NORME din 8 ianuarie 1983

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 23/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: COMITETUL PENTRU PROBLEMELE CONSILIILOR POPULARE
Publicat în: BULETINUL OFICIAL nr. 7 din 28 ianuarie 1984
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 4 11/01/1991
ActulREFERIRE LADECRET 387 27/10/1977
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulAPROBAT DEHOTARARE 30 01/12/1983
ActulCONTINUT DEHOTARARE 30 01/12/1983

cu privire la repartizarea pe deţinătorii suprafeţelor locative cu destinaţie de locuinţa ori cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa, persoane fizice sau juridice, a cheltuielilor comune în clădirile cu mai multe apartamente



1. Lucrările de întreţinere şi reparaţiia) Cheltuielile pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii efectuate la părţile şi instalaţiile de folosinţa comuna ale clădirilor de locuit sau apartamentelor, inclusiv ale instalaţiilor de încălzire centrala, precum şi ale încăperilor în care acestea funcţionează şi care sînt stabilite ca obligaţii legale ce revin chiriaşilor, se repartizează proporţional cu numărul persoanelor în a căror folosinţa se găsesc.Fac excepţie de la prevederile alin. 1 cheltuielile efectuate cu lucrările de refacere a tapetelor, zugravelilor, vopsitorie (dacă acestea au existat), la pereţi şi tavane, vopsitorie la timplarie, curăţirea jgheaburilor, burlanelor, inclusiv a teraselor şi luminatoarelor, care se repartizează proporţional cu suprafaţa locativă deţinuta în exclusivitate.Cheltuielile pentru lucrările de întreţinere, reparaţii şi înlocuiri la antenele colective de televiziune se repartizează în raport cu numărul prizelor de televizoare aflate în locuinţa, iar pentru cutiile poştale şi cheile de la usa de intrare comuna în clădire se repartizează în raport cu numărul acestora.Cheltuielile pentru lucrările de întreţinere, reparaţii şi înlocuiri la instalaţiile de preparare a hranei la bucătarii şi alte asemenea lucrări se repartizează proporţional cu lucrările executate atît la instalaţiile comune, cît şi la cele exclusive.Cheltuielile pentru lucrările de întreţinere şi reparaţii efectuate la părţile şi instalaţiile de folosinţa comuna care sînt stabilite ca obligaţii legale ce revin proprietarilor, indiferent dacă aceştia locuiesc sau nu în apartamentele lor, se repartizează proporţional cu cota-parte indiviză deţinuta de fiecare proprietar asupra acestor părţi şi instalaţii.b) În clădirile cu destinaţie mixtă (locuinţa şi alta destinaţie decît aceea de locuinţa), cheltuielile pentru lucrările prevăzute la lit. a) se defalca proporţional cu suprafeţele locative ocupate în exclusivitate de cele două categorii de deţinători; după aceasta defalcare sumele aferente locuinţelor se repartizează potrivit criteriilor prevăzute la lit. a), iar sumele aferente spaţiilor cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa se repartizează proporţional cu suprafaţa locativă deţinuta în exclusivitate de fiecare unitate în parte.2. Consumul de apa şi canalizareaa) Cheltuielile aferente consumului de apa în clădirile de locuit, în cazul cînd exista un singur aparat de înregistrare pentru un grup de clădiri, pe o clădire (bloc) sau pe o scara, se repartizează proporţional cu numărul persoanelor. Persoanele care au domiciliul stabil în clădire vor suporta aceste cheltuieli indiferent de numărul zilelor din cursul unei luni în care au fost prezente la domiciliu.Criteriul de repartizare prevăzut la alin. 1 se aplică şi în cazul cheltuielilor pentru canalizare.La defalcarea cheltuielilor prevăzute la alineatele precedente se va tine seama ca numărul persoanelor care locuiesc în apartamentele care nu sînt dotate cu băi sau duşuri să se considere 1/2 din numărul persoanelor care locuiesc în apartament.În cazul cînd baia sau dusul sînt aferente mai multor apartamente, se iau în considerare toate persoanele care locuiesc în fiecare apartament.b) Consumurile de apa, atît la clădirile cu destinaţie de locuinţa, cît şi la cele cu destinaţie mixtă, se înregistrează, de regula, prin aparate de măsura.În cazuri excepţionale, în lipsa acestor aparate, consumurile se determina pe baza baremelor stabilite potrivit normelor legale pe fiecare categorie de consumator*), iar consumul aferent locuinţelor, potrivit prevederilor de la lit. a).Criteriul prevăzut la alineatul precedent se aplică şi pentru cheltuielile de canalizare.––––––Notă *) Baremele în vigoare sînt aprobate prin Hotărîrea Biroului executiv al Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare nr. 18/1981, data în executarea prevederilor Legii gospodăriei comunale nr. 4/1981 şi difuzată prin comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.c) Posesorii de autovehicule care folosesc pentru întreţinerea acestora apa din conductele de alimentare aferente clădirii vor suporta cheltuielile pentru consumul de apa şi canal, determinate după baremele stabilite potrivit normelor legale*). După determinarea acestor cheltuieli, ele se scad din total cheltuielilor ce revin clădirii respective pentru apa şi canal, restul urmînd să se repartizeze potrivit prevederilor de la lit. a) sau b), după caz.Întreţinerea autovehiculelor se poate face numai în garaje sau în locuri special amenajate.––––––Notă *) Baremele în vigoare sînt aprobate prin Hotărîrea Biroului executiv al Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare nr. 18/1981, data în executarea prevederilor Legii gospodăriei comunale nr. 4/1981 şi difuzată prin comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.3. Ridicarea reziduurilor şi vidanjareaa) Cheltuielile pentru ridicarea reziduurilor menajere şi stradale (provenite de pe trotuare şi partea carosabilă din dreptul clădirilor), pentru procurarea, întreţinerea şi dezinfectarea recipienţilor de colectare a gunoaielor, precum şi pentru dezinfectarea platformelor sau spaţiilor special amenajate pe care se afla recipientii, se repartizează în raport cu numărul persoanelor.b) În clădirile cu destinaţie mixtă, în care deţinătorii suprafeţelor locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa nu au încheiat contracte speciale cu întreprinderea prestatoare, cheltuielile prevăzute la lit. a) se determina, pentru fiecare din cele două categorii de deţinători, pe baza baremelor stabilite potrivit normelor legale, după care cele ce revin deţinătorilor de locuinţe se repartizează potrivit criteriului stabilit la lit. a); restul de plată revine deţinătorilor de suprafeţe locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa şi se repartizează proporţional cu spaţiul ocupat în exclusivitate de fiecare în parte.c) Cheltuielile pentru vidanjarea haznalelor de tip uscat se repartizează proporţional cu numărul persoanelor din fiecare locuinţa.La clădirile cu destinaţie mixtă, din cheltuielile totale aferente vidanjarii haznalelor de tip uscat se defalca cele aferente suprafeţelor locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa, determinate pe baza baremelor stabilite potrivit normelor legale; diferenţa de plată revine deţinătorilor de locuinţe şi se repartizează potrivit criteriului prevăzut la lit. c).4. Consumul de energie electricaa) Cheltuielile aferente consumului de energie electrica a locuinţelor şi a părţilor de folosinţa comuna ale clădirilor de locuit, care se măsoară, de regula, prin contoare montate separat pentru părţile de folosinţa comuna, se repartizează pentru fiecare deţinător de locuinţa proporţional cu numărul persoanelor din locuinţa respectiva.În cazuri excepţionale, cînd nu se pot separa prin măsurare consumurile de energie electrica la părţile comune ale clădirii sau în apartamentele locuite în comun de mai multe familii, din cheltuielile totale aferente acestor consumuri se determina, după baremele stabilite potrivit normelor legale, cele aferente consumului deţinătorilor de suprafeţe de locuit ocupate în exclusivitate, tinindu-se seama de dotarea fiecăruia (număr de becuri şi aparate electrice de uz casnic, cum sînt maşini de călcat şi spălat, radio, televizor, frigider etc.); sumele astfel determinate se scad din totalul cheltuielilor pentru consumul de energie electrica înregistrat, iar ceea ce rămîne reprezintă cheltuielile pentru iluminatul părţilor de folosinţa comuna şi se repartizează pe deţinătorii locuinţelor, proporţional cu numărul de persoane.b) În clădirile cu destinaţie mixtă, defalcarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrica a locuinţelor, suprafeţelor locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa şi a părţilor de folosinţa comuna se face, de regula, pe baza consumului înregistrat prin contoarele montate în locuinţe şi suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa.În cazuri excepţionale, cînd consumurile de energie electrica nu se pot separa prin măsurare, se determina, în prealabil, consumul aferent locuinţelor potrivit prevederilor de la lit. a); din diferenţa faţă de consumul total se scad cheltuielile aferente consumului deţinătorilor de suprafeţe locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa determinat pe baza baremelor stabilite potrivit normelor legale; restul este pentru iluminatul părţilor de folosinţa comuna şi se împarte între cele două categorii de deţinători de suprafeţe locative, proporţional cu suprafaţa locativă deţinuta în exclusivitate de fiecare din aceştia şi în măsura în care folosesc părţile comune. Cheltuielile pentru iluminatul părţilor comune ce revin locuinţelor se repartizează pe deţinătorii acestora proporţional cu numărul de persoane, iar cele ce revin suprafeţelor cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa se repartizează proporţional cu suprafaţa locativă deţinuta în exclusivitate de fiecare unitate în parte.c) Cheltuielile pentru plata consumului de energie electrica – forta necesară funcţionarii instalaţiilor cu care sînt dotate clădirile (ascensor, hidrofor, crematoriu etc.), care se măsoară prin contoarele montate pentru instalaţiile respective -, se repartizează deţinătorilor de suprafeţe locative cu destinaţia de locuinţa şi alta destinaţie decît aceea de locuinţa după cum urmează:– cheltuielile pentru plata energiei electrice consumate pentru funcţionarea instalaţiei de încălzire centrala, potrivit prevederilor de la pct. 5;– cheltuielile pentru plata energiei electrice consumate pentru funcţionarea instalaţiei de preparare a apei calde, potrivit prevederilor de la pct. 6;– cheltuielile pentru plata energiei electrice consumate pentru funcţionarea hidrofoarelor de clădire, potrivit prevederilor de la pct. 8;– cheltuielile pentru plata energiei electrice consumate pentru funcţionarea crematoriului, potrivit prevederilor de la pct. 3;– cheltuielile pentru plata energiei consumate pentru funcţionarea ascensorului (forta şi iluminat), potrivit prevederilor de la pct. 9.d) În situaţia în care nu se pot separa prin măsurare consumurile de energie electrica pentru funcţionarea fiecărei instalaţii cu care sînt dotate clădirile şi pentru iluminatul încăperilor în care acestea funcţionează, precum şi a părţilor de folosinţa comuna ale clădirii, determinarea consumului se face pe baza baremelor stabilite potrivit normelor legale, după care cheltuielile aferente se repartizează pe deţinătorii suprafeţelor locative potrivit prevederilor de la lit. a) – c), după caz.5. Încălzirea centralaCheltuielile efectuate cu furnizarea energiei termice prin centralele sau punctele termice din exploatarea unităţilor de gospodărie comunală şi locativă sau a altor unităţi socialiste, inclusiv cheltuielile indirecte şi beneficiul, se stabilesc după tarifele prevăzute de normele legale în vigoare pentru încălzirea centrala. În cazul în care la centralele sau punctele termice sînt racordate mai multe clădiri, suma totală a cheltuielilor pentru încălzirea tuturor clădirilor se repartizează pe fiecare clădire în parte proporţional cu suprafaţa echivalenta termica, determinata potrivit normelor legale, a tuturor corpurilor de încălzire (radiatoare din fonta sau oţel, convectori, convectoradiatoare, conducte şi coloane neizolate etc.), aflate în dotarea acestora conform normelor şi normativelor tehnice de proiectare.Cheltuielile pentru încălzirea centrala asigurata prin centralele termice aflate în exploatarea asociaţiilor de locatari sau în exploatarea directa a locatarilor din clădire cuprind: costul combustibilului (cărbune, lichid, gaze etc.) la preţul stabilit potrivit normelor legale în vigoare, costul transportului acestuia pînă la locul de consum, cheltuielile efectuate cu îndepărtarea reziduurilor, costul energiei electrice consumate pentru funcţionarea instalaţiilor de încălzire centrala şi iluminatul încăperilor în care sînt amplasate acestea, costul echipamentului de uzura şi protecţie pentru fochiştii ce deservesc centralele termice, indemnizaţiile, respectiv retribuţiile acestora, inclusiv contribuţia pentru asigurări sociale (C.A.S.), costul materialelor necesare păstrării curăţeniei în centralele termice, costul apei pentru umplerea instalaţiei.Cheltuielile prevăzute la alin. 1 şi 2 se repartizează după cum urmează:a) În cazul clădirilor cu destinaţie de locuinţa, pentru încălzirea încăperilor folosite în exclusivitate, precum şi a celor aflate în folosinţa comuna (casa scării, culoare, spălătorii, uscătorii, holuri etc.), cheltuielile se determina proporţional cu suprafaţa locuibilă stabilită potrivit legii, indiferent dacă este dotată sau nu cu sisteme proprii de încălzire, precum şi cu suprafaţa dependinţelor dotate – prin construcţie sau amenajări ulterioare, cu respectarea normelor şi normativelor tehnice de proiectare – cu sisteme proprii de încălzire (radiatoare din fonta sau oţel, convectori, convectoradiatoare, conducte şi coloane neizolate etc.).b) Atunci cînd unele apartamente sînt locuite, în comun, de mai mulţi deţinători, suma de plată ce revine fiecăruia din cota calculată pe apartament se stabileşte proporţional cu suprafaţa locativă deţinuta în exclusivitate de fiecare în parte.c) În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, suma totală a cheltuielilor pentru încălzirea întregii clădiri se defalca pe cele două categorii de deţinători, proporţional cu suprafaţa echivalenta termica a corpurilor de încălzire, determinata potrivit normelor legale, a radiatoarelor din fonta sau oţel, convectoradiatoarelor tip panou, convectorilor, corpurilor de încălzire alcătuite din ţevi netede (coloane şi conducte neizolate) etc., cu care sînt prevăzute suprafeţele locative deţinute în exclusivitate de către aceştia; după aceasta defalcare, suma aferentă suprafeţelor cu destinaţie de locuinţa se împarte pe deţinătorii acestora pe baza criteriului prevăzut la lit. a) şi b), după caz, iar suma aferentă suprafeţelor locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa se repartizează proporţional cu suprafaţa echivalenta termica a corpurilor de încălzire (mp. echivalent), cu care sînt dotate încăperile deţinute în exclusivitate de către fiecare deţinător.d) În cazul cînd deţinătorii suprafeţelor locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa folosesc împreună cu deţinătorii locuinţelor şi unele din spaţiile comune ale clădirii, din suma totală reprezentind cheltuielile de încălzire a întregii clădiri se deduc cheltuielile de încălzire a suprafeţelor locative deţinute în exclusivitate de fiecare deţinător în parte, stabilite potrivit prevederilor de la lit. c); diferenţa, care reprezintă consumul aferent părţilor comune, se împarte între cele două categorii de deţinători de suprafeţe locative proporţional cu suprafaţa echivalenta termica a corpurilor de încălzire din dotarea suprafeţelor deţinute în exclusivitate de fiecare dintre aceştia şi în măsura în care folosesc părţile comune. După aceasta departajare suma aferentă suprafeţelor locative cu destinaţie de locuinţa se repartizează pe deţinătorii acestora, proporţional cu suprafaţa locuibilă, indiferent dacă este sau nu dotată cu sisteme proprii de încălzire, precum şi a dependinţelor dotate prin construcţie sau amenajări ulterioare cu sisteme proprii de încălzire, iar suma aferentă suprafeţelor locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa, pe deţinătorii acestora, proporţional cu suprafaţa locativă deţinuta în exclusivitate de fiecare dintre aceştia.e) În cazul în care suprafeţele locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa sînt prevăzute cu sisteme speciale de încălzire şi ventilaţie (aeroterme, instalaţii de condiţionare etc.), cota de defalcare iniţială se va stabili, în funcţie de consum, de către asociaţia locatarilor.Pentru garajele dotate prin construcţie sau amenajări ulterioare cu corpuri de încălzire (radiatoare din fonta sau oţel, convectori, convectoradiatoare, conducte şi coloane neizolate etc.), în cazul în care este posibil, se poate proceda, cu respectarea normelor şi normativelor tehnice, precum şi cu acordul proprietarului şi proiectantului, la dezafectarea sau reducerea suprafeţei de radiaţie, cu condiţia de a nu se schimba echilibrul termic al construcţiilor în care sînt situate. Plata cheltuielilor de încălzire centrala se face proporţional cu suprafaţa echivalenta termica a corpurilor de încălzire din dotarea garajelor.6. Prepararea apei caldea) Cheltuielile pentru combustibilul necesar preparării apei calde pentru clădirile cu destinaţie de locuinţa, în anotimpul călduros, cînd combustibilul este consumat numai pentru încălzirea apei, se repartizează pe deţinătorii suprafeţelor locative proporţional cu consumul de apa stabilit pentru fiecare din aceştia, potrivit prevederilor de la pct. 2.În anotimpul friguros, cînd nu exista montate aparate separate pentru înregistrarea consumului de combustibil necesar preparării apei calde, cheltuielile pentru combustibil se stabilesc corespunzător mediei consumului din lunile iunie, iulie şi august şi se repartizează pe deţinătorii suprafeţelor locative proporţional cu consumul de apa, potrivit prevederilor de la pct 2.b) În clădirile cu destinaţie mixtă, lipsite de aparate de înregistrat consumul de combustibil necesar preparării apei calde, acesta se stabileşte ca şi în cazul clădirilor cu destinaţie de locuinţa, în funcţie de anotimp, iar repartizarea cheltuielilor între cele două categorii de deţinători – locuinţe şi suprafeţe locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa – se face proporţional cu consumul de apa al acestora.7. Consumul de gazea) Cheltuielile aferente consumului de gaze la sobe, în cazul în care nu exista aparate de măsurare a acestuia pentru fiecare apartament sau încăpere cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa, inclusiv părţile de folosinţa comuna aferente acestora, se repartizează proporţional cu suprafaţa locuibilă sau suprafaţa necesară din spaţiile cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa, determinata potrivit legii, indiferent dacă suprafaţa respectiva este dotată sau nu cu sisteme proprii de încălzire cu gaze, precum şi cu suprafaţa dependinţelor care sînt dotate, prin construcţie sau amenajări ulterioare, cu sisteme proprii de încălzire cu gaze, deţinute în exclusivitate de persoane fizice sau juridice.b) Cheltuielile aferente consumului de gaze pentru bucătarii şi spălătorii, în cazul cînd nu exista aparate de măsurare fiecare locuinţa, dar exista pe clădire, se repartizează proporţional cu numărul persoanelor în a căror folosinţa se afla bucătăriile şi spălătoriile respective.c) În clădirile în care consumul de gaze pentru bucătarii şi spălătorii se înregistrează prin acelaşi aparat care măsoară şi consumul aferent încălzirii, se stabileşte consumul aferent bucătăriilor şi spălătoriilor pe baza baremelor stabilite potrivit normelor legale, care se scade din consumul total pe clădire, iar diferenţa se considera ca fiind aferentă încălzirii.d) În clădirile cu destinaţie mixtă se defalca, în prealabil, cheltuielile pentru consumul la bucătarii şi spălătorii, indiferent de deţinător, pe baza baremelor stabilite potrivit normelor legale, iar diferenţa reprezintă cheltuielile de încălzire ce revin tuturor deţinătorilor care locuiesc în clădirile respective.Defalcarea consumului, respectiv a cheltuielilor aferente încălzirii, pe cele două categorii de deţinători, se face potrivit criteriilor folosite la încălzire, potrivit prevederilor pct. 5.e) Dacă bucătăriile şi spălătoriile sînt lipsite de instalaţii de încălzire proprii, iar în sezonul rece încălzirea se face prin intermediul instalaţiilor de preparare şi încălzire a hranei, consumul aferent preparării şi încălzirii hranei, precum şi spălătoriilor, se determina pe baza baremelor stabilite potrivit normelor legale şi se defalca pe deţinătorii locuinţelor, proporţional cu numărul persoanelor, iar diferenţa care rămîne din totalul înregistrat reprezintă consumul, respectiv cheltuielile aferente încălzirii, şi se repartizează potrivit criteriilor folosite la încălzire, prevăzute la pct. 5.f) La clădirile cu destinaţie mixtă se defalca, în prealabil cheltuielile aferente încălzirii şi preparării hranei, pe baza baremelor stabilite potrivit normelor legale; diferenţa reprezintă cheltuielile cu plata gazelor consumate pentru încălzirea suprafeţei locative, indiferent de deţinători, şi se repartizează conform prevederilor de la lit. d).g) În clădirile cu destinaţie mixtă, lipsite de aparate de măsurare a consumului de gaze pe apartamente, defalcarea cheltuielilor pentru bucătarii şi spălătorii, între cele două categorii de deţinători, se face pe baza baremelor stabilite potrivit normelor legale, după care repartizarea se face pentru locuinţe potrivit prevederilor de la lit. a)-f), iar pentru deţinătorii suprafeţelor locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa, pe baza baremelor stabilite potrivit normelor legale.Prevederile de la lit. b)-f), referitoare la bucătarii şi spălătorii, se aplică corespunzător şi în cazul cuptoarelor şi altor utilităţi similare.8. HidrofoareCheltuielile aferente funcţionarii hidrofoarelor aflate în exploatarea asociaţiilor de locatari cuprind: costul energiei electrice consumate pentru funcţionarea instalaţiilor de pompare şi iluminatul încăperilor – în cazul cînd sînt amplasate în încăperi separate -, precum şi costul materialelor necesare păstrării curăţeniei în încăperile în care sînt amplasate instalaţiile de pompare. Aceste cheltuieli se repartizează proporţional cu cheltuielile aferente consumului de apa, stabilite potrivit prevederilor de la pct. 2.9. Ascensoarea) Cheltuielile aferente energiei electrice consumate pentru funcţionarea ascensoarelor se repartizează proporţional cu numărul persoanelor care locuiesc în clădire.b) În cazul utilizării unor ascensoare în comun cu deţinătorii suprafeţelor cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa sau cu deţinătorii care prin natura activităţii lor (croitori, cosmeticieni, coafori etc.) primesc la domiciliu şi alte persoane, cota-parte de cheltuieli pentru aceştia se stabileşte pe baza hotărîrii comitetului asociaţiei locatarilor, prin luarea în calcul a persoanelor care folosesc spaţiile respective şi a 1-5 persoane în plus peste numărul persoanelor pentru care se calculează în mod obişnuit cota de contribuţie la cheltuielile comune a deţinătorului, în funcţie de volumul activităţii respective.c) Nu contribuie la plata cheltuielilor efectuate cu funcţionarea ascensorului (forta) cei care ocupa suprafeţe locative situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum şi etajul 1 din clădirile fără mezanin, în afară de cazul în care clădirea respectiva are părţi şi instalaţii comune, situate la etajele superioare, cum ar fi băi, spălătorii, uscătorii etc., indiferent dacă sînt folosite sau nu.În acest din urmă caz, la defalcarea cheltuielilor pentru funcţionarea ascensorului (forta) se ia în calcul numai jumătate din numărul persoanelor care locuiesc în apartamentele situate la subsol, demisol, parter, mezanin, precum şi la etajul 1 din clădirile fără mezanin.10. Coşuri de fumCheltuielile pentru curatitul coşurilor de fum se repartizează pe deţinătorii spaţiilor locative, persoane fizice sau juridice, proporţional cu numărul sobelor şi al maşinilor de gătit racordate la coşurile de fum ale clădirii, din fiecare locuinţa sau spaţii cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa.11. PersonalulCheltuielile pentru plata personalului încadrat în munca pe funcţiile şi în limitele sumelor prevăzute în Statutul privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor, aprobat prin Decretul nr. 387/1977, se repartizează potrivit criteriilor prevăzute la pct. 1 lit. a) alin. 1 şi lit. b).Cheltuielile pentru plata fochistilor de la centralele termice aflate în exploatarea asociaţiilor de locatari sau a locatarilor din clădirile unde nu sînt constituite asociaţii ale locatarilor se repartizează, de regula, potrivit criteriilor prevăzute la pct. 5. În perioada anotimpului călduros, cînd activitatea se limitează, în principal, la prepararea apei calde, cheltuielile aferente lunilor calendaristice din acest anotimp se repartizează proporţional cu numărul persoanelor din fiecare locuinţa.12. Administrativ-gospodăreştia) Cheltuielile administrativ-gospodăreşti strict necesare desfăşurării activităţii asociaţiilor de locatari se repartizează pe deţinători de locuinţe proporţional cu numărul de persoane din fiecare locuinţa.Cheltuielile pentru umplerea extinctoarelor de incendiu şi pentru deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie se repartizează proporţional cu suprafaţa locativă ocupată în exclusivitate de fiecare deţinător, indiferent de destinaţia acesteia.Cheltuielile prevăzute la alineatul precedent vor fi reduse la minimum, cu respectarea riguroasă a normelor stabilite, şi vor fi aprobate de adunarea generală a asociaţiei locatarilor.b) În cazul clădirilor cu destinaţie mixtă, cheltuielile administrativ-gospodăreşti se defalca proporţional cu suprafaţa locativă deţinuta în exclusivitate de fiecare din cele două categorii de deţinători; după aceea, sumele rezultate se repartizează pe deţinătorii de locuinţe proporţional cu numărul de persoane, iar cele care revin deţinătorilor de spaţii cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa, proporţional cu suprafaţa locativă deţinuta în exclusivitate de către fiecare.Acelaşi criteriu se aplică şi în cazul cînd din asociaţia locatarilor fac parte şi persoane juridice care deţin suprafeţe cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa în clădiri distincte (şcoala, complex comercial etc.).13. Alte precizăria) Deţinătorii suprafeţelor de locuit care primesc alte persoane în locuinţa lor sînt obligaţi să contribuie şi pentru acestea la plata cheltuielilor comune, însă numai dacă durata primirii depăşeşte 15 zile (ziua considerindu-se 24 de ore neîntrerupte) în cadrul aceleiaşi luni calendaristice. Plata acestor cheltuieli se face pentru întreaga luna.b) Deţinătorii de locuinţe care, în condiţiile legii cazeaza turişti, direct sau prin unităţile de turism, sînt obligaţi să contribuie la plata cheltuielilor comune proporţional cu numărul persoanelor cazate şi al zilelor de cazare.c) Persoanele care lipsesc temporar din imobil una sau mai multe luni calendaristice şi care, pe timpul absentei, îşi păstrează, potrivit legii, dreptul de folosinţa asupra suprafeţei locative pe care o deţin, pot fi scutite, în lunile respective, numai de plată cheltuielilor aferente consumului de apa, taxei de canalizare, ridicării gunoaielor menajere, cu excepţia procurării recipienţilor de colectare a gunoaielor, vidanjarii, consumului de energie electrica pentru iluminatul părţilor comune, pentru funcţionarea instalaţiei de preparare a apei calde, pentru funcţionarea hidroforului, pentru funcţionarea crematoriului, plăţii energiei electrice consumate de ascensor, combustibilului necesar preparării apei calde şi consumului de gaze repartizat după numărul de persoane.Scutirea de plată cheltuielilor prevăzute la alineatul precedent se poate acorda numai la cererea scrisă adresată de cei în cauza, din timp, comitetului asociaţiei locatarilor.Perioadele prevăzute la lit. a) şi c) nu se cumulează de la o luna la alta şi nici nu se compensează între ele.d) În înţelesul prezentelor norme, prin părţi şi instalaţii de folosinţa comuna se înţeleg încăperile şi instalaţiile care deservesc una sau mai multe clădiri, cum sînt: centrala sau punctul termic de clădire sau al unui ansamblu de clădiri, casa scării, ascensorul, spălătoria, uscătoria, culoarul, subsolul tehnic, nivelul tehnic, încăperea amenajată pentru depozitarea gunoaielor, tubul colector şi spaţiile ce servesc crematoriul precum şi altele asemenea.Părţile şi instalaţiile comune ale unei clădiri se considera ca sînt în folosinţa persoanelor fizice de la data actului de preluare a locuinţei (proces-verbal de predare-primire a locuinţei închiriate, proces-verbal de recepţie a locuinţei proprietate personală) ori de la data cînd au domiciliul stabilit în clădire sau locuiesc ca flotanti la domiciliul deţinătorului locuinţei pe o perioadă care depăşeşte un număr de 15 zile sau de la data deţinerii spaţiului locativ cu alta destinaţie aceea de locuinţa. De asemenea, părţile şi instalaţiile comune sînt şi în folosinţa persoanelor juridice care deţin un spaţiu locativ în clădire şi numai dacă beneficiază de serviciile asigurate prin părţile şi instalaţiile comune respective.e) Deţinătorii suprafeţelor locative care poseda aparate de măsurat vor suporta cheltuielile corespunzătoare consumurilor înscrise în aceste aparate.În situaţiile în care, în afară aparatului de înregistrare comun pentru mai multe clădiri sau scări, exista şi aparate proprii pentru fiecare clădire, respectiv scara, şi se înregistrează diferenţe în plus sau în minus între aparatul central şi cele proprii, acestea se vor repartiza pe fiecare clădire sau scara proporţional cu consumurile înregistrate.f) În clădirile în care sînt numai unităţi socialiste, care deţin suprafeţe locative cu alta destinaţie decît aceea de locuinţa, la repartizarea cheltuielilor comune pe fiecare din ele se aplică în mod corespunzător criteriile prevăzute de prezentele norme.g) Cheltuielile pentru lucrările ce revin chiriaşilor ca obligaţii legale se repartizează potrivit prezentelor norme şi în cazul proprietarilor care locuiesc în apartamentele proprietatea lor.–––––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x