ținându-se cont ca aceasta este o variabila aleatoare ce depinde de variatia câmpului de solicitări S și rezistente R din versant, se vor determina curba probabilitatilor de depasire și vulnerabilitatile aferente. În acest caz relațiile de definiție a riscului vor fi:nR(m) = P(dep) x Σ V(i) x PM(i)i=lmR(u) = P(dep) x Σ V(j) x PU(j),j=lîn care:P(dep) – probabilitatea de depasire a caracteristicii distructive;PM – pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor elementelor expuse;PU – pierderile de vieți omenești;R(m) – rata anuală a pierderilor materiale;R(u) – rata anuală a pierderilor umane.Suma se referă la totalitatea elementelor expuse hazardului de alunecare.Hartile de hazard natural reprezintă izolinii privind distribuția geografică plana a valorilor probabilitatilor de producere a fenomenelor naturale generatoare de pagube, fiind specifice fiecărui fenomen natural și fiecărei caracteristici distructive.Hartile de risc natural reprezintă izolinii privind distribuția geografică plana a valorilor pagubelor materiale și pierderilor umane cauzate de apariția fenomenelor naturale generatoare de pagube. Pentru arealele expuse simultan mai multor fenomene naturale distructive valorile riscului se pot aditiona.Hartile de hazard la alunecare reprezintă izolinii privind distribuția geografică plana a valorilor probabilitatilor de alunecare sau ale probabilitatilor de depasire pentru diferite caracteristici distructive specifice, generatoare de pagube.Hartile de risc asociat alunecarilor de teren reprezintă distribuția plana a valorilor pagubelor materiale și pierderilor umane anuale potențiale, cauzate de producerea alunecarilor de teren. +
Anexa Bla normele metodologice
ETAPELE ELABORĂRII HĂRȚILOR DE RISC LA ALUNECĂRI DE TEREN
+
Anexa Cla normele metodologice
CRITERII
pentru estimarea potențialului și probabilitatii de producere a alunecarilor de teren
| Nr.crt. |
SIMBOL |
CRITERIUL |
POTENȚIALUL DE PRODUCERE AL ALUNECARILOR (p) |
| SCĂZUT |
MEDIU |
RIDICAT |
| PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECARILOR (P) ȘI COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR (K) |
| PRACTIC ZERO |
REDUSĂ |
MEDIE |
MEDIE – MARE |
MARE |
FOARTE MARE |
| 0 |
<0,10 |
0,10 + 0,30 |
0,31 + 0,50 |
0,51 + 0,80 |
> 0,80 |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
| 1 |
a |
LITOLOGIC |
Roci stancoase, masive, compacte sau fisurate, nealterate |
Majoritatea rocilor sedimentare care fac parte din formatiunea acoperitoare (deluvii, coluvii și depozite proluviale) și din categoria rocilor semistancoase(roci pelitice stratificate, cum sunt sisturile argiloase, marnele și marnocalcarele, cretele s.a., rocile metamorfice, îndeosebi sisturile de epizona și mai puțin cele de mesozona, puternic alterate și exfoliate,unele roci de natura magmatica puternic alterate s.a.) |
Roci sedimentare detritice neconsolidate – necimentate, de tipul argilelor și argilelor grase, saturate, plastic moi – plastic consistente, cu umflari și contractii mari, argile montmorillonitice, puternic expansive, prafuri șinisipuri mici și mijlocii afânate în stare submersată, brecia sării etc. |
| 2 |
b |
GEOMORFOLOGIC |
Relief plan orizontal afectat de procese de eroziune nesemnificative, văile care constituie rețeaua hidrografică fiind într-un avansat stadiu de maturitate |
Relief de tip colinar, caracteristic zonelor piemontane și de podis, fragmentat de rețele hidrografice cu văi ajunse într-un anumit stadiu de maturitate, mărginite de versanți cu înălțimi medii și inclinari în general, medii și mari. |
Relief caracteristic zonelor de deal și de munte, puternic afectat de o rețea densă de văi ținere cu versanți înalți și puternic înclinați, majoritatea văilor fiind subsecvente (paralele cu direcția stratelor). |
| 3 |
c |
STRUCTURAL |
Corpuri masive de roci stâncoase de natură magmatică, roci sedimentare stratificate, cu strate în poziție orizontală, roci metamorfice cu suprafețe de sistuozitate dispuse în plane orizontale. |
Majoritatea structurilor geologice cutate și faliate afectate de clivaj și fisurație, structurile diapire, zonele ce marchează fruntea pânzelor de sariaj. |
Structuri geologice caracteristice ariilor geosinclinale în facies de flis și formatiunilor de molasă din depresiunile marginale, structuri geologice stratificate, puternic cutate și dislocate, afectate de o rețea densă de clivaj, fisurație și stratificație. |
| 4 |
d |
HIDROLOGICȘI CLIMATIC |
Zone în general aride, cu precipitatii medii anuale reduse. Debitele scurse pe albiile râurilor, ale căror bazine hidrografice se extind în zone de deal și de munte, în general sunt controlate de precipitatiile din aceste zone. Pe albiile râurilor predomină procesele de sedimentare, eroziunea producându-se numai lateral în timpul viiturilor. |
Cantități moderate de precipitatii. Vaile principale din rețeaua hidrografica au atins stadiul de maturitate în timp ce afluentii acestora se afla încă în stadiul de tinerete. În timpul viiturilor se produc atât eroziuni verticale cât și laterale. Importante transporturi și depuneri de debite solide. |
Precipitatii lente de lungă durata cu posibilități mari de infiltrare a apei în roci. La ploi rapide, viteze mari de scurgeri cu transport de debite solide. Predomină procesele de eroziuneverticală. |
| 5 |
e |
HIDROGEOLOGIC |
Curgerea apelor freatice are loc la gradienți hidraulici foarte mici.Forțele de filtratie sunt neglijabile. Nivelul liber al apei freatice se afla la adâncime mare. |
Gradienți de curgere a apei freatice moderati. Forțele de filtratie au valori care pot influența sensibil starea de echilibru a versantilor. Nivelul apei freatice, în general, se situeaza la adancimi mai mici de 5 metri. |
Curgerea apelor freatice are loc sub gradienți hidraulici mari. La baza versanților, uneori și pe versanți, apar izvoare de apă. Există o curgere din interiorul versanților către suprafata acestora cu dezvoltarea unor forțe de filtrație ce pot contribui la declanșarea unoralunecări de teren. |
| 6 |
f |
SEISMIC |
Intensitate seismică pe scara M.S.K mai mică de gradul 6 |
Intensitate seismică de gradul 6-7 |
Intensitate seismică mai mare de gradul 7 |
| 7 |
g |
SILVIC |
Gradul de acoperire cu vegetație arboricolă mai mare de 80%. Păduri de foioase cu arbori dedimensiuni mari. |
Gradul de acoperire cu vegetație arboricolă cuprins între 20% și 80%. Păduri de foioase și conifere, cu arbori de vârste și dimensiuni variate. |
Gradul de acoperire cu vegetație arboricolă mai mic de 20%. |
| 8 |
h |
ANTROPIC |
Pe versanți nu sunt executate construcții importante, acumularilede apă lipsesc. |
Pe versanți sunt executate o serie de lucrări (platforme de drumuri și cale ferată, canale de coastă, cariere s.a.) cu extindere limitată și pentru care s-au executat lucrări corespunzătoare de protecție a versanților. |
Versanți afectați de o rețea densă de conducte de alimentare cu apă și canalizare, drumuri, căi ferate, canale de coastă cariere, supraîncărcarea acestora în partea superioară cu depozite de haldă, construcții grele s.a. Lacuri de acumulare care umezesc versantii în partea inferioară. |
