NORMATIV REPUBLICAN din 5 mai 1976

privind folosirea rationala a energiei electrice la iluminatul artificial, precum şi în utilizarile casnice



CUPRINS:1. GENERALITATI1.1. Obiect1.2. Domeniu de aplicare1.3. Terminologie1.4. Proiectarea instalaţiilor1.5. Exploatarea instalaţiilor2. ILUMINATUL ARTIFICIAL IN INDUSTRIE ŞI ALTE SPATII PRODUCTIVE2.0. Generalitati2.1. Proiectarea instalaţiilor2.2. Exploatarea instalaţiilor3. ILUMINATUL ARTIFICIAL IN CLADIRILE CIVILE ŞI FOLOSIREA ENERGIEI ELECTRICE IN UTILIZARILE CASNICE3.1. Generalitati3.2. Proiectarea instalaţiilor3.3. Exploatarea instalaţiilor4. ILUMINATUL ARTIFICIAL EXTERIOR4.0. Generalitati4.1. Proiectarea instalaţiilor de iluminat exterior4.2. Exploatarea instalaţiilor de iluminat exteriorANEXEAnexa nr. I – Valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru spatii de lucru specifice din industriiAnexa nr. II – Valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru spatiile specifice din industria miniera, a petrolului şi a gazelorAnexa nr. III Valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru spatii exterioare de cale ferataAnexa nr. IV – Valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru spatiile de lucru specifice porturilor şi aeroporturilorAnexa nr. V – Valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru constructii civileAnexa nr. VI – Orarul de aprindere şi stingere a iluminatului public şi a iluminatului exterior din incintele unităţilor socialiste, cu reglare decadalaAnexa nr. VII – Orarul de aprindere şi stingere a iluminatului public şi a iluminatului exterior din incintele unităţilor socialiste, cu reglare lunaraAnexa nr. VIII – Situaţia impartirii pe zone, din punctul de vedere al aprinderii şi stingerii iluminatului, a judetelor din Republica Socialista România, ţinînd seama de diferenţa de fus orarNORMATIV REPUBLICAN PRIVIND FOLOSIREA RATIONALA A ENERGIEI ELECTRICELA ILUMINATUL ARTIFICIAL, PRECUM ŞI IN UTILIZARILE CASNICE1. Generalitati1.1. Obiect1.1.1. Obiectul prezentului normativ îl constituie reglementarea proiectarii, executiei şi exploatarii instalaţiilor de iluminat artificial în industrie şi alte spatii productive, constructii civile, drumuri publice şi uzinale şi utilizari casnice, astfel încît să se asigure un iluminat rational şi utilizarea rationala a masinilor şi aparatelor electrocasnice, în conformitate cu prevederileDecretului nr. 620/1973, devenitLegea nr. 140/1973.Prezentul normativ are caracter republican şi este obligatoriu pentru ministere, celelalte organe centrale, organe locale ale administraţiei de stat, unităţi subordonate acestora, organizaţii cooperatiste şi obstesti, precum şi pentru consumatorii casnici.1.2. Domeniu de aplicare1.2.1. Prezentul normativ se aplică atît instalaţiilor noi ce se proiecteaza, cat şi instalaţiilor existente.Beneficiarii instalaţiilor existente de iluminat artificial şi utilizari casnice vor lua măsuri pentru punerea de acord a acestora cu prevederile prezentului normativ, în mod esalonat.1.3. Terminologie1.3.1. În prezentul normativ este folosita terminologia din tehnica iluminatului, stabilita prin STAS 3687/1-73 şi STAS 3687/2-73 şi, în plus, urmatorii termeni:– iluminat artificial: iluminatul electric;– iluminat de paza: iluminat exterior necesar pazei unei unităţi economice( pe perimetru, la intrari în cladiri etc);– iluminat general zonal: iluminat general diferentiat pe zone de activitate;– iluminat periferic: iluminatul limitelor incintei unei întreprinderi;– iluminat general localizat: iluminat care satisface mai multe locuri de muncă, amplasat la o înălţime cuprinsa între 1 şi 2 m deasupra planului de lucru.1.4. Proiectarea instalaţiilorA. Indicatii privind tehnica iluminatului1.4.1. Iluminatul artificial se va prevedea în toate locurile din interiorul cladirilor şi din exterior, în care este necesară desfăşurarea unei activităţi.1.4.2. La proiectarea instalaţiilor de iluminat se vor asigura valorile normate prin prezentul normativ, în ceea ce priveste:– cantitatea iluminatului: iluminarile sau nivelurile de iluminare;– calitatea iluminatului: uniformitatea iluminarilor, luminantele, culorile luminii etc.Cantitatea iluminatului1.4.3. La efectuarea calculelor de iluminat, proiectantii vor respecta nivelurile de iluminare medii, normate în cap. 2-4 din prezentul normativ*), care sînt valori minime din punct de vedere sanitar şi al prevenirii accidentelor.Valori mai mari decat acestea sînt admise numai cu justificari tehnico-economice.___________Notă …
*) Institutul român de standardizare a aprobat, cu scrisoarea nr. 2606 din 2.III.1974, suspendarea STAS 6646-66 pe durata de experimentare a prezentului normativ.1.4.4. Uniformitatea iluminarilor în spatiu se va realiza de către proiectanti prin respectarea valorilor coeficientilor de uniformitate, prevăzute în cap. 2-4 ale prezentului normativ1.4.5. Pentru pastrarea uniforma în timp a nivelurilor de iluminare, proiectantii vor lua în calcule valorile coeficientilor de depreciere prescrise în cap. 2-4 ale prezentului normativ1.4.6. La proiectare se va urmări reducerea variatiilor fluxului luminos (palpairile care produc efectul stroboscopic) al lampilor cu descarcari, prin prevederea racordarii lampilor invecinate pe faze diferite ale retelei sau prin realizarea unor montaje adecvate (cu balasturi capacitive).Calitatea iluminatului1.4.7. Pentru a se asigura o calitate a iluminatului electric corespunzătoare condiţiilor minime sanitare de protecţie a muncii şi de evitare a accidentelor, proiectantii vor respecta prevederile din cap. 2-4 ale prezentului normativ în ceea ce priveste evitarea orbirii, prin limitarea luminantelor şi scoaterea surselor luminoase din campul de vedere, prin montarea lor la inaltimi suficiente.1.4.8. Culorile luminii lampilor folosite pentru diferite niveluri de iluminare se recomanda a fi alese după cum urmeaza:

1.4.9. Culorile luminii lampilor fluorescente se vor alege în functie şi de alte considerente, după indicatiile date în cap. 2-4 ale prezentului normativ.Calculul iluminatului1.4.10. În scopul evitarii supradimensionarii instalaţiilor, care conduce la costuri sporite de investitii şi consumuri sporite de energie electrica, se vor respecta urmatoarele:– Pentru calculul aproximativ al iluminatului interior la cladiri obisnuite, la faze preliminare de proiectare, se va folosi metoda coeficientilor de utilizare, calculele efectuandu-se, pentru fiecare tip de corpuri de iluminat, cu formulele "indicelui de incapere" şi tabelele de "coeficienti de utilizare", date de intreprinderile constructoare pentru corpurile respective.– Pentru proiectarea cladirilor cu pretentii sporite în ceea ce priveste arhitectura interioara, calculul iluminatului interior, cu un grad de precizie mai ridicat, se va efectua prin metoda interflexiilor, prin care se vor determina iluminarile pe toate suprafetele incaperii(plafon, plan de lucru, pereti).– În cazul iluminatului direct (în exterior şi în halele industriale inalte) se va folosi metoda exacta "punct cu punct".– Pentru calcule de precizie în interior, în cazuri speciale (obiecte deosebite din punct de vedere arhitectural), se vor utiliza metode combinate (de exemplu, "punct cu punct" şi "interflexii"), aplicate de preferinta pe calculatoare electronice.B. Indicatii privind elementele instalaţiilorLampile electrice1.4.11. Lampile electrice se vor alege de către proiectanti, atît ca tip de lumina, cat şi ca putere nominala, după criterii tehnice şi economice, în functie de recomandarile din tabelul 1.1.Tabelul 1.1.    Indicatii privind alegerea lampilor electrice

NOTĂ:LI = lampi incandescente;LD = lampi cu descarcari;R = recomandat:P = permis;N = nepermis (interzis).––-*1) Folosirea iluminatului incandescent la niveluri de iluminare E>100 lx în cladiri social-culturale este permisa numai în cazul cladirilor cu caracter deosebit (teatre, muzee) sau în locurile unde specificul activităţii impune iluminat incandescent (de exemplu: campuri de operaţie sau de disectie, iluminat local în cabinete medicale pentru consultaţii şi în saloanele de bolnavi, ringuri de box etc.).*2) Vezi art. 2.1.7.*3) Numai cu montaje prin care se reduce palpairea.*4) Tipul tuburilor va fi ales conform condiţiilor din Normativul privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumator, cu tensiuni pînă la 1000 V, 1.7-74.1.4.12. Proiectantii vor prefera folosirea lampilor cu descarcari, care prezinta avantaje economice faţă de lampile incandescente.1.4.13. La proiectarea instalaţiilor de iluminat exterior şi interior, echipate cu lampi cu descarcari, se vor prevedea numai lampi insotite de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere şi se vor dimensiona retelele în ipoteza existentei acestor condensatoare, fiind interzisa punerea în functiune a acestora fără condensatoare.Corpuri de iluminat1.4.14. Corpurile de iluminat se vor alege pe baza caracteristicilor optice (repartitia fluxului luminos, unghiul de protecţie), a caracteristicilor constructive faţă de destinaţia incaperii şi de condiţiile de mediu (praf, umiditate, atmosfera coroziva sau exploziva), pe criterii economice (randamentul corpului de iluminat) şi estetice.1.4.15. În proiecte se vor prevedea numai corpuri de iluminat omologate.Sisteme de iluminat1.4.16. În vederea economisirii energiei electrice, la proiectare se va urmări reducerea utilizarii iluminatului general uniform şi extinderea iluminatului localizat şi a celui local.1.4.17. Se va prevedea sectionarea iluminatului general, respectiv aprinderea şi stingerea acestuia pe portiuni ale incaperii, în scopul crearii posibilităţii iluminarii numai a zonelor în care se lucreaza efectiv.1.4.18. Proiectantii vor prevedea, de preferinta, sistemele de iluminat direct şi mixt, evitand sistemul de iluminat indirect şi, în special, acela în scafe care, avînd randament scăzut, va fi folosit numai în cazuri excepţionale.1.4.19. La folosirea iluminatului artificial combinat cu iluminatul natural se va prevedea zonarea (sectionarea) comenzilor iluminatului general, astfel ca aprinderea-stingerea să se faca pe siruri paralele cu peretele ferestrelor.Instalatiile de iluminat1.4.20. La adoptarea solutiei pentru proiectarea unei instalaţii de iluminat artificial se vor lua în considerare urmatoarele criterii: consumul minim de energie electrica, costul investitiei, cheltuielile anuale de exploatare şi avantajele tehnico-economice, sanitare şi de protecţie a muncii, rezultate din calitatea instalatiei (productivitatea muncii, calitatea produselor, scaderea rebuturilor, evitarea imbolnavirilor profesionale, scaderea accidentelor de muncă.)1.4.21. Se va adopta solutia care conduce la consumul minim de energie electrica. Solutii cu investitii suplimentare se admit numai dacă acestea se recupereaza în 8 ani prin economie de energie electrica sau dacă conduc la cresteri importante ale productivitatii şi calităţii produselor.1.4.22. La proiectarea instalaţiilor de iluminat se va urmări echilibrarea incarcarii electrice a fazelor retelei, în vederea micsorarii pierderilor de energie electrica.1.4.23. La proiectarea instalaţiilor de iluminat interior se vor lua în consideratie arhitectura construcţiei, precum şi amplasarea şi dimensiunile mobilierului şi utilajului, în scopul realizării unei instalaţii de iluminat cat mai economice, adaptata la aceste elemente şi care să foloseasca cat mai eficient functiunilor acestora.1.5. Exploatarea instalaţiilor1.5.1. În scopul economisirii energiei electrice pentru iluminat, toate unitatile economice cu un singur schimb vor urmări ca programele de lucru să se desfăşoare, pe cat este posibil, în timpul orelor cu lumina naturala.1.5.2. În scopul economisirii energiei electrice şi evitarii risipei, iluminatul de lucru va fi limitat la strictul necesar, fiind pus în functiune numai în locurile şi pe duratele de timp cat el este necesar.1.5.3. Nivelurile de iluminare realizate în orice loc şi în orice moment vor fi cele strict necesare activităţii respective, conform valorilor normate în cap. 2-4 ale prezentului normativ.1.5.4. În scopul adaptarii iluminarilor la necesitatile diferite ale activităţii din diferitele zone ale incaperilor, consumatorii vor urmări reducerea iluminatului general uniform şi extinderea folosirii iluminatului local şi a celui localizat.1.5.5. Se interzice iluminatul electric de lucru după terminarea activităţii de productie în incaperile cladirilor.1.5.6. Pentru activitatea de întreţinere (curăţenie, reparatii), iluminatul electric se va aprinde numai în incaperile şi pe duratele de timp cat se executa aceasta activitate.1.5.7. Pentru pastrarea uniformitatii în timp a nivelurilor de iluminare, se vor lua urmatoarele măsuri tehnico-organizatorice de întreţinere a instalaţiilor de iluminat:– inlocuirea lampilor uzate, desi nearse, după expirarea duratei nominale de functionare (lampile incandescente – după 800 ore, tuburile fluorescente – după 6500 ore, lampile cu vapori de mercur – după 6000 ore);– curatarea periodica a echipamentului de iluminat (lampi, corpuri de iluminat);– curatarea periodica a suprafeţelor reflectante din incapere (tavan, pereti, geamuri etc.).În acest scop, pentru eliminarea pierderilor de flux luminos (respectiv de consum de energie electrica), provocate de deprecierea instalaţiilor de iluminat, unitatile socialiste vor stabili programe detaliate de întreţinere a instalaţiilor de iluminat interior şi exterior, cu sarcini precise, termene, responsabili şi sancţiuni. Respectarea acestor programe se va urmări permanent de către conducătorii unităţilor socialiste.Aceasta măsura se va aplica cu incepere de la data intrarii în vigoare a prezentului normativ.1.5.8. Consumatorii vor lua măsuri ca în instalatiile existente, pentru evitarea variatiilor fluxului luminos (palpairi) al lampilor cu descarcari, care produc efect stroboscopic în incaperile cu piese în miscare de rotatie, lampile să fie montate pe faze diferite sau în montaje cu balaste capacitive.1.5.9. Consumatorii vor lua măsuri pentru inlocuirea treptata a lampilor incandescente cu lampi cu descarcari atît în iluminatul exterior, cat şi în iluminatul interior din cladiri, în incaperile în care se preteaza iluminatul fluorescent, conform indicatiilor din cap. 2-4.1.5.10. Consumatorii care poseda instalaţii de iluminat fluorescent (lampi tubulare sau baloane cu vapori de mercur), lipsite de condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere sau cu condensatoare defecte (clacate), vor procura şi monta condensatoare la toate lampile.1.5.11. Verificarea calităţii instalaţiilor de iluminat de către beneficiari se va face prin masuratori, atît la darea în functiune a instalaţiilor, pentru a verifica realizarea parametrilor prevăzuţi în proiect, cat şi în timpul exploatarii, periodic, după un program, pentru a se controla menţinerea acestor parametri, prin masurile de întreţinere precizate în prezentul normativ.1.5.12. Se interzice functionarea iluminatului artificial în timpul în care lumina naturala asigura nivelurile de iluminare prevăzute în prezentul normativ.1.5.13. Stingerea şi aprinderea iluminatului public, al parcurilor şi spatiilor verzi, se vor face prin comanda automata, utilizand celule fotoelectrice sau mecanisme de ceasornic, în functie de crepusculul zilei, conform orarului din anexa nr. VI.În mod excepţional, atunci cînd din motive organizatorice nu se poate face reglajul decadal al mecanismului de aprindere-stingere, se admite reglarea lunara, conform orarului din anexa nr. VII.1.5.14. Ţinînd seama de diferentele de longitudine a localitatilor extreme ale tarii, cărora le corespunde o diferenţa de crepuscul de circa 30 de minute, s-au impartit localităţile tarii în trei zone geografice, pe judete, conform anexei nr. VIII.1.5.15. Stingerea şi aprinderea iluminatului exterior din incintele unităţilor socialiste se vor face conform orarelor prevăzute în anexele nr. VI, VII şi VIII.Se recomanda ca şi la acesti consumatori, stingerea şi aprinderea să se faca automatizat, cu celule fotoelectrice sau mecanisme de ceasornic.2. Iluminatul artificial în industrie şi alte spatii productive2.0. Generalitati2.0.1. Prezentul capitol se referă la incaperile din industrie şi alte spatii productive, după cum urmeaza:– Industria siderurgica.– Industria construcţiilor de masini.– Industria metalelor neferoase.– Termocentrale şi statii electrice.– Centrale hidroelectrice.– Industria usoara.– Industria bumbacului.– Industria inului şi canepii.– Industria lanii.– Industria matasii.– Industria tricotajelor.– Industria confectiilor.– Industria sticlei şi ceramicii fine.– Industria cauciucului.– Industria maselor plastice.– Industria incaltamintei şi pielariei.– Industria articolelor casnice.– Industria alimentara:● fabrici de bere şi malt;● centre de vinificare;● fabrici de vermut, sampanie s.a.;● fabrici de coniac, rachiuri s.a.;● fabrici de bauturi răcoritoare s.a.;● fabrici de spirt;● fabrici de drojdie;● fabrici de amidon, glucoza şi dextrina;● mori de grau şi porumb;● fabrici de paine;● fabrici de paste fainoase şi biscuiti;● abatoare;● fabrici de conserve din carne;● fabrici de conserve din legume şi fructe;● fabrici de produse lactate;● fabrici de branzeturi;● fabrici de gheata;● fabrici de prelucrare a tutunului;● fabrici de tigarete;● fabrici de uleiuri vegetale;● fabrici de ciocolata, produse zaharoase şi patiserie;● fabrici de ambalaje metalice.– Industria chimica.– Industria lemnului.– Industria celulozei şi hartiei.– Statii de întreţinere auto.– Imbunatatiri funciare.– Industria miniera şi santiere de petrol şi gaze.– Spatii exterioare de cale ferata.– Spatii de lucru specifice în porturi şi aeroporturi.2.1. Proiectarea instalaţiilorNiveluri de iluminare2.1.1. La stabilirea nivelului de iluminare se va considera urmatoarea scara a nivelurilor de iluminare (lx): 0,3; 0,5; 1; 2; 3; 5; 10; 20; 30; 50; 75; 100; 150; 200; 250; 300; 400; 500; 750; 1000; 1500; 2000; 3000; 4000; 5000.2.1.2. Valoarea normata a iluminarii medii pentru lucrarile şi spatiile de lucru interioare din industrie şi alte spatii de productie va fi, în principal, cea indicată în tabelul 2.1. şi precizata pe specificul incaperilor în anexele nr. I-IV.Valorile din tabele sînt valabile indiferent de pozitia planului de lucru (orizontal, vertical sau inclinat).În cazul în care nu se face nici o precizare asupra pozitiei planului de lucru, iluminarile date în tabele se considera valabile pentru planul situat la:– 0,85-1,00 m faţă de nivelul pardoselii, pentru incaperile de productie;– nivelul pardoselii, pentru coridoare, scari, pasaje, cai interioare de transport, garaje, depozite de marfuri etc., precum şi în incaperile în care se efectueaza lucrul la sol.2.1.3. Nivelul de iluminare se va ridica cu o treapta de pe scara iluminarilor, în urmatoarele cazuri:a) la categoriile vizuale I, II, III, IV şi V, dacă distanta dintre ochi şi obiectul observat este mai mare de 0,5 m; … b) la categoriile de lucrari vizuale I, II, III, IV şi V, dacă efortul vizual incordat are loc în mod continuu mai mult de jumătate din ziua de lucru; … c) la categoriile de lucrari vizuale I, II, II, III, IV şi V, dacă detaliile urmarite sînt în miscare; … d) la categoriile vizuale V şi VI, dacă exista pericol marit de accidentare (de exemplu: ferastrau circular, foarfeci-ghilotina, transare carne etc.); … e) în încăperi unde se impun exigente sanitare deosebite (industria alimentara, industria farmaceutica etc.); … f) în incaperile cu iluminat natural insuficient (sub 25% din norma) sau fără lumina naturala, în cazul în care în aceste încăperi se lucreaza permanent; … g) în incaperile din unităţi productive destinate învăţămîntului profesional, dacă iluminarea normata este sub 300 lx. … Cresterea nivelului de iluminare cu o treapta se va aplica o singură dată, chiar dacă în spatiul de lucru respectiv sînt intrunite simultan mai multe condiţii dintre cele enumerate la lit. a)-g).2.1.4. Pentru spatiile de lucru unde se dezvolta mult praf, fum sau abur, nivelul de iluminare se va mari cu o treapta sau mai multe faţă de valorile menţionate în tabelul 2.1., în functie de capacitatea de absorbtie a mediului respectiv.Tabelul 2.1.              Niveluri normate de iluminare medie pentru categorii                            de lucrari din industrie

Observatii la tabelul 2.1.– Prin dimensiunile detaliilor se înţeleg marimile anumitor părţi ale obiectului privit (de exemplu: firul unei tesaturi, un punct, o zgarietura, o pata, o cifra, o diviziune sau fractiune de măsura etc.)– Se considera:– fond intunecat, dacă coeficientul de reflexie este mai mic de 0,2;– fond mediu, dacă coeficientul de reflexie este cuprins între 0,2 şi 0,4;– fond luminos, dacă coeficientul de reflexie este mai mare de 0,4.– Contrastul dintre detaliu şi fond se considera:– mic, pentru valori sub 0,2 (detaliul se distinge slab pe fond);– mediu, pentru valori cuprinse între 0,2 şi 0,5 (detaliul se distinge simtitor pe fond);– mare, pentru valori mai mari de 0,5.Contrastul se realizează cu relaţia:Ld – LfK= ––––Ldîn care:Ld – luminanta detaliului (în nit);Lf – luminanta fondului (în nit).2.1.5. În spatiile de lucru unde se poarta ochelari de protecţie în tot timpul zilei de lucru, nivelul de iluminare se va mari în functie de absorbtia ochelarilor.2.1.6. La folosirea iluminatului general combinat cu iluminat local, indiferent de sursa de lumina folosita pentru iluminatul local, iluminarea pe planul de lucru data de instalatia de iluminat general va fi de minimum 10% din valoarea indicată în tabelul 2.1., dar nu mai mica de 150 lx şi nu mai mare de 500 lx.2.1.7. Iluminatul în industrie se va realiza cu lampi cu descarcari (lampi fluorescente tubulare, lampi cu vapori de mercur cu balon fluorescent, lampi cu sodiu, lampi cu xenon).Lampile fluorescente se vor utiliza numai în cazul în care lampile cu descarcari nu se pot folosi din motive tehnice (intreruperi frecvente ale instalatiei de iluminat, temperatura mediului ambiant depăşeşte temperaturile limita ale domeniului de functionare normala a lampilor cu descarcari, necesitatea folosirii unor corpuri de iluminat cu un anumit grad de protecţie etc).2.1.8. Nivelul de iluminare E, în orice punct din incaperile de productie, nu va fi mai mic de 0,65 Emed. Pentru incaperile care se încadrează în categoriile VI şi VII, valoarea cea mai scazuta a iluminarii va fi de cel puţin 0,40 Emed. La locurile de muncă, în orice punct al planului de lucru, nivelul de iluminare nu va fi mai mic de 0,65 Emax.2.1.9. La calculul nivelului de iluminare se va lua în consideratie pozitia utilajului în spatiile de lucru şi a stivelor de materiale sau rafturilor în depozite şi magazii.2.1.10. În sectiile cu procese tehnologice complet automatizate, în afara iluminatului general de lucru se vor prevedea fie corpuri de iluminat suplimentare în instalatia de iluminat general de deasupra liniei automatizate, fie instalaţii de iluminat general localizat, local sau portativ, care se vor pune în functiune numai la efectuarea operaţiilor de reglaj, revizii şi reparatii ale instalaţiilor automatizate. Nivelul de iluminare va fi cel corespunzător categoriei de dificultate vizuala a lucrărilor efectuate, conform tabelului 2.1. şi anexelor nr. I-IV.2.1.11. Valorile minime admisibile ale iluminarii medii (Emed) pentru depozitele interioare cu obiecte voluminoase sau cu materiale în vrac vor fi:– 50 lx, în depozitele în care exista dispozitive de transport şi macarale;– 30 lx, în depozitele fără dispozitive de transport şi macarale.2.1.12. În magaziile aferente spatiilor de lucru industriale, nivelurile de iluminare se stabilesc conform datelor din anexele nr. I-IV sau din tabelul 2.1.2.1.13. Nivelurile de iluminare pentru spatiile industriale deschise (productie, circulatie, paza) sînt indicate în tabelul 2.2.Tabelul 2.2.                 Niveluri normate de iluminare pentru categorii                       de lucrari industriale exterioare

2.1.14. În cazul în care exista pericol marit de accidente, nivelul de iluminare pentru categoriile XI şi XII se va mari cu o treapta pe scara nivelurilor de iluminare.2.1.15. În cazul în care unele dintre operaţiile de productie trec din încăperi închise pe platforme exterioare, nivelul de iluminare în zonele de tranzitie va scadea în mod treptat de la nivelul de iluminare din incapere la nivelul de iluminare de pe platforma, determinat conform tabelului 2.2.2.1.16. Pentru calculul instalaţiilor de iluminat se vor lua în consideratie coeficientii de depreciere menţionaţi în tabelul 2.3. Coeficienţii de depreciere definiti conform STAS 3687/1-73 reprezinta scaderea fluxului luminos al lampilor datorita uzurii şi murdaririi lampilor şi părţilor reflectante sau transparente ale corpului de iluminat.Tabelul 2.3.            Coeficienţii de depreciere şi periodicitatea lucrărilor           de întreţinere pentru instalaţii de iluminat în industrie

2.1.17. Pentru întreţinerea instalaţiilor de iluminat se vor prevedea în proiecte dispozitive fixe sau mobile cu ajutorul cărora să se poată efectua lucrarile fără pericole de accidentare. Pentru fiecare unitate economica se vor prevedea echipe de întreţinere şi ateliere de întreţinere, dimensionate în functie de caracteristicile instalaţiilor de iluminat (numărul şi tipul corpurilor de iluminat, gradul de murdarire etc.).2.1.18. Valorile normate ale iluminarii medii pentru iluminatul de siguranţă (iluminatul de avarie pentru continuarea lucrului şi iluminatul de evacuare) vor fi conform tabelului 2.4.Tabelul 2.4.       Niveluri de iluminare pentru iluminatul de siguranţă în industrie

Sisteme de iluminat2.1.19. Pentru iluminatul spatiilor de lucru se va alege unul dintre urmatoarele sisteme de iluminat:– iluminat general uniform;– iluminat general zonal;– iluminat general combinat cu iluminat local;– iluminat general combinat cu iluminat general localizat.2.1.20. Alegerea sistemului de iluminat se va face după cum urmeaza;a) Sistemul de iluminat general uniform se va adopta pentru: … – spatiile de lucru în care totalitatea lucrărilor se încadrează în aceeasi categorie de dificultate vizuala;– spatiile de lucru în care locurile de muncă nu au o pozitie fixa.În primul caz, nivelul mediu de iluminare generală va fi cel corespunzător categoriei de dificultate vizuala în care se încadrează lucrarile, dacă pentru aceasta nu este necesar un nivel de iluminare mai mare de 500 lx. Dacă nivelul de iluminare necesar este mai mare de 500 lx, la toate locurile de muncă se va folosi sistemul de iluminat general general combinat cu iluminat general localizat. Nivelul de iluminare mediu general va fi de minimum 10% din iluminarea realizata pe planul de lucru, dar nu mai mic de 150 lx.În cazul al doilea, nivelul de iluminare va fi cel corespunzător categoriei de dificultate în care se încadrează lucrarile predominante din incapere, urmand ca pentru lucrarile mai pretentioase să se foloseasca iluminatul local.b) Sistemul de iluminat general zonat se va folosi în halele monobloc în care diversele faze ale procesului tehnologic se efectueaza în zone bine delimitate. Nivelul de iluminare în fiecare zona va fi cel corespunzător dificultatii vizuale a lucrărilor din zona respectiva. … c) Sistemul de iluminat general combinat cu iluminat local se va folosi în spatiile în care lucrarile se încadrează în diferite categorii de dificultate vizuala, iar locurile de muncă nu sînt grupate în zone bine delimitate în functie de dificultatea vizuala a lucrărilor. … Nivelul de iluminare general din incapere va fi cel corespunzător categoriei de dificultate vizuala în care se încadrează numărul cel ami mare de lucrari. Pentru lucrarile mai pretentioase se va realiza iluminat local, iar nivelul de iluminare va fi în conformitate cu prevederile din anexele I-IV sau din tabelul 2.1.d) Sistemul de iluminat general combinat cu iluminat general localizat se va aplica în spatiile în care lucrarile se încadrează în diferite categorii de dificultate vizuala, iar locurile de muncă unde se efectueaza lucrari pretentioase sînt grupate în zone bine delimitate. … Nivelul de iluminare general din incapere va fi cel corespunzător categoriei de dificultate vizuala în care se încadrează numărul cel mai mare de lucrari din incapere. Pentru lucrarile mai pretentioase se va realiza iluminat general localizat, nivelul de iluminare pe planul de lucru fiind în conformitate cu prevederile din tabelul 2.1. şi din anexele nr. I-IV.2.2. Exploatarea instalaţiilor2.2.1. Instalatiile de iluminat vor fi mentinute în perfecta stare de functionare şi de curăţenie. Perioadele de întreţinere vor fi cele indicate în tabelul 2.3.În scopul maririi eficientei instalatiei de iluminat, se va urmări curatarea periodica a peretilor şi plafoanelor.3. Iluminatul artificial în cladirile civile şi folosirea energieielectrice în utilizarile casnice3.1. Generalitati3.1.1. Prin cladiri civile, în sensul prezentului normativ, se înţeleg:a) cladiri de locuit; … b) cladiri administrative; … c) cladiri comerciale; … d) cladiri social-culturale (institutii medicale, institutii de invatamant şi cercetare, crese, gradinite de copii, camine de zi, bai publice, cantine, biblioteci, muzee, expozitii, teatre, cinematografe, case de cultura, cluburi, camine culturale); … e) cladiri pentru transporturi şi comunicatii; … – gari: auto, aero, fluviale, maritime, cai ferate;– cladiri pentru: posta, telegraf, telefon, radio, televiziune etc.;– cladiri pentru sport.3.2. Proiectarea instalaţiilor3.2.1. La proiectarea instalaţiilor de iluminat artificial din incaperile cladirilor civile se vor aplica prevederile din cap. I "Generalitati" al prezentului normativ, precum şi valorile normate pentru nivelurile medii de iluminare şi culoarea luminii, conform anexei nr. V.3.2.2. Iluminatul incaperilor care nu sînt cuprinse în tabele se va rezolva prin asimilare cu încăperi cu profil asemanator.3.2.3. La salile de clasa, de curs şi amfiteatre din scoli, licee şi din alte institutii de invatamant, în cazul în care, conform art. 1.4.21, rezultă indicat iluminatul incandescent pe perioada de experimentare a normativului, nivelurile de iluminare vor fi de 150 lx.3.2.4. Pentru iluminatul general din cladirile civile se vor utiliza cu precadere sistemele de iluminat direct, semidirect şi mixt.3.2.5. Se va evita sistemul de iluminat indirect prin scafe, acesta fiind admis numai în muzee, anumite încăperi din cladiri reprezentative etc., unde prin specificul incaperii se impune iluminatul indirect.3.2.6. Se interzice utilizarea tuburilor fluorescente cu simbol de culoare 1x, 2x şi 3x în incaperile în care redarea corecta a culorilor nu este absolut necesară sau acolo unde nu se cere realizarea unui confort vizual deosebit.3.2.7. În proiecte se vor prevedea, la toate corpurile de iluminat cu lampi fluorescente, condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere.3.2.8. La proiectare se va urmări încărcarea electrica echilibrata a fazelor instalatiei de iluminat.3.2.9. Pentru iluminatul de siguranţă pentru continuarea lucrului, evacuare, veghe şi paza, definit în Normativul I.7-74,nivelurile de iluminare vor fi cele din tabelul 3.1.Tabelul 3.1.       Niveluri normate pentru iluminatul de siguranţă în cladiri civile

3.2.10. Iluminatul incintelor cladirilor civile va asigura, în primul rand, iluminatul cailor de acces, spatiilor de recreatie, joc, activităţi în aer liber etc.Nivelurile de iluminare vor fi;a) pentru caile de acces, cele stabilite pentru iluminatul cailor de acces din incintele industriale; … b) pentru spatiile de recreatie şi joc. 20-30 lx, cu menţiunea ca nivelurile mai ridicate se vor prevedea la crese, gradinite, casa copilului şi caminele de zi. … 3.2.11. Aprinderea şi stingerea iluminatului exterior din incintele cladirilor civile se vor realiza conform prevederilor din art. 1.2.11.-1.5.14.a) Hoteluri … 3.2.12. Pentru iluminatul hotelurilor se vor prevedea lampi incandescente în camerele de cazare (veioze pe noptiere, aplice pe pereti, lampadare sau lustre), cu posibilitatea de a fi comandate separat, în trepte, în scopul asigurarii unui iluminat diferentiat, cu un consum minim de energie electrica.3.2.13. În camerele destinate unor activităţi cum sînt: primiri, conferinte de presa etc., sistemul de iluminat se va alege în functie de rezolvarea arhitecturala a incaperilor respective, dar se va evita iluminatul indirect, acesta fiind admis numai în cazuri cu totul deosebite.3.2.14. Holurile hotelurilor se vor lumina cu lampi fluorescente.b) Cladiri administrative … 3.2.15. Iluminatul cladirilor administrative se va realiza prin sistemul de iluminat general, cu lampi fluorescente tubulare şi corpuri de iluminat cu repartitie mixta şi semidirecta. La cladiri cu caracter deosebit, în cazuri justificate se admite şi folosirea lampilor incandescente, dar se vor evita corpurile de iluminat cu repartitie indirecta.c) Cladiri comerciale … 3.2.16. Iluminatul în cladirile comerciale se va realiza cu lampi care favorizeaza redarea corecta a culorilor (lampi fluorescente cu spectru îmbunătăţit), fie cu lampi incandescente, fie cu combinatii ale acestora sub sistem dispersor comun, conform anexei nr. V.3.2.17. Sistemele de iluminat indicate pentru magazine şi sali de consum sînt: iluminatul general, iluminatul localizat şi iluminatul local. Se recomanda iluminari mai ridicate în zonele de expunere, utilizand sursa luminoasa cea mai adecvata naturii exponatelor.3.2.18. În localurile de consum (restaurante, cofetarii etc.) se recomanda un iluminat care să creeze o ambianta de relaxare şi intimitate, realizat printr-un iluminat localizat sau local, la mese, cu comanda individuala*)._______________Notă …
*) Orarul de functionare a magazinelor şi altor unităţi comerciale, cu excepţia celor alimentare, a farmaciilor şi altora similare, se va stabili astfel încît să se utilizeze la maximum iluminatul natural.3.2.19. Se va evita prevederea reclamelor interioare luminoase, preferandu-se realizarea elementelor de reclama cu panouri iluminate sau luminiscente.3.2.20. Corpurile de iluminat fluorescent folosite în scopul realizării iluminatului general vor fi echipate, în proportie cat mai mare, cu reflectoare de tabla emailata, randamentul acestora în directia suprafetei de utilizare fiind cu circa 20% superior celor neechipate cu reflectoare.3.2.21. În cazul în care este necesară mascarea lampilor fluorescente cu ajutorul cărora se realizează iluminatul general, se va evita, pe cat posibil, folosirea în acest scop a placilor compacte din stiplex, utilizandu-se de preferinta gratarele dispersoare din material plastic, care au randamentul mai bun.3.2.22. În cazul incaperilor avînd inaltimi relativ mari (peste 3,50 m), corpurile de iluminat vor fi suspendate la cote inferioare plafonului de rezistenta, prin micsorarea distantei între lampi şi suprafaţa de utilizare, realizandu-se o mai buna iluminare a acesteia.3.2.23. Iluminatul local în salile de vanzare şi vitrine se va realiza cu ajutorul corpurilor de iluminat echipate cu reflectoare.În cazul utilizarii corpurilor de iluminat echipate cu lampi cu incandescenta, acestea vor fi prevăzute cu posibilitatea orientarii variabile a fluxului luminos în functie de necesitatile tehnologice. La corpurile de iluminat incandescent neechipate cu reflectoare se vor monta, de preferinta, lampi oglindate format ciuperca.3.2.24. Iluminatul incintelor depozitelor comerciale se va realiza, de preferinta, cu ajutorul corpurilor de iluminat tip proiector, amplasate pe cladirea depozitului şi în cabina-poarta.3.2.25. Iluminatul exterior al platformelor pietelor se va realiza prin corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente sau cu vapori de mercur de înaltă presiune, pentru nivelurile de iluminare medie corespunzătoare valorilor indicate în anexa nr. V.3.2.26. Iluminatul local al tonetelor din piete se va realiza prin corpuri de iluminat echipate cu lampi fluorescente, pentru nivelurile de iluminare indicate în anexa nr. V.d) Institutii medicale … 3.2.27. În instituţiile medicale se va urmări, în mod deosebit, evitarea fenomenului de orbire în saloanele bolnavilor şi camerele de copii mici, în care persoanele stau în permanenta în pozitie culcata, deci cu lampile în campul de vedere.3.2.28. Se recomanda a se utiliza lampile fluorescente în încăperi cum sînt: sali de asteptare, laboratoare, cabinete de consultaţii şi tratamente, camere de medici, sali de sterilizare, coridoare, inclusiv în saloane pentru bolnavi. De asemenea, se vor utiliza lampile fluorescente în toate incaperile anexe ale instituţiilor medicale – grup gospodaresc, depozite de materiale, magazii etc., în cazurile în care nivelurile de iluminare impun acest lucru şi dacă se justifica din punct de vedere economic. În camerele de radiodiagnostic se vor folosi numai lampi incandescente.3.2.29. În institutii medicale se va urmări ca iluminatul local să fie de aceeasi natura cu cel general (incandescent sau fluorescent).3.2.30. Saloanele de bolnavi vor fi prevăzute obligatoriu cu iluminat general, iluminat local pentru consultaţii, iluminat local pentru citit şi iluminat de veghe.Se va urmări ca iluminatul local pentru consultaţii să poată fi utilizat şi ca iluminat general sau ca iluminat local pentru citit.e) Institutii de invatamant. … 3.2.31. Iluminatul în instituţiile de invatamant va fi proiectat ţinîndu-se seama de specificul şi destinaţia acestor institutii.În amfiteatre, sali de clasa, laboratoare şi ateliere-şcoala se va sigura un iluminat general şi un iluminat local la tabla şi la masa de laborator sau la masinile-unelte, în cazul atelierului-şcoala.3.2.32. În instituţiile de invatamant de orice nivel se va realiza iluminatul cu lampi fluorescente.3.2.33. În scolile speciale (scoli de ambliopi, scoli de copii debili mintal etc) iluminatul va fi rezolvat avandu-se în vedere specificul acestora, prevazandu-se niveluri superioare celor din anexa nr. V, mergand la ambliopi pînă la 500-700 lx la nivelul băncii.f) Crese, gradinite şi camine de copii … 3.2.34. Dormitoarele, infirmeriile şi camerele de izolare din crese, gradinite de copii şi camine de zi vor fi iluminate cu lampi incandescente.g) Cantine … 3.2.35. În salile de mese se va proiecta iluminat general fluorescent în sistemul semidirect sau difuz cu lampi tubulare cu culoare "alb-cald".3.2.36. În incaperile de gatit se vor prevedea corpuri de iluminat etanse cu lampi tubulare fluorescente.h) Biblioteci … 3.2.37. În salile de lectura se va prevedea iluminat general fluorescent, cu lampi tubulare de culoare "alb", sistem semidirect sau difuz.3.2.38. În depozitele de cărţi şi reviste se vor prevedea corpuri de iluminat rezistente la foc şi etanse la praf.i) Muzee, expozitii … 3.2.39. În iluminatul muzeelor şi salilor de expozitii se va utiliza un iluminat general redus, insotit de iluminatul local al exponatelor.j) Teatre, cinematografe, case de cultura, cluburi, camine culturale … 3.2.40. În salile de spectacol se va prefera utilizarea sistemului de iluminat semidirect sau mixt, evitandu-se, pe cat posibil, iluminatul indirect.3.2.41. La teatre, pentru salile de spectacol sistemul de iluminat se va face, în functie de solutia arhitecturala a salii, cu lampi fluorescente sau incandescente, urmarindu-se asigurarea unei ambiante plăcuţe, cu un consum minim de energie electrica.3.2.42. La cinematografe, pentru salile de spectacol se recomanda sistemul de iluminat general, realizat cu lampi fluorescente, asigurandu-se comanda în trepte a lampilor din sala.3.2.43. La salile de spectacol din teatre şi cinematografe cu caracter de unicat, se va trata cu deosebită atenţie calitatea iluminatului.3.2.44. La casele de cultura, camine culturale şi cluburi, în salile de spectacol se va prevedea iluminat fluorescent.3.2.45. Holurile cinematografelor, teatrelor, caselor de cultura, caminelor culturale şi cluburilor vor fi iluminate cu lampi fluorescente.3.2.46. În cabinele artistilor se va prevedea iluminat general şi iluminat local la oglinzi.k) Cladiri pentru lucrul cu publicul … 3.2.47. În salile de lucru cu publicul (posta, C.E.C., bănci, sali pentru calatori etc.) se va utiliza, de preferinta, iluminatul general localizat, insotit de iluminat local.l) Cladiri pentru sporturi … 3.2.48. Salile şi terenurile de sport se vor ilumina prin sistemul de iluminat direct, utilizand lampi cu descarcari.m) Cladiri pentru locuit … 3.2.49. Nivelurile de iluminare din locuinte sînt cele prevăzute în anexa nr.3.2.50. Uniformitatea iluminarii în spatiu se va realiza prin asigurarea în punctul cel mai intunecat al incaperii a unui nivel de iluminare avînd valoarea de cel puţin jumătate din iluminarea medie a incaperii.3.2.51. În incaperile de locuit şi anexe se va utiliza, de obicei, iluminat incandescent.3.2.52. În baie şi bucatarie se pot prevedea corpuri de iluminat fluorescent, simbolul de culoare 3x, pe măsura asimilarii şi producerii acestora de către industrie.3.2.53. Se va sigura posibilitatea sectionarii iluminatului din fiecare incapere prin comanda separata a fiecarui loc de lampa şi în trepte, pentru fiecare lustra.3.2.54. Dotarea cu prize va fi conform H.C.M. nr. 880/1973.3.2.55. La blocurile de locuit cu etaje, iluminatul scarilor şi palierelor va fi actionat în mod obligatoriu prin automat de scara.3.2.56. Se interzice montarea de corpuri de iluminat în subsoluri şi canalele tehnice; pentru iluminatul acestora se vor prevedea prize pentru lampi portative, alimentate la tensiunea de 24 V.3.2.57. La proiectarea instalaţiilor electrice din blocurile de locuit, proiectantii şi executanţii vor urmări echilibrarea incarcarii electrice a fazelor.3.2.58. Se interzice iluminarea puturilor lifturilor în afara perioadelor de întreţinere şi reparatii.3.3. Exploatarea instalaţiilorIluminatul în cladirile civile3.3.1. Se interzice folosirea iluminatului artificial de lucru în afara orelor de program. Se vor numi responsabili cu iluminatul pe fiecare unitate economica, care vor întocmi şi executa planuri-program care vor cuprinde lampile aprobate a fi în functiune în fiecare cameră, în timpul programului şi în afara acestuia.3.3.2. Se interzice iluminatul electric al vitrinelor, firmelor şi reclamelor luminoase în afara programului de functionare a magazinelor, cu excepţia hotelurilor, la care firmele se vor stinge la ora 24.3.3.3. După program vor rămîne în functiune numai lampile pentru paza şi securitate.3.3.4. În unitatile comerciale, la corpurile de iluminat local incandescent existente, neechipate cu reflectoare, se vor monta becuri oglindate, format ciuperca, de puteri imediat inferioare becurilor de format normal, prevăzute initial, sau se vor monta becuri de format normal cu puteri imediat inferioare, echipandu-se corpurile de iluminat cu reflectoare.3.3.5. Comanda iluminatului din holurile cinematografelor, teatrelor, caselor de cultura, caminelor culturale şi cluburilor va fi realizata astfel încît în timpul spectacolului sa functioneze un iluminat redus (intrare, garderoba etc.), iar iluminatul general va fi utilizat numai în timpul pauzei.3.3.6. Se va revizui iluminatul din toate incaperile cladirilor, inclusiv incaperile auxiliare şi anexe, culoare, depozite, vestiare, grupuri sanitare, în vederea satisfacerii nivelurilor de iluminare normate, conform tabelelor din anexe.3.3.7. Programul de curăţenie în birouri se va efectua în timpul orelor cu lumina de zi, iar acolo unde nu este posibil, iluminatul electric se va aprinde numai în incaperile în care se face curăţenie.3.3.8. Curatirea de praf a corpurilor de iluminat se va face lunar, iar peretii şi plafoanele incaperilor se vor zugravi în culori deschise.Iluminatul şi utilizarile electrocasnice3.3.9. Pentru desfăşurarea unor activităţi în locuinte, cum sînt: scris, citit, cusut etc., care necesita niveluri de iluminare superioare iluminatului general, se va utiliza iluminatul local (veioze, lampi de birou, lampadare), asigurandu-se pe aceasta cale o desfăşurare optima a activităţilor respective, cu un consum redus de energie electrica.3.3.10. Intreprinderile furnizoare de energie electrica vor pune în vedere consumatorilor posesori de aparate electrocasnice ca utilizarea acestora să se faca, pe cat posibil, în afara orelor de vîrf de sarcina şi să le tina conectate la retea numai pe durata utilizarii lor.3.3.11. Procurarea şi punerea în functiune a receptoarelor cu puteri unitare de peste 2 kW se vor face numai pe baza aprobării intreprinderii furnizoare de energie electrica.3.3.12. Aparatele electrocasnice cu acumulare (sobe, boilere etc) vor functiona numai în orele de gol de sarcina, trecute în contractul de furnizare a energiei electrice.Intreprinderile furnizoare de energie electrica vor lua măsuri de instalare, la acesti consumatori, a contoarelor cu dublu cadran şi ceasuri electrice de contact.4. Iluminatul artificial exterior4.0. Generalitati4.0.1. Prezentul capitol se aplică la proiectarea, exploatarea şi întreţinerea urmatoarelor instalaţii de iluminat exterior:– iluminatul arterelor de circulatie din localităţi (străzi, piete, intersectii) şi din afara acestora;– iluminatul cailor de circulatie din incintele instituţiilor şi întreprinderilor industriale;– iluminatul spatiilor verzi şi al parcurilor din localităţi.Alte tipuri de iluminat exterior sînt cuprinse în cap. 2 şi 3 ale prezentului normativ.4.1. Proiectarea instalaţiilor de iluminat exteriorA. Tehnica iluminatului exteriorClasificarea arterelor de circulatie după traficul rutier4.1.1. În scopul normarii caracteristicilor iluminatului public exterior, arterele de circulatie sînt clasificate conform tabelului 4.1.Tabelul 4.1.       Clasificarea arterelor de circulatie după intensitatea traficului

Caracteristicile iluminatului exterior4.1.2. Principalele caracteristici fotometrice normate pentru iluminatul arterelor de circulatie, în functie de intensitatea traficului rutier, sînt prezentate în tabelul 4.2.Tabelul 4.2.         Caracteristicile fotometrice normate pentru iluminatul public

în care s-a notat cu:Lmed. = luminanta suprafetei uscate a caii de circulatie (cd/m patrat);Emed. = iluminarea medie a suprafetei caii (lx);q = Q/pi = Lmed./Emed. = factorul de luminantaQ = coeficientul de reflexie a suprafetei caii;K1 = Emin./Emed. şiK2 = Emin./Emax. = coeficientii de uniformitate.4.1.3. Pentru coeficientii de reflexie, în lipsa masuratorilor, se vor lua în calcule valorile urmatoare: asfalt negru 0,05-0,06; asfalt 0,08-0,15; bitum 0,10-0,20; piatra granit 0,20-0,25; beton 0,20-0,35.4.1.4. Valorile indicate în tabelul 4.2. pentru luminante şi iluminari se referă la perioadele de exploatare a instalaţiilor. La proiectarea instalaţiilor de iluminat exterior coeficientii de depreciere prevăzuţi în tabelul 2.3. se majoreaza cu 25%.4.1.5. Iluminatul electric al arterelor de circulatie se va face numai în limitele localitatilor; iluminatul electric al unor portiuni de drumuri din afara localitatilor (intersectii, pasaje, treceri de novel, poduri, tuneluri, artere de acces în întreprinderi) va putea fi prevăzut numai în cazuri bine justificate.4.1.6. Nivelurile de iluminare prevăzute în tabelul 4.2. reprezinta valori impuse de siguranţă circulaţiei.4.1.7. Iluminatul intersectiilor principale şi al pietelor publice din oraşe se va proiecta cu niveluri marite cu 50% faţă de strada cea mai bine iluminata, incidenţa în intersectie sau piaţa.4.1.8. Iluminatul trotuarelor se va proiecta cu iluminari de 50% din iluminarea părţii carosabile a strazii respective.4.1.9. iluminatul trecerilor de pietoni se va trata cu deosebită atenţie. Pastrand solutia de iluminat de pe strada se vor realiza niveluri de iluminare cu 50% mai ridicate, prin dispunerea surselor luminoase în apropierea trecerii de pietoni sau prin montarea de surse luminoase de putere mai mare.4.1.10. La proiectarea instalaţiilor de iluminat public se va prevedea posibilitatea reglarii nivelurilor de iluminare în trepte, în functie de variatia intensitatii traficului circulaţiei, dar cu pastrarea uniformitatii iluminarilor. (Se admit scaderi ale coeficientilor de uniformitate în limitele prevăzute în tabelul 4.2., prin trecerea de la o categorie de trafic la alta inferioara).În acest scop, iluminatul public va fi proiectat astfel încît aprinderea şi stingerea acestuia să poată fi comandate în trepte (secţionat, pe faze), pentru ca nivelul de iluminare să poată fi redus sau ridicat la toţi stalpii simultan şi în aceeasi măsura.La stalpii cu mai multe lampi, reducerea nivelurilor de iluminare se va realiza prin stingerea unora dintre lampi la toţi stalpii deodata. La stalpii cu o singura lampa, reducerea nivelurilor de iluminare pe o durată de timp mai mare se va obtine prin inlocuirea lampii unice cu alta de putere mai mica, însă, de asemenea, la toţi stalpii.În toate cazurile de reducere a nivelurilor de iluminare se va urmări prin proiectare menţinerea uniformitatii iluminarii la valorile prevăzute în tabelul 4.2., nefiind permisa stingerea totala (a tuturor lampilor) pe unii stalpi, alternativ cu altii pe care lampile sa ramana aprinse, spre a se evita zone de intuneric ce favorizeaza accidentele de circulatie şi infractiunile.În cazuri excepţionale, pe străzi de categoriile a III-a şi a IV-a cu stalpi prevăzuţi cu o singura lampa, se admite stingerea alternativa a lampii pe cate un stalp (din doi în doi stalpi), în perioadele cu trafic redus, uniformitatea reducandu-se concomitent cu nivelurile de iluminare, conform indicatiilor din tabelul 4.2. În acest caz, în proiect se va adopta aceasta solutie, dacă sporul de investiţie se recupereaza în 8 ani, prin economia realizata din reducerea consumului de energie electrica.4.1.11. Pentru realizarea uniformitatilor normate şi pentru limitarea orbirii, la proiectarea instalaţiilor de iluminat exterior se vor respecta inaltimile minime de montare a lampilor, în functie de fluxul lampilor, după indicatiile din tabelul 4.3.Tabelul 4.3.        Inaltimile surselor (m) în functie de distributia lor luminoasa

4.1.12. Pe aleile din parcuri şi gradini publice se va prevedea iluminat de orientare cu surse montate pe stalpi de maximum 6 m înălţime.4.1.13. La proiectarea iluminatului pietelor şi intersectiilor se vor respecta condiţiile impuse pentru străzi, atît în ceea ce priveste uniformitatea iluminarilor între stalpi, cat şi în privinta diferenţei de iluminare dintre partea carosabila şi suprafaţa trotuarelor.4.1.14. În scopul evitarii orbirii, în piete şi intersectii sursele de lumina se vor monta la inaltimi de peste 12 m.4.1.15. Pentru limitarea orbirii produse de lampile cu luminante ridicate, proiectantii vor folosi corpuri de iluminat în care lampa este ascunsa prin abajur sau dispersor.Calculul iluminatului exterior4.1.16. La proiectarea instalaţiilor de iluminat exterior calculul se va efectua, de preferinta, pe baza luminantelor.4.1.17. În cazul efectuării calculelor pe baza iluminarilor, se va folosi metoda "punct cu punct", ţinînd seama de curbele de distribuţie a intensitatii luminoase date în prospecte de intreprinderile constructoare ale corpurilor de iluminat.B. Elementele instalaţiilor de iluminat exteriorLampile electrice4.1.18. Sursele de lumina recomandate a fi folosite în general în iluminatul exterior sînt precizate în tabelul 1.1.Proiectarea noilor instalaţii se va face cu lampi cu descarcari, cu excepţia arterelor secundare din localităţi rurale, necesitand iluminari reduse, unde se pot folosi lampi incandescente pînă la maximum 100W.4.1.19. La iluminatul cailor publice de circulatie situate în zone cu ceata densa şi frecventa se recomanda utilizarea lampilor cu vapori de sodiu, care au consum specific minim de energie electrica şi eficacitate mare în condiţii de ceata.4.1.20. Pentru iluminatul pietelor publice, al intersectiilor şi al spatiilor mari se recomanda utilizarea lampilor de mare putere – lampi cu xenon sau lampi cu halogenuri metalice -, care realizează economii prin concentrarea fluxului în unităţi puternice, deci reduse ca numar de surse.Corpurile de iluminat4.1.21. Corpurile de iluminat, avînd diferite tipuri de distribuţie a fluxului şi intensitatii luminoase, se vor alege în functie de importanţa (categoria şi clasa) cailor de comunicatie, în conformitate cu tabelul 4.4.Tabelul 4.4.    Alegerea corpurilor de iluminat după importanţa arterelor de circulatie

în care:R = solutie recomandata;S = solutie satisfăcătoare;N = solutie neindicata;P = solutie permisa.Sistemele de iluminat exterior4.1.22. La proiectarea unui sistem de iluminat exterior se vor respecta relatiile dintre marimile geometrice ale instalatiei şi caracteristicile electrice şi fotometrice ale surselor, indicate în cele ce urmeaza, relatii care reprezinta solutii optime din punct de vedere tehnic şi economic.4.1.23. Din considerente de limitare a orbirii, înălţime a de montare a surselor se recomanda să fie cel puţin egala cu latimea strazii, în cazul iluminatului unilateral, şi cu jumatatea latimii strazii, în cazul iluminatului bilateral sau al celui axial.4.1.24. Distanta (d) dintre surse (stalpi) se alege în primul rand în functie de înălţimea stalpilor (h); pentru asigurarea unei uniformitati în limitele normale se recomanda raportul: d/h=3,2-5.În aceste limite, raportul d/h va fi ales în functie de repartitia corpului de iluminat şi de clasa caii de circulatie, astfel:– pentru corpuri cu repartitie concentrata, d/h=3,2;– pentru corpuri cu repartitie semiconcentrata, d/h=3,5-4;– pentru corpuri cu repartitie larga, d/h=5.4.1.25. Pentru a se obtine în iluminatul cailor de circulatie solutii economice optime din punct de vedere al folosirii fluxului luminos, în vederea realizării uniformitatilor normate, distanta dintre stalpi se va alege astfel încît la unghiul vertical de distribuţie maxima a intensitatii luminoase să se acopere cel puţin jumătate din distanta dintre stalpi.4.1.26. Tipul şi dimensiunile consolelor se vor alege pe considerente economice, fotometrice, de întreţinere şi arhitecturale.4.1.27. La proiectarea iluminatului strazilor plantate cu arbori, sistemul de iluminat se va lege astfel încît, prin modul de asezare a surselor, fluxul luminos al acestora sa nu fie oprit de coronamentul copacilor.4.1.28. Pentru iluminatul pietelor publice şi al marilor intersectii se recomanda alegerea solutiei cu puncte luminoase concentrate, formate din surse de mare putere, montate pe stalpi de mare înălţime (15-40 m).Instalatiile de iluminat exterior4.1.29. retelele de iluminat public vor fi dimensionate pentru a realiza nivelurile de iluminare prescrise în prezentul normativ. Reducerea nivelurilor în trepte se va realiza prin sectionarea comenzilor, lampile fiind montate pe circuite separate.4.1.30. Sistemul de comanda pentru stingerea şi aprinderea instalatiei de iluminat public se va alege în functie de intinderea retelei şi de specificul ei.Pentru retelele de intindere redusa se va folosi comanda centralizata, restul punctelor de aprindere legandu-se în cascada.Pentru retele intinse se vor utiliza sisteme de telecomanda centralizata.4.1.31. Comanda automata (cu celula fotoelectrica sau ceasuri de contact) a iluminatului electric exterior este recomandata a fi folosita la orice tip de retele de iluminat, indiferent de intinderea sau specificul acestora.4.1.32. În oraşe intinse (municipii), unde se urmareste, pe lîngă comanda aprinderii şi stingerii iluminatului public, şi comanda altor consumatori publici (iluminat festiv etc.) sau casnici (incalzitul electric), se vor studia posibilitatile de folosire a sistemului de telecomanda prin curenti purtatori de joasa frecventa în reteaua existenta a orasului.4.1.33. În cazul reducerilor în trepte a iluminatului se va asigura iluminarea corespunzătoare a intersectiilor şi trecerilor de pietoni.4.2. Exploatarea instalaţiilor de iluminat exterior4.2.1. Pentru asigurarea fluxurilor nominale ale lampilor şi, respectiv, a nivelurilor de iluminare în limitele prevăzute de proiecte, intreprinderile furnizoare de energie electrica, la iluminatul public, vor menţine tensiunea electrica constanta, astfel încît caderile de tensiune sa nu depăşească limitele admise de prescriptiile în vigoare.Aceasta măsura va fi controlata periodic prin masuratori efectuate de delegaţi ai întreprinderilor furnizoare de energie electrica şi ai beneficiarilor.4.2.2. Pastrarea în timp a nivelurilor de iluminare şi a celorlalţi parametri fotometrici ai instalaţiilor de iluminat public exterior va fi asigurata prin masuratori periodice (cel puţin anual), efectuate în comun de către echipe formate din delegaţi ai întreprinderilor furnizoare de energie electrica şi ai beneficiarului (consiliul popular al localităţii respective). Rezultatele masuratorilor vor fi consemnate într-un proces-verbal, care va servi drept baza pentru eventualele măsuri ce se vor lua ca urmare a situaţiei constatate. Actiunea de verificare a iluminarilor va începe după 30 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentului normativ.4.2.3. Intreprinderile care exploateaza retele electrice de iluminat exterior vor schimba toate lampile incandescente, cu puteri de 100 W şi mai mari, prin lampi cu vapori de mercur şi balon fluorescent.4.2.4. În vederea reglarii nivelurilor de iluminare în instalatiile existente prin stingerea parţială a lampilor, intreprinderile furnizoare de energie electrica vor lua măsuri pentru reproiectarea treptata a retelelor de iluminat public, în scopul introducerii sectionarii comenzilor.4.2.5. Intreprinderile care exploateaza retelele electrice vor efectua întreţinerea corpurilor de iluminat cel puţin o dată pe an (curatire, reorientare, reglarea sistemului optic, verificarea etanseitatii etc.).4.2.6. Delegaţii întreprinderilor de retele electrice împreună cu responsabilii cu iluminatul public ai consiliilor populare vor stabili în comun măsuri pentru degajarea surselor de iluminat public de coronamentele copacilor; lucrarile de degajare vor începe în termen de 3 luni de la data intrarii în vigoare a prezentului normativ. Degajarea surselor de iluminat se va executa cel puţin o dată pe an. + 
Anexa I                Valori normate ale nivelului mediu de iluminare                 pentru spatii de lucru specifice din industrii

 + 
Anexa II        Valori normate ale nivelului mediu de iluminare pentru spatiile           specifice din industria miniera, a petrolului şi a gazelor