de igienă și recomandări privind mediul de viața al populației(actualizate până la data de 30 aprilie 2008*)
+
Capitolul 1Norme de igiena referitoare la zonele de locuit +
Articolul 1Terenurile destinate amplasării și dezvoltării localităților trebuie să asigure protecția populației împotriva surpărilor și alunecarilor de teren, avalanselor și inundațiilor, emanatiilor sau infiltratiilor de substanțe toxice, inflamabile sau explozive, poluarii mediului, sa dispună de posibilități de alimentare cu apa, de îndepărtare și neutralizare a apelor meteorice, a apelor uzate și a reziduurilor, precum și de dezvoltare normală a zonei verzi, de recreere și odihnă. +
Articolul 2Amplasarea clădirilor destinate locuințelor trebuie să asigure insorirea acestora pe o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstitiul de iarna, a tuturor încăperilor de locuit. Distanta dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puțin egala cu înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru a nu se umbri reciproc. +
Articolul 3La stabilirea amplasamentelor clădirilor de locuit se vor preciza și amplasamentele următoarelor dotări tehnico-edilitare:a)platforme organizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a gunoiului menajer (în cazul în care nu au fost prevăzute camere speciale de depozitare în interiorul clădirii); suprafața de depozitare a platformelor se va dimensiona pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului și a ritmului de evacuare a acestuia; nu se recomanda proiectarea și amenajarea de platforme prea mari, care implica ocuparea unor suprafețe de teren cu alte destinații (spații verzi etc.) și care pot genera ușor disconfort și insalubritate; platformele se vor amenaja la distanțe de minimum 5 m de ferestrele apartamentelor din blocurile de locuințe și pot fi cuplate cu instalații pentru bătut covoare; … b)spații amenajate pentru jocul copiilor, luându-se în calcul câte 1,3 mp teren de fiecare locuitor; … c)spații amenajate pentru gararea și parcarea autovehiculelor populației din zona respectiva, situate la distanțe de minimum 10 m de ferestrele camerelor de locuit; în aceste spații sunt interzise activitățile de reparații și întreținere auto; … d)zone verzi de folosința generală, luându-se în calcul minimum 2-2,2 mp teren/locuitor (în afară parcurilor publice). … +
Articolul 4Unitățile de mica industrie, comerciale și de prestări servicii, care pot crea riscuri pentru sănătate sau disconfort pentru populație prin producerea de zgomot, vibratii, mirosuri, praf, fum, gaze toxice sau iritante etc. se amplasează în clădiri separate, la distanta de minimum 15 m de ferestrele locuințelor. Distanta se măsoară între fatada locuinței și perimetrul unității. Pentru unitățile sus-menționate se vor asigura mijloacele adecvate de limitare a nocivitatilor, astfel încât să se încadreze în normele din standardele în vigoare. +
Articolul 5La parterul clădirilor de locuit se pot amenaja unități comerciale și de prestări de servicii, precum și camere speciale de depozitare a reziduurilor solide sau alte spații gospodărești – anexe ale locuințelor (garaje, spălătorii, uscătorii etc.), cu condiția ca acestea sa nu constituie, prin funcționarea lor, riscuri pentru sănătatea populației sau sa nu creeze disconfort; în acest scop, se vor asigura măsurile și mijloacele necesare pentru limitarea nocivitatilor, astfel ca acestea să se încadreze în normele din standardele în vigoare. În interiorul clădirilor cu mai multe locuințe se pot amenaja, în cadrul acestora, mici unități de servire a publicului (birouri, cabinete), cu condiția sa nu producă riscuri pentru sănătate sau disconfort. +
Articolul 6Zonele necesare odihnei și recreerii se amplasează în locuri care prezintă cele mai avantajoase elemente naturale, cum sunt: păduri, suprafețe de apa, relief variat și altele. În zonele de odihnă și recreere se interzice amplasarea:a)întreprinderilor care, prin activitatea lor, produc zgomote, vibratii sau impurifica apa, aerul, solul; … b)unităților zootehnice; … c)unităților de transporturi; … d)stațiilor de epurare a apelor uzate și a depozitelor controlate de deșeuri solide. … +
Articolul 7În cadrul amenajării și dotării zonelor destinate odihnei și recreerii trebuie să se asigure:a)instalații de alimentare cu apa potabilă; … b)W.C.-uri publice și locuri pentru colectarea deșeurilor; … c)colectarea și îndepărtarea apelor uzate prin instalații de canalizare, locale sau zonale, a căror construcție și exploatare sa evite poluarea factorilor de mediu. … +
Articolul 8Între întreprinderile industriale, care pot polua factorii de mediu sau produce zgomot și vibratii, și teritoriile protejate învecinate, se asigura zone de protecție sanitară. Prin teritorii protejate, în sensul prezentelor norme, se înțelege: zonele de locuit, parcurile, rezervațiile naturale, zonele de interes balneoclimateric, de odihnă și recreere, instituțiile social-culturale și medicale, precum și unitățile economice ale căror procese tehnologice necesita factori de mediu lipsiți de impuritati. +
Articolul 9Nocivitatile fizice (zgomot, vibratii, radiatii ionizante și neionizante), substanțele poluante și alte nocivitati din aerul, apa și solul zonelor locuite nu vor putea depăși limitele maxime admisibile din standardele de stat în vigoare. +
Articolul 10Zonele de protecție sanitară se stabilesc, ca forma, mărime și mobilare, pe baza studiilor de impact asupra sănătății populației și mediului înconjurător. +
Articolul 11În cazul în care prin studiile de impact nu s-au stabilit alte distanțe, distanțele minime de protecție sanitară, recomandate între zonele protejate și o serie de unități care produc disconfort și unele riscuri sanitare, sunt următoarele:– Ferme de cabaline 100 m– Ferme de ingrasatorii de taurine, până la 500 de capete 200 m– Ferme și ingrasatorii de taurine, peste 500 de capete 500 m– Ferme de păsări, până la 5.000 de capete 500 m– Ferme de păsări cu peste 5.000 de capete și complexeavicole industriale 1.000 m– Ferme de ovine 100 m– Ferme de porci, până la 2.000 de capete 500 m– Ferme de porci între 2.000-10.000 de capete 1.000 m– Complexe de porci cu peste 10.000 de capete 1.500 m– Spitale veterinare 30 m– Grajduri de izolare și carantina pentru animale 100 m– Abatoare, târguri de vite și baze de recepție a animalelor 500 m– Depozite pentru colectarea și păstrarea produselor deorigine animala 300 m– Platforme sau locuri pentru depozitarea gunoiului de grajd,în funcție de mărimea unităților zootehnice deservite 500 m– Platforme pentru depozitarea gunoiului porcin 1.000 m– Stații de epurare a apelor reziduale de la fermele deporcine, sub 10.000 de capete 1.000 m– Cimitire de animale, crematorii 200 m– Stații de epurare a apelor uzate orășenești 300 m– Stații de epurare a apelor uzate industriale 200 m– Paturi de uscare a namolurilor 300 m– Câmpuri de irigare cu ape uzate 300 m– Câmpuri de infiltrare a apelor uzate și bazine deschisepentru fermentarea namolurilor 500 m– Depozite controlate de reziduuri solide 1.000 m– Camere de tratate biotermica a gunoaielor 100 m– Crematorii orășenești de gunoi 1.000 m– Autobazele serviciilor de salubritate 200 m– Bazele de utilaje ale întreprinderilor de transport 50 m– Cimitire 50 m.Aceste unități se vor amplasa în afară arterelor de mare circulație, respectându-se aceleași condiții de distanta. Aceste distanțe pot fi modificate pe baza studiilor de impact avizate de institute specializate. +
Articolul 12Suprafețele de teren incluse în zonele de protecție sanitară pot fi exploatate agricol, cu excepția culturilor de plante utilizate în scop alimentar sau furajer, care, prin fixarea sau concentrarea de substanțe poluante (plumbul și compușii de plumb, fluorul și compușii săi, pesticide greu degradabile etc.), pot fi vătămătoare pentru om sau animale. +
Articolul 13În interiorul zonei de protecție sanitară se interzice amplasarea oricăror obiective, cu excepția celor destinate personalului de întreținere și intervenție. +
Articolul 14Obiectivele economice care, prin natura activității lor, pot polua atmosfera și pentru care nu exista mijloace tehnice eficace de reținere a poluantilor și de reducere a emisiilor, se amplasează în zonele destinate industriilor poluante. +
Articolul 15Unitățile care, prin specificul activității lor, necesita protecție specială (spitale, centre de sănătate, creșs, grădinițe, școli, biblioteci, muzee etc.) se vor amplasa în asa fel încât sa li se asigure o zona de protecție de minimum 50 m față de locuințe, de arterele de circulație sau de zonele urbane aglomerate. +
Articolul 16Adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare (de cel mult 5 capete porcine și 5 capete bovine) se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuința învecinata și se exploatează astfel încât sa nu producă poluarea mediului sau disconfort vecinilor. +
Articolul 17Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot și vibratii și dimensionarea zonelor de protecție sanitară se vor face în asa fel încât în teritoriile protejate nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat la 3 m de peretele exterior al locuinței la 1,5 m înălțime de sol, sa nu depășească 50 dB(A) și curba de zgomot 45. În timpul nopții (orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie să fie redus cu 10 dB(A) față de valorile din timpul zilei.Pentru apartamente, nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în interiorul camerei cu ferestrele închise, nu trebuie să depășească 35 dB(A) și curba de zgomot 30 în timpul zilei; în timpul nopții (orele 22,00-6,00), nivelul echivalent continuu trebuie redus cu 10 dB(A) față de valorile din timpul zilei.Pentru școli (sali de clasa) nivelul acustic echivalent continuu (Leq), măsurat în interiorul clasei cu ferestrele închise, sa nu depășească 35 dB(A) și curba de zgomot 30. Aceste valori sunt obligatorii și pentru alte unități de învățământ și biblioteci. +
Articolul 18Parametrii sanitari care trebuie să fie respectati la proiectarea și execuția locuințelor sunt:– Suprafața minima a unei camere = 10 mp– Suprafața minima a bucatariei = 5 mp– Înălțimea sub plafon = 2,60 m.SUPRAFEȚELE MINIMALEpentru apartamente în clădiri cu mai multe locuințe sau locuințe individuale––––––––––––––––––––––––––-Persoa- Camere/ Camera Loc Încă- Spații Suprafa- Suprane/ locu- Dormi- de pentru Buca- peri de de- ta fațafamilie inta toare zi servit tărie sani- pozi- utila conmasa tare tare struita(nr.) (nr.) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp) (mp)1 1 – 18 2,5 5 4,5 2 37 582 2 12 18 3 3 4,5 2 52 813 3 24 18 3 5,5 6,5 2,5 68 1044 3 26 19 3,5 7 6,5 3,5 76 1175 4 38 20 3,5 7 7,5 4 91 1396 4 40 21 4,5 8 7,5 4,5 97 1487 5 50 22 5 8 9 5 111 1708 5 52 22 6 8 9 5,5 114 175––––––––––––––––––––––––––-Încăperile principale de locuit și bucătăriile trebuie prevăzute cu deschideri directe către aer liber – uși, ferestre -, care să permită o ventilație naturala suficienta.Iluminatul natural în centrul camerelor principale și al bucatariei trebuie să fie suficient pentru a permite, în zilele senine, activitățile normale fără a se recurge la lumina artificială.Ventilatia naturala trebuie asigurata prin prevederea prizelor de aer exterior, prin evacuarea aerului prin conducte verticale cu tiraj natural și prin păstrarea libera a unui spațiu de 1 cm sub ușile interioare.Ghenele tehnice și topoganul de deșeuri solide se izoleaza acustic și se prevăd cu posibilități de acces pentru curățare și decontaminare periodică.Pereții, planșeele și putul ascensorului trebuie izolate împotriva zgomotelor și vibratiilor.Sistemul de încălzire trebuie să asigure temperatura minima medie de 18 grade C, cu diferențe în funcție de utilizarea incaperii:– baie, W.C. – 22 grade C;– camera de zi – 20 grade C;– dormitoare – 18 grade C. +
Articolul 19Împărțirea interioară trebuie să satisfacă următoarele condiții:– să permită circulația comoda a copiilor, persoanelor în vârsta și handicapate, prin culoare de minimum 1,20 m largime, sa nu existe trepte inutile între camere, planuri înclinate, să fie iluminat suficient etc.;– să asigure separarea pe funcțiuni, împotriva propagarii zgomotelor, mirosurilor, vaporilor;– sa izoleze camerele de locuit de încăperile de serviciu, unde se pot produce zgomote, mirosuri, vapori;– să permită deschiderea comoda a ușilor interioare.Băile și W.C.-urile nu vor fi amplasate deasupra camerelor de locuit.Finisajele interioare și dotările cu echipamente nu trebuie să creeze riscuri de accidente. +
Articolul 20Materialele folosite în construcția, finisarea și dotarea locuințelor se aleg astfel încât sa nu polueze aerul interior, cu atenție la formaldehida, azbest și radon, și să asigure izolarea higrotermica și acustica corespunzătoare; o atenție deosebită este recomandată la proiectarea și construcția blocurilor de locuințe, în ceea ce privește orientarea camerelor față de vanturile dominante, de curentii locali de aer, care se produc în ansamblurile de construcții înalte, și față de insorirea maxima din timpul verii; se recomanda izolarea acustica a fiecărei camere față de camerele învecinate din aceeași locuința, față de locuințele învecinate și față de zgomotul produs de instalațiile aferente locuinței sau clădirii. +
Capitolul 2Norme de igiena referitoare la aprovizionarea cu apa a localităților +
Articolul 21Sistemele de aprovizionare cu apă a localităților trebuie să furnizeze apa potabilă în cantitatea necesară și de calitate corespunzătoare normelor naționale, astfel încât să nu afecteze starea de sănătate a consumatorilor conform reglementărilor în vigoare.Art. 21 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 1.028 din 18 august 2004, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 785 din 26 august 2004. +
Articolul 22(1)Apa de suprafața sau de profunzime, folosită ca sursa pentru sistemele de aprovizionare cu apa a localităților, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:– calitate corespunzătoare categoriei de folosința într-un procent de 95% din numărul analizelor efectuate pe perioada unui an calendaristic;– debitul necesar asigurării unei distributii continue, avându-se în vedere variabilitatile zilnice și sezoniere ale cererilor de apa și tendința de dezvoltare a localității (populație, edilitar).(2)Cantitatea minima de apa necesară pe zi pentru un locuitor este de 50 l. Cantitatea este estimată numai pentru acoperirea necesarului fiziologic, igienei individuale și preparării hranei. +
Articolul 23(1)Sursa de apa folosită pentru aprovizionarea cu apa a localităților trebuie să fie protejata împotriva activităților umane.Protejarea surselor se face prin izolarea acestora prin perimetre de protecție sanitară și controlul activităților poluante din teritoriul aferent.Stabilirea perimetrelor de protecție sanitară se face individualizat pentru fiecare sursa, pe baza studiului de specialitate, în conformitate cu standardele de proiectare în vigoare.(2)Sursele de apa de profunzime (izvoare captate sau foraje) trebuie să fie amplasate și construite astfel încât să fie protejate contra siroirilor de ape și împotriva inundațiilor.Zona de extracție trebuie imprejmuita pentru prevenirea accesului public și al animalelor, să fie prevăzută cu panta de scurgere pentru prevenirea baltirii apei în sezoanele cu precipitatii atmosferice.(3)Sursele de suprafața (râuri, lacuri naturale sau de acumulare) vor fi protejate de activitățile umane majore: industrie poluanta, depozite de deșeuri toxice sau periculoase, agricultura intensiva, turism și agrement.Proprietarii terenurilor pe care se afla zonele de protecție sanitară vor fi avertizati în scris asupra restricțiilor de utilizare.În situația în care existenta unor dezvoltări (obiective) economico-sociale riverane sursei de suprafața sau folosirea de lungă durata a sursei într-un anumit scop (de exemplu, transport etc.) creează imposibilitatea asigurării perimetrelor de protecție sanitară, se admite reducerea acestora la regimul sever de protecție sanitară și se adapteaza tehnologia de tratare a apei în consecința. +
Articolul 24(1)Tehnologiile de tratare a apei trebuie proiectate, în consecința, cu condițiile specifice fiecărei surse, luându-se în considerare calitatea și natura sursei.Obiectivul procedeelor de tratare trebuie să fie protecția consumatorilor împotriva agenților patogeni și impuritatilor din apa, care pot fi agresive sau periculoase pentru sănătatea umană.(2)Instalațiile de tratare a apei de suprafața trebuie să fie proiectate cu patru etape, prin care se realizează un șir de bariere de îndepărtare a contaminării microbiene:1. rezervor de stocare apa bruta sau predezinfectie;2. coagulare, floculare și sedimentare (sau flotare);3. filtrare; și4. dezinfecție terminala.(3)Pentru coagulare se pot folosi numai substanțe (reactivi) care sunt avizate sanitar pentru acest scop.Procedeele de coagulare/sedimentare și predezinfectie trebuie proiectate în asa fel, încât să asigure o reducere finala de 75% a trihalometanilor.Treptele de tratare preliminare a dezinfectiei finale trebuie să producă o apa cu o turbiditate mai mica de 5 NTU pentru mediana valorilor înregistrate în 24 de ore și nu mai mare de 1 NTU pentru o singura proba.(4)Dezinfecția finala a apei este obligatorie pentru toate instalațiile de tratate a apei care produc apa potabilă pentru localități și au ca sursa apa de suprafața.Dezinfecția finala a apei este obligatorie și în cazul folosirii surselor de profunzime, atunci când numărul locuitorilor din localitate este mai mare de 5.000.Pentru localitățile cu o populație sub 5.000 de locuitori, cu o rețea de distribuție scurta și având o sursa de apa de profunzime bine protejata și de calitate corespunzătoare (95% din numărul probelor recoltate într-un an calendaristic se încadrează în standardul național pentru apa potabilă), apa poate fi distribuita fără dezinfecție prealabilă.(5)Dezinfecția apei se poate face cu substanțe clorigene, ozon sau radiatii ultraviolete.Tehnologia de tratare trebuie să fie proiectata în asa fel încât să asigure timp de contact între apa și substanța dezinfectanta de minimum 30 de minute.De asemenea, trebuie să existe posibilitatea controlului substanței dezinfectante reziduale. În cazul clorului, valoarea clorului rezidual liber, după dezinfecția finala, trebuie să fie de >(=) 0,5 mg/l.Eficienta procesului de dezinfecție trebuie să fie de 99,5%, exprimată în grade de turbiditate și în valorile coliformilor totali și coliformilor fecali din standardul național pentru apa potabilă.(6)Procentul de probe necorespunzătoare microbiologic, în rețeaua de distribuție, nu trebuie să depășească 5% din totalul probelor recoltate într-un an calendaristic. +
Articolul 25(1)Rețeaua de distribuție a apei trebuie să asigure regimul continuu, cantitatea necesară și sa nu permită contaminarea exterioară.Proiectarea rețelelor de distribuție trebuie să țină seama de topografia, amplasarea și mărimea localității.(2)Materialele de construcție a conductelor de transport, rețelelor de distribuție și rețelelor interioare trebuie să aibă aviz sanitar de folosire pentru apa potabilă.Rezervoarele (îngropate sau aeriene) de apa vor fi astfel proiectate și realizate încât sa nu permită contaminare exterioară.Materialele de construcție, inclusiv vopselele, substanțele de impermeabilizare etc. a instalațiilor de tratare a apei pentru potabilizare și rezervoarele de inmagazinare a apei, trebuie să aibă aviz sanitar de folosire în acest scop.(3)Localitățile trebuie să dispună de rezerve de apa potabilă pentru acoperirea minimului necesar pentru o perioadă de 12 ore, de întrerupere a prelucrării și livrării în stațiile de tratare.(4)Proiectarea instalațiilor de tratare a apei, a rezervoarelor de inmagazinare și a rețelelor de distribuție trebuie să prevadă posibilitatea de evacuare a apelor de spalare și de acces pentru recoltare de probe.Spalarea, curățarea și dezinfecția periodică și ori de câte ori este necesar a instalațiilor de tratare, a rezervoarelor de inmagazinare și a rețelei de distribuție sunt obligatorii. Materialele și substanțele de curățare și dezinfecție trebuie să aibă aviz sanitar de folosire și să se utilizeze conform instrucțiunilor. +
Articolul 26Exploatarea și întreținerea sistemelor de tratare, inmagazinare și distribuție a apei potabile și controlul calității apei produse revin serviciilor publice ale administrației locale. +
Capitolul 3Norme de igiena pentru fantani publice și individuale, folosite la aprovizionarea cu apa de băut +
Articolul 27(1)Fântâna reprezintă o instalatie locală de aprovizionare cu apa, individuală sau publică, instalatie din care apa este consumată prin extracție direct din sursa.Apa din fântâna, pentru a fi folosită în scop potabil, trebuie să corespundă calitativ standardului național nr. 1.342/1991 (tabel) și să asigure cantitatea minima necesară, zilnica, pentru locuitorii deserviti.(2)Fântâna trebuie amplasata și construită, astfel încât să fie protejata de orice sursa de poluare și să asigure accesibilitatea. În situația în care construcția fantanii nu asigura protecția apei, iar adâncimea acviferului folosit este mai mica de 10 m, amplasarea fantanii trebuie să se facă la cel puțin 10 m de orice sursa posibila de poluare: latrina, grajd, depozit de gunoi sau deșeuri de animale, cotețe etc.Adâncimea stratului de apa folosit nu trebuie să fie mai mica de 4 m.Pereții fantanii trebuie astfel amenajati încât sa prevină orice contaminare exterioară. Ei vor fi construiti din material rezistent și impermeabil: ciment, cărămida sau piatra, tuburi din beton.Pereții fantanii trebuie prevăzuți cu ghizduri. Ghizdurile vor avea o înălțime de 70-100 cm deasupra solului și 60 cm sub nivelul acestuia. Ghizdurile se construiesc din materiale rezistente și impermeabile, iar articularea cu pereții fantanii trebuie făcuta în mod etanș.Fântâna trebuie să aibă capac, iar deasupra ei un acoperiș care să o protejeze împotriva precipitatiilor atmosferice.Modul de scoatere a apei din fântâna trebuie să se facă printr-un sistem care să împiedice poluarea ei: galeata proprie sau pompa.În jurul fantanii trebuie să existe un perimetru de protecție, amenajat în panta, cimentat sau pavat.(3)Proiectarea, construcția și amenajarea fantanilor publice sau individuale trebuie efectuate în concordanta cu condițiile specifice locale și cu principiile generale de la alineatele anterioare.(4)Dezinfecția fantanii se face cu substanțe clorigene sau orice alta substanța dezinfectanta care are aviz sanitar de folosire în acest scop.Substanța clorigena (clorura de var, hipocloritul de sodiu, cloramina), folosită pentru dezinfecție, trebuie să aibă specificat conținutul în clor activ.Cantitatea de substanța clorigena folosită pentru dezinfecția apei variaza în funcție de cantitatea de clor activ, care trebuie realizat și care depinde de gradul de poluare a fantanii.Pentru efectuarea dezinfectiei se face calculul cu ajutorul următorilor parametri:a)Volumul apei din fântâna: V = Pi r^2 H, în care: … V = volumul apei în mc;Pi = 3,14;r = 1/2 din diametrul fantanii;H = înălțimea coloanei de apa din fântâna.b)Cantitatea de clor din substanța: 25%, 20%, 15% etc. … c)Concentrația de clor rezidual liber care trebuie obținută. … Calcul:Pentru 0,5 mg Cl rezidual ………………. l apaX mg Cl rezidual ……….. 1.000 l apa = 1 mc apaX = 0,5 g clor rezidual/mc apa100 g substanța clorigena ………… 25 g clor activX ………………. 0,5 g clor activ0,25 x 100X = ––––- = 2 g substanța clorigena/mc25Regula generală: pentru obținerea unei concentrații de clor rezidual liber este nevoie de aproximativ 10 ori mai mult decât cantitatea calculată, deci: 2 g substanța clorigena/mc x 10 = 20 g/mc.Pentru a se obține un clor rezidual liber de 0,5 mg/l apa este nevoie de 20 g substanța clorigena 25% activa la 1 mc apa din fântâna.Cantitatea de substanța clorigena 25% activa, necesară pentru 1 mc apa, se înmulțește cu volumul de apa din fântâna. +
Capitolul 4Norme de igiena referitoare la colectarea și îndepărtarea reziduurilor lichide +
Articolul 28Primăriile și agenții economici vor asigura îndepărtarea și epurarea apelor uzate menajere, apele uzate industriale, altor ape uzate și apelor meteorice, astfel încât sa nu se creeze disconfort și îmbolnăvirea membrilor comunității.Instalații de epurare a apelor uzate vor fi prevăzute pentru toate comunitățile cu mai mult de 15.000 locuitori. Apele uzate epurate vor fi evacuate în asa fel încât, în avalul deversarii, apele receptorului să se încadreze conform normelor în prevederile standardului de calitate a apelor de suprafața, după categoria de folosința.La proiectarea și realizarea sistemelor de canalizare și epurare se va face și studiul de impact asupra sănătății publice. +
Articolul 29Îndepărtarea apelor uzate menajere și industriale se face numai prin rețea de canalizare a apelor uzate; în lipsa posibilității de racordare la sisteme publice de canalizare, unitățile sunt obligate să-și prevadă instalații proprii pentru colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate, care se vor executa și exploata în asa fel încât sa nu constituie un pericol pentru sănătate. +
Articolul 30Este interzisă răspândirea neorganizata, direct pe sol (curți, grădini, străzi, locuri riverane s.a.) sau în bazinele naturale de apa, a apelor uzate menajere și industriale. Este interzisă deversarea apelor uzate în zona de protecție sanitară a surselor și a instalațiilor centrale de alimentare cu apa. +
Articolul 31Apele uzate provenite de la unitățile sanitare (spitale de boli infectioase, sanatorii antituberculoase, spitale de ftiziologie, laboratoare care lucrează cu produse patologice etc.), precum și de la orice unități care, prin specificul lor, contamineaza apele reziduale cu agenți patogeni sau polueaza cu substanțe chimice și/sau radioactive, se vor trata în incinta unităților respective, asigurându-se dezinfecția și decontaminarea, după caz, înainte de evacuarea în colectorul stradal. +
Articolul 32Canalele deschise pot fi folosite numai pentru evacuarea apelor meteorice, în cazul în care localitățile sunt dotate cu sistem divizor de colectare a apelor uzate. Aceste canale trebuie întreținute permanent în buna stare de funcționare, prin curățarea și repararea defectiunilor. +
Articolul 33În situația în care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta soluții individuale de colectare și neutralizare a reziduurilor lichide, cu luarea măsurilor de protejare a mediului și sănătății. +
Articolul 34Îndepărtarea apelor uzate menajere provenite de la locuințele neracordate la un sistem de canalizare se face prin instalații de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate și executate conform normelor în vigoare și amplasate la cel puțin 10 m față de cea mai apropiată locuința; instalațiile se întrețin în buna stare de funcționare; vidanjul se va descarca în cea mai apropiată stație de epurare a apelor uzate. +
Articolul 35Unitățile sunt obligate să-și asigure W.C.-uri cu un număr de cabine corespunzător prevederilor standardelor și normelor de proiectare. +
Articolul 36Irigarea culturilor agricole se poate face cu apa provenită din râuri, lacuri, acumulări, ape subterane etc., care îndeplinește condițiile de calitate din standardul în vigoare pentru apele de irigatie; este interzisă folosirea apelor uzate la irigarea culturilor agricole, în alte condiții decât cele prevăzute în standarde. +
Capitolul 5Norme de igiena referitoare la colectarea, îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor solide +
Articolul 37Primăriile, agenții economici, asociațiile de locatari și cetățenii au obligația să asigure colectarea, îndepărtarea și neutralizarea deșeurilor solide. Se interzice aruncarea deșeurilor solide în alte locuri decât în cele amenajate special și autorizate sanitar.La elaborarea regulamentelor de salubritate, primăriile au obligația să respecte normele sanitare și sa consulte autoritatea sanitară teritorială.Cetățenii sunt obligați să respecte întocmai măsurile stabilite de primărie pentru asigurarea igienei publice și salubritatii localității, precum și regulile elementare de igiena în gospodăria sau locuința proprie, astfel încât sa nu creeze disconfort vecinilor și sa nu constituie pericol pentru sănătatea publică a comunității. +
Articolul 38Colectarea la locul de producere (precolectare primara) a reziduurilor menajere se face în recipiente acoperite, dimensionate în funcție de cantitatea produsă, de ritmul de evacuare și de categoria în care se încadrează reziduurile menajere din locuința; reziduurile nu se colectează direct în recipient ci într-o punga de polietilena aflată în recipient și care să aibă un volum puțin mai mare decât volumul recipientului. Precolectarea secundară, adică strângerea și depozitarea provizorie a pungilor cu deșeuri menajere în punctele de precolectare organizată, se face în recipiente dimensionate corespunzător, acoperite, prevăzute cu dispozitive de prindere adaptate modului de golire, ușor transportabile, concepute astfel încât sa nu producă răniri în timpul manipulării și sa nu favorizeze maladiile asociate efortului fizic excesiv.Containerele vor fi concepute în asa fel încât accesul la ele să fie rapid și ușor, iar sistemul lor de acoperire să fie ușor de manevrat și să asigure etanșeitatea.Recipientele, indiferent de categoria lor, vor fi confecționate din materiale rezistente la solicitări mecanice sau agresiuni chimice și care să se poată spala și dezinfecta ușor.Recipientele vor fi menținute în buna stare și vor fi înlocuite imediat, la primele semne de pierdere a etanseitatii. Ele vor fi amplasate în spații special amenajate, menținute în condiții salubre.Administrația locală va asigura colectarea, îndepărtarea și neutralizarea reziduurilor stradale. Colectarea reziduurilor stradale la locul de producere se va face în recipiente acoperite, menținute în buna stare, amplasate în condiții salubre, în spații special amenajate. Este interzisă depozitarea reziduurilor stradale, după colectarea lor, direct pe sol, pe domeniul public sau privat. +
Articolul 39Deșeurile urbane trebuie sortate la locul de producere în componente reciclabile și nereciclabile.Serviciul de salubritate sau agentul economic care se ocupa de gestionarea deșeurilor va folosi sisteme adecvate de colectare a materialelor reciclabile și va asigura dirijarea lor spre procesul de reciclare. În acest scop va asigura capacități adecvate de sortare și depozitare: recipiente separate, marcate, pentru colectarea separată de la sursa (sticlă, material plastic, hârtie, deșeuri predominant organice, biodegradabile etc.)a)Deșeuri menajere: … Deșeurile predominant organice, biodegradabile se colectează astfel încât:– orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare să fie evitat;– pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deșeuri;– să se colecteze, pe cat posibil, deșeuri fără substanțe poluante.Deșeurile voluminoase se colectează, se transporta și se tratează astfel încât să se permită reciclarea și refolosirea prin sortarea și tratarea separată a diferitelor componente din deseul voluminos respectiv. Ele nu pot fi colectate în containerele obișnuite și de aceea agentul economic responsabil cu gestionarea deșeurilor va asigura ridicarea lor periodică și transportul lor cu mijloace adecvate. Populația va fi anunțată din timp asupra perioadei de colectare.Deșeurile periculoase (toxice, poluante, inflamabile, explozibile etc.): agentul economic responsabil va asigura funcționarea unui sistem de colectare a deșeurilor periculoase care pot aparea în deșeurile menajere: acumulatori uscati, tuburi sub presiune (tip spray), tuburi fluorescente, recipiente în care au fost substanțe toxice, substanțe toxice de uz menajer, medicamente etc.Se accepta ca medicamentele să fie colectate și tratate împreună cu deșeurile menajere obișnuite, dacă exista siguranța ca populația, în general, sau grupuri de populație nu au acces la locul unde acestea se depozitează.b)Deșeuri comerciale similare celor menajere: … Sistemul de colectare trebuie să urmeze, pe cat posibil, același principiu de reciclare a materialelor rezultate din unități comerciale, instituții publice, birouri, mica industrie, unități meșteșugărești, dacă aceste deșeuri prezintă compoziție și proprietăți similare cu cele ale deșeurilor menajere.c)Deșeuri din parcuri și grădini: … Deșeurile specifice, predominant vegetale, din parcuri și grădini, trebuie reciclate prin compostare, de preferat la locul de producere, sau, dacă nu este posibil, să fie dirijate spre un sistem similar în exteriorul parcului, unde se composteaza resturile vegetale din alte surse.d)Deșeuri din piețe: … Se va asigura colectarea separată a deșeurilor de origine vegetala, care pot fi compostate, și a celorlalte deșeuri care se preteaza la reciclare, cum ar fi: material plastic, hârtie, sticlă etc., similare cu cele menajere. Administrația pieței va asigura recipiente marcate și amplasate în locuri special amenajate.e)Deșeuri din construcții: … Componentele nereciclabile din refacerile drumurilor, din demolări și construcții se colectează și se folosesc într-un sistem de reciclare; orice deseu din demolări este considerat contaminat și se colectează separat, dirijandu-se într-un sistem care să nu permită accesul persoanelor neautorizate. Antreprenorul are obligația sa monteze recipiente de colectare adecvate.f)Deșeurile rezultate din îngrijiri medicale acordate la domiciliul pacientului sau cele rezultate din activitatea de îngrijiri medicale acordate în cabinetele medicale amplasate în clădiri de locuit urmează circuitul deșeurilor de îngrijiri medicale cu risc, conform reglementărilor legale specifice. Persoanele care își administrează singure tratamente injectabile la domiciliu și cadrele medicale care aplica tratamente la domiciliu sunt obligate sa colecteze deșeurile rezultate în recipiente cu pereți rezistenti (cutii din carton, cutii din metal etc.), pe care le vor depune la cea mai apropiată unitate de asistența medicală publică. … Cabinetele medicale vor respecta legislația specifică în domeniu. Se interzice depunerea deșeurilor rezultate din îngrijiri medicale în containerele comune ale clădirilor de locuit.g)Deșeurile stradale se compun din: deșeuri rezultate din maturarea străzilor și deșeuri asimilabile celor menajere, precolectate în recipiente stradale. … Deșeurile rezultate din maturarea străzilor conțin: materiale rezultate din abraziunea cauciucurilor și a drumului, pământ, frunze și alte detritusuri vegetale, resturi animale, nisip antiderapant și pulberi sedimentate din atmosfera. Este recomandabil ca nisipul antiderapant să fie colectat separat de alte deșeuri stradale și, pe cat posibil, reutilizat.Este posibil ca, în urma precolectarii defectuoase a reziduurilor asimilabile cu cele menajere, produse pe strada, o parte a acestora să între în compoziția deșeurilor de maturare; acest lucru trebuie evitat prin aplicarea corecta a reglementărilor privind precolectarea primara și secundară a deșeurilor de către fiecare producător, persoana fizica sau juridică.Deșeurile asimilabile cu cele menajere se precolecteaza în recipiente stradale (coșuri, pubele, containere) asigurate de către primării. Este important ca aceste recipiente să fie în număr suficient, cu volume adecvate și montate la distanțe optime; recipientele se golesc periodic, nu mai rar de o dată la 2 zile vara (1 aprilie – 1 octombrie) și o dată la 3 zile iarna (1 octombrie – 1 aprilie).Deșeurile stradale urmează filiera de neutralizare a deșeurilor menajere.h)Deșeurile zootehnice, rezultate din amenajări în gospodării particulare (vezi art. 16), care nu se asimilează cu fermele zootehnice, se colectează și se neutralizeaza prin compostare în instalații care nu polueaza mediul și nu produc disconfort, amplasate la cel puțin 10 m de ferestrele locuințelor. … +
Articolul 40Evacuarea reziduurilor menajere de la locurile de producere și colectare la locul de neutralizare se face de preferința zilnic, fără a se depăși următoarele termene maxime:a)În anotimpul cald (1 aprilie – 1 octombrie): … – zilnic, din zonele centrale și de la unitățile de alimentație publică, unitățile sanitare cu paturi, grădinițe și creșs;– la cel mult 2 zile, din celelalte zone.b)În anotimpul rece (1 octombrie – 1 aprilie): … – la cel mult 3 zile, din toate zonele. +
Articolul 41Metodele și tehnologiile de neutralizare a reziduurilor solide vor fi avizate sanitar. +
Articolul 42Reziduurile toxice și periculoase se depozitează și se neutralizeaza numai în condițiile stabilite conform reglementărilor în vigoare. +
Articolul 43Depozitele de deșeuri urbane, controlate, instalațiile de compostare a deșeurilor organice și biodegradabile, instalațiile de incinerare trebuie proiectate, construite și administrate astfel încât să se realizeze condiții de împiedicare a eliminării și diseminarii poluantilor în mediul natural: sol, ape de suprafața, ape subterane, aer sau în mediul urban. În acest scop, se vor îndeplini următoarele condiții:a)amplasarea și stabilirea zonei de protecție sanitară se fac în urma studiilor de impact pe mediu și sănătate, în condițiile prevederilor art. 10 și 11 din prezentele norme; alegerea locului se face după studii geologice, hidrogeologice și urbanistice; … b)la proiectare și la funcționare se vor prevedea și respecta metode și tehnici adecvate de acoperire și asigurare a deșeurilor; acoperirea și asigurarea se fac zilnic; … c)în cursul operațiunilor de depozitare, vehiculele de transport au acces numai pe drumurile interioare ale depozitului. … Dacă accesul vehiculelor de transport pe suprafața deșeurilor nu poate fi evitat în mod temporar, se asigura condiții de spalare a exteriorului vehiculelor la ieșirea din depozit;d)în cursul exploatării depozitului se aplică măsuri de combatere a insectelor și rozatoarelor (dezinsecție și deratizare); … e)organizarea tehnica a depozitului va asigura protecția sănătății populației în general, protecția sănătății personalului și protecția mediului; se acordă atenție deosebită imprejmuirii și perdelelor de protecție. … +
Articolul 44În instalațiile de compostare a deșeurilor organice biodegradabile se va evita prezenta substanțelor toxice care pot polua solul, pe care se depune compostul. În acest scop, se asigura condiții de colectare separată a acestui tip de deșeuri.Gazele de fermentare și apele exfiltrate, rezultate din procesul de compostare, se captează și se dirijeaza spre instalații adecvate de tratare și neutralizare. +
Articolul 45Instalațiile de incinerare a deșeurilor urbane vor îndeplini următoarele condiții:a)amplasarea și stabilirea zonei de protecție se fac în urma studiilor de impact pe mediu și sănătate; … b)funcționarea instalațiilor de incinerare este condiționată de monitorizarea emisiilor de gaze reziduale în atmosfera. … +
Articolul 46Vehiculele pentru transportul reziduurilor solide trebuie să fie acoperite și prevăzute cu dispozitive de golire automată a recipientelor de precolectare secundară și sa nu permită răspândirea conținutului în cursul transportului. Ele vor fi întreținute igienic și dezinfectate periodic; în acest scop, compartimentul destinat deșeurilor va fi executat din materiale rezistente la solicitări mecanice și agresiuni chimice. +
Articolul 47Sistemul individual de îndepărtare și neutralizare a reziduurilor menajere este permis numai în localități rurale, cu condiția prevenirii dezvoltării insectelor și rozatoarelor. Locul de amplasare a depozitelor de reziduuri menajere se va alege astfel încât sa nu producă disconfort vecinilor, sa nu impurifice sursele locale de apa și să fie la cel puțin 10 m de ferestrele locuințelor. +
Capitolul 6Norme de igiena la unitățile de folosința publică +
Articolul 48Prezentele norme de igiena se aplică categoriilor de instituții în care se desfășoară activități social-culturale, colectivităților temporare de muncă sau de recreere, precum și unităților în care se efectuează prestări de servicii pentru populație, denumite în continuare unități. +
Articolul 49Unitățile vor fi racordate la sistemele publice de alimentare cu apa potabilă sau la surse proprii de apa care să corespundă condițiilor de calitate pentru apa potabilă și vor fi prevăzute cu instalații interioare de alimentare cu apa și de canalizare, în conformitate cu normativele de proiectare. +
Articolul 50Unitățile vor fi racordate la sistemele publice de canalizare a apelor uzate; în lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, unitățile sunt obligate să-și prevadă instalații proprii pentru colectarea, tratarea și evacuarea apelor uzate, care se vor executa și exploata astfel încât sa nu provoace poluarea solului, a apelor sau a aerului. +
Articolul 51Instalațiile interioare de distribuție a apei potabile și de evacuare a apelor uzate, sifoanele de pardoseala, obiectele sanitare (W.C.-uri, pisoare, lavoare, băi, dușuri) vor fi menținute în permanenta stare de funcționare și de curățenie. În acest sens, conducerile unităților au următoarele obligații:a)să asigure repararea imediata a oricăror defecțiuni apărute la instalațiile de alimentare cu apa, de canalizare sau la obiectele sanitare existente; … b)sa controleze starea de curățenie din anexele și din grupurile sanitare din unitate, asigurându-se spalarea și dezinfecția zilnica și, când este necesar, a acestora; … c)să asigure materialele necesare igienei personale a acelora care folosesc grupurile sanitare din unitate (hârtie igienica, sapun, mijloace de ștergere sau zvantare a mainilor după spalare etc.); în grupurile sanitare comune nu se admite folosirea prosoapelor textile, ci se vor monta uscatoare cu aer cald sau distribuitoare pentru prosoape de unica folosința, din hârtie; … d)să asigure pentru personalul de îngrijire a grupurilor sanitare echipament de lucru de culoare diferita față de cel destinat altor activități. … +
Articolul 52Curățarea, dezinfecția, dezinsectia, deratizarea, precolectarea și evacuarea deșeurilor solide se vor face cu respectarea următoarelor condiții:a)Curățarea și dezinfecția: … Prin curățare se înțelege îndepărtarea mecanică (manuală și/sau automată) a oricăror forme de deșeuri, detritusuri, praf sau depuneri de materiale nefolositoare, rezultate în urma activităților umane, în unitatea de folosința publică. Prin dezinfecție se înțelege reducerea numărului de germeni saprofiti și distrugerea germenilor patogeni prin mijloace fizice sau chimice; cea mai ieftina metoda de dezinfecție este spalarea cu apa fierbinte (77 grade C – 82 grade C timp de 1 minut), urmează în ordinea costului spalarea cu un detergent anionic și dezinfecția cu o substanța chimica;– pardoselile se curata cu stergatorul umezit cu un detergent anionic; dezinfecția chimica se face numai dacă suprafețele sunt vizibil murdarite cu sânge sau lichide biologice; maturatul uscat este interzis;– covoarele și mochetele se curata prin folosirea zilnica a aspiratorului de praf; aspiratorul de praf trebuie prevăzut cu doua filtre, pentru împiedicarea diseminarii prafului bacterian; covoarele și mochetele se curata cu detergent adecvat, periodic sau când sunt vizibil murdare; maturatul uscat este interzis;– pereții și plafoanele, dacă sunt finisate cu materiale lavabile, se curata cu detergent anionic, periodic și când sunt vizibil murdarite; în cazul finisajelor nelavabile, curățarea se face cu aspiratorul de praf;– mobila și pervazurile se sterg de praf, zilnic, cu material moale, impregnat, pentru a retine praful; obiectele aflate la înălțime și tapiteria mobilei se vor curata, zilnic, cu aspiratorul de praf;– W.C.-urile și pisoarele se curata și se dezinfecteaza cu perie, praf de curățat și detartrant, colacul de W.C. se șterge cu detergent anionic; dezinfecția chimica se va face când W.C.-ul a fost folosit de o persoană suferind de o boala diareica acuta;– cada de baie se spala și se dezinfecteaza cu praf de curățat conținând o substanța clorigena sau cu detergent anionic lichid, urmat de dezinfecție cu o substanța clorigena; operațiunile se fac zilnic și după fiecare client;– cabina pentru dus: pereții și cada se curata și se dezinfecteaza zilnic cu praf de curățat conținând o substanța clorigena; operațiunile se fac zilnic și după fiecare client; perdelele de la băi și dușuri se spala o dată pe săptămâna;– chiuveta va avea suprafața intactă și nu va fi prevăzută cu scurgator de lemn; nu se admit tuburi din cauciuc care să prelungească robinetele; chiuveta se curata și se dezinfecteaza zilnic cu praf de curățat, inclusiv interiorul robinetului, folosind o perie subtire;– sapunul și dispozitivele pentru distribuirea sapunului: sapunul solid se păstrează uscat într-o savoniera care să permită scurgerea apei sau suspendat cu dispozitiv magnetic; este de preferat montarea distribuitoarelor de perete pentru sapun pulbere, sapun lichid sau fulgi de sapun; savonierele și distribuitoarele de perete se curata și se clatesc cu apa fierbinte înainte de reumplere;– alte obiecte, cum ar fi: telefonul, vazele de flori, scrumierele etc. se curata cu detergent anionic, zilnic;– echipamentele și materialele de curățenie: carpele, buretii, periile, stergatoarele se spala zilnic cu detergenti anionici și se clatesc cu apa fierbinte; se usucă și se depozitează uscate.b)Dezinsectia periodică se va face la intervale prevăzute în metodologii, dar nu mai mari de 3 luni, iar deratizarea periodică se va face la intervale de maximum 6 luni; între operațiunile periodice, se vor aplica proceduri de dezinsecție și deratizare curente, de întreținere, în funcție de prezenta vectorilor. … c)Colectarea reziduurilor solide în recipiente metalice sau în cutii, cu pungi din material plastic, închise etanș, și evacuarea ritmica a acestora, cu spalarea și dezinfectarea lor după golire. … d)Amenajarea de încăperi sau platforme impermeabilizate pentru depozitarea recipientelor de colectare a reziduurilor solide, racordate la un hidrant și la rețeaua de canalizare, pentru a putea fi curațate la necesitate, cat și pentru spalarea și dezinfecția recipientelor. … +
Articolul 53Unitățile vor fi dotate și aprovizionate, după necesitate, cu utilaje și materialele necesare pentru întreținerea curățeniei și efectuarea operațiunilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizare. +
Articolul 54Instalațiile de iluminat, încălzit și ventilație, existente în dotarea unităților, vor fi menținute în permanenta stare de funcționare, revizuite periodic și exploatate la parametrii la care au fost proiectate și executate. Filtrele instalațiilor de ventilație și aer condiționat trebuie păstrate curate și uscate. Praful depus în canalele de ventilație se indeparteaza cu aspiratorul de praf. Calitatea aerului filtrat și condiționat va fi verificata cu regularitate. +
Articolul 55În sălile unităților de cultura (teatre, cinematografe, cămine culturale și altele asemenea) nu se va permite accesul unui număr de persoane mai mare decât capacitatea proiectata și autorizata sanitar. În funcție de cubaj și de ventilație se va asigura un volum minim de aer de 30 mc/om/h. +
Articolul 56În colectivitatile temporare (șantiere, campinguri, cabane), precum și în unitățile de folosința publică se vor asigura condițiile de igiena necesare pentru prevenirea imbolnavirilor, potrivit specificului unității. +
Articolul 57În încăperile de dormit din colectivitatile temporare trebuie să se asigure o suprafața minima și un volum minim de 10 mp și 27 mc pentru camerele cu 1 pat, câte 16 mp și 43 mc pe camera pentru încăperi cu 2 paturi, minimum 20 mp și 54 mc pentru camere cu 3 paturi și 26 mp și 60 mc pentru camere cu 4 paturi.Numărul maxim de persoane cazate nu va depăși capacitatea proiectata. +
Articolul 58Utilizarea paturilor suprapuse în dormitoare comune de șantier și cabane turistice montane se admite, în mod excepțional, dacă se asigura un volum minim de aer de 12 mc/persoana. +
Articolul 59Unitățile de cazare vor fi dotate cu inventarul moale și lenjeria de pat necesară pentru persoanele cazate, asigurându-se primenirea acesteia, după cum urmează:– schimbarea lenjeriei de pat ori de câte ori este nevoie, dar nu mai rar de 3 zile, în cazul în care a fost folosită de aceeași persoana;– schimbarea lenjeriei de pat după fiecare persoana care părăsește unitatea.Materialul moale folosit de clienți se colectează în saci de polietilena și va fi dezinfectat, în cursul procesului de spalare automată, prin supunere timp de 10 minute la 65 grade C sau 1 minut la 77-82 grade C. +
Articolul 60Băile publice (băile comunale, băile orășenești, băile de întreprindere etc.) vor utiliza pentru imbaiere numai apa potabilă. +
Articolul 61Întreprinderile care dețin sau exploatează băi publice se vor îngriji de întreținerea construcțiilor și instalațiilor aferente pentru ca acestea sa funcționeze, în permanenta, la parametrii proiectati.Numărul optim de dotări sanitare din băile publice comunale este următorul:–––––––––––––––––Numărul de Pisoare LavoareWC-uri1 1 1 1 1– – – – 75 (b) 50 (f) 75 100 (b) 100 (f) +
Articolul 62Numărul maxim de persoane care pot utiliza simultan baia nu va depăși capacitatea proiectata și autorizata sanitar. Suprafața încăperilor cu cazi individuale va fi de minimum 6 mp; cabina de dus va avea minimum 4 mp. +
Articolul 63Unitățile care asigura servicii de igiena personală și de întreținere: baie, sauna, bazin, masaj uscat și subacvatic, gimnastica etc. trebuie supuse procedeelor de curățare și dezinfecție, descrise la art. 52.Bazinele de imbaiere sau pentru proceduri vor îndeplini condițiile prevăzute pentru bazinele de inot. Materialul moale folosit pentru proceduri se schimba după fiecare client cu materiale curate și dezinfectate; materialele folosite se vor curata și dezinfecta în condițiile art. 59. +
Articolul 64Accesul persoanelor în bazinele comune de apa calda sau de apa rece se permite numai după ce, în prealabil, au făcut dus. +
Articolul 65Lenjeria data spre utilizare persoanelor care fac baie va fi curățată și dezinfectata în condițiile stipulate de art. 59. +
Articolul 68La proiectarea și execuția bazinelor de inot se vor respecta următoarele cerințe:– la bazinele de inot descoperite, se va prevedea un șanț în jurul bazinului, cu lățimea de 1,20 m și cu adâncimea de 15-20 cm, în care se va afla apa clorinata, pentru spalarea picioarelor la intrarea în bazin;– la bazinele descoperite și acoperite, se va prevedea o bordura ridicată cu 30 cm față de paviment; pavimentul va fi finisat cu dale antiderapante; bazinele vor avea montate scări de acces în apa, numărul acestora stabilindu-se în funcție de mărimea bazinului; scările vor avea profiluri rotunjite și forma adaptată folosirii fără risc;– bazinele vor avea montate de jur imprejur, la nivelul apei, o bara de sustinere;– adâncimea bazinului va fi marcată vizibil pe marginile acestuia;– la bazinele acoperite, finisajele interioare ale clădirii vor asigura izolatia termica și tratarea suprafețelor cu antifungice;– ambianta termica, ventilatia naturala și artificială și iluminatul bazinelor acoperite vor fi asigurate în asa fel, încât să se evite îmbolnăvirea și accidentarile celor care le folosesc. +
Articolul 69Bazinele de inot, acoperite sau descoperite, vor fi umplute numai cu apa din rețea sau cu apa de mare, care să îndeplinească condițiile prevăzute în standardul de stat în vigoare nr. 12.585/1987.Evaluarea calității apei de piscina se va face astfel:a)Limpezime – un disc negru, de 15 cm pe fond alb, trebuie să fie vizibil cu ușurința în punctul cel mai profund al bazinului. … b)În 90% din probele recoltate trimestrial, numărul de bacterii/ml trebuie să fie sub 300. … c)În 90% din probele recoltate trimestrial, bacteriile coliforme trebuie să fie sub 10/100 ml. … d)În 95% din probele recoltate trimestrial, Pseudomonas aeruginosa (indicator de salubritate) trebuie să fie sub 2/100 ml. … e)Clorul rezidual liber în piscina trebuie să fie de 0,5 mg și pH, de 7,2-8,2. … Proprietarii de piscine (bazine de inot) trebuie să aibă registre de evidenta a calității apei și a clorului rezidual liber. +
Articolul 70Bazinele de inot vor fi prevăzute cu instalații de încălzire a apei în asa fel încât apa de imbaiere să aibă o temperatura de 22 grade – 24 grade C; nu se recomanda folosirea pentru imbaiere a apei cu temperatura sub 22 grade C. +
Articolul 71Ritmul de primenire a apei și de spalare și dezinfecție a bazinelor se va stabili în funcție de calitatea apei, respectându-se următoarele cerințe minimale:a)Pentru bazinele cu recirculare a apei, zilnic se va recircula prin sistemul de filtrare și clorizare întregul volum de apa al bazinului și, în plus, se va înlocui 1/10-1/15 din volumul apei cu apa potabilă; săptămânal se va face spalarea și dezinfecția bazinului. … b)Pentru bazinele fără recirculare, dar cu primenire continua a apei, se va schimba zilnic cel puțin 1/3 din volumul apei din bazin și se vor asigura golirea, spalarea și dezinfecția acestuia la cel mult 3 zile. … c)Pentru bazinele fără recircularea apei și fără posibilități de primenire continua a apei, se vor asigura golirea, spalarea și dezinfecția zilnica a bazinului și umplerea cu apa de calitatea prevăzută în standardul în vigoare. … +
Articolul 72Pentru bazinele de inot, care dispun de stații de tratare și recirculare a apei, se va asigura obligatoriu și clorizarea apei. +
Articolul 73Dezinfecția bazinelor se va face, după spalare cu jet de apa, prin curățarea mecanică și ștergerea pereților și fundului bazinului cu bureti imbibati în soluție dezinfectanta. +
Articolul 74Bazinele de inot vor fi dotate obligatoriu cu: vestiare, grupuri sanitare și dușuri, separate pentru femei și bărbați, în condițiile prevăzute la art. 67, pentru stranduri. +
Articolul 75Regulamentul privind utilizarea piscinelor trebuie afișat într-o maniera vizibila pentru cei care folosesc piscina. În utilizarea piscinei, nu se va depăși numărul maxim de persoane aflate simultan în piscina, prevăzut în proiectul acesteia, număr care va fi prevăzut în regulamentul de utilizare. +
Articolul 76Accesul în piscine al persoanelor purtătoare de boli transmisibile, plagi deschise, dermite sau dermatoze trebuie împiedicat. +
Articolul 77Pentru campinguri, densitatea optima este de 50 mp teren/persoana. În fiecare camping se amenajeaza oficii prevăzute cu apa rece, apa calda necesară spalarii vaselor și grupuri sanitare cu:Numărul de Pisoare Lavoare DușuriWC-uri––––––––––––––––––––––––1 1 1 1 1 1 1–– –– –– ––- ––- –– ––30 (b) 20 (f) 30 30 (b) 30 (f) 30 (b) 30 (f)––––––––––––––––––––––––Curățenia și dezinfecția se vor face conform art. 52 și 59. +
Capitolul 7Norme de igiena privind produsele cosmetice +
Articolul 84Produsele cosmetice realizate în țara sau cele importate trebuie să aibă calitatea și compoziția chimica conformă standardelor interne și internaționale, să fie însoțite de certificat de calitate și aviz sanitar eliberat de Ministerul Sănătății, astfel încât sa nu constituie un pericol pentru sănătatea populației care le utilizează, prin conținutul lor chimic, microbiologic, toxicologic, parazitologic sau al poluarii radioactive. +
Articolul 85Agenții economici care fabrica produse cosmetice sunt obligați ca, la fabricarea acestora, sa utilizeze numai materii prime și materiale care să corespundă condițiilor de calitate prevăzute de standarde, caiete de sarcini, specificății tehnice, norme sanitare, precum și normelor de protecție a mediului în vigoare. +
Articolul 86Materiile prime utilizate vor fi verificate prin analiza în laboratoarele firmei producătoare.Materiile prime și materialele folosite la fabricarea produselor cosmetice trebuie aprobate de organismele specializate ale Ministerului Sănătății.Materiile prime vor fi însoțite de certificate de calitate, care să ateste ca performanțele lor corespund parametrilor înscriși în standardele sau normele de calitate. +
Articolul 87Produsele cosmetice pot fi fabricate sau importate numai de către agenții economici care au obținut abilitarea și avizul sanitar al Ministerului Sănătății.Pentru produsele cosmetice fabricate în România, răspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic sub a cărui marca se produc și se comercializează acestea.În cazul produselor cosmetice și al materiilor prime provenite din import, răspunderea pentru calitatea acestora revine agentului economic care a efectuat importul.Se interzice comercializarea altor produse cosmetice decât cele prevăzute în avizul sanitar eliberat de Ministerul Sănătății pentru a fi comercializate pe teritoriul tarii. +
Articolul 88Ambalajele folosite pentru produsele cosmetice trebuie să asigure menținerea calității și cantității acestora, să fie realizate din materii reciclabile și să aibă asigurate condițiile de valorificare sau eliminare ecologica.Materialele de ambalare și ambalajele utilizate pentru produsele cosmetice trebuie să fie avizate din punct de vedere sanitar de către Ministerul Sănătății.Ambalajele trebuie să fie curate, uscate, neinfectate, fără miros și să asigure integritatea produselor. +
Articolul 89Etichetarea și marcarea produselor cosmetice vor cuprinde obligatoriu elemente de identificare a produsului, a producătorului, a tarii în care au fost fabricate și ambalate, termenul de valabilitate, indicațiile și precautiile de folosire a acestora. +
Articolul 90Produsele cosmetice se comercializează numai în cadrul termenului de valabilitate stabilit. Se interzice prelungirea termenului de valabilitate expirat, prin reetichetare sau reambalare de către producător. Comercializarea produselor cosmetice fără termen de valabilitate sau cu termen de valabilitate expirat este interzisă. +
Articolul 91Este interzisă prezentarea prin publicitate a altor valori ale parametrilor calitativi ai cosmeticelor decât cele efectiv realizate. +
Articolul 92La manipularea, transportul și depozitarea produselor cosmetice se vor asigura condiții igienico-sanitare care să permită menținerea stabilitatii parametrilor calitativi și a salubritatii acestora.Transportul produselor cosmetice se va face cu mijloace de transport acoperite, aerisite, uscate și igienizate.Fiecare lot de livrare va fi însoțit de documentele de certificare a calității, întocmite conform dispozițiilor legale în vigoare.Păstrarea și depozitarea cosmeticelor se vor face în spații curate, pe rafturi sau gratare, aerisite, curațate și dezinfectate, ferite de razele solare și de surse directe de căldura și inghet.Se vor evita orice condiții de păstrare, depozitare și transport care ar putea afecta calitatea produselor cosmetice, astfel încât utilizarea acestora sa nu pună în pericol sănătatea populației. +
Articolul 93Produsele cosmetice se comercializează numai în spații autorizate de organul sanitar teritorial al Ministerului Sănătății. Se pot comercializa numai produsele cosmetice testate și certificate (avizate) de Ministerul Sănătății, conform normelor legale, și care respecta condițiile de calitate din standardele specifice fiecărui produs, astfel încât acestea sa nu afecteze sănătatea populației. +
Articolul 94Se interzice livrarea și se retrag de la comercializare produsele cosmetice la care organele abilitate de lege sau specialiștii aflați în control constata deprecierea parametrilor calitativi și cantitativi prevăzuți de standarde, produse ce ar putea afecta sănătatea populației. +
Capitolul 9Norme privind produsele pesticide utilizate în profilaxia sanitar-umană +
Articolul 141Utilizarea pesticidelor în combaterea artropodelor și a rozatoarelor, vectoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort, se va face în asa fel, încât sa nu fie afectată starea de sănătate a populației, prin efectul toxic al acestor produse. +
Articolul 142În acțiunile de combatere se utilizează numai produsele cuprinse în lista aprobată prin ordin al ministrului sănătății și publicată sub titlul "Produsele pesticide avizate pentru profilaxia sanitar-umană". Lista se va actualiza și publică anual.Produsele avizate pentru aceasta activitate la o dată ulterioară publicării listei se pot utiliza pe baza avizului sanitar eliberat de Ministerul Sănătății. +
Articolul 143Produsele care se încadrează în grupele I și a II-a de toxicitate pot fi utilizate numai de operatori calificați și autorizați de inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale și nu se pot comercializa sau distribui către populație.Tratamentele cu pesticide din grupele I și a II-a de toxicitate pot fi efectuate în gospodăriile individuale, numai în afară spațiilor de locuit, de către operatori autorizați. +
Articolul 144În acțiunile de combatere se vor respecta cu strictețe forma, norma și modul de utilizare a pesticidelor, stabilite o dată cu avizarea sanitară a produsului utilizat, și se vor respecta măsurile de protecție a operatorilor, măsurile de prevenire a poluarii mediului înconjurător și măsurile pentru prevenirea unor accidente.Acțiunile de combatere pot fi efectuate de unități prestatoare de servicii de dezinsecție și deratizare.Unitățile prestatoare trebuie să fie autorizate sanitar de către inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale; ele își vor desfășura activitatea sub supravegherea și controlul tehnic al compartimentelor de specialitate din inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale.Dacă o unitate prestatoare își desfășoară activitatea și în alt teritoriu decât în cel pentru care a fost autorizata, nu va putea face acest lucru fără sa înștiințeze în prealabil inspectoratul de poliție sanitară și medicina preventivă din noul teritoriu.Operatorii pentru dezinsecție și deratizare din aceste unități trebuie să fie atestați de către inspectoratul de poliție sanitară și medicina preventivă teritorial, pentru aceasta activitate.În acest scop inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale pot organiza cursuri de calificare în vederea obținerii atestării. +
Articolul 145Comercializarea produselor pesticide utilizate în profilaxia sanitar-umană se poate face numai dacă aceasta este cuprinsă în obiectul de activitate al unității comerciale.Produsele pot fi comercializate numai în ambalaje autorizate în acest scop de către Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București și însoțite de instrucțiuni de folosire redactate în limba română. Microambalarea pesticidelor utilizate în profilaxia sanitar-umană se poate face numai cu aprobarea inspectoratelor de poliție sanitară și medicina preventivă județene. Modul de ambalare și etichetele trebuie să fie aprobate și în acest caz de Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București.Este interzisă portionarea și reambalarea produselor pesticide fără autorizarea de către Institutul de Igiena, Sănătate Publică, Servicii de Sănătate și de Conducere București a acestei activități.Este interzisă utilizarea ambalajelor pentru produse pesticide în alte scopuri decât cele pentru care au fost destinate.Este interzisă comercializarea către populație a produselor pesticide din grupele I și a II-a de toxicitate. Comercializarea acestor produse se poate face numai către persoane fizice sau juridice autorizate în acest scop de către inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale, însoțită de consemnarea înstrăinării într-un registru special. +
Articolul 146Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului București, primăriile și agenții economici au obligația de a organiza și desfășura acțiuni de combatere a artropodelor și rozatoarelor vectoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort, la solicitarea și cu îndrumarea tehnica de specialitate a inspectoratului de poliție sanitară și medicina preventivă teritorial. +
Articolul 147Cetățenii cu gospodării individuale și asociațiile de locatari au obligația de a asigura combaterea și stingerea focarelor de artropode și rozatoare vectoare de maladii transmisibile și/sau generatoare de disconfort din gospodăria proprie sau din spațiile pe care le dețin. +
Articolul 148Inspectoratele de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale au obligația informării populației cu privire la existenta în teritoriu a vectorilor care prezintă un risc pentru sănătate sau care produc un disconfort deosebit și la măsurile de combatere ce trebuie luate împotriva acestora. În atingerea acestui scop, membrii comunității se pot adresa inspectoratelor de poliție sanitară și medicina preventivă teritoriale pentru obținerea informațiilor dorite.Consiliile locale și primăriile au obligația de a comunică cetățenilor măsurile întreprinse în vederea combaterii artropodelor și rozatoarelor. +
Capitolul 10Normele de igiena privind inhumarea, transportul și deshumarea cadavrelor umane +
Articolul 149În cazurile de deces prin boli transmisibile, carantinale se vor lua măsurile de prevenire a răspândirii infectiei, impuse de unitățile sanitare teritoriale; transportul acestor cadavre se va face numai cu avizul sanitar de transport eliberat de autoritatea sanitară teritorială. +
Articolul 150Transportul cadavrului în afară localității în care s-a produs decesul se face după imbalsamare, într-un sicriu al cărui fund este acoperit cu materiale absorbante, este impermeabil și închis etanș. +
Articolul 151Exhumarea cadavrelor se poate face după minimum un an de la data inhumarii și numai în perioada 1 noiembrie – 31 martie; după 7 ani de la deces osemintele pot fi deshumate în orice perioada a anului, fără avizul organului sanitar. +
Articolul 152Transportul internațional al cadavrelor umane se face pe baza unui pasaport de transport mortuar; pentru cadavrele care sunt transportate din țara în străinătate, pasaportul de transport mortuar se eliberează de către inspectoratul de poliție sanitară și medicina preventivă din județul unde s-a produs decesul sau exhumarea. Transportul internațional al cadavrelor se va face în sicriu impermeabilizat, închis ermetic, al cărui fund este acoperit cu un strat de 5 cm grosime din materii absorbante (rumegus, turba sau altele asemenea), imbibate într-o soluție dezinfectanta. Sicriul se depune într-o lada din lemn, bine etanseizata. Transportul intern sau internațional al cadavrelor prin mijloace feroviare se face conform regulamentului ministerului de resort, avizat de Ministerul Sănătății. +
Articolul 153Inhumarea cadavrelor umane se face numai în cimitire autorizate sanitar de către inspectoratul de poliție sanitară și medicina preventivă județean.Cimitirele vor fi imprejmuite cu gard și cu o perdea de arbori. Între morminte și gardul cimitirului va fi lăsată o zona libera de 3 m. +
Articolul 154Desființarea și schimbarea destinației unui cimitir se fac numai după 30 de ani de la ultima inhumare și după strămutarea tuturor osemintelor.Desființarea cimitirelor înainte de acest termen se face numai cu avizul inspectoratului de poliție sanitară și medicina preventivă județean.––––––
