privind elaborarea planurilor de apărare în cazul producerii unui dezastru provocat de seisme şi/sau alunecări de teren
+
Capitolul IDispoziţii generale +
Articolul 1Obiectul prezentului normativ îl constituie stabilirea cadrului general pentru elaborarea planurilor operative de apărare în cazul producerii unui dezastru provocat de seisme şi/sau alunecări de teren, denumit în continuare dezastru specific. +
Articolul 2(1) Planurile de apărare sunt documente pe baza cărora se realizează măsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive, de pregătire şi intervenţie, în vederea conducerii unitare a acestora; … (2) Planurile prevăzute la alin. (1) se întocmesc de către: … a) Comisia centrală pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren, denumită în continuare Comisia centrală; … b) comisiile judeţene şi comisia municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor, … c) comisiile locale de apărare împotriva dezastrelor; … d) conducerile administrative ale instituţiilor publice şi agenţilor economici; … (3) Structura şi conţinutul orientativ al planului de apărare în cazul producerii unui dezastru specific este prezentat în Anexa nr. 1; … (4) La întocmirea sau reactualizarea planurilor de apărare, se evaluează şi se stabilesc zonele cu risc de producere a dezastrului specific, după cum urmează: … a) zone cu risc seismic ridicat sunt cele pentru care intensitatea seismică în grade MSK depăşeşte VII, potrivit Normativului pentru proiectarea antiseismică a construcţiilor de locuinţe, social-culturale, agrozootehnice şi industriale. Indicativ P100/92. Detalierea parametrilor de calcul Ks şi Te la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale; … b) zone cu risc ridicat la alunecări de teren sunt acele zone indicate în Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural. … +
Articolul 3Răspunderea privind întocmirea planurilor de apărare revine Comisiei centrale, respectiv prefecţilor, primarilor şi conducerilor administrative ale agenţilor economici şi instituţiilor publice.ART 4(1) Planurile de apărare se actualizează ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor survenite în zonele /obiectivele pentru care au fost întocmite. … (2) Modificările şi reactualizările operate în planurile de apărare se comunică structurilor ierarhice ale administraţiei publice locale şi centrale, în a cărei zonă de competenţă se află agenţii economici, instituţiile publice şi localităţile. … +
Capitolul IIStructura şi conţinutul Planurilor operative de apărare +
Secţiunea 1Planul de apărare la nivel naţional +
Articolul 5(1) Planul de apărare la nivel naţional în cazul producerii unui dezastru specific se constituie ca sinteză a planurilor operative de apărare, ale: … a) Comisiei centrale pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren; … b) comisiilor judeţene şi comisiei municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor, … c) comisiilor locale de apărare împotriva dezastrelor; … d) autorităţilor şi instituţiilor publice centrale. … (2) Comisia centrală poate întocmi şi include în planul naţional, după caz, planuri de apărare pe termen lung, precum şi planuri de cooperare între instituţii publice centrale, pe domenii şi obiective strategice, sau zone din teritoriu, în funcţie de necesităţile concrete. … +
Secţiunea 2Planul de apărare la nivelul Comisiei centrale +
Articolul 6Structura şi conţinutul Planului de apărare la nivelul Comisiei Centrale sunt prezentate în Anexa nr. 2 +
Secţiunea 3Planul de apărare al Comisiei judeţene şi a municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor +
Articolul 7(1) Planul de apărare al Comisiei judeţene şi a municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor se constituie ca sinteza a planurilor de apărare în cazul producerii unor dezastre specifice elaborate de către: … a) Comisia judeţeană; … b) Comisii municipale, orăşeneşti sau comunale de apărare împotriva dezastrelor; … c) agenţi economici care reprezintă domenii social-economice şi reţele de utilităţi publice de importanţă naţională şi interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, agenţi economici care administrează surse potenţiale de risc, instituţii publice; … d) agenţi economici şi alte persoane juridice etc. … (2) Comisia judeţeană poate întocmi şi include în planul sau de apărare, după caz, planuri de apărare pe termen lung, planuri de cooperare cu judeţele învecinate, precum şi planuri de cooperare cu instituţii publice centrale, pe domenii şi obiective de interes comun, în funcţie de necesităţile concrete. … (3) Structura şi conţinutul orientativ al Planului de apărare la nivel de judeţ, respectiv pentru municipiul Bucureşti sunt prezentate în Anexa nr. 3. … +
Secţiunea 4Planul de apărare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale +
Articolul 8(1) Planul de apărare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, în cazul producerii unor dezastre specifice, se elaborează la nivelul ministerelor, agenţiilor şi autorităţilor naţionale etc. care coordonează activităţi social-economice şi reţele de utilităţi publice de importantă naţională şi interes strategic. … (2) Structura şi conţinutul orientativ al Planul de apărare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale, sunt prezentate în Anexa nr. 4. … +
Secţiunea 5Planul de apărare al Comisiei municipale, orăşeneşti sau comunale de apărare împotriva dezastrelor +
Articolul 9(1) Planul de apărare al Comisiei municipale, orăşeneşti sau comunale în cazul producerii unor dezastre specifice reprezintă o secţiune a planului de apărare împotriva dezastrelor la nivelul Comisiei judeţene şi se constituie ca sinteză a planurilor de apărare elaborate la nivel de: … a) Comisia municipală, orăşenească sau comunală; … b) agenţi economici care reprezintă domenii social-economice şi reţele de utilităţi publice de importanţă naţională şi interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, agenţii economici care administrează surse potenţiale de risc, instituţii publice; … c) alte persoane juridice şi agenţi economici, etc. … (2) Structura şi conţinutul Planului Comisiei municipale, orăşeneşti sau comunale de apărare împotriva dezastrelor se întocmeşte în conformitate cu modelul prevăzut în Anexa nr. 5, coroborat cu modelele prevăzute în Anexa nr. 1 şi nr. 4. … +
Secţiunea 6Planul de apărare pentru agenţii economici care reprezintă domenii social-economice şi reţele de utilităţi publice de importanţă naţională şi interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, instituţii publice, agenţii economici, care administrează surse potenţiale de risc, alte persoane juridice şi agenţi economici, etc. +
Articolul 10(1) Planul de apărare pentru agenţi economici care reprezintă domenii social-economice şi reţele de utilităţi publice de importanţă naţională şi interes strategic, servicii descentralizate din teritoriu, instituţii publice şi agenţii economici care administrează surse potenţiale de risc, alte persoane juridice şi agenţi economici, etc., în cazul producerii unor dezastre specifice, reprezintă o secţiune a planului de apărare împotriva dezastrelor la nivelul Comisiei municipale, orăşeneşti sau comunale de apărare. … (2) Structura şi conţinutul orientativ şi structura minimală a unui Planului de apărare pentru agenţi economici vor fi adaptate după Anexele nr. 1, 3 şi nr. 4 la prezentul Normativ. … +
Capitolul IIIPrevederi finale +
Articolul 11Planurile de apărare şi documentaţiile anexă, după caz, se arhivează de către secretariatele tehnice permanente ale Comisiei centrale, comisiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti şi comisiile locale de apărare împotriva dezastrelor, cu respectarea prevederilor legale. +
Articolul 12Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentul Normativ. +
Anexa 1────────la normativ───────────CONŢINUTUL ORIENTATIVal planului de apărare în cazul produceriiunui dezastru specific +
Capitolul Iscop, definiţie– obiective– caracteristicile zonelor cu risc ridicat: zonare, dimensiuni, descriere, localizare, delimitare, efecte transfrontaliere +
Capitolul II– structuri organizatorice implicate– responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domenii– Centrul de conducere a acţiunilor– Planificarea acţiunii +
Capitolul III– concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie– etapele de realizare a acţiunilor faze de urgenţă a acţiunilor– acţiunile de protecţie-intervenţie– gestionarea acţiunilor de protecţie-intervenţie: prevenirea, protecţia, intervenţia, relocarea, refacerea-reconstrucţia, reabilitarea-restabilirea, menţinerea condiţiilor de siguranţă +
Capitolul IVResurse: umane, materiale, financiare +
Capitolul VLogistica acţiunilor +
Capitolul VIAsigurarea realizării acţiunilor:– instruirea– planuri şi proceduriDISPOZIŢII FINALEANEXE:– decizia privind constituirea/organizarea Comisiei centrale/judeţene/Municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor;– componenţa nominală a membrilor Comisiei împotriva dezastrelor, cu precizarea unităţii la care sunt încadraţi, funcţiei, adresei şi a telefoanelor de la serviciu şi de la domiciliu; responsabilităţi şi misiuni;– încadrarea Comisiei centrale / judeţene / Municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor;– procedură de urgenţă;– numerele de telefon, fax unde se pot transmite avertizări, prognoze, decizii, dispoziţii şi informaţii;– schema fluxului informaţional-decizional pentru apărare împotriva seismelor şi alunecărilor de teren;– tabelul cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de seisme şi alunecări de teren, de pe raza zonei respective;– tabelele cuprinzând forţele şi mijloacele de intervenţie şi nominalizarea unităţilor care vor interveni;– hărţi de risc;– planul de gestiune a acţiunilor de protecţie-intervenţie;– planul de instruire şi pregătire;– planul de evacuare-relocare;– situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilităţi locale şi cu sprijin de la Comisia de apărare superioară etc;– reguli de comportare în cazul producerii unui seism sau alunecare de teren;– comunicate;– responsabilităţile privind luarea măsurilor de apărare şi de evacuare a oamenilor şi bunurilor pe fiecare obiectiv afectat;– responsabilităţi pentru transmiterea rapoartelor informative zilnice despre evenimentul produs şi efectele acestuia la nivelul superior de decizie;– fişele de instruire periodică, pe probleme de apărare împotriva seismelor şi alunecărilor de teren.NOTĂ:Anexele, după ce au fost întocmite conform situaţiei specifice fiecărui nivel de jurisdicţie, devin părţi componente ale planului de apărare. +
Anexa 2────────la normativ────────────STRUCTURA ŞI CONŢINUTULplanului de apărare al Comisiei centrale pentru prevenireaşi apărarea împotriva efectelor seismelor şi alunecărilorde teren +
Capitolul I– Scop, definiţie: Planul operativ de apărare în cazul producerii unui dezastru specific, este documentul pe baza căruia se realizează măsurile şi acţiunile tehnice şi organizatorice preventive, de pregătire şi intervenţie, în vederea conducerii unitare a acestora.– Obiectiv: îl constituie stabilirea măsurilor şi acţiunilor de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie în cazul unor dezastre specifice, în vederea limitării şi înlăturării efectelor produse de acestea asupra populaţiei, bunurilor de orice fel şi revenirii la normal a vieţii social-economice.– Caracteristicile zonelor cu risc ridicat sunt prezentate în art. 2 alin. (4) din Normativ. +
Capitolul IIa) structuri organizatorice … Componenţa, pe funcţii, a Comisiei centrale este stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 438/1996 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei centrale pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismice şi alunecărilor de teren, cu modificările şi completările ulterioare.Componenţa nominală a membrilor Comisiei centrale se stabileşte anual; din comisie fac parte demnitari la nivel de secretar de stat, reprezentanţi ai ministerelor, pentru care se precizează instituţia la care sunt încadraţi, funcţia, adresa şi telefonul/faxul de la serviciu şi domiciliu. Tabelul cu componenţa nominală se arhivează la Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.b) Responsabilităţi: … Comisia centrală organizează, coordonează şi controlează acţiunile şi măsurile de prevenire, pregătire, protecţie şi intervenţie, denumite în continuare acţiuni şi măsuri de apărare, împotriva efectelor produse de seisme şi alunecări de teren.c) Centrul de conducere a acţiunilor: … Comisia centrală este organizată pe lângă Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. Centrul de comandă a acţiunilor Comisiei centrale în cazul producerii unui dezastru specific se află la sediul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Transporturilor, Palatul CFR, Bucureşti, Bd. Dinicu Golescu 38. +
Capitolul IIISECŢIUNEA A:Măsuri şi acţiuni în perioada predezastru(1) Constituirea, prin Ordin al ministrului, a componentei nominale a Comisiei centrale. Această acţiune se face anual şi ori de câte ori situaţia o impune; … (2) Asigurarea şi verificarea periodică a funcţionării fluxului informaţional-decizional privind înştiinţarea, notificarea, transmiterea datelor, informaţiilor, precum şi a prelucrării şi stocării acestora, transmiterii deciziilor de către factorii cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu către cei interesaţi; transmiterea informaţiilor şi a deciziilor, se realizează în conformitate cu schema fluxului informaţional-decizional, prezentată în Anexa C; … (3) Stabilirea, prin protocol, cu instituţiile abilitate, a tipurilor de reţele, frecvente şi mijloace de telecomunicaţii, compatibile între ele, care se utilizează şi pentru care se asigură permanenţa; … (4) Stabilirea unor programe de acţiuni pe termen scurt şi lung care cuprind măsuri privind reducerea riscului seismic al construcţiilor, în special a celor cu funcţii vitale pentru societate; … (5) Asigurarea, prin Inspectoratul de Stat în Construcţii, a respectării prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare; … (6) Promovarea şi dezvoltarea de cooperări internaţionale, în vederea reducerii riscului seismic şi al alunecărilor de teren, precum şi pentru managementul situaţiilor cauzate de producerea unui dezastru specific; … (7) Coordonarea tehnică a elaborării materialelor de educare antiseismică a populaţiei. … Conţinutul minim al regulilor de pregătire antiseismică, protecţie, comportare şi acţiune a populaţiei în caz de cutremur şi/sau alunecări de teren este redat în Anexa 2.1, urmând a fi adaptat şi detaliat potrivit condiţiilor concrete din diferite zone seismice şi localităţi;(8) Asigurarea şi verificarea condiţiilor de funcţionare în caz de cutremur a Comisiei Centrale (spaţii, utilităţi), structură, dotare etc; … (9) Avizarea planurilor de apărare ale comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor- pentru Secţiunea seisme şi alunecări de teren; … (10) Avizarea regulamentelor privind modul de organizare, componenţa, atribuţiile specifice şi modul de funcţionare a comisiilor judeţene şi a Municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor; … (11) Aprobarea actualizării sau modificării propriului regulament de organizare şi funcţionare; … (12) Instituirea, prin Ordin al ministrului, a obligaţiei experţilor tehnici, verificatorilor de proiecte şi a responsabililor tehnici cu execuţia de a participa la acţiunile de investigare de urgenţă post-seism şi pentru stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie pentru punerea în siguranţă a construcţiilor avariate. În Anexa 2. 2 se prezintă organizarea, logistica şi etapele investigării de urgenţă post-seism a construcţiilor, în conformitate cu Manualul privind investigarea de urgenţă post-seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate, indicativ M.E.003-99. … +
Secţiunea BMăsuri şi acţiuni în perioada de incidenţă a unui dezastru specific în cazul producerii unui dezastru specific:(1) Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului – INCDFP Bucureşti comunică imediat principalele caracteristici ale cutremurului produs, conform modelului – Anexa C1. … (2) Prefecturile judeţelor, respectiv Prefectura Municipiului Bucureşti, comunică imediat principalele efecte ale cutremurului şi /sau alunecării de teren produse, conform modelului -Anexa C2. … (3) Informaţiile se comunică prin telefon şi se transmit ulterior prin fax la Cabinetul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului; … (4) Directorul de cabinet – în timpul programului normal de lucru, respectiv ofiţerul de serviciu de la cabinetul ministrului, în afara programului normal de lucru, aduc imediat la cunoştinţă informaţiile primite: ministrului, secretarilor de stat, secretarului general sau înlocuitorilor desemnaţi ai acestora în cazul imposibilităţii contactării titularilor. … (5) În cazul unui eveniment major, resimţit de populaţie şi comunicat prin mass-mediâ, cu potenţiale pierderi umane şi pagube materiale, următoarele persoane: Secretarii de Stat, Secretarul General, Inspectorul General de Stat în construcţii, şeful Serviciului probleme speciale şi adjuncţii acestora se autosesizează şi se prezintă de urgenţă la Cabinetul ministrului. … (6) Funcţie de natura şi amploarea fenomenului natural produs, vicepreşedintele Comisiei centrale: … a) informează imediat ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului; … b) propune, după caz,: … ● înştiinţarea şi alarmarea membrilor Comisiei centrale;● constituirea de urgenţă în cadrul Comisiei centrale a Grupului operativ de coordonare, din punct de vedere tehnic, a acţiunilor comisiilor judeţene, respectiv a Comisiei Municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor;Componenţa nominală a Grupului operativ se păstrează la secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale.(7) În Grupul operativ se pot nominaliza, după caz, reprezentanţi desemnaţi de celelalte ministere şi instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi în coordonarea din punct de vedere tehnic a intervenţiei de urgenţă post – dezastru, precum şi specialişti în domeniu din instituţii publice şi comisii tehnice de specialitate. … (8) Membrii Grupului operativ se întrunesc de urgenţă la Centrul de conducere a acţiunilor, care este sediul Comisiei centrale. În situaţia imposibilităţii utilizării sediului, conducerea acţiunilor Comisiei centrale se realizează de la Punctul de comandă al protecţiei civile din Municipiul Bucureşti. … (9) Înştiinţarea, culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor se face conform fluxului informaţional-decizional … (10) Grupul operativ solicită informaţii asupra construcţiilor afectate de dezastru, prin inspecţiile teritoriale în construcţii şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei. … (11) Grupul operativ solicită informaţii asupra efectelor dezastrului, de la comisiile judeţene / Municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor şi primeşte de la acestea rapoarte operative şi rapoarte de evaluare a intervenţiei. … (12) Prefecţii judeţelor şi prefectul Municipiului Bucureşti, în calitatea acestora de preşedinţi ai comisiilor de apărare împotriva dezastrelor, răspund, potrivit legii, pentru organizarea în teritoriu a acţiunilor privind înştiinţarea, alarmarea şi intervenţia operativă, precum şi pentru transmiterea informaţiilor către Comisia centrală în cazul producerii unui cutremur, alunecare şi/sau prăbuşire de teren; … (13) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii, asigură – în perioada imediat următoare producerii unui dezastru şi în continuare, până la încetarea declarării stării de dezastru permanenţa la sediu, constituită din 2 persoane; … (14) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii asigură, prin experţii tehnici atestaţi, verificatorii de proiecte şi responsabilii tehnici cu execuţia din aria lor de responsabilitate, inspectarea de urgenţă post seism a construcţiilor, dotărilor şi reţelelor tehnico-edilitare avariate şi raportează zilnic, sau ori de câte ori situaţia o impune, către Grupul operativ, măsurile întreprinse şi modul de îndeplinire a acestora; … (15) Inspectorii şefi ai Inspectoratelor teritoriale în construcţii, avizează soluţiile de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate şi urmăresc aplicarea măsurilor stabilite de comisia judeţeană / Municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor în acţiunile de intervenţie operativă şi refacere post dezastru … (16) Lista cu specialişti, experţi tehnici atestaţi pentru cerinţa rezistenţă şi stabilitate a construcţiilor, este actualizată periodic de către Direcţia Tehnică şi se publică în Buletinul Construcţiilor şi se arhivează la secretariatul tehnic al Comisiei centrale; … (17) Lista cu reprezentanţii prefecturilor şi ai autorităţilor administraţiei publice locale, cu telefoane şi fax este actualizată periodic prin grija Direcţiei Tehnice în construcţii şi se arhivează la secretariatul tehnic al Comisiei centrale; … (18) Lista cu inspectorii şefi ai inspectoratelor teritoriale şi judeţene în construcţii este actualizată periodic de către Inspectoratul de stat în construcţii şi se arhivează la secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale. … (19) Conţinutul cadru al unui raport operativ ce se transmite în timpul acţiunilor de protecţie-intervenţie este prezentat în Anexa D. … +
Secţiunea CMăsuri şi acţiuni în perioada post dezastru specific(1) Coordonarea, din punct de vedere tehnic, a investigării de urgenţă a construcţiilor, inclusiv a dotărilor, după cum urmează: … – la nivel central, de către:– vicepreşedintele Comisiei Centrale şi– inspectorul general al Inspecţiei de Stat în Construcţii– la nivel teritorial, de către:– prefect şi– inspectorul şef al Inspectoratului teritorial/judeţean în construcţii(2) Coordonarea investigării de urgenţă a construcţiilor şi dotărilor Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi a unităţilor aflate în subordinea, sub autoritatea şi coordonarea acestuia.; … (3) Asigurarea finanţării expertizelor tehnice a construcţiilor afectate de dezastrul specific, … (4) Coordonarea finanţării lucrărilor de proiectare şi execuţie pentru punerea în siguranţă a construcţiilor şi dotărilor prevăzute la alin. (2) precum şi a clădirilor cu destinaţia de locuinţe încadrate prin Raportul de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic; … (5) Colaborarea la acţiunile generale pentru reabilitare şi revenirea stării de normalitate; … (6) Evaluarea, pe baza datelor şi informaţiilor transmise de comisiile judeţene şi a municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor, a pagubelor din punct de vedere cantitativ şi valoric determinate de dezastrul specific; raportul de evaluare se înaintează Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor în termen de 30 de zile de la producerea dezastrului specific. … Conţinutul cadru al raportului de sinteză privind evaluarea intervenţiei este prezentat în Anexa F.(7) Avizarea fundamentărilor comisiilor judeţene de apărare împotriva dezastrelor privind alocarea de sume din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, după producerea unui dezastru specific; … (8) Asigurarea reactualizării sau completării hărţilor privind zonele de risc natural cauzat de cutremure de pământ şi alunecări de teren; … (9) Reactualizarea şi/sau completarea planului de apărare. … (10) Îndrumarea metodologică a comisiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti de apărare împotriva dezastrelor asupra actualizării şi completării, după caz, a planurilor de apărare la dezastru specific, ţinând seama de concluziile desprinse din analiza intervenţiei. … +
Capitolul IVResurse: umane, materiale, financiareResursele umane sunt constituite din membrii Comisiei centrale, specialişti din cadrul comisiilor şi comitetelor tehnice din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, precum şi alţi specialişti din cadrul institutelor de proiectare-cercetare şi învăţământul superior.Resursele materiale sunt cele prevăzute în Regulamentul de Organizare- Funcţionare al Comisiei centrale, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 438/1996, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125/1996, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte resurse aflate la dispoziţia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi/sau alocate în funcţie de caracteristicile şi amploarea efectelor dezastrului specific.Resursele financiare necesare activităţilor de prevenire, pregătire, protecţie, intervenţie ale Comisiei centrale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului. +
Capitolul VLogistica acţiunilor se asigură de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului pentru acţiunile şi măsurile desfăşurate de la sediul propriu, precum şi de către autorităţile, instituţiile publice şi agenţii economici cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu. +
Capitolul VIAsigurarea realizării acţiunilor:a) Pentru pregătirea personalului cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniu. Comisia centrală, sub conducerea Comandamentului Protecţiei Civile şi împreună cu alte organisme abilitate, participă la exerciţii generale şi aplicaţii în scopul pregătirii organelor de conducere ale forţelor de intervenţie, precum şi a populaţiei pentru protecţia şi intervenţia în situaţiile provocate de producerea unui dezastru specific. … b) Comisia centrală promovează şi coordonează activitatea de reglementări tehnice în domeniu. … DISPOZIŢII FINALE1) Cheltuielile ocazionate de îndeplinirea sarcinilor pe timpul acţiunilor de intervenţie se decontează în condiţiile legii.2) Documentele elaborate pentru pregătirea, organizarea şi desfăşurarea intervenţiei se arhivează de către Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale, cu respectarea prevederilor legale. +
Anexa 2.1.────────────la normativ────────────CONŢINUTUL MINIMal regulilor de pregătire antiseismică, protecţie,comportare şi acţiune a populaţiei în caz de cutremurşi/sau alunecări de terena) Pregătirea antiseismică – cunoştinţe privind clădirile şi spaţiile de lucru sau locuinţe … – Cunoaşterea evenimentelor seismice precedente şi cunoaşterea acţiunii lor asupra clădirii în care lucrează sau locuiesc, pentru a preveni repetarea unor efecte negative în viitor– Cunoaşterea şi urmărirea respectării unor principii simple şi sigure pentru execuţia de clădiri rezistente în localităţi rurale, respectiv a cerinţelor legale privind calitatea construcţiilor în zone urbane, precum şi luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în conformitate cu normele actuale– Cunoaşterea şi aplicarea măsurilor şi acţiunilor de evitare a unor urmări cu caracter de dezastru asupra clădirii în cazul declanşării unui cutremur puternic:● executarea tuturor lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente pentru a menţine caracteristicile de rezistenţă pe întreaga durată de viaţă a clădirii;● conştientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări la clădire fără un aviz privind proiectul intervenţiei şi autorizaţiile legale din partea unui expert; toate modificările efectuate se înscriu în cartea tehnică a construcţiei;● efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un expert autorizat sau de către un institut specializat conform prevederilor legale, adică potrivit Ordonanţei Guvernului Nr. 20/1994 privind reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 665 din 23 octombrie 2001, precum şi a Normativului P100-92;● executarea lucrărilor de consolidare, refacere şi reparaţii atât la clădire cât şi la instalaţiile aferente clădirii pentru alimentare apă, gaze, încălzire, electricitate precum şi canalizare, numai pe baza raportului de expertiză şi a proiectelor autorizate;– Interzicerea intervenţiei asupra structurii clădirii (de ex. pentru a lărgi unele camere, a muta pereţi, a practica goluri, a face "bolţi", a supraetaja, a săpa pivniţe sau garaje, etc, fără a avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrări şi toate autorizaţiile necesare, deoarece altfel, se pot declanşa, cu sau fără seisme, procese de degradare rapidă sau chiar bruscă a clădirii, care pot periclita viaţa !– Întocmirea proiectelor de consolidare şi execuţia acestora precum şi recepţia lucrărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare şi a regulamentelor în vigoare;– Cunoaşterea de către administraţiile de proprietari/locatari ale clădirilor multietajate, a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de protecţie antiseismică, precum şi pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversări de materiale combustibile, toxice şi chimice. În aceste spaţii se interzice depozitarea de materiale pe planşee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în locuinţa personală cu 1-2 niveluri, se vor aplica toate măsurile de protecţie pentru a nu afecta clădirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declanşarea de explozii, incendii, etc.;Consultarea unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuinţe sau sediu de firmă, asupra evaluării rezistenţei antiseismice conform normativelor tehnice în vigoare în vederea evitării expunerii la un potenţial risc;– Interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanţe toxice, etc. în clădiri de locuit; amplasarea şi fixarea obiectelor grele se va face după consultarea unui specialist;– Fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clădirii pentru ca în cazul unui cutremur să se evite căderea lor şi producerea de accidente;– Cunoaşterea măsurilor necesare prevenirii şi stingerii incendiilor şi aplicarea lor de către proprietarii, administratorii, locatarii din clădirile de tip bloc;– Cunoaşterea planului subsolului clădirii multietajate şi a reţelelor de conducte din subsolul clădirii, precum şi cunoaşterea locurilor de amplasare a robineţilor şi vanelor de închidere a diferitelor utilităţi pe diferite ramificaţii;– Cunoaşterea şi verificarea periodică a tavanelor, podului, acoperişului, balcoanelor, cornişelor, calcanelor, coşurilor, terasei şi învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul unui cutremur să se evite căderea cărămizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor, ţiglelor, olanelor, jardinierelor, în zona intrărilor, aleilor înconjurătoare, străzilor sau la vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea să cadă dinspre clădirea învecinată, inclusiv pentru îmbinarea cu blocul alăturat sau gardurile de zid al vecinilor.b) Protecţia antiseismică în interiorul locului de muncă sau a locuinţei … Măsuri de pregătire a locului de muncă sau locuinţei pentru prevenirea efectelor seismice:– la locul de muncă, sau la mutarea în casă nouă, sau la prima zugrăvire sau reamenajare, este necesară regândirea mobilării încăperilor sau a casei; nu se vor aglomera spaţiile cu diverse piese de mobilier sau aparatură, instabile la seism şi amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei familia, sau în spaţiul de lucru;– identificaţi mobilierul auxiliar şi obiectele grele care atârnă peste birouri, paturi, canapele, mese, ce pot cădea peste acestea şi înlocuiţi-le cu altele mai uşoare, fixându-le contra detaşării;– asiguraţi piesele de mobilier grele, zvelte, suprapuse şi înalte, între ele şi prin prindere de un perete, grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei familia sau unde ai locul de muncă;– amplasaţi echipamentele tehnice şi aparatele casnice mai grele sau a cele pe rotile astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieşirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism;– limitaţi deplasările aparatelor casnice mari prin fixare, în aşa fel încât în caz de cutremur racordurile să nu sufere deteriorări;– amplasaţi obiectele fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se locuieşte şi nu există pericolul de contaminare şi de incendiu;– asiguraţi uşile dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii, astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;– procuraţi în locuinţă cel puţin unui extinctor, amplasat într-un loc cunoscut şi accesibil în orice moment lângă sursele potenţiale de incendiu şi învăţaţi utilizarea acestuia;– reţineţi locul de amplasare al comutatoarelor, siguranţelor, robinetelor generale şi locale pentru apă, gaze şi electricitate şi modul lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să puteţi lua măsurile minime de intervenţie de urgenţă: închidere/deschidere.Păstraţi la îndemână o trusă de scule adecvate.Dacă locuiţi într-o clădire multifamilială, informaţi-vă personal sau prin administraţia asociaţiei despre îndeplinirea obligaţiilor legale privind:– evaluarea rezistenţei antiseismice actuale a structurii clădirii– reparaţiile şi consolidările necesare– proiectarea şi executarea lucrărilor necesare– asigurarea pentru daune seismice, forme şi taxe necesareReţineţi în memoria dvs, particularităţile localităţii, cartierului şi împrejurimile locuinţei dvs, ale drumului pe care vă deplasaţi zilnic la serviciu, şcoală sau cumpărături, având în vedere eventualele pericole descrise mai jos:– căderea unor elemente de construcţie nestructurale: tencuielii, cărămizi etc– spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte– căderea unor obiecte, mobilier, etc– căderea unor stâlpi şi linii electrice– incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea unor instalaţii de încălzire etc– alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoaseObişnuiţi-vă să vă protejaţi şi când vă aflaţi într-o altă situaţie: în concediu, în delegaţie, la spectacole, în vizită etcDiscutaţi cu toţi membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce aţi face fiecare în caz de cutremur şi faceţi periodic repetiţii.c) Reguli de comportare raţională, individuale şi de grup în timpul producerii seismului … 1. – Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur;2. – Preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismică iniţială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând, la accidente grave, nedorite.Atenţie ! Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor, şi, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuinţă parter ar fi în principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp în exterior sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.3. – Rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos iar cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaştere prealabilă a acelor elemente rezistenţe, cu consultarea unui specialist atestat.4. – Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.5. – Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.6. – Nu alergaţi în stradă;7. – Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă. Nu fugiţi pe stradă, deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur.8. – Acordaţi prim ajutor persoanelor rănite.9. – În cazul în care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele sau să vă asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi căuta să alarmaţi prin diferite metode vecinii cât şi echipele de salvare-intervenţie de prezenţa dvs. Nu intraţi în panică, rămâneţi calm.d) Comportarea după producerea unui cutremur: … 1. – Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii de vârstă mai fragedă.2. – Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.3. – Îngrijiţi-vă de siguranţă copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.4. – Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.5. – Dacă s-a declanşat un incendiu, căutaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.6. – Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea construcţiei în interior. în cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.7. – Părăsiţi cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.8. – Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc.. la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun ori alt obiect protector;9. – Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraje, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază, etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi concursul persoanelor autorizate.10. – Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile. Evitaţi să fiţi confundat cu răufăcătorii pătrunşi în astfel de clădiri, nu aglomeraţi zonele calamitate fără rost.11. – Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.12. – Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale organelor în drept.13. – Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice aşa numitele replici, fără a intră în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti !14. – La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai recomandările salvatorilor.15. – Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu aţi fi surprins sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă blocată, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.16. – În primul rând trebuie să fiţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de panică, să acordaţi primul ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare. Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia, de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau a mobilierului.O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateţi la intervale regulate cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi primul ajutor necesar.Nu vă preocupaţi de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de condiţii, deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman îşi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în ţara noastră în 1977 şi în mod similar în întreaga lume.e) Măsuri de verificare a stării clădirii, locuinţei: … – Verificaţi mai întâi afară şi apoi cu precauţii şi în interior starea locuinţei, a clădirii pentru a vedea avariile. După primele observaţii proprii, este bine să vă adresaţi unui specialist-expert autorizat în construcţii pe care îl cunoaşteţi din timp, sau cu care aveţi o înţelegere sau un contract pentru astfel de situaţii.– Daţi concursul dvs. organizaţiilor de intervenţie post-seismică pentru analiza stării construcţiilor, precum şi pentru celelalte activităţi întreprinse de organele în drept.– Dacă starea structurii construcţiei prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit încă, solicitaţi instituţiilor abilitate evaluarea de către specialişti a stării post-seismice a structurii clădirii şi aveţi în vedere continuarea ulterioară a operaţiunilor de proiectare şi execuţie a reparaţiilor şi consolidărilor, cu concursul asociaţiei de proprietari sau locatari.– În cazul în care clădirea în care locuiţi este într-o stare de avariere a structurii evaluată de specialiştii abilitaţi legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să respectaţi dispoziţiile legale şi vă adaptaţi la condiţiile de sinistrat în acest sens organele administraţiei publice locale vor lua măsurile de relocare.– Dacă aţi contractat o asigurare la o societate de profil, informaţi-vă cum trebuie să procedaţi pentru înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de cutremur, în vederea solicitării despăgubirilor.f) Măsuri de revenire la normal prin expertize, reparaţii, consolidări … După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autorităţile publice locale împreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităţilor umane din zona sinistrată sau calamitată.Autorităţile publice locale vor întocmi pe baza investigaţiilor şi a expertizelor tehnice listele de priorităţi ale clădirilor afectate pentru execuţia intervenţiilor/consolidărilor şi reabilitării construcţiilor de locuit.În acest sens investitorii, proprietarii şi/sau administratorii clădirilor de locuit vor participa la îndeplinirea măsurilor de investigare a clădirilor de locuit pentru a cunoaşte situaţia acestora după dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra clădirilor afectate, după care vor comanda elaborarea de proiecte de intervenţie/consolidare la clădirile avariate de cutremur.Aceste lucrări şi unele facilităţi financiare sunt prevăzute în Ordonanţa Guvernului nr. 20/1994, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 23 octombrie 2001, în temeiul art. IV din Legea nr. 460/2001 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 428 din 31 iulie 2001), iar Normele metodologice de aplicare ale Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului României nr. 1364 din 27 decembrie 2001, şi au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 5.02.2002. Pe baza proiectelor de intervenţie/consolidare, asociaţiile de proprietari sau proprietarii individuali vor comanda şi executa prin unităţile de construcţii lucrările de consolidare, cu respectarea tuturor prevederilor din legislaţia în vigoare.g) Reguli de comportare în cazul alunecărilor de teren … Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu după precipitaţii intense, în zone predispuse la aceste fenomene, şi au evoluţie progresivă, astfel încât desfăşurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor măsuri de protecţie. Atunci când începerea alunecării de teren poate fi semnalată, autorităţile publice locale împreună cu Comisia de apărare împotriva dezastrelor informează instituţiile şi populaţia din zona respectivă asupra pericolului creat şi acţiunilor de alarmare când alunecarea de pământ este iminentă, odată cu urmărirea evoluţiei fenomenelor în zonă.Informarea şi alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către autorităţile publice locale şi de Comisia de apărare împotriva dezastrelor, la nivel local şi judeţean cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni. La recepţionarea informării sau a unor semnale despre începerea alunecării terenului, în zona care ar putea fi afectată se vor lua următoarele măsuri:– Pregătirea evacuării persoanelor, instituţiilor şi bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregătite anticipat.– Deconectarea, de către reprezentaţii autorizaţi – în caz de necesitate – a clădirilor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare, etc. pentru a limita eventualele efecte negative.– Sprijinirea formaţiilor de intervenţie ale Comisiei de apărare împotriva dezastrelor la nivel local sau judeţean în acţiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a persoanelor şi a construcţiilor, pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecării de teren.– Desfăşurarea acţiunilor sub conducerea Comisiei locale sau judeţene de apărare împotriva dezastrelor; vor fi luate în considerare numai sursele oficiale locale şi recomandările organelor în drept, evitându-se informaţiile bazate pe zvonuri.La recepţionarea semnalului de alarmare în cazul alunecărilor de teren, care înseamnă că pericolul alunecării de teren nu poate fi evitat, se vor lua următoarele măsuri:– Evacuarea persoanelor şi bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de evacuare, fără a lua lucruri inutile şi păstrând calmul.– Respectarea regulilor de convieţuire în locurile sigure în care Comisia de apărare împotriva dezastrelor împreună cu autorităţile locale cât şi Societatea de Cruce Roşie vor lua măsurile necesare adăpostirii şi desfăşurării vieţii.După stabilizarea alunecării de teren se va face de către organele abilitate o analiză a avariilor şi distrugerilor provocate la construcţii şi bunuri. În funcţie de avarii se vor lua măsuri de începere a lucrărilor de reparaţii şi consolidări iar în cazurile de distrugeri se vor lua măsuri de construire de noi clădiri pe alte amplasamente, autorizate. După caz se vor face demersurile necesare pentru obţinerea despăgubirilor prin sistemul de asigurări pentru pagubele produse de către alunecările de teren. +
Anexa .2.2.──────────la normativ────────────*Font 9┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ORAGANIZAREA, LOGISTICA ŞI ETAPELE INVESTIGARII DE URGENTA POST-SEISM A ││CONSTRUCTIILOR AVARIATE ││(în conformitate cu Manualul investigarea de urgenta post-seism şi ││stabilirea solutiilor cadru în interventie imediata pentru punerea în ││siguranţa provizorie a construcţiilor avariate, indicativ M.E.003-99, ││publicat în Buletinul Construcţiilor vol. 2, 1999 │└──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┘ │ V┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR TEHNICE POST-SEISM, CONFORM REGLEMENTARILOR ŞI ││PLANURILOR DE APARARE SPECIFICE ││(Comisia Guvernamentala, Comisia Centrala, Comisii judetene de aparare ││împotriva dezastrelor, cu colaborarea Inspectoratului de Stat în ││Constructii) │└──────────────────────────────┬────────────────────────────────────────────┘ │ V┌───────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ PREGATIREA ŞI LOGISTICA EVALUARII POST-SEISM A STARII TEHNICE ŞI ││ PUNERII IN SIGURANTA PROVIZORIE A CONSTRUCTIILOR AVARIATE ││ ││. pregatire baze de date pe clase de cladiri A, B, C ││. evaluare necesar personal abilitat, semnare conventii cadru de colaborare││ cu acesta, pregatire inspectori, ingineri constructori şi experti ││ tehnici │└────────┬──────────────────────────────────────────────────────────────────┘ │ V ┌────────────────────────────────────────────────┌─────────────────────┐ │Criterii de baza pentru inspecţia post-seism│ ETAPELE DE EVALUARE ├──> │(tabel 3.1. criterii de evaluare a cladirilor│ │ │avariate la cutremur (formular Anexa 7, Manual)└────────┬────────────┘ │Marcarea cladirilor │ │ V┌───────────────────────────┐ ┌────────── ┌─────────── ┌───────── ┌──────────│INSPECŢIA RAPIDA POST-SEISM│ │PLACARDA ──> │PLACARDA ───>│PLACARDA ───>│PLACARDA│(formular Anexa 1 Manual) ├─>│ VERDE │GALBENA │ALBASTRA │ROSIE│(aplicarea de criterii şi │ ├──────────── │────────── │────────── │──────────│procedee de inspectare) │ │Cladiri apa- │Cladiri cu │Cladiri nesi-│Cladiri ne-└───────────────────────────┘ │rent sigure- │restrictii │gure restric-│sigure │utilizare │utilizare │tii utilizare│evacuare <- – │fără stricţii │ │evacuari │totala | │ │ │locale │Necesita | │ │ │ │investigatii | │ │amanuntite |┌───────────────────────────┐ ^ ^ |│EVALUARE TEHNICA RAPIDA │<──────|───────────── | ^ |│(formular Anexa 2, Manual) │<──────|───────────────|─────────────── | │ |│(aplicarea de criterii şi │_ _ _ _|_ _ _ _ _ _ _ _|_ _ _ _ _ _ _ _ _ | _ _ _ _ _│_ _ _ _ _ _|│procedee de evaluare) │ | marcare finala │└────┬─────────────┬────────┘<────────────────────────────────────────────────────┘ │ . _.│_ . _ . _ . _ . _ . _ . _ . _ │ | V │ | ┌────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │ | │STABILIREA SOLUTIILOR CADRU ŞI METODELOR DE INTERVENTIE RAPIDA │ │ | │PENTRU PUNEREA IN SIGURANTA PROVIZORIE A CONSTRUCTIILOR AVARIATE│ │ | │ (.sprijiniri provizorii . reparatii locale . demolari complete │ │ | │ sau partiale) │ │ | └─┬──────────────────────────────────────────────────────────────┘ │ | V V V┌────────────────────────┐ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _│ EXPERTIZA TEHNICA │ | MASURI DE INTERVENTIE DEFINITIVĂ |│(conf. CAP. 11-Normativ ├───────>| (conf. Cap. 12- Normativ P100-92) |│ P100-92 │ ––––––––––––-└────────────────────────┘ +
Anexa 3────────la normativ────────────CONŢINUTUL ORIENTATIVal planului de apărare la nivel de judeţ,respectiv al municipiului BucureştiPlanul de apărare la nivelul Comisiei judeţene reprezintă o sinteza a planului propriu specific, a planurilor comisiilor municipale, orăşeneşti şi comunale, precum şi a planurilor întocmite de agenţii economici şi persoanele juridice.Planul judeţean corelează elementele tehnice, organizatorice şi informaţionale ale planurilor locale de apărare şi conţine principalele etape din planul de gestiune a măsurilor şi acţiunilor de protecţie de la nivelul unui judeţ sau al unei localităţi urbane.Conţinutul planului va fi adaptat după Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:A. Măsuri şi acţiuni în perioada pre-dezastru specific(1) iniţierea şi/sau continuarea unor studii pentru culegerea şi sinteza de date şi acumularea de cunoştinţe referitoare la elementele determinante pentru riscul seismic, situaţia elementelor la risc: construcţii, reţele, populaţie, instituţii, precum şi pentru riscul la alunecările de teren, în zona de jurisdicţie, pentru a lua în considerare condiţiile locale şi scenariile credibile de dezastru; … (2) inventarierea şi identificarea zonelor vulnerabile; … (3) urmărirea evitării şi/sau reducerii efectelor distructive ale seismelor sau/şi alunecărilor de teren şi a apariţiei unor dezastre complementare prin realizarea unor măsuri şi acţiuni de reducere a vulnerabilităţii în zonele de risc; … (4) planificarea dezvoltării la scara teritoriului unităţii administrativ-teritoriale respective, cu măsuri de limitare a riscului care afectează căile de transport rutiere şi feroviare, reţelele de alimentare cu apă, energie electrică şi combustibil şi reţelele informatice; … (5) elaborarea şi aprobarea planurilor de urbanism generale, zonale şi de detaliu, cu stabilirea şi aplicarea restricţiilor de amplasare a unor construcţii sau dotări din punct de vedere al riscului seismic, datorită condiţiilor locale de amplasament, restricţii care vor fi impuse prin documentaţiile de urbanism cu prilejul elaborării şi avizării acestora; … (6) adoptarea unor măsuri de reamplasare a surselor secundare de risc tehnologic chimic, biologic, inundaţii, explozii, incendii, astfel încât să se limiteze riscul de afectare a zonelor populate şi considerarea acestor măsuri în activităţile de elaborare şi avizare a documentaţiilor prevăzute în Regulamentul de urbanism cu respectarea Legii nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a – Zone de risc natural; … (7) studierea, stabilirea şi aplicarea măsurilor de protecţie împotriva efectelor seismelor şi alunecărilor de teren în cazul elementelor la risc care constituie sisteme determinante pentru viaţa social-economică urbană şi urmărirea realizării unor măsuri şi acţiuni de intervenţie preventivă asupra caracteristicilor şi condiţiilor de funcţionare-exploatare a construcţiilor şi altor dotări tehnologice, în vederea diminuării vulnerabilităţii seismice; … (8) protecţia capacităţilor de reacţie în situaţia de dezastru, a sistemelor de comunicare, coordonare şi conducere, a spaţiilor de acces şi evacuare, a spaţiilor de adăpostire a răniţilor şi sinistraţilor, a rezervelor de alimentare cu apă, medicamente, alimente, energie electrică, combustibil etc; … (9) monitorizarea de către serviciile specializate a acţiunilor de intervenţie la clădiri de locuit, clădiri din domeniul sănătăţii, educaţiei şi cercetării, culturii şi administraţiei, etc, conform Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994, republicată, incluzând: … – expertizarea tehnică cu fundamentarea soluţiilor de intervenţie şi estimarea costurilor;– avizarea de către Comisia Tehnică de Reducere a Riscului Seismic a listei clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic;– notificarea în scris de către serviciile specializate a obligaţiilor ce revin proprietarilor clădirilor expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic;– stabilirea şi aprobarea de către proprietari a deciziei de intervenţie pentru proiectarea, execuţia lucrărilor de intervenţie, inclusiv controlul de către inspectoratele teritoriale în construcţii şi recepţia;– asigurarea locuinţelor de necesitate de către serviciile specializate pentru cazarea temporară a persoanelor în timpul executării consolidărilor dacă situaţia o impune;– asigurarea surselor de finanţare pentru locuinţele de necesitate;(10) monitorizarea de către serviciile specializate a acţiunilor de apărare împotriva dezastrelor care revin altor instituţii şi agenţi economici privind protecţia lucrărilor şi instalaţiilor care includ surse de mare risc pentru colectivităţile urbane; … (11) asigurarea logistică a serviciilor publice deconcentrate prezente în plan, precum şi pregătirea şi avizarea listelor şi convenţiilor de colaborare cu persoanele autorizate pentru intervenţie în caz de cutremur; ingineri experţi, ingineri verificatori de proiecte, inspectori de teren, diriginţi de şantier, pentru activităţile prevăzute în Manualul pentru investigarea de urgenţă post seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate, publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 2/1999, şi pregătirea prin cursuri a personalului implicat în aceste activităţi; … (12) avizarea listei societăţilor care au utilaje pentru intervenţie la dezastre specifice; … (13) protecţia bunurilor de patrimoniu precum clădiri, lucrări inginereşti, dotări tehnologice diverse, valori cultural-artistice din administrarea instituţiilor publice şi private; … (14) coordonarea, avizarea şi controlul realizării măsurilor privind activităţile de apărare la dezastre şi protecţie civilă privind: … – verificarea, nominalizarea şi actualizarea formaţiunilor şi mijloacelor de intervenţie operativă, inclusiv a celor de intervenţie pe linie medicală;– asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării sistemului de protecţie-intervenţie;– asigurarea instruirii-pregătirii personalului din sistemul de protecţie-intervenţie;– asigurarea înştiinţării, alarmării şi informării;– verificarea, nominalizarea şi actualizarea spaţiilor de relocare inclusiv verificarea dotării şi stării de operativitate, precum şi actualizarea convenţiilor încheiate între autorităţile administraţiei publice locale şi deţinătorii acestor spaţii;– asigurarea acţiunilor de protecţie a oamenilor, animalelor, bunurilor şi valorilor materiale prin evacuare-relocare;– verificarea, nominalizarea şi actualizarea unităţilor medicale care acordă ajutor medical de urgenţă;– verificarea şi actualizarea convenţiilor încheiate între autorităţile administraţiei publice locale şi furnizorii de bunuri şi servicii specifice pentru intervenţie în caz de dezastru;– asigurarea acţiunilor şi măsurilor de profilaxie în zone de risc, în vederea împiedicării şi declanşării unor epidemii şi/sau epizootii;– asigurarea asistenţei medicale şi a asistenţei medicale de urgentă, a asistenţei psihologice în zone de risc;– verificarea, nominalizarea şi actualizarea stocurilor de materiale de primă necesitate: medicamente, sânge şi produse specifice, apă minerală, îmbrăcăminte şi încălţăminte, alimente cu termen lung de conservare, cazarmament etc;– verificarea dotării cu mijloace de comunicaţii şi starea de funcţionare a acestora;– verificarea, nominalizarea şi actualizarea dotării depozitelor zonale pentru echipamente, tehnică şi materiale de intervenţie în caz de dezastru;– asigurarea supravegherii şi controlului situaţiei de pericol şi urgenţă în zone de risc;– nominalizarea personalului tehnic instruit pentru efectuarea inspecţiei post seism a construcţiilor avariate şi evaluarea rapidă a acestora;– asigurarea acţiunilor de cercetare-căutare şi deblocare-salvare;– realizarea măsurilor de protecţie pentru animale şi bunurile din gospodărie;– realizarea unor acţiuni de restricţii şi interdicţii necesare în zonele de risc şi de distrugeri;– instruirea autorităţilor şi populaţiei din zonele de risc, asupra regulilor de comportare şi comunicare în cazul producerii unui dezastru;(15) coordonarea metodologică privind materialele pentru asigurarea protecţiei individuale şi familiale, urmărirea asigurării măsurilor de protecţie colectivă şi educarea antiseismică a populaţiei prin mediatizarea acţiunilor de reducere a riscului seismic şi studiul sociologic privind impactul asupra proprietarilor a procedeelor legale pentru reducerea riscului seismic; … (16) coordonarea şi avizarea instalării şi operării în condiţii sigure a unor sisteme de urmărire avertizare şi alarmare privind efectele seismelor şi/sau alunecărilor de teren pe amplasamente libere, în construcţii publice, şi/sau private, dotări ale regiilor/reţele de infrastructuri, accelerografe/seismografe, captori, traductori, martori de deformaţii, deplasări, echipamente specifice de protecţie civilă, etc., cu respectarea Hotărârii Guvernului nr. 635/1995 privind culegerea de informaţii şi transmiterea deciziilor în cazul apărării împotriva dezastrelor. … B. Măsuri şi acţiuni în etapa de incidenţă a dezastrului specific – în caz de cutremur(1) comportarea raţională şi protecţia în caz de cutremur a personalului Comisiei judeţene, al prefecturii şi primăriei şi serviciilor descentralizate, în locurile în care acesta se află; … (2) activarea imediat după seism a Secretariatului tehnic permanent şi a Grupului operativ al Comisiei de apărare respective. … – în etapa de incidenţă a alunecărilor de teren(1) activarea imediată a Secretariatului tehnic permanent sau a Grupului Operativ al Comisiei de apărare respective; … (2) Informarea şi alarmarea populaţiei asupra alunecării de teren de către autorităţile publice locale şi de Comisia de apărare împotriva dezastrelor cu mijloacele specifice acestor tipuri de acţiuni, cât şi cu mijloacele tehnice din dotarea sistemului de protecţie civilă; … (3) după recepţionarea informării despre începerea unor alunecări de teren, autorităţile locale vor lua următoarele măsuri: … – pregătirea evacuării locuinţelor, a bunurilor cât şi anexelor gospodăreşti, a animalelor;– deconectarea clădirilor, locuinţelor de la sistemul de alimentare cu energie electrică, gaze, apă, încălzire, canalizare, etc. pentru a limita eventualele efecte negative;– coordonarea formaţiilor de protecţie civilă aflate în subordinea autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi agenţilor economici;– sprijinirea formaţiilor de intervenţie organizate ale Comisiei de apărare împotriva dezastrelor în acţiunile de oprire, diminuare sau de deviere a alunecării de teren cu scopul de protejare a clădirilor şi a anexelor gospodăreşti sau pentru micşorarea efectelor distructive ale alunecării de teren.C. Măsuri şi acţiuni după evenimente producerea unui dezastru specific(1) întrunirea de urgenţă a Comisiei de apărare, culegerea de către personalul specializat şi transmiterea către Comisia de apărare împotriva dezastrelor a datelor semnificative necesare pentru elaborarea deciziei de intervenţie, colectarea, stocarea, analiza şi sinteza informaţiilor; … (2) elaborarea deciziei privind declararea zonelor de dezastru sau a stării de urgenţă şi transmiterea urgentă a dispoziţiunilor către autorităţile, forţele şi mijloacele destinate intervenţiei; … (3) desfăşurarea-intervenţiei, prin executarea acţiunilor planificate în etapa predezastru; … (4) aplicarea prevederilor din plan privind investigarea de urgenţă a construcţiilor, reţelelor de utilităţi, etc., reglementărilor în vigoare din diferite domenii şi punerea în siguranţă provizorie potrivit priorităţilor stabilite de specialiştii abilitaţi şi luarea deciziilor de evacuare, după caz, utilizând Manualul pentru investigarea de urgenţă post seism şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie imediată pentru punerea în siguranţă provizorie a construcţiilor avariate publicat în Buletinul Construcţiilor nr. 2/1999; … (5) investigarea de urgenţă a dotărilor proprii ale administraţiei locale şi a altor instituţii din sistem. Asigurarea finanţării expertizării tehnice şi a lucrărilor de proiectare şi intervenţie pentru punerea în siguranţă; … (6) comunicarea permanentă între autorităţi şi populaţie pe toată perioada de intervenţie şi refacere prin compartimente ale Primăriilor şi mass-media; … (7) aplicarea prevederilor din plan privind refacerea căilor de acces, reţelelor de utilităţi, capacităţilor funcţionale şi a capacităţilor operaţionale şi de aprovizionare afectate, pentru revenirea la normal a vieţii social-economice în municipiu; … (8) realizarea evaluării daunelor şi facilitarea acordării unor compensaţii către cei afectaţi de dezastru; … (9) revizuirea planului pentru prevenirea şi apărarea împotriva efectelor seismelor şi alunecărilor de teren pe baza experienţei acumulate. … +
Anexa 4────────la normativ────────────CONŢINUTUL ORIENTATIVal planului de apărare la nivelul autorităţilor şiinstituţiilor publice centrale care coordonează activităţisocial-economice şi reţele de utilităţi publice de importanţănaţională şi interes strategic– nivel de sector-economic, reţea şi/sau sistem cu componente dispuse în teritoriuConţinutul planului va fi adaptat după Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:– definirea sectorului, reţelei sau sistemului prin componente şi rolul acestora în funcţionarea normală;– inventarierea componentelor, pe vulnerabilităţi specifice, a componentelor critice, etc;– analiza problemelor de topologie, a ipotezelor de bază şi conjuncturale;– definirea, identificarea şi analiza cutremurelor de scenariu, cu considerarea hazardurilor principale şi secundare, condiţiilor locale, etc, în diferitele puncte critice;– analiza de scenariu pentru sector, reţea sau sistem; relaţia dintre avariile directe şi indirecte şi posibile reacţii în lanţ, consecinţele social-economice ale acestora, puncte critice;– indicatori pentru caracterizarea pierderilor şi consecinţelor ca dezastru limitat sau major, în funcţie de raportul dintre pierderi şi capacităţile de reacţie, refacere şi compensare;– analiza capacităţii de reacţie şi compensare a pierderilor în interiorul sectorului sau reţelei şi în exterior, în perioada de urgenţă şi de revenire la normal;– concluzii privind nivelul necesar al intervenţiilor preventive.– nivel – regional şi/sau naţionalConţinutul planului va fi adaptat după Anexa nr. 1, cu detalieri specifice privind:– definirea, identificarea şi analizarea hazardurilor principale şi secundare/colaterale pe macrozone;– definirea, identificarea şi analiza cutremurelor de scenariu, cu considerarea hazardurilor principale şi secundare, condiţiilor locale, etc;– inventarierea componentelor macroseismice şi sociale semnificative şi a indicatorilor de vulnerabilitate condiţionaţi de inputul seismic pe sectoare social-economice critice, la nivel local, judeţean sau naţional;– corelarea structurii sectoriale a economiei cu necesarul de resurse şi produsul economic respectiv; evaluarea, repartiţia şi concentrarea pierderilor posibile la seism; implicaţiile acestora pe termen scurt, mediu şi lung; ipoteze de bază şi conjuncturale;– analiza capacităţii de reacţie, refacere şi compensare la nivel local, zonal, naţional, internaţional;– indicatori pentru caracterizarea pierderilor şi consecinţelor în funcţie de raportul dintre pierderi şi capacităţile de reacţie, refacere şi compensare;– reacţii publice strategice necesare pentru prevenire, intervenţie, refacere. +
Anexa 5──────la normativ────────────CONŢINUTUL ORIENTATIVal planului de apărare la nivelul comisiilor municipale,orăşeneşti, comunalePlanul de apărare la nivelul comisiei municipale, orăşeneşti, comunale reprezintă o sinteză a planului propriu specific şi a planurilor întocmite de agenţii economici şi persoanele juridice.Conţinutul planului va fi adaptat după Anexele nr. 1 şi nr. 3 la Normativ, în funcţie de mărimea şi caracteristicile urbanistice şi social-economice ale localităţii, cu detalieri specifice privind:– definirea, identificarea şi analiza cutremurelor de scenariu semnificative, cu considerarea hazardurilor principale şi secundare, condiţiilor locale etc;– identificarea şi inventarierea elementelor expuse: categorii, număr, vulnerabilităţi specifice; dotărilor critice şi surselor de mare risc în contextul tipului de localitate analizat;– stabilirea ipotezelor de bază şi conjuncturale privind topologia şi conexiunile în producerea efectelor negative;– definirea lanţurilor de evenimente cu potenţial distructiv, specifice localităţii urbane analizate;– analiza de scenariu pentru localitatea respectivă, în ipoteze specifice, cu analiza pierderilor estimate în caz de seism;– indicatori pentru caracterizarea pierderilor şi consecinţelor, în funcţie de raportul dintre pierderi şi capacităţile de reacţie, refacere şi compensare;– concluzii privind nivelul necesar al intervenţiilor preventive în localitate._____________________
