privind organizarea şi exercitarea activităţii de audit public intern în structura Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi în unităţile din sistemul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, conform Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002, şi în baza Ordinului ministrului finanţelor nr. 332/2000 privind aprobarea Normelor metodologice generale pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, cu modificările ulterioare
În conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002, şi în baza Ordinului ministrului finanţelor nr. 332/2000 privind Normele metodologice generale pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, Ministerul Educaţiei şi Cercetării organizează şi exercită activitatea de audit public intern în structura proprie şi a unităţilor şi instituţiilor subordonate.Prin unităţi şi instituţii subordonate Ministerului Educaţiei şi Cercetării, nominalizate în Hotărârea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu modificările ulterioare, se înţelege instituţiile de învăţământ superior de stat, unităţile şi instituţiile de cercetare ştiinţifică, bibliotecile centrale universitare şi Biblioteca Pedagogica Naţionala „I.C. Petrescu” din Bucureşti, Muzeul de Istorie Naturala „Grigore Antipa” din Bucureşti, casele universitarilor, casele de cultura şi complexele cultural-sportive studenţeşti, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, Agenţia Naţionala a Taberelor şi Turismului Şcolar din România, Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, palatele şi cluburile culturale ale elevilor, cluburile sportive şcolare, casele corpului didactic şi alte unităţi finanţate sau subvenţionate, total sau parţial de la bugetul de stat, prin Ministerul Educaţiei şi Cercetării. +
Capitolul 1Organizarea auditului public internAuditul public intern este organizat în mod independent sub forma unui compartiment specializat la nivelul Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi al unor unităţi şi instituţii din subordinea ministerului şi este în directa subordonare a conducătorului unităţii. Membrii acestor compartimente – auditorii interni – nu pot fi implicaţi în vreun fel în realizarea activităţilor pe care le auditeaza.1. La nivelul Ministerului Educaţiei şi CercetăriiÎn cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării funcţionează Direcţia generală juridic, audit şi control (D.G.J.A.C.), care se subordonează direct ministrului educaţiei şi cercetării. În cadrul direcţiei Serviciul audit şi control financiar (S.A.C.F.) este coordonat de directorul general adjunct, care se subordonează şi răspunde direct ministrului educaţiei şi cercetării. S.A.C.F. cuprinde un colectiv de auditori interni pentru auditul instituţiilor şi unităţilor de învăţământ, precum şi un colectiv de auditori interni pentru auditul instituţiilor şi unităţilor de cercetare ştiinţifică.Auditorii interni din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pot realiza activităţi de audit public intern şi verificări tematice în toate unităţile de învăţământ de stat şi de cercetare ştiinţifică, indiferent de bugetul/sursa din care acestea sunt finanţate.În realizarea atribuţiilor legale S.A.C.F. din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării poate propune antrenarea de auditori interni încadraţi în instituţiile din subordine, precum şi de specialişti din domeniile supuse auditarii/verificării.2. În instituţii şi unităţi de învăţământ superior de statLa universităţile nominalizate la lit. A pct. II din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 23/2001, cu modificările şi completările ulterioare, fostele structuri de control financiar de gestiune sunt/vor fi absorbite de cele de audit public intern, subordonate conducătorilor acestora.Acolo unde nu au existat structuri de control financiar de gestiune senatele universitare vor aproba cel puţin un post pentru auditul public intern.Persoanele din cadrul acestor compartimente vor realiza activităţi de audit public intern şi verificări tematice, specifice instituţiei din care fac parte. Acestea vor avea în vedere şi auditul fondurilor alocate pentru specializările autorizate precizate la lit. A pct. III din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 23/2001, cu modificările şi completările ulterioare.La bibliotecile centrale universitare, menţionate la lit. A pct. IV din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 23/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la casele universitarilor, precizate la lit. A pct. XXXI din aceeaşi anexa, la casele de cultura studenţeşti şi la cluburile sportive studenţeşti, precizate la pct. I şi II din anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 23/2001, cu modificările şi completările ulterioare, care deservesc acţiunile universitatilor din raza lor teritorială şi care nu au compartiment de audit public intern, auditul se va asigura de către auditorii interni ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau/şi de către auditorul intern al universitatii din raza lor teritorială, nominalizat prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.3. În învăţământul preuniversitar de statLa nivelul inspectoratelor şcolare judeţene şi al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, cuprinse la lit. A pct. I din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 23/2001, cu modificările şi completările ulterioare, fostele structuri de control financiar de gestiune sunt/vor fi absorbite de cele de audit public intern, acestea din urma preluand alături de atribuţiile conferite prin Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002, toate atribuţiile fostelor structuri de control financiar de gestiune.În conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sunt finanţate de mai mulţi ordonatori principali de credite, respectiv Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi primăriile comunelor, oraşelor şi municipiilor, consiliile judeţene, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi primăriile sectoarelor municipiului Bucureşti.Ţinând seama de acest specific, în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat dreptul de a realiza activităţi de audit public intern îl au compartimentele de audit public intern din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ale primăriilor, inspectoratelor şcolare judeţene şi al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, precum şi compartimentele de audit public intern ale unităţilor de învăţământ preuniversitar, după caz.Inspectoratele şcolare sunt ordonatori secundari de credite, al căror ordonator principal de credite este Ministerul Educaţiei şi Cercetării.În unităţile subordonate inspectoratului şcolar, care nu au compartiment de audit public intern, auditul va fi asigurat de compartimentul de audit public intern al ordonatorului de credite cu rang imediat superior, respectiv inspectoratul şcolar.Auditorii interni din cadrul inspectoratelor şcolare auditeaza activitatea acestora şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, pentru fondurile publice al căror ordonator principal de credite este Ministerul Educaţiei şi Cercetării.În unităţile de învăţământ preuniversitar de stat ai căror ordonatori principali de credite sunt primării comunelor, oraşelor, municipiilor (sectoarelor municipiului Bucureşti) auditorii interni de la inspectoratele şcolare judeţene vor efectua următoarele activităţi de audit public intern şi de control:a) evaluarea activităţii conducătorilor unităţilor de învăţământ din punct de vedere al managementului financiar şi de resurse umane; … b) verificări tematice pe baza sesizarilor primite la inspectoratele şcolare judeţene sau la cererea Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi a altor organe abilitate de lege să solicite aceste verificări; … c) verificarea obiectivelor şi activităţilor finanţate de la bugetul de stat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, după cum urmează: … – încadrarea în fondurile alocate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării privind derularea proiectelor de reforma cofinantate de Guvernul României şi de organismele financiare internaţionale, rambursarile de credite externe, conform programului stabilit prin proiecte, plăţile de dobânzi şi comisioane la creditele externe aferente acestor proiecte;– legalitatea acordării burselor pentru elevii din Republica Moldova, elevii străini şi etnicii români din afară tarii, conform dispoziţiilor legale în vigoare;– legalitatea realizării cheltuielilor aferente organizării de examene, concursuri, olimpiade naţionale;– legalitatea privind evidenta şi realizarea cheltuielilor aferente activităţii de perfecţionare a pregătirii profesionale a cadrelor didactice;– realitatea raportarilor unităţilor şcolare privind numărul de elevi/preşcolari pe profiluri de învăţământ, număr de clase etc., în vederea stabilirii costurilor medii orientative pe elev/preşcolar;– avizarea proiectelor de buget ale unităţilor şcolare, conform normelor metodologice în vigoare;– legalitatea finanţării manualelor şcolare, în conformitate cu metodologia elaborata de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;– îndeplinirea obligaţiilor privind transmiterea raportarilor referitoare la execuţia bugetară trimestriala şi anuală, conform anexelor nr. 2 şi 3 la Normele metodologice pentru finanţarea învăţământului preuniversitar de stat.Auditorii interni de la compartimentele de audit public intern din cadrul inspectoratelor şcolare judeţene pot exercita activitatea de audit, inclusiv de certificare a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară ale unităţilor de învăţământ, pe baza unor decizii scrise ale primarilor şi cu acordul conducerilor inspectoratelor şcolare judeţene.În vederea realizării sarcinilor ce le revin compartimentele de audit public intern din inspectoratele şcolare judeţene pot antrena, în timpul anului şi în special în perioadele de certificare a bilanţurilor contabile, auditori interni încadraţi la unităţile de învăţământ din subordine.4. La nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi al unităţilor conexeCompartimentele de audit public intern înfiinţate la unităţile de învăţământ preuniversitar realizează sarcinile de audit pentru întreaga activitate economico-financiară din unitatea în care funcţionează şi din unităţile arondate acesteia, după caz, indiferent de sursa de finanţare – buget de stat, buget local, venituri proprii etc. Auditorii interni din aceste compartimente pot realiza activităţi de audit public intern sau verificări tematice şi în alte unităţi de învăţământ, la cererea conducerii inspectoratelor şcolare judeţene sau a primarului, pentru unităţile al căror ordonator principal de credite este.Indiferent de unitatea la care sunt angajaţi, aceşti auditori interni îşi exercită atribuţiile legale pe baza unor decizii comune scrise ale primarilor şi conducerilor inspectoratelor şcolare judeţene.5. În celelalte unităţi nominalizate în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 23/2001, cu modificările şi completările ulterioare, la lit. A pct. V-XXX şi lit. B din anexa nr. 3 la aceeaşi hotărâre, în care nu s-a înfiinţat un compartiment de audit public intern, auditul este asigurat de compartimentul de audit public intern la nivelul ordonatorului de credite de rang imediat superior, respectiv Ministerul Educaţiei şi Cercetării.6. În unităţile subordonate direct Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care nu au înfiinţat un compartiment de audit public intern, auditul poate fi asigurat şi de alţi auditori interni atrasi din unităţile subordonate, desemnaţi prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării.7. În instituţiile şi unităţile de cercetare ştiinţifică, nominalizate în anexele nr. 5 şi 6 la Hotărârea Guvernului nr. 23/2001, cu modificările şi completările ulterioare, auditul este asigurat de un compartiment de audit public intern subordonat ministrului delegat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru activitatea de cercetare, cu respectarea prevederilor prezentelor norme. +
Capitolul 2Sfera activităţii de audit public internAuditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate de instituţia publică sau care sunt în responsabilitatea acesteia, inclusiv asupra instituţiilor subordonate şi asupra utilizării de către terţi, indiferent de natura juridică a acestora, a fondurilor publice gestionate de aceştia din urma, în baza finanţării realizate de instituţia publică în cauza sau de o instituţie subordonata acesteia.Operaţiunile care fac obiectul auditului public intern sunt examinate, de regula, pe tot parcursul acestora, din momentul iniţierii până în momentul finalizarii executării lor efective.A. Compartimentul de audit public intern trebuie să exercite următoarele atribuţii, conform art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002:1. certificarea anuală a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară ale instituţiei publice;2. examinarea legalităţii, regularitatii şi conformitatii operaţiunilor, identificand erorile, risipa, gestiunea defectuoasă şi fraudele şi, pe aceasta baza, propunerea de măsuri şi soluţii pentru recuperarea pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi, după caz;3. examinarea sistemului contabil şi a fiabilitatii acestuia, ca principal instrument de cunoaştere, gestiune şi control patrimonial, şi a rezultatelor obţinute;4. examinarea regularitatii sistemelor de fundamentare a deciziilor, de planificare, programare, organizare, coordonare, urmărire şi control al îndeplinirii deciziilor;5. evaluarea economicitatii şi eficientei cu care sistemele de conducere şi execuţie din cadrul instituţiei publice şi la nivelul unui program/proiect utilizează resursele financiare, umane sau materiale pentru îndeplinirea obiectivelor şi obţinerea rezultatelor stabilite;6. identificarea aspectelor deficitare la nivelul sistemelor de conducere şi de control, precum şi a riscurilor asociate unor astfel de sisteme, unor programe/proiecte sau unor operaţiuni şi propunerea de măsuri pentru corectarea acestora şi pentru diminuarea riscurilor, după caz.B. Compartimentul de audit public intern este obligat sa auditeze, fără a se limita numai la acestea, următoarele activităţi şi operaţiuni:1. deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare;2. angajamentele bugetare şi legale, din care deriva direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare;3. vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;4. concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;5. plăţile din fonduri publice, inclusiv din fonduri de la Uniunea Europeană;6. constituirea veniturilor publice în legătură cu autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanta, precum şi facilităţile acordate la încasarea titlurilor de creanta.C. Prin auditul public intern se verifica operaţiunile, activităţile sau acţiunile care se efectuează, se executa ori se desfăşoară la nivelul unităţii auditate, avându-se în vedere principalele caracteristici prevăzute în partea a III-a pct. 8 din Normele metodologice generale pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv (fără ca lista acestora să fie exhaustiva):1. conformitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor:– legalitatea: obiectul auditului intern respecta prevederile legale în materie;– regularitatea: obiectul auditului intern respecta prevederile care se referă la modalităţi, proceduri, scheme sau alte modele de efectuare, de execuţie sau desfăşurare;– încadrarea în plafoanele valorice: obiectul auditului intern nu antreneaza depăşirea plafonului valoric maxim aprobat pentru acea operaţiune, acţiune sau activitate;2. economicitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor: obiectul auditat realizează condiţia costului minim în condiţiile date. Costul minim se evalueaza prin determinarea costului de oportunitate al realizării obiectului auditat;3. eficacitatea operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor: obiectul auditat realizează condiţia de atingere a obiectivului stabilit prin realizarea sa. Atingerea obiectivului stabilit trebuie să se realizeze într-o marja pe care auditorul o considera rezonabila;4. eficienta operaţiunilor, activităţilor sau a acţiunilor: reprezintă o corelare între economicitate şi eficacitate, în sensul unei optimizari a celor două caracteristici, în condiţiile realizării obiectului auditat;5. oportunitatea temporala a realizării obiectului audiat: se analizează dacă momentul în care obiectul auditat realizat a fost cel mai propice sub aspectul asigurării atingerii obiectivului stabilit;6. oportunitatea structurală a realizării obiectului auditat: se analizează dacă obiectul auditat s-a realizat în acea conjunctura actionala, normativa etc. care să confere cel mai înalt grad de eficienta. De asemenea, se analizează modul în care realizarea obiectului auditat se încadrează într-o structura mai larga de operaţiuni, activităţi sau acţiuni;7. acoperirea riscului intern asociat realizării operaţiunii, activităţii sau acţiunii auditate: se evalueaza modul şi gradul în care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri interne (economice, tehnice, financiare, functionale etc.), precum şi modul şi gradul în care aceste riscuri interne au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat;8. acoperirea riscului de sistem asociat realizării operaţiunii, activităţii sau a acţiunii auditate: se evalueaza modul şi gradul în care realizarea obiectului auditat a antrenat riscuri de sistem (economice, tehnice, financiare, functionale etc.), precum şi modul şi gradul în care aceste riscuri de sistem au fost acoperite a priori de managementul sistemului auditat;9. conectarea sistemului, prin realizarea obiectului auditat, la viitor: modul şi gradul în care, prin realizarea obiectului auditat, sistemul în care s-a realizat acel obiect este asigurat împotriva epuizarii functionale şi/sau primeşte impulsuri noi de dezvoltare, stabilitate şi perfecţionare specifice. +
Capitolul 3Desfăşurarea şi conţinutul activităţii de audit public intern1. Auditul public intern se efectuează de salariaţi cu studii economice superioare de lungă durata, absolvite cu diploma de licenţă sau echivalenta.2. Angajarea persoanelor în cadrul compartimentului de audit public intern se realizează de instituţia de învăţământ superior sau de alte unităţi din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, cu aplicarea prevederilor legale în vigoare, iar confirmarea persoanelor se face de către conducătorul Compartimentului de audit public intern din cadrul ministerului.3. Compartimentul de audit public intern este subordonat şi răspunde pentru activitatea sa în faţa conducătorului unităţii.4. Îndrumarea metodologică a auditorilor interni din compartimentele de audit public intern de la nivelul ordonatorilor secundari şi terţiari de credite va fi asigurata de Compartimentul de audit public intern din cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în calitate de ordonator principal de credite.Auditorii interni din inspectoratele şcolare judeţene vor asigura îndrumarea metodologică a auditorilor interni angajaţi la unităţile şcolare din teritoriu.5. Schimbarea din funcţie sau desfacerea contractului de muncă a auditorilor interni din compartimentele de audit public intern se face de către conducătorul unităţii, cu avizul conducătorului Compartimentului de audit public intern din Ministerul Educaţiei şi Cercetării.6. Compartimentul de audit public intern din Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate propune, în baza unei note de fundamentare privind misiunea de audit, cooptarea auditorilor interni numiţi în unităţile subordonate în comisii reprezentative ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării.7. La inspectoratele şcolare şeful/reprezentantul compartimentului de audit public intern poate propune, în baza unei note de fundamentare privind misiunea de audit, cooptarea auditorilor interni din teritoriu în colectivul existent la nivelul inspectoratului şcolar.8. Activitatea compartimentului de audit public intern se desfăşoară în baza unui plan anual de audit, aprobat de conducătorul instituţiei publice şi avizat de compartimentul de audit public intern al ordonatorului de credite imediat superior.9. Auditorii interni din sistemul Ministerului Educaţiei şi Cercetării îşi desfăşoară activitatea pe bază de ordin de serviciu scris, aprobat de conducătorul instituţiei publice şi care prevede în mod explicit scopul şi durata misiunii de audit, precum şi unitatea verificata.10. Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile pe care le considera relevante pentru misiunea de audit public intern, iar personalul de conducere şi cel de execuţie, implicat în activitatea auditata, are obligaţia sa pună la dispoziţie documentele solicitate de auditorii interni.11. Constatările rezultate din efectuarea misiunii de audit public intern sunt cuprinse într-un raport de audit.În situaţia în care s-a constatat săvârşirea unor fapte calificate de lege ca fiind contravenţii, se va întocmi proces-verbal de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor.A. Auditul proiectelor de buget1. Scopul auditului proiectelor de buget întocmite de instituţiile publice este de a oferi ordonatorilor de credite o evaluare privind fezabilitatea şi fiabilitatea proiectelor de buget, astfel încât să se minimizeze riscurile privind colectarea veniturilor bugetare şi depăşirea cheltuielilor publice, precum şi de a fundamenta echilibrele bugetare.2. Proiectele de buget întocmite de ordonatorii de credite vor fi însoţite de referate de opinie întocmite de compartimentele de audit politic intern proprii.Referatul de opinie va conţine evaluări şi aprecieri cu privire la:– dimensionarea veniturilor bugetare;– gradul de certitudine a veniturilor (riscul nerealizarii veniturilor);– dimensionarea şi fundamentarea cheltuielilor bugetare;– fundamentarea investiţiilor şi a achiziţiilor publice;– riscul depăşirii cheltuielilor proiectate;– datoria publică implicita în propunerile de finanţare bugetară;– fezabilitatea propunerilor de buget pe bază de programe;– transferurile între categorii de bugete;– mărimea, structura şi destinaţia fondurilor publice provenite de la Uniunea Europeană sau din alte surse;– corelarea diversilor indicatori bugetari;– alte elemente relevante rezultate din legea anuală a bugetului de stat.3. Ordonatorul principal de credite va colecta referatele de opinie din structurile descentralizate prin compartimentul de audit public intern, care va audita proiectul de buget la nivelul ordonatorului principal de credite.În cazul în care referatul de opinie pune în evidenta deficientele proiectelor de buget, ordonatorul principal de credite poate dispune reanalizarea şi reproiectarea bugetelor respective. Forma reproiectata a bugetelor nu mai este supusă auditarii interne.4. Proiectele de buget, însoţite de documentaţii şi fundamentari detaliate, precum şi de referatul de opinie al compartimentului de audit public intern al ordonatorului principal de credite, vor fi înaintate ministrului finanţelor publice.5. În cazul rectificarii bugetului de stat proiectul actului normativ de rectificare se supune aceloraşi reguli de audit public intern ca şi proiectul iniţial al bugetului de stat.B. Auditul execuţiei bugetareÎn vederea realizării auditului execuţiei bugetare se vor urmări cu precădere următoarele obiective:1. Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare2. Angajamentele bugetare legale, din care deriva obligaţii de platăSe va analiza cum au fost respectate normele legale privind angajarea cheltuielilor efectuate de ordonatorul de credite, avându-se în vedere:a) organizarea şi funcţionarea controlului financiar preventiv, conform prevederilor legale în vigoare; … b) realizarea plăţilor de casa prin conturile deschise la unităţile trezoreriilor, distinct, din fondurile bugetare şi din veniturile extrabugetare; … c) înregistrarea contabila a operaţiunilor de încasări şi plati, în mod cronologic şi sistematic, în conturile corespunzătoare planului de conturi pentru instituţiile publice, precum şi evidenta analitica a plăţilor de casa pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate în cadrul conturilor de finanţare. … 3. Încasarea veniturilor extrabugetare4. Raportarea execuţiei bugetare:a) întocmirea darilor de seama contabile privind execuţia bugetară trimestriala, conform normelor metodologice emise de Ministerul Finanţelor Publice; … b) întocmirea contului de execuţie bugetară pe surse de finanţare şi categorii de cheltuieli, conform formularelor anexate la darea de seama contabila şi celor stabilite prin normele metodologice în vigoare; … c) realitatea indicatorilor sintetici ai execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli privind: … Venituri totale (milioane lei),din care:– venituri încasate de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării conform contractului instituţional şi complementarCheltuieli totale (milioane lei),din care:– cheltuieli curente, din care● cheltuieli de personal– cheltuieli de capitalPonderea sumelor încasate din finanţarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării în veniturile totale (milioane lei)Gradul de acoperire a cheltuielilor din alte surse decât cele provenite de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.C. Certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară1. Scopul certificăriiScopul certificării îl constituie asigurarea garanţiei pentru conducătorul instituţiei publice ca bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară oferă o imagine fidela, clara şi completa privind buna gestiune financiară, prin verificarea legalităţii, realităţii şi exactitatii evidentelor contabile şi a actelor financiare şi de gestiune.Certificarea se face înaintea aprobării de către conducătorul instituţiei publice în cauza a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară.2. Principiile care stau la baza realizării certificării:a) exhaustivitatea (integralitatea) – toate operaţiunile care privesc instituţia publică sunt înregistrate în contabilitate pe baza documentelor justificative; … b) realitatea – toate elementele patrimoniale din evidentele contabile corespund cu cele identificabile fizic şi toate elementele de activ, pasiv, de venituri şi cheltuieli reflecta valori reale existente în cadrul instituţiei publice în cauza; … c) corectitudinea înregistrărilor în contabilitate şi a prezentării în conturile anuale a operaţiunilor, respectiv: … – criteriul perioadei corecte a contabilizarii, respectându-se independenta exerciţiilor financiare;– criteriul corectei evaluări, prin determinarea sumelor aritmetic exacte;– criteriul corectei imputari, prin înregistrarea în conturile corespunzătoare, conform planului de conturi pentru instituţii publice;– criteriul corectei prezentări în conturile anuale, prin corecta totalizare şi centralizare în conturile anuale.3. Documentaţia necesară pentru certificare:– bilanţul contabil;– contul de execuţie bugetară;– acte financiare şi de gestiune;– evidente contabile;– orice alte documente justificative.4. Certificarea se face la nivelul fiecărei instituţii publice, care are obligaţia sa întocmească bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară şi are organizat un compartiment de audit public intern.5. Pentru instituţiile publice care nu au organizat un compartiment de audit public intern certificarea se va efectua de auditorii interni ai instituţiei publice ierarhic superioare sau de auditori interni desemnaţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin ordin al ministrului.6. Pentru unităţile din subordinea/coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care nu au organizat un compartiment de audit public intern şi care depun bilanţul contabil la direcţiile finanţelor publice teritoriale, certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară se va efectua de către auditorii interni ai Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau desemnaţi de Ministerul Educaţiei şi Cercetării prin ordin al ministrului.7. Raportul privind certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarăRaportul trebuie să cuprindă:– referiri la verificările efectuate, constatările făcute şi la concluziile desprinse în cursul procesului de certificare a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară;– o prezentare sintetică a modului în care s-a efectuat verificarea materialelor, documentelor şi a procedurilor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor certificării.Raportul se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul însoţeşte bilanţul contabil şi contul de execuţie bugetară, al doilea rămâne la auditor, iar al treilea rămâne la cel auditat/Serviciul contabilitate.D. Controlul financiar de gestiuneObiectivele controlului financiar de gestiune sunt exemplificate în anexa la prezentele norme.E. Auditul performantei de managementAuditul performantei de management se referă la:1. evaluarea calităţii şi a eficientei cu care conducătorul instituţiei publice şi, respectiv, conducătorii structurilor subordonate organizează, respectiv conduc şi finalizează operaţiunile, activităţile şi acţiunile specifice instituţiei publice auditate, urmărindu-se:– criteriile de conformitate, care să ateste respectarea de către manager a prevederilor legale în materia obiectului de activitate al instituţiei publice auditate, respectarea procedurilor, metodologiilor, metodelor şi a tehnicilor adecvate pentru fundamentarea deciziilor;– criteriile de performanţă, care să asigure îndeplinirea obiectivelor manageriale la nivel optim. Ele trebuie să determine abaterea dintre obiectivul managerial planificat faţă de cel efectiv;2. identificarea:– deficienţelor sistemelor de conducere şi control; şi– riscurilor asociate la:● sistemele de conducere şi control;● programele/proiectele;● alte operaţiuni;3. propunerea măsurilor pentru corectarea sistemelor de conducere şi control, a programelor/proiectelor şi operaţiunilor, precum şi pentru diminuarea riscurilor.F. Verificări tematice dispuse de Ministerul Finanţelor Publice conform pct. 15 din Normele metodologice generale pentru organizarea şi funcţionarea auditului intern în baza prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventivMinisterul Finanţelor Publice poate stabili tematici generale de control pentru care Ministerul Educaţiei şi Cercetării va primi obiectivele, metodologia şi tehnologia concrete de efectuare a acestuia, perioada de efectuare a auditului public intern şi perioada supusă auditarii.Ministerul Educaţiei şi Cercetării este obligat sa ia toate măsurile organizatorice pentru ca tematicile ordonate de Ministerul Finanţelor Publice să fie realizate în bune condiţii şi raportate în termenul fixat, precum şi să le defalcheze, acolo unde este cazul, pe structurile proprii descentralizate, astfel încât aceste defalcari să fie cuprinse în planurile de audit ale acestora. +
Capitolul 4Planul de audit public internA. Precizări generale1. Planul de audit public intern se întocmeşte anual de compartimentul de audit public intern, ţinându-se seama de recomandările unitare elaborate de Ministerul Finanţelor Publice, în colaborare cu Curtea de Conturi.2. Proiectul planului anual de audit public intern este elaborat la nivelul ordonatorului principal de credite până la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează, însoţit de un referat de justificare a modului în care au fost selectate obiectivele, activităţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan.3. Proiectul planului anual de audit public intern este elaborat la nivelul ordonatorilor secundari sau terţiari de credite, în strânsă colaborare cu compartimentul de audit public intern al ordonatorului principal de credite, până la data de 10 decembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează, însoţit de un referat de justificare a modului în care au fost selectate obiectivele, activităţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan.4. Proiectul planului anual de audit public intern este elaborat la nivelul ordonatorilor terţiari de credite, în strânsă colaborare cu compartimentul de audit public intern al ordonatorului secundar de credite, până la data de 20 decembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează, însoţit de un referat de justificare a modului în care au fost selectate obiectivele, activităţile sau operaţiunile care au fost cuprinse în plan.5. Planul anual de audit public intern este aprobat de conducătorul instituţiei publice şi poate fi modificat sau completat, la propunerea şefului compartimentului de audit public intern, la iniţiativa conducătorului instituţiei, la solicitarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării sau a primăriilor – ordonatori principali de credite, în funcţie de necesitatea realocarii fondului de capacitate de audit pe obiectivele planului.6. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Compartimentul de audit public intern, va aviza planurile anuale elaborate de auditorii interni ai compartimentelor din unităţile subordonate.Planurile de audit public intern ale compartimentelor de audit public intern din unităţile şcolare, care au auditori interni, vor fi avizate de compartimentele de audit public intern din primării şi/sau din inspectoratul şcolar judeţean ori din Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.7. Pentru activităţile şi operaţiunile care au legătură nemijlocită cu certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară obiectivele cuprinse în planul de audit public intern pot fi defalcate pe trimestre şi pe luni, după caz.8. Activităţile de audit public intern aferente certificării bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară, cuprinse în planul de audit public intern, nu vor depăşi 40-50% din capacitatea de audit a compartimentului respectiv (fondul de timp anual disponibil în zile/om).9. Verificările tematice dispuse de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în baza unor misiuni de audit public intern, solicitări ale conducerii sau ale altor organisme centrale de stat privind verificarea unor sesizări ale petentilor asupra utilizării fondurilor publice vor fi introduse în planul de audit public intern.Ministerul Educaţiei şi Cercetării poate stabili anumite tematici de control care deriva din necesitatea unor analize, evaluări sau diagnosticari ale activităţii instituţiei de învăţământ ori din înregistrarea unor eventuale sesizări ale petentilor.B. Principii generale1. Planul de audit public intern trebuie să cuprindă toate activităţile desfăşurate de instituţia publică, care vor fi auditate.2. Orice activitate sau operaţiune trebuie să fie cuprinsă în planul de audit public intern, cel puţin o dată la 3 ani.3. Activitatea sau operaţiunea prevăzută în planul de audit public intern va face obiectul auditarii pe tot parcursul realizării ei.4. Instituţia publică corespunzătoare ordonatorilor de credite secundari sau terţiari este auditata ca întreg (la nivelul conducătorului acesteia) de instituţia publică de rang imediat superior.C. Criterii-semnalLa elaborarea planului de audit public intern pentru anul la care se referă se vor avea în vedere "criterii-semnal" care vor orienta activitatea de audit public intern spre anumite direcţii, şi anume:– deficiente constatate în rapoartele de audit public intern anterioare, întocmite în urma efectuării misiunii de audit public intern de către auditorii interni;– deficiente consemnate în rapoartele Curţii de Conturi;– informaţii şi indicii deţinute sau obţinute cu privire la disfunctionalitati sau abateri;– aprecieri ale unor specialişti cu privire la structura şi dinamica unor riscuri interne sau de sistem;– analiza unor tendinte (direcţii) pe termen lung privind unele aspecte ale funcţionarii sistemului;– evaluarea impactului unor modificări în mediul de desfăşurare a sistemului auditat.D. ModificăriPlanul de audit public intern poate suferi modificări pe parcursul derulării lui, în următoarele condiţii:1. identificarea, pe parcursul derulării acţiunii de auditare, a unor obiective, activităţi, operaţiuni, a căror auditare apare ca având o valoare semnificativă importanţa pentru perioada la care se referă activitatea de audit public intern;2. introducerea unor obiective pe parcursul derulării planului de audit public intern de către instituţia publică ierarhic superioară;3. actualizari legislative sau organizatorice importante, care modifica gradul de semnificaţie a auditarii unor operaţiuni, activităţi sau acţiuni ale sistemului;4. necesitaţi de diagnoza ad-hoc ale conducerii instituţiei publice respective.E. Structura planului de audit public internPlanul de audit public intern va cuprinde cel puţin următoarele elemente:1. scopul acţiunii de auditare;2. obiectivele acţiunii de auditare;3. identificarea/descrierea activităţii sau a operaţiunii supuse auditului public intern;4. identificarea/descrierea unităţii sau a structurii organizatorice la care se va desfăşura acţiunea de auditare;5. durata acţiunii de auditare;6. perioada supusă auditarii;7. numărul de auditori interni antrenati în acţiunea de auditare;8. precizarea elementelor ce presupun utilizarea unor eventuale cunoştinţe de specialitate, precum şi a numărului de specialişti cu care urmează să se încheie contracte externe de servicii de expertiza/consultanţa;9. numărul de auditori interni care urmează să fie atrasi în acţiunile de audit public intern din cadrul structurilor descentralizate.F. Arhivarea planului de audit public internPlanul de audit public intern reprezintă un document oficial. El este păstrat în arhiva instituţiei publice împreună cu referatul de justificare aceeaşi perioadă ca şi raportul de audit public intern, respectiv 10 ani. +
Capitolul 5Raportul de audit public internRaportul de audit public intern este un act unilateral care exprima opinia auditorului în baza constatărilor făcute în urma efectuării unei misiuni de audit public intern şi va cuprinde scopul şi obiectivele activităţii de audit, rezultatele acestei activităţi, precum şi concluziile, recomandările şi propunerile care se impun.A. Structura minimala a raportului de audit public intern cuprinde:1. date de identificare a acţiunii de audit public intern:– baza legală a acţiunii de audit public intern;– ordinul de serviciu;– echipa de auditare;– unitatea/structura organizatorică auditata;– baza legală a acţiunii de auditare;– durata acţiunii de auditare;– perioada auditata;2. modul de desfăşurare a acţiunii de audit public intern:– caracterul acţiunii de audit public intern (sondaj/exhaustiv, documentar);– proceduri, metode, tehnici utilizate;– documente, materiale etc. examinate în cursul acţiunii de audit public intern;– materiale întocmite în cursul acţiunii de audit public intern;3. constatări efectuate:– trebuie să fie prezentate sintetic, cu trimitere explicita la anexele la raportul de audit public intern;– trebuie să fie prezentate constatările cu caracter pozitiv, distinct de cele cu caracter negativ, pentru care se vor identifica eventuale cai de eliminare a deficienţelor;– acele constatări care implica o răspundere juridică de orice fel sunt consemnate în acte constatatoare bilaterale, care sunt anexe la raportul de audit public intern şi în care se vor specifică actele normative incalcate, elementele constitutive ale răspunderii juridice, în funcţie de natura constatărilor;4. concluziile şi recomandările echipei de auditare:– se elaborează pe baza constatărilor, având un caracter fundamentat;– trebuie să fie pertinente în raport cu constatările făcute;– trebuie să conducă la eliminarea deficientei constatate;– trebuie să fie fezabile şi economice;– trebuie să aibă caracter de anticipare şi sa prevină eventuale disfunctionalitati sau tendinte negative;– trebuie să contribuie la creşterea performantei de management;5. documentaţia-anexa la raportul de audit public intern:– procese-verbale şi note de constatare bilaterale;– note explicative;– note de relaţii;– situaţii, acte, documente şi orice alt material probant justificativ.B. Anexele la raportul de audit public internToate documentele-anexa la raportul de audit public intern se semnează pentru conformitate de către cel auditat.1. În cazul în care s-a constatat săvârşirea unor fapte calificate de lege ca fiind contravenţii se va întocmi proces-verbal de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor.Auditorii interni sunt organe constatatoare, iar la stabilirea, sancţionarea şi încasarea contravenţiilor se vor aplica prevederile legilor speciale şi generale cu privire la contravenţii.2. În cazul în care în urma misiunii de audit public intern se constata abateri de la legalitate, care au produs pagube pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, se va întocmi proces-verbal bilateral.Procesul-verbal se întocmeşte, de regula, în doua exemplare şi se semnează de auditorul intern şi de conducerea unităţii auditate. Procesul-verbal în care sunt consemnate fapte ce atrag răspunderea penală se semnează în mod obligatoriu şi de persoanele făcute răspunzătoare.Un exemplar al procesului-verbal este reţinut de unitatea auditata şi al doilea exemplar constituie anexa la raportul de audit public intern.Dacă intervin obiecţii ale conducerii sau ale unor salariaţi ai unităţii controlate asupra constatărilor auditorului intern, ele vor fi clarificate şi soluţionate înainte de semnarea procesului-verbal. Dacă se menţin în continuare obiecţiile, acestea se vor prezenta în scris o dată cu procesul-verbal sau în termen de 3 zile de la semnarea acestuia.Obiecţiile se vor depune la structura care a efectuat auditul şi vor fi analizate de şeful compartimentului de audit public intern.Pe baza constatărilor şi măsurilor dispuse prin procesul-verbal, precum şi în urma analizei obiectiilor depuse şeful compartimentului de audit public intern va face propuneri conducerii unităţii din care face parte cu privire la modul de valorificare a procesului-verbal şi va transmite măsurile dispuse la unitatea verificata, în termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea raportului de audit public intern şi a procesului-verbal la unitatea auditorului.În cazul în care prin soluţionare obiectiunile anexate la procesul-verbal au fost respinse, procesul-verbal devine titlu executoriu.Deciziile emise în baza procesului-verbal pot fi atacate în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea acestora, conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările şi completările ulterioare, la Curtea de apel în a carei raza teritorială îşi are domiciliul reclamantul.3. Notele de constatare bilaterale se întocmesc atunci când în cursul controlului se fac constatări a căror reconstituire ulterioară nu este întotdeauna posibila sau care nu pot fi dovedite ori în alte situaţii apreciate de auditori.În notele de constatare se consemnează situaţiile de fapt, precum şi măsurile luate operativ pentru remedierea deficienţelor constatate.În situaţii mai deosebite este indicată folosirea martorilor asistenţi la stabilirea realităţii faptelor constatate.Notele de constatare se semnează de auditorul intern, de conducătorul unităţii, subunitatii sau al compartimentului din unitatea auditata, de persoanele la care se referă constatarea, precum şi de martorii asistenţi, după caz.4. Notele explicative (notele de relaţii) se iau în toate cazurile de la persoanele făcute răspunzătoare de abaterile constatate şi consemnate de auditorul intern şi care pot atrage raspunderi în sarcina acestora, precum şi de la alte persoane pentru clarificarea cauzelor şi împrejurărilor care au condus la nerespectarea prevederilor actelor normative. Notele explicative se pot lua în orice etapa a controlului, însă numai după ce s-a epuizat controlul asupra obiectivului la care s-a constatat abaterea ce necesita explicaţii, astfel încât auditorul intern să fie în măsura sa pună întrebări precise şi sa combata eventualele raspunsuri necorespunzătoare.Auditorul intern va analiza răspunsurile primite şi în funcţie de concluzii va înscrie constatarea în raportul de audit public intern/procesul-verbal.Dacă cei în cauza refuza sa dea nota explicativa sau sa răspundă la unele întrebări, auditorul intern va formula întrebările printr-o adresa scrisă (înregistrată la unitatea controlată, stabilind termenul în cadrul căruia trebuie primit răspunsul). În cazul în care nu se primeşte răspuns, se va consemna refuzul în raportul de audit public intern/procesul-verbal, anexând copia de pe adresa, şi se vor aplica sancţiuni prevăzute de lege.O dată cu raportul de audit public intern trebuie prezentate în mod obligatoriu şi punctele de vedere ale persoanelor implicate în activităţile auditate, îndeosebi ale acelora în legătură cu care se semnaleaza deficiente, sau care pot fi afectate de măsurile recomandate în raportul de audit public intern sau în procesul-verbal.5. Documentele sau actele în care sunt consemnate operaţiuni financiar-contabile necesare fundamentarii constatărilor se anexează în copie certificată de auditorul intern şi de reprezentantul compartimentului care le-a emis. Acestea se anexează în original când sunt considerate fictive sau dubioase, precum şi când exista indicii ca s-ar urmări sustragerea sau distrugerea lor de cei interesaţi. În acest caz se lasă unităţii auditate copii confirmate de cele doua părţi.6. Ori de câte ori efectuarea auditului public intern, potrivit ordinului de serviciu, presupune utilizarea unor cunoştinţe de specialitate din alte domenii decât cele cerute prin fişa postului auditorilor interni, şeful/reprezentantul compartimentului de audit public intern poate recurge, cu aprobarea conducătorului instituţiei publice căruia îi raportează, la contractarea externa de servicii de expertiza/consultanţa.C. PrezentareRaportul de audit public intern prezintă următoarele elemente:– este semnat pe fiecare pagina de către auditorul intern;– se întocmeşte într-un singur exemplar şi se înregistrează la auditorul intern;– se prezintă conducătorului instituţiei publice (ordonatorului de credite) care a aprobat auditarea şi se arhiveaza la compartimentul de audit public intern.D. ArhivareArhivarea raportului de audit public intern se face la compartimentul de audit public intern pe perioada necesară fundamentarii planului de audit public intern, după care se preda la arhiva instituţiei publice în original, în dosare speciale, în condiţiile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, cu modificările ulterioare, şi se păstrează o perioadă de 10 ani. +
Capitolul 6Raport al activităţii de audit public internCompartimentele de audit public intern vor întocmi pentru semestrul I al anului şi pentru sfârşitul anului corespunzător un raport al activităţii de audit public intern, care va cuprinde activitatea de audit public intern pe perioada unui semestru, respectiv a unui an calendaristic.Raportul activităţii de audit public intern, semnat de auditorul intern şi de conducătorul instituţiei publice raportoare, va fi transmis Compartimentului de audit public intern din Ministerul Educaţiei şi Cercetării până la data de 15 iulie a anului pentru care se raportează şi, respectiv, data de 15 ianuarie a anului următor celui pentru care se raportează.Acest raport va fi însoţit de situaţia centralizatoare privind rezultatele controlului financiar, aferentă perioadei pentru care se raportează.Auditorii interni din unităţile şcolare (preuniversitare) vor depune raportul activităţii de audit public intern la inspectoratul şcolar şi la primăria – ordonator principal de credite. +
Capitolul 7Contravenţii1. Constituie contravenţii şi se sancţionează următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni, conform art. 32-34 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002:a) încălcarea obligaţiei de a avea la nivelul instituţiei publice structuri organizatorice functionale de audit public intern, conform cerinţelor art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002; … b) neorganizarea structurii functionale de audit public intern în termen de 90 de zile de la data infiintarii instituţiei publice, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002; … c) aprobarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară fără certificare şi raport de certificare; … d) neelaborarea planului de audit conform prevederilor art. 8 alin. (1)-(3) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002; … e) refuzul de a prezenta auditorilor documentele solicitate cu ocazia efectuării misiunilor de audit, conform prevederilor art. 8 alin. (5) şi ale art. 26 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002; … f) neîndeplinirea obligaţiei de către conducătorul instituţiei publice de a organiza controlul financiar preventiv propriu şi evidenta angajamentelor conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002; … g) nerespectarea obligaţiei privind stabilirea proiectelor de operaţiuni supuse controlului financiar preventiv, precum şi omisiunea de evidenţiere a angajamentelor conform art. 13 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002; … h) prezentarea spre aprobare ordonatorului de credite a proiectelor de operaţiuni fără viza de control financiar preventiv; … i) depăşirea termenului prevăzut la art. 18 alin. (2)-(4) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002; … j) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002; … k) emiterea unui refuz de viza fără motivare, conform art. 24 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002; … l) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (5) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002; … m) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002; … n) nerespectarea prevederilor art. 25 alin. (7) din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 301/2002. … 2. Contravenţiile prevăzute la pct. 1 lit. a), b), c), e), f), g) şi k) se sancţionează cu amendă de la 30 milioane lei la 50 milioane lei, iar cele prevăzute la lit. d), i), j), l), m) şi n), cu amendă de la 10 milioane lei la 30 milioane lei.3. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se vor face de către:– auditorii din cadrul structurilor de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice, pentru contravenţiile prevăzute la pct. 1 lit. a), b), c), d), e), g), i), j), k), l) şi n);– auditorii din cadrul Compartimentului de audit public intern al Ministerului Educaţiei şi Cercetării – ordonator principal de credite, pentru contravenţiile prevăzute la pct. 1 lit. a), c), d), e), g), l), m) şi n);– auditorii din cadrul compartimentelor de audit public intern ale inspectoratelor şcolare – ordonatori secundari de credite, pentru contravenţiile prevăzute la pct. 1 lit. c), e), g), l), m) şi n);– auditorii din cadrul compartimentelor de audit public intern ale instituţiilor de învăţământ superior – ordonatori terţiari de credite, pentru contravenţiile prevăzute la pct. 1 lit. e), g), l), m) şi n).4. Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor, întocmit conform competentelor stabilite potrivit pct. 2 lit. B din cap. V, se poate face plângere în termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicării acestuia. Plângerea însoţită de copia de pe procesul-verbal de constatare şi de sancţionare a contravenţiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, potrivit prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare. Plângerea împreună cu dosarul cauzei se trimit de îndată judecătoriei în a carei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. +
Anexa 1––-la norme–––OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII DE AUDIT PUBLIC INTERNI. Auditul conformitatii operaţiunilor financiar-contabileA. Auditul proiectelor de bugetB. Auditul execuţiei bugetareC. Certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarăD. Controlul financiar de gestiuneII. Auditul performantei de managementIII. Inspecţii ordonate de Ministerul Finanţelor Publice, verificări tematice dispuse de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi alte organisme centrale de stat, sau ca urmare a înregistrării unor sesizări ale petentilor privind utilizarea fondurilor publice.** *I. Auditul conformitatii operaţiunilor financiar-contabileA. Auditul proiectelor de buget1. Fundamentarea finanţării de baza şi complementare în învăţământul universitar:a) fundamentarea contractului instituţional: … – numărul de studenţi fizici şi echivalenti pentru finanţare;– sume reprezentând cheltuieli pentru transportul studenţilor;– sume privind acordarea de burse pentru studenţi şi doctoranzi;– obiective de investiţii cuprinse în lista din bugetul de stat;b) fundamentarea contractului adiţional: … – contracte de cercetare;– reparaţii capitale;– dotări;– subvenţii.2. Fundamentarea finanţării proporţionale şi complementare în învăţământul preuniversitar:a) fundamentarea finanţării proporţionale: … – costul mediu anual pe un elev/preşcolar, comunicat de inspectoratul şcolar pe baza numărului de elevi/preşcolari pe profiluri de învăţământ, estimat de fiecare unitate de învăţământ preuniversitar;– cheltuieli aferente activităţii de editare, difuzare, recuperare, recartare a manualelor şcolare, conform metodologiei elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării;– cheltuieli privind bursele pentru elevii din Republica Moldova, elevii străini şi etnicii români din afară tarii;– cheltuieli estimate pentru organizarea examenelor, concursurilor şi olimpiadelor naţionale;– cheltuieli estimate pentru activităţi de perfecţionare a pregătirii profesionale a cadrelor didactice;– cheltuieli, pe articolele bugetare (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, subvenţii/transferuri, cheltuieli de capital), estimate pentru activitatea proprie a inspectoratului şcolar judeţean şi a unităţilor subordonate – club sportiv şcolar, Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, Casa Corpului Didactic;– corectitudinea şi realitatea raportarilor cerute de normele legale în vigoare (Hotărârea Guvernului nr. 538/2001 privind aprobarea Normelor metodologice pentru finanţarea învăţământului preuniversitar de stat), necesare fundamentarii finanţării proporţionale la instituţiile de învăţământ preuniversitar;b) fundamentarea finanţării complementare: … – cheltuieli materiale şi servicii (cu excepţia manualelor);– alocaţii aferente instituţiilor de învăţământ preuniversitar;– cheltuieli de capital.3. Previziunea veniturilor extrabugetare obţinute din activităţile instituţiei de învăţământ:a) activitatea de producţie; … b) prestări de servicii; … c) activitate de cercetare, cămine-cantine studenţeşti, microproducţie, staţiuni didactice, grădini botanice, edituri; … d) taxe de la persoane fizice şi juridice; … e) închirieri de spaţii temporar disponibile; … f) donaţii, sponsorizări; … g) alte venituri din activitatea de învăţământ, activităţi cultural-educative. … 4. Previziunea cheltuielilor necesare activităţilor extrabugetare:– încadrarea cheltuielilor pe activităţi, pe titlurile, articolele şi alineatele înscrise în buget.5. Întocmirea "Referatului de opinie" privind fezabilitatea şi fiabilitatea proiectului de buget.B. Auditul execuţiei bugetare1. Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare:a) solicitarea de credite la termenul stabilit prin normele în vigoare, pentru asigurarea finanţării; … b) repartizarea creditelor la termenul stabilit prin normele în vigoare, pe baza dispoziţiilor bugetare şi conform extraselor de cont; … c) înregistrarea creditelor primite pe conturi analitice şi pe titluri, corespunzător repartizării creditelor bugetare. … 2. Angajamentele bugetare legale din care deriva obligaţii de plată:a) respectarea normelor legale privind angajarea cheltuielilor efectuate de ordonatorul de credite: … – existenta documentelor legale (state de plată a salariilor, comenzi, contracte, convenţii etc.);– acordarea vizei de control financiar preventiv;– întocmirea distinctă a documentelor pe sursele de finanţare (buget, venituri extrabugetare) şi subdiviziunile clasificaţiei bugetare, în care se încadrează plăţile;– întocmirea ordinelor de plată;b) organizarea şi funcţionarea controlului financiar preventiv, conform prevederilor legale în vigoare; … c) realizarea plăţilor de casa prin conturile deschise la unităţile trezoreriilor, distinct, din fondurile bugetare şi din veniturile extrabugetare; … d) înregistrarea contabila a operaţiunilor de încasări şi plati, în mod cronologic şi sistematic, în conturile corespunzătoare planului de conturi pentru instituţiile publice, precum şi evidenta analitica a plăţilor de casa pe capitole, subcapitole, titluri, articole, alineate în cadrul conturilor de finanţare. … 3. Încasarea veniturilor extrabugetare:a) respectarea documentelor legale în vigoare pentru încasările în numerar şi prin virament în conturile deschise la unităţile de trezorerie; … b) evidenta cronologică a operaţiunilor de încasări prin casieria proprie în "Registrul jurnal de casa"; … c) întocmirea ordinelor de plată tip trezorerie pentru operaţiunile prin virament. … 4. Raportarea execuţiei bugetare:a) întocmirea darilor de seama contabile privind execuţia bugetară trimestriala, conform normelor metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice; … b) întocmirea contului de execuţie bugetară pe surse de finanţare şi categorii de cheltuieli, conform formularelor anexate la darea de seama contabila şi celor stabilite prin normele metodologice în vigoare; … c) realitatea indicatorilor sintetici ai execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli privind: … Venituri totale (milioane lei),din care:– venituri încasate de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării conform:● contractului instituţional şi complementar (pentru învăţământ universitar)● finanţării proporţionale şi complementare (pentru învăţământ preuniversitar)Cheltuieli totale (milioane lei),din care:– cheltuieli curente, din care● cheltuieli de personal– cheltuieli de capital.Ponderea sumelor încasate din finanţarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării în veniturile totale (milioane lei)Gradul de acoperire a cheltuielilor din alte surse decât cele provenite de la Ministerul Educaţiei şi CercetăriiCostul mediu pe elev/student = cheltuieli pentru activitatea de baza/elev sau student echivalent (mii lei/elev, student).C. Certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară1. Respectarea metodologiei în vigoare a Ministerului Finanţelor Publice privind raportarea trimestriala şi anuală a execuţiei bugetare:a) utilizarea formularelor tipizate; … b) completarea corecta a tuturor anexelor cuprinse în "Darea de seama contabila" încheiată trimestrial şi anual; … c) întocmirea detaliată şi cuprinzatoare a "Raportului explicativ" la darea de seama contabila; … d) corespondenta datelor din bilanţul contabil: … – cu cele din bugetul de venituri şi cheltuieli;– între indicatorii cuprinşi în diferite anexe ale bilanţului contabil;– cu datele din evidenţa contabilă analitica şi balanţa de verificare pentru perioada de raportare;e) respectarea corelatiilor date prin normele metodologice ale Ministerului Finanţelor Publice de închidere a exerciţiului financiar şi de utilizare a planului de conturi. … 2. Analize de conţinut asupra rezultatelor execuţiei bugetare:a) dacă exista depăşiri sau disponibilitati de credite bugetare şi cauzele; … b) dacă pentru cheltuielile efectuate s-au respectat normele legale în vigoare şi fondurile alocate; … c) dacă s-au înregistrat cresteri importante la soldurile conturilor de materiale şi cauzele lor, verificandu-se în ce măsura aprovizionarile făcute s-au încadrat în limita nevoilor reale şi dacă s-au luat măsuri de valorificare a stocurilor supranormative; … d) dacă dinamica soldurilor conturilor de debitori, clienţi, creditori, furnizori, mijloace fixe, obiecte de inventar etc. este normală sau dacă au existat cauze obiective/subiective pentru diferenţe considerabile şi care sunt măsurile stabilite pentru lichidarea posturilor de debitori, clienţi, creditori, furnizori, în termenele şi condiţiile prevăzute de normele legale în vigoare; … e) cum au fost aplicate dispoziţiile legale privind casarea şi declasarea mijloacelor fixe, obiectelor de inventar şi a materialelor; … f) modul de verificare şi valorificare a rezultatelor inventarierii anuale a mijloacelor materiale şi băneşti, măsuri dispuse, persoane răspunzătoare material sau penal, după caz. … 3. Întocmirea "Raportului privind certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară", care va cuprinde referiri la:a) principiile de baza avute în vedere la realizarea certificării; … b) documentele verificate în vederea certificării; … c) concluziile desprinse în procesul certificării; … d) prezentarea sintetică a modului în care s-au efectuat verificările, a tehnicilor, metodelor şi procedurilor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor verificării; … e) întocmirea în trei exemplare a "Raportului privind certificarea bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetară", semnarea acestuia de către auditorul intern, cu precizarea opiniei auditorului intern "cu rezerve" sau "fără rezerve". … Opinie favorabilă fără rezerve:Conturile auditate nu comporta anomalii semnificative şi dau o imagine fidela a situaţiei financiar-contabile şi patrimoniale a instituţiei …., la data de …., în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, normelor Ministerului Finanţelor Publice şi ale Ministerului Educaţiei şi Cercetării.Opinie cu rezerve:Se va face referire la deficientele constatate, cuprinse eventual în anexa la raport, şi masurile dispuse, termene.Deficientele constatate de auditorul intern, după încheierea bilanţului contabil, vor fi consemnate în sarcina unităţii auditate …., pentru remedierea la bilanţul contabil următor.Un exemplar al raportului se anexează la bilanţul contabil, un exemplar rămâne la unitatea audiată şi un exemplar la auditorul intern.––-
