NORME DE CALCUL din 27 noiembrie 1997

al cantităţii admisibile de marfă din magazia situată cel mai în prova



1. IntroducereÎncărcătura din magazia de marfă situată cel mai în prova nu trebuie să depăşească cantitatea admisibilă de marfă din magazie în situaţia de inundare a sa, calculată conform secţiunii 4, utilizând sarcinile redate în secţiunea 2 şi capacitatea la forfecare a dublului fund definită la secţiunea 3.În niciun caz cantitatea admisibilă de marfă din magazie în situaţia de inundare nu trebuie să fie mai mare decât cantitatea de marfă din proiect în situaţia navei intacte.2. Model de încărcare2.1. GeneralităţiSarcinile, considerate că acţionează pe dublul fund al magaziei de marfă situate cel mai în prova, sunt acelea date de presiunea externă a apei de mare, precum şi de rezultanta dintre sarcinile datorate mărfii şi acelea datorate inundării magaziei de marfă situate cel mai în prova.Combinaţiile cele mai nefavorabile ale sarcinilor datorate mărfii şi inundării trebuie să fie utilizate în funcţie de situaţiile de încărcare prevăzute în manualul de încărcare:– situaţii de încărcare omogenă;– situaţii de încărcare neomogenă;– situaţii de încărcare în baloturi (de exemplu: produse din oţel laminat).Pentru fiecare situaţie de încărcare, densitatea maximă a mărfii transportate în vrac trebuie luată în considerare la calcularea limitei admisibile pentru magazie.2.2. Înălţimea de inundare deasupra dublului fundÎnălţimea de inundare h(f) (vezi fig. 1) este distanţa, în m, măsurată pe verticală, cu nava pe carenă dreaptă, de la dublul fund la un nivel situat la o distanţă d(f), în m, faţă de planul de bază, egală cu:D, în general; sau0,95 ● D pentru nave mai mici de 50.000 tdw cu bord liber de tip B,D fiind distanţa, în m, măsurată pe bordaj de la planul de bază la puntea de bord liber la mijlocul navei (vezi fig. 1).3. Capacitatea la forfecare a structurii dublului fund în zona magaziei de marfă situate cel mai în provaCapacitatea la forfecare C a structurii dublului fund în zona magaziei de marfă situate cel mai în prova este definită ca fiind suma rezistenţei la forfecare în fiecare capăt al următoarelor elemente:– toate varangele îmbinate cu ambele tancuri de gurnă, mai puţin jumătate din rezistenţa celor două varange adiacente la fiecare cheson sau perete transversal, dacă nu există cheson (vezi fig. 2); şi– toţi suporţii dublului fund îmbinaţi cu ambele chesoane sau la pereţii transversali, dacă nu există chesoane.Rezistenţa suporţilor sau varangelor care nu ajung să se îmbine cu chesonul ce limitează magazia sau cu suportul tancului de gurnă trebuie evaluată numai pentru secţiunea dintr-un singur capăt.De notat că varangele şi suporţii care trebuie să fie luaţi în considerare sunt cei din interiorul limitelor magaziei formate de tancurile de gurnă şi de chesoane (sau pereţii transversali, dacă nu există chesoane). Suporţii laterali ai tancurilor de gurnă şi varangele care se află direct sub zona de îmbinare a chesoanelor pereţilor (sau sub pereţii transversali, dacă nu există chesoane) la dublul fund nu sunt luaţi în considerare.Când geometria şi/sau configuraţia structurală a dublului fund sunt/este în aşa fel încât ipotezele de mai sus sunt neadecvate, atunci, la aprecierea Administraţiei sau a unui organism recunoscut de Administraţie conform prevederilor regulii XI/1 din Convenţia SOLAS (denumită în continuare Administraţie), capacitatea la forfecare C a dublului fund trebuie calculată conform criteriilor definite de Administraţie.La calculul rezistenţei la forfecare trebuie să se utilizeze grosimea netă a varangelor şi suporţilor. Grosimea netă t(net), în mm, este dată de:t(net) = t – t(c)unde:t = grosimea reală, în mm, a varangelor şi suporţilort(c) = reducerea de coroziune, egală cu 2 mm în general; o valoare inferioară a t(c) poate fi adoptată cu condiţia să fie luate măsuri considerate satisfăcătoare de către Administraţie, pentru justificarea unei astfel de ipoteze de calcul.3.1. Rezistenţa la forfecare a varangelorRezistenţa la forfecare S(f1), în kN, a varangelor din planşeul dublului fund, în dreptul îmbinării lor la tancurile de gurnă, şi rezistenţa la forfecare a varangelor S(f2), în kN, în dreptul decupărilor situate în celula de reţea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (şi anume acea celulă care este situată cel mai aproape de tancul de gurnă), sunt date de următoarele expresii:                                    tau(a)             S(f1) = 10^-3 . A(f) . ──────                                    eta(1)                                      tau(a)             S(f2) = 10^-3 . A(f,h) . ──────                                      eta(2)unde:A(f) = aria secţiunii varangelor, în mmp, din planşeul dublului fund în dreptul îmbinării lor la tancurile de gurnăA(f,h) = aria netă, în mmp, a secţiunii varangelor din planşeul dublului fund în dreptul decupărilor situate în celula de reţea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (şi anume acea celulă care este situată cel mai aproape de tancul de gurnă)tau(a) = tensiunea de forfecare admisibilă, în N/mmp; trebuie luată egală cu sigma(f)/radical din 3sigma(F) = limita de curgere, în N/mmp, a materialuluieta(1) = 1,10eta(2) = 1,20La aprecierea Administraţiei, eta(2) poate fi redus până la 1,10 dacă sunt prevăzute consolidări corespunzătoare considerate satisfăcătoare de către Administraţie.3.2. Rezistenţa la forfecare a suporţilorRezistenţa la forfecare S(g1), în kN, a suporţilor din planşeul dublului fund, în dreptul îmbinării lor la chesoane (sau la pereţii transversali, dacă nu există chesoane), şi rezistenţa la forfecare a suporţilor S(g2), în kN, în dreptul celei mai mari decupări situate în celula de reţea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (şi anume acea celulă care este situată cel mai aproape de cheson sau peretele transversal, dacă nu există cheson), sunt date de următoarele expresii:                                    tau(a)             S(f1) = 10^-3 . A(f) . ──────                                    eta(1)                                      tau(a)             S(f2) = 10^-3 . A(f,h) . ──────                                      eta(2)unde:Ag = aria minimă, în mmp, a secţiunii suporţilor din planşeul dublului fund, în dreptul îmbinării lor la chesoane (sau la pereţii transversali, dacă nu există chesoane)Ag,h = aria netă, în mmp, a secţiunii suporţilor din planşeul dublului fund, în dreptul celei mai mari decupări situate în celula de reţea cea mai depărtată de mijlocul magaziei (şi anume acea celulă care este situată cel mai aproape de cheson sau peretele transversal, dacă nu există cheson)tau(a) = tensiunea de forfecare admisibilă, în N/mmp, aşa cum este dată la 3.1eta(1) = 1,10eta(2) = 1,15La aprecierea Administraţiei, eta(2) poate fi redus până la 1,10 dacă sunt prevăzute consolidări corespunzătoare considerate satisfăcătoare de către Administraţie.4. Cantitatea admisibilă de marfă din magazieCantitatea admisibilă de marfă din magazie W, în tone, este dată de:                                   1                 W = rho(c) . V . ───                                   F    unde:    F = 1,05 în general             1,00 pentru produse din oţel laminat    rho(c) = densitatea mărfii, în t/mc; pentru mărfuri în vrac, vezi fig. 2.1;             pentru produse din oţel, rho(c) trebuie luat egal cu densitatea             oţelului    V = volumul, în mc, ocupat de marfă la nivelul h(1)                  X    h(1) = ──────────             rho(c) . g    X = pentru mărfuri în vrac, cea mai mică valoare dintre X(1) şi X(2)         date de relaţiile:                            Z + rho . g . [E – h(f)]                 X(1) = ────────────────────────                                 rho                            1 + ──────(perm – 1)                                rho(c)                 X(2) = Z + rho . g .[E – h(f) . perm]X = pentru produse din oţel, X poate fi luat egal cu X(1), considerând perm = 0rho = densitatea apei de mare, în t/mcg = 9,81 m/sý, acceleraţia gravitaţionalăE = d(f) – 0,1 . Dd(f), D = aşa cum sunt definite la 2.2h(f) = înălţimea de inundare, în m, aşa cum este definită la 2.2perm = permeabilitatea mărfii: trebuie luată egală cu 0,3 pentru minereu (care corespunde densităţii minereului de fier în vrac ce poate fi luată egală cu 3,0 t/mc)Z = cea mai mică valoare dintre Z(1) şi Z(2) date de:                    C(h) C(e)            Z(1) = ────── Z(2) = ──────                   A(DB,h) A(DB,e)Ch = capacitatea la forfecare a dublului fund, în kN, aşa cum este definită la secţiunea 3, considerând pentru fiecare varangă cea mai mică dintre rezistenţele la forfecare S(f1) şi S(f2) (vezi 3.1) şi pentru fiecare suport cea mai mică dintre rezistenţele de forfecare S(g1) şi S(g2) (vezi 3.2)Ce = capacitatea la forfecare a dublului fund, în kN, definită în secţiunea 3, considerând pentru fiecare varangă rezistenţa de forfecare S(f1) (vezi 3.1) şi pentru fiecare suport cea mai mică dintre rezistenţele la forfecare S(g1) şi S(g2) (vezi 3.2)              i=n    A(DB,h) = Σ S(i) . B(DB,i)              i=1              i=n    A(DB,c) = Σ S(i) . [B(DB) – s]              i=1n = numărul de varange dintre chesoane (sau pereţii transversali, dacă nu sunt prevăzute chesoane)S(i) = distanţa "i" dintre varange, în mB(DB,i) = [B(DB) – s] pentru varangele a căror rezistenţă la forfecare este dată de S(f1)(vezi 3.1)B(DB,i) = B(DB,h) pentru varangele a căror rezistenţă la forfecare este dată de S(f2)(vezi 3.1)B(DB) = lăţimea dublului fund, în m, dintre tancurile de gurnă (vezi fig. 3)B(DB,h) = distanţa, în m, dintre cele două decupări luate în considerare (vezi fig. 3)s = distanţa, în m, dintre longitudinalele dublului fund din vecinătatea tancurilor de gurnă.Figura 1Figura 2Figura 3––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește